A n u l XXXIII, N r .
8 858, Joi, 6 octombrie 20 2 2, S u c e a v a – P r e þ : 2 l e i
Cum va arãta sala polivalentã a Sucevei?
> „Ne dorim sã înceapã lucrãrile de construire pânã la sfârºitul acestui an” a declarat
primarul Ion Lungu
VERTICAL
Lapte
cu mere
L. D.
Clement
Cicã lapte cu mere nu
mere. Dar uite cã nici
lapte, nici mere, nici de
altele... Motiv de punc-
tual-exclamativã grijã
politico-administrativã,
acum, la miez de toamnã,
ºi pentru lapte, ºi pentru
mere, poate cã ºi pentru
altele... În ajutorul/be-
neficiul cui?! Poate cã
unii vor vedea, vor afla. În
curând sau în prag de
alegeri sau mai dupã,
sãnãtate sã fie, s-ajungem
cât mai mulþi pânã acolo.
Cel puþin unul ca mine, pe
care viermele mã roade sã
mã exprim (plus ajuto-
rul/beneficiul cã deocam-
datã am ºi unde), trebuie
sã declar pe proprie
rãspundere cã, într-un
supermarket, am fost silit
(pur ºi simplu de împre-
jurãri!) sã aleg un pachet
de unt mai ieftin, polonez,
în detrimentul câtorva
(Continuare în pagina 2)
www.crainou.ro
e-mail: contact@crainou.ro
Ziar auditat de Uniunea Naþionalã a Presei Locale
METEO
Joi
Nori ºi soare
Maxim: 20°
Minim: 12° Unui „politolog”
Vineri
Nori ºi soare Are ºi el rubrica lui,
Maxim: 18°
Minim: 9° Când mai mare, când mai micã,
Sâmbãtã Bunã doar de pus în cui.
Mult soare La nevoie, ea nu stricã...
Maxim: 20° EMIL SIMION
Minim: 11°
Faþã de septembrie 2021
> În pagina 16
Creºtere de 10 ori
> În pagina 16 a preþului energiei
electrice contractate
de Primãria Suceava
Conform primarului Ion Lungu
> În pagina 16
Nu e obligatoriu
ca locuitorii
din Burdujeni-sat
sã consume gaz metan,
dar e bine sã se branºeze
Podul de la Miliºãuþi se închide Literaturã • Artã paginile>8-9În
în 20 octombrie în vederea refacerii,
Consilierii de probaþiune
iar circulaþia se va face
din Suceava au intrat ieri
pe un pod provizoriu
Podul de pe DN 2 H din
în grevã de avertisment
localitatea Miliºãuþi va fi > În pagina 3
închis circulaþiei în data de
20 octombrie în vederea
realizãrii lucrãrilor de re-
Folosirea > În pagina 3
facere a anunþat, miercuri,
Prefectura Suceava dupã o
necorespunzãtoare
întâlnire a prefectului Ale-
xandru Moldovan cu re-
a zilierilor, amendatã
prezentanþii instituþiilor
implicate.
cu 14.000 de lei
Prefectul de Suceava, Ale-
xandru Moldovan, a convo- Volei masculin, Divizia A1
cat miercuri, o întâlnire de
lucru ce a avut loc pe am- CSM Suceava debuteazã în noul
plasamentul podului din
localitatea Miliºãuþi, pe sezon competiþional, acasã,
(Continuare în pagina 2) cu Explorãri Baia Mare > În pagina 6
O ucraineancã > În Un adolescent
pagina 2
cu permis de care a furat euro, lei,
conducere fals, grivne ºi douã
depistatã în PTF Siret telefoane mobile,
prins la Siret > În pagina 2
La 5 octombrie,
la Baia
Omagiu educaþiei
ºi educatorilor
> În pagina 2
Telefoanele redacþiei: 1 EURO 4,94
0230530285 • 0230214723 1 DOLAR SUA 4,98
 Pagina 2 • Joi, 6 octombrie 2022 Actualitate
Podul de la Miliºãuþi se închide în 20 octombrie La 5 octombrie, la Baia

în vederea refacerii, iar circulaþia Omagiu educaþiei

se va face pe un pod provizoriu
(Urmare din pagina 1)
DN2H, km 4+776, în cadrul
cãreia au fost analizate
stadiul lucrãrilor realizate la
acest obiectiv de investiþie
deosebit de important pen-
tru locuitorii zonei Mili-
ºãuþi – Rãdãuþi – localitãþile
limitrofe ºi la care au par-
ticipat reprezentanþii Di-
recþiei Regionale Drumuri ºi
Poduri (DRDP) Iaºi, Siste-
mului de Gospodãrire a
Apelor (SGA) Suceava,
Inspectoratului de Poliþie
Judeþean (IPJ), Primãriei
oraºului Miliºãuþi ºi ai con-
structorului, SC Test Prima
SRL.
În cadrul ºedinþei tehnice
s-a arãtat cã închiderea cir-
culaþiei peste pod a fost sta-
bilitã, conform contractului
încheiat între beneficiar ºi
constructor, pentru data de
20 octombrie urmând ca
firma de construcþii sã în-
ceapã operaþiuni de demo-
lare, cofrare ºi construire.
În data de 6 decembrie a
fost stabilitã aducerea pe
amplasament a primului lot
de grinzi, urmând ca cel de-
al doilea sã fie transportat
pe amplasament funcþie de
graficul de execuþie al
lucrãrilor.
În vederea construirii
unei variante provizorii de
circulaþie care va fi am-
plasatã în limita stabilitã
prin protocolul încheiat
între SGA ºi ABA Siret,
DRDP Iaºi va depune o
documentaþie pentru aviz
modificator la cel obþinut
anterior de la SGA Suceava
în cursul lunii iunie a.c..
Documentaþia va cuprin-
de coordonatele podului
provizoriu, precum ºi men-
þiunea cã dupã finalizarea
lucrãrilor podul provizoriu
va fi dezafectat iar terenul va
fi adus la starea iniþialã.
Participanþii au stabilit
data de 17 octombrie ca ter-
men limitã pentru obþinerea
acestui aviz, iar repre-
zentantul IPJ Suceava a dat
asigurãri cã instituþia va
elibera propriul aviz în
maxim 5 zile lucrãtoare,
urmând ca pânã la data de
20 octombrie sã fie realizat
ºi pus în circulaþie podul
provizoriu.
În ceea ce priveºte sursa
de finanþare pentru realiza-
rea podului provizoriu,
Instituþia Prefectului va
solicita în regim de urgenþã
cãtre instituþiile abilitate,
respectiv Ministerul Trans-
porturilor ºi Infrastructurii,
CNAIR, DRDP Iaºi, alocarea
ºi educatorilor
Elevii ºi profesorii de la Activitãþi frumoase s-au
fondurilor financiare nece- ªcoala Gimnazialã „Nicolae desfãºurat ºi la clasele de
sare. Stoleru” din Baia, au oma- gimnaziu: „Educaþia este
Prefectul Moldovan a mai giat Educaþia ºi Educatorii, cheia care deschide poarta
decis ca în data de 21 oc- prin activitãþi deosebite, de aur a libertãþii” sau cea
tombrie a.c., în cadrul unei variate ºi creative, cu res- care a avut ca titlu tocmai
noi întâlniri la faþa locului, pect, recunoºtinþã ºi bucu- citatul din Confucius, „Na-
reprezentanþii instituþiilor rie... De la micii preºcolari, tura ne aseamãnã, educaþia
de la grãdiniþã, la elevii de ne deosebeºte”. Aceasta a
prezente la ºedinþa tehnicã,
nivel primar ºi pânã la cei avut un impact deosebit,
se vor verifica respectarea
mai mari, de gimnaziu, cu pentru cã a fost desfãºuratã
calendarului convenit. De
toþii au confirmat, încã o de Consiliul ªcolar al elevi-
subliniat este cã în tot acest
datã, cã deþin valori fru- lor, implicând clasele a VIII-a,
timp, DRDP Iaºi se obligã sã
moase, datorate educaþiei mulþi profesori, dar ºi per-
informeze Instituþia Pre-
primite de la dascãli ºi pã- sonalul nedidactic ºi auxi-
fectului cu privire la stadiul
rinþi. liar al ºcolii.
lucrãrilor, la un interval de
Profesorii ºi elevii au Toate aceste activitãþi,
douã sãptãmâni sau ori de
abordat teme precum teme omagiale, au creionat un
câte ori apare o situaþie
neprevãzutã în ºantier,
astfel încât mass-media,
populaþia oraºului Miliºãuþi
ºi localitãþilor limitrofe sã
poatã fi anunþate din timp cu
privire la eventuale restricþii
sau interdicþii de circulaþie.
(N.B.)

Un adolescent care a furat euro, lei, grivne

ºi douã telefoane mobile, prins la Siret
> El a încercat sã se ascundã de patrula de poliþie
Un adolescent în vârstã
de 16 ani a fost prins, marþi
dimineaþã, în Siret, având
asupra lui bani, telefoane
mobile ºi pachete cu þigãri
pe care le furase.
Marþi, în jurul orei 4:00,
patrula de siguranþã publicã
din cadrul Poliþiei Oraºului
Siret care efectua serviciul
de patrulare a identificat, pe
str. Alexandru cel Bun, un
tânãr care, la vederea auto-
specialei de poliþie, a încer-
cat sã evite întâlnirea cu
echipajul, fugind în spatele
O ucraineancã cu permis Un pasager rãnit
de conducere fals,
depistatã în PTF Siret
unui bloc de locuinþe.
Agenþii de poliþie au pro-
cedat la urmãrirea ºi prin-
derea persoanei suspecte,
ocazie cu care au procedat
ºi la efectuarea unui control
al bagajelor acestuia, con-
statând cã avea asupra sa un
rucsac ce conþinea mai
multe bancnote în lei, euro
ºi grivne, douã telefoane
mobile ºi 11 pachete de þi-
gãri.
Ulterior, s-a procedat la
stabilirea identitãþii per-
soanei depistate, un adoles-
dupã ce un ºofer bãut
s-a rãsturnat cu maºina
cent în vârstã de 16 ani din
comuna botoºãneanã Cân-
deºti, el fiind condus la
sediul poliþiei unde s-a
procedat la efectuarea unui
control amãnunþit asupra
rucsacului sãu ºi la inven-
tarierea bunurilor, stabilin-
du-se cã acesta avea 200
euro, 5.200 lei, 1.450 griv-
ne ucrainiene, 11 pachete
þigãri ºi douã telefoane mo-
bile.
Cercetãrile au fost pre-
luate de lucrãtorii din cadrul
Formaþiunii de Investigaþii
Criminale, care, în urma
verificãrilor efectuate, au
stabilit cã bunurile provin
din comiterea a douã fapte
de furt calificat comise pe
raza comunei Cândeºti.
S-a luat legãtura cu
lucrãtorii din cadrul Secþiei
5 Poliþie Ruralã Mihaileni,
care s-au deplasat la Poliþia
Oraºului Siret ºi au preluat
bunurile ºi persoana de-
pistatã, în vederea continuã-
rii cercetãrilor ºi stabilirii
întregii activitãþi infrac-
þionale a adolescentului.
(N.B.)
precum „Educaþia – pe
înþelesul celor mai mici co-
pii”, „Educaþia – de-a lungul
timpului” sau „Floarea
educaþiei” – la nivelul pre-
ºcolar, au continuat cu teme
inedite, precum „Creionul
magic al Educaþiei” (ac-
tivitate realizatã pe baza
cãrþii „Malala ºi creionul
magic” – scrisã de minunata
activistã pentru drepturile
copilului, Malala Yousza-
fai), „Fii schimbarea pe care
vrei s-o vezi în lume!”,
„ªcoala ne face mari” sau
„Educaþie egal valori ºi îm-
plinire”– la nivelul ciclului
primar.
Vertical Lapte cu mere
(Urmare din pagina 1)
design armonios, colorat ºi
plin de speranþã pentru vi-
itorul ºcolii ºi al comu-
nitãþii din Baia, într-o zi de
octombrie, de neuitat.
La mulþi ani Educaþiei ºi
Educatorilor, cu ocazia
celebrãrii încã a unei zile
speciale!
Consilier educativ,
prof. MIHAELA GOGU
N.B. Toate produsele re-
alizate în cadrul activitãþilor
au fost expuse, pentru dise-
minare, într-un padlet: https://
padlet.com/mihagogu46/
mjxl70a6ali4k4wz

(PTF) Siret au depistat o ucraineancã ce a prezentat la în afara DJ 208 A

Poliþiºtii de frontierã din Punctul de Trecere a Frontierei
româneºti, cu câþiva lei mai scumpe. ªi cã, într-un alt
supermarket, am fost silit sã aleg între cele mere
controlul de frontierã un permis de conducere, cu
însemnele autoritãþilor ucrainene, acesta fiind fals. O persoanã a fost rãnitã îngrijiri medicale. româneºti (mai scumpe ºi pare-se cã, natural,
Potrivit purtãtorului de cuvânt al STPF Suceava, Alina în noaptea de marþi spre Conducãtorul auto a fost nesortate) ºi cele... din fostul regat cu care ne învecinam
Petraru, marþi, în jurul orei 9:00, în PTF Siret s-a prezentat, pe miercuri în urma unui accident testat de poliþiºti cu aparatul pe vremea lui ªtefan. Patriot sã fi fost (deºi inclusiv
sensul de intrare în România, o femeie, cetãþean ucrainean, rutier care s-a produs pe DJ etilotest, rezultatul fiind mie mi s-au scumpit, în valuri, tiparul, hârtia, curentul,
în vârstã de 43 de ani. Ea conducea un autoturism marca Citroën, 208 A, între Bosanci ºi Ipoteºti. 0.74 mg/l alcool pur în gazele etc.), merea sã le cumpãr pe alea româneºti, ce
având aplicate plãcuþe de înmatriculare specifice Ucrainei. Potrivit IPJ Suceava, aerul expirat, dupã care, la arãtau sã fi fost culese de pe sub mãr, nu din mãr. Dar
Existând suspiciuni cu privire la autenticitatea per- marþi, la ora 23:55, în timp spital, i s-au recoltat probe nepatriot ce sunt silit sã fiu (din cauzã de împrejurãri),
misului de conducere, poliþiºtii de frontierã suceveni au pro- ce conducea autoturismul biologice în vederea stabi- le-am cumpãrat pe celelalte, despre care pe urmã aflu
cedat la efectuarea unor verificãri suplimentare, ocazie cu pe DJ 208 A, din direcþia lo- lirii alcoolemiei. din presã cã-s venite în magazinele noastre la preþ sub
care au constatat cã documentul, cu însemnele autoritãþilor calitãþii Bosanci cãtre loca- În acest caz s-a întocmit cel de producþie, plus cã-s ºi mai rele la gust (mde, sunt
ucrainene, nu îndeplineºte condiþiile de formã ºi fond ale litatea Ipoteºti, un bãrbat de dosar penal sub aspectul co- alte soiuri!). Însã vã rog sã mã credeþi cã-s din fire
unuia autentic, fiind fals. Femeia a declarat cã autoritãþile 21 de ani, din comuna Ipo- miterii infracþiunilor „vãtã- mlãdios ca mãrul tânãr ºi alb la suflet ca laptele din
ucrainene i-au ridicat documentul original, astfel cã a teºti, a pãrãsit partea ca- mare corporalã din culpã” Bucovina pe care-l cumpãr sub mãrci de Ardeal. Aºadar
solicitat unei persoane necunoscute sã-i procure un alt rosabilã ºi s-a rãsturnat. ºi „conducerea pe drumurile îmi dau voie sã mã schimb chiar de mâine dacã
permis de conducere, pentru care a plãtit 100 de euro. Ulterior, la o unitate spi- publice a unui vehicul sub împrejurãrile îmi vor fi ºi mie prielnice, cãci încã mai
În acest caz poliþiºtii de frontierã suceveni efectueazã cer- taliceascã s-a prezentat un influenþa bãuturilor alcoo- crde în minuni. Vorba poetului (Mircea Cãrtãrescu):
cetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de uz de fals ºi pasager din autoturismul lice sau a altor substanþe”,
conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de cãtre scânteie de om ce-s, aº fi în stare sã iubesc ºi o strecurã-
condus de tânãrul de 21 de dosar ce va fi soluþionat pro-
o persoanã care nu posedã permis de conducere. (N.B.) toare de supã din casa unui contabil din Pomerania!
ani, pentru primirea de cedural. (N.B.)
 Actualitate Pagina 3 • Joi, 6 octombrie 2022

Consilierii de probaþiune din Suceava 11 noi cazuri de infecþie

au intrat ieri în grevã de avertisment
> Ei cer corectarea „problemelor salariale” ºi urgentarea promovãrii statutului privind
personalul de probaþiune
Sindicatul Naþional al
Consilierilor din Serviciile
de Probaþiune, membru al
Blocului Naþional Sindical,
a anunþat cã serviciile de
probaþiune vor intra, în
perioada 5 – 7 octombrie
a.c., în grevã de avertisment,
cu încetarea lucrului în in-
tervalul orar 12:00-14:00.
Aflãm cã protestul este
provocat de refuzul guver-
nanþilor de a soluþiona pro-
blema drepturilor salariale
ºi de a adopta mãsuri con-
crete (OUG pentru corecta-
rea drepturilor de naturã
salarialã, drepturi recunos-
cute prin efectul legii ºi con-
form hotãrârilor judecãtoreºti).
Acþiunea de intrare în
grevã japonezã a fost
apreciatã ºi susþinutã ºi de
Serviciul de Probaþiune Su-
ceava – 23 persoane,
La protest înscriindu-se,
în þarã, 440 dintre con-
silierii de probaþiune.
În urma acþiunii de pro-
test, consilierii de proba-
þiune îºi vor desfãºura ac-
tivitatea în condiþii norma-
le, cu întreruperea progra-
mului de lucru timp de douã
ore, interval orar 12:00-
14:00. Ei vor posta pe uºa
biroului, în semn de pro-
test, anunþul care conþine
revendicãrile sindicale.
Ni s-a precizat cã con-
silierii de probaþiune (688
de persoane angajate în
cadrul Serviciilor de Proba-
þiune din þarã), suprave-
gheazã 101.555 de persoane
sancþionate penal cu sanc-
þiuni alternative la pedeapsa
închisorii.
„Deºi Legea-cadru de asigurat corespondenþa cu minori
salarizare cu nr. 153/2017
ºi-a propus sã acorde presta-
þiile bãneºti în funcþie de
pregãtire, responsabilitate
ºi importanþa activitãþii,
putem constata cã prin
aplicarea dispoziþiilor noi
legi de salarizare, perso-
nalul de probaþiune are ve-
nituri substanþial reduse
faþã de categorii profesionale
situate pe o altã treaptã de
pregãtire ºi responsabilitate
ºi importanþa activitãþii (la
un nivel inferior în ierarhia
stabilitã de legea de sala-
rizare). Precizãm, în acest
sens, cã ultima evaluare a
funcþiilor din sistemul de
probaþiune a fost efectuatã
în anul 2009, anterior
intrãrii în vigoare a noilor
coduri, astfel cã nu s-a
cu SARS-CoV-2
în judeþul Suceava
> În spitalele sucevene, ieri erau internaþi
33 de pacienþi cu COVID-19, între care 2
criteriile prevãzute în noua
lege de salarizare” a men- În anterioarele 24 de ore au fost înregistrate în þarã 1.059
þionat, printre multe altele, cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, cu 360
sindicatul. mai puþine faþã de ziua de marþi. Dintre cazurile noi, 234
SNCSP solicitã Ministe- sunt ale unor pacienþi reinfectaþi, testaþi pozitiv la o
rului Justiþiei ºi Direcþiei perioadã mai mare de 90 de zile dupã prima infectare, a
Naþionale de Probaþiune transmis ieri Ministerul Sãnãtãþii.
demararea discuþiilor ºi În lista pe judeþe, Suceava se înscria ieri cu un total de
negocierilor în vederea 65.039 de cazuri de la debutul pandemiei, dintre care 11
rezolvãrii problemelor sa- cazuri noi, incidenþa înregistratã la 14 zile fiind 0,38.
lariale ºi urgentarea promo- Distinct de cazurile nou-confirmate în þarã, în urma
vãrii statutului privind per- retestãrii pacienþilor care erau deja pozitivi, 77 de persoane
sonalul de probaþiune. „În
caz contrar, suntem deter-
minaþi sã sesizãm ºi in-
stituþiile europene care mo-
nitorizeatã Mecanismul de
Cooperare ºi Verificare
(MCV), Confederaþia Euro-
peanã de Probaþiune ºi
Curtea de Justiþie a Uniunii
Europene” a menþionat
SNCSP. (A.B.)

Folosirea necorespunzãtoare a zilierilor,

amendatã cu 14.000 de lei de inspectorii de muncã au fost reconfirmate pozitiv.
În unitãþile sanitare de profil, numãrul de persoane
internate în secþii cu COVID-19 era ieri 1.280, cu 69 mai
> Sancþionaþi au fost 9 beneficiari ai „muncii cu ziua”, dispuse fiind ºi mãsuri de puþine faþã de ziua anterioarã.
remediere a neregulilor La ATI erau internate 117 de persoane, cu 5 mai puþine
Inspectoratul Teritorial de Muncã cienþele constatate în domeniul rela- daristic, o persoanã nu poate presta faþã de ziua de marþi. Din cei 117 de pacienþi internaþi la
(ITM) Suceava a fost implicat campa- þiilor de muncã, controlorii au aplicat activitãþi în regim zilier mai mult de ATI, 108 sunt nevaccinaþi.
nia privind respectarea de cãtre be- 9 sancþiuni contravenþionale în valoare 120 de zile. Excepþie fac zilierii care Din totalul pacienþilor internaþi, 83 sunt minori, toþi
neficiari a prevederilor Legii nr. 52 din de 14.000 de lei, dispuse fiind ºi mã- desfãºoarã activitãþi în domeniul fiind internaþi în secþii, cu 10 mai puþini faþã de ziua
2011, privind exercitarea unor ac- suri în vederea remedierii acestora. creºterii animalelor în sistem ex- anterioarã, ºi niciunul la ATI, la fel ca în zilele anterioare.
tivitãþi cu caracter ocazional des- Conform lui Romeo Butnariu, prin- tensiv, prin pãºunatul sezonier al ovi- În spitalele din judeþul Suceava, ieri erau internaþi 33 de
fãºurate de zilieri. Þinta acþiunilor de tre obiectivele campaniei s-au numãrat nelor, bovinelor, cabalinelor; activitãþi pacienþi cu COVID-19, între care 2 minori. Niciun pacient
control a constituit-o agenþii econo- identificarea beneficiarilor muncii sezoniere în cadrul grãdinilor botanice nu era tratat în secþii ATI.
mici la care se presteazã muncã zilierilor, în condiþiile în care se aflate în subordinea universitãþilor
necalificatã cu caracter ocazional, în impunea încheierea contractelor acreditate, precum ºi în domeniul 12 decese în þarã
domeniile prevãzute în clasificarea individuale de muncã. De asemenea, viticol, pentru care perioada de lucru
activitãþilor din economia naþionalã. a fost urmãritã determinarea bene- poate fi de 180 de zile. Pe de altã parte, Pânã miercuri, 67.066 persoane diagnosticate cu infecþie
Potrivit inspectorului-ºef al ITM Ro- ficiarilor de a respecta obligaþia de a un beneficiar nu poate utiliza o per- cu SARS-CoV-2 au decedat.
meo Butnariu, în campanie au fost înfiinþa, a completa registrul de evi- soanã mai mult de 25 de zile ca- În intervalul 4.10.2022 (ora 10:00) – 5.10.2022 (ora
implicaþi 9 inspectori de muncã, ei denþã a zilierilor ºi de a transmite un lendaristice, în mod continuu, în 10:00) au fost raportate de INSP 12 decese (10 bãrbaþi ºi
controlând 22 de beneficiari. În urma extras al acestuia la ITM. activitãþile de tip sezonier. (V.I. douã femei). Nu au fost decese survenite anterior
verificãrilor efectuate, pentru defi- Potrivit legislaþiei, într-un an calen- ADOMNICÃI) intervalului de referinþã.
Dintre cele 12 decese, unu a fost înregistrat la categoria
Lecþie la Muzeul de ªtiinþele de vârstã 40-49 de ani, unu la categoria de vârstã 50-59 de
ani, 3 la categoria de vârstã 60-69 de ani, unu la categoria
Naturii Suceava de vârstã 70-79 de ani ºi 6 la categoria de vârstã peste 80
„Verde comestibil” ani.Toþi pacienþii decedaþi prezentau comorbiditãþi. Dintre
aceºtia, 2 erau vaccinaþi, a precizat Ministerul Sãnãtãþii.
În anterioarele 24 de ore au fost efectuate 3.197 de teste
Muzeul Naþional al Buco- de teren.
RT-PCR (2.032 în baza definiþiei de caz ºi a protocolului
vinei organizeazã în pe- În cadrul acestei lecþii de
rioada 19-21 octombrie muzeu vor fi prezentate date medical, 1.165 la cerere) ºi 13.273 de teste rapide
2022 lecþia de muzeu „Verde generale despre: rãspân- antigenice.
comestibil”. direa geograficã a speciilor Pânã miercuri, la nivel naþional, au fost prelucrate
Aflãm cã aceastã activi- vegetale, modul ºi timpul 13.520.284 de teste RT-PCR ºi 11.650.874 de teste rapide
tate didacticã muzealã, des- corect de recoltare sau antigenice. (A.B.)
fãºuratã la Muzeul de ªti- culegere al plantelor co-
inþele Naturii, se adreseazã mestibile, prezentarea celor
elevilor din ºcolile primare mai importante metode de
ºi gimnaziale din muni- întrebuinþare (din cele mai (siropuri, ceaiuri, tincturi, boda, untiºorul, nãsturelul,
cipiul ºi din judeþul Su- vechi timpuri pânã în zilele infuzii, cataplasme) cât ºi bumbiºorii, alunul, mãce-
ceava. noastre) a plantelor spon- sub formã solidã (zdrobitã, ºul, socul, pãducelul, pinul,
„Lecþia de muzeu va tane în alimentaþia umanã maceratã, tãiatã, prãfoasã). castanul comestibil, mãcriº
prezenta plante comestibile cotidianã. În cadrul acestei activitãþi mãrunt, mãcriºul iepurelui,
lemnoase, arbustive ºi ier- Populaþia umanã între- didactice muzeale vã veþi osul iepurelui, orz, or-
boase spontane (sãlbatice) buinþeazã organele vegeta- putea delecta papilele gus- zoaicã, mei, sorg, hriºcã,
herborizate, care habiteazã tive (frunze, rãdãcini, tul- tative cu câteva produse ob- secarã, bame, mãzãroi ºi
în pãdurile ºi câmpiile Bu- pini) ºi cele reproducãtoare þinute din plantele spontane fasolitã, ceapã ºi usturoi
covinei. Aceste specii ve- (flori, fructe, seminþe) ale comestibile colectate. sãlbatic, ferigã ºi brusture
getale au fost colectate în plantelor comestibile sãlba- Vor fi descrise specii pre- dulce, podbal” ne-au infor-
timpul cercetãrilor anuale tice atât sub formã lichidã cum: hreanul, ºtevia, lo- mat organizatorii. (N.B.)
 Pagina 4 • Joi, 6 octombrie 2022 Naþional
Guvernul a plafonat preþurile Dan Cãrbunaru:

la lemnele de foc 67% ratã de absorbþie pentru fondurile

Guvernul a adoptat ieri
decizia de plafonare a
europene din alocarea 2014-2020
preþurilor la lemnele de foc. România are o ratã de
„Vom decide ca preþul la absorbþie de 67% pentru
lemnul de foc sã fie plafonat cadrul financiar 2014-2020,
la 400 de lei pe metrul cub, în condiþiile în care aceºti
la 1500 de lei pe tonã la bani mai pot fi absorbiþi
brichetele de lemn ºi la 2000 pânã în decembrie 2023, a
de lei la peleþi”, anunþa, ieri, anunþat, ieri, purtãtorul de
premierul Nicolae Ciucã. cuvânt al Guvernului, Dan
„O decizie aºteptatã de Cãrbunaru.
milioane de români. Astãzi „Pânã la acest moment,
guvernul va adopta decizia nivelul de absorbþie pentru
de plafonare a preþurilor la perioada alocãrii 2014-2020 apeluri de proiecte pentru Palatul Victoria.
lemnele de foc. E o decizie - ºtiþi cã România mai are încã 750 de milioane de Dan Cãrbunaru a menþio-
aºteptatã de peste 3 milioa- termen pânã în decembrie euro, urmând ca alte 290 de nat cã problemele generate
ne de oameni. De fapt, sunt 2023 pentru a absorbi aceºti milioane de euro - reprezen- de creºterea preþurilor, atât
3 milioane de gospodãrii bani - avem deja 67% ratã tând valoarea celorlalte cu forþa de muncã, cât ºi cu
care folosesc lemnul de foc. ºi la 2000 de lei la peleþi”, a aprobãm azi, astfel încât sã de absorbþie, sunt 24 de apeluri - sã fie cât de curând materialele, au încetinit
În acest sens, vom decide ca anunþat la începutul ºedinþei avem un sistem de mãsuri miliarde de euro pe care anunþate public. Ca atare, ritmul în care au fost imple-
preþul la lemnul de foc sã fie de guvern Nicolae Ciucã. care sã sprijine pe toþi ro- România i-a absorbit, dintre ritmul este susþinut”, a mentate anumite proiecte,
plafonat la 400 de lei pe El a precizat cã preþurile mânii sã treacã cu bine iarna care 4 miliarde în cursul arãtat el în cadrul unei con- dar cã Guvernul a luat mã-
metrul cub, la 1500 de lei includ TVA. care vine”, încheie pre- acestui an. Deja sunt lansate ferinþe de presã susþinute la suri în acest sens.
pe tonã la brichetele de lemn „E o mãsurã discutatã. O mierul.
Continuã mesajele false cu acuzaþii
A fost înfiinþatã Banca de Dezvoltare
Guvernul a aprobat, ieris, tuturor firmelor româneºti criterii de performanþã.
de pornografie ciberneticã.
înfiinþarea ºi funcþionarea
Bãncii de Dezvoltare, cu ca-
ºi instituþiilor publice ºi pri-
vate. Este, de asemenea, un
„Se face încã un pas im-
portant pentru diversi- Sfaturile jandarmilor
pital de stat. „Va fi destinatã obiectiv asumat prin PNRR ficarea instrumentelor de Jandarmeria atrage atenþia cã mai multe meazã Jandarmeria.
sprijinirii mediului de afa- ºi programul de guvernare”, finanþare ale economiei. persoane primesc în continuare mesaje în Cei care primesc astfel de mesaje, cu
ceri”, a anunþat premierul spune la începutul ºedinþei Este un obiectiv pe care care sunt acuzate, în numele jandarmilor, multiple erori gramaticale ºi date
Nicolae Ciucã. de Guvern premierul Nico- România, cumva, ºi l-a de pornografie ciberneticã, pline cu greºeli incoerente, nu trebuie sã intre în panicã ºi
„Prin hotãrâre de Guvern, lae Ciucã. programat începând cu gramaticale ºi date incoerente. Destinatarii nu trebuie sã dea curs solicitãrilor.
vom aproba înfiinþarea ºi Ministrul de Finanþe, 2015, dar, din pãcate, nu l-a sunt invitaþi sã rãspundã în 72 de ore, în „Datele prezentate în mesaje sunt false
funcþionarea Bãncii de Dez- Adrian Câciu, a arãtat cã realizat. Facem azi un pas caz contrar urmând sã fie arestaþi. ºi nu provin din partea Jandarmeriei
voltare. Este o bancã cu capi- banca va fi condusã de un important. Urmãtorul pas va „În continuare, cetãþenii ne transmit Române. Vã rugãm sã nu distribuiþi, sã nu
tal de stat. Aceastã bancã va consiliu de supraveghere de fi realizarea actului con- înºtiinþãri cu privire la primirea unor accesaþi link-urile sau fiºierele ataºate din
fi destinatã sprijinirii me- ºapte persoane ºi un stitutiv ºi numirea mana- mesaje de tip SCAM, transmise în numele conþinutul acestui tip de e-mail! De
diului de afaceri. Este o consiliul director de trei gementului acestei bãnci”, conducerii Jandarmeriei Române. Este asemenea, vã sfãtuim sã vã informaþi
bancã ce va fi un partener al persoane, care vor avea precizeazã Câciu. vorba de o campanie de tip SCAM din partea numai din surse oficiale”, adaugã sursa
unor persoane rãu intenþionate”, infor- citatã.
Ministerul Sãnãtãþii
Argeº
Proiecte de peste 200 de milioane de euro Bãrbat arestat dupã ce ar fi determinat
pentru digitalizarea spitalelor prin PNRR mai multe minore sã producã
Ministerul Sãnãtãþii pre-
gãteºte proiecte de peste
care activeazã în spitalele
din România, pentru iden-
noile sisteme de date ºi
infrastructurã digitalã. De materiale pornografice
200 de milioane de euro tificarea nevoilor reale ºi asemenea, se urmãreºte Un bãrbat de 45 de ani a fost arestat Conform DIICOT, în urma percheziþiei
pentru digitalizarea spitale- adaptarea ghidurilor ºi a dezvoltarea unor module preventiv pentru 30 de zile, fiind acuzat cã domiciliare efectuatã în municipiul
lor ºi a instituþiilor din metodologiilor de finanþare informatice noi care sã de- a determinat mai multe minore sã producã Bucureºti în locuinþa inculpatului au fost
subordine prin intermediul în funcþie de particularitãþile serveascã activitatea Minis- ºi sã îi trimitã materiale pornografice. identificate în telefonul utilizat de acesta
PNRR ºi în acest sens mi- sistemului”, a declarat terului Sãnãtãþii ºi a institu- Potrivit poliþiºtilor, cercetãrile au pornit 72 de fiºiere de tip imagine ºi 78 de fiºiere
nistrul Sãnãtãþii, Alexandru ministrul Sãnãtãþii, potrivit þiilor din subordinea sa. dupã ce mama unei minore a sesizat de tip video conþinând materiale
Rafila, a trimis, ieri, tuturor unui comunicat de presã. Astfel, va fi demarat un poliþiºtii din Curtea de Argeº cu privire la pornografice.
spitalelor din România un Aceste investiþii au ca proces de digitalizare, prin posibila sãvârºire a infracþiunii de act Bãrbatul a fost reþinut pentru 24 de ore,
formular digital pentru eva- scop contribuþia directã la achiziþionarea ºi instalarea sexual cu un minor. iar ulterior judecãtorul de drepturi ºi
luarea infrastructurii IT ºi a îmbunãtãþirea calitãþii ser- de echipamente IT, echipa- Cercetãrile au fost continuate de poliþiºtii libertãþi din cadrul Tribunalului Argeº a
nevoilor în domeniu, în vede- viciilor medicale, o mai mente pentru comunicaþii ºi BCCO ºi procurorii DIICOT Piteºti. dispus arestarea preventivã a acestuia
rea optimizãrii programelor bunã administrare ºi man- echipamente conexe, li- S-a stabilit cã un bãrbat de 45 de ani ar fi pentru 30 de zile.
de digitalizare în concordan- agement al serviciilor de cenþe, dezvoltare de aplicaþii determinat mai multe persoane vãtãmate Cercetãrile continuã pentru stabilirea
þã cu nevoile reale din spitale. sãnãtate, respectiv înlocu- informatice aferente, dar ºi minore sã producã materiale pornografice, întregii activitãþi infracþionale a celui în
„Proiectele importante irea, acolo unde este cazul, prin instruirea personalului pe care cel în cauzã le-ar fi deþinut. cauzã.
din domeniul sãnãtãþii a infrastructurii IT a spi- tehnic la nivel local, a pre-
trebuie realizate în strânsã
legãturã cu profesioniºtii
talelor publice din Româ-
nia, dar ºi evoluþia cãtre
cizat comunicatul Ministe-
rului Sãnãtãþii. ªi-a încuiat soþia în dormitor, câteva ore
Ambasada SUA > A doua zi a înjunghiat-o atât pe ea, cât ºi pe fiul lor
Un bãrbat din Mara- bãrbat cu antecedente pena- libertate pe parcursul mai
Au început înregistrãrile pentru mureº a fost arestat pentru
lipsire de libertate, încãl-
le, în vârstã de 36 de ani, cer-
cetat pentru lipsire de liber-
multor ore în ziua de 1
octombrie a.c..
programul Diversity Visa DV-2024 carea ordinului provizoriu
de protecþie ºi tentativã la
tate în mod ilegal, încãlcarea
ordinului provizoriu de pro-
Potrivit unui comunicat
al Tribunalului Maramureº,
Perioada de înregistrare în programul mat pe hârtie. infracþiunea de omor califi- tecþie ºi tentativã la infrac- bãrbatul a încãlcat ºi obliga-
Diversity Visa DV-2024 a început miercuri Legea permite trimiterea unei singure cat. Victima este soþia sa, þiunea de omor calificat. þiile impuse în sarcina sa
ºi se va încheia pe 8 noiembrie, a anunþat De- cereri de înscriere în numele unei persoane. dar ºi copilul cuplului. În seara zilei de 30 prin ordinul de protecþie pro-
partamentul de Stat american, potrivit unui Participanþii care trimit mai multe cereri Tribunalul Maramureº a septembrie a.c., pe fondul vizoriu emis de organele de
comunicat al Ambasadei SUA la Bucureºti. vor fi declaraþi ineligibili pentru acordarea admis propunerea Parche- consumului de alcool, i-a poliþie la solicitarea femeii,
Programul DV-2024 se desfãºoarã unei vize de tip „Diversity Visa-DV”. tului de pe lângã Tribunalul aplicat soþiei sale mai multe iar ulterior, pe 2 octombrie,
exclusiv în format electronic ºi nu se Instrucþiunile complete ale Programului Maramureº de arestare lovituri, cu pumnii ºi cu a înjunghiat de mai multe
percepe nicio taxã de înscriere. DV-2024 se gãsesc pe pagina publicã a preventivã pentru o perioadã picioarele, ºi a încuiat-o în ori atât femeia, cât ºi pe fiul
Cererile se trimit pe site-ul dvpro- Departamentului de Stat la de 30 de zile, începând de dormitorul imobilului în sãu, în încercarea de a le
gram.state.gov. Nu se acceptã cereri în for- usvisas.state.gov/dv/instructions. marþi, 4 octombrie, a unui care locuiesc, lipsind-o de suprima viaþa.
 Actualitate Pagina 5 • Joi, 6 octombrie 2022

Astãzi, la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”

Lansarea cãrþii „Sfântul
Mare Mucenic Ioan cel Nou
de la Suceava. Trapezunt”
> Monografia este semnatã de arhim. Grichentie Natu
La Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” va
avea loc astãzi lansarea cãrþii „Sfântul Mare
Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava.
Trapezunt” (editura „Crimca”), volum
semnat de arhimandritul Grichentie Natu.
Lucrarea monograficã a PC Grichentie
Natu „consacratã vieþii, martiriului ºi
minunilor sãvârºite de Sfântul Ioan cel Nou
de la Suceava” va fi prezentatã prof. univ.
dr. Florin Pintescu, decanul Facultãþii de
Istorie-Geografie din cadrul Universitãþii
„ªtefan cel Mare” Suceava, ºi de lect. univ.
dr. Vasile M. Demciuc, de la aceeaºi
catedrã.
Manifestarea este programatã a se
desfãºura în Sala de Artã „Elena Greculesi”,
cu începere de la ora 15:00. (ADRIAN
POPOVICI)
Teatrul la Fãlticeni
De curând, la Fãlticeni
ne-am putut bucura de o
sãptãmânã dedicatã teatru-
lui. Reamintim cã Festivalul
Internaþional de Teatru
pentru Tineret FITT Birlic
2022 a fost organizat de
Asociaþia Fãlticeni Cultural
ºi a adus în scenã actori
mari, tineri talentaþi, aºa
încât publicul sã mediteze
vizionând drame ori sã râdã
muzeu care sã atragã mulþi
vizitatori.
Pentru cã am pomenit de
Alecsandri, þin sã împãr-
tãºesc cu dumneavoastrã
faptul cã protagoniºtii co-
mediei ,,Coana Chiriþa” au
existat cu adevãrat. Chiriþa
a fost de fapt boieroaica
Anastasia Greceanu, iar ea
l-a refuzat pe cunoscutul po-
et ºi dramaturg când acesta
mare talent, deºi îi necãjea
pe profesori prin nãzbâtiile
pe care le fãcea în timpul
orelor, stârnind hohote de
râs în rândul elevilor ºi
primindu-ºi porecla de
,,ºãcãturã” din partea di-
rectorului Stino.
Actorul de comedie Gri-
gore Vasiliu, cel care ºi-a
transformat porecla „Birlic”
în renume, s-a nãscut la Fãl-

Atelierul va fi urmat de o
„Banda desenatã prezentare a utilitãþii comu-
nicãrii nonviolente, susþi-
aplicatã la ºcoalã” nut de doamna profesoarã
de limba francezã Mihaela
Marþi, 11 octombrie 2022, programului BDAS. A de- ªerban, care va disemina cu
ora 11:00, Alianþa Francezã marat, în ultimii 11 ani, trei aceastã ocazie informaþiile
din Suceava, în parteneriat proiecte editoriale: „Legen- dobândite în urma parti-
cu Inspectoratul ªcolar Ju- dele dacilor”, „Comics Di- cipãrii la Cursul de co-
deþean Suceava ºi Colegiul dactic” ºi „BD Historia”, o municare nonviolentã.
Naþional „Mihai Eminescu” metodã de predare în ºcoli. „Comunicarea nonvio-
Suceava organizeazã activi- A inventat un muzeu, Mu- lentã”, concept folosit pen-
tatea „BDAS Banda desenatã zeul Cosmic, în cadrul Mu- tru prima data în anii ‘60 de
aplicatã la ºcoalã”. Atelierul zeului Municipiului Bucu- Marshall Rosenberg, ne
face parte din proiectul de reºti, a iniþiat ºi organizat o aratã cã toate acþiunile noas-
anvengurã, devenit deja serie de saloane ºi expoziþii tre au la bazã nevoi univer-
tradiþie „La Rentrée franco- BD în diferite oraºe din þarã, sal umane. Când ne în-
phone a Suceava”, prin care a realizat un manual BD, dar þelegem ºi ne recunoaºtem
asociaþia Alianþa Francezã ºi numeroase romane gra- nevoile, creãm o bazã co-
din Suceava organizeazã fice, reviste ºi albume de munã pentru o relaþie mai
începerea unui nou an ºco- bandã desenatã. A iniþiat, armonioasã, o conectare Matei Millo Millo în rolul lui Barbu Lãutaru
lar. Elevi ºi profesori pã- sub egida Comitetului mai profundã cu ceilalþi ºi
trund în universul fran- Olimpic ºi Sportiv Român, cu noi înºine. Acest tip de
cofon, participând la activi- în parteneriat cu Academia comunicare ne ajutã sã ne copios în timpul come- a cerut mâna fiicei sale. ticeni, judeþul Baia în data
tãþi interactive, care trans- Olimpicã, Olimpiada de eliberam de efectele expe- diilor. Satirizatul ,,Guluþã” este de 24 ianuarie 1905 ºi a
mit energie ºi entuziasm Benzi Desenate, demers rienþelor din trecut ºi ale La Fãlticeni nu este în- Georges, fiul Anastasiei. murit în anul 1970, fiind
proiectelor ºcolare ulteri- unic la nivel mondial, o condiþionãrii culturale, sã tâmplãtoare organizarea Poetul de la Mirceºti ºi-a înmormântat în cimitirul
oare. competiþie dedicatã elevilor renunþãm la tiparele de unui festival de teatru de rãzbunat astfel refuzul, Bellu. Tatãl sãu, mic negus-
„Banda desenatã aplicatã de ºcoalã ºi liceu, des- gândire care duc la certuri,
la ºcoalã” (BDAS) este un fãºuratã sub patronajul Co- asemenea anvergurã, deoa- ironizând întreaga familie tor, a considerat cã actoria
furie ºi deprimare, sã rezol-
concept al autorului ºi pro- misiei Naþionale a Româ- vam conflictele pe cale rece aici s-a nãscut arta dra- prin piesa de teatru pe care nu este o meserie serioasã,
fesorului de benzi desenate niei pentru UNESCO. Or- paºnicã, indiferent de natura maticã naþionalã, graþie a scris-o. Dupã ce ºi-a vân- aºa cã Birlic s-a înscris la
Mihai I. Grãjdeanu, care ganizeazã tabãra de benzi lor, sã creãm structuri so- actorului Matei Millo de la dut casa familiei Lovinescu, Facultatea de Drept din
propune o serie de cursuri desenate a CNR UNESCO ºi ciale în care nevoile tuturor Spãtãreºti, întemeietorul pe strada Sucevei, Anasta- Cernãuþi unde, pentru a-ºi
inspirate de disciplinele reprezintã România la di- sã poatã fi împlinite, sã
predate la clasã. Formatorul ferite expoziþii ºi conferinþe teatrului românesc. Deslu- sia Greceanu s-a mutat la îmbunãtãþi veniturile, a jucat
dezvoltãm relaþii bazate pe ºind tainele artei dramatice conacul de pe moºia de la teatru ca figurant, dar da-
va prezenta astfel un pro- internaþionale, cea mai re- respect reciproc, compa-
gram inovator de educaþie centã expoziþie de autor prin studii la Paris, Matei Valea Glodului. toritã talentului sãu, mai
siune ºi cooperare.
prin benzi desenate, care fiind organizatã de ICR Millo a ajuns Director al Liceul ,,Nicu Gane” din apoi a fost angajat ca actor
poate deveni un suport Bruxelles în august 2022, Prezentarea va avea ºi
mici secvenþe practice, uºor Teatrului Naþional din Bu- Fãlticeni a dat nume mari în la Teatrul Naþional din Cer-
pentru acumularea de noi cu ocazia anului Caragiale
cunoºtinþe generale. Progra- („O scrisoare pierdutã” în de aplicat de profesori în co- cureºti între anii 1855- domeniul culturii ºi ºtiinþei nãuþi. A jucat multe roluri
mul încurajeazã copiii de benzi desenate, în limba municarea la clasã, dar utile 1866. El s-a bucurat de româneºti. Unul din aceste în piese de teatru ºi în filme,
toate vârstele sã înceapã ºi francezã). ºi în alte tipuri de interac- vizita la Spãtãreºti a unor nume este Grigore Vasiliu primind distincþia de Artist
sã parcugã anul ºcolar fãrã Participanþii la atelierul þiuni.
Atelierele de formare în- personalitãþi ale culturii (Birlic). George Stino, al poporului.
emoþie, anxietate sau fricã, de formare vor avea ocazia
cheie manifestarea „La Ren- naþionale, cum ar fi Vasile directorul Liceului ,,Nicu Pe Uliþa Rãdãºenilor (azi
promoveazã o atitudine sã descopere Expoziþia câº-
pozitivã ºi ajutã elevii sã-ºi tigãtorilor Olimpiadei de trée francophone a Sucea- Alecsandri ori Nicolae Ior- Gane”, îl roagã pe Alexan- strada Ion Creangã) s-a nãs-
depãºeascã limitele cu aju- Benzi Desenate din anii va”, care mai cuprinde un ga. De asemenea, a cola- dru Marinescu sã înfiinþeze cut actorul Jules Cazaban,
torul imaginaþiei ºi creati- 2020-2022 precum ºi concert de muzicã susþinut borat cu scriitorul Nicolae o trupã de teatru a gimna- cu numele de botez Vasile.
vitãþii, punându-le în va- volumul „Comics Didac- de grupul elveþian Sophie de Istrati de la Rotopãneºti, cel ziului (1924). Din trupa de La Fãlticeni îºi petrecea an
loare abilitãþile personale. tic”, un instrument util tu- Quay precum ºi spectacolul
care a înfiinþat o trupã de teatru instruitã de Marines- de an verile regizorul de
Mihai Ionuþ Grãjdea- turor profesorilor care do- inedit Alamor pus în scenã
nu este autor ºi profesor de resc sã îºi varieze su- de compania belgianã Jordi teatru în satul sãu (1860). cu fãceau parte elevii Gri- teatru Ion Olteanu, regizor
benzi desenate, fondator al porturile de predare. L. Vidal. (C.P.) Trupa de teatru de la Ro- gore Vasiliu Birlic, Ion Iri- artistic la Teatrul Nottara
topãneºti a lui Istrati oferea mescu, Jules Cazaban, Ghe. din Bucureºti, la Teatrul
> CAMPANIE DE STRÂNGERE DE mâniei rurale, a tinerilor prin educaþie ºi
CÃRÞI În luna septembrie a.c., Asociaþia accesul la culturã prin lecturã. Se încu- publicului din Fãlticeni Cazaban, Petru Jitaru, prima Municipal din Bucureºti, cât
Scout Society a dat startul unei campanii rajeazã donaþiile atât de carte veche, de anti- spectacole de teatru pe o lor piesã pusã în scenã fiind ºi la Teatrul Naþional din
de strângere de cãrþi care vor fi donate cariat, cât ºi de carte nouã, cãrþi de literatu- scenã amplasatã în zona ,,Doi sergenþi”. Au avut Cluj. Iatã alte exemple con-
copiilor ºi tinerilor cu vârsta cuprinsã între rã, manuale care pot fi utilizate de copiii ºi Policlinicii de astãzi, iar ac- mare succes pe scenele din cludente ale manifestãrii
8 ºi 17 ani din mediul rural. Campania se tinerii din mediul rural”. Ni s-a precizat cã
desfãºoarã în cadrul proiectului „Engage „proiectul se desfãºoarã atât în Suceava, cât torul Millo interpreta rolu- Bucovina, publicul crezând artei dramatice la Fãlticeni.
Connect and Empower Youth via Books”, ºi în Gorj (mai exact, în oraºul Târgu Jiu) rile principale. Matei Millo cã sunt studenþi la teatru, nu ªi astãzi ne amuzãm privi-
finanþat de Uniunea Europeanã, prin Corpul ºi în comunitãþile rurale adiacente acestor a scris ºi piese de teatru, cea elevi de liceu. În sala li- ndu-l pe Youtube pe Birlic
European de Solidaritate. Proiectul se douã judeþe. Coordonatorii proiectului þintesc mai cunoscutã fiind ,,Baba ceului s-au derulat spec- al nostru în ,,Vizitã”, ,,Bubi-
desfãºoarã pânã la data de 31 mai 2023, sã desfãºoare primele donaþii cãtre copii ºi
având drept scop „creºterea accesibilitãþii tineri în luna decembrie, în apropierea sãr- Hârca”. Conacul actorului tacole de teatru puse în co” sau ,,Titanic Vals”. ªi as-
(sic! – n.red.) copiilor ºi tinerilor din bãtorilor de iarnã”. Ideea este cã persoanele de la Spãtãreºti se afla pe scenã de Agatha Bârsescu de tãzi ne putem bucura de tot
mediul rural în lumea cãrþilor, în lumea care doresc sã sprijine aceastã iniþiativã ºi deal în partea stângã a la Iaºi, elevele ei stârnind ceea ce ne-a dat Fãlticeniul
lecturii”. Pe aceastã cale, ni se spune cã sã afle mai multe informaþii se pot adresa la drumului naþional, dar din ropote de aplauze. de-a lungul anilor!
„se lanseazã un cãlduros apel cãtre toþi adresa de email mihaiela.cracana@scout-
iubitorii de carte pentru a se alãtura acestei society.ro sau la numãrul de telefon pãcate a fost demolat, deºi Încã din timpul ºcolii, LENUÞA RUSU,
campanii de transformare în bine a Ro- 0727195236 (pentru zona Suceava). (A.B.) ar fi putut ca astãzi sã fie un Birlic s-a remarcat ca un Fãlticeni
 Pagina 6 • Joi, 6 octombrie 2022
Volei masculin, Divizia A1
CSM Suceava debuteazã în noul sezon competiþional, Problemele legate
acasã, cu Explorãri Baia Mare
> Meciul va avea loc sâmbãtã, de la ora
12:00, în sala „Dumitru Bernicu” din
Suceava
CSM Suceava a reuºit,
dupã mai multe încercãri, sã
promoveze pe prima scenã
a voleiului masculin româ-
nesc. Elevii antrenorului
Tudor Orãºanu au luat deja
contactul cu eºalonul supe-
rior într-un meci din cadrul
„Cupei României”. Emoþiile
au fost extrem de mari ºi
sucevenii au cedat cu 0-3 în
faþa celor de la U Cluj, care
de alimentarea cu energie
nici ei nu au fost la cote
foarte înalte.
„Sã spunem cã tracul de
debut s-a risipit ºi reacþiile
vor fi cu totul altele. Este
clar cã maramureºenii sunt
favoriþi, dar aº vrea sã vãd o
reacþie la tinerii noºtri.
Va fi un campionat lung
ºi dificil ºi fiecare punct va
conta în economia clasa-
mentului. Aºtept publicul
Sport
Programul echipei sucevene în turul
campionatului:
Etapa I, 8 octombrie:
CSM Suceava – ªtiinþa Exploatãri Baia Mare
Etapa a II-a, 15 octombrie:
CSM Suceava – CS „U” Cluj
Etapa a III-a, 22 octombrie:
SCM Universitatea Craiova – CSM Suceava
Etapa a IV-a, 29 octombrie:
CSM Suceava – Unirea Dej
Etapa a V-a, 5 noiembrie:
Rapid Bucureºti – CSM Suceava
Etapa a VI-a, 12 noiembrie:
CSM Suceava – Dinamo Bucureºti
Etapa a VII-a, 19 noiembrie:
SCM Zalãu – CSM Suceava
Etapa a VIII-a, 26 noiembrie:
CSM Suceava – Arcada Galaþi
Etapa a IX-a, 3 decembrie:
ªtiinþa Bucureºti – CSM Suceava
Etapa a X-a, 10 decembrie:
CSM Suceava – Tomis Constanþa
Etapa XI-a, 17 decembrie:
Steaua Bucureºti – CSM Suceava
iubitor de volei la sala din
complexul LPS, pentru cã
tinerii noºtri au nevoie de
sprijin. Noi jucãm, în prin-
cipal, cu sportivi crescuþi la
Suceava sau la Fãlticeni ºi
încercãm sã ne batem cu
marile forþe ale voleiului
românesc”, a declarat
antrenorul Tudor Orãºanu.
ADI PÎRGARU
Gimnasticã
la centrul de pregãtire
de la Deva s-au rezolvat
Gimnastele aflate în centrul de pregãtire de la Deva au
începând de la mijlocul acestei sãptãmâni „condiþii
excelente”, anunþã Federaþia Românã de Gimnasticã,
dupã remedierea problemelor legate de alimentarea cu
energie.
Printr-un efort colectiv al Ministerului Sportului, care a
alocat clubului CSM Deva fondurile necesare plãþii
restanþelor la gaze, OMV FUI, care a preluat contractul de
furnizare a gazelor naturale, ºi EON Energie România, care
a asigurat, extrem de rapid, rebranºarea ºi remontarea
contoarelor, gimnastele nu vor mai sta în frig ºi se vor
putea antrena pentru performanþele viitoare, precizeazã
comunicatul.
„Federaþia Românã de Gimnasticã mulþumeºte tuturor
pentru implicarea deosebitã ºi mobilizarea excepþionalã,
pentru rezolvarea în timp record a problemelor apãrute în
plinã crizã energeticã europeanã cauzatã de conflictul
dintre Rusia ºi Ucraina”, a declarat Carmencita Constantin,
preºedinta federaþiei.
Junioarele ºi senioarele din centrul strategic de interes
naþional s-au întors la Deva dupã ce au participat la „Regalul
gimnasticii”, iar marþi dimineaþã au efectuat circuitul medi-
cal.
Pregãtirea lotului naþional a fost afectatã în aceastã
perioadã de lipsa cãldurii în sãlile de antrenament, Centrul
Olimpic de Gimnasticã de la Deva fiind deconectat de la
furnizarea de gaze din cauza facturilor restante.

Fotbal, Liga a V-a Seria I – Rezultatele etapei a III-a: Seria a II-a – Rezultatele etapei a III-a:
Schimbare de lider Voinþa Zvoriºtea – Sporting Buneºti
Viitorul Forãºti – Unirea Salcea
2-2
0-4
Minerul Iacobeni – Polul Nord Brodina
Avântul Frasin – AS Marginea
1-0
2-1

în ambele serii Juniorul Salcea – Releul Mihoveni

Sporting Siminicea – Voinþa Hãnþeºti
2-3
3-2
Larix Dorniºoara – Forestierul Frumosu
Unirea Horodnic de Sus – Vânãtorul D. Candrenilor
6-2
5-3
Viitorul Vadu Moldovei – Viitorul Negostina 5-1 Bradul Vama – Viitorul Stroieºti 3-0
Etapa a III-a a Ligii a V-a luat ºefia clasamentului în
de fotbal a judeþului Su- Seria a II-a, dupã ce a
ceava a dus la schimbarea câºtigat pe teren propriu, în Clasament Seria I Clasament Seria a II-a
liderului clasamentului în faþa celor de la Polul Nord 1. U nir e a S a l c e a 3 2 1 0 11- 3 7 1. M ine r u l I a c o b e ni 3 2 1 0 5- 3 7
ambele serii ale ligii. Brodina, cu scorul de 1-0, V iit o r u l V a d u
2. 3 2 1 0 10- 2 7 2. L a r ix D o r niº o a r a 3 2 0 1 11- 6 6
Unirea Salcea a urcat pe printr-un gol marcat de M old ov ei
primul loc în Seria I, dupã Baicu. În cel mai specta- 3. A v â nt u l F r a s in 3 2 0 1 4- 2 6
3. S p o r t i n g S i m i n i c e a 3 2 1 0 12- 6 7
ce a câºtigat în deplasarea culos meci al rundei a III-a, 4. F o r e s t ie r u l 3 2 0 1 6- 6 6
4. Ju nio r u l S a l c e a 3 2 0 1 11- 4 6 F r umosu
de la Forãºti, cu scorul de Unirea Horodnic de Sus a
5. V i i t o r u l N e g o s t i n a 3 2 0 1 9- 9 6 5. A S M a r g ine a 3 1 1 1 7- 7 4
4-0, prin golurile marcate de reuºit prima victorie dupã
Claudiu David (2) ºi Daniel ce a învins Vânãtorul Dorna 6. R e l e u l M ih o v e ni 3 1 1 1 5- 5 4 6. V iit o rD
u l H o r o d nic
e Sus 3 1 1 1 8- 11 4
‘ c h e ia
Burac. Victoria Vadu Mol- Candrenilor, cu scorul de 5-
7. V o inþ a H ã nþ e º t i 3 1 0 2 5- 10 3 7. V iit o r u l S t r o ie º t i 3 1 0 2 7- 7 3
dovei ºi Sporting Siminicea 3, prin golurile înscrise de
completeazã podiumul, tot Constantin Badeliþã (4) ºi 8. V o inþ a Z v o r iº t e a 3 0 1 2 5- 10 1 8. B r a d ul V a ma 3 1 0 2 8- 9 3
cu câte ºapte puncte strânse Lucian Badeliþã. S p o r t ing V o inþ a 9. Polul N or d 3 1 0 2 2- 4 3
9. 3 0 1 2 4- 13 1 B r o d ina
pânã acum. B u ne º t i
10. V â n ã t o r u l D o r na 3 0 1 2 7- 12 1
Minerul Iacobeni a pre- ADI PÎRGARU 10. V iit o r u l F o r ã º t i 3 0 0 3 3- 14 0 C a nd r e nil o r

Stadionul Arcul de Triumf
va fi administrat de Federaþia
Românã de Rugby
Stadionul Arcul de
Triumf din Capitalã ar urma
sã fie trecut în adminis-
trarea gratuitã a Federaþiei
Române de Rugby, fãrã a fi
luate în calcul ºi celelalte
obiective din cadrul com-
plexului sportiv, dupã votul
din Adunarea Generalã a
FRR, a declarat ministrul
Sportului, Eduard Novak.
„Noi tot timpul am dorit
sã gãsim calea legalã ºi
soluþia sã sprijinim rugbiul.
A trecut un an ºi jumãtate,
ne-am chinuit în multe
situaþii sã putem sã admi-
nistrãm. Noi am considerat
cã nu putem sã predãm
rugbiului tot complexul,
pentru cã au avut doar sta-
dionul ºi întreg complexul
ar fi fost prea mult. Am
încercat sã gãsim soluþia
cum sã facem o departajare
ºi sã dãm doar stadionul
rugbiului, cu condiþia sã
poatã fi folosit ºi de alte
sporturi, precum fotbalul.
Dar pânã sã ajungem în
punctul acesta avem nevoie
de niºte analize legale
foarte, foarte serioase. Dar
federaþia trebuie sã îºi
doreascã acest lucru ºi
mâine vor decide acest as-
pect, cã îºi doresc acest
lucru, dupã care vom vedea
noi ce posibilitãþi legale
putem gãsi”, a declarat
Box, Campionatele Europene de juniori
Românca Amalia Niþã ºi-a apãrat
cu succes titlul continental
Pugilista românã Amalia
Niþã a cucerit al doilea sãu
titlu continental consecutiv
dupã ce a învins-o pe ita-
lianca Amina Golinelli la
puncte (5-0), în finala cat.
66 kg, la Campionatele
Europene de box pentru
juniori de la Montesilvano
(Italia).
Niþã „ºi-a apãrat coroana
în stil de mare campioanã,
surclasând-o pe reprezen-
tantã a gazdelor într-o
manierã categoricã. A fost
o diferenþã valoricã aºa cum
rar se poate vedea într-o
finalã europeanã. Italianca
Amina Golinelli a ascultat
Novak.
El a precizat cã federaþia
va primi în administrare
doar stadionul pe care l-a
cedat cãtre Compania Naþio-
nalã de Investiþii, înainte de
procesul de reabilitare.
„Este vorba doar de sta-
dion. Ei au avut doar un ele-
ment, stadionul, dupã care
s-au construit de cãtre CNI
prin Programul EURO 2020
încã cinci elemente. Acum
nu se pot solicita toate
elementele de vreme ce ai
avut doar unul. E foarte lo-
gic, ai avut unul, s-a rea-
bilitat ºi primeºti unul
înapoi. Aºadar, asta este
ideea, sã primeascã înapoi
un stadion reabilitat, refãcut
ºi sã îl foloseascã”, a
completat ministrul Sportului.
Membrii Adunãrii Gene-
rale a Federaþiei Române de
resemnatã decizia arbitri-
lor, dupã ce a pierdut fiecare
rundã, cu handicap chiar, în
ultima reprizã ascultând ºi
numãrãtoarea arbitrului, la
capãtului unei serii de lovi-
turi a Amaliei, care a dorit
sã încheie acest parcurs eu-
ropean în forþã, în cãutarea
KO-ului”.
„Felicitãri, Amalia, eºti
o mare sportivã, care calcã
apãsat pe urmele Lãcrã-
mioarei Perijoc ºi Claudiei
Nechita, spre obiective
olimpice înalte. Felicitãri
pãrinþilor tãi, felicitãri
tuturor antrenorilor care au
contribuit de-a lungul anilor
Sport
Rugby urmeazã sã voteze
miercuri, în cadrul ºedinþei
extraordinare, aprobarea
primirii în folosinþã gratuitã
de cãtre FRR a unei pãrþi din
Complexul Sportiv Naþional
Arcul de Triumf, mai puþin
spaþiile de cazare, centrul de
recuperare a sportivilor,
terenurile de tenis ºi parþial
parcaj.
Stadionul Arcul de
Triumf a fost modernizat de
Compania Naþionalã de
Investiþii în 2020, ulterior
fiind trecut în administrarea
Ministerului Sportului.
Înainte de cedarea sa cãtre
CNI, administrarea arenei
sportive era fãcutã de Fede-
raþia Românã de Rugby, care
s-a arãtat în mai multe
rânduri nemulþumitã de
trecerea stadionului la min-
ister.
la evoluþia ta. Este un suc-
ces, mai ales prin maniera
în care l-ai obþinut, cu care
sportul românesc se mân-
dreºte. Este un succes pe
care, cu siguranþã, tu ai
capacitatea sã-l depãºeºti cu
fiecare an!”, a transmis
preºedintele FRB, Vasile
Cîtea.
România a încheiat cu o
medalie de aur ºi patru
medalii de bronz, dupã ce
Daniel Irofte (cat. 50 kg),
Alexandru Cãrare (cat. 66
kg), Diana Tãnãsescu (cat.
70 kg) ºi Alexandra Bercea
(cat. +80 kg) au pierdut în
semifinale.
La Europenele de juniori
din Italia s-au aliniat 353 de
sportivi din 32 de þãri, 119
în turneul feminin, respectiv
234 în turneul masculin.
România a deplasat o
delegaþie de 20 pugiliºti (7
fete ºi 13 bãieþi) la Cam-
pionatele Europene de box
pentru juniori de la
Montesilvano (Italia), cu
obiectivul de a cuceri între
trei ºi cinci medalii.
Handbal masculin
Steaua Bucureºti a ratat calificarea
în grupele competiþiei
EHF European League
CSA Steaua Bucureºti a
ratat calificarea în grupele
competiþiei masculine de
handbal EHF European
League, dupã ce fost învinsã
de echipa maghiarã Ferenc-
varos TC, cu scorul de 35-
31 (15-17), la Budapesta, în
manºa secundã din turul al
doilea preliminar.
Steaua se impusese la
Bucureºti cu scorul de 33-
31, dupã ce a avut ºi ºapte
goluri avantaj.
Echipa antrenatã de
Ovidiu Mihãilã a fãcut o
primã reprizã excelentã, a
condus la patru goluri, 12-8
(min. 16), iar la pauzã avea
15.000 de alergãtori sunt aºteptaþi sã
participe la cursele celei de-a 15-a ediþii
a Raiffeisen Bank Bucharest Marathon
Aproximativ 15.000 de
alergãtori sunt aºteptaþi sã
participe la cursele celei de-
a 15-a ediþii a Raiffeisen
Bank Bucharest Marathon,
care va avea loc în weekend,
au anunþat organizatorii
competiþiei.
„Suntem peste mãsurã de
bucuroºi cã sãrbãtorim 15
ani, împreunã cu o comu-
nitate de alergare într-o con-
tinuã creºtere ºi cã alãturi
de ei ºi partenerii noºtri
putem duce povestea mai
departe. Raiffeisen Bank
Bucharest Marathon este
mai mult decât un weekend
de alergare, este o stare de
spirit ºi le suntem recunos-
cãtori alergãtorilor cã ne
sunt aproape în aceastã
cãlãtorie”, a declarat Valeria
Rãcilã van Groningen,
preºedinta RunInBucharest,
organizatorul competiþiei.
Cursele competitive sunt
programate duminicã, 9 oc-
tombrie, primul start având
loc la ora 07:45 pentru cur-
sa de 10km Vodafone, foto-
lii rulante ºi 08:00, pentru
cursa de 10km Vodafone,
individual, urmând ca la
09:30 sã aibã loc startul
pentru cursele Maraton Rai-
ffeisen Bank, Semimaraton
Playtika ºi ªtafete ZuzuFit.
Traseul curselor cuprin-
de cele mai importante
repere ale Bucureºtiului, cu
punct de plecare Bd. Liber-
tãþii (în dreptul Parcului
Izvor) ºi sosire în Piaþa Con-
stituþiei, parcurgând bule-
vardele din centrul, nordul
ºi estul Bucureºtiului (Calea
Buzeºti, Piaþa Victoriei,
ªoseaua Kisseleff, Calea
Victoriei, Bd. Unirii, Bd.
Decebal, Bd. Basarabia).
Pagina 7 • Joi, 6 octombrie 2022
douã goluri avans pe tabelã,
17-15.
Steaua s-a menþinut în
meci pânã în min. 50, când
avea 29-28 pe tabelã, dar a
jucat slab în ultimele minute
ºi a pierdut la patru goluri,
31-35.
Golurile „roº-albaº-
trilor” au fost marcate de
Kristo Milosevic 9, Ciprian
ªandru 6, Milan Popovic 6,
Nemanja Grbovic 5, Andrei
Mihalcea 2, Gabriel Burlacu
2, Durmuº Ali Tinkir 1.
Portarul Ionuþ Iancu a
apãrat 9 ºuturi (20,45%).
Pentru „Fradi” au marcat
Zsolt Balogh 10 goluri, Ma-
Totodatã, Maratonul Bu-
cureºti Raiffeisen Bank va
gãzdui Campionatul Naþio-
nal de maraton, aflat în
organizarea Federaþiei
Române de Atletism.
Cursa de maraton repre-
zintã criteriu de calificare
pentru Campionatele Mon-
diale de maraton 40+ (Mara-
tonul de la Chicago).
Cursele necompetitive
vor avea loc sâmbãtã, 8
octombrie, începând de la
08:45, pentru fotolii rulan-
te, ora 09:00, pentru Cursa
Popularã EY România (2,5
km) ºi ora 10:30, pentru
Cursele Copiilor McDonald’s.
Traseele curselor de sâm-
bãtã au ca puncte de plecare
ºi sosire Piaþa Constituþiei
ºi se desfãºoarã pe Bd. Uni-
rii, pânã la Piaþa Unirii.
Cursele Copiilor McDo-
nald’s, structuratã pe cate-
gorii de vârste 0-3 ani, 4-5
ani, 6-7 ani, 8-9 ani, 10-12
ani, sunt gratuite, necrono-
metrate, iar premiile sunt
te Lekai 8, Bendeguz Buj-
doso 5, Bence Nagy 3, Vik-
tor Prainer 3, Daniel Fuzi 2,
Peter Kovacsics 2, David De-
breczeni 1, Jakub Mikita 1.
Portarii gazdelor au re-
uºit sã pareze 9 ºuturi,
Kristof Gyori 6 (30%), iar
Adam Borbely 3 (15,79%).
Meciul a fost arbitrat de
germanii Ramesh ºi Suresh
Thiyagarajah, iar delegat
EHF a fost slovacul Jan
Rudinsky.
Minaur Baia Mare, vice-
campioana României, a fost
eliminatã de Ferencvaros în
primul tur preliminar al com-
petiþiei, dupã 27-36 ºi 22-38.
oferite prin tragere la sorþi.
Organizatorii Marato-
nului Bucureºti anunþã cã
sâmbãtã, 8 octombrie, se
vor aplica restricþii de trafic
în intervalul 08:00-15:00,
urmând ca duminicã sã fie
aplicate restricþii de circu-
laþie în intervalul 07:00-
16:00.
În cele 14 ediþii de pânã
acum la Maratonul Bucu-
reºti Raiffeisen Bank au
participat 124.600 de aler-
gãtori, dintre care 36.000
alergãtori copii, cel mai
tânãr participant având 43
de zile, iar cel mai vârstnic
83 de ani.
Recordul de cursã la
categoria maraton bãrbaþi
este de 2h 10min ºi 49sec,
la ediþia din 2019.
În cadrul curselor ONG-
urile asociate Maratonului
Bucureºti au strâns 1,5
milioane euro, iar premiile
acordate în bani ºi produse
au fost în valoare de 525.000
euro.
 Pagina 8 • Joi, 6 octombrie 2022
LIVIU PAPUC
I.
Aflându-mã eu vajnic
scotocitor prin filele prãfu-
ite ale gazetelor de altãdatã
(mai ales în vremea mai
recentã, pe urmele lãsate de
Iraclie Porumbescu), mã
trezesc în faþa unor pagini
care, pe lângã cã erau bine
scrise (adicã literar-artis-
tic), mai aduceau ºi infor-
maþii de viaþã bucovineanã
autenticã „de la mama ei”,
adicã din sânul poporului.
(ªtie oricine cã istoria – mai
ales aceea scrisã – are drept
obiectiv lumea/societatea
în ansamblu ºi cã, de obicei,
îºi opreºte atenþia asupra
vârfurilor, a evenimentelor
definitorii, sau mãcar me-
morabile, lãsând „pãlma-
ºii” sã-ºi ducã traiul pã-
mântean într-o oarecare
tainã). Optimismul mã face
sã cred cã vor mai fi fiind
oameni interesaþi, în a-
ceastã invazie a „europenis-
mului” – nimic nou sub
soare, am mai trecut prin
astfel de „cumpene” – de
amintirea unor vieþi „idi-
lice”, aºa cã le voi împãrtãºi
prin intermediul acestui ziar
fanion al acestui colþ de
Românie.
Începem scurtul periplu
bucovinean printr-o reme-
morare semnatã de pãrintele
Constantin Morariu de la
Pãtrãuþi (dar nãscut în
Mitocul Dragomirnei), din
revista „Amicul poporului”
de la Gherla (pe vremea a-
ceea Bucovina nu avea decât
o gazetã semi-oficioasã,
scrisã în limba germanã, iar
supapa aspiranþilor conde-
ieri din partea aceea de þarã
se deschidea „peste munþi”,
în publicaþii româneºti de la
Viena, Pesta, Oradea, Bra-
ºov etc.). Strecuratã printre
alte „producþii”: poezii, tra-
duceri, scrieri informative
având ca obiect viaþa buco-
vineanã sau prezentarea
unor personalitãþi ale aces-
teia, descoperim ºi o prozã
în adevãratul înþeles al
cuvântului, înzestratã cu
calitãþi artistice care cam
lipseau, pe vremea aceea,
din bagajul celor care
simþeau cã au ceva de spus.
Cu ce se prezintã tânãrul
condeier în faþa noastrã?
Gãsim aici o poveste cu
„haiduci” (în „timpul liber”
erau niºte vrednici gospo-
dari, cu case bine înjgheba-
te, cu neveste ºi copii), ceva
obiceiuri locale (printre
care unul insolit din vremea
sãrbãtorilor de iarnã), un
dans la modã (care seamãnã
izbitor cu „periniþa” - regre-
tãm, alãturi de redacþia „A-
micului familiei”, cã nu dis-
punem ºi de melodia ane-
xatã articolului), prezenþa
unor „jandarmi” austrieci –
strãini de naþiune, practica-
rea strângerii legãturilor
„studenþilor” (aºa erau nu-
miþi elevii din clasele ter-
minale ale liceului), prin
vizite la colegii de la þarã,
dar... sã vã las sã desco-
periþi ºi singuri. Aºadar,
Triptic de viaþã bucovineanã
Constantin Morariu:
Matrachi ºi feciorii sãi
– Amintiri din trecut. –
Cam în depãrtare de o
milã spre miazãnoapte de la
Suceava – vechea reºedinþã
a eroului moldovean ªtefan
cel Mare – se aflã astãzi
comuna Mitocul-Drago-
mirnei. Aceastã comunã se
– mãrgineºte înspre rãsãrit
cu parâul Hraniþa, hotarul
între Bucovina ºi Moldova;
înspre miazãnoapte se
mãrgineºte cu monastirea
Dragomirna, pânã la care
Constantin Morariu – primul din stânga, ºezând
ajunge teritoriul Mitocului
ºi de la care comuna îºi are
a doua parte de numire, spre
deosebire de Mitocul-mol-
dovenesc de preste Hraniþã,
în Moldova, ºi de Mitocul-
armenesc – o bisericã ar-
meneascã încungiuratã de
câteva case locuite de ar-
meni, ce se aflã într-o de-
pãrtare cam de-o jumãtate
de orã spre miazãzi de la
Suceava. – Spre apus Mito-
cul-Dragomirnei se mãr-
gineºte cu satul Lipovenii,
aºa numit dupã locuitorii
sãi, iarã înspre miazãzi se
întinde þarina Mitocului
pânã lângã Iþcanii noi – o
colonie de ºvabi, aproape de
gara ºi apa Sucevei.
Încungiurat dinspre Mol-
dova, monastirea Drago-
mirnei ºi Lipovenii, de
pãduri, – aºa cã privirea-þi
rãmâne deschisã numai
spre Suceava, – ºi aºezat mai
mult pre loc ºes, Mitocul-
Dragomirnei nu se poate
zice cã are o poziþiune fru-
moasã. Ceea ce dã însã
oareºicare însemnãtate
locului este îndemânarea
traiului. Pãmântul dã mito-
canului seceriº bogat,
pãdurile-i dau destul lemn
de material ºi de ars, ºi de
apã comuna încã nu duce
lipsã. Oraºul Suceava e
destul de aproape ºi ºoseaua
ce taie þarina Mitocului pânã
la Iþcani e bunã ºi dreaptã ca
o linie.
Mitocul-Dragomirnei are
o bisericã, care, în asemã-
Literaturã • Artã
nare cu alte biserici comu-
nale bucovinene, cu tot
dreptul se poate numi fru-
moasã, luminoasã ºi mare.
Locuitorii satului – români
de viþã veche – sunt un fel de
omeni de staturã mai mult
înaltã decât joasã, în corp
bine fãcuþi ºi cu feþe
frumoase ºi vesele. În sfârºit
mai amintesc cã Mitocul-
Dragomirnei este leagãnul
familiei Morãrenilor, care
pânã acum a dat Bucovinei
pre actualul mitropolit Sil-
vestru Morariu ºi pe vred-
nicul de amintire repauzatul
Constantin Morariu – fostul
profesor de teologia moralã
la desfiinþatul institut teo-
logic din Cernãuþi ºi autorul
manualelor de religiune
pentru clasele întâia, a doua
ºi a treia gimnaziale din
Bucovina.
Am avut lipsã de cele
înºirate pânã aice pentru
înþelegerea celor ce ur-
meazã.
* mijlocie, care, în timpul
– „Vine Matrachi!” – îmi
ziceau adese, la caz de
trebuinþã, surorile pe când
eram mic, ºi aceste douã
cuvinte erau pentru mine ca
„Hannibal ante portas”.
Cine era Matrachi, eu încã
nu ºtiam, cãci încã nu-l
vãzusem; darã închipuirea
întipãritã în mintea mea prin
povestirile despre dânsul
era pentru mine atât de
îngrozitoare, încât când
auzeam pomenindu-se acest
nume, mai ales noaptea,
atunci pe loc mã ascundeam
cu faþa în perinã, trãgeam
acoperiºul preste cap sã nu
vãd ºi sã nu aud nimica, ºi
aºa nu o datã mã trezeam
din somn plângând în vãl-
mãºagul luptei cu Matrachi
ºi, fiind plin de sudori, din
pricinã cã mã încuiasem de
cu searã în aºternut, de abia
puteam rãsufla.
ªi cine era Matrachi, acea
nãlucã de groazã a copilã-
riei mele?
Când timpul mi l-a adus
pentru prima datã înaintea
ochilor, icoana lui mi s-a
întipãrit adânc în memorie,
ºi acea icoanã voi sã o pun
acuma înaintea cetitorilor.
Mergând într-o zi la
ºcoala din sat dimpreunã cu
alþi bãieþi, iaca vine pe lângã
bisericã un om în faþa noas-
trã. Gavril Ursu – unul din-
tre tovarãºii mei de ºcoalã –
îmi zice: – „Acesta-i Matra-
chi!”. – Într-aceea ceialalþi
bãieþi îºi rãdicarã pãlãriile
ºi începurã a-i sãruta mâna
– dupã cum ne povãþuise
învãþãtorul sã facem, când
ar fi sã ne întâlnim cu
gospodari sau gospodine ºi
mai ales cu capete cãrunte,
– iarã eu privii lung la acel
om, cure fusese de atâtea ori
spaima mea de noapte, pânã
ce mã trezesc cã-i sãrut ºi
eu mâna, ºi el mã întreabã
cã a cui sum.
Era un om, s-ar putea
zice, de staturã înaltã ºi nu
prea, gros ºi spãtos, cu pãr
rar pe cap, cu cap mare ºi cu
faþa rotundã ºi latã ºi cu
neºte ochi vineþii de mãrime
vorbirii, clipeau de mai
multe ori ºi foarte repede
dupãolaltã. Mâinile îi erau
ca neºte labe de urs, ceea ce
mã uimise, când îi sãrutai
mâna lângã bisericã. Portul
îi era simplu. Totdeauna,
iarna ºi vara, l-am vãzut
îmbrãcat în cojoc lung pânã
preste genunchi, pe cap
purtând cuºmã ºi pe picioa-
re opinci. Un lucru mi-a fost
de mirare de la întâia vedere
a lui Matrachi, anume faþa
ºi fruntea sa, cari erau ciu-
pite ca de vãrsat ºi þintuite
des cu niºte puncte mici
negre ca macul necopt încã
bine.
Îmi aduc bine aminte cã
la un praznic la Iordachi a
popii, în Dragomirna, unde
mã aflam ºi eu, întrebat fiind
de oarecine ce a pãþit el cu
faþa ºi fruntea sa, Matrachi
a început a povesti ºi a
lãmurit lucrul cam aºa:
– Pe când eram încã tânãr,
veneam odatã cu vreo câteva
pãrechi de boi din Moldova.
Când am ajuns la Hraniþã,
ies trei livizori (vameºi)
înaintea mea. Eu habar de
grijã n-aveam, macar sã fi
fost ºi zece de dânºii, darã
tot purtam fricã de puºcele
lor.
„Halt!” – strigã livizorii
când s-au mai apropiat de
mine. Atunci eu nici una nici
douã, când m-am repezit
asupra lor ºi când i-am
apucat ºi i-am trântit, doi au
picat ca neºte galuºce la
pãmânt, iarã al treilea nu
ºtiu cum îmi descarcã puºca
drept în faþã. Am simþit ca
ºi când o parã de foc mi-ar fi
fost ars obrazul, ºi pe când
mã încercam în zadar sã
deschid ochii ºi dam cu
mâinile pe faþã sã vãd ce-i,
livizorii mã înhaþã tustrei ºi
mã împing ghiontindu-mã
ºi zicându-mi: – „Haide
amu cu noi, hoþule, la
cerdac!”.
„Haidem!”, zâc eu pre-
fãcându-mã, darã în mintea
mea socot: bine cãci numai
atâta; aºteptaþi cã m-oi
cotorosî eu de voi. ªi dupã
vreo douãzeci, treizeci de
paºi, dupã ce mi-am mai
venit în fire ºi-am început a
deschide ochii ºi a vedea,
unde nu mã fac deodatã roatã
printre tustrei ºi unde nu mi
þi-i întind pe toþi pe iarbã,
de nu alta-ce, da se cutre-
murã pãmântul sub dânºii.
Le-am luat apoi puºcele ºi
le-am aruncat printre
tufiºuri în Hraniþã ºi dupã
ce i-am meliþat oleacã cu
maiul iesta (aretându-ºi
pumnul) le-am mai dat câte
un picior pe deasupra, apoi
mi-am luat boii ºi m-am dus
în treaba-mi.
ªi tot la acel praznic, mi-
aduc tare bine aminte cã,
aflându-se Matrachi în voia
bunã, a mai povestit ºi
urmãtoarele:
– Doamne, doamne, câte
n-am mai petrecut eu în
tinereþile mele! Pãdurile
Moldovei dac-ar putea grãi,
ele ar fi în stare sã spunã
multe din câte le-am fãcut
noi.
Odatã m-am fost pus în-
tr-o pãdure cu bãieþii mei la
drum, aºteptând vreun pri-
lej. Da era o noapte de nu-þi
vedeai mâna de întuneric ºi
un ger de cârsicau copacii
ºi plesneau ouãle corbului.
ªi cum stam noi vorbind,
glumind ºi ascuþind urechile
în toate pãrþile, vãd eu nu
departe de noi neºte putrigai
de lemn de cel ce strãluceºte
prin întunerec. Atunci ce-mi
vine-n cap, dau poruncã
tovarãºilor sã care putregai
de acela lângã drum ºi sã
înfigã în ºanþ, unde era
omãtul mai adânc, un
trunchi ce se afla lângã noi.
Pe capul acelui trunchi am
început apoi a aºeza bucãþile
de putrigai lucitor, astfel
încât îndatã am fãcut o ma-
tahalã cu o faþã lucitoare
omeneascã, pe care nu om,
darã necuratul s-o fi vãzut,
l-ar fi bãgat în toate rãcorile.
Dupã ce am sfârºit acel
chip, am zis cãtrã ai mei: –
De amu, haidem bãieþi la
vale, pânã ce nu l-om vedea
pre stajarul nostru, cã ºtiþi
cã de la vale aºteptam
muºterei, ºi-i bine ca noi sã
le rãmânem în urmã.
Cum am zis, aºa am ºi
fãcut. ªi nu mult dupã aceea,
numai ce auzim din deal un
zgomot de paºi de om. –
Dupã dânsul, bãieþi! – zic eu.
ªi cât ai bate-n palme, îmi
aduserã înainte pe un biet
cerºitor, care de spaimã nu
putea grãi nici un cuvânt.
Vãzându-l aºa de ticãlos,
am scos ceva parale ºi
miluindu-l, i-am dat drumu
sã-ºi caute de nevoi – cã,
drept sã vã spun, am jupit
eu mulþi nadragari, darã
totdeauna am avut fricã de
Dzeu ºi milã de sãraci. Nu
ºtiu de-a mai dat alt om
atâtea slujbe ºi acaftiste pe
la sfintele biserici câte am
dat eu, dupã cum adese ve-
deþi cã fac ºi acuma, cã doarã
mi-a ierta Dzeu pãcatele.
Atâta am auzit de la
Matrachi eu singur cu
urechile mele.
ªi a trecut mult timp la
mijloc, pânã ce într-o zi aud
cã Matrachi a murit de-o
moarte nãprasnicã. –
Cãutând el adecã într-o zi
neºte lucruri pe podul casei
sale, când era sã se coboare
cãzu cu capul drept în jos
pe-o lespede de piatrã ce se
afla în tindã ºi rãmase mort
pe loc. Am auzit pe mitocani
grãind cu mirare despre
moartea lui ºi zicând: –
„Blastemele pentru faptele
lui l-o ajuns!”.
Darã cu moartea lui
Matrachi nu s-a stâns de tot
numele sãu, cãci el lãsã în
urma sa patru feciori: Mihai,
Ion, Gheorghi ºi Manoli, la
cari trei din urmã prea
nimerit se poate aplica
zicala: „lupu-ºi schimbã
pãrul, da naravu ba!”. – Acei
trei îºi schimbarã portul.
Cuºma de miel o înlocuirã
prin pãlãrii alese de fabricã,
în loc de cojoc se îmbrãcarã
în blane de vulpe, în loc de
opinci încãlþarã papuci ºi
ciobote de vacs. Femeile ºi
fiicele lor – frumseti rare –
se arãtarã printre þãrance în
o îmbrãcãminte care era
aproape de luxul damelor
aristocrate. Prin locuinþele
lor cafeaua, ceaiul, dulceþile
se obicinuiau ca la munci-
torul simplu mãmãliga. ªi
cu toate aceste înnoiri
propãºeau paºi în paºi ºi
faptele rele ale celor trei în
urmarea moºtenirii nãravu-
lui pãrintesc, cu acea deose-
bire numai cã aceste fapte
apãsau mult mai jos cum-
pãna ordinii sociale, decât
cele ale tatãlui lor. Din timp
în timp ieºeau la ivealã
feliurite cruzimi fãptuite de
dânºii în cutare sau cutare
locuri. Atributul de „tal-
hariu” al celor trei se iden-
tificã în faima de obºte cu
numirea de mitocan, de un-
de se explicã ºi chiuitura fe-
ciorilor mitocani în horele
lor:
„Vai sârmanii mitocani
Strigã lumea cã-s tâlhari,
Nu-s tâlhari de boi, de cai,
Da-s tâlhari de fete mari”.
Feciorii din sat ºtiau sã
povesteascã feliurite despre

Matracheni. Ei spuneau cum
sunt de bine primiþi cu
cafele, ceaiuri, dulceþuri
când umblau cu colinda;
spuneau cum Matrachenii
se adunã la un loc cu soþii
lor ºi benchetuiesc pânã
târziu noaptea când vreau sã
meargã la furat; spuneau
cum adese ies din casã afarã
privind la cer ºi cetind din
stele timpul de pornire;
spuneau cum se îmbracã de
urât ºi cum îºi mânjesc
feþele. Ba unii deprinserã de
la ei ºi un fel de limbã
deosebitã – aºa numita
limbã pãsãreascã, de care se
foloseau când voiau sã fie
neînþeleºi. Aceastã limbã
pãsãreascã, pe care am
deprins-o ºi eu de la feciori,
are douã variante. Ca
exemplu, dau aice chiuitura
de mai sus în ambele
variante:
I.
Vapai sepermapanipii
mipittopocapani
Stripigapa lupumeapa
capasu tapalhapari!
Nupusu tapalhapari depe
bopoi, depe vapaci
Dapa-su tapalhapari depe
fepetepe mapãri.
II.
Vavnai sevnermavnanivnii
mivnittovnocavnani
Strivnigavna luvnumevnea
cavna-su tavnalhavnari!
Nuvnu-su tavnalhavnari
devne bovnoi, devne vavnaci,
Davna-su tavnalhavnari
devne fevnetevne mavnari.
M-au asigurat feciori mi-
tocani cã mai ales în varian-
ta din urmã când începeau
Matrachenii sã vorbeascã,
limba le umbla aºa de
repede, încât nime nu era în
stare sã înþeleagã ceva.
Mi-aduc aminte c-odatã,
fiind pare-mi-se în a cincea
sau a ºasea clasã gimnazialã
în Suceava – venisem în ziua
de Crãciun acasã la Mitoc cu
doi prieteni ºi colegi de-ai
mei: Gherasîm ºi Vasîli
Prelipceanu. Ei s-au mirat
când au auzit cã în satul
nostru se aflã o ceatã de
ostaºi din arma vânãtorilor,
cu scop de a pune mâna pe
unii dintre Matracheni,
pentru niºte prãdãciuni.
Ieºind noi tustrei a doua
Cãrþi noi la „Crai nou”: Prof. VIRGINIA BÎRLEANU MOVILEANU, „Un buchet de oameni, gânduri ºi fapte, pe o filã de carte (antologie de articole)”, Editura Crimca, Suceava, 2022 * ILIE
GRIJINCU-POPESCU, „Omu-i un miracol al miracolelor. Sensul initial, originea ºi funcþia stilisticã a denumirilor pãrþilor corpului omenesc”. Partea a doua, Cernãuþi, 2022 *TIMOTEI
AIOANEI, „În cãutarea rãsplãtirii celei drepte. Chipuri de cãlugãriþe din trecute vremi”, Monitorul Oficial Editurã ºi Tipografie, Bucureºti, 2022 * CONSTANTIN HREHOR, „Fluierul de sub
grinda lunii” Academia Românã – Institutul „Bucovina” Rãdãuþi, Editura Timpul, Iaºi, 2022 * IOAN MUGUREL SASU, „În umbra triumfului”, Editura Pim, Iaºi, 2022 * IOAN ÞICALO, „Graniþa
blestematã”, Biblioteca Mioriþa, Câmpulung Moldovenesc, 2021.
zi de cãtrã searã la preum-
blare ºi ajungând pânã la o
propinaþie, înaintea cãreia
jucau flãcãi ºi fete, ne
oprirãm puþin ca sã privim
jocul. Atunci se apropie de
noi un vânãtor caporal, care
ni se recomandã ºi începe a
vorbi cu noi. Între altele
caporalul ne spuse cã-i din
Praga ºi drept dovadã ne
arãtã o epistolã, pe a cãrei
primã faþã sus în dreapta se
afla tabloul oraºului sãu na-
tal în miniaturã. Convor-
birea decurse în limba nem-
þeascã ºi caporalul nostru se
arãtã faþã de noi foarte
prietenos. Mai pre urmã,
când noi studenþii voiam sã
ne pornim spre casã,
caporalul ne pofti sã vizitãm
ºi locuinþa sa. Îi fãcurãm pe
voie. Din vorbã-n vorbã
ajungem la casa lui Ion a lui
Matrachi. Caporalul deschi-
de uºa ºi ne pofteºte înainte.
Un simþ de durere m-a
cuprins, când am vãzut acea
casã frumoasã prefãcutã în
cazarmã.
La intrarea noastrã, cam
douãzeci sau poate ºi mai
mulþi vânãtori se scularã în
picioare de lângã o masã
lungã întinsã în mijlocul
casei, pre care jucaserã în
cãrþi. Caporalul le vorbi ce-
va bomacesice ºi ei se de-
pãrtarã pe loc, oferindu-ne
nouã laviþele de ºezut. Abia
acum am putut observa mai
bine odaia în care ne aflam.
Afarã de niºte paturi de
scânduri, afarã de vro câteva
bance lungi ºi masa din
mijlocul odãii, pe care
ardea o lampã, afarã de
mantalele ºi armele vânã-
torilor aninate pe cuiele de
pe pãreþi, nu se afla nimica
alta aice.
La întrebarea mea, cã
unde se aflã femeia ºi copiii
lui Ion, caporalul îmi rãs-
punse cã se aflã la tatãl ei;
„darã” – adause el „pe
dânsul îl cãutãm noi în
toate chipurile sã-l cãpãtãm
ºi nici cã putem”.
Dupã câteva minute, noi
studenþii ne luarãm rãmas
bun ºi eu îl invitai pe
caporal sã viziteze ºi el casa
mea pãrinteascã. El se arãtã
mulþãmit ºi aºa pornirãm
noi tuspatru. Ba adecã eram
cinci, cãci caporalul mai luã
cu sine pe-un vânãtor, care
Pagini realizate de doina cernica
Literaturã • Artã
însã urma dupã noi la o
distanþã de câteva zeci de
paºi ºi care – dupã ce ºi
ajunserãm acasã, la ordinul
mai marelui sãu trebui se
steie ca santinelã afarã pânã
ce mai apoi, la dorinþa mea,
îl lãsã ºi pe dânsul se intre,
ca sã ne arate feliurite
iscusinþi gimnastice.
Nu mult dupã aceea, pe
când noi petreceam veseli la
lumina aprinsã – cãci
înnoptase – vin vreo câþiva
feciori sãteni ºi ne poftesc
pe toþi, pe pãrinþii mei, pe
sora mea, ce era fatã mare,
ºi pe noi studenþii dimpre-
unã cu vânãtorii, pe la joc.
Este adecã în Mitoc datina
cã a doua zi de Crãciun
feciorii fac joc noaptea, la
care invitã familiile mai de
frunte, în cari se aflã fete
mari. Acest joc, care adese
þine pânã în ziuã, se face
totdeauna în casa unui
gospodar cinstit ºi are de
scop a mulþãmi fetelor ºi
pãrinþilor acestora pentru
primirea ce li s-a fãcut
feciorilor cu o zi înainte,
când au umblat cu colinda,
la care prilej feciorii sunt
poftiþi în casã, cinstiþi ºi
ospãtaþi, cãpãtând încã –
dupã putinþã – câte douãzeci
pânã la patruzeci de cruceri
ºi câte un colac mare ca o
rotiþã la cotiuga de plug ºi
fãcut din fãina cea mai
aleasã de grâu.
Pãrinþii mei deocamdatã
se dezvinuirã înaintea
feciorilor, cã-s trudiþi ºi-ar
vrea sã odihneascã. Darã
dupã mai multe îndemnãri
din partea feciorilor, ºi mai
ales de curiozitate sã vedem
cum se va juca „Olandra” –
un joc care, dupã spusa
feciorului Tanasi Candrea-
nu, numai o datã pe an se
joacã mai frumos, adecã
tocmai acuma seara a doua
zi de Crãciun. Pãrinþi, fe-
ciori, sorã, studenþi ºi vânã-
tori ne-am pornit cu toþii la
joc la Vasilia lui Tiepeiu.
Când am ajuns, tocmai
am aflat pe feciori ºi pe fete
jucând „Olandra”.
Jocul „Olandra” constã
din douã pãrþi. Când muzica
cântã partea întâia, atunci,
având jucãuºii pe jucãuºe
de-a dreapta ºi formând mai
multe parechi, parechile se
preumblã una dupã alta în-
Pagina 9 • Joi, 6 octombrie 2022
tr-un rond dupã tactul muzi-
cii, comandate fiind de un
aranjator care dupã placul
sãu strigã sau „înainte” – în
care caz rondul are sã se
învârtã în direcþiunea în care
este pus în miºcare, sau
„îndãrãpt”, când fiecare se
întoarce în direcþiunea opu-
sã, venind acuma feciorii
de-a dreapta fetelor ºi astfel
învârtindu-se întregul rond
în direcþiunea opusã.
Pe când se întâmpla
aceasta, în mijlocul rondu-
lui se preumbla un fecior tot
dupã tactul muzicii încãtrãu
voieºte ºi pânã atunci pânã
când nu ºi-a ales vreo
jucãuºã din rond, cu care
doreºte se joace. Îndatã ce
i-a pus fetei alese basmaua
ce-o þine în mânã pe dupã
grumazi, luându-o astfel cu
sine în mijlocul rondului,
atunci aranjatorul strigã
„hif!” – semn pentru muzicã
cã are sã cânte partea a doua
a Olandrei.
Cântând muzica partea
aceasta, nu numai parechia
din mijloc, darã toate
parechile rondului în ordine
bunã una dupã alta încep a Constantin Morariu (din colecþia Fundaþiei Culturale
juca un fel de vals, care se „Leca Morariu” Suceava, preº. Maria Olar)
sfârºeºte când parechia din
mijloc îngenunche ºi se
sãrutã. tuturora. Jocul ºi muzica Vânãtorii au fost în Mito-
Apoi aranjatorul strigã încetarã ºi toþi se strânserã cul-Dragomirnei în douã
iarãºi „hif!”, muzica cântã pe lângã fata nãcãjitã ºi rânduri pentru prinderea
partea întâi a „Olandrei”, caporalul uimit. Aranja- Matrachenilor. ªi ei între-
parechile se-nºirã din nou torul „Olandrei”, un fecior buinþau feliurite meºteºu-
în ordinea arãtatã, numai în zdravãn, fost sergent la oaste guri sã-ºi ajungã scopul. Se
locul feciorului din mijlo- ºi ºtiutor de puþinã limbã îmbrãcau în sumane, se
cul rondului rãmase fata nemþeascã, luã pe fata încãlþau în opinci, luau pe
aleasã. Ea are acuma dreptul vãtãmatã în apãrare, scoase cap pãlãrii de-ale sãtenilor
sã-ºi aleagã pe jucãuºul din chimir o hârtie sub- ºi astfel travestiþi ºi cu
iubit, dupã a cãrui guriþã îi scrisã de ofiþerul vânãto- puºtile ascunse pe sub
ard buzele de setea sãru- rilor, prin care li se asigu- sumane mergeau pe unde
tãrii. rase feciorilor petrecerea
credeau cã le-ar putea pica
Acest joc a plãcut într- pentru toatã noaptea ºi rugã
prada în mânã.
atâta caporalului, încât râ- pe caporal sã nu se amestece
Gheorghi ºi Manoli a lui
zând de bucurie îºi dãdu în joc. Acesta, dupã ce
înþelese pricina, se înfurie, Matrachi au fost prinºi mai
mantaua ºi armele camara-
se îmbrãcã repede ºi ieºi pe urmã ºi osândiþi pe cale
dului sãu, zicându-ne cã ºi
el voieºte sã joace. Darã abia dimpreunã cu camaradul judiciarã: Gheorghi la
îmbie pe o fatã la joc ºi bietul sãu. Noi credeam cum cã douãzeci ºi Manoli la mai
pãþi una bunã. Fata se supãrã incidentul s-a finit. Darã puþini ani de închisoare.
foc, începu a stupi ºi a înjura caporalul se re-ntorse în Gheorghi a ºi murit în
– cãci adecã mitocanele þin curând cu alþi cinci vânãtori temniþa din Lemberg. Ion
de mare ruºine a-ºi face de cu baionetele implantate ºi însã ºi astãzi încã îmblã
lucru cu de cei îmbrãcaþi în puse capãt petrecerii idilice, fugar, îngrijind cu toate
straie ostãºeºti ºi nu e la care înainte priveam cu acestea prea bine de soþie ºi
pentru o fatã mitocanã atâta plãcere, din care cauzã copii – dupã cum spun
necinste mai mare decât noi studenþii n-am mai mitocanii.
când i s-ar zice, spre exem- schimbat nici o vorbã cu [„Amicul familiei”
plu, „cataniþã”. – acel mizer caporal, ci cu (Gherla), An. VII, nr. 10 ºi
Zgomotul fãcut de fatã pãrinþii ºi sora mea ne-am 11, 15/27 mai ºi 1/13 iun.
atrase luarea aminte a re-ntors triºti acasã. 1883, p. 93-95 ºi 102-103]
 Pagina 10 • Joi, 6 octombrie 2022
Sinaxa monahalã cu stareþii ºi stareþele din Arhiepiscopia
Sucevei ºi Rãdãuþilor – „Rugãciunea în Sfânta Scripturã”
Cea mai cunoscutã ctitorie a Binecredin-
ciosului Voievod ªtefan cel Mare ºi Sfânt,
Mãnãstirea Putna, numitã ºi Ierusalimul
neamului românesc, a fost la 4 octombrie
a.c., gazda „Sinaxei monahale cu stareþii ºi
stareþele din Arhiepiscopia Sucevei ºi
Rãdãuþilor”. Titlul întâlnirii prezidatã de
Înaltpreasfinþitul Pãrinte Arhiepiscop
Calinic, „Rugãciunea în Sfânta Scripturã”,
a fost dat de tematica „Anului omagial al
rugãciunii în viaþa Bisericii ºi a creºtinului”
ºi a „Anului comemorativ al Sfinþilor isi-
haºti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama
ºi Paisie de la Neamþ”.
Alãturi de stareþii ºi stareþele din Arhie-
piscopia Sucevei ºi Rãdãuþilor, la eveni-
ment au fost prezenþi arhimandritul Paras-
chiv Dabija, vicarul administrativ, arhi-
mandritul Melchisedec Velnic, exarhul mã-
nãstirilor, exarhii zonali, consilieri epar-
hiali, precum ºi pãrinþii protoierei.
Întrunirea a debutat prin sãvârºirea
Sfintei Liturghii în biserica mare a mãnãs-
tirii în care se aflã mormântul Sfântului
Voievod ªtefan cel Mare ºi Sfânt de cãtre
Preasfinþitul Pãrinte Damaschin Dorneanul,
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei ºi
Rãdãuþilor, înconjurat de un sobor de
slujitori, în prezenþa stareþilor ºi stareþelor
aºezãmintelor monahale.
În Sala „Mitropolit Iacob Putneanul” a
Centrului Cultural al Mãnãstirii Putna a
urmat desfãºurarea lucrãrilor sinaxei.
Dupã rostirea rugãciunii de început ºi a
apelului nominal a avut loc susþinerea a
douã lucrãri referitoare la tema generalã a
întâlnirii. Studiul monahiei Alexandra
Creþu, de la Mãnãstirea Dragomirna, „Rugã-
ciunea în Vechiul Testament” a fost prezen-
tat de stavrofora Maria Magdalena Gher-
ghina, stareþa aºezãmântului monahal.
Referatul a evidenþiat numeroase exemple
ale rugãciunii în timpul Vechiului
Legãmânt, precum cea a prorocilor, a
psalmiºtilor, fiind totodatã subliniatã
rugãciunea fãrã cuvinte ºi rugãciunea cu
râvnã.
„Rugãciunea în Vechiul Testament se
þese indisolubil pe relaþia dintre poporul
lui Israel ºi Dumnezeu ºi se bazeazã pe
conceptul cã Dumnezeu existã, aude ºi
rãspunde. (…) Rugãciunea în Vechiul Tes-
tament se modificã în funcþie de stadiul
relaþiei omului cu Dumnezeu ºi mai ales de
poziþionarea pe care o are omul faþã de
Dumnezeu. De modul în care omul se aºazã
înaintea lui Dumnezeu depinde dacã ceea
ce spune sau face devine sau nu o rugãciune.
Aici avem deja tipul rugãciunii celui ce se
aflã la începutul drumului sãu cãtre
Dumnezeu. Astfel învãþãm de la Pãrinþi cã
aºezarea noastrã la rugãciune trebuie sã se
facã nu cu scopul de a-L vedea pe Dumnezeu,
ci de a fi vãzuþi de cãtre El. Noi ne înfãþiºãm
de fapt lui Dumnezeu, I ne arãtãm Lui, aºa
cum vedem din modelul pe care Vechiul
Testament ni-l pune înainte. (…) Omul are
o nevoie ontologicã de a fi în relaþie cu
Dumnezeu, Care în Vechiul Testament va fi
mereu nevãzut, dar relaþia va fi mereu una
personalã. Dumnezeu are primul iniþiativã,
dar de modul în care omul se aºazã înaintea
lui Dumnezeu depinde dacã ceea ce spune
sau face devine sau nu o rugãciune.”
Protos. Hrisostom Ciuciu, de la Mãnãs-
tirea Putna, a adus în atenþie „Rugãciunea
în Noul Testament”, abordând teme
precum caracteristica esenþialã a rugãciunii
nou-testamentare, îndrãzneala eshatologicã
ºi începutul rugãciunii.
„Noul Testament vine cu o schimbare,
cãci Fiul este Cel Care iese în evidenþã, iar
cea a cãrei venire este anunþatã este de data
aceasta Persoana Duhului Sfânt. (…) În
Noul Testament Dumnezeu-Tatãl este
nevãzut – dar nu departe – prin prisma
faptului cã El poate fi vãzut doar în Fiul.
Cuvântul, Care în Vechiul Testament era
înþeles mai mult ca învãþãturã, având rol de
cãlãuzã cãtre voia lui Dumnezeu, devine în
Noul Testament, prin Întruparea Fiului lui
Dumnezeu, prezenþa realã a lui Dumnezeu
în lume, iar pentru noi Acesta (Cuvântul)
ia chipul rugãciunii. Într-un cuvânt, Noul
Biserica din suflet
Testament ni-L aduce pe Dumnezeu aproa-
pe, foarte aproape, prin rugãciune. Ru-
gãciunea este ridicarea, întoarcerea su-
fletului cãtre Dumnezeu. În Noul Testament
rugãciunea nu este o metodã pentru a obþine
bunãvoinþa lui Dumnezeu sau lucruri
aparþinând ordinii materiale. Rugãciunea
plonjeazã întru agonie ºi exultã întru extaz,
fãrã însã a urmãri înãlþimea sau profunzi-
mea trãirii; nu extazul sau fericirea perso-
nalã o þinteºte ea, ci pe Însuºi Dumnezeu.”
În cadrul discuþiilor legate de tema sina-
xei, Înaltpreasfinþitul Pãrinte Arhiepiscop
Calinic a subliniat faptul cã în drumul spre
mântuire la baza rugãciunii trebuie sã existe
o credinþa temeinicã, asumatã. „Materia se
converteºte în ceea ce este esenþial vieþii
omului prin rugãciune. Dar rugãciunea nu
trebuie sã fie fãcutã oricum, trebuie sã fie
fãcutã pe fondul credinþei ºi a voinþei. Crezi
cã pot sã fac Eu aceasta? Întreba Iisus. Da,
Doamne, cred. Ajutã necredinþei mele.
Voieºti sã te faci sãnãtos? Da, Doamne,
voiesc. Adicã, dacã privim rugãciunea, tre-
buie privitã nu îngrãdit, ci holistic, în sensul
unei gândiri care sã rupã jaloanele unei
matrice strict rugãtoare a rugãciunii.”
Preasfinþitul Pãrinte Damaschin Dornea-
nul, Episcop-Vicar, i-a încurajat pe re-
prezentanþii cinului monahal sã citeascã din
scrierile Sfântului Ioan Scãrarul, un bun mi-
stagog în cele ale învãþãrii despre rugãciune.
„Gândul meu este sã îi îndemnaþi pe
pãrinþi ºi pe maici, pe fraþi ºi pe surori, sã
citeascã în acest an dedicat Rugãciunii de
cãtre Sfântul Sinod, Cuvântul 28 din Scara
Sfântului Ioan Scãrarul. Este un cuvânt
bogat, unul dintre cele mai cuprinzãtoare,
mai extinse cuvinte din Scara Sfântului
Ioan, dar care este foarte practic, foarte prag-
matic. Un începãtor, dar ºi un cãlugãr cu
mulþi ani de mãnãstire, dacã citeºte cu
luare-aminte ºi poate de mai multe ori,
cuvântul Sfântului Ioan Scãrarul despre
rugãciune, cred cã are un bun început sau
bunã primenire dacã e dupã un timp de
mãnãstire în a învãþa cum sã se roage.”
A urmat vizitarea atelierelor de restau-
rare, picturã ºi legãtorie carte ºi a expoziþiei
„Duratã româneascã: libertate ºi conºtiinþã.
In memoriam Dan Hãulicã”.
În continuare, au fost prezentate propu-
neri din partea Sectoarelor Centrului Epar-
hial Suceava ºi au fost dezbãtute probleme
de ordin administrativ din viaþa mã-
nãstirilor ºi schiturilor din eparhie.
Sectorul Fonduri Externe ºi Interne,
reprezentat de aceastã datã de pr. director
Florin Lupu, a adus în atenþie posibilitãþile
de accesare a unor linii de finanþare ºi a
prezentat calendarul estimativ pentru
depunerea de proiecte pentru perioada
urmãtoare.
Pr. Dan Gheorghiþã, consilier la Ser-
viciul Intern de Prevenire ºi Protecþie, le-a
vorbit monahilor ºi monahiilor despre
necesitatea respectãrii legislaþiei în do-
meniile securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã ºi
situaþiilor de urgenþã. Sfinþia sa a evidenþiat
ºi rolul asigurãrii bunurilor aparþinând
unitãþilor de cult, dar ºi al instruirii perso-
nalului monahal care îºi desfãºoarã acti-
vitatea la unitãþile de cult aflate în apro-
pierea pãdurilor cu privire la riscurile exis-
tente în pãdure.
Din partea Sectorului Cultural, condus
de pr. Constantin Oprea, a fost recomandatã,
între altele, implicarea monahilor ºi mo-
nahiilor în scrierea unor articole legate de
viaþa monahalã, dar ºi a câtorva aspecte
inedite din istoria mãnãstirilor din care fac
parte. A fost încurajatã, de asemenea, publi-
carea unor studii sau articole ºtiinþifice ale
unor monahi sau monahii care au susþinut
lucrãri de doctorat, precum ºi cooptarea lor
pentru a colabora la revista Candela. De
asemenea, s-a propus ca pe viitor o cât mai
mare parte a cinului monahal sã se per-
fecþioneze prin cursuri de specialitate sau
sã urmeze cursurile de licenþã sau de
masterat privind restaurarea de textile ºi
icoane.
Pr. ªtefan Mihalcea, consilier în cadrul
Sectorului Media ºi Comunicare, a
recomandat o sporitã atenþie asupra con-
þinutului materialelor postate pe reþelele de
socializare ale unitãþilor de cult, precum ºi
necesitatea obþinerii arhiereºtii binecuvân-
tãri în cazul apariþiilor în mass-media, din
proprie iniþiativã sau la invitaþia unui trust
de presã.
Sectorul Misiune Pastoralã ºi Actualitate
Creºtinã, reprezentat de pr. consilier Filaret
Ruscan, a subliniat faptul cã serviciile
religioase se pot sãvârºi în mãnãstiri doar
cu acordul chiriarhului, iar în parohii numai
cu acordul parohului. Totodatã, a fost fãcut
un apel pentru ajutarea parohiilor ºi mã-
nãstirilor care întâmpinã dificultãþi pasto-
ral-misionare.
Arhid. Ionuþ Isopescu, consilier al Secto-
rului Educaþional-Teologic, a reiterat ru-
gãmintea cãtre pãrinþii stareþi ºi maicile
stareþe de a-i îndemna pe vieþuitorii din
mãnãstirile pe care le pãstoresc sã se înscrie
la cursuri universitare de Licenþã, Masterat
ºi Doctorat. Totodatã, a fost amintitã do-
rinþa Înaltpreasfinþitului Pãrinte Arhie-
piscop Calinic, aceea ca personalul mona-
hal din mãnãstirile ºi schiturile din eparhie
sã aibã acces la studii universitare ºi la
formare intelectualã ºi academicã, pentru
ca experienþa ºi cunoºtinþele lor sã fie puse
apoi în slujba mãnãstirilor în care vieþuiesc.
Din partea Sectorului Economic-Finan-
ciar, condus de pr. consilier Viorel Iliºoi, a
fost transmis, între altele, faptul cã schi-
turile cu personalitate juridicã sunt în-
curajate sã pregãteascã documentaþia ne-
cesarã în vederea schimbãrii statutului
administrativ în mãnãstire.
Sectorul de Asistenþã Socialã ºi Me-
dicalã, reprezentat de protos. Alexandru
Moroºan, a adus în atenþia stareþilor ºi sta-
reþelor necesitatea licenþierii serviciilor
sociale care funcþioneazã în cadrul mãnãs-
tirilor, subliniind faptul cã obþinerea unei
licenþe pentru furnizarea de servicii sociale
faciliteazã accesul la forme de finanþare lo-
cale, judeþene, naþionale sau europene.
Diaconul Paul Rusu, consilier în cadrul
Sectorului Juridic ºi de Consultanþã, a trans-
mis faptul cã pentru o bunã desfãºurare a
activitãþii sectorului ºi pentru o rezolvare
cât mai rapidã a problemelor juridice,
schiturile ºi mãnãstirile trebuie sã trimitã
în timp util întreaga documentaþie cãtre
Centrul Eparhial.
Recomandãri din punct de vedere admi-
nistrativ au venit ºi din partea Sectorului
Juridic al Fondului Bisericesc Ortodox
Român al Bucovinei, condus de domnul
consilier Daniel Ionaºcu. Pr. Ionuþ Pricop,
consilier juridic în cadrul aceluiaºi sector,
le-a vorbit celor prezenþi despre importanþa
inventarierii bunurilor locaºurilor de cult.
Întâlnirea a continuat cu prezentarea unor
cãrþi recent apãrute la Editura Crimca a
Arhiepiscopiei Sucevei ºi Rãdãuþilor.
Volumul „Comentariu la Tatãl nostru”,
scris de Înaltpreasfinþitul Pãrinte Calinic, a
fost prezentat de pr. Constantin-Ciprian
Blaga, consilier eparhial în carul Sectorului
Editurã ºi Tipografie a Centrului Eparhial
Suceava.
„În contextul Anului Omagial al ru-
gãciunii în viaþa Bisericii ºi a creºtinului,
Înaltpreasfinþitul Pãrinte Arhiepiscop
Calinic, autor prolific ºi neobosit ostenitor
în domeniul cercetãrii, publicã o lucrare
sintezã ce are drept obiect de analizã rugã-
ciunea pe care Mântuitorul Iisus Hristos
ne-a oferit-o drept etalon, drept model de
adresare Tatãlui ceresc. (…) Lucrarea se
înscrie în colecþia catehismelor semnate de
Înaltpreasfinþia Sa, colecþie cãreia i s-a pus
început bun la jumãtatea anului 2021, odatã
cu publicarea lucrãrii Paraclisul Maicii
Domnului. O scrisoare de pocãinþã a
sufletului (comentariu). În mod vãdit,
lucrãrile care se înscriu în aceastã serie se
adreseazã, prin caracterul compact, omului
contemporan, a cãrui viaþã este profund
marcatã de grabã, de o permanentã goanã
dupã agonisirea celor vremelnice”. De
asemenea pãrintele consilier a adus în
atenþie ºi cartea arhimandritului Grichentie
Natu, „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou
de la Suceava. Trapezuntul”.
Arhim. Dosoftei Dijmãrescu, exarh cul-
tural al Arhiepiscopiei Sucevei ºi Rãdã-
uþilor, a prezentat volumul „Despre dum-
nezeiescul har”, semnat de arhim. Dosoftei
Murariu, trecut la cele veºnice în anul 1990.
„În ciuda vieþii sale zbuciumate important
este cã pãrintele Dosoftei Murariu nu a
rãmas dezamãgit de nestatornicia lumii, ci
a vãzut-o ca spaþiu în care Dumnezeu
lucreazã mântuirea oamenilor ºi pe oameni
ca fiind capabili sã rãspundã chemãrii de
sus ºi sã conlucreze cu harul Duhului Sfânt
la mântuirea lor. (…) Cartea vorbeºte despre
lucrarea harului în Sfintele Taine ºi în
nevoinþa personalã – o viziune unitarã a
acestora, o viziune adevãratã în care
lucrarea lui Dumnezeu în corpul comunitar
al Bisericii nu este pusã în opoziþie cu
lucrarea Sa cu fiecare om. Biserica naºte
sfinþi prin Duhul Sfânt, sfinþenia este viaþa
Bisericii în Duhul Sfânt.”
Pr. Adrian Popa, consilier eparhial, a
prezentat o statisticã a mãnãstirilor în
privinþa colportajului bisericesc ºi i-a
felicitat pe conducãtorii unitãþilor de cult
care se implicã în activitatea misionarã a
Arhiepiscopiei.
În cadrul evenimentului, stavrofora
Mihaela Cozmei, stareþa Mãnãstirii Suce-
viþa, a primit, din partea Înaltpreasfinþitului
Pãrinte Arhiepiscop Calinic, Ordinul
„Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la
Suceava”, întrucât a urmat exemplul oferit
de „tânãrul înþelepþit de Dumnezeu, care
ºi-a îndeplinit cu devotament slujirea sa ºi
ºi-a fundamentat credinþa ortodoxã pe
înþelegerea Evangheliei, mãrturisind-o
curajos semenilor sãi prin faptã ºi cuvânt”.
La final, au luat cuvântul protoiereii celor
cinci protopopiate ale eparhiei: Suceava I,
Suceava II, Rãdãuþi, Câmpulung Moldove-
nesc ºi Fãlticeni.
În încheiere, arhim. Melchisedec Velnic,
exarh al mãnãstirilor ºi gazda acestei
sinaxe, a evidenþiat o serie de aspecte admi-
nistrative ºi a adus mulþumiri Înaltpreasfin-
þitului Pãrinte Arhiepiscop Calinic, Prea-
sfinþitului Pãrinte Damaschin Dorneanul,
pãrinþilor consilieri, protopopi ºi exarhi,
precum ºi tuturor stareþelor ºi stareþilor
prezenþi la aceastã întâlnire menitã sã
contribuie la revigorarea ºi întãrirea vieþii
monahale din Arhiepiscopia Sucevei ºi
Rãdãuþilor.
Fiecare participant a primit în dar câte
un exemplar din cele mai recente volume
semnate de Înaltpreasfinþitul Pãrinte
Calinic, „Izvoare ºi icoane fãcãtoare de mi-
nuni” ºi „Rugãciunea Tatãl Nostru – un
comentariu pentru omul grãbit”. (IRINA
URSACHI, ArhiepiscopiaSucevei.ro)
 Societate Pagina 11 • Joi, 6 octombrie 2022

infecþioase emergente raportate la nivel
mondial sunt zoonoze (boli care se trans-
mit dinspre animale spre oameni). Se
estimeazã cã aproximativ un miliard de
oameni din întreaga lume se îmbolnãvesc
ºi zeci de milioane mor în fiecare an ca
Alfabetar de pandemie (ºi nu numai) urmare a evenimentelor zoonotice. ªtiaþi
cã dintre cei peste 30 de agenþi patogeni
Cine-i dispus sã schimbe umani noi detectaþi în ultimele decenii, 80%
au provenit din animale? Apariþia recentã a
frumoase zile ale noastre încã nu au sosit. /
Iar cele mai frumoase cuvinte pe care
doream sã þi le spun / N-au fost încã
rostite.” (Nazim Hikmet)
Moscova. Carantinã. Interdicþie de ieºire
între 22 ºi 6. Doi miliþieni îl vãd pe unul
care se furiºeazã. Unul dintre ei scoate
mitraliera ºi îl împuºcã. – Volodia, de ce l-ai
împuºcat? E abia 21:15! – Îl cunosc, stã
departe, oricum el nu ajungea la timp…

100 de euro în ruble?! mai multor zoonoze – gripa aviarã H5N1,

Abonament. Directorul unui complex
studenþesc îi previne, sever, pe bãieþi: Poate
dã naiba ºi-l prind pe unul din voi în cãminul
fetelor. Mai ales acum, în pandemie..., cu
toate regulile ºi restricþiile astea! O sã-l
amendez cu 10 euro! A doua oarã, îl ard cu
20 de euro, iar a treia oarã, cu 40 euro. Din
spate, o voce timidã: Dom’ director, da’ un
abonament cât ar costa?
Abstinenþã. De când cu pandemia, am
decis sã mã las de bãut. Azi, e ziua 6 fãrã
alcool! Dacã aº reuºi sã nu beau nici
noaptea, ar fi super!
Bal. „Cea mai tare petrecere din Rusia
þaristã a fost un bal la care oaspeþii au purtat
costume atât de extravagante, încât au servit
ca sursã de inspiraþie pentru cãrþile de joc
ºi hainele personajelor din filmul Rãzboiul
Stelelor. La sfârºitul lui februarie 1903, la
Palatul de Iarnã din Sankt Petersburg
(Muzeul Ermitaj de azi) s-a þinut probabil
cel mai mare ºi mai elegant bal al epocii.
Avea sã fie ultimul mare bal din Rusia
þaristã. Balul, care a þinut douã zile, a fost
cel mai opulent din întreaga domnie a lui
Nicolae al II-lea. A fost dedicat celei de 290-a
aniversãri a dinastiei Romanov, potrivit
RBTH. Totul a fost fotografiat ºi s-a alcãtuit
un album care continuã sã fie o sursã de
inspiraþie pentru artiºti chiar ºi astãzi.
Tuturor celor 390 de oaspeþi li s-a cerut sã
vinã în port tradiþional rusesc din secolul
XVII. Evenimentul a fost remarcabil datoritã
costumelor luxoase în stil rusesc. Femeile
de la curte erau îmbrãcate în rochii brodate
cu pietre preþioase ºi purtau „kokoºnik”
(pãlãrii) decorate cu cele mai frumoase
bijuterii ale familiilor lor. Bãrbaþii purtau
caftane bogat decorate ºi cãciuli de blanã
boiereºti. Toate bijuteriile fuseserã alese
de bijutierul curþii, Carl Faberge. Astãzi, o
astfel de rochie ar costa aproximativ 10
milioane de euro. Rãzboiul Ruso-Japonez
a izbucnit un an mai târziu, urmat de
Revoluþia Rusã din 1905. Criza economicã
globalã a însemnat începutul sfârºitului
pentru Imperiul Rus, iar la curte balurile
au încetat. Dar amintirea marelui bal din
1903 nu a murit în epoca sovieticã. Un
pachet de cãrþi de joc special a fost produs
în 1913, onorând cea de-a 300-a aniversare
a dinastiei Romanov. Aceste cãrþi de joc au
continuat sã fie tipãrite chiar ºi dupã ce
Imperiul Rus s-a prãbuºit ºi au devenit cele
mai populare cãrþi de joc din URSS.
Milioane de sovietici habar nu aveau cã
þineau în mâini amintirea ultimului bal ele-
gant al dinastiei Romanov, cea mai tare
petrecere dinainte de sfârºitul perioadei
þariste. Artistul vestimentar care a lucrat la
Rãzboiul Stelelor, Trisha Biggar, s-a
inspirat din stilul vestimentar al soþiilor de
boieri care purtau kokoºnik atunci când a
proiectat costumul auriu de cãlãtorie al
Reginei Amidala.” (Incredibilia.ro)
Cadou. Nu mi-a plãcut cadoul de la
iubitul meu, dar mi l-a bãgat pe gât!
Carantinã. Nu prea am somn noaptea,
stau ºi mã uit în tavan ºi mã tot gândesc:
oare pe mine barza m-a adus sau bufniþa?!
Curs (valutar). Este cineva dispus sã-mi
schimbe vreo 100 de euro în ruble!?
Declaraþie. Soþul, aflat în delegaþie, îi
scrie soþiei, carantinatã din pricinã de
COVID, la domiciliu: Dragã, nu existã
femeie mai grozavã decât tine pe lumea asta!
Asearã m-am convins încã o datã!
Epidemii. Epidemiile ºi pandemiile nu
sunt, din pãcate, nimic nou. O privire
asupra istoriei omenirii este suficientã
pentru a arãta cã lupta speciei noastre îm-
potriva bolilor infecþioase a fost constantã.
Ca sã nu mai vorbim de COVID-19. Moartea
neagrã, holera, tuberculoza, gripa tifoidã
sau variola sunt doar câteva exemple dintre
cele care au lãsat urme de neºters... Fiecare
boalã necesitã o acþiune specificã ºi punerea
în aplicare a diferitelor mecanisme de
prevenire, rãspuns ºi tratament. De aceea
este esenþial sã se identifice originile ºi
modurile de apariþie a agenþilor patogeni.
În acest sens, aproximativ 60% dintre bolile
gripa aviarã H7N9, HIV, Zika, virusul West
Nile, sindromul respirator acut sever
(SAR), sindromul respirator din Orientul
Mijlociu (Mers), Ebola sau COVID-19
(SARS-CoV-2) printre altele – au repre-
zentat ameninþãri globale de sãnãtate!?
Fascism. (Nu ºtiu de ce oare mã gândesc
la Putin, acum, în 2022?). Geamãn cu stali-
nismul. Ambele sisteme au fost dictaturi
socialiste duse la extrem. „Omul nou” ºi
„arianul” sunt douã utopii înfrãþite. ªi altoite
pe un naþionalism gregar, dar mesianic...
Gaze. Întrebare la Radio Erevan: – E
adevãrat cã se pot extrage gaze naturale din
Marea Neagrã? – E adevãrat, dar cine mai
îndrãzneºte?
Hazard. „Ceea ce n-a avut loc niciodatã,
poate avea loc mâine.” (Maeterlinck)
Identitate. Iubirea – ca ºi politica –
înseamnã sã oferi cuiva care nu vrea ceva
ce nu ai.
Inflaþie. – Cum dai ardeii? – Dooj’ dã lei
kilu’. – Dar sunt gata umpluþi?!
Judecãtor. „Nimeni nu poate fi
judecãtor în propria lui cauzã.” (Syrus)
Leac. „Adesea, singurul leac al durerilor
noastre constã în uitare. Dar noi uitãm
leacul.” (Gracian)
Mâine. „Cea mai frumoasã mare n-a fost
încã traversatã. / Cel mai frumos copil n-a
ajuns încã la vârsta împlinirii. / Cele mai
Nebunie. De când sunt în carantinã, mai
vorbesc ºi singur, da’ nu-mi rãspund. Cã
nu stau eu de vorbã cu toþi nebunii!...
Oaie. Avantajul oii faþã de om este cã ea
este condusã la abator fãrã sã i se þinã
discursuri patriotarde ori lungi predici
despre minunata lume de apoi.
Om. „Înaintea venirii noastre, lumii nu-
i lipsea nimic. Dupã plecarea noastrã, nu-i
va lipsi nimic.” (Omar Khayam).
Paradox. În ziua în care vom putea ieºi
în sfârºit total liberi, vom fi cu toþii buni sã
fim închiºi (la balamuc).
Putin. „Atâta timp cât existã Putin,
existã ºi Rusia. Fãrã Putin, adio Rusia!”
(Viaceslav Volodin)
Rendez-vous (dupã pandemie). Ea: Dacã
erai un gentleman, veneai la prima întâlnire
cu flori. El: Am chiloþi cu ghiocei pe mine;
se pune?
SIDA. Sã n-o uitãm, ignorãm! Ea a fãcut
pânã azi peste 32 de milioane de victime
(din care 700.000 doar în anul 2019).
Televizor. Mi-am ºters ecranul
televizorului, cu gel dezinfectant. ªi...
uppss... mi-a dispãrut din grila de programe
tocmai Antena 3!
Variola (maimuþei). Posibile reacþii la
vaccinul contra acestei boli? Ei, na, un pic
de coadã ºi ceva pãr pe spate.
CEZAR STRATON

doar douã taste, roºu-negru, la îndemâna ta, ai de unde

Sfaturi mici, pentru împãtimiþi ºi pasionaþi
Fostul mare cântãreþ de
muzicã country Kenny
Rogers avea o melodie care
se chema „Gambler” (adicã
„Jucãtorul”), în care primea
sfaturi de la un veteran al
jocurilor pe drum de noap-
te. În principiu bãtrânul
spunea cã este foarte impor-
tant sã ºtii când sã te riºti ºi
când sã te retragi ºi cã este
bine sã nu-þi numeri câºtigul
în timpul jocului, ci abia
dupã. Este clar cã este vorba
despre pokerul american,
dar avertizãrile bãtrâneºti
sunt valabile oriunde ºi
oricând.
Pentru cã în România, la
momentul actual, vezi mai
peste tot o salã de jocuri ºi
una cu pariuri sportive, am
zis sã oferim niºte mici
sfaturi inofensive, dar bine
intenþionate ºi provenite din
experienþã.
Prima incursiune o vom
face în lumea „pãcãnelelor”,
cum li se spune sloturilor.
Când porneºti la drum este
bine sã stabileºti o cotã pe
care eºti dispus sã o pierzi,
iar apoi sã te ridici ºi sã
pleci. Este clar cã pentru îm-
pãtimiþi nu existã bariere,
dar totuºi nu pierde toþi
banii pentru cã, în caz de
ghinion, un rachiu îþi va face
bine, însã doar pentru mo-
ment. În primul rând trebuie
sã fii treaz când joci ºi sã te
gândeºti cã nu are niciun
sens sã investeºti 1.000 de
lei ca sã rãmâi cu 250. Este
bine sã nu îþi verºi nervii pe
aparate care nu au nicio vinã;
dacã le distrugi, vei suporta
consecinþe greu de imagi-
nat!
Existã ºi partea pozitivã
a „cântatului la pian” pe
atunci când câºtigi. În prima
fazã euforia va fi splendidã,
dar apoi este eficient sã faci
ceva ce-þi place sau sã-þi
cumperi un lucru de care
sã-þi aduci aminte sau sã faci
ceva folositor. Câºtigurile
sunt rare ºi este frumos sã
te bucuri de ele.
Trecând la partea pariu-
rilor sportive, lucrurile sunt
alege. Important înainte de
joc este sã capeþi cât mai
multe informaþii despre
meciurile pe care le ai în
vedere. Din experienþã, nu
este util sã joci prea multe
evenimente pe bilet pentru
cã ºansele sã pierzi se
înmulþesc. Nu te uita la ce
posibilitãþi de câºtig sunt pe
final, fii cât mai concis. Nu
spune niciodatã cã ai pier-
dut o sumã mare de bani din
cauza unui meci, pentru cã
în realitate ai pierdut doar
cât ai pariat, ºi nu trãi din
vise. Joacã ce ºtii mai bine,
ce simþi ºi puþin, dar sume
mai mari.
Dacã ai vãzut cã la jocuri
nimic nu merge, cã dai ca-n
piatrã seacã, adicã eºti tata
ghinionului, ia banii ºi pri-
etenii ºi bea liniºtit o bere.
ADI PÎRGARU
 Pagina 12 • Joi, 6 octombrie 2022 Din casa fraþilor
Românii din Boian nu-ºi vor trãda nicicând
> UNIVERSITATEA DIN
CERNÃUÞI, 147 DE ANI DE
LA FONDARE Universitatea

strãmoºii din morminte

> Liceul din Boian – Hliniþa, care ºi-a sãrbãtorit 140 de ani de la înfiinþare, va purta numele cronicarului Ion
Neculce
Odatã cu Ziua Învãþãtorului, aceastã institu-
þie de învãþãmânt ce întâmpinã oaspeþii cu ba-
sorelieful cronicarului Ion Neculce pe frontispi-
ciul edificiului, lucrare a sculptorului Dumitru
Horºcovschi, ºi-a sãrbãtorit 140 de ani de la în-
fiinþare, amintindu-ne de perioada de avânt cul-
tural ºi naþional a românilor din Boian, precum
ºi de dascãlii cu inima românã care s-au consa-
crat cu trup ºi suflet copiilor, graiului matern,
perpetuãrii valorilor naþionale, precum soþii
Bizovi – Vasile ºi Eleonora, Eleonora Sfeclã,
Pintilei Bileþchi, Ion Jalbã, Gheorghe Cuciureac
etc. De neuitat sunt urmele lor în istoria ºcolii
din Boian. Important este cã au lãsat con-
tinuatori, care sã le împãrtãºeascã idealurile.
Spre regret, dl Vasile Bizovi, Învãþãtor Emerit al
Ucrainei, nu mai este printre noi. Dar a rãmas
Naþionalã „Iurie Fedkovici” –
„cartea de vizitã a oraºul Cer-
nãuþi”, a împlinit 147 de ani
de la fondare, ne-a reamintit
BucPress.eu. Înfiinþatã la 4
octombrie 1875 de împãratul
Franz Josef, universitatea
sã dãinuie prin discipoli, prin monografia Astfel, în incinta liceului cu clase ucrainene (dar cernãuþeanã a reprezentat,
„Boianul”, prin idei ºi aspiraþii, prin tot ce a unde ele nu sunt?), a fost inaugurat ºi muzeul-ex- încã de atunci, un reper cul-
creat ºi a zidit durabil pentru neam. A rãmas poziþie care oglindeºte istoria zbuciumatã a tural ºi educaþional european,
profesoara Eleonora Bizovi sã continue românilor, a ºcolii – de 140 de ani, timp în care fiind un templu al intelectua-
idealurile pentru care a trãit ºi a activat ilustrul comuna s-a aflat sub mai multe stãpâniri, ºi care litãþii de vârf la altarul cãruia
ei soþ. Or, în cele mai cumplite timpuri, când e o oglindã a dragostei boincenilor faþã de au venit sã ia Luminã nume-
pentru a fi român se plãtea chiar cu viaþa, românii valorile neamului, faþã de portul popular, de roºi oameni de seamã. În pe-
din aceastã vatrã din rãdãcinã ro-mâneascã au obiceiuri ºi tradiþii strãmoºeºti. Or, românii care rioada dominaþiei austriece,
avut îndrãzneala sã-ºi apere identitatea ºi moºia, au îndrãznit sã ridice Tricolorul pe primãria universitatea avea facultãþile
biserica ºi ºcoala. comunei, dupã cãderea regimului sovietic, sã-ºi de teologie ortodoxã, drept ºi
filosofie. În aceastã perioadã,
corpul studenþesc se compu-
nea din circa 20-25% români
ºi ucraineni, majoritatea stu-
denþilor fiind evrei sau ger-
mani, scrie agenþia de la Cer-
nãuþi. În anii 1920-1940, uni-
versitatea devine una dintre
cele mai puternice instituþii
educaþionale româneºti. În-
cepând cu 1989, ia numele
„renumitului scriitor Iurie
Fedkovici”, devenind Uni-
versitate de rang naþional în
Ucraina. Cele 16 facultãþi cu
900 de cadre didactice ºi
16.000 de studenþi, 5 centre
de cercetare, o bibliotecã ce
conþine peste 2,5 milioane vo-
lume, o grãdinã botanicã, o
În preajma aniversãrii, direcþia instituþiei de aducã la baºtinã martirii, decedaþii în neagrã grãdinã zoologicã, un muzeu,
învãþãmânt, directoare Svetlana Hauca, s-a strãinãtate, au curajul sã-l înveºniceascã ºi pe o editurã cu tipografie repre-
adresat Consiliul sãtesc Boian cu cererea ca vornicul Ion Neculce, pe moºia cãruia se aflã zintã, potrivit BucPress.eu,
Liceului sã i de acorde numele cronicarului Ion satul Boian, nu-ºi vor trãda nicicând strãmoºii „doar o parte din averea aces-
tui loc de veche spiritualitate,
Neculce. Deputaþii au susþinut demersul ºi din morminte. dar ºi de dinamism modern,
Liceul Lider de la Boian – Hliniþa va purta numele NICOLAE TOMA, specific instituþiilor forma-
cronicarului Ion Neculce. „Zorile Bucovinei” toare de oameni ai viitorului”.

Vasile Tãrâþeanu, scriitor
cu o valoroasã creaþie poeticã
ºi publicisticã, dar ºi cu un
exemplu moral ºi civic, timp
de peste trei decenii s-a aflat
în serviciul idealului naþional.
Poet, publicist, redactor fon-
dator al ziarelor „Plai Ro-
mânesc”, „Arcaºul”, „Curierul
de Cernãuþi”, Vasile Tãrâ-
þeanu a fost unul dintre cei
care, în condiþii vitrege, au
menþinut spiritul românesc în
Nordul înstrãinat al Bucovinei,
având „Inimã mai mare decât
trupul”, dupã cum menþiona
scriitorul Arcadie Suceveanu.
Adunaþi sub flamura poe-
ziei sale de cãtre Societatea
„Doamnele Române”, preºe-
dinte Maria Toacã, având
susþinerea lui Vasile Bâcu,
preºedintele Societãþii „Mihai
Eminescu”, cu sprijinul Exce-
lenþei Sale, dnei Irina-Lore-
dana Stãnculescu, Consulul
General al României la Cer-
nãuþi, la o nouã aniversare a
poetului, omului de culturã,
fondatorului de societãþi,
festivaluri, animatorului de
congrese ºi sãrbãtori naþio-
nale, am constatat cã, în
cercul nostru restrâns de pri-
eteni, academicianul Vasile
Tãrâþeanu a rãmas Vasilicã –
„suflet bun ºi iubitor, generos,
iertãtor ºi rãbdãtor,spirit
neînvins cu „inimã mai mare
decât trupul…”. Vasile Tãrâ-
þeanu n-a putut învinge doar
moartea. E o tristeþe profundã
pierderea acestui Om cu literã
mare, acestei personalitãþi
marcante a Bucovinei care a
lãsat o urmã frumoasã nu doar
în Bucovina lui rãstignitã, ºi
care a rãmas o lacrimã încã
neplânsã în inimile priete-
nilor, celor ce l-au cunoscut,
o luminã cãlãuzitoare pentru
noi, cei care-i împãrtãºim
idealurile.
Se spune cã nu existã oa-
meni care nu pot fi înlocuiþi.
Ba da, existã! Sunt sigurã.
Unul din ei e academicianul,
poetul Vasile Tãrâþeanu, pre-
ºedintele Asociaþiei „Centrul
Cultural Român „Eudoxiu
Hurmuzachi”, liderul care pri-
mul se avânta pe baricade, ne
aduna la sãrbãtori naþionale,
dar ºi la apãrarea limbii ro-
mâne, identitãþii naþionale –
el a fost unul din organizatorii
protestului românilor din
nordul Bucovinei din 17 sep-
tembrie 2017, care au pro-
testat în faþa Administraþiei
Regionale de Stat Cernãuþi
împotriva excluderii limbii
române din ºcolile noastre
româneºti, conform art. 7 al
Legii educaþiei. Am constatat
cu tristeþe: ca el nu mai avem.
Nu sunt nici dintre cei cu
pãrul nins, nici dintre cei
tineri. „Îngerul biografic l-a
strigat la ceruri, unde poetul
îºi va lua locul la masa literelor
româneºti, alãturi de Grigore
Vieru ºi Nichita Stãnescu,
alãturi de Ioan Alexandru ºi
Ion Vatamanu, alãturi de
Liviu Damian, Vasile Leviþchi,
Gheorghe Tomozei, Cezar
Baltag, Anatol Codru, Gheor-
ghe Vodã, Grigore Bostan, Vi-
talii Kolodii, Mircea Lutic ºi
atâþia alþi colegi ºi prieteni de
ideal poetic ºi crez naþional”.
Vasile Tãrâþeanu face par-
te din cohorta celor aleºi, oa-
meni ai energiilor creatoare
care rãspândesc luminã ºi ne
fac mai buni, dupã cum a
sensibilizat dna Maria Toacã,
organizatoarea manifestãrii
de omagiere a poetului, ex-
primându-ºi gratitudinea faþã
de Excelenþa Sa, dna Irina-Lo-
redana Stãnculescu, „care ne-a
deschis uºa la aceastã casã a
românilor”, a renovat-o ºi a
amenajat-o, fãcând dintr-un
serai o bijuterie.
E bine când fraþii de ace-
laºi sânge ºi idealuri sunt
împreunã. Cuvinte frumoase
a avut pentru poet maica Ga-
briela Platon, stareþa Mã-
nãstirii Voroneþ, care în aceas-
tã deosebitã zi de omagiere a
poetului Vasile Tãrâþeanu a
fost alãturi de prietenii din
Cernãuþi: „Cât a fãcut Vasile
Tãrâþeanu ºtim, sã ducem mai
O lacrimã în neuitarea
academicianului
Vasile Tãrâþeanu
> Lupta sa neobositã pentru drepturile
românilor din Bucovina a constituit un far
de la care luãm luminã > Vasile Tãrâþeanu e
de neînlocuit, ne lipseºte ºi ne va lipsi mereu
departe idealurile lui, care
sunt ºi ale noastre”.
O lacrimã pentru un om ce
a lãsat o frumoasã urmã pe
pãmânt s-a prelins din ochii
Excelenþei sale. Participând
cu generozitate ºi la masa de oma-
giere a poetului, dna Irina-Lo-
redana Stãnculescu, Con-
sulul General al României la
Cernãuþi, cu ochii în lacrimi a
evocat personalitatea acade-
micianului Vasile Tãrâþeanu,
referindu-se la frumoasele
proiecte, pe care urma sã le
implementeze în comun – cel
mai important fiind renovarea
Casei Memoriale „Aron Pum-
nul, pentru deschiderea Mu-
zeului „Mihai Eminescu”: „E
o zi memorabilã pentru noi.
Am pierdut un mare român,
un mare pilon al rezistenþei
românilor din nordul istoric al
Bucovinei. Datoria noastrã e
sã ducem mai departe idea-
lurile pentru care a trãit ºi a
luptat Vasile Tãrâþeanu”.
Caierul frumoaselor amin-
tiri l-au depãnat colegii ºi pri-
etenii, care ne-au convocat ºi
la un moment liric, citind din
versurile poetului – cu amin-
tiri de neuitat a fost prezent
Nicolae Toma, redactorul
„Zorilor Bucovinei”, publicaþie
la care a activat o perioadã de
timp scriitorul Vasile Tãrâ-
þeanu; publicistul Tudor An-
drieº, jurnaliºtii Felicia Toma,
Vasile Carlaºciuc, Carolina Ji-
taru dând glas ºi unei fru-
moase piese pe versurile poe-
tului; doctorul în filologie Ilie
Popescu, preºedintele Socie-
tãþii „Golgota” a românilor din
Cernãuþi, Vasile Bâcu, redac-
torul-ºef al ziarului „Gazeta
de Herþa”, Vasile Rauþ, pre-
ºedintele Societãþii „Golgota”
a românilor din Ucraina, care
a regizat ºi un documentar în
memoria poetului, profesoa-
rele Viorica Stan, care a amin-
tit de Ziua Naþionalã a Ro-
mâniei – 1 Decembrie, când
i-a prins simbolul tricolor la
piept, ºi Larisa Jar, care l-a
avut coleg la Centrul „Eudoxiu
Hurmuzachi”, menþionând
cã, datoritã lui Vasile Tãrâ-
þeanu, pe frontispiciul Lice-
ului nr. 6 „Alexandru cel Bun”
se aflã basorelieful lui Mihai
Jar, primul lui director; Elena
Nandriº, preºedintele Asocia-
þiei culturale „Grigore Nan-
driº”, a recunoscut cã, graþie
lui Vasile Tãrâþeanu, a fost
înãlþat bustul Aniþei Nandriº,
iar ºcoala localã poartã numele
lui Grigore Nandriº, Eliza
Seleþchi i-a dedicat o poezie.
Amintiri frumoase de o viaþã
are soþia regretatului dispã-
rut, Elena Vântu-Tãrâþeanu,
directoarea Muzeului „M.
Eminescu”, care îi poartã într-o
lacrimã de dor amintirea,
simte cãldura lui sufleteascã
ce dãinuie ºi dupã trecerea sa
în veºnicie.
Un cuvânt de apreciere ºi
de regret pentru dispariþia-i
subitã a avut diplomatul ro-
mân, ministrul consilier Ed-
mond Neagoe, poet dãruit cu
talent, membru activ al Ce-
naclului „Maºina cu poeþi” în
timpul activitãþii sale în ca-
drul Consulatului General al
României la Cernãuþi, care în
prezent se aflã în misiune
diplomaticã în Italia, dar,
graþie dnei Irina-Loredana
Stãnculescu, a fãcut legãturã
prin telefon: „E greu de ac-
ceptat cã nu mai este printre
noi. A fost un mare lider. A
pus suflet în tot ce a fãcut ºi
în organizarea Cenaclului
«Maºina cu poeþi». Îi mulþu-
mesc dnei Consul General
care mi-a oferit bucuria sã vã
revãd ºi sã vã transmit fe-
licitãrile mele cu ocazia aces-
tei zile cu o semnificaþie de-
osebitã”.
La rândul sãu, dna Irina-Lo-
redana Stãnculescu a mãr-
turisit cã e mândrã cã a avut
un asemenea coleg, adu-
cându-i mulþumiri diploma-
tului român pentru activitatea
sa fructuoasã în beneficiul
comunitãþii româneºti din
nordul Bucovinei. Îi mulþu-
mim ºi noi din suflet, ºi dis-
tinsei sale soþii Carmen, pen-
tru bunãtate, înþelegere ºi
sprijin, pentru iubire, pentru
tot ce au fãcut pentru românii
înstrãinaþi. „ªi noi vã apre-
ciem, dle ministru consilier.
Regretãm cã n-aþi mai rãmas
la Cernãuþi, unde aþi lãsat
amintiri frumoase ºi unde vã
aºteptãm întotdeauna sã
reveniþi cu drag”.
Constatãm cu durere cã ne
pãrãsesc boierii culturi româ-
ne, aproape cã nu au mai rã-
mas dintre cei adevãraþi. Unul
dintre ei e Vasile Tãrâþeanu,
care ºi-a confirmat obligaþia
de a fi responsabil pentru tot
ceea ce face, ce aºteaptã de
la el prietenii, conaþionalii. A
fost cel mai cunoscut ºi mai
iubit în Þarã român din nordul
înstrãinat al Bucovinei. Ni-
meni din marii oameni ai
Bucovinei n-a fost atât de
apreciat în spaþiul românesc
precum Vasile Tãrâþeanu,
deþinãtorul onorificului titlu
de Membru de Onoare al
Academiei Române, Cetãþean
de Onoare al satului natal
Sinãuþii-de-Jos ºi din câteva
municipii din Patria istoricã,
menþionat cu numeroase
distincþii ºi premii naþionale
pentru literaturã din partea
României – toate acestea trag
la cântar, dar cea mai mare a
fost dragostea de care se bu-
cura scriitorul în mijlocul
conaþionalilor, fiind un reper
pentru comunitatea din
aceastã insuliþã româneascã –
Bucovina – Þara de Sus a Mol-
dovei lui ªtefan cel Mare – din
Marea sa Românie, pe care ºi-a
dorit-o unitã. Deºi a avut de
înfruntat nu puþine lovituri
ale destinului, luptãtorul Va-
sile Tãrâþeanu le-a învins pe
toate ºi ne bucuram nespus
cã din nou era în prima linie
pe baricadele luptei pentru
existenþa noastrã în aceastã
Românie Micã, fiind unul din
importanþii lideri de opinii,
cunoscut de toatã lumea
româneascã, menit sã poarte
blazonul nobleþei unui neam.
Ne-am molipsit de la el de
dragoste de grai, de Þarã.
Odatã cu Vasile Tãrâþeanu
dispare o întreagã epocã,
dispar anii tinereþii noastre
frumoase, când ne aduna
laolaltã la vreo sãrbãtoare
naþionalã, festival inaugurat
de Domnia Sa, ori la o searã
de creaþie a unui artist bu-
covinean îndrãgit. La zilele lui
de naºtere venea întreg nea-
mul românesc din Bucovina
înstrãinatã.
Existenþa sa în lumea spi-
ritualã româneascã a Cernãu-
þiului, lupta sa neobositã pen-
tru drepturile românilor din
Bucovina, dupã cum au sen-
sibilizat prietenii la eveni-
ment, a constituit pentru noi,
românii înstrãinaþi, un far de
la care luãm luminã. Vasile
Tãrâþeanu e de neînlocuit, ne
lipseºte ºi ne va lipsi mereu.
(FELICIA NICHITA-TOMA,
„Zorile Bucovinei”, Cernãuþi)
 mapamond Pagina 13 • Joi, 6 octombrie 2022

Volodimir Zelenski cere înfiinþarea unui Asteroidul lovit de sonda

„tribunal special” pentru conducerea Rusiei
Preºedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut ieri
crearea unui „tribunal special” pentru a urmãri liderii
politici ºi militari ruºi, pentru rolul lor în invazia Ucrainei,
scrie CNN.
„Trebuie sã-i aducem în faþa justiþiei pe cei ale cãror
decizii au declanºat toate acestea”, a declarat el în cadrul
unei conferinþe la Paris. „Cei care au comis crima iniþialã.
O crimã în care se concentreazã tot rãul de care au dat
dovadã ocupanþii ruºi. ªi încã nu avem o astfel de bazã
instituþionalã pentru a trage la rãspundere conducerea
politicã ºi militarã rusã pentru crima de agresiune.”
Zelenski a lãudat activitatea Curþii Penale Internaþionale
pentru investigarea presupuselor crime comise de trupele
Reprezentanþii UE au convenit asupra unor noi
sancþiuni împotriva Rusiei
Sursã britanicã:
Armata ucraineanã se apropie de graniþele
ruseºti pe teritoriul ucrainean. Dar el a adãugat cã
activitãþile Curþii Penale Internaþionale trebuiesc com-
pletate, astfel încât agresiunea armatã sã primeascã un
rãspuns corect.
„Ar trebui înfiinþat un tribunal special pentru crima de
agresiune împotriva Ucrainei. Pentru ca acesta sã-i poatã
pedepsi pe cei care, din pãcate, nu pot fi atinºi de Curtea
Penalã Internaþionalã ºi de toate celelalte instituþii judiciare
disponibile din lume”, a declarat Zelenski. „ªtiþi cu toþii
cum conducerea Rusiei, ascunzându-se în spatele unor
poveºti false despre suveranitatea statului, evitã respon-
sabilitatea corectã pentru ceea ce a fãcut. Trebuie sã
depãºim acest lucru”.
Þãrile membre UE au convenit asupra unei noi runde de
sancþiuni împotriva Rusiei din cauza agresiunii acesteia
împotriva Ucrainei, a anunþat ieri preºedinþia cehã a UE.
„Ambasadorii au ajuns la un acord politic privind noi
sancþiuni împotriva Rusiei”, a declarat preºedinþia pe
Twitter.
Edita Hrda, reprezentantul permanent al Republicii Cehe
la UE, a declarat cã sancþiunile sunt un rãspuns la anexarea
de cãtre Rusia a patru regiuni din Ucraina, pe care
Occidentul a considerat-o ilegitimã.
NASA a lãsat o urmã
pe o distanþã
de 10.000 de kilometri
Asteroidul care a fost lovit în mod intenþionat de sonda
Dart a NASA a lãsat o dârã de resturi care se întinde pe mii
de kilometri, potrivit BBC.
Sonda a fost prãbuºitã sãptãmâna trecutã pentru a testa
dacã asteroizii care ar putea ameninþa Pãmântul pot fi
împinºi din calea lor. De atunci, oamenii de ºtiinþã încearcã
sã stabileascã dacã testul a fost un succes, iar traiectoria
asteroidului a fost modificatã.
Un telescop din Chile a surprins imaginea asemãnãtoare
unei comete care s-a format în spatele rocii gigantice. Urma
se întinde pe o distanþã de peste 10.000 kilometri ºi se va
mai prelungi, anunþã specialiºtii.
Urma de resturi va fi monitorizatã în urmãtoarele
sãptãmâni ºi luni, a declarat Michael Knight, de la
Laboratorul de cercetare navalã al SUA.
În cadrul misiunii Dart, în valoare de 325 de milioane
de dolari, sonda s-a izbit în mod deliberat de asteroid.
Rezultatul experimentului va fi cunoscut peste câteva
sãptãmâni. Cu toate acestea, Lori Glaze, directorul
departamentului de ºtiinþe planetare de la NASA, este
convinsã cã misiunea a realizat ceva remarcabil.
„Ne îmbarcãm într-o nouã erã a omenirii, o erã în care
avem potenþial capacitatea de a ne proteja de ceva precum
un impact periculos. Ce lucru uimitor, nu am mai avut
niciodatã aceastã capacitate înainte”, a declarat ea
reporterilor.
Oamenii de ºtiinþã vor determina dacã misiunea a fost
un succes prin studierea modificãrilor aduse orbitei
asteroidului.

regiunii Luhansk
Armata ucraineanã se
apropie de graniþele regiunii
Luhansk, afirmã oficiali din
Marea Britanie, citaþi de
Reuters. Militarii ruºi care
se retrag planteazã mine,
avertizeazã specialiºtii.
Forþele armate ucrainene
au avansat pânã la 20 kilo-
metri dincolo de râul Oskil,
în nord-estul regiunii Har-
kov, în zona de apãrare a
Rusiei, spre oraºul Svatove
din regiunea Luhansk, au
anunþat miercuri oficiali din
Marea Britanie.
„Din punct de vedere poli-
tic, este foarte probabil ca
liderii ruºi sã fie îngrijoraþi
de faptul cã unitãþi ucraine-
ne se apropie acum de gra-
niþele regiunii Luhansk, pe
care Rusia a pretins cã a
anexat-o oficial vinerea tre-
cutã”, a explicat Ministerul
britanic al Apãrãrii într-un
buletin de informaþii.
Armata câºtigã teren ºi în
Herson, dar militarii trebuie
sã fie atenþi la capcanele lã-
sate de ruºi. Trupele ruseºti
lasã mine în satele din sudul
Ucrainei în timp ce se retrag
pe malul vestic al râului
Nipru, a anunþat ieri armata
ucraineanã.
„Pãrãsind aºezãrile din
regiunea Herson, inamicul
mineazã instalaþiile de infra-
structurã ºi casele private,
interzicând orice miºcare a
locuitorilor locali”, a anunþat
Statul Major General al For-
þelor Armate ale Ucrainei.

În semn de solidaritate cu demonstraþiile antiguvernamentale din Iran

O eurodeputatã suedezã ºi-a tãiat pãrul,
în hemiciclul de la Strasbourg
O eurodeputatã suedezã ºi-a tãiat Pânã când femeile din Iran nu vor fi protest faþã de moartea Mahsei Amini.
pãrul în timpul sdiscursului sãu din libere, noi vom fi alãturi de voi’”, a de- Amini, în vârstã de 22 de ani, a fost ares-
Parlamentul European, reunit în sesiu- clarat, în hemiciclul de la Strasbourg, tatã pe 13 septembrie în Teheran din
ne plenarã la Strasbourg, în semn de Abir Al-Sahlani, care este nãscutã în cauza „þinutei nepotrivite” ºi a murit
solidaritate cu demonstraþiile anti- Irak. Apoi, luând o foarfecã, ea ºi-a tãiat trei zile mai târziu în spital, ceea ce
guvernamentale din Iran declanºate de pãrul legat în coadã, spunând „Jin, declanºat valuri de proteste în care au
moartea tinerei iranience Mahsa Jiyan, Azadi”, care în limba kurdã murit 130 de persoane, potrivit organizaþi-
Amini în arestul poliþiei moravurilor, înseamnã „Femeie, Viaþã, Libertate”. ilor din domeniul drepturilor omului.
transmite Reuters. Actriþe franceze celebre, printre care Poliþia moravurilor vegheazã la
„Pânã când Iranul nu va fi liber, furia Juliette Binoche ºi Isabelle Huppert, respectarea codului vestimentar strict
noastrã va fi mai mare decât opresorii. ºi-au tãiat ºuviþe de pãr în semn de al Republicii Islamice.
> POLIÞIA DIN CALIFORNIA CAUTÃ UN PRESUPUS
UE a adaugã trei þãri CRIMINAL ÎN SERIE. Poliþia din California anunþã cã este
pe urmele unui presupus ucigaº în serie dupã ce în regiune
pe lista sa de paradisuri au avut loc ºase crime, potrivit Reuters.
Poliþia din Stockton, California, a publicat imagini
fiscale surprinse de o camerã de supraveghere cu o persoanã
cãutatã pentru interogatoriu în legãturã cu o serie de ºase
Miniºtrii de finanþe ai Uniunii Europene au adãugat crime. Poliþiºtii au declarat cã aceste crime ar putea fi op-
Anguilla, Bahamas ºi Insulele Turks ºi Caicos pe lista de era unui criminal în serie. Cazurile, care i-au speriat pe
paradisuri fiscale a UE, extinzând lista la 12 þãri, potrivit locuitorii oraºului din nordul Californiei, au fost legate
Reuters. între ele prin probe, a declarat ºeful poliþiei din Stockton,
Insulele Turks ºi Caicos, în apropiere de Bahamas ºi Stanley McFadden, într-o conferinþã de presã.
Cuba, sunt incluse pentru prima datã pe listã. Bahamas ºi Împuºcãturile au avut loc între 10 aprilie ºi 27 septembrie.
Anguilla au mai fost incluse o datã pe listã ºi apoi au fost ªase victime au fost ucise, iar o a ºaptea a supravieþuit
scoase. rãnilor suferite. „Nu ºtim care este motivul. Ceea ce credem
„Impozitarea echitabilã a întreprinderilor este în este cã este orientat spre o misiune. Aceastã persoanã are
beneficiul tuturor. Acesta este motivul pentru care UE ºi o misiune”, a declarat McFadden. Poliþistul a mai spus cã
partenerii internaþionali împãrtãºesc un interes comun în nu este clar ce au în comun victimele, fiind vorba atât de
combaterea eroziunii bazei de impozitare ºi a transferului bãrbaþi, cât ºi de femei cu vârste cuprinse între 21 ºi 54 de
profiturilor. Cred cã toate cele 12 þãri de pe listã îºi vor ani. Toate victimele au fost atacate în zona Stockton, cu
respecta angajamentele ºi vor realiza reformele necesare excepþia unei femei de 46 de ani împuºcatã în Oakland,
în domeniul fiscalitãþii cât mai curând posibil, astfel încât care a fost singura supravieþuitoare.
sã poatã fi eliminate de pe aceastã listã atunci când o vom Înregistrãrile camerelor de supraveghere fãcute publice
revizui din nou, peste 6 luni”, a declarat ministrul ceh de de Departamentul de Poliþie din Stockton aratã un bãrbat
finanþe, Zbynek Stanjura, a cãrui þarã deþine preºedinþia pe care McFadden l-a descris ca fiind „o persoanã de
rotativã a UE. interes”. McFadden a declarat cã detectivii nu au dovezi
UE þine cont de aceastã listã în deciziile sale de politicã care sã îl lege pe bãrbatul vãzut în filmare de împuºcãturi,
externã privitoare la cooperarea economicã cu þãrile vizate. dar vor sã vorbeascã cu el în cadrul anchetei lor.
Pagina 14 • Joi, 6 octombrie 2022
Ministerul Finanþelor. Agenþia Naþionalã de
Administrare Fiscalã. Direcþia Generalã Regionalã a
Finanþelor Publice Iaºi. Administraþia Judeþeanã a
Finanþelor Publice Suceava. Dosar de executare nr.
33476133. Nr. 41378 din 03.10.2022. Anunþ privind
vânzarea bunurilor mobile. Anul 2022, Luna 10, Ziua
19. În temeiul prevederilor art. 250, alin. (2) din Legea
nr. 207/2015 privind Codul de Procedurã Fiscalã, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, vã facem
cunoscut cã, în ziua de19, luna 10, anul 2022, ora
12.00, în localitatea Suceava , str. Vasile Bumbac , nr.
1 , se vor vinde la licitaþie urmãtoarele bunuri mobile,
proprietate a debitorului SC BCC LOGISTIK SRL,
licitaþia a - III-a. Denumirea bunului mobil. Descriere
sumarã, Drepturile reale ºi privilegiile caregreveazã
bunurile dacã este cazul, Preþul de evaluare sau de
pornire a licitaþiei exclusiv TVA, Cota TVA/
neimpozabil/ scutit*): Mercedes Benz Sprinter
211CDI an fabricaþie 2005, numãr ºasiu
WDB9026621R853578, Nu 8868 lei 19%; Volkswagen
Crafter 2EKE2, an fabricaþie 2009, numãr ºasiu
WV1ZZZ2EZ96028863, Nu 13.548 lei 19%. Regimul
ºi cotele de taxã pe valoarea adãugatã aplicabile pentru
vânzarea bunurilor mobile sunt cele prevãzute de Titlul
VII din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare. Invitãm pe cei
care pretind vreun drept asupra acestor bunuri sã
înºtiinþeze despre aceasta organul de executare, înainte
de data stabilitã pentru vânzare. Cei interesaþi în
cumpãrarea bunurilor sunt invitaþi sã se prezinte la
termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop,
respectiv la sediul Administraþiei Judeþene a
Finanþelor Publice Suceava, str. Vasile Bumbac , nr.
1, loc. Suceava, jud. Suceava, ºi pânã la acel termen sã
prezinte oferte de cumpãrare, termenul limitã de
depunere a ofertelor fiind 18.10.2022. Pentru
participarea la licitaþie ofertanþii depun, cu cel puþin o
zi înainte de data licitaþiei, urmãtoarele documente:
a) oferta de cumpãrare; b) dovada plãþii taxei de
participare sau a constituirii garanþiei sub forma
scrisorii de garanþie, reprezentând 10% din preþul de
pornire a licitaþiei. Plata taxei se va efectua în contul
IBAN RO97TREZ5915067XXX007217, beneficiar
Direcþia Generalã Regionalã a Finanþelor Publice
Suceava, cod de identificare fiscalã 4244903, deschis
la Trezoreria municipiului Suceava; c) împuternicirea
persoanei care îl reprezintã pe ofertant; d) pentru
persoanele juridice române, copie de pe certificatul
unic de înregistrare eliberat de Oficiul Registrului
Comerþului; e) pentru persoanele juridice strãine, actul
de înmatriculare tradus în limba românã; f) pentru
persoanele fizice române, copie de pe actul de
identitate; g) pentru persoanele fizice strãine, copie
de pe actul de identitate/ paºaport; h) declaraþia pe
proprie rãspundere a ofertantului prin care certificã
faptul cã nu este persoanã interpusã cu debitorul.
Cumpãrãtorului îi revine obligaþia de a respecta
prevederile legale speciale, cum ar fi obligaþiile de
Membru
fondator
al UNPL
ISSN 1220-9589
„ Dumitru TEODORESCU (preºedinte C.A.)
„ L.D. CLEMENT (director)
„ Mihaela IPATE (director economic)
„ Cristian VÃLIANU (redactor-ºef)
„ R e d a c t o r i : V. I. ADOMNICÃI, Daniela BEALE, Mirela
BUTNARIU, Adrian PÎRGARU
„ Doina CERNICA (realizatoarea paginilor de Literaturã ºi Artã)
„ Colaboratori speciali: Constantin AGAFIÞEI, Mãlina ANIÞOAEI,
Serghei COLOªENCO, Emil IANUª, Cezar STRATON, Maria TOACÃ -
(Cernãuþi)
ACEASTÃ EDIÞIE UTILIZEAZÃ INFORMAÞII TRANSMISE DE AGENÞIILE DE PRESÃ
AGERPRES, MEDIAFAX ªI PORTALUL DE ªTIRI NEWSBUCOVINA.RO
• Rãspunderea juridicã revine semnatarilor articolelor ºi surselor citate. • Redacþia nu se angajeazã a publica (integral sau
parþial) toate textele recepþionate (la sediu, prin poºtã sau e-mail). • Redacþia adoptã o atitudine rezervatã faþã de mesajele
nesemnate/ neasumate; mesajele conþinând atacuri la persoanã, calomnioase, rasiste, xenofobe etc. vor fi ignorate. • Au
prioritate la publicare textele transmise în format electronic, cu diacritice; nu au prioritate materialele transmise cãtre mai
mulþi destinatari. • Materialele adresate redacþiei nu se înapoiazã. • Pentru a nu fi afectaþi de eventuale erori (de documentare,
culegere, tipar), cititorii sunt rugaþi sã verifice la sursã rezultatele extragerilor la jocurile de noroc, cursul valutar ºi altele
informaþii asemenea.
Publicitate
mediu, obligaþiile de conservare a patrimoniului
naþional sau altele asemenea, respectiv: ... Alte
informaþii de interes pentru cumpãrãtor, dupã caz: ...
Pentru informaþii suplimentare vã puteþi adresa la
sediul nostru sau la numãrul de telefon 0230 / 521
358 , int. 514, persoanã de contact fiind d-na Balan
Adriana - Simona. Data afiºãrii: 03.10.2022.
Ministerul Finanþelor. Agenþia Naþionalã de
Administrare Fiscalã. Direcþia Generalã Regionalã a
Finanþelor Publice Iaºi. Administraþia Judeþeanã a
Finanþelor Publice Suceava. Serviciul Fiscal Munici-
pal Fãlticeni. Nr. 22667 din 29.09.2022. Anunþ privind
vânzarea bunurilor imobile/ Ansamblului de bunuri
imobile. Anul 2022, Luna Octombrie, Ziua 19. În
temeiul prevederilor art. 250 alin. (2) din Legea nr.
207/2015 privind Codul de Procedurã Fiscalã, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, vã facem
cunoscut cã, în ziua de 19, luna octombrie, ora 11.00,
anul 2022, în localitatea Fãlticeni, str. Republicii, nr.
28, se vor vinde la licitaþie, urmãtoarele bunuri
imobile, proprietate a debitorilor: 1. PALADE REMUS
ºi PALADE ALINA, prima licitaþie: Denumirea bunului
imobil. Descriere sumarã: Apartament cu trei camere
în suprafaþã de 63,25 mp, înscrisã în Cartea funciarã
nr. 30552-C1-U3 a comunei Cornu Luncii, numãr
topografic - cadastral 523/1,1,5, situat în localitatea
Cornu Luncii, nr. 12, bl. 1, ap. 5, com. Cornu Luncii,
jud. Suceava. Preþul de pornire a licitaþiei, exclusiv
TVA: 99.061 lei. Total: 99.061 lei, grevate de
urmãtoarele drepturi reale ºi privilegii: Creditori:
D.G.R.F.P. Iaºi. Sarcini: Statul Român prin Ministerul
Finanþelor Publice; Raiffeisen Bank SA prin Agenþia
Neamþ; SFM Fãlticeni. Invitãm pe cei care pretind
vreun drept asupra acestor bunuri sã înºtiinþeze despre
aceasta organul de executare, înainte de data stabilitã
pentru vânzare. Cei interesaþi în cumpãrarea bunurilor
sunt invitaþi sã se prezinte la termenul de vânzare, la
locul fixat în acest scop ºi pânã la acel termen sã
prezinte oferte de cumpãrare. Pentru participarea la
licitaþie ofertanþii depun, cu cel puþin o zi înainte de
data licitaþiei, urmãtoarele documente: a) oferta de
cumpãrare; b) dovada plãþii taxei de participare sau a
constituirii garanþiei sub forma scrisorii de garanþie,
reprezentând 10% din preþul de pornire a licitaþiei.
Plata taxei se va efectua în contul IBAN
RO57TREZ593506701XXXXXXX, beneficiar Serviciul
Fiscal Municipal Fãlticeni, cod de identificare fiscalã
6728950, deschis la Trezoreria municipiului Fãlticeni;
c) împuternicirea persoanei care îl reprezintã pe
ofertant; d) pentru persoanele juridice române, copie
de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de Oficiul
Registrului Comerþului; e) pentru persoanele juridice
strãine, actul de înmatriculare tradus în limba românã;
f) pentru persoanele fizice române, copie de pe actul
de identitate; g) pentru persoanele fizice strãine, copie
de pe actul de identitate/ paºaport; h) declaraþia pe
proprie rãspundere a ofertantului prin care certificã
faptul cã nu este persoanã interpusã cu debitorul.
Cumpãrãtorului îi revine obligaþia de a respecta
prevederile legale speciale, cum ar fi obligaþiile de
ZIAR EDITAT DE S.C. „CRAI NOU“ S.A.
R.C. J 33/437/1991; CIF: RO718338
SUCEAVA 720059, STR. MIHAI VITEAZUL NR. 32
TELEFOANE
Director: 0230530285
Redactori: 0230 214723
Publicitate: 0230 214723
Administraþie: 0230 214723
E-mail: redactie@crainou.ro
Web: www.crainou.ro
ECHIPA DE SERVICIU:
Secretar de redacþie:
Tipar:
Alexandru SFICHI Tipoart
Lavinia ÞÃRANU Idea
Culegere computerizatã: Studio
Adrian POPOVICI
mediu, obligaþiile de conservare a patrimoniului
naþional sau altele asemenea. Participanþii la licitaþie
sunt obligaþi sã respecte prevederile legale referitoare
la rãspândirea Covid-19. Pentru informaþii
suplimentare vã puteþi adresa la sediul nostru sau la
numãrul de telefon 0230/541054, int. 17. Data afiºãrii:
06.10.2022.
1. Informaþii generale privind autoritatea
contractantã, în special denumirea, codul de
identificare fiscalã, adresa, numãrul de telefon, fax
ºi/sau adresa de e-mail, persoanã de contact: ORAªUL
CAJVANA, cu sediul în oraºul Cajvana, str. Principalã,
nr. 864, judeþul Suceava, cod poºtal 727100, telefon
0230.539.222, fax 0230.539.222, e-mail:
primaria_cajvana@yahoo.com, cod fiscal 4441166. 2.
Informaþii generale privind obiectul procedurii de
licitaþie publicã, în special descrierea ºi identificarea
bunului care urmeazã sã fie închiriat: spaþiul în
suprafaþã de 1,5 mp, situat în incinta sediului Primãriei
oraºului Cajvana, din oraºul Cajvana, str. Principalã,
nr. 864, judeþul Suceava, ce aparþine domeniului pub-
lic al Oraºului Cajvana. Închirierea se face conform
caietului de sarcini, H.C.L. nr. 53/27.09.2022 ºi
O.U.G. nr. 57/03.07.2019. 3. Informaþii privind
documentaþia de atribuire: se regãsesc în caietul de
sarcini. 3.1. Modalitatea sau modalitãþile prin care
persoanele interesate pot intra în posesia unui exem-
plar al documentaþiei de atribuire: la cerere, de la
Compartimentul Urbanism, Amenajarea Teritoriului
ºi Fond Funciar. 3.2. Denumirea ºi datele de contact
ale serviciului/compartimentului din cadrul
instituþiei de la care se poate obþine un exemplar din
documentaþia de atribuire: Compartimentul Urban-
ism, Amenajarea Teritoriului ºi Fond Funciar din
cadrul Oraºului Cajvana, oraºul Cajvana, str.
Principalã, nr. 864, judeþul Suceava. 3.3. Costul ºi
condiþiile de platã pentru obþinerea acestui exemplar,
unde este cazul, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/
2019 privind Codul administrativ: gratuit. 3.4. Data
limitã pentru solicitarea clarificãrilor: 21.10.2022, ora
12.00. 4. Informaþii privind ofertele: 4.1. Data limitã
de depunere a ofertelor: 31.10.2022, ora 10.00. 4.2.
Adresa la care trebuie depuse ofertele: Oraºul Cajvana,
Compartimentul Urbanism, Amenajarea Teritoriului
ºi Fond Funciar, oraºul Cajvana, str. Principalã, nr.
864, judeþul Suceava. 4.3. Numãrul de exemplare în
care trebuie depusã fiecare ofertã: un exemplar, în plic
sigilat. 5. Data ºi locul la care se va desfãºura ºedinþa
publicã de deschidere a ofertelor: 01.11.2022, ora
10.00, la sediul Oraºului Cajvana, oraºul Cajvana, str.
Principalã, nr. 864, judeþul Suceava. 6. Denumirea,
adresa, numãrul de telefon ºi/sau adresa de e-mail ale
instanþei competente în soluþionarea litigiilor apãrute
ºi termenele pentru sesizarea instanþei: Tribunalul
Suceava, Secþia Contencios Administrativ ºi Fiscal,
Suceava, str. ªtefan cel Mare, nr. 62, judeþul Suceava,
cod poºtal 720062, telefon 0230.522.296, fax
0230.522.296, e-mail: trsv-arhcont@just.ro. 7. Data
transmiterii anunþului de licitaþie cãtre instituþiile
abilitate, în vederea publicãrii: 05.10.2022.
 Publicitate Pagina 15 • Joi, 6 octombrie 2022

INFORMARE PRESÃ: Aceastã informare este

efectuatã de S.C. AUTOADY INSTAL S.R.L., cu
Vând, construiesc, recondiþionez CAVOURI, sediul în com. Dorna Arini, sat Dorna Arini, nr. 26,
CRUCI, MONUMENTE din granit ºi marmurã. Mã ce intenþioneazã sã solicite de la Administraþia
deplasez la toate cimitirele din judeþ. Tel. Bazinalã de Apã SIRET Bacãu - S.G.A. Suceava
0752.764.623 (Suceava, str. Universitãþii, nr. 48) aviz de
Vând teren arabil, în suprafaþã de 6.000 mp, situat gospodãrire a apelor pentru „CONSTRUIRE
în extravilanul satului Mihoveni (Sãliºte), comuna SPÃLÃTORIE AUTO, VULCANIZARE, BAR, SPAÞII
ªcheia, jud. Suceava. Terenul este plat ºi are formã DE ÎNCHIRIAT” amplasatã în com. Dorna Arini,
regulatã, exploatat agricol ºi dispune de drum de sat Dorna Arini, jud. Suceava. Aceastã solicitare de
acces din ºoseaua Mihoveni - Costâna. Mobil: aviz este conformã cu prevederile Legii apelor nr.
0742.068.203 107/1996, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare. Totodatã, persoanele care doresc sã
transmitã observaþii, sugestii ºi recomandãri se pot
adresa solicitantului ºi la S.G.A. Suceava, dupã data
de 10.10.2022.
HOTEL ORIZONT Suceava angajeazã recepþioneri, DAVID OVIDIU, cu domiciliul în localitatea Moara
cameriste ºi muncitori întreþinere. Informaþii la Nica, comuna Moara, judeþul Suceava, titular al
telefon 0762.258.888 planului/programului „ELABORARE P.U.Z.
PENTRU OBÞINERE AUTORIZAÞIE DE
CONSTRUIRE PENTRU CONSTRUIRE HALE
DEPOZITARE, ÎMPREJMUIRE, BRANªAMENTE,
RACORDURI UTILITÃÞI” în judeþul Suceava,
ALBU CONSTANTIN, cu domiciliul în judeþul localitatea ªcheia, sat Sf. Ilie, anunþã publicul
Suceava, comuna Moara, satul Moara Nica, str. interesat asupra depunerii solicitãrii de obþinere a
Universitãþii, nr. 150, titular al: P.U.Z. ÎN VEDEREA avizului de mediu pentru planul/programul
CONSTRUIRII UNOR SPAÞII COMERCIALE, SPAÞII menþionat ºi declanºarea etapei de încadrare. Prima
DEPOZITARE, SPAÞII PENTRU PRESTÃRI SERVICII, versiune a planului/programului poate fi consultatã
SPAÞII DE ALIMENTAÞIE PUBLICÃ, SPAÞII AD- la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului Suceava
MINISTRATIVE ªI ANEXE (P+E), ÎMPREJMUIRE ªI cu sediul în str. Bistriþei, nr. 1A, mun. Suceava,
BRANªAMENTE TEHNICO-EDILITARE, în satul jud. Suceava, de luni pânã vineri, între orele 9.00 –
Sfântu Ilie, comuna ªcheia, judeþul Suceava, anunþã 13.00. Observaþii/comentarii ºi sugestii se primesc
publicul interesat asupra depunerii solicitãrii de în scris la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului
obþinere a avizului de mediu pentru planul menþionat Suceava, în termen de 18 zile calendaristice de la
ºi declanºarea etapei de încadrare. Prima versiune a data publicãrii anunþului.
planului poate fi consultatã la sediul Agenþiei pentru
Protecþia Mediului Suceava cu sediul în str. Bistriþei,
nr. 1A, mun. Suceava, jud. Suceava, de luni pânã
vineri, între orele 9.00 – 13.00. Observaþii/comentarii
ºi sugestii se primesc în scris la sediul Agenþiei pentru
Protecþia Mediului Suceava, în termen de 15 zile
calendaristice de la data publicãrii anunþului.
INFORMARE: PRIMÃRIA MUNICIPIULUI
CÂMPULUNG MOLDOVENESC, strada 22
Decembrie, nr. 2, cod 725100, telefon 0230.314.425,
fax 0230.314.725, municipiul Câmpulung
Moldovenesc, judeþul Suceava, intenþioneazã sã
solicite de la Sistemul de Gospodãrire a Apelor
Suceava, strada Universitãþii, nr. 48, Suceava, tel.
0230.216.835, fax 0230.523.467, e-mail:
sgasv@das.rowater.ro, aviz de gospodãrire a apelor
pentru realizarea proiectului „REABILITARE ªI
MODERNIZARE INFRASTRUCTURÃ RUTIERÃ ÎN
MUNICIPIUL CÂMPULUNG MOLDOVENESC,
JUDEÞUL SUCEAVA”. Aceastã solicitare de aviz este
conformã cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996,
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele
care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu
privire la solicitarea avizului de gospodãrire a apelor
pot contacta solicitantul de aviz la adresa menþionatã.
Persoanele care doresc sa transmitã observaþii,
sugestii ºi recomandãri se pot adresa solicitantului
de aviz la adresa menþionatã.
ANUNÞ PUBLIC PRIVIND DEPUNEREA
SOLICITÃRII DE EMITERE A ACORDULUI DE
MEDIU: S.C. MASPEX ROMANIA S.R.L., cu sediul
în oraº Vãlenii de Munte, str. ªtefan cel Mare, nr. 38-
40, jud. Prahova, anunþã publicul interesat asupra
depunerii solicitãrii de emitere a acordului de mediu
pentru proiectul „SCOATEREA TEMPORARÃ DIN
FOND FORESTIER A SUPRAFEÞEI DE 880 MP ªI A
SUPRAFEÞEI DE 3455 MP PENTRU LUCRÃRI DE
EXPLORARE APE MINERALE CU DELIMITAREA
UNOR PERIMETRE DE PROTECÞIE - PERIMETRUL
VALEA FAGULUI”, propus a fi amplasat în com.
Dorna Candrenilor, jud. Suceava. Informaþiile privind
proiectul propus/memoriul de prezentare pot fi
consultate la sediul Agenþiei pentru Protecþia
Mediului Suceava, str. Bistriþei, nr. 1A, ºi la sediul
S.C. MASPEX ROMANIA S.R.L., din oraº Vãlenii de
Munte, str. ªtefan cel Mare, nr. 38-40, jud. Prahova,
în zilele de luni - joi, între orele 8-15, ºi vineri, între
orele 8-13. Observaþiile publicului se primesc zilnic
la sediul A.P.M. Suceava.
 Pagina 16 • Joi, 6 octombrie 2022 Actualitate

Cum va arãta sala polivalentã a Sucevei?

Primele planºe din proiectul viitoarei sãli polivalente a
municipiului Suceava au ajuns la primãrie.
Primarul Ion Lungu anunþat ieri, într-o conferinþã de
presã, cã aceasta va fi compartimentatã într-o încãpere
mare, în care se vor desfãºura meciurile oficiale, cu partici-
parea spectatorilor, cât ºi într-o încãpere de capacitate redusã,
pentru antrenamente, astfel încât sã se facã economii la utilitãþi.
Edilul-ºef informeazã cã deja a fost obþinut avizul de la
Inspectoratul Judeþean de Urgenþã „Bucovina” al judeþului
Suceava, urmând a fi luat ºi cel al Agenþiei pentru Protecþia
Mediului. Procedura este în curs, dupã aceasta urmând
eliberarea autorizaþiei de construire.
„Ne dorim sã înceapã lucrãrile de construire pânã la
sfârºitul acestui an” a declarat Ion Lungu, primarul
Sucevei.
Contractul pentru proiectarea ºi construirea sãlii
polivalente din municipiul Suceava a fost semnat de
Compania Naþionalã de Investiþii (CNI), durata contractului
fiind de 24 de luni, dintre care 4 luni pentru proiectare, iar
20 de luni pentru execuþia efectivã.
Sala polivalentã va fi ridicatã la intrarea în Suceava
dinspre Fãlticeni, pe o suprafaþã desfãºuratã de 28.530
mp, adiacentã strãzii Iuliu Hossu, teren preluat de la
Staþiunea de Cercetare ºi Dezvoltare Agricolã. Obiectivul
va avea 5.000 de locuri pentru spectatori, lucrãrile fiind
atribuite societãþii comerciale MIS Grup Bistriþa. (V.I.
ADOMNICÃI)

Faþã de septembrie 2021 Conform primarului Ion Lungu

Creºtere de 10 ori a preþului energiei
electrice contractate
de Primãria Suceava
> „Am semnat, pentru cã nu avem încotro” a declarat primarul
Ion Lungu > Din 2023, energia electricã ar urma sã fie achiziþionatã
prin Bursa de mãrfuri
Primãria Suceava a sem-
nat noile contracte de
furnizare a energiei electrice
cu compania E.ON.
Potrivit primarului Ion
Lungu, noua propunere
pentru iluminatul de zi a fost
de 5.540,14 lei/MW, în ur-
ma negocierii obþinându-se
4.927,20 de lei, cu 612,94
de lei/ MW mai puþin. În
cazu l i l u m i n a t u l u i p e
t i mp de noapte, de la
3.143,22 de lei/ MW s-au
obþinut 3.044,45 de lei/
MW, cu 438,77 de lei/ MW
în minus faþã de tariful no-
tificat.
Noile contracte sunt vala-
bile pânã pe 31 august 2023.
„Am semnat, pentru cã
nu avem încotro. Notifica-
rea pentru noile preþuri
expirã pânã pe 7 octombrie,
iar, dacã nu fãceam acest
lucru, se emitea notificarea
de necontinuare ºi puteam
rãmâne fãrã contract la
energia electricã” a punctat
ºeful municipalitãþii suce-
vene.
Lungu spune cã, în con-
textul actual, „deocamdatã
este bine”, Primãria Suceava
fiind prinsã în programul
naþional de plafonare.
Date fiind, totuºi, tarifele
de furnizare mereu în creº-
tere, Primãria Suceava s-a
înscris la Bursa de mãrfuri,
începând de anul viitor
energia electricã urmând a
fi achiziþionatã prin lici-
taþie.
„Nu este foarte simplu,
deoarece se impune re-
zilierea contractului cu fur-
nizorul de energie electricã.
Nu cred cã acum, în prag de
iarnã, ar fi rentabil sã facem
acest lucru. Vom vedea ce
se întâmplã pânã în pri-
mãvarã. Luãm în calcul ºi
aceastã opþiune, sã mergem
la licitaþie, pe piaþã, iar
primul pas l-am fãcut,
înscriindu-ne la Bursa de
mãrfuri” a declarat Lungu,
precizând cã, în comparaþie
cu septembrie 2021, actua-
lele preþuri negociate sunt de
aproximativ 10 ori mai
mari.
Astfel, în urmã cu un an,
572 lei/MW se plãteau
pentru iluminatul pe timp de
zi, iar 350 lei/MW, în cazul
iluminatului pe timp de
noapte.
Conform lui Ion Lungu,
Primãria Suceava ºi in-
stituþiile publice fãrã per-
sonalitate juridicã din su-
bordine beneficiazã de
plafonarea tarifului la ener-
gia electricã furnizatã. Fa-
cilitatea nu se aplicã, însã,
în cazul firmelor Transport
Public Local (TPL), ACET,
societatea comercialã de
alimentare cu apã, de ca-
nalizare, cât ºi al Bioenergy
ºi Thermonet, produ-
cãtorul, respectiv furnizorul
de energie termicã.
V.I. ADOMNICÃI
Nu e obligatoriu ca locuitorii
din Burdujeni-sat sã consume
gaz metan, dar e bine sã se branºeze
> Din circa 1.000 de familii, au dorit sã se branºeze doar 450
Primarul Sucevei, Ion racordate la gaz natural 450 prindem toate strãzile din
Lungu, a anunþat, miercuri, de familii din cele circa Burdujeni-sat la asfaltare ºi
cã anul viitor va fi realizatã 1.000, rata de racordare e pãcat de Dumnezeu sã le
racordarea la gaz metan a fiind de circa 45%. asfaltãm ca apoi sã le spar-
cartierului Europa ºi a fãcut „Eu fac în continuare apel gem din nou ca sã punem
un apel cãtre cetãþeni din la cetãþenii din cartierul gazul metan” a mai spus Ion
Burdujeni-sat sã se racorde- Burdujeni-sat sã se racor- Lungu.
ze la reþeaua de gaz natural, deze, sã se branºeze la gazul Primarul a mai arãtat cã
„pentru cã municipalitatea
a fãcut un efort pentru rea-
lizarea aducþiunii”.
Lungu a declarat cã firma
de distribuþie Delgaz Grid a
anunþat municipalitatea cã
are prevãzutã pentru anul
viitor investiþia de racordare
a cartierului Europa la re-
þeaua de gaz natural. Potrivit
primarului, compania a
precizat cã lucrãrile au fost
prioritizate conform pro-
cedurilor interne din cadrul
firmei.
Astfel, proiectul va fi în- metan pentru cã Primãria a municipalitatea sprijinã cu
ceput de la 1 ianuarie 2023 fãcut acest efort ºi aºa cum 5.000 de lei familiile nevoia-
ºi în termen de 60 de zile se am spus ºi altã datã gazul ºe pentru a se branºa la
va întocmi documentaþia metan înseamnã civilizaþie. reþeaua de gaz natural ºi cã
tehnicã, cu obþinerea de Este bine sã-l avem în curte, în unele cazuri aceastã su-
avize, acorduri ºi autorizaþii nu suntem obligaþi sã-l con- mã reprezintã întreaga in-
necesare, alte 30 de zile, iar sumãm” a spus Ion Lungu. vestiþie.
pentru execuþia, recepþia ºi Primarul a mai declarat El a solicitat cetãþenilor
punerea în funcþiune a cã municipalitatea vrea sã din Burdujeni-sat sã facã
obiectivului termenul este asfalteze în 2023 toate strã- eforturi sã se racordeze la
de 90 de zile. zile de pãmânt din Bur- gaz metan.
Primarul a mai declarat dujeni-sat. Primarul a mai spus cã e
cã s-au finalizat lucrãrile de „Am fost þinuþi pânã în bine ca racordurile sã fie
aducþiune de gaz natural pe prezent ºi de aceste racor- efectuate chiar dacã gazul
toate cele 34 de strãzi, res- dãri la gazul metan. Ca atare, metan este foarte scump,
pectiv 29 de strãzi din Bur- acolo unde sunt fãcute in- „iar cei care nu vor sã-l fo-
dujeni-sat ºi cinci strãzi din stalaþiile, îi rog pe cetãþeni loseascã pentru încãlzire
cartierul Tinereþii. sã facã acest lucru pentru cã pot sã foloseascã la aragaz
În Burdujeni-sat sunt intenþionãm ca anul viitor sã în locul buteliei”. (N.B.)