| ey | BYCVWA RADIORECEPTOR STATIONAR STEREOFONIC CAIET SERVICE INTREPRINDERE PENTRU PRODUSE DE LARG CONSUM SI ECHIPAMENT DE RADIOCOMUNICATH PROFESIONALEBUCUR Principiille_stereofoniei 1. Introducere Audierea binaurala directa a_programelor tadio stereofonice ne permite sé identificim pozitia in spatiu a surselor sonore ca si de- plasarea lor. Receptia monofonicd (cu un singur canal de transmisie) nu ofera aceste posibilitatl chiar daca Ia emisie se folosesc mai multe micro- foane. Sistemul de radiodifuziune stereo va trebui sa indeplineasca o serie de condifii : — Sa fie compatibil, adicd sa ofere posi- bilitatea_receptionarii in conditii bune atit a programelor stereofonice cit si a celor mo- nofonice ; receptia emisiunilor stereofonice si se poata face si cu ajutorul —receptoarelor 2. Considerajii tehnice Este cunoscut faptul c& auzul nostra are calitéti directionale, adicd poate stabili, cu 0 Precizie destul de mare, pozitia in spatiu a unei surse sonore, poate sesiza dacd una sau mai multe surse se afli in miscare sau sint imobile. Chiar si cu ochii inchisi, aflindu-ne intr-o sala de concerte putem indica in care parte @ scenei se afli de exemplu trompeta, sau saxofonul. Cu toate acestea, la o transmisie prin ra- dio a unui concert 0 asemenea identificare nu se poate face. Redarea stereofonica ne permite s@ localizam directia in care se afl Sursa sonora, ne permite s& reconstiluim ta- bloul sonor*, tabloul distributiei in spatiu a surselor sonore si aceasta datorité auzului binaural adic& a auzului cu_ambele urechi. Pentru clarificarea notiunii de stereofonie, de_redare stereofonica si urmérim fig. 1 S& presupunem ca exist’ numai microfo- hut 4, amplificatorul 6 si difuzorul 8, In acest caz vom avea de a face cu o redare obisnui- t& pe care o vom numi monofonica sau mai pe scurt mono, monofonice obisnuite fri a se objine ins& efect stereo. = Distorsiunile de orice natur’ (neliniare, de faza, de atenuare) nu trebuie si fie mal mari ca la transmisiile monofonice. — Cele dowd canale sa functioneze identic atit la emisie cit si la receptie, pentru a nu se modifica fazele i intensitatile relative ale semnalelor transmise, cea ce ar avea drept efect denaturarea electului stereo, — Diefonia Intre cele dou’ canale si fie cit mai redusa. — Raportul semnal/zgomot va trebul sa nu difere mult de cel de la radiodifuziunea ‘monofonicé. b Shir a Aa LL oS Ht! oF Surso de. / 48. Pesaran dsc Penteu a elimina posibilitatea propagarii directe @ sunetului intre sursa sonora si ascul- tator vom izola fonic spatiul unde se giseste microfonul de spatiul unde se gaseste ascul- tatorulVom mai introduce acum incé cite un mi- crofon, amplificator si difwzor identice cu cele folosite pind acum. Sa plasim acum sursa sonora pe rind in poziille 1, 2 st 3, iar pe ascultator la distanta egalé de ‘ambele difuzoare, deci undeva in planul de interferenté a cimpurilor sonore generate de cele dou’ difuzeare. Presupunem c& sursa sonori se aflé in punctul 1 astfel incit distanta dintre ea si mi- crofonul 4 este evident mai micd decit dis- tanta fafa de microfonul 5, Ascultatorul aproa- pe c& nici nu va auzi difuzorul 9, Plasind sursa sonor’ in punctul 3, ascul- t8torul aproape c& nici nu va auzi_difuzorul 8. Dacd sursa sonora se aflé in punctul 2, ascultatorul va receptiona de la ambele di fuzoare doua semnale cu aceeasi intensitate, faza si frecventi. Asadar ascultatorul poate preciza cu usu- inf daca sursa sonora se afla mai aproape de unul dintre microfoane sau la distanta aproximativ egala de ambele microfoane. Pind acum am considerat sursa de semnal fixd. Dac& presupunem c& ea se deplaseaza paralel cu linia care uneste cele dowd micro- foane, atunci ascultatorul, cunoscator alm dului'de identificare a pozitici sursei, va fi apt sa sesizeze aceasta deplasare. Urmarind acest exemplu simplu considerim ci am ofe- rit o imagine de ansamblu asupra stereofo- nici. In realitate ins’, problema transmiterii, re- producerii sau redarli stereofonice se prezint& mult mai complex. In cele ce urmeazi ne vom ocupa numai de radiodifuziunea stereofonica, de modul de transmitere si receptie a emisiunilor ste- reotonice. Experimentarile fcute in decursul anilor de mai multe sisteme de radiodifuziune ste- reofonici aut scos 1a ivealit avantajele si dez- avantajele lor. Criteriile pe care si le-au propus si in lumina c&rora s-a rezolvat problema transmi- terii emisiunilor stereofonice an fost enun- fate in capitolul 1. 1, alineatul al treilea. In sistemul de radiodifuziune stereo, utili- zat si in tara noastra s-au conceput in prac- tic’, In locul a dowd emitatoare si dou’ re- ceptoare (cite un emifator si un receptor pentru fiecare canal) un singur emitator si nn singur receptor. Pentru a se asigura o buna calitate a au- ditiei s-a adoptat modulatia de frecventa (deci functionarea in gama de unde ultra- scurte), fiind in acelasi timp necesar ca Var- gimea spectrului semnalelor MF-stereo sé nu depaseasci mult pe cea a semnalelor MF- mono pentru ca banda de trecere a recep- toarelor stereofonice s& fie apropiata de ban- da de trecere a teceptoarelormonofonice existente In. prezent, Cele mai cunoscute sisteme de radiodifuziu- ne stereo sint —'Sistemut cu semnal pilot — Sistemul cu modulatie polara. Sistemul utilizat pe larg, adoptat si la noi este acela cu semnal pilot a carui denumire exacta este: — Sistem cu subpurtiioare MA, ep. dub- purtatoare suprimat’ si cu semmnal pilot. Pentru infelegerea radiodifuaimnll “stereo se Vor prezenta separat omitétoni serwol- nic si receptorul stereofonic. Emitatorul stereofonic Fie In studioul statiet de emisie cole douh microfoane pe care le vom nota’(My .é!\\My, Vom nota cu A si B semnalele de*audlatie venta pe care le capteazd cele dousbinicto- foane. In scopul realizirii compatibilitatii, pela canale nu se transmit chiar semnalele A #1 B, ci combinatii ale acestora. Semnalul ob- tinut din aceste combinafli sé numeste sem- nal multiplex cu frecventa pilot. Spectrul a- cestui semnal este redat in fig. 2 Pentru a vedea cum se obtine semnalul multiplex s&_urmarim schema bloc simplifi- caté a emifatorului stereofonic fig. 3 Semnalele A si B se introduc, dup ce au fost captate de cele dou’ microfoane, intr-un dispozitiv de adunare si scadere (DAS), dis- pozitiv in care are loc adunarea si scéde- rea eleciricd a celor dou’ semnale de at- diofrecventaé. Se obfine un semnal suma (A+B) si un semnal diferenta (A—B). Sem- halul suma (AB) se introduce direct intr-un submodulator (SM). El va fi 9 parte com- ponent a viilorului semnal multiplex stereo Semnalul diferenta {A—B) are acelasi spec- tru de frecven{aé ca si semnalul (A+B). Este necesar ca semnalul (A—B) si fie transmis prin acelasi emijator, adici s& moduleze ace- easi purtdtoare ca si semnalul (A+B). De aceea, spectrul su de frecventa se translateaz4 deasupra spectrului de audiofrec- venta, in domeniul ultrasonor efectuind in mo- dulatorul de amplitudine (MA) o modulare de amplitudine a undei subpurtitoarei ge 38 KHz. Aceasti subpurtétoare se obtine prin Gublarea frecvenjei (DF) a semnalului pilot generat de oscilatorul pilot (OP). La iesirea modulatorului se obfine sub- purtdtoarea de 38 kHz si doua rinduri de redata inbenzi laterale ce sint cuprinse in intervalele 23-38 kHz si 38—53 kHz. Filtrul FS are ro- lul de a efectua rejectia subpurtatoarei de 38 kHz, 1a iesirea Iui oblinindu-se semnalul auxillar stereo fara subpurtdtoare coninind de fapt numai semnalul diferenté sub formé de benzi laterale si notat cu (A—B). Acest semnal se aplic& tot la submodulatorul SM. Semnalul pilot obtinut de la oscilatorul pilot (OP) se aplica si el 1a submodulatorul (SM). La iesirea submodulatorului, prin combinarea spectrelor introduse, se objine semnalul multi- plex Semnalul multiplex astfel objinut va mo- dula in frecven{a unda purtdtoare principala in modulatoru! principal al statiei de emisie MF dup&.care semnalul modulat este am- plificat (A) si aplicat antenei de emisie (AE) Cele trei componente principale ale semna- lului multiplex stereo sint : — Semnalul suma (A+B) reprezintit infor- matia principal de intensitate asupra audi- lei; acest semnal are acelasi caracter ca si semnelul sum obtinnt in radiodifuziune mono prin insumarea semnalelor de 1a mi- crofoane. Din aceste considerente semnalul sum& va putea fi receptionat cu receptoa- rele MF obignuite. In acest fel se asigura indeplinirea condifiei_de _compatibilitate, despre care s-a vorbit in primul paragraf. — Semnalul auxiliar stereo (A—B)* con- fine sub forma de benzi laterale informatia suplimentara stereo privind distribulia spa- {lala a intensitatii. Acest semnal poate fi re- ceptionat numai de radioreceptoarele stereo- penis fonice. Semnalele (A+B) si (A—B) * reprezin- 14 informatiile cu ejutorul carora se obtine la receptie efectul de stereofonie. — Semnalul pilot de 19 kHz’ serveste la refacerea la recepjie a subpurtatoarei de 98 KHz, Aceasta subpurtatoare este necesara pentru a efectua demodularea semnalului au- xiliar stereo (A—B)* in vederea objinerii din aceasta a semnalului diferenta (A—B). Receptorul stereofonic Din receptorul stereofonic ne vom ocupa numai de acele etaje care participa la re- ceplionarea si redarea emisiunilor stereo- fonice. ‘Acestea sint — Tunerul MF stereo care cuprinde blocul UUS, AFI a semnalelor MF, demodulatorul MF, “decodorul stereo (vezi fig. 4). — Amplificatorul de audiofrecventa stereo. Blocul UUS este realizat astfel incit si poa- {8 asigura un factor de zgomot mic (deci un Oscilatorul raport semnal/zgomot mare). schimbatorului de frecventa se re parat In scopul obfinerii unei tensiuni de os- cilator mai constante si o panta de conver- sie clt_mai mare, cit mai constanta. Stabi fatea frecventei oscilatorului va trebui sii fie clt mai mare astfel incit sé se poata eli- mina dezacordurile care maresc diafonia in- tre canale. In acest scop, in toate receptoa- rele slereofonice se introduce dispozitivul de CAF (control automat al frecventei). Banda de trecere totala a blocului de UUS se reali- zeaza mult mai micd decit Ja receptoarele mono pentru a se reduce posibilitetee de producere a interferentelor.TUNER MF STERO (| Bloc Demody Aplificot, wus FL otor ME Semnol de FUI modulat in 94 Amplificatorul de FIAMF va trebui_ sa aib& distorsiuni de frecventa si de fazai cit mai mici pentru a se evita producerea die- foniel. Pentru a se realiza o atenuare cit mai mare a modulatiei parazite de amplitudine @ semnalului se foloseste un detector de ra- port care efectueazi si limitarea de ampli- tudine, ultimul etaj de FI functionind deci sica limilator de amplitudine (constanta de timp, datorité frecvenjei de modulatie mari, va fi de citeva microsecunde). Demodulatorul de frecventi este de fapt un detector de raport. Distorsiunile de neli- niaritate side frecvent& ale demodulatorului vor trebui sé fie foarte mici pentru a nu se mari diafonia. Din acest motiv detectorul se realizeazi cu o caracteristicé liniaré intr-un Interval foarte mate de deviatii de frecven- 48, de ordinul a 400...600 kHz, Decodorul stereo este blocul specific radio- receptoarelor stereofonice. Fl primeste sem- nalul multiplex si indeplineste urmatoarele functiuni —tefacerea subpurtdtoarei_ de 38 kHz suprimaté la emisie prin selecterea si am- plificarea semnalului pilot de 19 kHz, ur- mata de dublarea frecventei pilot, — extragerea din semnalul multiplex ste- reo @ semnalelor suma (A+B) si auxiliar stereo (A—B)* care contin tmpreuna in- formatia totala stereo, — combinarea subpurtatoarel cu semnalele care contin informatia stereo, — objinerea semnalelor A si B cele doud canale stereo. — dezaccentuarea semnalelor A si B. Toate etajele prezentate mai sus, inclue siv amplificatoarele de audiofrecvent& vor fi tratate in detaliu in cuprinsul caietului Amplificatoarele de audiofrecven{a sini identice, flecare avind dispozitivele sale de reglaj si de redare. Amplificatorul de AF pentru Setmol de #1 mocha Feonohs cu rend atpiee, Jrrmohs eo weet ped stereo trebuie si sal esentiale : — cele dou’ canale si fie identice, diafonia dintre ele sa fie cit mai mica. Identitatea celot dowd canale se refera le identitatea caracteristictlor de frecvenl& si de faz’ precum si a curbelor de reglare @ volumului si tonului. Cu toate misurile constructive care se iau exist totusi posibilitatea s& apar’ nesi- metrii Intre cele dou’ canale stereo (chiar si la emitator), nesimetrii care siricd. efec- tul stereo, avind drept urmare deplasarea surselor sonore virtuale de la recepiie ca si cum nu s-ar gasi in pozitiile (corecte) de la emisie. Pentru remedierea acestui incon- venient se introduce la fiecare amplificator de AF stereo cite un dispozitiv de echili- brare cu ajutorul c&ruia se simetrizeazd su- netul In cele doud canale, Acest dispozitiv de echilibrare este de fapt un reglaj de volum care poate actiona simultan ambele amplificatoare in sensuri opuse. Acest re- glaj se numeste balens. La radioreceptoarele stereofonice exist’ un dispozitiv de comutare pentru pozitiile mono si stereo. Acest dispozitiv, realizat sub forma unei clape, ofera posibilitatea ca pe pozitia ,mono" s& se receplioneze progra- mele de radiodifuziune obisnuite iar pe Poritia ,stereo" si se receptioneze progra- mele de radiodifuziune stereo, Receptorul stereo este prevazut si cu un indicator al emisiunilor stereo, de obicei op- tic. Acesta indic& daci postul de emisie pe care este acordat receptorul ere _emisiune stereofonicd sau nu. Find vorba de un ine dicator de frecventa, comanda acestuia se face cu ajutorul semnalului pilot care exis- 18 numai in cazal semnalelor stereo. ‘acd. dowd conditiRadioreceptonrele stereo Redioreceptorul BUCUR este destinat re- ceptiei_semnalelor cu modulatie in ampli tudine, in gamele UL, UM, US (Impartita in trei_ subgame) si cu modulatie in frecventd fn gama de unde ultrascurte. BUGUR Descrierea schemei electrice Avind incorporat un decodor stereo si fiind prevazut cu dowd canale de audiofrecventd, Fadioreceptorul poate reda_stereofonic emi- siunile stereo receptionate in gama de unde UUs. Blocul U.U.S. este echipat cu tranzistori BF 215 (TI) $i BF 214 (12). Antena dipol interioerd, figural’ pe sche- mi la borele yreceplie departata", este cu- plat& cu emitorul primului tranzistor am Plificator de FIF prin intermediul bobinei L101, tranzistorul find conectat in mon- taj cu baza comuna. Polarizarea bazei se face prin aplicarea unei tensiuni de polari- ale negativa objinuts prin redresarea mo- noaltemanta a tensiunii alternative de reles, filtrata cu condensatorul (C507 (470. sF) si stabilizatié cu dioda Zener D502 (PL12Z) 31 dioda D501 (DRD3) la care se adaugd 0 tensiune pozitiva rezultata din ‘redresarea cu ajutorul diodel D301 (EFDI10) a tensiu- ni semnalului de frecvenis imtermediara (10,7 MHz) preluat din colectorul tranzis- torulul T301 (BF214) prin condensatorul C308 (@3pF), Tensiunea rezultata. prin insumare realizeazé comanda In bad a_tranzistoru- lui TI efectutndu-se astfel reglajul automat al sensibilitatit prin care se micsoreaz’ ampli- ficarea etajulul_la semnale puternice. Semnalul de FIF amplificat se aplics eta- jului urmator echipat cu tranzistorul T2. de tipul BF2i4 tn montaj cu baza comund, care indeplineste funcjia de mixer-convertor. Polarizarea bazei lui T2 se face cu ‘aj torul unei tensiuni continue de_polaritate negativé. In emitorul. tranzistorului T2 se plick atit tensiunea de FIF cit si tensiunee de oscilator prin condensatorul C112 (2,2pF). Pentru evitares abaterii frecventei_oscile- torului in timpul functionarii radiorecepto- rului, abatere care se. datoreste dispersiet parametrilor elementelor componente — si varialiei temperaturii mediului ambiant_ s-a folosit 0 diod’ varicap DI de tipul BBI30 realizindu-se astfel controlul automat al frec- venjei (CAF), Tensiunea de CAF este re- zultatul tnsumarii unor tensiuni continue, de Polaritate negativs, cu o tensiune de sem- nal preluaté dup demodulare. Acordul pe frecventa dorit’ se face din butonul de acord variind capacitatea con- densatorilor C10? din amplificatorul de FIF si CII? care determina frecventa oscilato- Tului, ambele avind valori cuprinse Intre 624 pF. Semnalul de 10,7 MHz, de frecven|a in termediara MF, obfinut in colectorul tranzis- torului T2 este aplicat etejelor amplifica- toare de FI—MF echipate cu tranzistori de tipul BF214. ‘Urmeazi apoi demodulerea semnalului de FI—MF, demodulare care este efectuat’ de un demodulator de tipul detector de raport, echipat cu diodele D305 si D306 de tipul EFDII5. Dup& demodulare semnelul este a- plicat decodorulut stereo unde are loc etapa a Ila a procesului de demodulere, dar a- ceasté etapa exist numai in cazul’ in care semnalul receptionat este stereofonic.2.1,Decondorul stereo tranzistorizat Este de tipul cu separarea directa a sem- nalului A (1) si B (t) cu demodulare prin comutator cu diviziune in timp. Schema bloc a decodorului este dati in fig. 5. Decodorul stereofonic indeplineste urmé- toarele functii : — reface subpurtatoarea de 38 kHz supri- maté la emisie, prin selectarea sl amplifi- carea semnalului pilot de 19 kHz, urmata de dublarea frecvenlei pilot. — extrage din semualul multiplex semnatul suma (A+B) si semnalul auxilier stereo (A—B)%, semnale care asa cum s-a_aratat contin impreuna informatia totald stereo. — combina subpurtatoarea cu semn ie informalia stereo. obtine semnalele A si B pentru cele doua canale de andiolrecventa — dezaccentueazi semnalele A si B, lat Calea de refacere a subpurtatoarei Semnalul multiplex stereo este aplicat in baza_amplificatorului selectiv realizat cu tranzistorul 1701 (BC108C). Filtrul selectiv este un circuit derivatie L701 — C702 acor- dat pe 19 kHz, Deoarece acest filtru consti- tie sarcina din colectorul — tranzistorului 1701, acest eta] va selecta numai frecventa pilot din componenta semnalului_multiplex. Tn plus, datorita filtrului serie L703—C704, acordat de asemenea pe frecvenja de 19 kHz, elajul prezinti pentru aceasta frecven- Lio reaclie negativa redusa astfel incit in final, frecventa de 19 kHz este puternic am- plificaté. Pentru frecvenja de 19 Kitz impe- Tensiunea de semnal a subpurtatoarei re- zultatd in urma dublérii de frecventa are o valoare ridicata si se poate objine tensiu- nea necesara pentru demodulare la 0 valoa- re relativ constant utilizind un singur am- 2,3, Demodulatorul in Inel. La circuitul_acordat, aflat in colectorul tranzistorului T702 se ‘conecteazd demodula- torul in inel echipat cu 4 diode de tipul EFDI15, Subpurtétoarea creeazi le extremi- tatile bobinei L705 tensiini in antifaz’ a c&- ror amplitudine find mult mai mere decit semnalul stereo, joacd rolul unor tensiuni de comutatie care deschid si inchid in mod convenabil diodele. Astfel in semialternanjele _subpurtatoaret care determina tensiune pozitiva la extremi- tatea de sus a bobinei si negativa la extre- La intrarea decodorului se aplic yemnalul multiplex Un (I) care provine de la demo- dulotorul de frecven{. Semunlul 14 intrarea radioreceptorului este. suficient, de | mare asifel ca putem considera ca AIT function neazé in limitare. Tensiunea Us (t) la intra- rea decodorului variaza tn limite strinse si marimea ei depinde de dispersia ctajelir anterioare din lanful MF al radioreceptoru- Iu. Frecvenfa pilot _este selectata cu_un file tru trece bandé (FTB) si aplicata circuitelor in care are loc refacerea subpurtatoarei de 3% kHz, Semnalul multiplex stereo Impreuna cu subpurtitoarea refaicula se aplica comu- tatorului cu diviziune in timp. Aceste reali- xeazi ponderarea semnelului multiplex cu funclia care descrie functionarea comutato- raluj cu diviziune in timp y(0) danta din emitor va fie R705 WZ ans (Zecnn, Xt r03-Fe wee), ect Comparabila cu Z eesix, dedarece R705 mult mai mare ca Zocsiv. In consecin\s creste amplificarea elajului acordat pe 19 kHz si se introduce © rejectie pentru semnalul pilot din cadrul semnalului multiplex stereo oblinut in emitor. Semnalul pilot se aplica dublorului de freeventi D701, D702 care realizeaza 0 detectie dublialternanta. Componenta de 38 kHz care rezult este aplicata eleiului amplificator realizat cu trauistorul ‘170 (BC108B) si care are ca sarcind in colector un circuit derivatie L704--C706 acordat_pe 38 kHz. plificator al frecventei de 38 kHz (1702). Subpurtatoarea refécut& impreun’ cu sem- nalul multiplex stereo se aplicé comutato- rului cu diviziune in timp realizat cu dio- dele D704, D705, D706, D707. mitatea de jos a bobinei L705 se _deschid diodele D704 si D705 si semnalul stereo a- pare la bornele grupului format din rezis- tenlele R720, si R721 si condensatorul C708 purtind informatia unui canal. Cind la extremitatea de sus a bobinei L705 apare o tensiune negativa, iar la cea de jos © tensiune pozitiva sint deschise diodele D706 si D707 si tensiunea semnalului ste- reo apare la bornele grupului format din rezistentele R722, R723 si condensatorul C709 purtind informatia celuilalt canal.2.4. Circultul de compensare a dlafoniel Intrucit dupa demodulare semnalele re- zultate se deosebesc prin faptul c& filtrele etajelor de FI introduc un defazaj care va- iazd_cu frecventa de modulalie, iar filtre- le cali de refacere a subpurtatoarei intro- duc un defazaj suplimentar, fapt care de- termina aparitia unei diafonii intre canale, este necesar si se introducd un circuit pen- tru compensarea diafoniei. Pentru compen- 2.5. Indicatorul stereo. Este un indicator de prezenja care formea- za un circuit auxiliar in radioreceptorul ste- 2.6. Comutarea automata mono-stereo, Pentru comutarea automata mono-stereo si Indicarea emisiunilor stereo se utilizeazi_un trigger Schmidt realizat cu tranzistorii 1703, T704, In cazul absentei emisiunilor stereo, tran- istorul 1703 este deschis si tensiunea de pe colectorul siu scade foarte mult ajungind la cca. 0,15 V. Prin rezistenta R714 se real zeazi polarizarea lui 1702. Datorit tensiunii reduse din colectorul lui 1703, tranzistorul 1702 va fi blocat. In aceasta siluatie si 1704 este blocat si becul indicator al emisivnilor stereo este stins. In momentul in care radioreceptorul este acordat pe o emisiune stereofonica, deci cind exists semnalul pilot de 19 kHz, la iesirea ircuit integrat BA’ Decodorul stereo cu a direct’ june in. timp, Schema bloc a Caf. si schema electricd a C. 1 BA7S8 sint prezentate in fig. 5. a. si Sb. Flajul decodor stereo realizat ew C1, recon- stituie prin prelucrarea semnalului stereo. mul- tiplex informatiile audio pentru cele dou’ cana- le, realizind wrmitoarele operati — selecteaza semnalul pilot. din semnalul multiplex, —teface subpurtitoarea folosind semnalul pilot — demoduleaz semnalul auxiliar (A-B)* folosind subpurtitoarea refficuta — separ’ informatiile pentru cele dowX ca- nale A(t) si B(t), dreapta si stinga In fig. 5a im partea de sus se aseyte Jantul de refacere a subpurtitoarei, in partea din mij- Joc Iantul comutatorului de lucra mono/stereo iar fn partea de jos decodorul stereo propriu- zis (demodulatorul decodor, stereo). In aceast& figura numarul plasat intr-un cere pe linia in- trerupti - care constituie ,marginea’? fizici a C. 1. = corespunde numarului_ terminalului_de la incapsularea tipica (DIL—DUAL IN LINE - in plastic cu 16 terminale). Indicele ataseazi_componentelor exterioare C.l.” pen- tru’ a se evita confuzille cu elementele ‘propri ale C1 stereo sare se folosesc numai semnalele de lo ie- sirea circuitelor de demodulare. Circuitul pentru compensare este constituit dintr-un amplificator diferential__echilibrat, echipat cu tranzistorii 1705, 1706. Semnalul ampli- ficat din colectorii acestor tranzistori este compus din diferenja semnalelor aplicate in baz, realizindu-se astfel compensarea dia- foniei. reo si indica prezenta semnalului pilot de 19 kHz, semnal specific numai emisiunilor stereo, dublorului de frecventa apare o tensiune ne- gativa care prin dioda D703_(EFD110) se aplicé pe baza tranzistorului 7703 conducin- du-l_la blocare, ceea ce _tnseamna ca 1704 va intra in conductie, —aprin- zindu-se becul indicator_al_emisiuailor ste- reofonice. Tranzistorul 1703 fiind _ blocal, tensiunea de colector creste la 6,5 V, cea ce face ca si 1702 sa se deschida permitind functionarea stereo. Comutarea _mono-ste- reo poate avea loc numai in conditille unui semnal stereo suficient de mare. Acest lu- cru. este realizat_prin conditionarea comu- Uri triggerului Schmidt, deci de scaderea tensiunii de la intrare la borna 3 la o va- Toare de cca. 1,6 V. Refacerea_subpurtatoarci. S-ar in principiv prin folosirea unui oscilator care s& gencreze un semnal de38KHz sau eventual un tmultiplu al acestei valori. Aceasta solutie pre vinti inst dezavantajul esential al function’ vii_nesigure din cauza instabilitafii frecventei oscilatorului. i © solutic mai cleganta si eficient’ o constituie utilizarea unui cireuit PLL care se _prinde pe un multiplu al freevenfei semnalului pilot_ob- Ynduse in acest fel 0 subpurtitoare refiicu- ta, intr-o relatie de faz constant fafa de sem- ul pilot Circuitul se compune din controlat in tensiune (OCT), doua divizoare cu 2 D1, D2 si un detector sensibil la fazi (DSF). Frecvenfa de oscilatie a OCT de aproximativ 76 kHz este divizata de divizoarele D1 D2; se obtine ast- fel un semnal cu 0 frecvenfi de’ 19 kHz care es- te adus la 0 intrare a DSF, constituind semnalul de referinfa. La cealalta intrare a DSF se apli- ci — prin intermediul amplificatorului A si_al condensatorului de cuplaj conectat in exterior intre terminalele 2 si 12—semnalul multiplex de la intrare. La iesirea detectorului de faza rezul- ti o componenta de c.c. proportional’ cu defa- zajul dintre semnalul pilot in 19 kHz rezultat prin divizarea semnalului de 1a iesirea OCT si Semnalul pilot. Aceast’ componenté se aplica, dupa o filtrare corespunzitoare, Ia intrarea desersot 7 ‘ create seease cma ste ‘sian ‘oer ouretex SCHEMA BLOC A DECODORULUI STEREO PLL, BA 758 FIG.Sa ty ie ge 2S ra SS o FIG. Sb SOHO ELECTRA A OECOORULE STERED PLL, BATHEactionind asupra frecventei sa- le de oscilafie’ in sensul reducerii erorii de faze. In acest fel freevenfa de oscilatie a OCT se mo- Gifica in permanent, urmirind si calindu-se pe frecventa semnalului pilot. Semnatul de la iesirea divizoralui D2 este in cuadratura cu semnalul pilot, iar semnalul cu frecventa de 38 kHz obfinuta la iesirea divizo- rulni DI este in faz. Aceste relatii de faz sint necesare pentru a se putea realiza decodarea stereo. Comutatorul stereo. Intrerupe functionarea de- modulatoralui stereo atunci cind in semnalul de intrare nu exist’ semnal pilot (cazul transmi- siei monofonice) sau atunci cind nivelul semna~ ului pilot este mai mic decit o valoare de prag. Accasta fntrerupere este necesara deoarcee de- codorul stereo degradeaza raportul semnal/ zgomot. De aceea este de dorit ca functiona- rea Si fie intrerupti automat atunei cind semna- Jul stereo nu are o valoare suficient’. La intririle defectorului de amplitudine a sem- nalului pilot este adus pe de o parte semnalul multiplex amplificat (prin terminalul 12), iar pe de alti parte din divizorul D3 un semnal de 19kHz care este in fazi cu semnalol pilot. Cind cireuitul PRL este prins. Forma de unda la ie- sirea difuzorului D3 este decalata cu 2 fafa de Gea de la iesirea divizorului D2. La sincronism, la iesirea detectorului de ampli tudine rezulta’ o componenta continu’ care se- lectaté de un filtru trece jos se aplica Ia intra- rea unui trigger. Daca aceasta componenta este mai mare decit o anumiti tensiune de prag, trig- gerul comut, comand’ inchiderea comutato- Tului stereo si permite astfel trecerea purti- toarei reficute spre demodulatorul stereo. ‘ri gerul comandi totodati si aprinderea unui bec indicator conectat exterior la terminalul 7 (becul aprins indica receptia stereofonic’). Decodorul stereo propriu-zis. Este un mult plicator in care se reface inmulfirea a doui ten- siuni una find cea a semnalului multi cea de a doua tensiunea purtatoarei sincronizata dupa semnalul_pilet. Se poate ardta ci la cele doua iesiri ale modula- torului se obtin curen{i_proportionali cu semna- lele din celé dow’ canale: la iesirea circuitului se separa la terminalul 4 informatia de pecana- ul stinga_A(t), iar semnalul 5 cea de pe canalul dreapta B(t). 1. Intrare semnal stereo multiplex 2. Iesirea amplificatorului de intrare - Dezaccentuare — stings 4 lesire — stinga 5. Iegire — dreapta 6. Dezaccentuare - dreapta 7. Comanda becului indicator de mod mono/ refiicute stereo 8, Masi 9. Filtrul comutatorului de mod 10. IL. Test 19kHz. 12. Intrarea _detectorului sensibil la faz. 13. Filtra: PLL. 4. 15. Circuitul RC din OCT. 16. +Vee Caracteristici clectrice (la Ta = 25°C; nivelul semnalului pilot 30mVef. ; semnalul_ multi- plex (L=R, pilot OFF) de’ 300mVef ;recven- ta de modilaie 400Hz sau 1kHz, Parametral Condifii Tipic Max. Unitate Curent de alimentare Bec stins 26 35 mA Tensiunea maxima pe Iy=50mA terminalul de comanda 13 18 v al becului Rejectia tensiunii de 20082 35 45 — BB alimentare 200mV ef. Rezistenta de intrare 20 35 — — Kohm Rezistenfa de iesire 0.9 13 20 Kohm Separarea canalelor 1000Hz, 40 B 400Hz 30 45 ae 10kHz 45 aB Balansul canalelor 03 aB Amplificarea 1kHz 05 09 re vv Nivelul semnalalui pilot becul se 15 20 mVef aprinde becul se 20 70 — mie stinge Hysteresisul in nivelul semnalului 10 mVef Banda de captura 20 40 60 % Distorsiuni semnal ‘multiplex 0.4, 1 % =600mV ef semnal pilot OFFUtilizarea si performanfele circuitului. In fig. 4 este prezentata schema bloc a RR MP. stereofo- nic. Schema completa blocului decodor realizat cu C.J. BA758 este prezentata in fig. S.c. Este de romarcat simplitatea scheme, singurul reglaj_necesar fiind cel al frecventei libere de 76 kHz a OCT. Grupul R707, R708, C718 stabileste frecventa de oscilatie a ‘OCT (cu care se regleazai din R708 Ja valoarea de 19kH2 masurabii a terminalul 11) La terminalele 3 si 6 se leagi grupurile RC de dezaccentuare corespunzatoare constantei de accentuare utilizate la emisic (50 sau 75/us.) + in cazul de {ati aceasti constant’ are valoarea de 50)ys. Grupul R706, C707 stabileste © band’ de cap- tura adecvati a circuitulu C716 are 10- lul de a reduce jitterul de faz, frmbun’tatind ast- fel separarea canalelor. Timpii de propagare ai divizoarelor determin’ 0 intirzicre a subpur- tatoarei reficute fafa de semnalul_ pilot aplicat la intrare. Adiugarea unei capacititi C702 la terminalul 2 fmperuna cu rezistenfa de 510 chm RIS de la iesirea amplificatorului (veri fig. 5.b.) realizeaz’ 0 corectie de fazi a semnalului inainte de aplicarea sa in circuitul PLL, facind astfel © compensare a intirzierii datorate divizoarelor. Performantele circuitului integrat BA758. - sint cele date in tabelul 1 Valori limita absoluta rn Tensiunea de alimentare +16 Tensiunea pe terminalul de comanda al becului +16V (bee stins) Putere disipata 00m Curent maxim pe termina- hal 7 300 mA Gama temperaturilor de fune- fionare oc T0C Gama temperaturilor de stocare —sstC—129C Rejectia freeventei 25 35 aB de 38 kHz Reistenta de reglaj @ 235 Kohm FER treeventel OCT OC T, 25eC $02 % Variatia frecventei 0 OC Te C +0, fo ; 25°C Te 70C 05 % e zs it c = ofS ne (BE cos Observe 0.508, 504,91 R359. Ubbeeow pumas focal &R Bu 63, we ctecty tonaiervot 3, Etajele de RF —MA. Pentru gemele de UL si UM bobinele cit- cuitului de acord sint: UL: L218, L217 UM: £216, L215 — L207 Aceste bobine sint montate pe o bard de ferita. . = R503 oe valve ob Lk{sy jn cars) RR Bucer bP cv chcookr ey CL AA 258, FIG. 5c Pentru gamele de USI, US2 si US3, bobi- nele circuitului de acord sint: USI: L214, L213 — L206 US2: L212, L211 — L205 US3: L210, L209 — L2043.2. Oscllatoru! —__ Bobinele circuitului oscilator sint : UL: 1233 — 1232 — L231 UM: L230 — 1228 — L229 USI: L227 — 1226 — L225 Us2: L224 — L223 — L222 us3: L221 — L220 — L219 33. Convertorul ——___-__-___ Unmarindu-se ridicarea performantelor con- vertorului acesta este conceput cu.2 tranzis- tori (T302, 7303) de tipul BF214 intr-un mon- taj special. Pentru a intelege functionarea lui s& presupunem intfi ca sintem in situatia unui semnal mic la intrare. In acest caz T302 este blocat, iar T303 conduce. Intreg mon- tajul functioneazé ca_un convertor obisnuit. Baza tranzistorului T302 este polarizata de © tensiune culeas’ din colectorul 1ui T305 si detectaté de dioda D303. Dact semnalul 1a intrare creste, amplitudinea semnalului de FI—MA creste, tensiunea destinatd polarizérii bazei tranzistorului T302 creste, tranzistorul se deschide si intré in conductie. Tensiunea in punctul comun al emitorilor tranzistorilor 7302 si T303 are tendinja de a creste deter- minind micsorarea tensiunii Use a tranzis- torului T303, cea ce duce la scéderea cu- rentului prin tranzistorul T303, astfel c& su- ma curentilor prin T302 si T303 ramine con- stanté, In felul acesta tensiunea in punctul 34. Calea de FI—MA. Amplificatoarele de FI—MA sint echipate cu aceleasi tranzistoare ca si amplificatoare- le de FI—MF. Se observa ci in gama de UUS calea FI—MF are doud etaje amplifica- toare in plus, echipate cu tranzistoarele 301 (BF214) si T306 (BF214), etaje introduse din considerentele enuntate ‘la inceput. Demodularea semnalului_de FI—MA este efectuata de dioda D304 (EFD110). Semnalul este apoi filtrat, eliminindu-se componentele nedorite, in special bataia de 9 kHz a cana- lului adiacent, prin filtrul Luxemburg alcé- tuit din L331 si condensatorii C366, C367 si C368 si condus apoi la amplificatorul de au- diofrecventa. Filtrul trece sus format din Instrumentul indicator ral optic de In cazul unei receptii corecte, fara distorsi- uni, pe postul dorit deviafia instrumentului de acord sau luminozitatea becului indicator de acord este maximi. Deviafia instrumentului de acord se poate regla cu_ajutorul rezistentelor __semireglabile 352 (2,5 Kohm lin.) pe MA si R350 (10 Kohm lin.) pe ME. ; Rezistentele R338 si R347 vor avea _valori fintre 56 Kohm —68 Kohm, respectiv 10 Kohm- Oscilatorul pentru emisiunile cu modulatie tn amplitudine este realizat cu tranzistorul 7201 (BF 215) in montaj de circuit cu reactie cu dou& cuplaje, cu inductanfa mutuali. Os- Cilatiile generate sint conduse prin .rezistenta R208 si condensatorul C249 c&tre convertor (mixer). comun al emitorilor celor doi tranzistori este mentinuta constant& pentru 0 gama foarte lergi de variajie a amplitudinii ‘sem- nalului de le intrare. Astfel se realizeazé o comand’ @ curentului de colector a con- vertorului si deci a pantel de conversie in conditiile in care polarizarea ramine fix’. Acest tip de convertor prezint& urmatoarele aventaje : — Se evité influenta ‘unei impedante va- riabile determinats de mixer asupra oscila- torului — La semnal mare, deschizindu-se tranzis- torul 1302, rezistenta din emitor introduce o reactie negativa care determina liniarizarea caracteristicli de mixare. — In scopul micsorarii variatiei de ampli- tudine a semnalelor de frecvent& intermedia- ré pentru semnale puternice de RF, tranzisto- rulul T303 i s-a aplicat si o tensiune de RAS suplimentara, obinuté din emitorul tranzis- torului 7304’ (BF214). Polarizarea tranzistoarelor din amplificato- rul Fi la valorile date in schemi se reali- zeazi cu ajutorul unor rezistente semireglabile. Astfel tensiimea de c.c. de pe rezistenta R318 din emitorul tranzistorului T304 (1,2V) se_re- gleazi din semireglabilul R315. (100Kohm lini- ari); tensiunea pe R325 din emitorul_tranzisto- rului T305 (1,95V) se regleaza din E322 (250 Kohm lin.) ; pe rezistenfa R331 (2,5 Kohm lin.) este necesar si avem o tensiune de 2V masura- ta fafa de masa. ‘Misuratorile se_efectueaz’ cu un voltmetra a chrui impedanfa trebuie si fie mai mare de 1 Mobm +15 Kohm functie de sensibilitatea instrumen- tului indicator de_acord. In cazul utilizirii unui bec indicator de acord sa folosit un amplificator de c.c. realizat’ cu tranzistoarele T601 si 1602 de tipul BCIO7 si tranzistorul T401 tip BD135. Luminozitatea becului fn acest caz se reglea- 24 pe MA din R352 (Mohm lin.) iar pe MF din R5i2 (1 Mohm tin).Daci_receptia este programata pentru gama de UUS gi emisiunea este stereofonicé, atun prin apisarea. clapei stereo cele dou’ canale- rept gi sting—se separdpreluind semnaele si B objinute dup’ decodarea semnalului mul- tiplex stereo. Cele dou canale de andiofrecventi, fiind iden- tice, vom prezenta numai unul dintre ele. Circuitul de intrare, echipat cu_tranzistorii ‘T404 i T403 asigura pe lingd amplificarea sem- nalului o impedanja de intrare mare (560 Kohm), necesara pentru adaptarea dozei picupuhui (cris- tal) 510 impedanfi mic& la iesire (cca. 300 ohm) pentru @ nu influenfa constantele de timp a re~ glajelor fiziologice si de ton. Prin apasarea cla- pei ,Radio’ se micsoreaz ‘rezistenta de reac- ie negativa din emitorul tranzistorului T403, cea ce duce la cresterea amplificarii etajului. Circuitul de reglaj volum a fost prevazut cu reglaj fiziologic, cu dow’ prize ceea ce duce la redarea bund ‘a frecventelor joase la nivele mici de auditie. Reglajele de ton sint formate dintr-o retea pasiva si au eficienfi de oca. £12 dB la frecven- jele de 100Hz si 10 kHz. Potentiometrul de balans este integrat in bucla de reactie negativa globala. Etajul de putere are la intrare um tran- istor in montaj bootstrap ce asiguri 0 impe- dai de intrare foarte mare (cca. 1,5 Mohm), necesari pentru a nu influenta constanta de timp a reglajelor de ton. Tranzistorii_ T406, T407 conectai fn _montaj Darlington asigur’ o impedanta de intrare ma- re necesard pentru evitarea suntirii_rezisten- tei de sarcina (R444) a tranzistorului T40S ; tot- odati se obtine si o amplificare in curent foarte mare permitind ‘aplicarea unei reacfii negative puternice ceea ce are ca efect Hirgiten benzit de freeventi si reducerea factorulul de distorsiuni. Ca disporitiv de limitare a curentului de re- aus §i compensare termica se utilizeazi dio. a multipicats”, conectind un tranzistor (1408, 608), ca dipol tntre conector si emitor. baz fiind alimentata prin divizorul format din’ Rest (ROS1) R453. (ROSS) si semireglabilal R432 (R652). Cu ajutoral” rezistenfei semizeglabile BASE (ROSH e_ pate ant erent dere aus waloarea specifcata. in. schema (20 ma). 7 Thema Trandistorii defazori T409, T 410 folositi Ia atacul tranzistorilor finali T411, T412 stat co: nectafi in. montaj complementari Semnalil destinat inzegistririi pe banda mag. netica este preluat din colectorul_tranzistors: Tui T404 $i este condus prin T402 i ROO? la con- tactele 1 #i4 ale mufei de magnetofon. Tnfluenfa reeiproca a impedanfelor de in- tcare $i iegire pe potitlle “de inregistrare si res pectiv’ redare ‘ste neglijabila, Resistenfa semireglabili, R40 determina i- mitarea simetrict a. semnalului de AF in regim Ge supracxeitafie. In punctal comun a reais tenfelor R453, R454 este necesar ca pentru 0 putere de 15W’ si avem o tensiune de 20'V ma Eurati faja de masa. Siguranfele rapide de 2 A protejeaza tranzis- torii final pentru cazul scurteireutaril satel ni (difuzoareor). ‘Alimentarea etajului de AF se face la o ten- siune continua de 40V obfinuta prin redresarea cu puntea 3PMO5(B40C2200) i fltre cu conde~ Satorul C315 a tensiunii alternative culese din secundarsl 1306 a transformatorului de refea, Pentru alimentarea radioreceptorului s-a_pre- vazut un transformator de refea cu o fnfagurare primar pentru tensiunea de 20V (L501) 4 in- fisurdri secundare care au urmatoarele des- tinafii: 1, L503—furnizeazi 0 tensiune _alternativa de 18V. Aceasta tensiune suferi o redresare mo- noalternanfa cu ajutorul diodei DS04 (1N4001), obtiuindu-se pe condensatorul electrolitic de filtra} tensiunea negativa. de — 23V_ stabiliza- t& cu ajutorul diodet Zener D502, de tipul PLI2Z. Aceasta tensiune este folosita pentru alimentarea blocului de US. Dioda D501, de tipul DRD3, stabilizeaza ten- siunea_de polarizare bazd-emitor a tranzisto- rilor Ti si T2 Pe aceasti dioda cad —2,2V, astfel cn punctul 7 al placii UUS vom avea o tensiune de —6V. ‘Tesiunea din anodul diodei D501 se _aplicd grupului paralel format din D301 si R304 care asiguri in punetul 8 al plicii UUS 0 tensiune de—6,2V. 2. 504—furnizeazi o tensiume de 6,3V nece- sara becurilor care ilumineaza scala. 3. L505—furnizeaza o tensiune alternativa de 25V. Aceasta tensiune este redresati cu. puntea 1PMOS (B60C300), conectaté fiind cu minusul Ja mast. Tensiunea continui, de polaritate _pozitiva, filtrat& de grupul de filtraj C501, R501, C502 seryeste la alimentarea decodorului. stereo a etajelor preamplificator sia etajelor de FI. Pentru alimentarea etajelor de Fi, tensiunea de pe condensatorul C502 este stabilizata cu ajutorul diodei Zener D303 de tipul PL8V2Z, 4. L506—furnizeazi 0 tensiume de 30 V care, dupa redresarea cu puntea 3PM0S (B40C2200} si filtrat& cu condensatorul C515. este folosit’ a alimentarea etajului de putere.| a) KY Radioreceptonrele stereo BUCUR Circuite de reglaj automat 1. Reglajul automat al sensibilitatii 1.1 Generalitati RAA are scopul de @ menjine auditia de fensitate constanta atunci cind variazd in- {ensitatea semnalului de la Intrarea recep- torului, Dispozitivul actioneazd mérind am- plificarea receptorului pind la demodulator atunci cind semnalul de la intrare scade si invers, astfelcé la intrarea demodulatoru- lui se obfine o tensiune de marime constan- 48, obtinindu-se 0 auditie de intensitate con- slant’ — cit timp nu. se actioneazd regla- jul manual al volumului din’ amplificatorul de AF. Dispozitivul RAA are si rolul de a evita supraincdrcarea la semnale mari a etajelor pina la demodulator si in special a ultimu- lui etaj de FI. (RAA) Dispozitivul de RAA functioneazd coman- dat de catre tensiunea de c.c. de la demo- dulator care este proportionalé cu marimea undeipurt&toare a semnelului ; aceasta tensiu- ne se aplicé drept polarizare variabila la jonctiunea bazi-emitor a tranzistoarelor am- plificatoare de RF si FI, modifictnd convena- dil panta si amplificarea acestora. In fig. 6 se da schema bloc a receptorylui cu dispozi- tiv RAA. Cind semnalul de la intrare creste, creste si tensiunea de reglaj Uraa micsorind panta si amplificarea etajelor reglate si invers. In refeaua de RAA se introduc filtre RC cu scopul de a se elimina componentele de AF de la iesirea detectorului. imate) [ample [Schinba tat { dopa — inrore mee Be are LH net [Hastete | etal HY Wann Filtra pi Fila pi RAA RAA4.2, Reglajul automat al sensibititai semnale MA. Dupa detectia semnalului MA efectuata de Giode Dspy (EFD 110) se obtine semnalul de audiofrecventa. Tensiunea continua de re- glaj se ia de la bornele rezistentei de sar- cin R334_ademodulatorului, este filtrata prin filtrul R357—C342_ si aplicata prin R323 si L317 ca tensiune negativ’ —Upaala baza tranzis- torului T305. Cind semnalul lipseste, tensiu- nea de reglaj lipseste de asemenea, ier tran- zistoral functioneazi in punctul initial cu polarizare pozitiva relativ mare la baz fala de emitor, cu curenti mari, cu panté si am- plificare mare ; polarizarea initial& este stabi- Iit& de rezistentele R322 si R325 prin care se aplicd in emitor pe R325 un potential de 1,95V fata de masé, Cind se acorda receptorul pe un post apare tensiune de reglaj Uraa care fiind a- plicat& cu minusul pe baza, reduce polariza- rea pozitiva a bazel, iar panta si amplifica- rea etajului scade. Prin modificarea tenshunii dip baza lui T305 se va modifica automat si tensiunea din emitorul séu. Aceasta variatie din emitorul lui T305 este filtraté prin fil- pentry — trnl R324—C327 si transmisé prin R316, L310 in baza Ini T304 determinind modificarea tensiunii de polarizare a bazei acestuia si deci sia celei din emitor. Variatia tensiunii din ‘emitorul Ini T304 este folosita mai departe 1a modificarea pola- rizrii bazei tranzistorului 7303, dupa ce a fost_intii filtrata prin intermediul grupului R317—C323. Pentru comanda bazei tranzistorului T302 se foloseste o tensinne obtinuta din prima- rul ultimului filtru: de band& 1326 preluata prin_condensatorul C349 si detectaté cu dio- da_D303, Tensiunea de semnal detectata, redusé cu R326, se insumeaza cu tensiunea continu’ de polaritate pozitiva, in punctul comun al re- zistenlelor R329—R326 si aceasté tensiune va comanda In baz& tranzistorul T302. In acest fel, in functie de marimea semna- lulu de audiofrecventi se realizeazi contro- lul intregului lant de amplificare, incepind cu ultimul etaj de FI si terminind’cu modu- latorul. 1,3, Reglajul amtomat at sensihilitalil pentrw, semnale MF Pentru realizarea RAA in cazul receptiet semnalelor cu modulatie de frecventa fie se conecteazi in derivatie pe circuitele os: lante diode care la semnale mari isi_maresc conductia si amortizeazé circuitele, fie, se foloseste varialia pantei tranzistoarelor cu ajutorul tensiunii de RAA luata de la detec- torul de raport sau de la un detector cu dio- di conectat in derivatie cu etajul de FI di- naintea limitatorului de amplitudine. In absen{a semnalului, tensiunile de ali- mentare au valorile indicate in schema de principiu, In momentul aplicdrii semnalului prin condensatorul C308 se culege o tensiu- Pentru a obtine o auditie de buna calitate este absolut necesar ca radioreceptorul sa fie si sé ramin& acordat exact pe postul re- ceptionat. In acest caz se obfine in receptor frecven- {a intermediar’ egal cu cea nominal’, co- rect’, pe care sint acordate circuitele FI, jar purtatoarea semnalulul se gaseste clasatd exact In centrul curbei de rezonana a te- ceptorulu! (ver! fig. 7). Cauzele care pot determina un acord ine- xact se pot datora fie auditorilor care nu au abilitatea necesara, fie alunecarii in decursul timpului a frecvenjel fy “a oscilatorului 1o- cal. ne de semnal FI—MF care se aplicé grupului D3O1—R3O4 ce constituie un detector de tipial paralel. Rezulti o tensiune continu’ de polaritate pozitiva care se scade din tensiunea continua de polaritate negativs furnizaté de alimen- tator. Tensiunea rezuitata, a care marime depinde de marimea tensiunii de semnal FI— MF comand& in baz tranzistorul Ti, ampli- ficator de FIF. In acest fel se micsoreaza factorul de am- plificare al etajului realizindu-se — reglajul automat al sensibilitatii pentru semnalul cu modulatie de frecventa.Prin apasarea clapei CAF se introduce in circuit rezistenla R306 pe care se culege diferenta de potential care apare fntre ca- petele ci datorita acordului incorect. ' 3. Circuitul pentru limitarea semnalului Cind semnalul depaseste 0 anumita va- loare, dioda D302 se deschide si se amorli- zeazi circuiul limitind semnalul. Tensiunea redresaté de dioda D302 care a- pare Ja bornele rezistentei R328 este folosita Aceasté diferenja se transmite in conti- nuare pe catodul diodei D1 determinind mo- dificarea frecventei oscilatorului. Cind os- cilatorul determina 0 valoare corecta a os- cilatiilor, frecventa intermediara revine la valoarea de 10,7 MHz si tensiunea de deza- cord dispare. istemul CAF poate functiona si fara pre- zenja clapei, adicé cu R306 conectat per- manent in circuit. In acest caz, insa, dac& postul pe care il ascultim este slab si se afl in vecinatatea unui post puternic, a- tunci oscilatorul va fi determinat si-si modifi- ce frecventa asa incit acordul se va deplasa pe postul puternic. In aceasta situatie ar fi necesar si nu functioneze CAF-ul, deci R306 Si fie suntata. Din acest considerent s-a prevazut posibili- tatea conectérii sau deconectirii CAF-ului prin introducerea unei clape corespunzitoare. pentru actionarea instrumentului de acord si totodata permite intrarea decodorului in funcfiune, Asadar, decodorul va functiona numai de la un anumit nivel de semnal.Denumirea butoanelor, clapelor, bornelor sia celorlalte dispozitive Prezentarea de ansamblu a radioreceptoru- lui este data in fig. 12. 1, Buton pentru pornirea si oprirea radio- receptorului (prin apasare). 2, Buton pentru acord — prin rotirea Tut se selecteazé posturile dorite din cadrul fie- carei_game. 3, Buton pentru reglarea_volumului, prin deplasarea in sus sau in jos. 4. Buton pentru reglarea tonurilor inalte, prin deplasarea lui in sus sau in jos. 5. Buton pentru reglarea tonurilor joase, deplasarea lui in sus sau in jos. 6, Buton pentru reglarea balansuiui; prin deplasarea lui in sus sau in jos de la pozitia de echilibru marcaté pe scala se regleaz’ ca intensitatea auditiei sa fie egala tn cele dous incinte_acustice. 7. Clap& UL (prin apasare). 8. Clap UM (prin apasare). 9, Clapa USI (prin apasare). 10, Clapa US2 (prin apasare). 11. Clap’ US3 (prin apasare). 12. Clap& UUS (prin apasare). 13, Clapa CAF — prin apasarea ei, la receplionarea stajiilor din gama de UUS se menjine automat radioreceptorul pe postul ales. In_cazul receptionarii staliilor din ben- ile UL, UM, USI, US2 si US3 aceasta cla- pad se va apasa dacd semnalul receptionat este prea puternic (claps »Stalie apropieta MA") 14, Clapa radio — prin apasarea ei_ se conecteaza elajele de RF—MA, RF—MF, FI —MA $i FI-MF Ia etajele de audiofrec- venta. 15. Clap’ Stereo — prin apasarea ei se separé canalele de AF permilindu-se recep- Yionarea “stereofonics a emisiunilor stereo- fonice. 16. Clap’ MAG — prin apasarea ei se pot audia de la un magnetofon, dupa conec- tarea lui la radioreceptor, Inregistrarile de pe benzile magnetice. 17, Clapa PU — prin apasarea ei se pot audia, dup’ conectarea iesirii picupului la radioreceptor, inregistrarile de pe discu 18, Borne pentru antend ,Statie departata 19. Born pentru antend ,Statie apropiata MF", 20. Born’ pentru antend exterioars MA. 21. Borna pentru pamint. 22. Borna pentru picup (PU) cu dozd de cristal, 23, Boma pentru: magnetofon (MAG). 24, Suport cu sigurante pentru alimenta- rea de la relea. 25, Cordon pentru alimentarea de la re- feaua de ca. 220V/50Hz. 26. Bec indicator stereo — la aprinderea lui_se indicd faptul_c& emisiunea receptio- naté este stereofonic’. 27. Instrument indicator de acord. 28, Borne pentru conectarea incintelor a- custice. 29, Sigurante canale. 30. Indicator optic preacord.In gaina de UUS aceste cauze au impoitan- 1 mult mai mare deoarece : — acordul exact al radioreceptorului este mai dificil de realizat datorita benzii de tre- cere mai largi; ~~ orice dezacord introduce distorsiuni de neliniarilate mai grave decit in cazul emisiu- nilor cu. MA; —— din cauza frecventelor mari de Iucru, aluneciiri de frecventa relativ mici (de exem- plu 01%) ale frecventei oscilatorului local nfx * produc modificari mari (de ordinul a sute de KHz) ale frecventei intermediare. — capacitafile circuitelor oscilante, fiind relativ mici, influenja capacitatilor parazite — inclusiv capacitatile dependente ale tran- zistoarelor — este mai mare, putind sé con- ducé la dezacorduri de circuite. Pentru a se elimina aceste inconveniente se foloseste in radioreceptoare sistemul CAF (corectia automata a irecventei). In princi- pal, sistemul CAF are rolul de a mentine frecventa intermediaraé realé a semnalului (fir) cit mai constant si mai apropiata de frecventa intermediara nominala (fi) pe care sint acordate circuitele de FI ale RR. Principiul de functionare a dispozitivului CAF se bazeazi pe introducerea in circuitul Y oscilant al oscilatorului local a unui dispozi- tiv de reglaj capabil si modifice frecventa nf a" a acestuia, Acest dispozitiv este co- Mmandat de diferenta Af = fie~ fie (numita si eroare de frecven\a) care exist’ intre frecvenja intermediaré nominala fin" pe care sint acordate etajele de FI si frec- venja intermediaré reali a semnalulul. afr *, care poate fi diferit’ de cea nominalé. Cu ajutorul unui dispozitiv comparator se trans- form’ diferenja de frecventa intr-o ten: ne continué de reglaj Ucar cu marime si semn care depind de marimea si sensu! alunecarii frecventei intermediare reale fala de cea nominala; tensiunea de reglaj se aplict la dispozitivul de reglaj si comanda prin inter- mediul acestuia modificarea convenabilé a frecventei oscilatorului yf", asa inclt frecvenja intermediara realé sé se apropie de cea nominala. Din cele de mai sus, rezulta, ca un sistem CAF este compus in mare din urmatoarele parli_ componente : 1. Detectorul de eroare (comparatorul frecvenla). 2. Disporitivul de reglaj al frecventei osci- latorulul local. Schema bloc a unui radioreceptor cu dis- pozitiv CAF este prezentala In fig. 8. de ti rie (DETECOR AAPL) fanpuric. |_£’°_[ conver. ampittc| fic _ [DE eC | as a RE Tor |” (OE FL Ay j th a is Ucar (01502: Bea seine aaa « ie a6 eealai + Gear RAE fig La radioreceptoarele pentru semnole | MF ca detector de eroare se foloseste de obicei Cech(pf) Giff) chiar ciscriminatorul. care furnizears att tensiunea de AF cit sl pe cea de reglaj 20 40 A 20 6 4 5 20 544 2 0 5 ov) Gee ome 0 fig. Ucar. In receptoarele moderne se foloseste col mai mult ca dispozitiv de reglaj electronic Gioda varicap (varactorul) a cérui capacitate de barieré C« vatiaz’ In functie de polari- zarea inversé a diodei dup’ curba I din fig. 9. In fig. 10 se arat schema dispozitivului CAF folosit in gama UUS la radioreceptorul ste- Teofonic BUCUR. In derivatie pe circuitul oscilant al oscilatorului, Jocal format — din bobina L104 si condensatoarele Cil4, C115 si C116 se conecteaz’ dioda varicap D1 (BB139) reprezentind dispozitivul de reglare al sistemului CAR. Intrucit variatiile de capacitate ale dio- dei varicap (sub actiunea CAF) sint prea mari (curba I din fig. 9), pentru a fi apli- cate in ntregime la circuitul oscilant al oscilatorului local, dioda varicap nu se conecteazi la acest circuit direct, ci avindin. serie in_condensator C119 de valoare mici (10 pF); astfel capacitatea echiva- Tent Cen corespunzatoare diodel _varicap si capacitalii C119 scade la cifiva pF, iar va~ riafiile sale, in urma actiunii CAE, aplicate Ia bornele PO ale circuitului oscilant .sint de fracliuni de pF (vezi curba I din fig. 9), asa cum este necesar in gama de UUs. Tensiunea de comanda +Ucar se preia de la detectorul de raport al receptorului (care furnizeazai si tensiunea de AF) si se aplicé diodei varicap prin filtrul R314—C315, In principiu ar fi de dorit ca acest filtru s% alibi constanta de timp mici pentru a rispunde prompt la orice abatere de frec- venki din receptor; avind in vedere insa, ci in gama de UUS chiar semnalul util de AF este transmis prin MF, deci prin varia- tie de frecventi, este de dorit ca filtrul si nu lase sa treaci semnale de AF, dect sa aib& constanta de timp destul de mare fala de perioada maxima a semnalului de AF practic se adopta 0 constanta de timp de minim 0,1 sec. T=R3I4 x C315 = 001 sec. S-au mai prevazut In afara de acest filtra inca allele dou’ R305—C306 si RI0S—C118, cu urmatoarele constante de timp: T1 = R305 x C306 — 470 x 103 x 100 x x 10-7 = 0,047 sec. T2 — R105 x C118 — 100 x 103 x 470 x x 10-® = 0,047 msec. Sistemul CAF aplicé la dioda varicap o tensiune de polarizare fie pozitiv’, fie ne- 100 x 103 x 100 x 10% galiva, dupa sensul erorii de frecventi, Intrucit diode varicap trebuie si lucreze tot timpul numai in domeniul polarizarilor inverse, i se aplicd 0 polarizare inifiala in- versa, de citiva V, mai mare decit + U car in schema din fig. 10 aceasté polarizare are marimea de —2,3 V (82 V +59 V — = — 23 V). Punctului inifial de functis nare al diodet varicap aflat la —2,3 V fi corespunde 0 capacitate C a(curba I din fig. 9, pet. A) de cca. 27pF si o capacitate echivalenti C sn (curba II din fig. 9 pet. B) aplicata efectiv la oscilator de 54 pF. Pentru aceasta situalie oscilatorul este re- glat s8 furnizeze frecventa af» " corect ali- niat& cu semnalul, asa incit eroarea de frec- venta Af « si tensiunea U carsint nule. Sistemul CAF functioneazé astfel: dc in mod incidental f ncreste faté de valoa- rea corecté cu (\f se obline frecventa in- termediara reala fir mai mare cu (\f decit cea nominala fusi apare 0 eroare de frec- venti initial pozitiva + Afi=/f care se aplicd 1a detectorul de frecventa. La iesirea detectorului se obtine (punctul Q de" pe curba din fig. 11) 0 tensiune —pozitiva + Ucar care aplicindu-se la dioda varicap reduce ‘ensiunea la polarizare _inver- sé a_acesteia, asa incit capacitatea ecl valenté Cun | creste peste valoarea de 54 pE (de ex. la 56 pF pet. C de pe curba MW din fig. 9), iar frecventa oscilatorului f » scade; prin aceasta se trans- form& eroarea de frecventé Aft intr-o eroa- re reziduala Afr mult mai mica (pct. F din fig. 11), fn —2. Reglajul amplificatorului de FI—MA. Nr.| Operatia | Gamal Frecventa] ,JnJectle | lesire | Bozitia EE|Moa de rene Obs, | za] Renta) | om [ass wy | coma ait [oma 210] max. deventd L927] Curba ctopot | Restajut se FleMa yobuiata | simass [S0'maxn Simetriea 91 | efeetueaa ca de ampituel-| vobleruh, Sensi- he maxima fo bitte’ ompit Septet mar" | ficatorutut Fr Keerulut ce" | MA Webute 58 a80 ktiz | Sie mat buna de Suv pentru {in actnnal Ta cosa 312 aie jegire de 3 mV. masa . pasuracea so ru face apiicind F J intrare cosa cosa 201 iol} eneratorul, 8 mask standard (Ze: font). 22] Resiay | um [ass utiz | norma de Jeosa 340] max.inchis{t201 | Amptitudine }rteplajul se fa- filter frobulata. | antona sta] 3) masa sini crept] ce eu vobierth rejectie frarkeralui de | Ciapa sstatie {as ida °° Yapropt de= clangat Reglajul amplificatorului de Fl—ME. atidcamal Freeventa| Miectie |esice | Pozitia |B | tod ge : Nr] OperatigGamal Precventa] scimnat [remnant |v. [EE | root On [aa] estoy | Dus] tog Wate Poon sip [oontact 1 fran deachie{Laze [Garba clopot| Renlajuh se oferta Frente] OOS] Yohutata” | shmost Yeonector Simettich sr [eazs cx vobleral Suva Socodar Wac"arpatte: |‘Se destace punta de SSopor se enasa ine maxima] eositor deta ter= feontact 2 in'Groptal | ntnatun sal prarkeratui | “condensitorati. C372 Vie tog nit | Serconceteaa ter minal Ta cosa 215, 1294, Tnnsd, Se deracord gi masa Las Jsecundarul filtru- Tul diserininatoru- ui prin seoaterea cota 313 11s, miezulul. La cosa Si'masé rate 511 sensibilitajea este mat bund de 50. pentra un cosa 311 1208, semnal de iesite semasa 308 de'S mV (masura- file se fae 69 MHz | ta intrarca| acordat |1304, {olosind genera Yobulat | simetrica, pe 69 Mrz | 1302, torul standard a blocutut 108" 2g = 50 ohm. 32.| Reelaj | vus}69 mriz | 19 intrarea contact 1 | acordat pe|330 |curba .S* de} Reglajul se efec- Frome] |vopulat | simetsica [eonector | 69 Mite fsmpliuidine | tueaza cu voblerul coba 2 bioculur | deondor faawind | Se ‘sioe termina imesh |. feccursie | Tui ce" al conden “ Rcontact 2 fal dissi-_ | torvivs co? w puita tata’ | se reface puntea lie marxerat | de cositr entralInjectia | tegire Jetemente | Mod de HNs.} Operatic |Gamalrreeventa} Semnal’ | semnal Jae reata) | reetas each! iB Be) tee Pt [sa | Soe de ae Tec 42, 518 KHz [max. inchis | L226 |Comutatorul statie ‘UM | 580 kHz’ my aproplatd declangat. Fe oe C232 ‘se face cu sonda. 7 a Sar nemo ae ea | a ena rear are | ie en) Be ares fa wl ust Seen. de antend Gntrare) ‘plied de la generator lepartata ‘C106 standard imetri- MF (intrare) orl adaptor. Ixia | ©) Radioreceptoarete stereo BUG URCaracteristici tehnice 1, Gamele de undd : UL: 150—310 kHz (2000 — 967,7 m) UM: 525 — 1605 kHz (571.4 — 1869 m) USI: 5,95 — 9,8 MFz (50,4 — 30,61 m) ‘US2: 11,7 — 18 MHz (25,64 — 16,66 m) US3: 595 — 6,2 MHz (50,4 — 48,39 m) UUS: 65 — 73 MHz (4,62 — 4,11 m). 2, Sensibilitatea limitats de zgomot. La o putere de iesire standard de 2 x 50 mV si un raport semnal zgomot de 20 dB in gamele de UL, UM si US 51 26 dB in gama de UUS (pe o impedan{é de intrare de 300 ohm) Ia borna de anten& exterioara : UL: mai bund de 125 ¥V UM: mai buna de 80 ¥V USI, US2, US3: mai bun’ de 60 #V UUS: mai buna de 5 *V 3, Selectivitatea Mésuraté pe IMHz la un dezacord de £9 kHz pe MA si la 69 MHz le un dezacord de + 300 kHz pe MF: ‘MA > 30 dB; MF > 35 dB 4, Puterea Ja fesire maxim utll3. Pentru_un factor de distorsiuni de 10% Ja 1000 Hz, m&surata pe Intreg lantul de am- plificare minim 2 x 15 W/4 ohm, 5. Factorul de distorsiunt armonice pe in- treg lanjul de amplificare in functionare stereo: max. 10% 1a 2 x15 W/4 ohm. 6. Factorul de distorsiun! armonice in am- plificatoral de AF pentru puterea nominal la iesire masurat& pe rezistenta de sarcin’, pentru frecventa_specificat 200 Hz Ja 2x6W/4 ohm d< 1% 1000 Hz la 2x5W/4 ohm d& 1% 5000 Hz la 2x5W/4 ohm dS1% 7. Sensibilitatea in AF la bornele de intra- re pentru puterea standard de 2 x 50 mW la iesite : — La bornele pentru picup cristal < 2 20 mV/470 Kohm. — La bornele de recare magnetofon < 2 20 m¥/470 Kohm. 8, Tenstunea 1a bornele de inregistrare magnetofon minim 0,2 mV/Kohm. 9, Caracteristica de frecvent& a intregului lan{ de amplificare : UM: 100-3000 Hz + 6 dB UUS: 40 — 50 Hz + 45 dB 50 — 6300 Hz + 3 dB 6300 — 12500 Hz + 4,5 4B 10, Caracteristica de frecven\é a amplifi- catorulu) de AF la bornele de redare PU cristal: 40 — 20000 Hz ++ 1,5 dB 11, Raportul semnal/zgomot in etujele de AF cu reglajul de ton pe pozitia de liniari- tate maxima: mai mare de 60 dB. 12, Elicacitatea reglajulul de ton: — 100 Hz min, + 8dB — 10 kHz min, + 8 dB 13, Plaja de reglaj a balansului stereo. min, 7 eB. 14. Gradul de egalitate stereofonicd ; max. 3 4B. 15, Atenuarea de diafonie intre canale pen- tru amplificatoral AF stereo: — 1000 Hz min, 45 dB — 250—10000 Hz min. 38 4B. 16, Atenuarea de diatonle a radiorecepto- ralui : — 250—6300 Hz min, 22 dB — 6300 — 10000 Hz min, 14 4B 17. Atenuarea frecventei pilot de 19 kHz min. 25 aB, 18, Atenuarea frecventel subpurtitoare de 38 KHz min, 31 dB. 19. Consumul de la retea la puterea nomi- nali, pe ambele canale max. 85 VA,1.1, Pentru reglajul circuitelor din calea de Tefacere a subpurtAtoarei se aplicd la in trarea decodorului (contact 1 — conector si mas& — contact 2 conector) un' semnal multi- plex stereo nemodulat (semnalui pilot 19 kHz), Se regleazi filtrele selective L701, L702, 1703, L704, L705 care fac parte din calea de refacere a subpurtatoarei, Reglajul se face etaj cu etaj, conectind in paralel cu circuitul acordat sau Ja intrerea etajului urmator un voltmetru electronic de radiofrecventé sau un osciloscop urmarindu-se obtinerea tensiu- nii maxime. 1.2, Reglajul circuitului pentru compensa- rea diafoniei se executé aplicind succesiv la intrarea decodorului (contact 1 conector si masé contact 2) un semnal multiplex stereo modulat 90% A (t) sau 90% B (t), La iesirea decodorului (contact 4 sau 5 conector si_ masa) pe canalul nemodulat se conecteaz& un volt- metru selectiv, de AF. Urmérind obtinerea valorii minime o ten- siunii care apare Ia iesirea canelului nemo- dulet, se regleazé R727. 3 Pentru a Inl&tura erorile de fazé introduse la regiajul circuitelor pe calea de refacere a subpurt&toarei se execut8 0 corectie in limi- te foarte strinse a acordului acestor circuite, urmérind obtinerea atenu&rli de diafonie op- time. Se repet& operatia de reglare a tuturor elementelor aplicind succesiv modulatia pe cele doud canale. La montarea decodorului in radioreceptor se execut& din nou reglajul compensérii de diafonie. Reglajul se face aplicind in acest caz la intrarea radioreceptorului un semnal modulat in frecventé cu semnalul multiplex stereo utilizat la reglajul decodorului luat se- parat. 1,3, Reglajul circuitului pentru realizarea comutarii automate mono-stereo se reduce la masurarea si 1eglarea tensiunii de comand& a triggerului Schmidt. Aceasta tensiune de comenda trebuie s& aibé o veloare de 1,6 V (masuraté la contact 3 conector si contact 2 conector masa) si este reglaté cu ajutorul rezistentei semireglabile R711,Lista principalelor piese de schimb 1, Bloe UUS 22Kohm ¥ 20% 100 Kohm = 10% aKohm arp 5 S9pF 53" SapF ES {TaF-80—2074/500 V S.6pF+02pF eapr Eo" sTopF 10" ‘ATnF +80—20" 2.2pF-40,250F aipr ii 30pF = 23—i9F e-2ipF 20nF +-80—20%/30.V. ‘410pF-+80—20%/7500 V 10pF-1pF 1 SpF0.25pF Bob. intr, UU. Bobing RF Bob. filtea re}. Bob, Osellator Bob. FI Bob, cuplaj Soc FIF Soo PIF ‘Tranzistor ranzistor HOKchmt10%, Wohm=10//08 W" oh 10974/6,-5.W 150.chm-£10% 3,3 Kohm-:10¥/026, 22nF-+100-—204/6/TKV. nF 410% /28 W pesnk:10% /25V 3pF 5/4/90 V L206, 120pF 807/25 V £207" fapF 45% CG2028 caPéz10 CGP3210 eaui20e CLxg206 ccUi208 CrHD101 P5188 (warlabil) CGHi2068 CGP3210 causa CLx2206 CGaiz08 CGPa210 GP 3210 erH2101 35188 (variably cLxs210 eLx3206, edu1206 caar206 4901739.00 400879.00 Paso +400880.00 aoriad.o1 4401333.00 46822 P4652? BFI5 BFS TCG2025 RCG1050 ReG2025 caxtian PSOOLL PSo013 ccui208 psooll cour Bip 27/23 V pa7p R228 V, p20pr 517/25 V o-A0pF trimer 110—40pF i0—40pF s—12pF sane 35pF +54 23¢323,8pF cond. variabil 0—40BF trimer” ssprz5%4 HoopF 547/160 v hsarsen/zy l6.spFtoser frutru rcjectie bob, adaptare UM lsob. intfare Usd use \Bob. circuit intrare UM 96] 219 : : gi] L216 ; : 98) £217 Jpop. circuit intrate UL 99) 218, i 100] £219 fob. osc” Use Hot] 1220 4 oa] 1.221 5 103] £222 |Bob. ob. US2 hol 1223 i hos} 1224 5 PSoorr PSOOL SOOT eri0.10V NTO cati208 Pos1es eridi0v N-i50 ‘Psodit Soo covliz08 sno) Psoor? sno) SOO? chysat2 Piposol CLys215 CLys215 cGHCI206 ‘401760 00 49087 PaT362 0083.00 00832.00 400851.00 Past Pasies -10r58,00 -401086.000a" Laas [Bob, exciiator UST 1065.00 795] Gata] 100nF + 60—207, 907 Coes ar L226 7 : 186| e315 | loon 480—2070/30 V cL¥a213 toa L227 4 : er] cote | azn -+80-—20%4)/30.¥ Sc yaaa 108] L220 | Ans. bob. osciator 0008.01 4380] C217 | 10ar-+00—20%4/00 ¥ Sixa210] 110] £220 : : 489] cota | InF-£5¥/25 0 soo ui] C230 : ce 180] C319] 100aF 802004730 V covaais 1] £231 | Ans. bob ore. 00081.00 101] C220] opr -L5e SGu1209 Fre 22] Gaal] Ink ov/ 25 V soot Tia] C233 | Ans. Bobina osc 300061.00 489] C22] 15nF 20725 V PSOO13 Bras 134] Gaza | Tur AV electrotitic om 113] 1201 | Oscilator pt, MA RCG2003 180] Caza | 100nr4.00—20%4/30 V cL¥a2i5 Lie] Boot | 8 Konm-£ 10/4025 W - 386] C325| 100nF 4 80—2094/20 V ciyazis 117] R302 | 5,6 Kohm+ 10% /0,25 W . 197] C326 | 474F/16 V electrolitic: ‘EG5249 Hie) Tia | 15 ohm 10%74/0,25 W : 130) Cazr | 10H 763 Vv 119} R304 | 22 Kohm-£10%//0,25 W_ - 199] C328 | 300pF-5%/25 V ‘PSooL. 120] R305 | 470 Kohm+ 1 - 200] C329 | 100nF +80—204,/30 V- CLysa1s | 121] Rana | 270 Kohm 10% . 201] C390 | 30 £0250F GGuI208 22] na0z | arohmaiovs : eu12n| 1s] te | 2200hmee10% > : Crvsais Tai] nooo |avonmézion 7 Psiou 125] Rao | 10 chm=z10v.09 W. ReG10s0 : Yat] nana [22 Kobmsei0% /025 w | RCG2025 cues Jer] Rata | 39 Kohmse107,/025 W 5 ScUr208 1] Rats | 39 Konma:10%40.2 W : soot {Be} Ratt | 100 Rohm 10%4/0.23 W : 7 Xo] Hats | 100 Kohmin semiresl. | Pazebay cavii2n 0.13.00 Psoott asi] nas | 96 Konms1ye/ozs w | KeG2ne5 21a] Can | 22nF-£1074 725 V S004 131] Rat7 [8 Kohima. 104/025 W ; 313] cous | Fw a0 ctectroitie rae 132] fst | 470 ohms Loy 7t23 W 3 214] e243 | loone4-00— 2004/00 Ctyaais 135] nate | 210 Rohm 10%/028 W : 213] cout | AcTur/40 V eect Gana 134] 30 | 47 ohmeé 106/025 W : 2ie| cass | lope ty Guta 155] 321 [220 0hma:t 10% : 311] caus | tome} ab 2074/30 Cuysais 15e] azz | 250%hm lin, semircel. Paola tial Cour | 47uP/H0.V etectrotitie Ego bon00 219) Cave | Spr. 025pF CGu1206| 131 |rses }soxonmioveo2sw | RCG200 220] Cas | 220pF t10%4/25-V soon 138] zs |?’ Konm:Liow/0.35 Ww . 221] Gav0 | oon 80-“20%7,/30 uv 330] tas [230 ohmsziove . Zea] ca | 100nF +-80—204/30 V Cis213 $40] R226 io Kohmsi10%/ : Zea] Casa | loopr-+ 00-20% 730 V S001 a 2 Baal e333 | ineeha 720 V Psoolt : : 23] Caos | L00sF 16 electric, roses? . 4 220] Coss | ina" 544/28 V Soot is |ttaa0 [220 ohmeiO : 22n] case | ope 8/25 V is hag lnast [zsteonm im semizes!. | ps2iea/ 22a] cast | soon 002-2017 /30.V cuvaas 05.00 229] Case | 100nF +80—20%4 Stysais RCG2025 230] C350 | 100nF +-80—20%7/30 V CLY3215 . zai] cae0 | LspF L059 SGat209 : Zea] Cat | Ain ¢ 00207430 V cuvsa12 e Za3| ca0a | sinr-+-00—207/50 V Stysei2 3 hal Coes |ator-45y4/25.V soon | : 233] cae [sine 4802074790 V cuvani2 is2/resae |se—o8 Konm--10%4/025 5 36-|c305 | toon 420747200 Pape hss-)nax» 23 Kohm:t10% : 237] C306 | on¥ 2074/2807 PMP OBO! isa]ie40 [iow ohmaion 7 aa) C301 |nre1ma29V P0013 iss.feasa fisochmsiove : z29| c30e | tan F20/4/250 V Pepoaot ise,|rsez 2 Konm.-10%470.25 W RoG2008 Feo | case |denetsor te Bsoon iz frests |s60ohm-b ove 2a | C310 |toopees429.V é Hse litata [sv ohmi:iov. > A 240] cart |oopr-t5y4/25-V 5 159 ets |i Koh lim. semirde radu 248 | CST Loop 34/25 ponies a.|c373 tobe -00-—2004/90 V Cuyaas 1601946 |s60 ohm-+10%/025 W ‘ncG2028 bas | cars |Soprtaye eGur208 te1.| R347 |0—15 Kohm E1044, = 248] C376 |ionF 204/250 V PMPO8O ise ‘joss i Br] cave |itnr's an “Sou/20 v Cus z 248) C200 Hoar t80—200/30 V Ecxs210 tex itis [to xh E1004 /.25 W Ste) casas eurtionney psn es. |its0 (0 Koh fin serie. 248] Caee eet toyvze aro oaz00 JE. e 7 1s6|nast |ooxohmatoyoas w | nocaoas 233 | rao I 7 sr |tsse |tteonmiinsemiregias. | Pszsza/ 253] 308, 7 : 03.0 234 |1308 soc. rie Passi tse! nasa ft00 Konm-t1oy.sogsw | RCG2025 233] C307 [Ans (raloFLMF 300283.00 ie |tta5¢ |100 Konm-:10y4/0.23 W : aso] 1308 . : ic, |taas [1 onmseiov./ 6.28 W. 2s | 1309 : : rt fieasr [ts kant 10%4 0.23 W : 330 | L210 7 : 71 |itase [ee Kehm10¥7./0.28 W : fas9|tai1 and. trafo FEMA soq08s.o1 17 reas9 |i0 Konm=t10%4 0:28 W : oa 312 : irs |ea02 [esperar catizn 251] 315 [soe rrr Passe 174.|c303 |100 n+ 80—20%/30 v Guyaia 2e2|Lat4 [Ans. trafo FILME 200283.00 i. {caot fioonrteo—zove/sov | cLymis peo} cats : : ive [eas |ampr Sauna 26s] 316 : ° irr.(c906 [don +86—20v4/30 v cuys2is sir : : ita;|eaor |toonr-t80—2014/307 Suysi9 318 ans. trafo FI-MA soon. i79.|c908 |s3pF-t5¥ ecui208 |r319 . : sn {e300 farm +80~20%7/30 V Guyane 320 : : 1a {esto |arar-400—20%/30 V eLys2i2 321 |So0 Far" passa fs: lear f2sprto25pr eaui206 fas trafo FMP 0026.04 iis [cate flores eaui206 ° 7 Ha iCat3 looniesiy/25 Ww BSoott e 7510. a, 512 513, 314, 518, 316 3i7 aK 30 x0 321 2 3 224] 325] 5a i us 329] 330] 31 333] 335] aa 43] 330 38] 339 340] 34] 343| a ef M5 346| 3a 33] 349] 330] 3s ass ce 1325 C327 328 1330 Tsai a0 283] 1303 308 | 308 261306 Dao 28 Da02 D303 [Dans D308 | D306 rao. 601 602 sot 503 R504 lasos 506 Rou? R512 /esar e502 e303 e504 ico Ic305 {C308 509 [ests D501 }ps02 D503 D304 R400 Ran RAl6 600 Root coon Ra20 620 Rat Ret Raa R22 RRS RODS Rae O24 R25 R623 Rae E26 Ra? ROT 28 ROB Ra20 629 G0 030 Ran oS RAW RE Psoi Peo! Pane 602 403 Ans. trafo FIAMA. ‘Ane, trafo FEMA ‘Ans. trafo FLMF Ans. filttu AF ‘Tranzistor Doda Tranzistor 470 obin-t10%4/0.5 W. 180 ohm: 109% /025 W 270 ohim:t 0076/30 390 ohin:t 10%e/1 W. F390 lim 10%4/0.25 W. 20 ohms 10% /0.28 W [580 ohm £10"4/0.25 W [1 Moh lin. semiregl. 1000 uF/40 V etecte a2yF/a0 V elects Loy /10 V electe, oUF 42074280 V 1000/16 V elcetr, 1oaF-+80—20%%/30 OnE [25 V electrolitic 000 uF/16 V etectrolitie toon + 80—200%4/30 V loa7urt20%4/250 V IDioaa fprcoa h,3Kolum 120 ohm bo otm fs ohm oon + 80-208, /30¥ 3 Btajol de avdiofreeventé 1 ,satohm 3: 10% 0,25 icon 10%/0.25W anol + 10% f025 1 SKohm +.5%9/0,25W 7c 50,25 mfonin + 10%4)0,25 150Kohm 10% /0,29W s0Kohun + 10%, /0,250 batcoiins se i029 sxc. 1%,)0.25w [390KKohnm |: 10%, /0,25W skim. oyoasw 60,250 }2 x 100Kohm lin. tandem }2,7 Kolm. 10 }2 x 100;ohm 1/2 tin, tandem be tod Kon 12 tin tandem 1300084.02 300084.02 200187.00, paeza BF24 B24 BP2I4 BRIA BF2G ‘Bra EFDII0 EFDIIS spits BCIO7B, RC 1078 RCG2025 ECI003 RCGI100 ReG2025 psoebay 043.00, 307335 3G5255 G5281 PMPO, 302 265263 cLxs210 5262 EGs263 ‘CLYS215 PMPa04 DROS PLi2z PLAV2z, 14001 RCG1100 REG 1030, necins cuviant ReG2025, fp34865}2.16.00 m2. 16 Jps4803j0,29.00 eo28 }p34865]0.29.00 =029 335 336 a0 35K 339 60 361 362 3 ea ans 36 367 So 360 x0 mt a4 M5 3m be wo 380 3a a 383 384 333 M6 as? 38 389 300 301 302 3 304 393 8 307 398 400 ‘or 402 aon 44 405 406 ion dos 400 0 an 42 a3 a4 413 Ate ar 48 49 20 2 i 23 a4 2 2% ar 428 2 ‘0 21 42 a a 43 436 br Ba 0 40 60s Pa04 604 ROS O33 a4 O34 RAS Ross R36 R63 Rasta RaarA aS ROW HOR Ross RA Ra RAD R640 RAL Rea Rao. Roe aS Roa neta Rots Rags Ross Ras6 Rode RAT Roa? RAB as RAD Row 430 R630 RAS! R631 482 R632 RASS Rass Rasa Rest R35 O35 RA36 R636 Rast R037 RA38 KOSS cia cad cs 613 ca con cals cons cas coi, cant csi? Cais coin ca coo e420 a0 car 621 e422 co cas 623, cad 624 cas 633, Ca26a, 2 1Kolm tandem acim 100256 10xctin,10",(0250 bon os.25w joasw toi 1050298 70 0h tort 10% 0250 2,2Kohm+ 108,025 47Kohim © 10%/0,25W 100K Chm tin. semmiregl 100Kchm 4. 10% /0,25W ohm £ 10%/0,25W 0,5%/025W 5,6Kchim + 10%, 0,250 1201 27Kokim-+ 108,025 IsKohin + 1094/0,29W 47Kohin + 100,25 3% ohm 4 10% 0,516 1,8 Kohn: 104,/0,29 47 oft 4 1094 /0,9 jo2sw 250 ofin tn, seme 1,sKohm ~ 10° 360 obi + 10%, 0,23 S56 ohn 1084 /0,58 0,47 ohm 4 15% /bobinate A748 /A0V eectr. 22-/25¥ elects, sopr 10,500 ATE HOV etecte 330pF 4, 10% [25 2,2nF', 1095/25 200K" 0,033, 3-209%,250 0,22ui4:20%/100V 3300p 4, 1085/25 0022 1.20% 414 /40V elects. {Tue ADV electe 25 1 35865j0.05 00— 0.28 RCG2035 presaigo. 1300 REG 2025, Reoi0s0 eeido2s ‘p32824/0.08.00 PMPO303 BGs EGSHS capiais Gs ‘psooit ‘Ps0615 PMPoso2 ‘PMPOSOL PMPOSO2 ‘Psod13 PMPOSO1 EG3253 63255 PS000011it integrat A758 cand ; Ce) oatizoxpesw | pinse cae : C225 |rurfoveeete, | reso ant ee E Sar + oo — 108,00 cats [azariovenete, | zosbes Jee to syn Re Ej sis 82 nF 4 2,5%,/25V C229 fioyitjawverete, | weiss Aga 3 2580 a A een ho [2aprSsqiso0e | conden 2B SB cp30. “ 5 2 erst fiongiiasy exer, | x6s853 S31 Cie [rmeizoe | cuvien co : C8 [amuses | orion Cacorpieclat oe] $05 freien ncviin | 03 f SAP 20-100 For} peas oer eee aot har Hite fos Fig neason 2a fone eee ‘Te0s i "e701 a7 Kolm 5 7406 perita 102 7Kohon Te06 +, R705 47iohen 10°) 1407 nerta 704 4 1607 e703 22 ohn 20% Te nptis.10 106 akcohm 110% ‘Took 107 Bohm 10%, Tao nptis.10 R708 Skohm semiregla, ‘Foo 709 (hobinats) TH np tis.10 ral aren Tain tos See filtra} Tal : 2NM035, Tou Ta TR 1701,1703 J Ans. fen 702! L708 | An. fatew Ga cordensator | 66.6 35134 PLACA Cl A DECODORULUI STEREO CU CIRCUIT INTEGRAT BA 758ANS. PLACA Filwr) Br) (rr) Ga [zi ANS. DETECTOR DE RAPORT PLACA C.l. BLOC. UUS ‘ANS. GRUP ALIMENTAREPLACA DE C.l, A ANS. PREAMPLIFICATORo 8b a 4A 6 247582 P 49067 | ‘as ak has aveiano shire wb F vaca polaratons ARF 9x008 poloretan eM 404785.00 7 by 05 + 0- 18lasp Lu potureton +H BGS %& : 0-3 spire. CU pobureton + 43 G3 400891.00 « at JE HE: 7 by: One plu polureten +H 9 OS 0463: 0-4 ap Cu pohvetone 4 $03 2 b2: 0-6 Cu polureton 44 J Wie 401 065.00 0363: Om te. Ce pobureron 14 b OIS 3 1 OTD, ; afey O 5 Bh bee 6161: Oday Cu pohureton +m bars (61: 0-6 gate Cu poliretons HAS 2262: O4sp Cu polureron 4M BONE 401 066.00 One: 0-2 sore Cu palureton +H 6 aS 400 832.00 24 63: Otip Cu poluretonr ig 61S 0305: 0-2 spire Cv potureton +46 OS2xP56782 234696, 4pOee a WS ab 1% spire CuAg das ab 1% spire CvAg g08 1135.00 be 6 1— 1 be 8% spire —n— 400879.00 L- % flo P 46822 oe PS Dep 56782 33551 Pern ~—< QO be qe Me, ee " a 2.05 ab tigpre Cudg d08 4086.00 225 be 4%spre —u— 40088000 ab 4% spire Cu be 5% 1 Oe be PAE6B7. as abl tepire Cu poluretan aylon f = fy, ab om Sub, b2¢ bt a2) a4 Liarbs ~40spire 6 Lyazbe epppire y B03 40/75900 a b ea 401133.00 — g015= ab 20,Sspire Thermoplac $0.35 ab cxpalvetanamtise g a4 402028 00 y 6 46060 @E a p Ay & ‘blocare + par) 40H ; | | sean THT a af 40t4.01 ae 58256782 a a oy 4 (ay : : . O A i & oy ie t 43 a a 2 % (0 - 5 o oe LD) b2 b2 ® @ by Gi . ity Hse Gosotionéon gage 2b; 1030.4 poliumbon 9908 ‘bum! duet tie Conohuntn #808 jhe 5p. Capel 0.0 See Oe eehitbe dae 500061 00 O41 slp Gipolurebn 30% 40202800 “sc0be: avb1 25spire ta poluretans | = 2 ais eee = P4E269 cu polivretan 20.08 -890spire ee [- os 7 3 nh all —— x 7 i . O cu, poluretan$o.08 Li-3 12sore Gy polimlen aot b * p4g063 75 spire 14-3 Te spire Copobirclen 9¢.08 7 300064 0/ s000sa2 [0 BF Lo eS by: 0-8 Sy iPS RFI * 405 poaliureton ob: 0-82 2p. Thermoploc g$ 935 P 49084 Coo. 401 960.00 a 401377 00bron tree e i=] one Se “ « SSE ae get 4a al n gemeseee EER a leat cde ER 4704,¢705 Cs tt, 2} cupaluretan. gc saben Nex “233 Bei oe ie 2 = ab- 500 5p. cu poliaretan ate 6 [eers09) DETAL! CONSTRUCTIVE ALE TRANSFORMATORULU! g 3 8. SAS 6516 73 CONOUCIOR EMAILAT E75-1 lx fa)? Seo Low 1507BUCUR 8/9 Bet Bw ow = mw a _ om BS Sw os et & z = OM m™ aa ho ms tm i Gs ur te Oo me o BSS 2 2 Ss oe oe eo em a w SG wea Soe GS » 2 eB eg a ee Oa em ny ele a a ae ST SS 2 RG Gm Gt om Gs om oe om mS MOM BOGS tt ce at me au eo Rm fw mom sg mse egy SNS se ne BB = =n mm 2 me ma ™ mm mm ae “4 a 2 we RB Soy Ste 1% Bros os ames Sao uae em Be een Mos Bake RE eo BeBe Bune BS Bu owes ea ae ey Gum me me Mw on os c PERUSE Bw ww we RHE ae eR Bete P eee BESESRE RE SRBE RE SESE a 1 2 mm : ER aR ow mas Hom a B .oEBRE Fo fie bars = a res conutarn were TEA fi (ene T28F 21 aes i] pelaeles mot ee i BD Pun fs | 26 Be? a _ beef a ae | cae, e a fT Team ‘ eeepr ae oT goles ‘2 am em | far a> ok fd Pucca, aa 3 a TES, wating sh He omrsaese masoxen com a Bem NTR a 3 COMIN FS Bento ve vy oe Ae fu ccuames 567 # oscuaton im WTRARES FGHF 2245 STE, oe ease ee rae acme ons om coe ao eed- 5 Bist | tras or Tem Su lh Detain. Tons cone st MASuRAT Fh ocr SConutatom Este FAT Pe PITA US fo. steo CAF tse cone oc ceo ae F fon foe Bee 1305 er 214 oe Bez BMD 406 we, 8c 2538 408 8015.0 Be Tu0s actA THOT CATIA Tee BAMA T6078 718 eu Taws oe it ae ae im eo rr “a ii a Jl es ee 2 CSRS 1350 SE UTILREAZA IW ICAU RR UCU LY 9 cGo0R TRANZISTORA (Ry see ALIREA ZOOL 3W IN CZUL RR CUR 89 {0 xcooon Tana sTOREA esc BF aha) Sigh oe 10 eoen 80136 10 Tot0 ey Tense AF ow PENTRU Ut stro De ta, uebiae Otsu aca 1h eomicte, site berate ‘TOVSANE DE AF pt PENTA Som eae TENSINE ce PE MF, FARA SOHNAL TENSE CC FARA SNL J renswne cc ou sma, ste TENSWNE DE OSCLATOR MA "exSINE_ FL PETRY Som Oeste TENSUNE O€ FMA PENTRU SOeW ese. 2OZT 2 Poon i consi reaucar fe muca Co ‘srmoruex conan PoursTer reaLeaT 2s fey so BYE ttane Nec (shreds ‘ove ferent we 250 Me oNouctoR aMANson oe mara ‘aBw Ecranat puncte wresecase SU cost Oe nasiea ot] tetas ee ef q 70059901 RR BUCUR 8,9 qetomaay 37 8 ey ay a2. it doz 2 es cy my ge RTA 3g Check? we . fo i. ew Seay Bh ay Be REL RE oH sett aes £3,8 oY ie Ge eR BREE ae fe TG ee ee une de (ti hun se! 1 Jor Ston ty Sy 34 See * Mo joy AZF hey Bap ee Ss 2 The ase Tensiut P 2) tte 03 toy tos tg toes HES a UE RIB eRe See eine Peano PBR opal fo 3 7 2 — = Semele sto dep tots a ae ae 232 zone BF Ml gy ws 3438S ery ‘e2ca &2: er MB SZ we if 2 Gag i 24 Baru SE BR 2 ‘ Reik up ee Bay ce 58 BOE wo sae 8 Br is 2 . AF (Kt) pl 30m's foie Be aa ih BEE ya RAR Bae HS RE P85 8 ay a Boe 2 BE ws it 68 BY ay HO ase th Bu, G2 RE eu BB glk B cscume Om lo iesre «Hang HESS o oBH Me Su ee Ree BE ee Ree Bee on s sabe 105 et ay BS gs BE a BESS Pe ERS GSS ee pemtrs semnay ap Et BE ea 20 Hue 32 8 He pete aye # hie ‘ qi ae we $8 BS at 2 325 334 raza ease ee CBB BRE 8 om BARB Bc so SAI ws iy ae we BES seo 10 vos HE HE BS me gan ee Boasung Of aR ae” a focos ffi, . 6) 9. Ses | ¥e Pise AD AUG Pe 25 ‘ syle MS eof fon Se 3! 8 au i 4 CO: » 302 3 son beg TO2sA Soe Bite (4002 OR) SFOS Tensune cc. ev semao/ sitreo Ss _ 7 5 = 7 V103 cr 10 — Faery US Fees G8) rensiune de os ———— = ie Ge Soe " Ta OCGS ETT, Be TSO ae Fis | | ales | Tio2. Jens ORwe. ide Pree er” : Berne] eve 120k Somw fo eye (Oy ensivne de FEMA perry ua SOmW repre lane el BISh (aD eee LS Tos EFDIO,, RATE e109/470«8 12 (erat Tyo @ C1096 ore msBE L078 Tse — | Cai sta 7dsact0n § Se 2) —s spt | : yo TOs av o5A 404. 0135 wees Fez. babingte = onw = ow = / cand reoteotpe poco 0! sryrofle eramic pryester meblieat oad) Ihe Hig its sea cath pee cael a a Qs dl é Take de echive nt: BEUGTA-BCIIA, BCE: BAT, 4c Sra" ares Gray ar em FM sacitlr Lm Sevg ff ff estilo ies TAT ESAS Title ie 10a6-6C1726, Be106C- BCI, ecio¥s-gcrmeo, BcW728 Ge 80%6- 82998 Nork: «Bn. Continy’ semesoare comutot pe (7 pt MA Y comutot peds pi yoltmeru te mbsure trebeie 30 ba impedont > Na 7 Lens. combina snt Tnasuroke fort de mor 3. Comutotore/ ete 4. Freev. ntermediore Pt MA 455 KHz PEE 10,7 Hite. BopF LenF 7604 802535 Bora urot pe poeitia US, Rocto- Séreo". 1000 + 25vec (atyrottex) # isle oon ¥ 63 yee (styroflex, 5a yous teroms) a tartce # wove Z00VeC # S00vec for. ov 3 hen ~& @5k evra? + Ree eg ob ma9UrGa CAIET SERVICE