Democratia ateniana

Primele vlăstare ale ideii de participare a poporului în luarea deciziilor politice îşi au
rădăcinile în antichitate, odată cu apariţia polis-ului grecesc.
Apariţia altarelor publice în secolele IX-VIII î. Hr. dovedeşte nu numai statornicire a
unor zone sacre a căror identitate dă forma colectivităţilor civice, ci şi integrarea în viaţa
colectivităţilor a instituţiei esenţiale a sacrificiului. 1
Apărută în urma rupturii de fundamentele
tradiţionale ale dominaţiei politice din acea vreme
(puterea era asociată cu imaginea autorităţii unui
stăpân omnipotent), democraţia directă, înţeleasă ca
prezenţă fizică simultană a cetăţenilor în acelaşi loc
de adunare (agorà, piaţa centrală a ,,oraşului antic”)
pentru a exercita funcţii publice, este rezultatul unui
proiect politic care viza realizarea unei guvernări mai drepte.

,,Preluând tradiţia spaţiului comun în care deciziile căpeteniilor războinice deveneau

publice, în centrul cercului în care se strângeau toţi războinicii – martor care confirmă
hotărârile basileilor – agorà preia ansamblul de reprezentări şi practici participative şi îi
transpune asupra comunităţiicetăţeneşti.”2

Primele reforme
Primele reforme pentru crearea unei
societăţi guvernate de lege au fost realizate
de Solon la începutul secolului al VI-lea î. Hr.
594 i.Hr
. Solon ajunge in fruntea Atenei, poet si om
politic care da o noua organizare Atenei, punand
bazele timocratriei ( populatia era impartita in 4
categorii : pentacosimedinii, cavalerii, zeugitii, care reprezentau categoriile privilegiate –
plateau impozit si aveau dreptul la functii publice si tetii – care nu plateau impozit si nu
aveau functii publice, dar care erau oameni liberi.
 Solon impune Adunarea Poporului (alcatuita din starile
privilegiate) , ce avea functie administrativa, juridica si financiara si
care reprezenta cea mai importanta institutie ,
Consiliul celor 400( alcatuit printragere la sorti din membrii
Adunarii Poporului ), care redacta legile si Tribunalul ( Heliaia)

508-507 i.Hr
. Clistene desfiinteaza impartirea pe baza censului si da o noua reforma administrativa,
conform careia teritoriul e impartit in 100 de deme si10 triburi.
Instaureaza :Consiliul celor 500
( fiecare trib isi trimitea 50 dereprezentanti ),Colegiul celor 10 arhonti(
atributiuni juridice ), Colegiul celor 10strategi ( atributiuni militare
), Ostracismul – pentru apararea regimului politicdemocratic erau exilati
din Atena toti cei care erau considerati periculosi. Progresul decare se
bucura Atena in timpul lui Clistene va atrage invidia lui Darius I,
regeleImperiului Persan =>
490 – 479 I.H. – razboaiele medice.

„SECOLUL LUI PERICLE``

443 – 429 i.Hr.

Domnia lui Pericle este perioada de maxima dezvoltare.
Atena devine centrul lumii antice. Promulga 2 legi :
1. legea cetateniei – prin care deveneai cetatean daca erai
nascut in Atena din ambii parinti atenieni ;
2. introduce renumeratia functiilor publice.

,,Acţiunea sa este atât de amplă şi de hotărâtoare, încât secolul al V-lea î.Hr. este adesea
supranumit de istoricii Antichităţii ,,secolul lui Pericle”.” 4

Modelul democraţiei directe adus de Pericle este criticat de filozofi precum Platon sau
Aristotel, aceştia considerându-l o formă de despotism, în care poporul devine aliatul de
nădejde al demagogilor.

ARISTOTEL
Aristotel pune în oglindă democraţia bazată pe libertate şi egalitate (în care săracii şi bogaţii
sunt suverani în proporţie egală) cu democraţia, în care suveranitatea este atribuită
mulţimii, care înlocuieşte legea cu decretele populare.

El afirmă: ,,cu cât această egalitate a drepturilor politice va fi mai completă, cu atât
democraţia va exista în toată puritatea sa; căci poporul fiind aici în majoritate şi părerea
majorităţii formând legea, Constituţia aceasta este în mod necesar o democraţie”,
concluzionând că ,,statul în care totul se face cu decrete populare nici nu este, la drept
vorbind o democraţie, pentru că decretele nu pot hotărî niciodată într-un mod general.”5