OWA U pea Peco ry f Reels‘Titlul lucrrii in original; E-Z Anatomy and Physiology Autori: Barbara Krumhardt gi 1. Edward Aleamo ‘Text © Copyright 2010 by Kaplan, Inc., d/b/a Barron's Educational Series and I. Edward Alamo Text © Copyright 2004, 1996 by Kaplan, Inc., d/b/a Barron’s Educational Series and I. Edward Alcamo, under the title Anatomy and Physiology the Easy Way. Mlustrations © Copyright 2010 by Kaplan, Inc., d/b/a Barron’s Educational Series Illustrations © Copyright 2004, 1996 by Kaplan, Inc., d/b/a Barron’s Educational Series, under the title Anatomy and Physiology the Easy Way. © Copyright 2022 pentru editia in limba roménd: Editura University Press, Universitatea de Medicin’, Farmacie, Stiinfe si Tehnologie ,George Emil Palade” din Targu Mures Toate drepturile rezervate. Edigie in limba roman& publicat& de comun acord cu Agentia Literara Livia Stoia. Manualul se poate procura prin libraria universititi, prin libriria online la adresa: http:/librarie.umfst.ro/ gi prin libr&riile universitare partenere. Coordonatorul editiei in limba romana: Prof. Dr. Angela Borda ‘Traducitori: ‘Adaptarea gi verificarea textului in limba romani: Anca Bacarea Angela Borda Mihai Gliga Cristina Branea Kutasi Reka Oana Capraru Cosmin Moldovan Constantin Enciulescu Mircea Muresan Cosmin Moldovan Simona Muresan Adela Nechifor-Boili Anca Rachit& Alin Nechifor-Boil’ ‘Tehnoredactare: Valentin Nad’gan Tipar: Centrul de Copiere - University Press Targu Mure: Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei KRUMHARDT, BARBARA Anatomie $i fiziologie umani pentru admitere la facultifile de medicind / Barbara Krumhardt, I. Edward Alcamo. - Targu Mures : University Press, 2022 Index ISBN 978-973-169-728-4 I. Alcamo, Edward I. 61 Editura University Press Direetor de Editura: Conf. dr. Georgeta Fodor meter tne, ‘Corespondenta/comenzi: UMFST G.E. Palade Targu Mures, RomAnia % Adresa editurli: Targu Mures, Str. Gh. Marinescu, Nr. 38, cod 540142 E-mail: editura.universitypress@umfst.ro Panay mune Tel/Fax. 0040265208932 Tel. 0040265215551/ int. 176Prefata editici originale Prefata edifici in limba romana Introducere in anatomie si fiziologie Niveluri de organizare structural Caracteristici ale organismului uman ‘Termeni directionali Cavitaile gi regiunile corpulut Sntrebiri recapitulative Bazele chimice ale anatomiei fiziologiei Principii chimice Compusi organici intrebari recapitulative Celulele gi fiziologia celulara Structura celulei Celulele gi energia Mitoza si reproducerea celulei Sinteza proteica intrebari recapitulative Tesuturile Tesutul epitetial Tesutul conjuntiv ‘esutul muscular si fesutul nervos rebar recapitulative Sistemul tegumentar Pilea Anexele pielii Intrebari recapitulative Articulatiile Sntrebari recapitulative Sistemul osos Scholetul axial Scheletul membrelor Intrebir recapitulative Tesutul muscular Muschiul striatscheletic Energia necesaré contractiei musculare Funcfiile mugchiului neted gi cardiac Intrebiri recapitulative Sistemul muscular Muschi extremitiilor corpului ‘Muschi capului gi ai runchiutut Intrebari recapitulative 106 115 6 121 127 139 140 147 154 167 169 176 178 180 191 196 205 209 i 12 13 14 15 16 17 18 Tesutul nervos Organizare Fiziologia nervilor {ntrebari recapitulative Organizarea sistemului nervos Sistemul nerves central Sistemmul nervos periferic, fntrebari recapitulative Organele de simt Ochiut Urechea Alte simuri Intrebari recapitulative Sistemul endocrin Hipofiza Glanda tiroids Glandele paratiroide Pancreasul Glandete suprarenale Alte glande endocrine {atrebairi recapitulative Sangele Plasma Globulele rogii Globulele albe Plachetele sanguine intrebari recapitulative Sistemul cardiovascular Inima ‘Vasele sanguine fntrebari recapitulative Sistemul limfatic si imun Sistemnul limfatic Timusul Splina Sistermul imun Rispunsul imun, {atrebairi recapitulative Sistemul respirator Anatomia sistemului respirator Fiziologia respiratiei intrebari recapitulative Sistemul digestiv Tractul gastrointestinal Onganele anexe Intrebitri recapitulative 223 224 228 236 245 246 254 260 271 272 2n1 279 284 295 297 301 303 304 305 307 308 319 321 322 327 329 332, 343 344 351 360 315 376 380 381 382 384 390, 401 402 409 41s 425 427 438 44119 20 21 Cuprins Metabolism si nutrifie Adenozin-trifosfatul Metabolismu! glucidelor Metabolismul lipidelor si al proteinelor Alte aspecte ale metabolismului intrebari recapitulative Sistemul urinar Rinichi Structuri anexe Alte ongane excretorii Intrebiri recapitulative Echilibrul hidro-electrolitic si acido-bazic Fluidele corpului Echilibrul electrolitic Echilibrul acido-bazic intrebari recapitulative 453 455 456 464 470, 474 485 486 495 496 498 509 510 S14 317 519 22 23 Sistemul reproducitor masculin Testiculele Ducte gi organe anexe ‘Hormonii masculini Intrebari recapitulative Sistemul reproducitor feminin Ovarele gi organele anexe Fiziologia reproducerii la femeie Dezvoltarea embrionara gi fetala intrebiri recapitulative Glosar Index $29 530 534 536 538 549 550 556 562 567 579 591a Maa RU eee invatarea anatomiei si a fiziologiei poate fi destul de grea, dat fiind c& trebuie insusifi termeni, trebuie intelese procese si trebuie studiate structuri noi. ‘Am incercat si va facem sarcina mai usoara printr-o abordare nesofisticata a anatomiei sia fiziologiei Cartea de fat, Anatomie si fiziologie umandi pentru admitere la facultéjile de medicind (titlu original: E-Z Anatomy and Physiology —n. trad.), confine nofiunile de bazii ce se regisesc in cursurile de anatomie si fiziologie din programa scolilor gi facultafilor din domeniul sinatatii. Elevii care dorese s& urmeze 0 cariera in asistenfa medicalé, fizioterapie, igient dentar’, tehnicd medical, farmacie sau alte specialititi inrudite vor aprecia utilitatea acestei c&rfi. Studentii la facultatile de medicina vor regisi in ea un valoros. material auxiliar, iar elevii din anii terminali de liceu vor beneficia de abordarea directi a organismului uuman pe care aceasta lucrare o ofera. Continutul acestei carfi este in conformitate cu manualele standard gi este prezentat clar, concis si detaliat, pentru a putea fi citit gi infeles rapid. Paragrafele sunt scurte, iar textul confine vocabularul de baz necesar pentru a putea utiliza cu incredere diversele concepte anatomice gi fiziologice prezentate. ‘Am incercat si evitim, de cAte ori a fost posibil, un limbaj prea tehnic si am tedus la maximum folosirea jargonului de specialitate, in favoarea unci abordari directe a conceptelor stiintifice. La sfargitul lucrérii este inclus un glosar, pentru a inlesni clarificarea nofiunilor si recapitularea textului. Pentru a va putea ajuta in autoevaluarea progresului pe care il inregistrafi invafand am inclu, la sfiirgitul fiectrui capitol, peste 100 de intrebiri recapitulative de tipul celor pe care le veti intélni cel mai frecvent la examene, Aceasti carte poate fi folositi si in pregiitirea pentru examene cumulative, comprehensive gi de certi- ficare, ea continand nofiuni de baz din anatomie $i fiziologie redactate intr-o forma usor de citit. Conti- nutul capitolelor a fost planificat cu atentie, pentru a Va ajuta si va simfiti confortabil abordand multimea de termeni noi pe care o veti intalni. Putefi s& faceti notife oriunde, pe orice pagina — aceasti carte a fost conceputi si devin un prieten de nddejde, care si vi ajute la invaijat. Nu uitafi s& citifi intrebarile reca- pitulative, pentru a fi siguri cA stip4nifi conceptele prezentate in fiecare capitol. Sperm cd va va plicea si invafati din aceasta carte, sine va face o mare plicere daca, folosind-o, veti Ina note de 10 la anatomie gi fiziologie. in incheiere, dorim s& va urim succes la invitat, Daca va simfifi coplesifi la un moment dat, trageti adane aet in piept si amintiti-va proverbul: Cu rabdarea, treci si marea”. Barbara Krumhardt 1. Edward AlcamoPREFATA LA EDITIA IN LIMBA ROMANA Stiinfele care se ocup’ de corpul uman sunt fascinante si complexe, prin bog&fia de informatii care servesc cunoasterii de la scart macroscopic& pani la celula, molecul’ si atom; multitudinea de detalii poate face de- mersul aprofundarii biologiei, unul solicitant. Din acest motiv, modalitatea clar& de structurare gi transmitere a informatiei este obligatorie in procesul de invafare, care este primul pas al unui téndir domic de reusitd in cariera medical’. Admiterea Ia o facultate de medicin’ este dificil’, reusita presupune perseverent, mobilizare in stréidania de a memora nofiuni vaste gi adesea abstracte, conjugata cu nevoia de infelegere a unor fenomene biologice, cu capacitatea de a integra informafii din domenii diferite, conexe cu anatomia $i fiziologia - chimia, fizica, genetica, acestea impreuna find indispensabile asimilarii materiilor de studiu preclinic, cu predare in primi ani de medicina. Un examen de admitere este nu doar o lupti dreapta cu ceilalti candidati dar gi o provocare a propriilor capacitati. Rigorile unui bun manual utilizat pentru pregitire sau pentru admitere, dupa caz, impun transmiterea infor- matiilor in forma unor nofiuni clar definite, prezentate intr-un stil unitar, bine sistematizat, cu pstrarea unui echilibru intre esential gi detaliu gi, nu in ultimul rand, pretabil la alc&tuirea de intrebiri. Anatomia si fiziolo- gia pentru admitere la facultiifile de medicina indeplineste aceste deziderate, cartea neconstituind o simpli traducere din limba englez a unui manual utilizat in pregittirea candidatilor pentru facultitile si colegiile din SUA, ci gio adaptare a textului la terminologia utilizaté in predarea biologiei umane la nivel de studi liceale. O consideram in egali misur& utild elevilor care invata biologia dar gi profesorilor care predau aceasta disci- plina. Pentru o mai usoara familiarizare cu tehnicile moderne de evaluare a cunostintelor utilizate inclusiv la admitere, fiecare capitol confine un numér de 100 de intrebari de tipuri diferite: completare de nofiuni care se gisesc in textul capitolului, intrebari cu rispuns la alegere, intrebiiri de tip adevarat/fals dar gi un studiu de caz. Calitatea informatiei stiintifice i acceptarea acesteia de citre candidafi au trecut proba timpului in cadral Us ii de Medicina si Farmacie $tiinfe si Tehnologie "George Emil Palade” din Targu Mures care a pregitit edifia in limba roména si a introdus aceastfi carte pentru admitere de mai multi ani. ‘Avem convingerea cf decizia comun’ a principalelor universititi de medicina si farmacie din fart reunite in cadrul Grupului G6: Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti, Universitatea de Medicina gi Farmacie "Iuliu Hatieganu” din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicina si Farmacie ”Grigore T. Popa” din Iasi, Universitatea de Medicina si Farmacie Stiinfe si Tehnologie "George Emil Palade” din Targu Mures, Universitatea de Medicina si Farmacie "Victor Babes” din Timisoara, Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova alaituri de Universitatea Ovidius din Constanta va contribui la cresterea calitifii pregatirii candidafilor la studiile medicale gi la o standardizare a admiterii la un nivel internafional catre care tindem cu tofii. Prof. dr. Leonard Azamfirei, rector, Universitatea de Medicina gi Farmacie Stiinte si Tehnologie "George Emil Palade” din Targu Mureg Prof. dr. Anca Buzoianu, rector, Universitatea de Medicina si Farmacie "Iuliu Hatieganu” din Cluj-Napoca Prof. dr. Octavian Crefu, rector, Universitatea de Medicina si Farmacie "Victor Babes” din Timisoara Prof. dr. Dan Gheonea, rector, Universitatea de Medicina gi Farmacie din Craiova Prof. dr. Viorel Jinga, rector, Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti Prof. dr. Viorel Scripcariu, rector, Universitatea de Medicin& si Farmacie "Grigore T. Popa” din Iasi Conf. dr. Dan Iliescu, rector, Universitatea Ovidius din Constanta viiIntroducere in anatomie si fiziologie CE VETI INVATA Acest capitol prezintA concepte de bazi ale anatomiei si fiziologiei, Parcurgnd acest capitol, veti invita sa: deosebifi subdiviziunile anatomiei gi fiziologiei; clasificati nivelele anatomice de organizare structural; identificafi functii si procese vitale; corelati organele cu structurile si funcfiile lor de baz&; identificati caracteristicile reglirii homeostazici la oameni; identificati pozitia anatomica; folositi terminologia directionala si regionala; diferentiaji intre ele planurile corpului; deosebifi cavitigile corpului si membranele cavitafii abdominale; identificafi regiunile si cadranele abdomino-pelviene; aplicati cunostingele dobandite intr-un studiu de caz.2 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicina Cunoasterea anatomiei gi fiziologiei omului este esential’ pentru a infelege corpul uman. Anatomia gi fiziologia se referd la nivelurile de organizare a corpului uman si la modul fn care functioneaza acesta. Functiile corpului uman depind de structura sa; in acelasi timp, structura organismului ofera indicii despre functiile pe care le indeplineste. Spre exemplu, pliménii sunt alcdtuiti din milioane de saci alveolari cu peretii extrem de fini. Aceasti alcatuire permite ca la nivelul plaménilor si se realizeze schimbul gazos dintre oxigen si dioxidul de carbon Anatomia are mai multe subdiviziuni. De exemplu, anatomia macroscopied stu- diazd structurile corpului care sunt vizibile fra microscop. Anatomia microscopici (histologia) se ocupa cu studiul celulelor, fesuturilor gi organelor vizibile cu ajutoral microscopului. Anatomia dezvoltirii se ocupa cu dezvoltarea individului de la stadiul de ou fecundat pani la adult. $i in fiziologie exist mai multe subdiviziuni. Citologia reprezint& studiul celulelor sial functiilor acestora, neurofiziologia studiazA functia nervoasa, fiziologia renal se ocupa de sistemul excretor si funcfiile acestuia, iar fiziologia reproducerii studiazit or- ganele reproducatoare gi modalitaile de reproducere. SD ea aU GT TES Corpul uman prezinta céteva niveluri de organizare structural. La cel mai simplu nivel, corpul uman este compus din atomi, particule electronomicroscopice de materie. Ato- mii sunt unitifi ale elementelor precum oxigenul, carbonul, azotul sau sodiul. Atomii se combina intre ei pentru a forma molecule. Dintre moleculele importante din corpul uman fac parte apa, clorura de sodiu, proteinele, glucidele, lipidele (Figura 1.1). Atomi 0? ° Moleculs (os e@ celle aa A FIGURA 1.1 Niveluri de organizare structural a corpului uman.Introducere in anatomie si fiziologie Asocierea mai multor molecule intre ele di nastere urmatorului nivel de organizare, celula, Celula este unitatea fundamentala a organismelor vii. Ea confine structuri sub- celulare, precum nucleul, mitocondriile, ribozomii si lizozomii (Capitolul 3). Exemple de celule din organismul uman sunt: celulele nervoase, musculare, sanguine, fiecare cu structuri gi functie unica. ‘Unmatonul nivel de organizare este fesutul. Acesta reprezinta un grup de celule cu structurd similar, care functioneaz impreuni gi indeplinesc aceeasi funcfie (Capitolul 4). Organismul are patru tipuri principale de fesuturi: fesutul epitelial (precum epidermul din piele), fesutul conjunctiv (precum sngele i fesutul osos), fesutul muscular si fesutul nervos. Fiecare tip de fesut are rolurile lui in organism. Nivelul imediat superior de organizare este organul. Un organ este compus din dou’ sau mai multe tipuri diferite de fesuturi. Spre exemplu, stomacul este un organ compus din fesut epitelial, muscular, nervos gi conjunctiv. Un organ fanctioneazi ca un centra anatomic si fiziologic specializat pentru o anumita activitate. Nivelul final de organizare structural este sistemul de organe, compus din mai multe organe cu funcfii complementare. Exemple de astfel de sisteme includ sistemul digestiv, respirator, nervos si circulator (Tabelul 1.1). Sistemele functioneazi impreund forménd organismul, cel mai inalt nivel de organizare. TABELUL 4.1 SISTEME DE ORGANE Componente majore Piele, par, unghil si glande sudo- Sistem de organe __ Rol fiziologic Tegument ‘Acopers si protejeaz corpul ripare Schelet Protejeaz3 corpul siofer’ suport Oase, cartilaje si ligamente pentru locomotie si miscare Nervos Primeste stimuli, integreaz3 informa- Encefal, maduva spingril, nervi si isi coordoneazd functille organis-_organe de simt muh Endocrin Coordoneaz’ si integreaz chimic _Hipofizd, glande suprarenale, activit&tile organismulut troids si alte glande Muscular Realizeaz’ miscarea corpului Muschi striati, muschi netezi si muschiul cardiac Digestiv Digestia alimentelor si absorbtia nu- , glande salivare, esofag, sto- trientilor solubili din hrana ingerat__mac, intestine, ficat si pancreas Respirator Colecteazé oxigenul si elimind dioxi-Plémani, faringe, trahee si alte cai dul de carbon aeriene Circulator Transport’ celule sisubstante in _Inim&, vase sanguine, sange, organism structur limfatice Imunitar Interactioneaza cu agenti straini _Limfocite T, limfocite B si macrofa- ge; structuri limfatice Urinar ‘Indep&rteazi deseuri metabolice din Rinichi, vezicd urinara si caile singe urinare asociate Reproducitor Produce celule sexuale necesare —_Testicule, ovare si structurile aso- procreerii ciate aparatului reproducator 34 Anatomie ee EET Organismul uman, ca gi celelalte viefuitoare, are cdteva functii care il diferentiaza& de tot ce € lipsit de viafa. Acestea le permit celulelor din organism sa isi desfasoare activitatile necesare cresterii si supraviefuirii METABOLISMUL O functie importanta a vietuitoarelor este metabolismul, care reprezint& suma tuturor proceselor chimice care se desfisoara in organism. Metabolismul se imparte in cele doua subcategorii, catabolismul si anabolismul. Catabolismul reprezint& descompunerea ma- teriei organice, de obicei cu producere de energie. Anabolismul reprezinta sinteza de materie organic si necesita de obicei energie. Procese vitale precum digestia, respiratia, circulatia gi excretia sunt adaptate si furnizeze materia prima metabolismului gi s& inde- parteze produsii de degradare ai acestuia. MISCAREA $I ALTE FUNCTII funcie important este migcarea, ea fiind rezultatul contractiei celulelor musculare. Miscarea poate fi voluntara, precum cea care apare la nivelul muschilor scheletici, sau involuntara, in cazul mugchiului cardiac. Oasele si cartilajele sistemului scheletic parti- cipa la realizarea migcarii, oferind locuri de atagare pentru mugchi. alti functie, eresterea, se refer la cresterea in dimensiuni a corpului. Cresterea este procesul prin care un organism primeste substanje din mediul inconjuritor si isi mireste masa. Conductibilitatea se refer’ la proprietatea unor celule de a transmite stimuli dintr-o parte in alta a corpului, Aceasta caracteristica apartine celulelor nervoase gi musculare. O alt funcfie importanta a organismelor vii este reproducerea, capacitatea organis- mului de a procrea. Reproducerea se refera la formarea de noi celule, pentru crestere, reparare sau inlocuire, sau producerea in totalitate a unui nou individ. Reproducerea umana implica producerea de spermatozoizi si ovule si contopirea acestora pentru a for- ma un ovul fecundat, din care se dezvolt apoi un nou individ. Aceasti forma de repro- ducere este cunoscuta sub numele de reproducere sexuati. Ea se deosebeste de repro- ducerea asexuat, ce consti in diviziunea unei singure celule. Reproducerea asexuati are ca rezultat formarea a dou celule fiice identice; reproducerea asexuati o intélnim in procesele de crestere si reparatie. Alte caracteristici ale viefuitoarelor includ excitabilitatea, rispunsul organismului la un stimul intern sau extern, si exerefia, procesul de indep&rtare a produsilor de degrada- re ai organismului. HOMEOSTAZIA Homeostazia reprezinti totalitatea proceselor care contribuie la menfinerea parametri- Jor mediului intern al organismului in limitele normale, chiar daci mediul inconjuratorIntroducere in anatomie si fiziologie = 5 se modific&. Ea implica menfinerea relativ constant a parametrilor mediului chimic si fizic in celule si in organism. Apa, substantele nutritive si oxigenul sunt compusi chimici necesari menfinerii homeostaziei; menfinerea constant a temperaturii si a presiunii at- mosferice sunt cerinfe fizice necesare mentinerii homeostaziei. Organismul se afli in homeostazie cand nevoile celulelor sale sunt satisficute gi functiile se desfasoara normal, Toate sistemele de organe sunt implicate in menfinerea homeostaziei, iar compoziia fluidelor din organism este mentinut& constanta tot tim- pul. Condifiile stresante precum bolile, c&ldura, durerea, lipsa de oxigen, determin’ un dezechilibru al mediului intern gi afecteazi homeostazia. Deoarece conditiile inteme variaza in mod constant, organismul este protejat impo- triva extremelor prin sisteme de autoreglare, cunoscute ca mecanisme de feed-back, Prin mecanismele de feed-back, organismul trimite informafii inapoi la sistem pentru a induce un rispuns. Valoarea de referint a unui mecanism de feed-back o reprezinti valoarea normal a unui factor variabil, precum temperatura. Un senzor, sau receptor, detecteazii orice deviere de la valoarea de referint’, iar un centru de control primeste informatii de la diversi receptori pe care le integreaza gi stabileste rispunsul necesar pentru a reveni la valoarea de referinfa. Ulterior, efectorii produc rispunsul care readuce organismal la homeostazie. Feed-back-ul negativ este mijlocul principal prin care organismul isi pastreaz% ho- meostazia. Un mecanism de feed-back negativ apare atunci clind informatia primiti sca- de productia sistemului astfel ineat s& aduc& sistemul la valoarea lui de referinta. Spre exemplu, nivelul glicemiei creste in organism dupa o masi, iar glucoza stimuleazi elibe- rarea insulinei din pancreas. Insulina favorizeaza intrarea glucozei in celule gi, deci, sca~ de nivelul glicemiei. Nivelul scazut al glucozei determina celulele secretoare de insulina sa scada eliberarea de insulina si si mengini homeostazia. Mecanismele de feed-back pozitiv pot functiona ca parte a unui mecanism general de reglare astfel incat s& produca un raspuns final specific (ex. coagularea sngelui sau nasterea). Feed-back-ul pozitiv determina devierea din ce in ce mai mare de la valoarea de referinfii pani cénd se objine rispunsul dorit: oprirea hemoragiei sau expulzia fetala sia placentei. eT ee ee Termeni direcjionali sunt folosii in anatomic si fiziologie pentra a arata pozifia pixyilor corpului. Punctul de referint& pentru tofi termenii directionali este pozitia anatomica. in aceasta pozitie corpul este in ortostatism (pozitie vertical), cu privirea inainte, picioarele apropiate, membrele superioare pe lng’ corp, pal- aaammuaua LNs mele inainte, cu policele orientat spre exterior (Figura 1.2). Bae in pozitie anatomicd, fata anterioard a corpului este cea orienta- (SRURmbeeaallia {8 spre partea din fafa acestuia. Termenul ,anterior” este adeseori (mala Uiiaa ia fnlocuit cu termenul ventral (chiar dact ventral” se refera la partea abdominala a patrupedelor, de exemplu céincle). Fafa posterioari se refer la partea din spate a corpului. Acest termen poate fi inlocuit cu termenul dorsal. a a CUTS ee rerun cris6 Anatomie $i fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicina in corpul uman, termenul superior se refer la directia orientata spre partea de sus a corpului sau inspre cap. De exemplu, nasul este situat superior fati de gura. in loc de ,,superior” sunt folosifi céteodaté termenii cefalic si cranial, Partea inferioari a corpului se refera la directia orientata spre partea opus capului, sau spre partea de jos a corpului. Termenul caudal este o expresie alternativa, ins nu este des folosit in ana- tomia omului, deoarece omul nu are coada. De exemplu, abdomenul este situat inferior fat de torace. Termenul medial se referd la 0 directie apropiati de linia median a corpului sau a uneia dintre structurile sale — nasul este situat medial fafa de ochi. Termenul lateral se refer la pozitia indepirtata de linia median — ochii sunt situafi lateral fafa de nas. Termenii ipsilateral si controlateral se refera la structuri aflate de aceeasi parte a cor- pului (ipsilateral) sau de partea opus a corpului (controlateral) (Tabel 1.2). De exemplu, colonul ascendent si vezica biliara sunt ipsilaterale, iar colonul ascendent si colonul descendent sunt situate controlateral. Superior (cranial, cefalic) Lateral Inferior (caudal) Proximal FIGURA 1.2 Corpul si directiile sale. (@) Corpul in pozitie anatomic’: vertical, eu picioa- rele apropiate, membrele superioare pe langa corp si palmele spre inainte. (b) Cativa termeni ditectionali asociafi cu structuri anatomice ale corpului. Termenul proximal se refer’ la un punct orientat spre locul de atasare al unei extre- mititi de trunchi; de exemplu, femurul este situat proximal fafé de trunchi comparativ cu glezna. Prin comparatie, distal se refera la un punct situat la distanf& fata de locul de atasare al unui membru de trunchi; de exemplu, glezna este situati distal fata de femur. Termenii superficial si profund se refers la o pozitie situati mai aproape de suprafaja corpului sau mai indepiirtatd de aceasta; pielea este superficiala fati de muschi, inima este situati profund comparativ cu muschii.Introducere in anatomie $i fiziologie TABELUL 1.2 UN REZUMAT AL TERMINOLOGIE! DIRECTIONALE Termen Definitie Exemplu Anterior (ven- 1h partea din fat& a corpuluisau mai _Sternul este situat anterior fat de tral) aproape de aceasta inim’ Posterior jn partea din spate a corpului sau mai Esofagul este situat posterior fata (dorsal) aproape de aceasta de trahee Superior Spre cap sau spre partea de sus a unel _Inima este situat superior fat de (cefalicsau —_structuri ficat cranial) Inferior tn partea opusé capului sau tn partea Stomacul este situat inferior fat de (caudal) de jos a unei structuri plamani Medial Mai aproape de linia median’ acor- —_Uina se afl in partea mediala a pului sau a unei structuri antebratului Lateral La distant3 de linia median a corpulul Pléménii sunt situayi lateral fata de sau a unei structuri inima Ipsilateral De aceeasi parte a corpulul Vezica biliar’ si colonul ascendent sunt ipsilaterale Controlateral De partea opus’ a corpulul Colonul ascendent si colonul des cendent sunt controlaterale Proximal Mai aproape de locul de atasare al Femurul este localizat proximal fata nei extremititi de trunchi saudeo de tibie structurd Distal Mai departe de locul de atasare al __‘Falangele sunt situate distal fayd de unei extremitati de trunchi sau deo _carpiene (oasele incheieturii mainii) structurs Superficial Spre suprafata corpului Muschi peretelui toracie sunt superficiali fat’ de organele din cavitatea toracic’ Profund La distant de suprafata corpului Coastele sunt situate tn profunzime PLANURI fat de pielea toracelui in corpul uman se pot imagina numeroase suprafefe drepte, numite planuri. Planurile tra- verseazi corpul uman si oferd puncte de reper pentru organele acestuia. Un plan sagital, de exempin, este un plan vertical ce imparte corpul intr-o parte dreapta gi una stanga. Un astfel de plan poate fi mediosagital daci divide corpul in dou’ jumatiti egale, stings gi Greapti, sau parasagital, daci divide corpul in doua jumatifi inegale (stéingi si dreapta). Al doilea plan important este cel frontal sau coronal. Ca si planul sagital, acesta are © directie vertical, ins& divide corpul intr-o parte anterioara i una posterioara. Planul frontal formeazi un unghi drept cu planul sagital (Figura 1.3). 78 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere fa facultatile de medicina Al treilea plan important este cel transversal sau orizontal. Acest plan imparte cor- pul intr-o parte superioara si una inferioara. Pentru a fi studiate, organele se pot sectiona {n plan transversal; aceste sectiuni sunt denumite sectiuni transversale. Plan sagital Plan transversal FIGURA 1.3. Cele trei planuri importante ale corpului uman, OVS earines i Umareiyiy ot 0) Cavitiile corpului sunt spafii ce conin organele interne. Cele dowd cavititi principale sunt cavitatea posterioara si cavitatea anterioar’, Cea posterioard se afl de-a lungul suprafefei posterioare (dorsale) a corpului si cuprinde cavitatea craniand, ce adapostes- te encefalul si canalul rahidian, ce adaposteste miduva spinirii. Canalul rahidian este delimitat de vertebre, Cea de a doua este cavitatea ventral, situat pe fata anterioara (ventrala) a corpului. Aceasta prezint& doud subdiviziuni importante, cavitatea toracicd si cavitatea abdomi- no-pelviana (Figura 1.4). Cavitatea toracica este delimitata de coaste $i muschii inter- costali gi se subimparte intr-o cavitate pleural sting’ si una dreapti, in fiecare gisin- du-se cate un plimén. Suplimentar, in cavitatea toracicd exist’ o a treia cavitate, numiti cavitatea pericardicd, situatS medial fata de cavitatile pleurale. Cavitatea pericardica adaposteste inima, si este localizati intr-o regiune numiti mediastin.Introducere in anatomie si fiziologie Mediastinul contine toate componentele cavititii toracice, cu exceptia plamanilor. in mediastin se gisesc inima, timusul, esofagul, traheea, bronhiile, precum si vase sanguine si limfatice. Cavitatea pericardica este un spatiu ingust, sitiiat intre foita visceral’ si cea parietala a pericardului, acestea fiind membranele care invelesc inima (Capitolul 15). Encefal cavitate craniand Cavitate dorsald Canal rhigian Cavitate toracics Miduva spinari Diafragma Cavitate ventral Subdiviziunes abdominalé Cavitate ‘abdomino-pelvian’ Subdlviziunea pelian’ FIGURA 14 Cele dout cavitifi principale ale corpului cu subdiviziunile gi confimutul lor. Cavitatea abdomino-pelviana este separat de cavitatea toracic& printr-un mugchi de mari dimensiuni, cu form’ de cupol, muschiul diafragm®, Cavitatea abdomino-pelvian’ este mai des intalniti sub denumirea de cavitate peritoneala, si confine organele interne abdominale si pelviene. in partea superioara a acesteia, la nivelul subdiviziunii abdo- minale, se afl stomacul, intestinele, splina, ficatul gi alte organe. Partea inferioara, sub- diviziunea pelvian’, confine vezica urinari, anumite organe reproducdtoare gi rectul Diviziunile suplimentare ale cavitafii abdomino-pelviene determina noua regiuni di- ferite. Regiunea ombilicald se afl in centrul abdomenului, iar regiunea epigastricé se localizeaz& superior acesteia, Regiunea hipogastricA se afl3 imediat inferior fafa de regiunea ombilicala. Lateral de regiunea epigastric’ se afl hipocondrul sting si drept, iar lateral de regiu- nea ombilicala gasim cele dous flaneuri, stang si drept. Lateral de regiunea hipogastrica se afl regiunile inghinale (iliace) stanga si dreaptd. Intersecfia a doua linii imaginare, 9fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicina una orizontala si alta vertical, in centrul cavititii abdomino-pelviene are ca rezultat delimitarea altor patru regiuni. Acestea sunt: cadranul superior drept si sting si cadranul inferior drept si stang, denumiri utilizate curent DE RETINUT in practica clinica (Figura 1.5). MLE Dean MEMBRANELE Der (viscerele), iar foita Peretii cavititii abdominal gi organele abdominale sunt ciptusite de o faEeNMT SMT membrana find, aledtuiti din doud foife, numiti membrana seroasi. JaMeMnen teeny Aceasti membrand este denumiti astfel deoarece intre foife confine o cantitate micé de lichid lubrifiant numit lichid seros, care este secretat de aceste foite. Acest lichid permite organelor s alunece cu usurint& pe perefii caviti lor corpului, precum gi intre ele, fara frecare. Foitele membranelor seroase sunt agezate foarte aproape una de cealalta. Hipocondrul drept Hipoconrul tang Regiunea combilicals Flancul drept Flancul sting Regiuneailiack stangs Regiunea lack dreapts Hipogastrul FIGURA 1.5 Regiuni anatomice importante ale cavitatii abdomino-pelviene.Introducere in anatomie si fiziologie = 11 in corpul uman exist trei tipuri de membrane seroase: pleura, care captuseste ca- vitatea pleural, pericardul, care inveleste inima si peritoneul, care inveleste unele organe abdominale si pelviene (organe peritoneale), iat pe altele le acoper doar pe fata anterioara (organe retroperitoneale). Fiecare dintre cele trei tipuri de membrane seroase are o foita parietal si una visce- ral, Foita parietala c&ptuseste 0 cavitate, iar cea visceral’ inveleste un organ. De exem- plu, foita parietal’ a peritoneului captuseste cavitatea abdominal si pelviand, iar foita visceral acopera diverse organe din aceasti cavitate. Spafiul dintre foitele peritoneale se numeste cavitate peritoneal. Cavitatea pleurala este spafiul dintre foitele pleurale, iar cavitatea pericardic4 este localizati intre foifa parietala gi viscerala a pericardului. Alte mici cavitafi ale organismului se gasesc la nivelul capului. Printre acestea, cavi- tatea oral, cavitatea nazala, urechea medie, orbita, despre care vom discuta in capitolele urmatoare. INTREBARI RECAPITULATIVE SECTIUNEA A ~ Completare: Adéugafi cuvéntul sau cuvintele corecte care completeazé fiecare dintre urmétoarele afirmatit 1. Stiinta care se ocupi cu studiul structurilor corpului fara a folosi microscopul se numeste 2. in histologie, studiul structurilor corpului se face cu ajutorul unui/unei 3. Una dintre ramurile fiziologiei este citologia, stiinta care studiazi 4, Functia sistemului excretor este obiectul de studiu al unei ramuri a fiziologiei nu- mit 5. La cel mai simplu nivel de organizare, organismul este alc&tuit din 6. Glucidele, proteinele, lipide si apa sunt exemple tipice pentru nivelul de organizare structural a organismului in care componentele principale sunt 7. Unitatea fundamentala a tuturor organismelor vii, inclusiv a organismului uman, este 8. Un grup de celule care Jucreazi impreuna pentru a indeplini aceeasi functie alcatu- ieste un 9. Tipul de fesut din care fac parte sangele si oasele este 10. Organele corpului sunt acoperite cu un tip de fesut numit12 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere fa facultatile de medicina ML. 12. 13. 14, 15. 16. 17. 18. 19, 20. 2i. 22. 23, 24. 25. 26. 27. 28. Un este alcituit din mai multe tipuri de fesuturi care functionea- z& impreund, Suma tuturor proceselor chimice care au loc in organism se numeste Cand se sintetizeazi materie organic& din molecule mai mici, de obicei cu consum de energie, procesul se numeste Procesul chimic prin care materia organica este descompusa, de obicei cu eliberare de energie, este Cele doua tipuri de migcare pe care le putem intalni in organism sunt miscarea voluntara si cea Pentru a putea sustine miscarea corpului, muschii scheletici de obicei sunt atasafi de Organismul acumuleaza materiale din mediul inconjurator si isi mareste masa prin procesul de Conductibilitatea este caracteristica celulelor musculare gi . Pe lang’ procreere, organismul uman mai da nastere unor celule noi si in scop de inlocuire, crestere gi Tipul de reproducere prin care rezulta un ou fecundat se numeste ‘Multiplicarea unei singure celule pentru a forma dou celule fiice identice repre- zinta reproducerea de tip Totalitatea proceselor care contribuie la mentinerea mediului intern al organismu- ui intre limite normale poart& numele de Mediul chimic gi cel al celulelor gi al organismului riméne rela- tiv constant, ‘Mentinerea homeostaziei interne a corpului uman presupune asigurarea unor com- pusi chimici precum apa, substanfele nutritive gi Printre sistemele care coordoneaza homeostazia sunt sistemul nervos si Dereglatri ale mediului inter gi ale homeostaziei pot apérea ca 0 consecinfi a ex- punerii organismului la mai multe tipuri de Un mecanism de reglare prin care schimbérile apdrute scad rispunsul sistemului gi il readuc la valoarea sa de referinfi este : Un mecanism de reglare care creste deviatia de la valoarea de referingi este29. 30. 31. 32. 33. 34. 35, 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 45. 46. Introducere in anatomie si fiziologie 13 Atunci cand corpul este in ortostatism, cu privirea inainte, picioarele apropia- te, membrele superioare pe lang’ corp si palmele inainte se spune c& se afld in Termenul directional folosit pentru a descrie partea din fat a corpului, de aceeasi parte cu abdomenul, este Desi cateodata se foloseste termenul dorsal, este de preferat termenul atunci cand ne referim la regiunea spatelui in nomenclatura anatomica, termenul superior se referd la o parte a corpului in- dreptata spre in nomenclatura anatomic’, se spune ci abdomenul este situat inferior fata de Termenul anatomic care se refera la o parte departatd de linia median’ este ‘Termenul proximal se refera la un punct apropiat de locul unde extremitafile se ataseazi de in nomenclatura anatomic’, mana este considerata distalé fata de Doui structuri aflate de aceeasi parte a corpului, cum ar fi ména stinga si piciorul stang, sunt Un plan vertical ce imparte corpul intr-o parte dreapta si una stnga este ‘Un plan longitudinal ce imparte corpul intr-o parte anterioar’ gi una posterioar& este planul frontal, cunoscut si ca Un plan orizontal divide corpul intr-o parte superioara gi una inferioara gi este cunoscut drept Un plan mediosagital divide corpul in douai jumatati egale, sting’ si dreapti, dar acd jumatigile sunt inegale, planul se numeste . Cavitatea posterioard este subimpirfit’ in canalul rahidian si Doua subdiviziuni importante ale cavitafii ventrale sunt cavitatea abdomino-pelvi- ani si Inima, esofagul, traheea si bronhiile sunt localizate intr-o regiune a corpului numi- th - Subdiviziunea abdominal gi cea pelviand sunt pirti ale cavititii abdomino-pelvie- ne, care se mai numeste gi : Muschiul mare, in form de cupola, care separ cavitatea abdomino-pelviand de cavitatea toracic’ este __ .14 Anatomie $i fiziologie umand pentru admitere la facultatile de mediciné 47. Imediat superior de regiunea ombilicala se afld o regiune a cavititii abdomino-pel- viene numita 48, Lateral de regiunea hipogastric& a cavititii abdomino-pelviene se aflé regiunea iliacd, numits gi 49, Cele trei tipuri de membrane seroase ale corpului sunt peritoneul, pleura gi 50. Cele trei membrane seroase ale corpulni sunt alcaituite dintr-o foita viscerala gi o SECTIUNEA B ~ intrebari cu rispuns la alegere: Incercuii litera din dreptul varian- tei corecte din urméatoarele afirmatii: 1. Histologia se preocupa in principal de A. dezvoltarea individual B, studiul rinichiului C, studiul microscopic al celulelor si al fesuturilor D. studiul encefalului 2. Unitatea fundamentala a organismelor vii este A. tesutul B, celula C. organul D. sistemul de organe 3. Principalele fesuturi din organismul uman sunt urmatoarele, cu excepyia A. fesutului conjunctiv B, fesutului nervos C. fesutului epitelial D. fesutului scuamos 4. Mai multe organe care indeplinesc funcfii aseméin&toare si care lucreaza impreund constituie A. un fesut B. un sistem de organe C. un organism D. oceluli 5. Procesul de catabolism implic& A. formarea de materie organic B. utilizarea de energie C. descompunerea materiei organice D. absorbfia substanfelor nutritive10. ll. 12, 13. Introducere in anatomie si fiziologie = 15 Casele sistemului scheletic participa la realizarea functici de migcare A. producdnd de leucocite B, depozitind minerale C. oferind locuri de inserfie pentru muschi D. conducind impulsurile nervoase Urmatoarele sunt caracteristici ale cresterii, cw exceptia A. un organism primeste materiale din mediul inconjuréitor B. un organism isi foloseste mugchii pentru miscare C. un organism igi creste masa D. mirimea celulelor corpului cregte Cand nevoile celulelor corpului sunt satisficute si functiile corpului se desftisoard normal, organismul se afl in A. homeostazie B. metabolism anabolizant C. crestere D. migcare ipsilateral Principalul mecanism de feed-back al organismului este A. feed-back-ul negativ B, feed-back-ul pozitiv C. mecanismul de reglare D. proximal versus distal Unmitoarele caracteristici se referd la pozitia anatomic& a corpului, cw excepfia A. privirea inainte B. membrele superioare pe lang corp C. picioarele apropiate D. palmele indreptate spre corp Care dintre urmitoarele structuri se consider’ a fi pe partea anterioara a corpului? A. ceafa B. palmele C. urechile D. coatele in raport cu stomacul, maduva spinirii se aflé A. lateral B. posterior C. anterior D. ventral Termenul directional care se refer la pozifia orientati spre partea de jos a corpu- lui, in directia opusa fata de cap, este A. cefalic B, cranial C. superior D. inferior16 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facultatile de medicina 4 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21 Daca structura A se aflé lateral fay de corp si structura B se aflé in directia opusa, atunci structura B se afla: A. proximal B. medial C. ventral D. anterior Fata de braful sting, braful drept se afi A. proximal B. frontal C. controlateral D. caudal in comparafie cu articulatia genunchiului, articulafia soldului se affa A. proximal B, superficial C. inferior D. dorsal {in comparatie cu pielea, muschii se afl A. superficial B, profund C. lateral D. cefalic Pentru c& braful sting si piciorul stang sunt de aceeasi parte a corpului, spunem ci sunt situate A. transvers: B. epigastric C. ventral D. ipsilateral Comparativ cu braful, degetele se afl A. superficial B. distal C. parasagital D. orizontal Planul sagital imparte corpul intr-o A. parte dreapta si una stanga B. parte anterioara si una posterioara C. parte superioara gi una inferioari D. parte lateral’ gi una controlaterali O sectiune transversal printr-un organ se realizeaza cand acesta este secfionat in plan A. sagital B, medio-sagital C. coronal D. transversalIntroducere in anatomie sifiziologie 17 22. Cavitatea craniand si cavitatea spinal formeazi A. cavitatea inferioara B. cavitatea superioara C. cavitatea posterioara D. cavitatea anterioara 23. Mediastinul se afla in A. portiunea pelviana a cavitatii abdomino-pelviene B. portiunea abdominal’ a cavitatii abdomino-pelviene C. canalul rahidian D. cavitatea toracica 24, Regiunile hipogastrica, iliac si ombilical sunt localizate in A. cavitatea abdomino-pelviand B. cadramul drept inferior al cavititii toracice C. cadranul stng superior al canalului rahidian D. cavitatea dorsal 25. Lichidul seros secretat de membranele seroase A. este produs de celulele sanguine B. contine enzime digestive C. permite organelor s& alunece cu usurinfi unul pe Hingi celalalt D, este un mediu de transport al hormonilor in organism SECTIUNEA C~ Adeviérat/Fals: La urméitoarele enunfuri marcagi cu litera ,A” afir- mafia care este adevéiratd. Dacéi este falsé, inlocuifi cuvantul subliniat pentru ao trans- forma intr-una corecté. 1, Referitor la nivelele structurale ale organismului, moleculele se asociazA intre ele pentru a forma un tesut. 2. Dova sau mai multe tipuri de fesuturi se asociaz pentru a forma un organ. 3. fn procesul metabolic numit catabolism, materia organica este degradati, de obicei cu consum de energie. 4. Caracteristica ce permite celulelor si receptioneze stimuli pe care fi transmit din- tro parte in alta a corpului se numeste iritabilitate. 5, Reproducerea asexuati este forma de reproducere in care o singura celula se divide pentru a rezulta doua celule fiice identice, 6. Homeostazia se asociaz cu menfinerea relativ constanta din punct de vedere fizic si chimic a mediului intern al celulelor organismmului $i al organismului insusi. 7. Sistemele de auto-reglare care functioneaza in organism pentru a-l proteja de ex- treme sunt cunoscute ca sisteme de control. ;18 Anatomie $i fiziologie umana pentru admitere la facultitile de medicind 8. Despre o structura pe care o gasim de aceeasi parte cu cavitatea abdominali spu- nem c& se afl posterior. 9. Pozifia orizontala este cea de referinta pentru tofi termenii directionali referitori la corp. 10. Despre o structura aflata in partea superioara a corpului putem spune c& se afl in partea craniala. 11. Ochii se afl medial fata de nas. 12. O structurd care se afla mai aproape de suprafata corpului decét alta, spunem c& este superficial’ 13, Termenul ,dorsal” este similar, dar nu in totalitate, cu ,anterior”. 14, Comparativ cu femmurul, glezna se afl in profunzime. 15. Planul vertical este un plan longitudinal care imparte corpul intr-o parte stng& si ‘una dreapti. 16. Planul coronal-se mai nueste si plan transversal. 17. Planul coronal formeaza un unghi drept cu planul sagital. 18. Cele doua subdiviziuni importante ale cavitatii posterioare sunt cavitatea toracic’ si cavitatea abdomino-pelviana. 19. Esofagul, traheea si inima se afld intr-o regiune a cavitifii toracice numit& pericard. 20. in cavitatea abdomino-pelviana regiunea epigastric se afla imediat superior regiu- nii hipogastrice. 21. Lateral de regiunea ombilicald a cavititii abdomino-pelviene se afla regiunile inghinale tng’ si dreapta. 22. Perefii cavititilor corpului si suprafafa organelor din interiorul acestora sunt acope- rite de membrane mucoase. 23. Organele abdominale si cea mai mare parte a organelor pelviene sunt acoperite de © membrana seroasi numit& pleura. 24, Membranele seroase se afl, de obicei, Ia distant una de cealalta. 25, Cele dou componente principale ale membranelor seroase sunt foita viscerala gi foita parietal’. SECTIUNEA D - Studiu de caz John suferi de dureri puternice la fiecare respirafie. Medicul il informeaza ca are pleu- rezie. Ce membrane sunt inflamate? Care este rolul lor? De ce este pleurezia atit de dureroasa?Introducere in anatomie si fiziologie 19 RASPUNSURI SECTIUNEA A — Completare 1. anatomie macroscopic 26. conditii stresante 2. microscop 27. feed-back-ul negativ 3. celulele 28, feed-back-ul pozitiv 4. fiziologie renal 29. pozitie anatomic’ 5. atomi 30. anterior 6. moleculele 31. posterior 7. celula 32. cap 8. fesut 33. torace 9. fesutul conjunctiv 34. lateral 10. fesut epitelial 35. trunchi 11. organ 36. antebrat 12, metabolismul 37. ipsilaterale 13. anabolism 38. planul sagital 14, catabolism 39. plan coronal 15. involuntar’ 40. plan transversal 16. oase 41. parasagital 17.crestere 42. cavitatea cranian’ 18. celulelor nervoase 43. cavitatea toracic’ 19. reparare 44. mediastin 20, reproducere sexuat’ 45. cavitate peritoneala 21. asexuat 46. diafragma 22. homeostazie 47. regiune epigastric 23. fizie 48. regiune inghinal& 24, oxigenul 49. pericardul 25. sistemul endocrin 50. foitd parietala SECTIUNEA B ~ intrebari cu rispuns la alegere 1c 6c 1B 16. A 2B 7B 12.B 17.B 3.D BA 13.D 18.D 4B 9A 14.B 19.B 5.C 10.D 15.C 20. A 21.D 22. 23.D 24.4 25.C20 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicing SECTIUNEA C ~ Adevirat/Fals 1. celula 9. anatomic’ 17. 2A 10.4 18, 3. eliberare 11, lateral 19. 4, conductibilitate 2A 20. SA 13. posterior 21. 6A 14. distal 22. 7. feed-back 15. sagital 23. 8. anterior 16. frontal 24, 25. SECTIUNEA D - Studiu de caz A anterioare mediastin ombilicale flancuri seroase peritoneu aproape A {n pleurezie sunt inflamate foifele pleurale parietale si viscerale. Ele cXptusesc cavitatea pleurala si acopera plimanii, permifandu-le si se umple cu aer fir frecare. Pleurezia este atit de dureroasi pentru ci, din cauza inflamafiei, foifele pleurale se freaci una de cealaltS in timpul migcirilor respirator.Bazele chimice ale anatomiei si fiziologiei CE.VETI INVATA Acest capitol confine nofiuni de baz din biochimie. Parcurgiind acest capitol, vetiinvaja si: descriefi elemente, atomi, molecule, diversi compusi; deosebifi tipurile de reactii chimice ale organismului; deosebifi acizii de baze si s& folositi scala pH-ului; identificati clasele de macromolecule esenfiale dupa tip, unitatea de baz sau exemple; deosebiti monozaharidele, dizaharidele si polizaharidele; identificaji componeutele trigliceridelor, fosfolipidelor si steroizilor dupa descri- ere si exemple; deosebifi acizii grasi mononesaturati, polinesaturati si saturati; identificayi componentele aminoacizilor si partea variabil& din fiecare aminoacid; descrieti structura proteinelor; rezumati funcfiile proteinelor in organism; deosebiti tipurile de acizi nucleici dupa compozifie si funcfii; aplicati cunostinfele dobandite intr-un studiu de caz. ral22 Anatomie si fiziologie uman pentru admitere la facultatile de mediciné in anii 1800, oamenii de stiinf4 au descoperit ca unii compusi din structura organismelor vii pot fi sintetizafi. in 1828, Friedrich Wohler a sintetizat primul compus, urea, un produs de degradare al metabolismului proteic. De atunci, a devenit evident c& fiziologia organismului este corelati cu chimia. Compusii chimici se clasificd in organici si anorganici. Cele patru tipuri principale de compusi organici prezente in organismul uman sunt: glucidele, lipidele, proteinele i acizii nucleici, Ei reprezinté principatul subiect al acestui capitol. aH ELH Formarea substanfelor organice depinde de modul in care se leaga atomii intre ei pentru a forma molecule. Atomii sunt unitiile fundamentale din care sunt alcituite elementele chimice, in timp ce moleculele sunt unitatile de baz& ale compusilor chimici. ELEMENTELE CHIMICE Toata materia din univers este alcdtuité din una sau mai multe componente fundamentale numite elemente chimice. in natura exist 92 de elemente si multe altele au fost sinte- tizate de oamenii de stiinfa. Un element nu poate fi dezintegrat in alte componente mai simple prin mijloace chimice. Oxigenul, fierul, calciul, sodiul, hidrogenul, carbonul gi azotul sunt elemente. Elementele sunt desemnate prin simboluri care deseori deriv din limba latin (Ta- belul 2.1). De exemplu, sodiul (din latinescul natrium) se prescurteaz& Na; potasiul (ka- lium) se prescurteazi K; fierul (din ferrum) se prescurteaza Fe. Alte simboluri sunt: H pentru hidrogen, O pentru oxigen, N pentru azot, C pentru carbon. E important de stiut c& hidrogenul, carbonul, oxigenul si azotul formeaz peste 90% din greutatea corpului uman. ATOMII Elementele sunt compuse din atomi, cea mai mica parte dintr-un element care poate intra in combinafii cu atomii altor elemente. Un atom nu poate fi degradat in subunitafi mai mici fir a-si pierde proprietatile elementare. Atomii sunt alc&tuifi din proton si neutroni (nucleari), find inconjurati de electroni care orbiteazi (Figura 2,1). Masa unui proton incarcat pozitiv este de aproximativ 1835 de ori masa unui electron inc&rcat negativ, Neutronul nu este incarcat electric; el are aceeasi greutate ca protonul. Protonii si neutronii aderi strdns pentru a forma nucleul dens, incarcat pozitiv, al atomului. Electronii se invart in jurul nucleului pe trasee cu- noscute drept straturi. Numarul atomic al unui element reprezinti numérul de protoni dintr-un atom, iar numarul de masa (masa atomic’) este suma protonilor si neutronilor din atom.Bazele chimice ale anatomiei $i fiziologiei TABELUL 2.1 CATEVA ELEMENTE CHIMICE PREZENTE LA ORGANISMELE VII, SIMBOLURILE $1 MASELE LOR ATOMICE Elementul chi Simbolul atomic ‘Masa atomica Carbon Cc 12 Hidrogen H 1 Oxigen Co) 16 Azot (Nitrogen) N 14 Sulf Ss 32 Fosfor Pp 31 Potasiu k 39 Calciu Ca 40 Fier Fe 56 Magneziu Mg 24 ‘Cupru Cu 64 Bor B 11 Zine Zn 65. Clor a 35 Sodiu Na 23 Mangan Mn 55 Cobalt Co 59 lod L 127 ‘tom de hidrogen ‘Atom de carbon FIGURA 2.1 Structura a trei atomi si particulele esentiale ale atomului Distribujia electronilor intr-un atom este important pentru chimia atomului. Atomii sunt cel mai stabili atunci cénd pe stratul extern se afl un numir complet de electron. Acest tumar poate fi de doi electroni (pentru hidrogen gi heliu) sau opt electroni. Un atom tinde s& primeasc& sau si cedeze electroni pana céind stratul extern este complet si atomul devine stabil. Un element cu atomi ai c&ror straturi externe sunt complete, este un clement inert deoarece nu intra in reacfie cu alfi atomi, Heliul, neonul, kryptonul sunt exemple de elemente inerte. Primirea sau cedarea electronilor sunt fundamentale pentru reactiile chimice ale ato- milor. Cand o reactie se soldeaz& cu pierderea de electroni, se numeste oxidare. Cand 0 reacfie are ca rezultat primirea de electroni, se numeste reducere. Aceste tipuri de reactii au loc impreuna si se numesc reactii de oxido-reducere. Atomii conjin acelasi numar de protoni gi electroni si in aceasta stare sunt conside- rafi neinedrcafi (neutri). Cénd pierd sau primese electroni, se incarcd si devin ioni. Un ion are sarcind pozitiva dac& are un proton in plus, sau are sarcind negativa daca are un electron in plus, Ionii de sodiu, calciu, potasiu si multe alte tipuri de ioni sunt importanti in fiziologia umana. Desi numirul de protoni este acelasi pentru tofi atomii unui element, numirul de neutroni poate varia, Astfel de variante se numesc izotopi. Izotopii au acelasi numar 2324° Anatomie si fiziologie uman’ pentru admitere la facultatile de medicind atomic, dar mas& atomicé diferit’. Atomii de carbon, de exemplu, au numarul atomic 6 si mumarul de masé 12. Un izotop de carbon ("*C), cu doi neutroni in plus, are numarul atomic 6, dar numarul de masa 14. MOLECULELE Moleculele sunt combinafii chimice de doi sau mai mulfi atomi. Moleculele unui ele- ment sunt compuse dintr-un singur tip de atom. Exemple sunt molecula gazului hidrogen (H,) sau oxigen (O,). . . . DE RETINUT Moleculele aledtuite din dou’ sau mai multe tipuri de atomi se nu- |F-aehaglee mmese compusi. De exemplu, apa este un compus alcituit din molecule [Ia aah de apa (HO), iar glucoza este alcatuitt din carbon, oxigen si hidrogen nana (CH,0,). ee een Dispozitia atomilor in moleculi ti determina proprietifile. Masa ett er Meaey molecular este egal cu masa atomici a atomilor din molecula. De exemplu, masa moleculara a apei este 18. Masele moleculare se expri- ‘mé in daltoni (un dalton reprezint masa unui atom de hidrogen; un compus cu masa moleculara 18 este, astfel, de 18 ori mai greu decat un atom de hidrogen). Daltonii ne oferd o idee relativa despre marimea unei molecule Atomii se leaga unii de ceilalfi in molecule prin intermediul legiturilor chimice. Pentru a se forma o legituri, atomii trebuie s4 se apropie indeajuns, astfel incat stratu- rile lor electronice si se suprapuni. Apoi, se schimba sau se impart electroni pentru a se forma o legatura chimica. Legaturile chimice pot fi: ionice, covalente si de hidrogen. O legaturd ionica se formeaza cfnd electronii unui atom sunt cedati unui alt atom. Din acest transfer rezulti atomi incarcafi electric, numifi ioni (Figura 2.2). Sarcinile electrice ale celor doi ioni sunt opuse (pozitiva si negativa), iar ionii cu sarcini electrice opuse se atrag intre ei, rezultéind o leg&itura ionic. Clorura de sodiu este format din ioni de sodiu gi clor combinafi in acest fel. Nat oF Clorur de sodiu FIGURA 2.2 Formarea unei legaturi ionice cu ajutorul atomilor de sodiu (Na) si clor (CD. Un electron se deplaseaz de la atomul de Na la cel de Cl, crednd ioni, a ciror atractie electric formeaz’ legatura ionic. Al doilea tip de legatura se numeste legiiturd covalent. Aceast legatur se formea- zi cand doi atomi pun in comun unul sau mai multi electroni (Figura 2.3). De exemplu, pentru a forma molecula de metan (CH,), carbonul igi imparte electronii cu patru atomi de hidrogen, iar atomii de oxigen si hidrogen impart electroni pentru a forma moleculele de api (HO). Cand se imparte o singura pereche de electroni, legitura este simpli, cand se impart doua perechi, avem o legatura dubla.Bazele chimice ale anatomiei si fiziologiei Schimb de electroni oy ni (ap) 9 Schimb ae Mr) Stern FIGURA 2.3 Formarea unei legituri covalente intr-o molecula de apa. Atomul de oxigen isi ‘imparte electronii cu doi atomi de hidrogen, completindu-se astfel straturile externe de electroni ale fiectruia, Carbonul este renumit pentru capacitatea de a participa la o multitudine de legituri covalente pentru c& are doar patru electroni in stratul su extern, Astfel, se poate com- bina cu alfi patru atomi sau grupuri de atomi. Compusii carbonici posibili sunt atat de diversi, incdt chimia umand gi disciplina de chimie organic’ se ocupi aproape exclusiv de chimia carbonului. Un alt tip de legatura este legitura de hidrogen. Aceasta este 0 legituri slaba, for- mat& prin atracfii intre parti ale moleculelor usor pozitive gi parfi usor negative. Legi- turile de hidrogen fin impreunii moleculele de apa si se gisesc gi intre componentele acizilor nucleici, unde ajuti la meninerea structurii de dublu helix a ADN-ului. in plus, forma tridimensionala a proteinelor depinde, in mare parte, de legaturile de hidrogen. Tabelul 2.2 prezint’, pe scurt, cele trei tipuri de legaturi TABELUL 2.2 CELE TRE! TIPURI DE LEGATURI CHIMICE DIN MOLECULELE ORGANICE. Tip Baza chimicd Taria Exemplu tonic’ AtracfiaIntre ioni cu sarcini opuse Puternic& Clorura de sodiu ~ Punerea in comun a perechilor de - Legatura Covalenté —electroni intre atomi er carbon - carbon Dehidrogen _tvactil intre parti usor pozitive si gi. Coeziunea apei parti usor negative ale moleculelor Procesul prin care substanfele chimice interacfioneaz pentru a forma noi leg&turi se numeste reactie chimied. intr-o reactie chimic’, reactanfii pot forma diversi produgi de reactie. De exemplu, o moleculé reactants poate fi separati in doi produsi moleculari. in alte cazuri, se poate produce un schimb de parti intre moleculele reactante, poate fi introdus apa in reactie, proces cunoscut sub numele de hidroliz, sau poate aparea 0 reactie de oxido-reducere care implic un schimb de electroni. Apa este un important component in multe reactii chimice, fie ca si compus adaugat reactantilor, fie ca moleculé ce rezulti din reactie. Apa este solventul universal in orga- 2526 Anatomie $i fiziologie uman’ pentru admitere la facultatile de medicina nismul uman gi, practic, toate reactiile chimice fiziologice au loc in apa. Apa reprezinta peste 75% din compozitia organismului ACIZII $1 BAZELE Un acid este un compus chimic care elibereazi ioni de hidrogen cénd este adiugat in apa. Cand acidul clothidtic este pus in apa, el elibereaza ioni de hidrogen (protoni). Un acid este considerat tare (acidul clothidric, sulfuric, azotic) dac& igi elibereaz& tofi ionii de hidrogen, sau slab (acidul carbonic), daci clibereaz doar céfiva ioni de hidrogen. Acizii au gust acru gi reactioneaz cu multe metale, Concentrafia de protoni eliberati de un acid determina aciditatea solutiei. Cand se scrie formula molecular pentru un acid, hidrogenul este primul atom din formula. De exemplu, HCl reprezinta acidul clorhidric, iar H,SO, acidul sulfuric. Anumifi compusi chimici atrag hidrogenul céind sunt introdusi in ap. Aceste sub- stanfe se numesc baze. Exemple tipice de baze sunt hidroxidul de sodiu (NaOH) si hidroxidul de potasiu (KOH). Cand acesti compusi sunt introdusi in apd, ei atrag ionii de hidrogen din moleculele de api, lisfind in urma radicali ionici hidroxil (-OH). Rezulti 0 soluie bazica (alcalin8). Atat NaOH, cat si KOH, sunt baze tar, in timp ce componentele acizilor nucleici, cum ar fi guanina gi adenina, sunt baze slabe. Bazele au un gust amar si sunt alunecoase la pipait. Amoniacul, un produs de degradare al metabolismului pro- teic, formeazi in reactie cu apa o baz’ numiti hidroxid de amoniu; pe de alt& parte, prin acceptarea unui proton, formeazi ionul amoniu. Masurarea aciditifii sau alcalinitatii unei substanfe se face cu ajuto- rul pH-ului, logaritmul zecimal cu semn schimbat al concentrafiei ioni- lor de hidrogen. Cand numarul ionilor de hidrogen este egal cu numarul ionilor hidroxil, pH-ul substantei este 7,0 (apa pura, are un pH de 7,0). Scaiderea valorii caracterizeaz substantele acide, 0 substan mai acida avand un pH mai mic (Tabelul 2,3), Substangele alcaline au valori ale pH-ului mai mari de 7, iar cea mai alcalin’ substanfa are pH-ul 14,0. C&nd pH-ul unei solufii este 7, numarul ionilor de hidrogen $i hidroxil este egal. O solutie cu pH 6 are de 10 ori mai multi ioni de hidrogen decat o solutie neutr’, iar o solu- fie cu pH 5, are de 100 de ori mai mulfi ioni de hidrogen. O solufie cu pH 8 are 1/10 din numirul ionilor de hidrogen al unei solufii neutre, iar una cu pH 9 are 1/100 din numarul ionilor de hidrogen al unei solutii neutre. Invers, cu cat concentratia ionilor de hidrogen e mai mic&, cu atat este mai mare concentrafia ionilor hidroxil. aati CO ie Ue TABELUL 2.3. VALOAREA pH-ULUI PENTRU CATEVA FLUIDE ALE CORPULUI Substanta pH Substanta pH ‘Suc gastric 14 Lacrimi 72 Urina 6,0 Sange 74 Saliva 68 Suc intestinal 78 Lapte 7A Suc pancreatic 8,0Bazele chimice ale anatomiei si fiziologiei COMPUSII ORGANI Dintre numeroasele tipuri de compusi organici, atit in corpul uman cét si in celelalte viefuitoare fntélnim patru mari categorii. Cele patru categorii sunt glucidele, lipidele, proteinele gi acizii nucleici. GLUCIDELE Glucidele sunt folosite ca si materiale structurale gi surs& de energie pentru organismul uman. Ele sunt compuse din carbon, hidrogen si oxigen; ponderea atomilor de hidrogen fatii de cei de oxigen este, de obicei 2:1. Glucidele simple se mai numese zaharide. Za- haridele se clasificd la rndul lor in monozaharide, daci sunt compuse dintr-o singuré unitate molecular. Cea mai des intélniti monozaharida din corpul uman este glucoza (C,H,,0,). Glucoza este combustibilul de baz al organismului. Aceasta se dizolva in fluidele corpului gi este transportat& in toate celulele, unde este degradati chimic, eli- berfind energie. Alte monozaharide sunt fructoza si galactoza (Figura 2.4). Glucoza, fructoza si galactoza au aceesi formuli molecular’ (C,H,,0,), ins atomii sunt aranjafi diferit. Astfel de molecule se numesc izomeri. Dizaharidele sunt zaharuri compuse din doud unititi moleculare monozaharidice legate covalent una de cealalta. in organismul uman exist trei dizaharide importante: maltoza, o combinatie de doua unititi glucidice, rezultati din degradarea amidonului in intestin; zaharoza, zaharul de masi, format prin unirea glucozei cu fructoza, este 0 surs& de energie; si lactoza, compusi din molecula de glucozi si galactozi (Figura 2.5), de asemenea o surs& de energie. Lactoza este principala zaharida din lapte, Glucidele compuse se numesc polizaharide. Polizaharidele se formeazi prin com- Dinafii intre diverse monozaharide. Printre cele mai importante polizaharide amintim amidonul, compus din mii de unititi glucidice. Amidonul este forma de depozitare a glucidelor intalnita la plante. Mare parte din populatia mondiala isi satisface nevoile energetice cu glucoza provenité din amidonul diverselor plante: orez, gréu, porumb, cartofi. ' oH aa rele lest t Glucozé (forma aciclics) Glucozé (forma ciclics) Fructoxs FIGURA 2.4 Exemple de monozaharide. (a) Glucoza este cea mai frecvent intdlniti monoza- harida in anatomie si fiziologie. Exist atat sub form’ aciclicd, cat si sub forma de ciclic&. (b) Alte dou’ monozaharide, galactoza si fructoza, au acelasi num&r si tip de atomi, insi intr-un aranjament diferit. 2728 Anatomie si fiziologie uman& pentru admitere la facultatile de medicina a. Dinaharide enon ort one exon — — Je J. on * Kon —™ Row ALg_Kon Ne rs) oH WO on) 2, oH on on on Glucoet Glucose Maltozs eon enon al to Fae fie op EO on + Kon —_ +H on oe ou ox Glucoza (forma B) Galactoza (forma B) Lactoza (forma B) ‘euoH enon oom ete O enon w\f" OH y ‘OH wo\f" oO on os on bs Glucozs Fructors Taharozt b.Pollzaharide (amidon) end eo J ° Cee ! Pe a ° FIGURA 2.5 Dizaharidele si amidonul (polizaharid). (¢) Dizaharide ca maltoza, lactoza $i za- haroza sunt alcdtuite din monozaharide. (b) Amidonul este alcatuit din numeroa- se unitifi glucidice. Observafi ca glucidele sunt prezentate in forma lor inelara. Alt polizaharida, de asemenea importanta, este glicogenul. Glicogenul este compus din mii de unitafi glucidice, insa acestea se leagit intr-un alt mod fata de amidon. Glico- genul este forma cea mai importanti de depozitare a glucozei in ficatul uman si muschii scheletului. O alta polizaharida importanti este celuloza. Si ea este alcituita din unitati glucidice, {nsi legaturile ei covalente nu pot fi rupte decat de citre cfteva specii de microorganis-Bazele chimice ale anatomiei $i fiz me. Celuloza se gaseste in perefii celulari ai plantelor gi furnizeaza fibrele alimentare din organism (Tabelul 2.4), TABELUL2.4 MACROMOLECULE IMPORTANTE ALE ORGANISMELELOR Vil Macromolecula Alcatuire Functii majore Exemple een Monozaharide D&POzit de energie; rol__ Amidon, glicogen, structural celuloz’ Upide Grasimi | Deporit de energie; Acizigrasisi : e izolare termic&; amor- _Gr8sime, ulei alicerol Fosfolipide —_acizigrasi, glicerol, fosfati slogrup R* Ceruri ‘dizi gragi si al- cooli cu tanturi tungi Structur’ cu patru inele Steroizi Proteine Aminoacizi Acizi nucleici Nucleotide tizarea socurilor Structura membra- nelor Impermeabilitate; protectie impotriva diverselor elemente Stabilitate membrana- 18; hormoni Catalizatori ai reactilor metabolice; hormoni; transportul oxigenului; rol structural Ereditate; informatii pentru sinteza proteic& Membrand citoplas- maticd Cutind, suberind, ceru- men, ceara de albine Colesterol, testoste- Ton, estrogeni Enzime, hormoni (insulin, hormonul de crestere); hemoglobi- nd, cheratina; colagen ADN, ARN Grupa R= 0 porfiune variabili a moleculei LIPIDELE Lipidele sunt molecule organice compuse din atomi de carbon, hidrogen gi oxigen. La lipide, raportul atomilor de hidrogen comparatiy cu cel al atomilor de oxigen este mult mai mare decat la glucide. Lipidele includ steroizi (materialul din care sunt alcdtuit unii hormoni), ceruri (de exemplu cerumenul) si grisimi, despre care vom discuta in continuare. Alte lipide sunt fosfolipidele, care au in componentii fosfor gi se gisesc in ‘membrana celulara. Grisimile sunt compuse dintr-o molecula de glicerol si una, dow’ sau trei molecule de acid gras (astfel, formand mono-, di- si trigliceri- toca dele), Un acid gras confine un lant lung de atomi de carbon, cu atomi TRAE aE tes de hidrogen asociati si o grupare (COOH) de acid organic. in structura [ETE Eaten unei grisimi, acizii grasi pot fi de acelagi fel sau diferifi. Ei sunt legati [MMUINCCE eT de 0 molecula de glicerol printr-o reactie cu eliminare de apa (deshi- UU GULIR dratare) in timpul formarii legiturii covalente (Figura 2.6). Numarul atomilor de carbon dintr-un acid gras poate varia intre 4 si 24. DU ia et30 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicin’ Unii acizi grasi au una sau mai multe legituri duble in molecula, unde se pot lega mai multi atomi de hidrogen. Acizii grasi care au astfel de molecule se numesc acizi grasi nesaturati. Dac existi o singura legitura dubla, se numeste acid gras mononesaturat. Daca sunt dou sau mai multe legaturi duble, acidul se numeste polinesaturat. Alfi acizi grasi nu au legaturi duble si ei se numesc acizi grasi saturati. in anumite afectiuni, in ocul acizilor saturafi, este de preferat ca dieta si contin acizi grasi nesaturafi CAnd grisimile sunt depozitate in celule, de obicei sunt pistrate sub forma unor pi- c&turi clare. Animalele, inclusiv omul, depoziteaza grasimile intracelular, la nivelul te- sutului adipos. Grisimile din fesutul adipos inmagazineazi mult energie (Capitolul 4) si sunt foarte utile organismului. fn timpul digestiei, enzima numiti lipaza degradeazi grisimile pana la acizi grasi si glicerol. (2) Componentele unei molecule de grésime I H0—OH HO—C—CHy—CH.— CHy on Un acid gras saturat ° HC —OH 1 Glicerol HO—C—CHy— CH,—CH=CH— City Un acid gras nesaturat (b)Sinteza unei molecule de grasime ° f i] 1 — 0H ERE—C— oH — OF — ° He—OH | ll “ERIE Sota (6) Produsul de sintex ° e004 crore Heo 0 a a Un diglcerid FIGURA 2.6 Exemple de grisimi: (2) componentele unei molecule de grasime; (b) sinteza unei molecule de grisime; (¢) noua molecula format. PROTEINELE Desi proteinele au o complexitate i o marime considerabila, pot fi usor de inteles deoare- ce au in componenfa lor unitii, numite aminoacizi. Aminoacizii contin atomi de carbon, hidrogen, oxigen si azot. Céteodati mai pot fi prezenfi atomi de sulf sau fosfor. Exist 20 de tipuri diferite de aminoacizi, fiecare avand atagate: o grupare amino (-NH,),o grupareBazele chimice ale anatomiei si fiziologiei 31 carboxil (COOH) si de regula un rest radical (-R). Aminoacizii difers dupa gruparea radical. Diferenfele legate de aranjamentul, tipul si numirul atomilor din gruparea radical (-R) confera unicitate fiecdrui aminoacid. Aminoacizii isi exprim’ aceasta unicitate prin tipurile de legaturi si gradul de aciditate sau alcalinitate. Exemple de aminoacizi sunt: alanina, valina, acidul glutamic, triptofanul, tirozina, histidina. Pentru a forma o proteina, aminoacizii se leag& unul de celilalt prin fnliturarea atomului de hidrogen din gruparea amino a unui aminoacid si inl&turarea hidroxilului gruparii acide a celui de-al doilea aminoacid. Apoi, gruparea amino se leagi de gruparea acid (Figura 2.7) si se eli- mind o molecul de apa (deshidratare). Legatura formata intre aminoacizi se numeste legitur peptidic4. Proteinele mici, deseori mai sunt numite peptide. Corpul uman are nevoie de proteine pentru sinteza componentelor celulare (de exemplu, proteine musculare), a hormonilor si a enzimelor. Hormonii asigura reglarea chimic& a organismului. Enzimele sunt proteine ce catalizeazi majoritatea reactiilor chimice care au loc in celule. Enzimele nu sunt consumate in reactie, ci rimén disponi- bile pentru a cataliza reactiile viitoare. Fara enzime, chimia celular’ nu poate avea loc, deoarece enzimele asigur& locul in care substanfele chimice pot interactiona in timpul unei reacfii chimice. Astfel, pentru a avea loc, reactiile de sinteza si de descompunere depind mult de enzime. Proteinele, de asemenea, pot fi gisite si in afara celulelor, ca material de suport gi intirire. Oasele, cartilajul, tendoanele si ligamentele contin proteine in cantitate mare. Multi hormoni, precum insulina sau hormonul de crestere, sunt compusi din proteine. aie RC Tees tin tanturi de aminoaciz. . Lepsturé peptic’ HoH oO * HO ko Hoo ne Il ll Iolo Lt | I i} 7 etter Cs Hoy cs H—o— Hy chs Cs Alanina valina ‘Alanit-valing FIGURA 2.7 Legarea aminoacidului alanina de aminoacidul valin& pentru a forma o peptid’ alcituiti din doi aminoacizi. Observati cX sunt implicate gruparile (COOH) ale primului aminoacid gi (NH,) ale celui de-al doilea. Apa este un produs al reactiei. Legitura covalent formata este o legitura peptidica, Diversele celule ale corpului produc proteine unice. Informafiile pentru sinteza aces- tor proteine se gisesc in nucleul celulelor, unde codul genetic din ADN determina sec- venta de aminoacizi care apar in proteina final. Cromozomii celulei contin acest cod genetic in unitafi functionale, numite gene. Aminoacizii proteinelor pot servi, de asemenea, ca sursti de energie pentru celula. And este nevoie, ficatul indeparteaz gruparea amino a unui aminoacid, iar celulele organismului folosesc compusul rezultat pentru energie.32 Anatomie $i fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicina ACIZII NUCLEIC! Asemenea proteinelor, acizii nucleici sunt molecule foarte mari, alcatuite din mai multe subunitafi. Unitatile acizilor nucleici se numesc nucleotide. Fiecare nucleotid contine 0 moleculi glucidica legata de o grupare fosfat si de o molecula ce confine azot, numita bazii azotati (pentru ca are proprietaiti bazice). in celulele organismului uman se gisesc dou’ tipuri importante de acizi nucleici. Pri- mul, este acidul dezoxiribonucleic, sau ADN; cel de al doilea este acidul ribonucleic, sau ARN. ADN-ul se giseste in cei 46 de cromozomi ai nucleului celu- Jar gi este materialul din care sunt formate genele, ARN-ul se gaseste in pT nucleolul, nucleu! si citoplasma celulelor. impreunt cu ADN-ul, parti- eit tanat te ip’ la sinteza proteinelor (Capitolul 3). ey Componentele ADN-ului si ARN-ului difera usor, ADN-ul confine . glucida cu 5 atomi de carbon numiti dezoxiriboza, in timp ce ARN- ul confine riboz’. Atat ADN-ul cat si ARN-ul contin grupiri fosfat. Gruparile fosfat Jeagit moleculele de dezoxiriboza sau riboz una de cealalta in lanful nucleotidic, pentru a forma aga-numitul ,schelet” al lanfului. Ambii acizi contin bazele adenina, guani- nai gi citozina, dar ADN-ul confine baza timin’, iar ARN-ul baza uracil (Tabelul 2.5). Adenina si guanina sunt molecule purinice, in timp ce citozina, timina si uracilul sunt molecule pirimidinice. in 1953, biochimistii James D, Watson si Francis H. C. Crick au propus un model uni- versal acceptat pentru structura ADN-ului. in modelul Watson-Crick, ADN-ul const’ din douii lanfuri lungi de nucleotide cu bazele indreptate spre interior, precum treptele unei seari. Guanina gi citozina se imperecheazi pentru a forma o treapta; Ia fel, adenina si timina, Adenina si timina sunt complementare, ca si guanina gi citozina. Acest mod de aranjare constituie principiul complementaritifii bazelor. Cele dou’ lanfuri nucleotidice se impletese pentru a forma un dublu helix, asemindtor unei sc&ri in spirala (Figura 2.8). Bazele lanfurilor nucleotidice sunt menfinute impreuna prin legdituri slabe de hidrogen. TABELUL 2.5 COMPARATIE INTRE ADN $I ARN ADN (acid dezoxiribonucleic) ARN (acid ribonucleic) Se giseste in nucleu Se giseste in nucleu si citoplasma ‘Se giseste in special tn ribozomi sin cltoplas= ‘Tntotdeauna asociat cromozomilor (gene) ma sub forma de ARN mesager sau ARN de ‘transport Contine o pentoza (5 atomi de carbon), __Contine o pentoz (5 atomi de carbon), glucid’ glucid’ numitd dezoxiriboz’ Rumit’ riboz’ Confine bazele adenin8, guanina, citozin’, _Contine bazele adenin, guanin8, citozin’, timing uracil Contine grupari fosfat ce leaga zaharurile _Contine grupari fosfat ce leaga zaharurile intre intre ele ele Functii de sinteza proteicd si de transmite- Bree . re ainformatiei genetice ‘unctii de sintez proteicésifiziologiei 33 Bazele chimice ale anatomi Nucleord Legitur de hirogen \ eas ee ea Dee Bue Componentele ADN-u Legends CD -cuanins RE = ctaxins Lanul a FIGURA 2.8 Structura dublu-helix a moleculei de ADN. O nucleotida confine glucidul dezoxiriboza (S), o grupare fosfat (P) si o baza azotati, Nucleotidele se leagit apoi pentru a forma cele doud lanturi ADN. Imperecherea bazelor complemen- tare (A-T) si (C-G) este implicatd in constructia ce menfine catenele impreund. Secvenfa de baze ADN dicteazi ordinea corect’ a aminoacizilor la nivelul proteinelor ce urmeazii a fi sintetizate. Aceasta succesiune a bazelor ADN reprezint& esenta codului genetic (Capitolul 3 studiaza importanfa si operativitatea codului genetic in celule). inainte ca celula sa se dividi, ADN-ul se replica. in celulele umane se replica 46 de cromozomi (sau 46 de molecule de ADN). Cromozomii replicati se separa si cate 46 vor trece in fiecare noua celula. Procesul replic&rii ADN-ului incepe cénd enzime specializate rup sau ,,desfac” du- blul helix. Pe misura ce se separa cele dou catene, sunt expuse bazele purinice gi piri- midinice de pe fiecare caten3. Bazele atrag nucleotidele lor complementare, ficdndu-le si stea in opozitie. Enzima ADN polimerazi uneste componentele nucleotidice pentru a forma un sir lung de nucleotide (Figura 2.9).34 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere la facuttatile de medicina Prin acest proces, fiecare catena veche de ADN determina sinteza unei noi catene de ADN prin imperecherea bazelor complementare. Vechea catend se uneste apoi cu noua catend si formeaz un dublu helix. Acest proces se numeste replicare semiconservati- ‘Va, pentru ci se conserva céite o catend veche in fiecare nou dublu helix de ADN. Nucleotide AON Sgn FIGURA 2.9 _Replicarea ADN. Catenele ADN se despiralizeazi, iar enzima ADN polime- raz uneste nucleotidele din fiecare lant conform bazelor prezente pe vechiul Jang. Noua catent se uneste apoi cu 0 caten’ veche gi formeazi dou noi dubla helixuri, ATP Onucleotida din ARN are un rol special in organism cand are atagate grupiri fosfat adifi- onale. Aceasta este adenozintrifosfatul, sau ATP-ul. ATP-ul actioneaza ca sursi energeti- c& pentru organism. ATP-ul se formeazi utilizind energia din moleculele alimentare prin respiratia celulara gi alimenteaz& functionarea organismului prin eliberarea unei grupari fosfat (Capitolul 19).Bazele chimice ale anatomiei $i fiziologiei 35 INTREBARI RECAPITULATIVE SECTIUNEA A ~ Completare: Adéugati cuvantul sau cuvintele corecte care completeazé fiecare dintre urmétoarele afirmatii. 1. Substantele chimice prezente in organismele vii se numesc 2, Toata materia din univers este alcdtuiti din una sau mai multe 3. Na este prescurtarea pentru 4, Atomii sunt alcatuifi din neutroni neutri, electroni incarcati negativ si particule incircate pozitiv, numite 5. Numérul de protoni dintr-un atom este denumit 6. Atomii sunt cel mai stabili cfnd stratul lor extern are 2 electroni sau 7.0 reactie prin care unul dintre participanti primeste electroni se numeste 8. Un ion este un atom care a primit sau a pierdut unul sau mai multi electroni gi a dobandit 9. Aranjamente specifice ale atomilor proveniti din diverse elemente alcatuiese 0 10. Glucoza este compusi din atomi de oxigen, hidrogen gi 11, Suma maselor atomice ale atomilor unei molecule se numeste 12. Cand electronii unui atom sunt transferati c&tre alt atom se formeazi doi ioni, iar cfnd acestia se atrag reciproc, rezulté o legatura 13. Metamul este un exemplu de compus format prin 14, Carbonul intra in nenumirate combinafii chimice deoarece stratul su electronic periferic are electroni. 15. Un exemplu de compus ce contine o legatura ionic& este sarea de bucitarie, sau 16. Cand este pus in apa, un acid elibereaza 17. Hidroxidul de sodiu gi hidroxidul de potasiu sunt exemple de substante numite 18. Glucidele servesc organismului uman ca material structural gi36 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicina 19. Toate moleculele glucidice sunt compuse din trei tipuri diferite de atomi: carbon, oxigen si 20. Cele mai simple glucide sunt compuse dintr-o singura unitate molecular& numit& 21. Glucidele alc&tuite din dou unit3ti moleculare unite prin leg&turi covalente se numesc 22, Amidonul, glicogenul gi celuloza sunt exemple de glucide complexe numite 23. Trei exemple de monozaharide sunt fructoza, galactoza gi 24. Lactoza este principala glucidi din 25. Celuloza este 0 glucida care nu poate fi degradata in organism gi in consecin& este folosit’ pentru 26, Acizii grasi, steroizii si cerurile aparfin unei clase de compusi organici numiti 27. Elementele esenfiale ale unei grisimi sunt una, dou sau trei molecule de acid gras legate de 0 molecula de 28. Acizii gragi cu legaturi duble se numese 29, Tesutul uman in care se depoziteaza grasimile sub forma de picdturi se numeste 30. Reactia prin care acizii grasi se leagit de moleculele de glicerol, are ca rezultat gi eliminarea de 31. Fiecare acid gras confine o grupare de acid organic si un lant de carbon cu asociati. 32. fn timpul digestiei, grisimile sunt degradate pani la acizi grasi gi glicerol de catre enzima numiti . 33. Cele patru elemente componente ale tuturor aminoacizilor sunt carbon, hidrogen, oxigen si 34, Numirul diferitilor aminoacizi care alcdtuiesc aproape toate proteinele din orga- nism este 35. Cand aminoacizii se unesc pentru a forma o proteind, legatura dintre ei se numeste 36, Proteinele sunt folosite pentru constructia unor pirfi celulare si pentru sinteza unor catalizatori chimici numifiBazele chimice ale anatomiei si fiziologiei 37 37. Fiecare molecula de aminoacid are o grupare amino gi un rest de acid organic re~ prezentat prin. 38. Legarea aminoacizilor intre ei pentru a forma o peptida presupune si eliminarea unei molecule de apa, proces ce se numeste . 39. Elementele de susfinere si consolidare ale organismului, alcatuite in mare parte din proteine, sunt oasele, tendoanele, ligamentele si 40. Doi hormoni alcatuifi exclusiv din proteine sunt hormonul de crestere gi 41. Cand proteinele sunt utilizate ca sursa de energie, transformarea intr-un compus energetic are loc in 42. Structurile ce compun acizii nucleici se numese 43. Materialul din care sunt alcatuite genele este ; 44, Baza azotati uracil se giseste doar in acidul 45, Bazele azotate adenind $i guanin’ aparfin unei clase moleculare numite 46. in dublul helix de ADN, adenina si timina stau in opozitie una fat& de cealalta iar celelalte dowd baze care stau in opozitie sunt . 47. Forma de dublu helix a ADN-ului se aseamin’ cu 0 __in spirala, 48, Fiecare celuli umani, cu exceptia celulelor sanguine gi a celor reproductive, conti- ne-un set de cromozomi. 49, Dupa replicarea ADN, o caten’ veche se uneste cu una noud in procesul numit 50. Scheletul moleculei de ADN este alc&tuit din grupari fosfat si molecule de glucida numit SECTIUNEA B — intrebéri cu rispuns ta alegere: Incercuifi litera din dreptul varian- tei corecte din urmatoarele afirmafii: 1. Toat& materia din univers este alcdtuitd din unul sau mai multe componente funda- mentale cunoscute ca gi A. compusi B. molecule C. ioni D. elemente38 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicind 2. Compusii organici A. sunt aledtuifi numai din ioni B. se gisesc in toate vietuitoarele C. sunt degradati in acizi si baze D. reactioneazi numai cu compusi anorganici 3. Care dintre urmatoarele afirmatii descrie un atom? A. nu poate fi degradat mai departe fara a-si pierde proprietitile elementare B. este ale&tuit din protoni incarcafi negativ si electroni incarcati pozitiv C. are mucleul alc&tuit din protoni si electroni D. neutronii se invart in jurul nucleului atomului 4, fntr-o reactie de oxido-reducere A. se formeaz’ o legitura dubli B. un acid este degradat in ioni de hidrogen si ioni hidroxil C. are loc o primire sau o pierdere de electroni D. monozaharidele reactioneaz cu dizaharidele 5. Masa moleculara este A. suma maselor atomice ale atomilor componenti B, suma maselor protonilor si electronilor C. acelasi numar ca gi numarul de masa. D. suma maselor legaturilor pe care le formeazi 6. Cénd electronii unui atom sunt cedafi altui atom se formeazé o legatur’ A. covalent B, molecular C. de hidrogen D. ionica 7. Atomii de carbon intr in numeroase legaturi cu alfi atomi deoarece atomul de carbon ‘A. nu are decét un singur electron lipsd in stratul extern B, are patru electroni in stratul extern C. se degradeaza cu ugurin{a cand formeazii un acid D. formeaza cu usurina legaturi ionice 8. Cand o baza este pusi in api A. atrage atomii de oxigen din moleculele de apa B. elibereazi numerogi atomi de hidrogen C. atrage atomii de hidrogen din moleculele de apa si last in urma o acumulare de ioni hidroxil D. reacfioneaz numai cu acizii slabi10. 1. 12. 13. 14. 15. 16. Bazele chimice ale anatomiei si fiziologiei Compusii organici alcatuiti exclusiv din carbon, hidrogen gi oxigen sunt A. proteinele gi grisimile B, proteinele gi acizii nucleici C. acizii nucleici gi grasimile D. ghucidele si grasimile Unmitoarele sunt monozaharide, cu excepfia A. fructozei B. zaharozei C. galactozei D. glucozei Glicogenul si amidonul se aseamina deoarece A. ambele sunt alcatuite din unitati glucidice B, ambele sunt folosite ca materiale structurale in celul C. ambele sunt monozaharide D. ambele contin azot Polizaharida folosita ca fibre alimentare in corpul uman este A. glicogenul B, lactoza C. celuloza D. glucoza Amidonul este compus din mii de unitaji de A. lactozi. B. glicogen C. fructoz D. glucozit Glicogenul se giseste in cantitate mare in A. maduva spiniii B. encefal C. ficat D. splina Cele dowa componente majore ale grisimilor sunt A. glucoza si aminoacizii B. glicerolul si acizii grasi C. azotul si sulful D, aminoacizii si acizii organici Griisimile sunt stocate sub forma de picituri clare in celulele fesutului A. conjunctiv B. nervos C. epitelial D. adipos 340 Anatomie si fiziologie umand pentru admitere la facultatile de medicind 17. Legitura dintre aminoacizi in structura unei proteine se numeste A. legatura ionicd B. legatura peptidic& C. legatura de hidrogen D. legaturi amino 18. Urmatoarele afirmatii caracterizeazi proteinele, cu exceptia A. sunt folosite ca enzime B. sunt alestuite din aminoacizi legai impreund C. se gsesc in tendoane, ligamente gi cartilaj D. sunt compuse exclusiv din carbon, azot gi oxigen 19. Informafia care dicteaz secventa de aminoacizi in proteine se afia in A. lizozomii celulei B. reticulul endoplasmatic C. membranele celulare si proteinele lor D. nucleul celulei 20. Urmittoarele substante sunt aminoacizi, cu excepfia A. valinei B. acidului glutamic C. tirozinei D. guaninei 21. ARN-ul diferd de ADN, deoarece ARN-ul confine A. adenin’, dar nu citozina B. citozin’, dar nu adenin& C. adenina, dar nu uracil D. uracil, dar nu timina 22. Partea glucidicd a unei molecule de ADN este alcatuité din A.tibozi B. galactozi C. dezoxiribozi D. celuloza 23. ARNc-ul poate fi gisit A. in nucleul si citoplasma celulei B, doar in nucleul celular C. doar in reticulul citoplasmatic D. in lizozomi 24. in timpul procesului de replicare a ADN-ului A. se reunesc doud catene vechi B. dou catene noi de ADN formeaza un dublu helix C. 0 catend noua si una veche se unesc pentru a forma un nou dublu helix D. vechile catene se dizolva si rimén doar noile cateneBazele chimice ale anatomiei si fiziologiel 41 25. Elementul esential al ADN-ului care determina ordinea aminoacizilor in proteine este A. pozitia moleculelor de fosfat B. existenta moleculelor de riboz C. secventa bazelor azotate D. modul in care moleculele de dezoxiribozi se leagi de grupirile fosfat SECTIUNEA C ~ Adevérat/Fals: La urmdtoarele enunfuri marcafi cu litera A” afir- matia daca este adevarata. Dacd este falsd, schimbati cuvantul subliniat pentru ao face corecta. 1. Clorura de sodiu este un exemplu de atom. 2. Atomii reactioneaza unul cu celalalt pentru a-si completa stratul extern cu protoni. 3. Cand atomii primese sau pierd un electron, primesc o sarcina gi devin izotopi. 4, Masa moleculara a unui compus se exprima in unita{i numite angstromi. 5 .. Cand se imparte o singura pereche de electroni intr-o legitura covalent, legatura este simpla. ‘Un acid este un compus chimic care elibereaza hidroxil cdnd este pus in apa. 2 7. Majoritatea compusilor chimici care intra in structura organismelor vii sunt cunos- cuti ca si compusi organici, 8. Cea mai important’ monozaharida in fiziologia umani este zaharoza. 9. Moleculele cu aceeasi formuli moleculara, dar aranjament diferit al atomilor se numesc izotopi. 10. Amidonul este alcituit din mii de molecule de fructozi. 11. Cateva specii de animale pot desface legaturile covalente din moleculele de celuloza. 12, Principala glucida din lapte este dizaharida numité galactoz’. 13, Grisimile, cerurile, fosfolipidele gi steroizii aledtuiese grupul de compusi organici numifi lipide. 14, O moleculd de acid gras confine o grupare organic& bazica si mai multi atomi de carbon cu atomii de hidrogen asociati. 15. Procesul prin care se elimina apa in urma unirii a dou’ molecule, se numeste deshidratare, 16, Grisimile saturate au mai multi atomi de hidrogen decét grisimile nesaturate. 17. Céteva exemple de acizi grasi sunt alanina, triptofanul si histidina. 18. O protein’ mica se numeste in general glicozid.42 Anatomie si fiziologie umang pentru admitere ta facultatile de medicind 19. 20. 21. 22. 23. 24, 25, Proteinele formeaza catalizatori biologici numifi enzime. Hormonii umani, alcatuifi din proteine, sunt hormonul de crestere si adrenalina. Tofi acizii nucleici contin o molecula glucidica, gruparea amino si cfiteva baze azotate. in ADN, baza azotat’ complementari citozinei este adenina. Bazele citozina, timina gi uracil sunt molecule purinice. Replicarea ADN-ului in celulele umane se realizeazi printr-un proces conservativ. Sursa energetica a organismului este ADN-ul. SECTIUNEA D - Studiu de caz Maria a mancat o farfurie cu orez cu o ord inainte s& isi masoare glicemia. La masurare, valoarea glicemiei a fost ridicaté. Cum poate consumul unei mese con: \d in amidon si-i provoace Mariei cresterea glicemiei dup ce amidonul a fost digerat gi absorbit?Bazele chimice ale anatomiei si fiziologiei 43 RASPUNSURI SECTIUNEA A - Completare sodiu protoni numir atomic opt electroni reacfie de reducere . sarcina electric& . moleculé . carbon . masi moleculara . ionicd . legaturi covalente patra clorura de sodiu . compusi organici . elemente chimice ioni de hidrogen |. daze energetic . hidrogen |. monozaharid dizaharide polizaharide . glucoza lapte . fibre alimentare . lipide . glicerol nesaturafi . fesut adipos ). apa . atomi de hidrogen . lipaz’ . azot . 20 . peptidica . enzime . COOH . deshidratare . cartilajul ) insulina . ficat . nucleotide acidul dezoxiribonucleic (ADN) . ribonucleic (ARN) . purine . guanina si citozina . scar . 46 .replicare semiconservativa |. dezoxiriboza SECTIUNEA B - intrebari cu raspuns la alegere 1 2. 3. 4. 5, Parpwy 6. Seen wuow D WA 12.C 13. D 14. 15. B 16.D 21.D 17.B 22.C 18. D 23.4 19.D 24.C 20. D 25.C44 Anatomie $i fiziolegie umand pentru admitere la facultatile de medicind SECTIUNEA C - Adevarat/Fals 1 2. 3. 4, 5. 6. 7. 8. compus sau molecula electroni ioni daltoni A ioni de hidrogen A glucoza 9. 10. ll. 12. 13. 14, 15, 16. SECTIUNEA D - Studiu de caz Glicemia Mariei a crescut deoarece amidonul este compus din unititi monozaharidice de glucoza, eliberate in timpul digestiei si absorbite. izomeri glucozi microorganisme lactozi, A acid A A 17. 18. 19. 20. 21 22. 23. 24, 25. aminoacizi peptid A insulina fosfat guanina pirimidinice semiconservativ ATP-ulCelulele si fiziologia celulara CE VETI INVATA Acest capitol trateaz celula i fiziologia acesteia. Parcurgand acest capitol, veti invata si: + identificati organitele celulare, componentele citoscheletului si prelungirile celulare; + caracterizati membrana plasmatica; + deosebifi tipurile de miscari moleculare prin membranele plasmatice; + facefi diferenta intre efectele pe care solufiile izotonice, hipotonice si hipertonice Je au asupra celulei; + identificati caracteristicile enzimelor gi ale reactiilor enzimatice; + identificati rolurile ATP-ului; + identificafi fazele ciclului celular gi ale mitozeis + deosebifi tipurile de ARN; + caracterizati sinteza proteica ~ transcriptia si translaia; + rezumati reglarea sintezei proteice; + aplicafi cunostinjele dobandite intr-un studiu de caz. ST Ce UT) _Torebii recapitulative46 Anatomie si fiziologie umana pentru admitere ta facultatile de medicind Similar tuturor organismelor vii, corpul uman este alcatuit din celule. Acest concept, cunoscut drept teoria celulari, este un principiu de bazi al biologiei. Se poate spune, astfel, c& biologia corpului uman graviteaza in jurul biologiei celulare (Figura 3.4). Celulele reprezint& un criteriu important de clasificare a organismelor vii in dowd grupuri majore: procariote si eucariote. Celulele procariote sunt lipsite de nucleu, spre deosebire de cele eucariote, care au nucleu. fn plus, celulele procariote nu au componen- te celulare interme numite organite, spre deosebire de celulele eucariote care au organite. Celulele procariote nu se divid prin procesul de mitoz’, ins celulele eucariote da. Pro- cariotele includ bacteriile, iar dintre eucariote fac parte plantele, animalele gi oamenii. Se) Toate celulele, inclusiv cele umane, au dou componente de baza: citoplasma si mem- brana plasmatic’ (numit’ si membrani celulara). Citoplasma este o substanti cu consis- tenfa unui gel, fundamentala pentru celula. Ea confine cel mai mare component celular, nucleul. Membrana plasmatica este membrana exterioara, ce separ celula de mediul extern. Proteind globulars Strat lipidie nr. 2 Protein’ globulard FIGURA 3.1 Modelul mozaicului fluid al membranei plasmatice care delimiteaza celula. ‘Membrana este alcatuita din doua straturi fosfolipidice in care plutese proteine globulare. MEMBRANA PLASMATICA Membrana plasmatic& (cunoscuté si sub denumirea de membrani celular’) delimi- teazA celulele. Este alcituiti in principal din proteine si lipide, mai ales fosfolipide. Lipidele sunt asezate in doug straturi (structur’ bistratificat’). Proteinele globulare in- corporate in aceasti structura par si pluteasca printre lipide, Putem spune astfel despre membrana ci are o structurd de mozaic fluid (Figura 3.1). Proteinele din structura membranei indeplinesc numeroase functii.Celulele si fiziologia celutara ALCATUIRE Fosfolipidele din membrana plasmatic’ au un capit polarizat ce confine fosfor si unul nepolarizat aledtuit din lanfuri de acizi grasi. Capatul polarizat este atras de apa si deci, este hidrofil(,,i place apa”), in timp ce capaitul nepolarizat interactioneaza cu alte sub- stanje, de asemenea nepolarizate, respingand moleculele de ap. Acest al doilea capat este, astfel, hidrofob (,,se teme de apa”), Datoritd acestor proprietiti ale fosfolipidelor, membrana plasmaticd are o structur’ de , sandwich”, in care capetele polarizate intra in contact cu apa din exteriorul gi inte- riorul celulei, iar capetele nepolarizate se afld faf® in fata in portiunea intern a mem- branei, Aceast proprietate a fosfolipidelor ii permite membranei plasmatice si-si mi- reasc& suprafata atunci cénd veziculele aparatului Golgi fuzioneaza cu ea. Unele dintre moleculele stratului lipidic situat spre exterior au atasate molecule de glucide; acestea se numesc glicolipide. Membrana plasmatici mai confine $i cantitati mari dintr-un lipid numit colesterol. Colesterolul stabilizeaza lipidele din membrana, reducéndu-i acesteia fluiditatea. Proteinele din membrana plasmatic sunt atdt transmembranare, cat si periferice. Proteinele transmembranare ocupi intreaga grosime a membranei, proemind pe am- bele fete ale acesteia gi servesc drept canale pentru transportul membranar. Ele pot servi, de asemenea, gi ca transportori ai moleculelor organice. Moleculele de glucide se aso- ciazi de obicei cu proteinele situate inspre mediul extern al celulei; acestea se numese glicoproteine. Glicolipidele gi glicoproteinele din exteriorul celulelor le permit acestora sd se tecunoascd una pe cealalti, servind ca si receptori pentru moleculele semnalizatoa- re, precum hormonii, Proteinele periferice se ataseaza pe suprafata membranei. Multe dintre acestea actioneazi ca $i enzime, iar altele au rol in remodelarea celularé in timpul diviziunii gi contractiilor celulare. MISCARILE MOLECULARE Membrana plasmatici este semipermeabili, deoarece moleculele mici (O,, CO, si apa) si lipidele pot aluneca printre moleculele fosfolipidice, in timp ce moleculele mari nu pot trece cu usurinfé inspre sau dinspre celula, Pentru ca citoplasma si comunice cu mediul extern, substantele trebuie si treacd prin membrana plasmaticd. Sunt céteva modalitati prin care aceste treceri se pot realiza. Una din aceste modalitifi se numeste difuziune (Tabelul 3.1). Difuziunea reprezint migcarea moleculelor dintr-o zon’ cu o concentratie mare intr-una cu concentratie mica, diferenfa numita gradient de concentrafie. Aceast’ miscare apare deoarece molecu- Iele se afla intr-o continua coliziune una cu cealalta si tind s4 se deplaseze din zonele unde sunt foarte concentrate, inspre cele in care concentrafia lor e mai scézuti (conform gradientului de concentrafie). in pliman, moleculele de oxigen trec prin difuziune din alveolele pulmonare in globulele rosii. Un tip de difuziune este osmoza. Osmoza reprezint& difuziunea moleculelor de api printr-o membrana semipermeabila dintr-o regiune cu 0 concentratie mic& a substantei dizolvate (solvit) intr-una cu o concentratie mare. Membrana semipermeabili permite doar trecerea anumitor molecule (cum ar fi moleculele de apa). Un solvit este o substantia chimica dizolvatd in lichid (solventul). Un exemplu de solvit este clorura de sodiu. a748 Anatomie i fizilogie umand pentru admitere la facultafile de medicina ‘TABELUL 3.1 CELE SASE MECANISME ALE MISCARIi MOLECULARE PRIN MEMBRANA CELULARA Mecanismul Caracteristici Exemplu Difuziune Trecerea moleculelor din zone —_Difuziunea oxigenului din pla- cuconcentratie mare in zone cu maniin capilare concentratie mica Osmoza Difuziunea apei Reabsorbtia ape’ la nivelul tubi- Difuziune facilitatd Transport activ Endocitoz’ Exocitozi Difuziune cu ajutorul unei protei- he transportoare Trecerea moleculelor din zone cu concentratie mica in zone cu concentratie mare cu ajutorul unei proteine transportoare sia energiei furnizate de ATP Membrana inglobeaza substante ile atrage in celuld prin vezicule delimitate de membran’ O veziculé citoplasmatic’ delimi- tat de membrani fuzioneaz’ cu lor renali iziunea glucozei in hematii Reabsorbtia sdrurilor la nivelul tubilor renali Ingestia bacteriilor de catre leucocite Eliberarea neurotransmititorilor de catre celulele nervoase membrana celulard si isi eliberea- 28 continutul in afara celulei Pentru a infelege osmoza, imaginati-va ce se intampla cnd celulele umane sunt intro- duse intr-o soluie cu concentratie de 5% sare. Concentratia normal’ a sArii in citoplasm& este de aproximativ 1%, deci concentrafia mai mare a solvitului (sare) se afla in afara celulei. Asadar, apa se deplaseaza din citoplasm’, prin membrana celular, in directia concentratiei mai mari de sare. Rezultatal este micsorarea (,,zbarcirea”) celulei. (Figura 3.2a). Deoarece solutia are concentratia de solvit (sare) mai mare, ea se numeste solutie hipertona. Tmaginati-va ce se intimpla cind celulele umane sunt introduse intr-o solutie cu 0 concentratie de doar 0,3% sare. Concentratia sirii in citoplasma este tot de aproximativ 1%, astfel inct concentrafia mai mare a solvitului (sare) se afia in interiorul celulei. A dar, apa se deplaseaza inspre citoplasma prin membrana celular, in directia concentrati ei mai mari de sare. Osmoza face ca celulele s& se umfle sau si se lizeze (si explodeze) Figura 3.2b). intrucat solutia de la exterior are concentrafia mai sciizuti de sare, ea se numeste solutie hipotona. Dac& concentratiile de sare ar fi la fel in interiorul si in exteriorul celulei (aproximativ 1%), solutia ar fi izotonil. Osmoza nu se produce cAnd celulele sunt plasate in solutie izoton’, deoarece concentratia sol- vitului este aceeasi de ambele parti ale membranei (Figura 3.2c). alti modalitate de migcare molecular prin membrana celulari este difuziunea facilitata. Acest tip de difuziune este asistat de proteinele prezente in membrand. Acestea lasi s& treaci doar anumite molecule prin membrana gi permit migcarea dintr-o zon cu concentrafie mare de Paige Po Ca La aed oa celulele plasate in soluti ere ae eve