__________________________________________________Grupul

colar Agricol Calugareni

_______________________________________________Resurse naturale si protectia mediului

Proiect de specialitate

Prof. Indrumator, Ing.Dr.Prof. Miroiu Dorita

Elev Tutulus Stelian Iulian Cls XIII ± RP

In aceeasi perioada au patruns si in China. In America de Nord au patruns abia in seculul al XIX-lea. specia de origine fiind Lycopersicon esculentum var. Fructele obtinute in conditiile climatice ale tarii noastre se evidentiaza prin continut ridicat in zaharuri.9 7%). Japonia odata cu cartoful. aciditate. precum si acizi organici ( 0. Din punct de vedere economic tomatele se dovedesc a fi cele mai rentabile aducand venituri importatante atat prin valorificarea pe piata interna cat si la export. Aduse in Europa dupa debarcarea lui Crisofor Columb mai intai in Spania. fosfor. Mg. Portugalia si Italia in secolul al XVI-lea au ajuns in Anglia fiind mai intai cunoscute ca plante ornamentale cu denumirea pomodoro . . 25-50% din vitamina C. Compozitia chimica a tomatelor variaza in functie de soi. fiind cunoscute cu sute de ani inainte de descoperirea Americii. a fost folosita ca planta medicinal si apoi in cultura. Tomatele contin glucide (2. In tara noastra tomatele incep sa fie cunoscute abia in secolul al XIX-lea. datorita temperaturii si redietiei solare ridicate. Originea si raspandirea. pasta. I . B2. Fructele de tomate proaspete ( 100 grame) asigura in necesar 10% din vitamina A. Ecuador. Consumul de tomate pe locator este in continua crestere datorita cresterii ponderii tomatelor industrializate ( sub forma de sucuri. potasiu. Dupa Jenkins (1948).e. Fe. B6 si C ( 15-30 mg%). Peru. Aportul caloric este destul de redus de 20 Kcal/100g.n. vitaminele A. 50% din vitamina B2 si 12-15% din vitamina B6. cerasiforme care in Mexic inca din anul 200 i. B.5-1. acid ascorbic si carotenoide. Ca. bulion. central de origine al tomatelor se afla in jurul localitatilor Vera Cruz si Pueblo. Datorita excesului de baze tomatele actioneaza fapt favorabil sub aspect nutritional.5% ). fructe intregi).LEGUME SOLANACEE TOMATELE Fructele de tomate prezinta importanta economica si alimentara nu atat prin continutul in elemente energetice cat prin vitamine saruri minerale si acizi organici avand o gama variata de intrebuintari si inregistrand un consum mare atat proaspete cat si prelucrate industrial. Tomatele sunt originare din America Centrala si de Sud. in special la tomatele obtinute in camp in lunile iulie septembrie.

Romania cu 2 milioane tone. Tulpina tomatelor emite radacini adventive ceea ce permite plantarea mai adanca a rasadurilor. Daca in anii 1948-1952 suprafata ocupata cu tomate pe glob era de aproximativ un million de hectare cu o productie de peste 12 milioate tone annual. Cresterea optima a sistemului radicular are loc la 15-35°C. De asemenea prezinta o mare capacitate de lastarire formand copilii la sobsoara .O. unde suprafata cultivate cu tomate pentru industrie a ramas de 90000 hectare. Italia 3. Olanda (in sere).M. radacina se dezvolta in stratul arabil necesitand udari dese. in ciclul prelungit si in sistem special de sustinere.4 milioane tone. pivotul fiind rupt. fiind relative constanta dar prodctia medie a crescut la 71 tone pe hectar. Astfel la soiurile ce apartin la varietatea vulgare. Tomatele sunt plante anuale in conditiile climatic ale tarii noastre. Caractere botanice. in 1975 suprafata a cescut la 1. Radacina tomatelor cultivate prin semanat direct in camp poate ajunge la un metru adancime prezentand rezistenta la seceta in cazul culturilor cultivate prin rasad. In fermele proprii ale intreprinderilor pentru prelucrarea si industrializarea legumelor se cultiva pe langa soiurile importate si soiuri noi. Bulgaria. In regiunile cu climat tropical se comporta ca plante perene. plantele cresc inalte de 2-3 metri si chiar de 6-7 metri in sera. tulpina are o crestere nedeterminata. Grecia. Tulpina tomatelor are o crestere diferita in functie de soi. In productia mondiala cei mai mari producatori sunt in SUA cu 8.55 milioane tone apoi fosta URSS cu 7 milioante tone.Desi cultura tomatelor a inceput cu numai un secol in urma s-a extins in special in preajma primului si celui de-al doilea razboi mandial.I. Spania. ocupand in prezent primul loc in productia de legume pe plan mondial. Productia de tomate pentru conserve a inregistrat cresteri spectaculoase in SUA. In tara noastra tomatele erau cultivate la inceput in preajma marilor orase dupa cel deal doilea razboi mondial cultura s-a extins si in zone mai indepartate de orase avand insa asigurat transportul pa cale ferata sau sosele. In Europa o mare dezvoltare a culturii tomatelor s-a produs ca urmare a cererii in 1979 a asociatiei A. In Europa pentru productia de sera s-au creat hibrizi F1 de mare productivitate calitate si rezistenta la boli si nematozi.6 milioane hectare productia fiind de 36 milioane tone.M.T.

urmatoarele se formeaza dupa 1-3 frunze . Polenizarea este autogama numai in cazuri rare ( 5%) stigmatul exert face posibila polarizarea cu polen strain(alogama). cu foliole dispuse alternativ. ovala etc. Petalele sunt de culoare galebena si sunt crescute la baza. Frunzele tomatelor sunt imparipenat sectate. dupa 5-12 frunze . Esxista 3 tipuri de inflorescente : neramnificate . Recuperarea copililor sau ciupirea varfului unora dintre ei are drept scop sa dirijeze fructificarea ajutand la obtinerea unor fructe mai mari si de calitate. La baza tulpinii . Insertia primei in florescente este variabila in functie de soi . rad dupa 4-5. Copilii situati sub primele doua inflorescente cresc mai repede concurand axul principal. ramnificate dublu . Fructele alungite sau pruniforme (If>1) sunt folosite la industrializare. Toti copilii sunt fertili dar planta lasata liber formeaza fructe mici si care se maturizeaza tarziu. cu suprafata relativ neteda sau gofrata in functie de varietate sau soi.frunzelor. apar radacini adventive. Soiurile de sera si cele pentru indusrializare care necesita sortarea. Staminele sunt crescute la baza cu tubul carolei . Daca nu se intervine in conducerea plantelor prin copilit plantele se dezvolta sub forma de tufa. in conditii de umiditate ridicata . Forma fructelor se poate caracteriza prin indicele de forma : If= ( I este inaltimea. Stilul este de obicei mai scurt decat staminele dar in anumite conditii la unele soiuri se pot intalni stiluri exerte. iar anterele sunt unite formand un con care acopera pistilul. suculenta. Numarul de flori in inflorescenta variaza de la 4-5 la 20. de forme . Copilitul vertical reduce insa volumul sistemului ridicular. . calibrarea pentru a corespunde unor ambalaje standardizate sunt de regula sferice sau usor turtite (If=1). Inflorescenta esti de tip cima si apare pe internod. Plantele lasate sa creasca liber fara nici o lucrare de dirijare formeaza numerosi copili avand aspectul de tufa si desi au un numar mai mare de flori fructele sunt mici si se maturizeaza tarziu. Foliolele au forma lanceolata .si prezinta margine intreaga sau dintata . Floarea tomatelor este de tipul 5. D diametrul fructului). marimi si culori diferite. Caderea florilor poate fi prevenita prin vibrarea plantelor sau inflorescentelor sau efectuarea de tratamente cu stimulatori. ramnificate multiple. Pe toata suprafata frunezele sunt acoperite cu perisori glandulari. La tropice alogamia ajunge la 5-10 %. In cazul conditiilor de mediu nefavorabile(temperaturi de noapte scazute sau temperaturi prea ridicate sau exces de azot) fecundarea nu are loc si florile cad. Fructul este o baca carnoasa.

-pentru cultura prin rasad. Franta. Ungaria si Franta.Culoarea fructelor este rosie cu diferite nunante: portocalie. Soiuri pentru cultura in camp: -pentru consum in stare proaspata. peste care se suprapune epiderma fructului galbena sau incolor. -pentru sere solar. soiuri formate in Europa de Vest si Centrala Olanda. Soiuri si hibrizi. Cand fructele contin mai mult beta-caroten decat licopen. galbena sau roza. Soiuri pentru culturi adapostite: -pentru sere incalzite. Pentru tara noastra mai importante sunt trei grupe: soiuri formate in Europa de Sud Italia. -pentru rasadnita. Romania. O clasificare cu caracter tehnologic care tine atat de locul. -soiuri semitimpurii 120-125 de zile. Brejnev si colaboratorii clasifica soiurile de tomate in 6 grupe dupa locul de origine si conditiile geografice si ecologice. souri formate in SUA soiuri pentru industrie si recoltare mecanizata. I. -pentru semanat direct in camp si mecanizare. Anglia. II. sunt de cularea galbena oranj. In cadrul clasificarii tehnologice soiurile se clasifica si in functie de durata perioadei de vegetatie. modul de cultura cat si de destinatia productiei. Bulgaria. Culoarea fructelor rosie si roz se datoreaza pigmentilor carotenoizi contiuti in pulpa. astfel: -soiuri timpurii care necesita pana la fructificare 95-120 de zile. . Se cultiva soiuri si hibrizi corespunzatori unor anumite tipuri de tehnologii sau destinatii. -pentru adaposturi de tip tunel. Danemarca. -soiuri tarzii peste 130 de zile. -pentru industrializare.

Perioada senzitiva este diferita in functie de soi astfel la hibridul spontan perioda termosensibila este pentru prima inflorescenta in a doua saptamana. umiditate si elementele nutritive minerale. Temperaturile de 14°C si 20°C comparativa cu 26°C au dus la mai putine noduri sub prima inflorescenta si formarea unui numar mare de flori in prima inflorescenta iar inaltimea plantei a fost mai redusa. Cresterea plantelor ca si functie reproductiva pot fi puternic modificate de temperatura singura sau in conjunctie cu alti factori ca lumina. cultivar. fotoperioada si umiditate. Anteza poate intarzia totusi datoria deficientei de fosfor. Se formeaza mai putine frunze decat la 25°C dar dimensiunea apexului este de 2 ori mai mare la 15°C fata de 25°C si plantele infloresc mai timpuriu. Totusi unele cultivare nu manifesta sensibilitatea la alternanta de temperatura. Plantele tinere cresc mai bine la temperatura constanta ziua si noaptea decat la fluctuatii de temperatura. Numarul. compozitia gazelor. In perioada imediat urmatoare expandarii frunzelor cotiledonate rasadul de tomate este foarte sensibil la temperatura.5°C ziua si 19-20°C noaptea. Diferentele intre recomandarile a diferitilor autori se datoresc diferitelor conditii de experimentare soiuri. Indicii proceselor fiziologice sunt determinati de temperatura. Temperaturile ridicate cu 3 zile inainte de antezis. au un efect advers asuprea dezvoltarii microsporilor astfel incat functionarea slaba poate fi atribuita diminuarii aprovizionarii cu hidrati de carbon a graunciorilor de polen si cresterea tubului polinic. Ritmul de alungire a tulpinei este mai mare cand cresterea tomatelor se face la temperaturi fluctuante de 26. Astfel la 26°C ziua si 22°C noaptea numarul de flori in prima inflorescenta a fost mai scazut decat la 22°C ziua si 18°C noaptea sau de 18°C ziua si 14°C noaptea.Relatiile cu factorii de vegetatie. . dimensiunea. Inflorirea tomatelor este mai redusa la temperaturi ridicate. practici tehnolocice si nivele de temperatura. Ritmul de initiere al primordiilor frunzelor este grabit in cesterea continutului in substanta uscata este mai mare la temperatura constanta de 25°C ziua si noaptea fata de 15°C. vigoarea si cresterea lastarilor laterali difera de asemenea in functie de temperatura. Temperaturile ridicate produc inducerea exertiei stilare din conul anterial care impiedica polenizarea si dezvoltarea pistilului. Pentru tomatele care sunt plante termofile temperatura are un rol dominant. schimbari de durata ale acesteia putand provoca schimbari morfologice. Temperatura reprezinta o conditie esentiala pentru functiile metabolice si celulare ale plantelor. nutrienti minerali. Intervalele intre stadiile termosensibile sunt de o saptamana.

Acestea toate determina abscizia ovarelor tomatelor si o rotire slaba. Temperaturile de zi nefavorabile sunt mai putin daunatoare decat cele de noapte. nu leaga la temperaturi ridicate de noapte. competitia substratului si limitarea sa si dezechilibrul balantei hormonale. Cresterea concentratie de acid ascorbic in tomate ar putea favoriza senscenta prematura si abscizia organelor reproductive.Leopold si Scott au aratat ca in vitro cresterea ovalelor cere o temperatura optima de 20-22°C si ca adaugarea de sucroza 5% si de acid ascorbic 10-4M a promovat legarea fructelor la 30°C. Unele soiuri de sera ca si de exemplu moneymaker au produs mai mult la o temperatura de 35°C ziua . Se cunosc soiuri care leaga la temperaturi scazute de noapte. dezintegrarea celulelor embrionice ale ovarului. lipsa polenizarii. Astfel temperaturile foarte ridicare provoaca o slaba dezvoltare a polenului . Exista o mare diferentiere intre cultivari privind capacitatea de temperaturi joase si inalte.

Tomatele au pretentii moderate fata de umiditate intrucatat coeficientul de transpiratie este redus 350-550. numarul acestora pana la prima inflorescenta fiind mai mic in conditii de iluminare mai puternica.2) tabelul 8. Intesitatea slaba a luminii in aceasta fenofaza duce la alungirea plantelor si o diferentiere a primelor doua inflorescente. La temperaturi superioare cele de 30-32°C fructele raman galbene iar la 40°C raman verzi si nu se mai matureaza (tabelul 8. diferentierea organelor.2 Temperaturile optime de crestere si dezvoltare la temomate in diferite faze de vegetatie Faza de dezvoltare Germinarea semintelor Expansiunea cotiledoanelor Marirea apexului Cresterea rasadului Alungirea tulpinii Cresterea lastarilor axilari Cresterea radacinii Initierea frunzelor Reducerea internodilor Temperaturi optime 26 . fructificare si coacerea fructelor. Tomatele rezista destul de bine la seceta mai ales in culturile efectuate prin semanat direct in camp. Dupa Calvert (1964-1966) aceasta se datoreaza unei slabe asimilari de hidrati de carbon. Umiditatea. Astfel in faza de rasad se recomanda mentinerea unei umiditati de 55-60% din capacitatea de camp in fata cresterii active 65-70%.32°C 16 . . Prima perioada critica este in faza de rasad incepand cu a 8-10 zi de la rasarire. Cerintele fata de lumina sunt corelate cu temperatura incepand de la formarea primelor frunze. pentru prevenirea alungirii plantelor este necesara reducerea temperaturii sau iluminarea suplimantara pana la 16 ore. Consumul de apadifera in functie de fenofaza. Tomatele au cerinte mari fata de intensitatea luminii avand un rol deosebit in procesele de crestere.si 18°C noaptea decat plantele crescute la 20°C ziua si 15°C noaptea.20°C 15°C 25-26°C 30°Cz/19-20°Cn 27°Cz/19-20°Cn 35°Cz/18°Cn 26°Cz/22°Cn 26-32°C 25°C 10-14°C Faza de dezvoltare Formearea florii Antezis Formarea polenului Germinarea polenului Cresterea tubului polnic Extensia stilara Rodirea fructelor Rodirea fructelor in vitro Coacerea fructelor Temperaturi optime 13-14°C 13-14°C 26°Cz/22°Cn 20-22°C 22-27°C 22-27°C 30-35°C 18-20°C 20-22°C 24-28°C Lumina. cand umiditatea a fost optima. In perioada producerii rasadurilor lumina fiind in deficit.

iar in faza de fructificare este de 75-85% din capacitatea de camp. In cazul folosirii unor doze mari de ingrasaminte .0 kg K2O. La 12-18 % absortia fosforului se reduce cu 50% la fiecare scadere a temperaturii cu 2°C. La o productie de 35 de tone pe hectar. Insuficienta de fosfor se recunoaste dupa culoare frunzelor in verde inchis cu nuante violacee in special in zona nervurilor. Cu toate acestea trebuie sa fie in corelatie. 0.4 kg CaO. La tomatele cultivate in sera pentru productie de 100 de tone pe hectar consulul e tona este de: 3. 3. Dirijarea regimului de nutritie a tomatelor se face pe baza consumuli specific al tomatelor.6-3. 0.8 % la tomatele cultivate in solar in ciclul prelungit. contribuind la formarea si transportul hidratilor de carbon si a acidului ascordic in fructe. apare fenomenul de longistilie.4-0.c..8 kg N. Calciul este important pentru cresterea sistemului radicular. Sub 45% c. Ponderea consumului de fosfor din consumul total de elemente este de 5. in cursul preioadei de vegetatie culturile trebuie irigate. datorita actiunii antagonice a calciului cu magneziu. In exces . potasiu si sodiul. calciul provoaca oprirea de crestere si avortarea florilor.6 kg N. determina umezirea polenului astfel ca fecundarea nu are loc producandu-se caderea florilor.c.5 kg P2O5. Apar cloraza frunzelor tinere prin blocarea fierului si magneziului.2-11. mai ales in perioada cresterii fructelor.4-1. 0.0 -3. In zonele cu regim de precipitatii nivelul de 250-300mm. Fosforul este consumat in cantitati mai reduse dar este important in asimilarea azotului la stimulaea infloritului si fructificare.6-7.6-4. 0.6 kg MgO. iar pe Frunze apar pete brun-albicioase. Regimul de nutritie. In primele faze de vegeteatie azotul in exces poate provoca o crestere luxurianta a plantelor in detrimentul fructificarii.0 kg P2O5. Carenta de potasiu se evidentiaza prin aparitia unor pete necrotice pe marginea frunzelor.3 % la tomatele tompurii si 10.7 kg K2O.2-6. 5. Potasiul se consuma in cantitati mari . Un raport favorabil K/N contribuie la cresterea sistemului radicular. Inflorirea si fructificarea intarzie. stilul depasind nivelul conului anterial inainte ca polenul sa fie matur ceea ce deasemenea duce la avortarea florilor. mai ales in conditiile de lumina redusa fenomen intalnit in conditii de sera in ciclu. pentru o tona de fructe se consuma: 2. Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie in general de 50-60% din capacitatea de camp. la tomatele de vara in camp.7 kg MgO. in functie de soi. frunzele au o culoare deschisa . Carenta de calciu se remarca prin stagnarea cresterii plantelor si necrozarea tesuturilor tinere. Peste 70% c. . Azotul element important pentru cresterea plantelor si fructificare este necesar . fenofaza. iar tulpina se lemnifica tarziu. 0. sistem de cultura si a altor factori de vegetatie. favorizand in acelasi timp aparitia bolilor. 4 kg CaO2. se pot produce dereglari in cresterea plantelor .

de vara-toamna pentru consum in stare proaspata si prelucrare industriala.Magneziul are o importanta deosebita . Plantarea rasadurilor se face la 80/30-40 cm . Semanatul se face . Semanatul se poate face direct in ghivece cu o singura samanta pentru a evita repicatul. rasadnite culturi in camp timpurii. in cazul solurilor care au sub 10 % materie organica. Repicatul se face la 7-10 zile de la rasarire in ghivece din plastic de 10 cm diametrul umplute cu un amestec de 70 % turba rosie 30-40 % compost forestier sau mranita .a 1-20X prin imprastierea pe brazde sau intr-un strat de 5 cm grosime din turba. in special . costurile mari de productie impun apicarea unor tehnologii superioare cat mai adecvate hibrizilor. granule care se incorporeaza in freza. 100t/ha. Tehnologia culturii tomatelor Tomatele se situeaza pe primul loc in privinta suprafetelor cultivate productia fiind esalonata in tot cursul anului in sere. la o densitate de 32-36 mii plante /ha in functie de vigoare. influentand calitatea frunzelor si rezistenta la transport si la pastrare. Ingrasamintele magneziene nu trebiue sa lipseasca din programul de fertilizare in special in sere. Fertilizare organica trebuie efectuata . solarii . in sere bloc de tip industrial. Producerea rasadului are loc in ferme specializate . . Tehnologiile acestor tipuri de culturi prezinta numeroase particularitati. Dazomet sau Vydate . nisip si eventual pamant de telina. dezinfectia chimica se face cu Nemagon . Urmeaza mobilizare solului de 30-40 cm adancime cu rotosapa Vikon sau Falk apoi frezarea solului la 15 cm. 120t/ha sau compostului forestier . Pregatirea serelor pentru plantare in ciclul I consta in urmatoarele lucrari : evacuarea resturilor culturii precedente . adaposturi temporare joase . Caracterul intensiv al culturii tomatelor in sera . Cultura in sere se realizeaza in doua cicluri : ciclul 1 sfarsitul lunii ianuarie-iunie si ciclul 2 10-20 iulie-10-15 noiembrie. Lucrarile de ingrijire constau in dirijarea temperaturii si umiditatii fertilizarea si combaterea bolilor si daunatorilor. Tehnologia culturii tomatelor in sere. apigarea gunoiului in grajd semi-descompus .

sunt prezentate . Odata pe saptamana . de30-40 cm. Conducerea plantelor se face cu sfor de sustinere . imediat . oprinduse in momentul primelor recolte.3 Fertilizarea tomatelor in sere (dupa O. plantele se vor dirija dupa sfoara. iar distantele pe rand sunt in functie de vigoare hibridului . subtire previn tasarea si pierderea umiditatii solului. Manuca) Cultura Specia Tomate II 0-35 Ciclul I III IV 50 70 V 120 VI 80 VIII 60 Ciclul II IX 80 X 70 XI 35 . legate la baza plantei .4). Manuca) Kg s. in tabelul 8.4 Repartizarea ingrasamintelor cu N in cursul vegetatiei (kg/ha) (dupa O. comparativ . Mulcirea intervalelor cu paie de grau sau secara . cu unelte Wolf sau cu furca.Fertilizare de baza se face cu ingrasaminte cu fosfor si potasiu . in cantitati 1000-1500 kg/ha . Se executa cu moto-parasitoarea cu ecartamentul redus . pentru ciclul I si ciclul II . Plantarea rasadurilor are loc la sfarsitul lunii ianuarei -5 febroarie. facand economie de prasire. Densitatea este de 28000 -40000 de plante/ ha. in ochi larg si de sarma bine intinsa la nivelul doliei.a. Fertilizare faciala. in functie de analizele agrochimice. Incorporarea ingrasamintelor se face . dupa care se executa modelarea solului sau numai deschiderea rigolelor in vederea plantarii. Intraga cantitate de azot si o mare parte din ingrasamintele cu potasiu orecum si cele cu magnezium se apica in cursul vegetatiei. atat in ciclul I cat si in ciclul II (tabelul 8. Schemele de plantare sunt cu 4 randuri ./ha N P2O5 K2 O MgO Tomatele ciclul I 300-350 150-200 600-700 70-80 Tomatele ciclul II 200-250 100-150 400-500 50-60 In timpul vegetatiei azotul se aplica o data la doua saptamani in doza de 35-60 kg N/ha. echidistante la 80 cm sau in randuri duble 40-90-60-90-40 . tabelul 8.3. Cantitaile de ingrasaminte folosite pentru intraga perioada de vegetatie . tabelul 8. cu freza . in strat de 5-10 cm sau cu folie de polietilena neagra . Afanarea solului se executa imediat dupa plantare si se repeta de cate ori este nevoie .

umiditatea relativa se va mentine la 55-60 % . Lumina este factorul cel mai deficitar in ciclul I . si cand prin aerisire . umiditatea urca la 65-70 % iar in sol 75-85 % din IUA. Se iau masuri pentru utilizarea la miaximum . curatirea periodica a geamurilor de praf si funigine sau in lunile cu inslolatie excedentara se practica cretizarea geamurilo cu o solutie de huma sau de slam. in zilele insorite. in concentratie de 20 %/ Temperatura se regleaza in functie de fenofaza si de intensitatea luminii . marirea normelor de udare se coreleaza cu intensitatea luminii si temperatura. O buna aerisire se realizeza prin ventilatie fortata si distribuirea aerului prin conducte perofrate din folile de polietelina. Aerisirea este . conform standardelor.Cizelarea inflorescentelor este o lucrare impotanta . se aeriseste prin deschiderea ferestrelor de acoperis si apoi si cele laterale. in cazul cresterii temperaturii peste limitele optime . astfel in primele 2 saptamani dupa plantarea se mentine la 20-22°C. Cizelarea necesita un volum redus de forta de munca. iar costul ridicat al energiei inlatura posibilitatea folosirii luminii artificiale. In perioada de fructificare . iar in sol la 70-75% din IUA. Necesarul de apa. a energiei solare radiante . prin folosirea unor foi de geam de buna calitate . temperatura poate sa scada repede . Combaterea bolilor si daunatorilor se executa atat preventiv . Dirijarea factorilor de mediu in perioada de vegetatie. avand rept scop cresterea procentului de fructe . Pe masura ce plantele cresc si circulatia aerului se reduce . un factor important in stransa corelatie cu lumina si temperatura. . dar si curativ cu foarte multa atentie . Plafoanele de umiditate din aer trebuie mentinute la 65-70% . Carnitul pentru ciclul I se executa la sfarsitul lunii aprilie . Pana la inflorire. prin cresterea greutatii medii si a diametrului fructelor. iar in sol 80-85 % din IUA. La inceputul ciclului I cand plantele au un habitus redus . de asemenea. avand in vedere riscurile mai mari de contaminare si transmitere mai ales in cazul monoculturii precum si efectul negativ asupra productiei si calitatii. 1982 au scos in evidenta efectul favorabil al cizelarii asupra calitatii productiei. In acest sens se intocmesc programe de combatere de catre sectia de chiminizare si protectia plantelor. nu se aeriseste decat foarte rar . Experientele intreprinse de Popoescu si colab. dupa formarea 8-12 inflorescente . apoi temperatura aerului se reduce la 18-20°C. cu 60-75 zile inainte de incheierea culturii. Noaptea temperatura in sol se mentine sub 16°C. in zilele cu neblozitate si 20-22°C in zilele insorite.

Dezinfectia termina a amestecului de pamant are un spectru larg de actiune : daca se realizeaza 90 timp de o ora toti agentii patogeni si daunatorii sunt distrusi indiferent de forma sub care s-ar afla. Se pot obtine productii de 80-120t /ha. cu deosebirea ca lucrarea de carnit se face cu 70-85 zile inainte de incheierea culturii. Dezinfectia chimica se face cu dazomet 500 kg/ha sau cu formalina 2 000. Dezinfectia solului se face cu aburi supra incalziti sau cu acele substante chimice ca si la ciclul I. Masurile de protectie a palantelor in timpul perioadei de vegetatie trebuie numai sa completeze in cazul eventualelor infectii ce survin din afara spatiilor protejat conditionate de prezenta inoculului in camp. Rasadele trebuie sa aiba varsta de 30-35 de zile. in functie de data plantarii.Recoltarea tomatelor in ciclul I poate incepe la inceputul lunii aprilie chiar si mai tarziu . Masuri pentru protectia plantelor in sere Masuri de protectiea plantelor la producerea rasadurilor.3 000 l/ha si trebuie sa afecteze primii 10-15 cm de la suprafata solului. realizand o productie minima de 60-70 t/ha. limitand plantele cu cel mult 7-8 florescente. Dezinfectia serei inmultililor. Ciclul incepe in intervalul 10-25 VIII si dureaza pana la sfarsitul lunii noiembrie. . Pentru o dezinfectie eficace a solului si scheletului serei inmultililor trebuie sa se asigure timpul necesar indiferent ca este vorba de dezinfectia fizica(termica) sau chimica. insecticid sau sinaratox si acaricid. Infiintarea culturii si lucrarile de ingrijire sunt asemanatoare cu cele de la ciclul I . Dezinfectia amestecului pe pamant si a ghivecelor. O stare fitosanitara buna a culturilor din sere solarii nu se poate realiza decat in conditiile folosiri unui rasad absolut liber de boli si daunatori si a unei dezinfectii riguros executate a spatiilor de cultura. Cultura tomatelor in sera ciclul II prezinta o serie de particularitati fata de cultura in ciclul I. Recoltarea incepe in ultima decada a lunii septembrie pana la 10-25 XI . Dezinfectia termica a solului ( 80° la 30 cm adancime timp de o ora) impune o dezinfectie chimica scheletului prin stropire cu un amestec de fungici . In cazul acesta nu mai este necesara dezinfectia scheletului.

bacterie . Tratarea termica a semintei de castraveti se face centralizat la 76°C timp de 72 ore si se refera in principal la VMC. la samanta din import numai daca ambalajul respectiv exista mentiunea netratat . Tratamente la sol si foliare. Dezinfectia semintei. Masuri de carantina si igiena sanitara in producerea rasadului Serele pentru producerea rasadului trebuie sa fie sere individuale destinate in totalitate numai acestui scop.15% alternat ci Dithane-cupromix 0.evacuarea plantelor bolnave . Nu se va folosi samanta din loturi semincere infectate sau samanta netratata. se va face in saci de polietina. Dezinfectia amestecului de pamant si a serei inmultitor este absolut obligatorie. Al doilea tratament se face dupa rasarire inainte de replicare cu solutie 0. cu ghiveci cu tot . Tratarea semintei se face in cadrul fiecarui camplex de sere numai daca nu s-a facut centralizat. In zilele in care se fac tratamente impotriva daunatorilor nu se vor face alte lucrari la rasad. ciuperca . - . fiecare la randul sau cu importanta majora in cultura viitoare si de asemenea .Dezinfectia chimica se realizeaza cu Dazomet 200-250g/m2 cu respectarea timpului de pauza : minimum 20-25 zile pentru Dazomet sau 14 zile pentru formalina daca temperatura in plaforma de amestec a fost de 15-20°.3% Cryptonol 98. Inainte de plantare se imbaiaa ghivecele de rasad in solutie 0. fiecare reactionand diferit de mijloacele de tratare folosite. In continuare dupa replicare la tomate se fac tratamente foliare la interval de 7-10 zile cu Mycodifol 0. De asemenea este interzisa utilizarea mijloacelor de transport si a uneltelor de la alte sere.15% din acelasi produs.4 %. Indiferent de specie dupa semanat se stropeste solul superficial cu solutie 0. In toata perioada cresterii plantelor pana la plantare in sera se fac controale repetate si se elimina toate exemplarele ce prezinta simptome de boala.2 % Mycodifol. Eliminarea plantelor cu simptome de bloala se face intodeauna de un singur muncitor bine instruit. Seminte de castraveti ridica probleme deoarece pot transmite in masura egala virus . Este interzis accesul in serele inmultililor persoanelor care lucreaza in alte sere. Nu se admit pentru plantele loturi de rasad infectate sau infestate.

5% sau Bromocet. cirnit . . Fertilizarea culturilor de tomate trebuie sa fie judicios facuta in sensul de a nu se ajunge la exces de azot in sol care sensibilizeaza plantele la infectia bacteriana iar pe de alta parte de a se realiza un pH al solului cu valori mici de 7-8 . defoliat ) vor fi executate de muncitori bine instruiti in conditiile unei permanente dezinfectii a mainilor cu solutie de Cryptonol 0. care defavorizeaza bacteria C.Lucrarile de intretinere ( copilit .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful