Marketingul cultural “semnifică încorporarea opticii și metodelor specifice de acțiune ale

marketingului de către organizațiile culturale, adaptarea și diferențierea sa în raport cu problemele

specifice pieței serviciilor culturale.” V. Adăscăliței
Astfel marketingul cultural este cunoscut ca și marketing al serviciilor culturale, servicii definite ca
“activitați prestate în beneficiul consumatorilor de cultură, cu sau fară participarea lor directă, cu scopul de a
împlini anumite nevoi și a le produce satisfacțiile așteptate de ei.” Ceea ce este nou în sfera serviciilor
culturale este că ele sunt evaluate numai de consumator, care la început nu dispune de multe informații despre
prestație.
Tipologia serviciilor culturale și marketingul
            Produsele culturale (bunuri şi servicii) au, pe lângă valoare simbolică, şi o valoare
economică. Producerea lor presupune anumite costuri pentru materii prime, materiale, echipamente,
forţă de muncă și nu în ultimul rând, pentru achiziţionarea drepturilor de proprietate intelectuală.
Cheltuielile pentru realizarea operelor de creaţie intelectuală includ, la rândul lor: preţul materialelor
utilizate, preţul de acces la informaţie, preţul timpului investit de creator, preţul
valorii sale sociale, al notorietăţii lui în comunitatea intelectuală, la care se adaugă alte cheltuieli
generale.
Abordarea de marketing în domeniul culturii necesitã cercetarea pieţei, studiul sistematic al
nevoilor şi „aşteptãrilor" consumatorului, anticiparea lor şi chiar crearea de nevoi la nivelul unor
segmente de piaţã.
Exigenţele metodologice ale marketingului în culturã presupun evaluarea calitãţii şi a dimensiunii
ofertei, armonizarea ei cu cerinţele de consum ale populaţiei, investigarea gradului de satisfacţie a
consumatorilor, a motivaţiei şi comportamentelor culturale.
După conținutul prestațiilor și al mijloacelor utilizate, serviciile culturale pot fi structurate în
următoarele tipologii :
1. Domeniul spectacolelor (de teatru, film, muzică, dans, formații artistice, festivaluri)
2. Artele plastice (galerii și expoziții de artă, artă populară)
3. Creații culturale oferite pe suporturi specifice de difuzare: film, fotografie artistică, casete audio-
video
4. Sistemul instituțional de promovare socială a culturii (biblioteci, muzee, teatre, case de cultură)
5. Comunicațiile de masă (poșta, radio, televiziune, etc)
Particularitãţile mixului în domeniul culturii pun în evidenţã funcţii specifice ale marketingului
cultural, funcţii care îl diferenţiazã de celelalte discipline. care constau în:
 Investigarea pieței, a consumului de cultură I a mediului economic și social;
1
  Sdoptarea continuă apoliticilor de marketing la cerințele mediului;
 Dimensionarea serviciilor cultural în consens cu nevoile, gusturile, așteptările, exigențele
calitative ale consumatorilor, dar și cu dezideratele politicii cultural;
 Promovarea unui management efficient al resurselor umane care, împreună cu resursele
material și informaționale, să stimuleze efecte sinergice ale valorilor și serviciilor cultural
Marketingul cultural utilizează aceleași concepte (poziționare, promovare, produs, piață de
distribuție) însă, după cum se poate observă și din introducere, despre Moldova că brănd, realitățile
cu care se operează prin aceste concepte sunt diferite. În primul rând, când vorbim despre marketing
cultural ne referim la circuitul culturii, sub toate formele ei, realizat prin intermediul organizațiilor
(de cele mai mule ori non guvernamentale și non profit), în condițiile în care cererea se pliază
psihologic pe nevoile superioare umane: intelectuale, estetice și morale.
Mixul de marketing
1. Produsul În domeniul cultural, "produsul" poate fi, un lucru tangibil (carte, statuie, lichior etc.)
sau un serviciu intangibil (concert, muzeu, excursie etc.) oferit visitorului pentru a-și satisface
cerințele sau pentru a satisface așteptările sau nevoile sale.
Practic, un produs ar trebui să satisfacă așteptările sau necesitățile specifice ale consumatorilor.
Dacă e să vorbim despre serviciile marketingului cultural atunci acestea sunt reprezentate de
teatre (Teatru Național “Mihai Eminescu”, Teatrul „ Eugen Ionescu”, Teatrul „ Luceafărul”, etc. ),
filme ( Cinematograful ODEON, Auto Cinema, Patria Loteanu, etc.), dans ( “Ansamblul Național
Academic de Dansuri Populare JOC”, Ansamblul de dansuri populare „Vîntuleţ”, etc.), festivaluri
(Festivalul „Mărțișor”, Festivalul Internațional de Film „Cronograf, Festivalul „Vinului”, ect.). La
fel „ produsul” marketingului cultural în reprezintă și expozițiile de artă- Muzeul Național de Arte al
Republicii Moldova, Muzeul Național de Arheologie și Etnografie din Chișinău, etc.
În cazul bunurilor tangibile acestea sunt reprezentate de tablourile pictorilor, sculpturile,etc.
2. Prețul În marketing, preţul constituie o alternativă strategică importantă, el fiind un factor
determinant al poziţionării acestuia pe piaţă. Specific serviciilor este faptul că, din cauza
intangibilităţii lor , rolul informaţional al preţului se amplifică la cel psihologic, reprezentând practic
unicul element care desemnează calitatea serviciului
Ziua Caracteristica Ora Preț
L-J Cu excepția spectacolelor în premieră De la 9:00 până la 14:59 70 lei
L-J Cu excepția spectacolelor în premieră De la 15:00 până la 00:00 90 lei
V-D Spectacole în premieră De la 9:00 până la 14:59 90 lei
V-D Spectacole în premieră De la 15:00 până la 00:00 110 lei

2
 În tabelul de mai sus vedem prețurile la bilete la Patria “MULTIPLEX”. Observă că acestea
diferă în depedență de zi, de oră și de caracteristica acesteia. De exemplu, prețul la bilet pentru un
spectacol în premieră de la ora 9:00 până la 14:59 este cu 20 lei mai iesftin decât prețul la același
spectacol doar că după ora 15:00.
La fel dacă e sa analiză saitul Muzeului Național de Istorie a Moldovei
(https://www.nationalmuseum.md/ro/programme/) v- om observa că avem diferite taxe de intrare pe
diferite categorii de vârste:
Taxa Categoria Tipul expoziției
10 lei Adulți Expuziție permanentă
5 lei Pensionari, adulți cu dizabilități medii Expuziție permanentă
5 lei Studenți Expuziție permanentă
2 lei Elevi Expuziție permanentă
10 lei Adulți Expoziție temporară
5 lei Studenți Expoziție temporară
3 lei Elevi Expoziție temporară
3. Promovarea - în ceea ce privește promovarea, filosofia din spatele marketingului cultural se
axează pe cu totul alt principiu decât cel cunoscut de marketingul tradițional.În cazul produselor
culturale, prin promovare nu se încearcă formarea unei atitudini pozitive față de produs, ci
schimbarea atitudinii în favoarea consumului de cultură, în favoarea participării la construirea și
difuzarea bunurilor culturale.
Promovarea serviciilor culturale are loc cel mai des pe rețelele de socializare precum
Facebook, instagram, mai nou Telegram, msaje pe email și alte resurse electronice precum site-uri
specializate ce se ocupă cu vânzarea biletelor. Uneori acestea sunt promovate la radiou, telivizor și
reviste. La fel poți să vezi panouri publicitare cu evenimentele care urmează să aibă loc, care sunt
amplasate deseori lângă teatru, cinematograful, centre comerciale, unde va avea loc sau în aer liber
dacă vorbim de festivale sau concerte în aer liber.

Panouri Afișă online Rețele de

socializare Anunț în ziar
publicitare

4. Plasament- Poziționarea în cazul marketingului cultural se desfășoară pe două axe: internă

(poziționare în interiorul unui curent, a unor tendințe culturale) și externă (în raport cu instituțiile
care au același scop, promovarea culturii, însă care au deja un statut bine construit, un renume
susținut de-a lungul timpul prin calitatea activităților desfășurate). Astfel, o expoziție de artă vizuală
3
capătă mai multă rezonanță dacă este găzduită de Muzeul Național de Artă al Moldovei, ori dacă are
loc în cadrul unui festival de artă desfășurat cu regularitate timp de mai mulți ani.

național de artă din Moldova

festival de artă organizat în

Expoziție de artă la muzeul

piața marii aadunări

naționale
Plansamentul acestor servicii cel mai des sunt în locuri mai spațioase de exemlu, “Festivalul
vinului” are loc în Piața Marii Adunări Naționale. Deasemenea multe târguri au loc în aer liber, iar
mai nou datorită pandemiei se desfășoară și în incinta centrelor comerciale, unde probabilitatea
vânzării este mai sporită. Teatrele sunt amplasate ( majoritatea) în central orașului Chișinău oferind
consumatorilor posibilitatea de a frecventa mai des diverse manifestări culturale .

4
 BIBLIOGRAFIE:
1. IONEL Enache. Articolul ,,Marketingul valorilor culturale”. București, 2015.
2. DANIEL-ANDRIAN Gârdan. Marketing cultural. București, 2017.
3. CARMEN Croitoru. Particularități ale marketingului cultural. Editura Universitaria.
București, 2017.
4. https://ro.scribd.com/doc/184837399/Marketingul-Cultural
5. https://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A27030/pdf
6. http://europa2020.spiruharet.ro/fisiere/Diplomatie%20publica/Marketing%20international/
Place%20Branding/ZBUCHEA,%20Strategia%20de%20marketing%20teritorial.pdf
7. https://www.proiecte.ro/marketing/marketing-cultural-31228
8. https://scholar.google.com/scholar?
q=Marketing+cultural+definitie&hl=ro&as_sdt=0&as_vis=1&oi=scholart