Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Didactica Predarii Muzicii

    Uploaded by

    Badea Mihaela
    80 views83 pages

    Original Title

    Didactica predarii muzicii

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    80 views83 pages

    Didactica Predarii Muzicii

    Uploaded by

    Badea Mihaela

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 83
    Descrieren CIP a Bibliteci Nationale « Romdniei FLOREA, AVRAM Didacilen pedis muaill / Avram lor blog ISBN 'S7n973-2-00002 AVRAM FLOREA DIDACTICA PREDARII MUZICII Editura MIRTON Timisoara 2007 Cuprins I Repere epistemologice privind didactica muzicala .. 11 1H, Constituirea Didacticif muzioll ea gtiint& wc 18 IML Educatia muzicala ca proces managerial . 1. Delimitari conceptuale Managementul resurselor umane .. ‘Managementul curricular. ‘Managementul normatio ‘Managementul metodologic .. ‘Managementul mijloacelor ‘Managementul organizatoric 116 ‘Managementul evaludrit 129 ‘Managementul timpulut . 10. Managementul proiectari SP Preeees IV. Consideratii finale Bibliografie 157 161 Introducere Prezenta lucrare,sructuratd tn tet capltole (Repere epstemologice rind didactica mucicald, Consiirea Didactcit mucell ca. stim si ‘Edncaria mucleala ca proces managerial precedate de Introducere gi urmaie de Considerai finale se circumserle x cdmpul aplicdrt nor princpi de strategie educajonald generald, care sntezi aprecazd fl educafia va ‘capa un loc din ce tn ce mai important in viaja camenilor. devennd eu Calevirat una din forfele motrice ale soceti vitoare. De ce didacticd gi mu metodicd? Pentru cd melodica este o lcrare cu curacter pracicapliaty,elabora de oltre cadre didactice cu 0 hoget xperientd didacticd, frd 0. furdamentare teoretic jl se refed la Imetodologla predirti wi discipline de vam. In schimb didactcg une! dieipline de iwdamnt reprint o aplicare 4 metodologiel Didactic, prin a cel conceptie se incearcd se ldenifice ‘specific predart st imvajori discipline! respective, in conformitate cu ogica i inernd si pornindse de la cunoayerea $1 analiza obsctivelor $i ‘conimanaior prevdzte de programele gcolare, @undtailor de invdiare sMandardelor cwrieulare de performants. Ase, didacica nei divipline skpaseste barierele dogmaice ale metodeitsusindnd wn demers didactic Jexiblfaindeména cadrului didactic ear, in fnctie de condyle concrete, ‘poate reaiza in variate modu ‘nate insd de a aborda problemeleesenfiale ale didacil! actual de predare a mucicit, Iucrarea, prin capllul Repere epictemologice privind ‘idectica musical, incearca 2 incadveze $28 possionese Didactics prediri ‘maciitatat in cadrul fonomenalui educaty, tn general, cit mat ales In ‘domenial didactic, ea disciplina pinta desprina din pedagosta general Totodatd am considera necesar ea lurarea si exprind fio parte de Dresentare a unorelemeneisorce, de evolue, cares evdenfee,succink lungu! drum al preocuparilor legate de invtjarea muicl, de la prince ‘manifest pnd in vlele noasre "Dien ee amu te people cae atin proce enna proses pres vie, . ‘Avram FLOREA Asifel pentru tnstegerea unor tori $practil scolare in capitlal Constiuiree Didactell mucicit ca ind plecdnd de la evocarea primelor imavnurit storie, dim antichtate, despre educfie, in general, lucrarea Armies evolu idilor pedagoglce, a unor teori ew privire la educate, ‘paris imaniestarea nnor institu de ivatamdn,formarca wroreategorit pedagogice, conirbujia diverslor teorticieni si oament de ycoald la fdervolareateorieleducationle pind in secolul al XX-1ea “cepind cu secolul al XVHlelea oda eu folosirea octavel ca sistem de organiza a sunetelor muccale, se semateai s aftrmarea primeor ide \didactice de predare a micci,Incrarea prezentdnd preocyparie¢novajile ‘din domeniel didactic! muzica wor reprezentani de seama: J. Roussea P. Golin Ed. Cheve, B. Natrop, & Glover, J Curven, GB. Withelm 3! KD. Bi Mylocul secollui al XXlea care marcheazd sft sstemulué de fmajamant traditional prin emanciparea Scolilor Nol, scoll care ofereau Sot didactice moderne care au influefataparta unor reforme eseniale in baat musical european ‘Sunt prezenate, Dh acest sens, solufle si metodologile anor reprezentanf de send din diferite fart europene cave, in general, se baz pe Cxploatarea lementelor naturale gi a valorlor musicale auentce le ‘popoarelor respective. "Rap de alte luc meodice de refering aparate ka mo th far n care a fest evidetite concept, experlenjele $i solufile practice ale acestor ‘reprecentang M, Monestor (Mali): M. Chevats: M. Martnot (Frana): E. Witems (Belga); E.J. Doleroze (Beta): 2 Kodaly (Ungaria); C. Orff (Germania: D. Kabolevski (Rusa), lurarea de fd Incearcd x8 aducl fate gf evouja educiel muzicate din ara noastr, a didactic! muzica principalelor personalital care sa-auafrmat fie prin sustinerea nor Hel sau tome de larga cireule privitare la educajia prin musica, fe au pus bacele tunor manwale scolar de muzica sa de predare a mic “Asif, este evidenfiats contibyjia valoroasd a wnor compoctor ‘mucieologt, istorii, drier! din prima jumitate a secolulé al XX-lea: DG. Kiriae, 1. Costescx, G, Breazul, C. Brill, M. Bote, D.Cuelin, N. Lung. ‘Sunt aminite de asemenea cadvele universiare: [. Comes, V. [Micwtesen LCeire, , Fegcana, M, Ursu, LT. Zoicas,R. Curea, SC. Bosco, ‘Al. Pagcana, care prinr- acisitare metodico-snjfid susjinud au uct we ‘rol important in modernizarea i perfetionarea predariinvari musi Five preuniversitar. Iodcere s Un sap generos nad tuerare este acordet practicenlor, profesor de meted care, necpind cual “0 al scoala ea labora cfr ndrumétoore su metal depredare @ must, ising @ fonconie ronineased moderna de edwaie masicalé (AM. Toney, E Tadorc, A, Seornea, A. Dogar, 1 Senet, M. Dalgoper, & Marines, P. Delon Alea M Stoica Bete, G Munear, V. Vasil Cea mai exis parte «Inert, Edwcaia mucicelé ca proces manager, incered st rispundaprovoeilor alr schinbar din educate chinbar! care sceara rane de toate, aspete ale. managements ‘cucaonal 1 tajamant cesta practicndse el pun la tet miele Imonegemental sistemull de. tmimant, care se desfigoard la nla MinsterutaImdjamantuts sel Inpectorateor geolare; managemental {eolar, desigurt a nivel contucertiuntjilor de nom; Imanogementl bstractiveducaty, care se reaeand la nivel lair profesor. “in ecsteconiiiniferen de specatatefecor profesor. cabul regi inal, treble 20 dbndcesed competenfe monagetale care sl ‘ules rezolve orc stoi edscainall Arf, dtr fps, pena a flan ban maneger, profesorl de seveaie macieal rebule se formez 1a deind din ce nce mal ma an hun organization, coordontor, Pudrametor. etaluator jt salar al civitororgantzate cu ele, depigind sad profesor lst care ‘ronsmites Informal cunt, aca parte a rd prin ubcaptoele 1 incearcd ad preine prinspoele domenit i competene generale $i Speciale necesaré manera de educate maicald yt care se refer a IRanagemennd resselor umane, cwrrelare nomative, mtodblogce, @ Iilacelororgantzatoice deevlure, temporal de proiectae Tacroea se adeseacd'in pra rind student care wmeaed rou! pedagopc de la Academie, Universe i Faull de prof ‘resins petra a dese’ profesor de educa maccla, dar, acces! Inara este wld $8 profesorilr ‘care furcioneara deja la catedrd In Irwdyamantalpreunivertar tn vedere optimiza feted mani de Inlas, condi apt nollor programe yelare perc epitemoksiepivind iain mia 0 I. REPERE EPISTEMOLOGICE PRIVIND DIDACTICA MUZICALA lacafia este 0 actvitate socialh complexd si permanentt care se reilzetod contin, sstematic gi orgaizat pentru a conrbui la pregtiea (zit ntelectuals, sentimental i aitudinal) a init umane pent prezent $i vty, in devenrea et ca un bun membru al socitii ‘Le pregites fife umane pent vija socials conti mai mul ‘actor: Goal, familia, diferte organiza sociale, mediul cultural si social ‘mediul natural ete) ear exeret influenfe edvative In mod inenionat sa eintenionat. TBducajia cuprinde totalitatea aciuilor, sctivitilor si demersuilor ‘are inflenfezi personalitates umant se poate obiecta in te noni = educapia formala de tip scolar care cuprinde toate influnfle intentionate i sstamaice care se manifest tm unite de invaimint sub Indrunarea cadrclor_didacice pe. baza planuilor, programetoe gi manualelorgeolae. + dvcajia"nowformala (complementart) care | desemneazi fetivit sf cofinauri ce se desfigord tot sub indrumarea pertonallui didactic ealifieat, dar care transced cernjelors1 Dbieetivelor programeclor gcolae, care se organizeazt gh 3 ‘esflgoard opfional gi faculatv in afara clase sau col, favind o mare variate 41 flexibiltate (cereurl simifice si lristice, concurs jcoaze, olimpiade, comemonsi, concerts lest, vizio de spetacole,vzite,exeursi ete). 1 educafia informald cate reprezin(® muliudinea de influent eintenjonste, sponane, neprelvrste pedagogic, diftze. si sferogene, provenind din medul socio-cultural gi natura (mass- media, inemet, casste -audiowiaule, fenomenul i arta ‘trad, spay cidin et), w Avram FLOREA FFenomenul educati este obicetul de ceretae al pedagogici generale, aceasta defnindw-e ca ginja sh arta de a model personalitates umand in ‘consens cu cernfle soviet, da gi cu apiraile si intresleindividuae ale ‘ducati Pedagogia scolars, ca ramurt a pedagopiei generale, cuprinde tei domenii importante: teria educate, teria proceslui de invifimdnt (Gidacica) management sistemului de invajamant ga insituilorscolare Didactica, unul din cele mai imporante din domeniile pedagogi scolar, studiard i fundamenteai in mod #infife poictara, organizaea, ‘esfiguarea gi evluarea proceso de invajimant, proces de insture gi ‘educare cre se desfgoar Sistematic fa eadrlinsttufor de favatimant, sub Indrumarea cadrelor didactic (personal progatit special In acest scop), in ‘vedereaatinger i realizar unorobietveinstructv-educative ‘Conjinutalprocesulul de invijamin le nvel preuniversitar(cunostine, ‘concep, sonvingri gi aitudini despre natur, om fi societte,norme, repul, ‘comportamente, sentiment, afectiviate ete), prin care se aigurd realizrea obicctivelor instutv-educatve, ese grupat pe obiecte de stud i are ‘ontiniate pe parcusl celoe patra ics de inva}amant: peeprimar, primar, simnazal lie. Teoria didacticii generale, raporat la spcifcul carat obect de studiv (€seiplina de Tavajumdy), 2° dat nagre, In timp, nor ramifica ‘Hinifice mumite didactick speciale, didactic care se intlnese im practica feolard gi sub denumirea de metoici, gi care aplic problemele ddactict fener In mod punctual, a confnutal cere al unl objet de fnvapimint ‘Astfel Didactea predirit muzcitexte 0 dscplng inj, ramurs 8 didecicti generale si components a sistemuluistinjelor psho-pedagogice (Gedagogia general, managementel invifimiatul, psibologia generals, paihologia copiuli), si are ca obiect de studiu proieetare, organizaes, desftguraea gi evaluarea proceslu insrutv-educati Ia muzict. ‘In decursul evolu ei, Didactic predirli music -au fost abut de ttre auto difecte demumirs metod, indreptar metodic, indrumitor metodie,tndrumtsi metodice, manual metodic, edoate muzicalt, metodica, termeni eae In esenf an semaficafi apropiate (ansamblu, colecic de regl, princi, nore, practic) care ovientazi si conduc Ja Invajarea sau Soabog ducal micpologa pedhopc, olga pete ee oper pitemolaice pid didactca musica 8 ‘Tindnd cont de cuceriie teri gi practict pedagoaice, i gener, vind In vedere complextaten si varittea fenomentlui educa pein pesiru muzica, in ultima prioadsdidactica muzii, pent e putea raspunde ‘fessor nevol, pena a reui88 propun 9 sh ofere soli, sugesti, expla ‘lfeitelor situjii educayonale concrete, a fost nevoila sii diversities

    You might also like