23.03.

2020
Caracterizarea personajului principal
Fragmentul de operă revelator
pentru caracterizarea
personajului
„-Apoi de! N-a învăţat toată lumea
carte ca dumneata! zice
mam`mare.”
„-...nu ştii ce simţitor e? zice mam
mare”.
„se suie în picioare pe geamantan,
pune mâna pe mânerul maşinii şi
începe să tragă...”
„Tânărul Goe poartă un frumos
costum de marinar, pălărie de paie,
cu inscripţia pe pamblică: «Le
Formidable», şi sub pamblică biletul
de călătorie înfipt de tanti Miţa, că
«aşa ţin bărbaţii biletul»
„... cu un ton de comandă, zice
încruntat:
— Mam’mare! de ce nu mai vine?...
Eu vreau să vie!”
„— Vezi că sunteţi proaste
amândouă? întrerupe tânărul Goe.”
„— Ce treabă ai tu, urâtule? zice
mititelul smucindu-se.”
D-l Goe…
de Ion Luca Caragiale
Trăsătura de portret moral care Mijlocul de
se desprinde din el caracterizare folosit
Elev eminent, conştiincios, în Caracterizare directă,
opinia bunicii. Este tratat ca o făcută de alt personaj.
persoană majoră: „dumneata”.
Percepţie formată greşit.
Sensibilitate exagerată şi
nefondată, confundată cu răsfăţul,
atribuită de bunică.
Caracterizare
indirectă, ce reiese din
comportamentul său.
Vestimentaţia nu evidenţiază
gustul pentru frumos, ci aroganţa
afişată ostentativ (cu sprijinul
material şi moral al familiei) de
către un copil al cărui singur „merit”
este acela de a fi rămas repetent
Caracterizare
indirectă, rezultată din
tonul vocii şi din
atitudinea sa.
Spusele personajului;
dialogul ca mijloc de
caracterizare.

„Tânărul Goe...D-l Goe...vrea să

şadă în coridorul vagonului cu
bărbaţii”.

Însuşirile lui Goe sunt evidenţiate şi prin fapte, dar mai ales prin felul de a vorbi. Dialogul are un rol
important în caracterizarea personajelor. El evidenţiază contrastul dintre aparenţă: ceea ce vor să pară
personajele şi esenţă: ceea ce sunt ele în realitate.
Contrastul dintre aparenţă şi realitate este o sursă a comicului.
La aceste modalităţi de caracterizare se adaugă relaţiile cu celelalte personaje, fie că sunt din familie, fie că
sunt persoane străine, şi caracterizarea directă realizată prin părerile deosebit de favorabile ale membrilor
familiei.