Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Arta Modernă - Giulio Carlo Argan

    Uploaded by

    Bianca Ioniță
    30 views141 pages

    Original Title

    Arta modernă_Giulio Carlo Argan

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    30 views141 pages

    Arta Modernă - Giulio Carlo Argan

    Uploaded by

    Bianca Ioniță

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 141
    Giulio Carlo Argan arta moderna 1770-1970 Volumul Il Traducere de. NICOLAE RADULESCU CCusint inainte de DUMITRU MATE! Copyright @ 1978 by @.C. Sanson! Nuova 30.A. F EDITURA MERIDIANE BUCURESTL, 1982 cay tn sarapen prerserervate Eawuri atersial® i SE See all NICOLAS DE STAEL ¢13~1455) Figura. pe mall mari, 1962, ‘Basel, Colectia B. Beyeler Capitolul VI EPOCA FUNCTIONALISMULUI Urbanistica, arhitectura, desenul industrial. Primul rizboi_mondial a determinat in mod evident 0 incetinire a activitiyii edilitare, atte de infloritoare tn primul deceniu al secolului. Dupa Tizboi constructorii sau gisit fn faya unei situatit sociale, economice si tehnologice profund schimbate Rizboiul a accelerat pretutinden; dezvoltarea in- dustriei, atte cantitativ, ele si ca progres tehnologic. Ca urmare, s-a produs'o insemnati erestere a popu latiei urbane. Clasa_muncitoare, constienti de a fi contribuit maj mule decit oricare alta la efortul cerut de razboi, dobindeste 0 pondere politica ho- Giltoare. In plus, revoluia bolsevied a demonstrat c& proletariatul poate cuceri si menyine puterea. La rindul ei, burghezia incepe si se transforme fntr-o clasi de tehnicien; conducitori Din cauza_schimbirii cantitative si_calitative a continutului si dinamismului siu "functional, precum si a cresterii dezvoltirii mecanizarii servi ciilor si transporturilor, structura orasului nu mai corespunde cerintelor sociale, Problema urbanistica, ce inainte de razboi apirea cao prefigurare aproape utopici a unei situatii viitoare, se pre- vintd acum urgent si foarte grava. Fa are un as- pect functional: orasul este un organism productiv, uun mecanism, care trebuie si desfayoare o anumiti foruin deci si inpiedics san interie futons social: casa mun Me a puter proate fi dona de we cee Feat urbane 4 Ga un instrument manevrae aspect ey in, sn iil orayul-fabric in opanubelabrica este insalubra din sara re le siti populate sat male gate rimant psihologic, allenan aspect politic: pentru a da cesrilal gn arn coelicient de habitabilitate, functional, adica pentru al folosi, trebi celor care il : ‘exploatear’. pur si sim propeiul Tor pe Din pavct 8 simple erent’ adeevarea steer Ta fo ee are a ae Ae speculatia imobiliana, Are, iv, fine, un aspect teh. mpar Ae a05 or t jonala sau meyteyugireascd a_constructiilor, jar daci se pune problema arhitect fe scars ure banistica si deci, de productie edilitara in, serie, ea nu poate fi solujionati decit in cadrul tehnologie! industriale. ‘Acest ansamblu de lucruri schimba radical po- ziqia profesionala a, arhitectului. Inainte de a fi constructor, el trebuie st n a i spatiul urban. Apare imediat 0 neti deos i meseriasi_ care intr in. secvielul spe~ Sel imobiliare contribuind la fnrdutitirea, con- SHG, Sragului, si puvinii constienti de funetia Jor Ge rispundere si demnitacea lor dé profesionisti oe ep Uinicieni. Nu. mai este, vechea deosehite See empiricl sf teoreticieni, dintee arcistl st iar sires Gr deosebire de ordin, moral: hist wine “pun, concret problema functionals 9 Oot care; te singurli, care realigeaza @ cerceers i. peel’ yi obtin rezultate valabile in puncte de ve- dere estetic. Daca meytesugarii biliar urmarese exploat procedee operative Pijlor mevorde de proiectare, jciul capitalului imo eerenulat urban dup fionale si se opun, decir noilor tehnologii si fin servi TA — nd_cazul arhitectowice (excepting ear Tica i apantere, ca 4 (reels ta de tradi. In, secolu 1 aes Sorbindese, de nec soilor forme ieee inital super ie hoda), opozivia Eaten aeapament eal age Ea araditiel,clasice” 4 shitecuuif, aris tact Gg se vorbeste a TeX, inate aPeTarematic iguri ca 5 2 Pate Met coca trbuie apirat ove repeal vedi HGS Seculativanedieriminats Imp de explontte pera ty god Tunetional seeial See aban. Epes rene SSMS een a fost ec Osh eonilictul ideotogic dintre fortele sau mal pan (eg reactionares dovads, Tapral progresige fee reactionare am Tuat puterea i at acolo und erg. progresiste(Jascismal fn, Walia, Fnabusit (OG ermania) aghitecsura moderna a nazi e af persecutata. Arhicectura moderna reprianats # Prenga lune potrivit, anor prin~ czy) priottaten. planificarii_urbaniste i Sener xden achitectonice; 2) economie ma- FP folosirea terenului 5 itn constructie, cu Nopul de a putea rezalva chiar si la, nivel de .mi- Hinmum ‘de evistenta" problema locuingelors 3) ra~ fionalitatea’ riguroask. a formelor _arhitectonice, Intelese ca deducyii logice (efecte) din exigentele obicetive (cauze); 4) recurgerea sis nologia industrial 1a standach Carea in setie, adica [a industrializarea progresiva (duct de Iycrurt care au oricum legivard cu ta de coate zilele (desenul industrial): 5) con- ceptia axhitecturii gi a productiei industriale cal Ficate deepe fact liioneazi_progresul social si educay a comunitatil. In acest cadru, pe care fl putem numi etica fun- damenvali sau deontologia arhiteturit moderne, se leaschese diverse puncte de vedere si dilerite orientiri, care depind de diversele situatii obiec- tive, sociale si culturale, Se poate deosebi astfel 4) un rationalism formal cw central in Franta, in runte cu Le Corbusier; 2) un rationalism metodo- logic-didactic cu centrul in Germania, la Bawbans jn frunte cu W. Gropius; 3) un rationalism ideo- democrati 7 i +4 fogic — acela al constructivismulu sovietic; 4) un | acera care toate datcle si a efrei solutie nu wtionalism formalist — cel al neoplasticismuluy | implica necunoscute sau ls : Se alism empiric al yirilor scan. tele la tor comun, vor rai i dow - | mai de seam& exponent este | natu! dao parte A"Aaieo: 6) up rationalism, organic american, ey | de alt parte Tati eqvatia ex f oa pag ed eto pare o contradictie, Deoareee in domenial raviuni asso, al ciuri omolog poate fi consi- E CORBUSIER (1837— | wast inure obiectul-edificiu sj obleetal-nanuci a 2 re ai un mare artist, ci si-un | ( Tueru si spaviu. Sine enttiti similare care ee call, an Sevag nese | 20 convent recprog pein. Suple par lnchnogervenpands: fegbesie, pon. opera\ al numitul Modwlor. Edificul nu ya tulbura ct side scriitor (nu fard important tn nara critic contemporani) a facut din pro- natura deschisi, nu i s2 va opune ca un bloc er- metic, Natura nu se va opri in prag, va intra in blema urbanisticii sj arhitectorii una din. marl : q } Be Aibeweeel eg testari ‘tr i male | casi. Spatial este continue, forma webuie Be a Sis nonrs. Opera Insefeze, ca spayiu al civilizatici, in spatiul natu onic a aru unora lips de coerensd in- | [SRCS2G G2 SPAN al ciilizase. in gpatial mau voc’. Ce raport poate exista fntre ed capela din Ronchamp? Raportul tiles duck Le Corbusier, Gigli Ficano, « shat silul de maj multe ori. Coerenya const crenul sit eare a fost, hainte de roate.polide, cel mal tnale grad. Politica sa, urbanisticd @ athisestonics a fost mare, luminass qi generos Baza. capionalismulo lui Corbusier — declara el fnsupl este carteriani, Dezvoltarea sa este ilu REE lai Rousean. Orizoneal esse lumeay dar cenerol culturii mondiale, pentru Le Corbur ser, rim comsidera socistatea ca find funda 3, iar legitura acesteia cx naurt dg posi de eprimas, Usha ol arhitecr are datoria sf ofere societi me vill cle; aparramentel ote natual de cxisensa, fri opri dens | PTue oa innate nul inwaltul Ia mulple tarea sa tchnologicé, deoarece destinul fn cas’ — iatd citeva idel care au treet de ia al sociesitii este. progresul. Dec i 5 il 5 spe ca al sete ex. areal. Dis Corbusier in edilitatea curenti si pe cate accata incustringit fie rugayi mu locuinge. Forma. artistici este imei bine puse": v forma corespunde @ Pastenonul. ratul stu nume, Jeanneret, a lansat, impreuna Ozenfant, manifestul post-cubist al smu sa despre spajiul continu Hi separat de luerurile pe care le fi wzi, le piteunde, deriv toemai din cu "este abstractie si nici formalism, Con- Casa, suspendati pe pilayeri (pilotis), in aya fel inctt sf se circule pe dadesub fard ca traficul orasului si fie intrerupe structii_masive si si fie dirijat spre subterane sufocante ale strazilor; orayul care intra pe alei palatelor cu micile sale magazine si cu serviieile hnecesare vietii de toate zilele; aparvamentels nes neva, Anvers, Barcelona, Marsilia, Paris), dj Africa (Alger), din America de Sud (ucns Aad Rio de Janeiro, Bogota), din India (Chandigek = singurul realizat integral), sa enormele sunt de locuit" din Marsilia si Nantes, adevirate orage-casi in care Le Corbusier reuseste scam topenssi exgenia intima indie ch aeea a ,tiaiului in comun", a comunitatis, La seare ed itark sine edifice ‘publics, sau destinate a tenjei sociale, scolile, muzeele, casele cu. aparta- mente, vilele. La sciri de obiect, capela din Rone hamp, cate este wn object plac perfect, ose Din punct de vedere al tendingei, Le Corbusier este, ca si Picasso, un clasic: totul’ se rezolva in claritatea formei si aceasta rezolva totul, deoarece forma justi este, in acelasi timp, forma realitiyi si a congtiingei, a naturii si a istoriei, Cu toate Acestea, marea $a personalitate are o limita: accea de a fi voit sa fie un binefacdtor al umanitatii, deel fost dunce? ccanaaee ie ee s-a erijat in aparator al omenirii aflate in primej- die, fn paladin tnarmat. El sa simpit investit cu © misiune istorica, misiune careia i s-a dedicat cu un angajament lucid si curajos, incit ar fi nedrept S nuel admieim. Dar, in fine, in ciuda interesu- ui siu profund, lipsit de prejudectyi faqs de viaya sociali, s-a simtit intotdeauna deasupra ci, ca un Gamiurg, Pentru fiecare problemi avea pregatiti Soluyia justi, care era intordeauna cea mai simpli, deoarece nu rayionamentul, ci prejudecata este com= plicata, Tots, intee cele’ dows Fizboaie, si odatd Pa tendinga manifestatX a capitalismului mondial Ge a se transforma din sistem economic in sis tem de fort, omenirea nu aven nevoie de un Sfint Gheorghe care si lupte cu balaurul, ci de ineva care si 0 ajute si-si cunoascd ranile, sufe- rinjele interne si sd gaseasct in ea insisi purerea Gi voinja de a le rezolva, In sfirsit, nu avea ne- Joie sf audi spunindu-se nu te mijca, am, griji tu", ct smigei-te, gindeste-te Ja treburile sale*. — a sfirsitul primului rzboi mondial, ¢ IL, La sige’ fia intro conditie politica, $0 Rialk si economica tragic’, Este a de ua conflict Totre clase: pe de ©. parte. suilitaiht fh marl capital S°asel muncivoase.vina fein arunci in spinarea, cla : ‘ifein: rua acuzind-o de, defetism. si preconizind set uternic care si dezianguie un alt razboi, d ser bas pe de alti parte, poporul, care a purtat Teak fgreatatea rizboiului si acum suporta singur Gatcmyele pierderii, lui. Intelectwalit cer st Sierjoass autocritica a societayi si culturis Res Tusese exaltat prea des mitul natiunii, al Tatului etic, al misiunit de dominare si de com ducere incredinjati de destin rasei germane, ‘Acura, acestui irafionalism politic, care duce Ja ascutirea contradictiilor sociale si la violenja, te- buie si i se opund un rationalism critic, dialectizeze woate contrastele gi sa le regzolve pe calea logicii, nu a sabici. Funcjionalismul arhiteetonic german se ineadreaza in aceasti situayie istoricd, aceasta dovedind-o faptul ca el se nayte din expresionismul Grupului din noiembrie (1918) in care se reflectau, in ace~ lagi timp, constiinga dezastrului si nelinist unei revanse brutale, ci a unei renasteri ideale. Insusi W. GROPIUS (18831969), care imediat dupa aceea va fi in fruntea rayionalismului, ger man, a participat la acea crizi a expres. onismulul. Grr2 fe ATE tigoare rece. in programul sau este, in realitate, apararea lucid a congtiinyei de dezor. diocs fi Winperarea cataswofal iaeiice ee ,& si Le. Corbusier, in cle Jovi ipostaze: de tural. Dar in ti sugal D imp ce Le Gropius trebuie _privic artist si de agitator cul- a Corbusier este un vulean di dei, Gropius este un susiinavor fen al. unei jdei si al unui program, Le Corbusier dicteara leg fanseard proclamati, discutd, argumentcasd cone ; Gropuis intemeiazi §i conduce o seo. (915), Le Corbusier duce o ‘politics propric: ae @ ratiunii, care, firese, face ca societatea’ sd construiasea, nu si distruga pius i “onstruiasea, listruga. Groj analizeaz Sitsasia st alege, coordoneazi propriul iu pro- " gram de actiane co acela al won pine precizat —_social-democraii Le Corbusier rivalizeara cu. mar pute, deoarece ideatul ‘las. al fe i CUTEDE. polite Ca athivees Pictori ai tine H1 se apropie cind de Braque, emda Co cind de Picasso. Groplus nu crede’ ie, 6 tatea artei, dar stringe in jurul siu, ie (ee Ja Weimar, artistii cei mai avansati: Kanaan, Klee, Albers, Moholy-Nagy. Teininger, inee laboreaza cu ei si fi convinge ca locul argngts este scoala, jar datoria a oh ot eee logiade proiectare perfect’ a lui Gropius. Si d eu i 2 . Semaine proiect nu exist dec i a capitalismului — care la capat ana ferences. tae Mies, care nu a avut niciodatt un crez ce kde jcologic i care, mar d inca de la_primele eMeeeane raise sf rational tudii asupra zgiric-norilor inclinayia sa cAtte: mic focma ce. ga ul american, odata ajuns in A ramine ferm fi legac de ysentimentul siu euro} ese forma. Bs exe a foc Cor toate” acestea, aceeasi rigoare rajionalista care Eee leon ss il impinge st inloculasa, in. proicctare, reperarea ate cheer an in a compozisici, deplaseaza pind la_uema eae inte, i | rarionalitatsa pe pianal abstractiei. Ravionalitatea, Reeaniee tational 2 in fin ne si nici nu mai rezolvi’ problemele neers Sera s, cauna | concrete ale existentei, se mulyumeste sa. se eali a aoe zeze pe sine. De aici celalar aspect al erizei, opus si pany Sceluia al profesionismului: metaliziea sau wtopil oe felt {Pam | rationahismului cu identicatca de merodologle §i es een dae fu. tehnologic ce décurge din el, bse considers rept ccsul, cchncvogie, ibe | _Ctiza cuprinde toate premisele teoresiens tatea de opinie, nedr ‘a social mai putin evi pramatice, didactice ale Bauxbans-ului, tn primul denti. Inlaturs. ideologi ve niste_arme in| ‘ind teza fundamental’ a substituirit necesare a tlle: se dedics, de Ia catedr’, instruiri ehnicle | URE! eXPeriente estetice difuzats prin projectarea niloe, iweprovabili din punee de vedere profes | “Chant vedblitai-industiall, Cu eoncentratea Pal ck nents? din; punct’ de vedere politic pe cage | '21Orli estetice intr-o categorie privilegiant de cre sam Color cy rou, fam ey 2% (eral dar), Este semen faptl al Bewbans-ulyi, el sacrificd rigurozitatea cence: est aspect al crizei se manifesta tocmar, in Heit succesului ‘profesional, Impreuni cu. Wadia feta. Iu mesuee (39021962), fad tedolal mang pune Ia punct © merodologic tchnick a fed dioippat titer pe care La, dat fabricarii care accelereaz procesu! necesar eel nat 225s inventind mobile’ din cub meta- dustrializare a constructor, dar il a mses © Bows tehnologie, o nous t fectant de orice preocupare .©-nous functionalitate @ mobil P ratist pe care il formes cani este, de fapt, foarte buni, puyi | cturi mie 4un_ aspect practico-economi emninimum de existenta” mobilele nu pot fi mas: $6: Bteoaie, impundtoare, Mobilele din tub, metalic sint usoare, aproape imateriale, economice, de. oarece se produc uyor in seri i materiale ieftine, dar d ". Problema avea tn case reduse la sie, confecionate dp ornamente. Problema avea. si un aspect pehulen Bico-social: aya cum sa schimbat raportul tradi. Hional intre persoani si casi, tot astiel sa se aa bat si raportul cu mobilierul’ casei. Mobil. este un fel de monument clasic, cd un obiect url usor de mfnuit, agreabil. De aceea, pentru a rer zolva problema mobilei, Breuer revine la lini ismul deosebit de expresiv. al lui Kandinsky $i Klee; al lui Kandinsky, deoarece in. mobilé. se reflect’, totusi, in continuare, o intuitie a spayiu= Tui; al lui Klee, pentru ci mobila este ca un aper- sonaj*, o imagine de interpretat, fie numa pentry folosul pe care il aduce, Mobila met lui Breuer era, deci, inte i fionali a artelor, prima mare victorie a ,desenului industrial”, Totusi, in America, Breuer indepli- neste un proces in’ sens contrar, se refntoarce de Ja design la o avhitectura tradisionala, chiar daca din_punce de vedere formal exte moderns. Cor: struieste pentru clientela americana bogate case. fi vile, care sint in acelasi timp obiecte arhitectonice foarte frumoase, ineadrate minunat in peisaj foarte comode $i plicute; piese unice, cu toate acestea, narti de lux", o arta care foloseste teh ile industriale mult mai rafinate si_mai precise Scum, dar care de fapt, redevine artizanala. Simptomatic este faptul ci protagonistul celui- izei rajionalismului, K. WACHS- MAN G. 1901), ese @ el un colaboraor direct al lui Gropius. payee impreuna un plan de productie de case yricate cu _panouri irate prose Ae uaa pris, Wachenann continu 0 Jali), cu care este posibild orice combinatie ola) oe Evident, deceminarea lementalae tie de proiectare. Deoarece mon simpla si mai mapidichias jucitia .mecano*, pi qu constructia. Téa , losite penteu alte construcgii. ‘Sint nalismului impinse p ja ultimele pragu! absurdului. Este distru. onumentalit pura, posibilitatea dea ae rdegla, clipe: luca * acne ter cca edificiului distrust nu numai tn od figurativ. Ori pes realzn spatial janjenul propria sa pinzit nu ya avea deeit deen rrcyieivoere cy sepmmente 41 arieinuna Dar aceasti jesitura a spatiului, care duce a paradox intuijia arhitecturi a lui Mies, clude orice intensionalitate sau finalitate a ope> rei_constructorului a cirui sarcina ya, consta le ir cl surii, greutapii, materi dustcia siune acum net metafiziel, rayionalitatea devine fantezie sau joe si nu se va mai putea deosebi de contrariul ci — irayionalitatea absoluti, Acestui_ rationalism merafizie, desi nu depinde de el, j se altura cercetarea americanului R. B. FULLER (1895), care pleacd de la folosirea in an cate si de la deducerea ilor structurale infinite, ale caleululut matematic, Pe aceasta cale, Fuller ajtnge-la cone ruirea faimoaselor sale cupole geoudenice, majorie vex aleituite din retele metalice si din. plastic, i limite statice si dimensionale, Cea mai mare fealizati pind acum, domina ea o imensi transparent, isizati iva q iradiind lomint tea, Expozitia mondiala d> la Montreal din Constructia. nu mai reprezinta acum in. natural, ci 4 ose athitecti sint operele tui, Malevici, Ta “er si Gabo, artist: care infruncs el ins Se ai_pe plan tcoretic, problema arhitectur jgura condi climatice ideale. tr felul ace S200 fancies delensiva san iwolantd care doce fiiease de-a_lingul sccolelor intreaga.morfologis i Gpologie a arhitecturil. Daci intro zi, gence: Tidal propunerile lui Tuller, s-ar_puvea’imbricg ream. singur.inveli’ protector, nm cian ichimbs forme consti, ol treaga, existenta, biologicd st chiar sf constiuya evlogich, Sear schimba si coneeptia despre. toate Nalorile exice, estetice, sociale, olitice, st ceea ce dear schimba nu at fi ideile ‘si hotirirle luate de oameni, ct calctlele ordinatoarclor electronic, gutomatismul, proce:elor tehnologice, intr-o.astel de lume, pur ichnologic’, au ar-mai avea nici un rost sa existe, nici ideologia politica si interesele Sociale, nici cerestarea artistic, Toate tentaivele Tacute'in scopul de a_lega din now screatia” ar- tisticd de yproductia” industeiali sar sling cue Cluderea delinitiva’ sh totala a. cercecaritestetice Sau calitative din cadrul proceselor pur ycuantice” ale tehnologici pure III. Desi_migciri de avangardi sau conturat in Rusia ined din primi ani ai secolului, in artele plastice si in teatru, dificultatile politice si eco homice au impiedicac pinii in jurul anulai 1920 dezvoltarea unor vaste programe de_constructie. Primele manifestiri ale avangar2ii arhitectonice s incadreaza, evident, in miscarea_ constructivist, deja infloritoare, a. artelor plastice. La_inceput se weoretizeava, se lanseazi apelurisi_manifeste, se proiecteaza.mumai de dragul cercetarii, Pentew Feafizare nu sine insk bani, lipseyte aportal tehnic Si productiv al ure, mari‘industri st nezesrs repatirea profesional a athiecyilor moderni. De~ rifece comtructivismal desfiinjear barierele tra Gitionale dintre arte, modelele formale ale noilor n, Pevs- Alc izvor vital este teatrul, in care artigtit de stin~ ga vad un puternic mijloc de educate a poporului Nova arhitecturi sovieticd datoreazd tendinta sa u spre soluii formale fipsite de prejudecati, din sere. puternic. emotionante, experienieiteatrale freenografie, coregrafie, regje). Se acorda multe inportanja evenimentelor care se petiee in Lue smali, Curentele avansate ale athitec Tau occidentale sint toate tendengios ocialiste yi Nautarea propunerilor lor formale, se bazexea pe psibilatite tehniilor modesrc, Mendelsohn con Pinveyte w labrica mare la Leningrad (1925), Le ‘orbusier proiecteaz (1929) sediul unimiii cow . Mie la Moseuva. Deoscbit de impostants Fnterventia tui Mendelsohn, Constructivis- care tinde si exprime in forme arhitectonice 2Ninctl namie al revoluiel are puteraics com ponent expresionista, Conform esteticii construc: Peraulsl stoate anexele pe care strada, marelut Oras le impune constcuctici (parouri, publicitate 4, difuzoare, pind si ascensoarele interivare) drate in comporitie ca punct de egal imporcanga”, fa fel cum facea Mendelsohy penru a exprima in forma conjinutul edificiului, Intr-o societate revolutionara constructiile sint miscarea formeloe lor, simbolul smului. perativelor de la evident al construe 308 tonice sovietice, Meritul consti in faptul ci axl tecwura este conceputa ca o comunicare in acyiune; limita rezid& in aceea c&, in sens functional, dar nul reprezentativ, arhitectura tinde si devin sce- nogratica si formalista. Cauza limite 0 constin si dificuleatea de a fncadra cercetarea arhitecto- nici intr-o planificare urban conereti, pe care noul regim nu este inci in stare si o impuna, © va putea face numai dupi 1928, in cadrul Teorganizarii radicale a economici yirii (planul Einginal). Marile dircctive teoretice ale construc- tivismului in domeniul urbanistie sint dowa: 1) sa dea orasului expresia dinamismului i prin formele edificiilor sale, animayia vietii de satticr, vieiciunea solicitarilor si comunicitilor vir zaal olivieo- #2) in cadrul unui vast program Si tanslorme raportul dintre oray gi teri toriu (Proicctele de vraye liniare al lui Ochitovici as y i Ginsburg) fn scopul de a anula diferenfa dintre Profetariatul industrial urban yi proletariatul ny Tal, Procesul de urbanizare din Uniunea Soviet e insoteste transformarea economiei ruse din age coli i ‘ala, constituie una din marile ine fipeui ale secolului, dar acesta a avut oe cind miscarile de avangardi pierdeau teren in faya academismului (1932). Punetul de plecare al noii achitecturi este pro- ‘ov icctul lui TATLIN: pentru Monumentul dedicat Internationalei a I1l-a (1919). Acesta coniine toa- te premisele constructivismului, firs ca in el sf existe deosebire intre arte; este arhitecturd, strue- turi provizorie, sculptura constructivist Ia scar uriasa, functionalitate tehnici drept_ instrume de comunicare, expresivitate simbolicd a dinami 3% mului ascendent Al spiralei (ca un turn Eiffel v #8 zut de Delaunay). Un mare animator al migca “™ este EL. LISSITSKI (1890—1914), achitect, pictor, grafician, teoretician, care face legatura intte su prematism si constructivism, desfajurind si of brila, activitate, care astizi's-ar numi de. ,rela publice*; calatoreste, se afl intr-o permanent legatura cu Gropius, Mies, Van Doesburg. Marele sau proiect este 0 yInternayionali a constructivis- mului*, al cirei centru coordonator si propulsor ar trebui Si fie athitectura rusd, singura ,angrenata® intr-o revolutie in actiune. Pozitia lui Lissitski. si a altor arhitecsi din grupul Asnova (Ladovski, Melnikov, Vesnin, Golosov si alfii) este clara: geometristn, deoarece geometria exprim’ spiritul rasionalist al revoluyiei, solutii formale foarte i drazneje (volume jucate, structuri la vedere, me- canism structural descoperit), fiindcd tehnica ce le realizeaz’ reflect’ etica revolutionara: n si simbolism formale, deoarece constructia trebuie Si fie imaginea-simbol a societiti, socialiste care se autoconstruieste. In 1923, Malevi mite locuitorilor si uiaseh atin pur, Tiguros geometric. Succesul avangirzii ruse in Europa, occidental incepe io 3985, cod payiiowal foe aaa won mnayionala a artelor decorative de Ja Pa- tor nse ene enor, Da aubitguaas eal revolujionar incipient chiar in interiorul reginmu- rilor burgheze, arhitectura revolutici ruse era. ci- Tiuza si modelul ideal. Prestigiul siv este atit de mare, incit la dona concursuri initiate in 1930 — pentru Teatrul de stat din Harkow si pentru Pa latul Sovietelor din Moscova — au participat toy reprezentanjii de seama ai arhitecturii moderne europene, Dar tocmai cind athiteetura sovietica era pe punctul de a se situa in fruntea arhitecturii mondiale, arta oficiala, care, opunea avangira revolujionare profesionlsti academici precum o~ fan si Fomin, a objinut dezavuarea publica a artel IV, Cind, in 1917, THEO YAN DOESBURG (18331931) a dat viaydunei migeiri de ayan garda, neoplasticismaul (numic si De Stijl dupa ti- Uul revister pe care a fondat-o Van Doesburg cu Mondrian), Olanda avea 0 scoala de arhitectura dintre cele mai avansate din lume, pe care 0 con- ducea Berlage, neoromantic si modernist” Ja in- ceput, apoi tor mai recepriv la toate experientele din Europa si dinafara ei. El ae meritul de a ti stabitit prima legatura solida intre _arhitectura olandeza (si europeana) si Wright, chiar inaintea primei expozitii a marelui_maestra american Ja Berlin (1910). Miycarea De Stijl a incetat si existe oficial in 1928, cind si revista a incetat sd mai apard. Dac inca de citiva ani unit dintre cei mai de seama reprezentanti ai miscarii, ca Mondrias yi Oud, o pa a, neti ed ERE dls programs, manifeste, polemici, ali Cu toate acestea, chiar si pentru disidentii de tg Mnia radicala a selului, experienta neoplasticy 1 nine esentialad: De Stil a fost, de fapt, unul din pisoadele-cheie din’ itoria aetei comemporane intelectuale, andeza a are corespondenta deceit dar are mobiluri di ia nastere morali impotriva violentei irationale care devastase Furopa. Din e. apreciere ne si lupte Daworied tensiunit sale avangarda 1 cea Tush, din revolea a rizboiulul Ss oats deduce 9 nu violenta, Gh Roc sein ile din viata omeniti, rile trebuie sa aiba loc in. diferitel slomenii ale activitayit umane, printreo revizuiee ee dicala a premiselor sia scopurilor, De Stijl nu este o revolatie petri ue cular invecite pty oan olutie in interiorul unei eulurl moderne pentru ao imuniza de pericolele corup: Vlei care a determinat © parte din cultura german “a emits Reorti soup puters Sh promioveze ac Scopul misearii De Stijl este, in fond, acela de 2 verilica daca se poate face arta, adicd, daci se poate desfasura o activitate creatoare intr-o con- ditie de imunitate istoricd absoluti, Ce inseamni aceasta? Inseamna_eliminarea twturor_ ,formelor istorice” care provin dintr-un mediu impur, sus- pecte de a purta germenii unei infecyii nationalist. Face exceptie Wright, exponentul unei culturi care nu avea tradiii nationale, Dar si formele lui Wright sint supuse unui fel de proces de sterilizare, acceptate ca simple fapte formale, scheme ale une! ol geometrii_ a spatiului. Se elimina si tehnicie traditionale si deosebirea dintre arte care depinde de acestea, Daca principiul formel desigur 4 {pur geometrice) este identificar cu omul, termes Pete an se reducd la yn minimum necesar Gay exterioriza, Dar_ exist oare 0, arth i Bhar tehnicilor si a istoriei_artei? Problema Te BaP elevanta: arta, este numai_un mod, important este actul care realizeaza expericnta estetica, acele haaalip jima devine lorma, In pragul une: a ee ee, fi identifica &¥ purifieari extreme, care poate |! A asupra isto sa decida schimba schimb u artei, De Stil tntilnes anularea Dada. Vxisi Mt participat sila una sila cealalta, deoarece ambele readucean problema. artei la punerul In. poetica neaplastic’ estetic este actul pur constructiv: a combina 0 verticalt si © orizontal’. sau dow culori_ elementare in- Seamni deja. constructie, Este principiul in care cred deopotrivi un pictor ca Mondrian, un sculp tor ca VANTONGERLOO (1886—1966), achi tecti ca G. T. RIETVELD (18881964), [. 1. P. OUD (1890-1963), C. VAN EFSTERPN: (0. 1897), Nu este in intregime principiul lui V. Doesburg. Convins e& num impuls ge creator poate realiza sinteza absoluta a artelor. combina viziunea bidimensiona intr-o morfologie bazatipe Ii ducind astfel un proces dinamic care se incheie in mod necesar ct efecte contrastante, dramatice. Problema functiei sociale nu se poate elimina din arhitecuwra. Se construieste pentru viagi, Dar trebuie X se Fac o deosebire intve functie si fina- litate. Arhitectura poate avea o funcyie socials fri ca prin aceasta si-si propunk si realizeze 0 reform’ a societatii. Fliminarea scopului reformist reste disponibilitatea achitecturii far de, exig tele sociale obiective, mai ales atunei cind, cain Olanda, nivelul de trai este fn general ridicat. Ar- hitectura functionala olandeza, si nu numai_aceea legata oficial de miscarea De ‘Stijl, a avut in ca- drul_arhitecturiy moderne eropeng 0. important fundamental: a format o inteeaga tipologie edi- Titara dedust din analiza schemelor distribu de spatiu corespunzitoare diverselor situatii func- ale, Astfel, unei rigori formale extreme, aso. ciazd_un empirism care 0 salveari de pericolul schematismului « priori, Dintce arhitectii legayi poetica neoplastici, cel mai fidel premiselor retice ale miscarii este Rietveld. In mobilele si in jucariile frdbeliene, pe care le deseneazi intre 1918 si 1920, ef traduce cu scrupulozitate fa fape prin- 1 simplics e. Nici o forma nu exista in sine « priori, Forma ia nastere prin actul miscarea opus, ct sau indirect de » — eonsrructici, prin alfturare, prin compunere, Form te sf trdiaee’ sau si 0 fack sk dobindeated un fi datX numai di Invet { elementard poate tt taseamny ths of se euetie) cept de_urbanitate, Elimintnd orice implicatie : elementari, Aceasta mu Intent St 8 exeludd —ttsoloici si orice intentie reformist, eum pre- Goueitien glee prose de industries ioe everica neoplastick, arhitectura se apropie de stevieste sau se compune cu ceea ce este la tne IE ie oy adewirar un servichu (si na inn Dar proce mintalo manual al const Simin program), social, C. van Resteren, este tiei san al comporitici este readus Ta un stadin pre: Ho" taze a fost unul din renrezentantii de frunte 4 Yeh, de-a dren preantivanal, Cava Sebrode, Fei) De Sui, dervoltd acasth tex tn ens peveare a consruiteo Ja, Utrecht tn 1924, ee q tn 1927 devine resnonsabilul usbanite Jpiului Amsterdam si de atu ck este Facutit pal san modelul locni 0 cast despre care sar putea spun W pentri.ch —Vmai de salveardarea orasuhsi istoric de ciire locuitorit ei, folosind iese nrefabricate fy¥rile unui fals modernism si a noilor eartiers de ta stn eonstructiile ne,care le fac copii din joadh "Hanal ria tneles, varia ieee le, planurile, culorile sine elementele materiale « de toate, unitatea st coeziunea comunitat ale constructici: s¢ aduce mai in fark un plan suse pendat pentru a trage fnanoi volumul corpull) verticald mnchia unui volum_ gol; se contrapune face simrite efectele si dincolo de planurilor frontale planul orizontal al uaui acd catint ctu snecific. Desi functionalismul tut TA. peris proeminent; cu o linie neagrd se blocheaé? pRINKMAN (1902-1949) si C. VAN DER Innderen Taminoas a une surafete afb, ia Vino (1994-11986), sau at Tot J. DUIKER aulaya erPEVE. 8 unui astra — smayas? (1890-1935), nu este lewat, de nisi neoplas- tatea pozitiva a unui galhen, Forma geometricd M0; ticX om distinge nrin identitatea dintre ri Get oee wn sinbol spatial, 2Pare ca profil, MAAN) wini-d xi laren emule, Gigmte Bes Bs, dea cr car gout femal engcten!orace, Dina de Fle BA detarece ene cea mai familia, calf roi care ng. compord anpsiamene toma ag amininteirat Gv o proncrtionalitace absaGaM delinesc abardares modectit's uney canulaae Dar aceasts familiaritate de ordin psiholoric ¢Y tiale, Fabrica Ven Nelle (1928-1930), construit fone, ies dip spatial scene nneoplastie de aaa ae der vies fn Ronda: ee spatiu pe misura omulu __. 0 Inovatie tn tipologia arhitecturii industriale, fn Pentru Oud. poetiea neoplasick este Anant ensil cH, dest disribuie «i dezvoled corpuile éon- de toate. simplificarea radicals a, procedeelor yor” Cxigentclor functiel, nu are aspect masinist. construcie si, deci, posibiliztea: de a constmul tM) (0. ‘rea si fie un templu al muncii, nicl un me; ote codes tarda bn eu Catt tt bei ne Sone tierele de locuinte fnsirate pentru, fi arias Zone wnocapers It Dukes cea Sitori, pe care le proiecteazl ¢ ? steal, Scion“ (Br mare nga 1920) nu sint numai mode ca misedrii De Stil. ca ali, de * arhitectii_olandezi W. M, DUDOK (n. 1884) este poate, printre acela cae a aprofundat cel Reprezinty caval i le tras fara si De la Wright a in sai mult Tectia Iai Wright. AT unei experiente international din propriul medig natural . Salat cd spatiul nu este o abstractie universala, ci Unloe care ii ate caracteristicile sale, la, fel cum ca este o comunitate bine determinatd. si te unui orasel, Hilversum, modifica, ci deal dedica intveaga activi Gi scopal siy nu este de acl defini, Ca si vech ictori din fera micile adeviruri marilor ipote fie «municipal fara afi provinel (sie faci din acesta un program, prin simpla evidema a faptelor, demonstreazi c& pentru a te opune ‘megalopolisuri-lot” industriale inumane, dicta~ turit marilor orase, webuie apiirata celor mici, dind un sens modern comunit orice, V. Criza rationalismului arhitectonic_yinternayi nal* are, dupa cum am spus, cauze interne. Ps tate conceptia spatiului sia societiyit ca entitatt absiracte, Vrem sine eliberim de natucalismul romantic si de istorismul_,stilurilor*, dar eliminind paturalismul si istorismul nu’ se liming problema naturii sj a istoriei. Trebuie insi, si Tdaugim ef, dupa experienga rationalisté, pro- blema naturii sia istoriei se pune in termeni ra~ dical diferiti, Natura, nu mai este, xcreajia", reve- latia vizibila a inteligentei si vointei divine, aya cum istoria nu mai este semnul providentei pentru Saivarea finali a omenirii, Este cu, totul alti di- mensiune. Natura este locul, istoria este _timpu vieti. le a infrunta marea problema a des- lui omenirii, trebuie si o rezolvam pe aceea a coexistentei, a oamenilor intre ei, a oamenilor u Tucrurile, cu natura, Aceasti problemi nu se reeolva dictind reguli si principi fie ele cele mai liberale, ci wind si interpretind realitatea, Aceast! ny fnseamn’ sine propunem progeamul iraiona” lita, asa cum rayionatismul i propusese prog! mul raionalitiyii, Inseamnd numaj si inlocuit termenul abstract de rationalitute ew termsnul cone cret de rapiune. Acest Iuctu I-au facut, in Europa, arhitectii scandinavi, plecind de la cel mai mare dintre ei, finlandezul ALVAR AALTO (n. 1898) Prima caracter ‘aa lui Aalto — serie B. Zexi — in comparatic cu mazytrii din cea de a ous generatie, este tocmai lipsa de formule d compozitie apodictice si de principii teoretice’ Aalto. a pornit de Ja "rationalism, pentru ase apropia, dupi 1940, de principiul ‘organic al lui Wright,” ceea ce fi permite si aprofundeze, dupa cum ubverva Zevi, cercetarea asupra spatiilos rioare, generatoare nu numai ale planului, ci si volumetriel constructiei. Trebuie insd si adiugim naligti_ ca Weight, atitudinea sa subtila, demi list distruseser multe mituri: ,monumentalitatea", arta ca spiritualitate, casa frumoasi ca semn dis” tinctiv al Prestigiulul social sau cultural si cultivau altele: orasul functional pentru o societate care cra inci departe de a fi functional, masinismul, tehnologismul, spatiul ca entitace geometric’ priori, Wright, la rindul siu, risturnase procesul traditional al’ ideilor arhitectonice. Nu proiecta plecind din exterior ci din interior, de la locul viet. Dar el concepea acest proces ca pe un act de forta, titanic. Spatiul interior, izbuenind, cu- cereste exteriorul, sil insuseste deca Jui Aalto este mai simpli: intceg spariul este interior iar volumele exterivare ale edificiulut sine fnvaluite fntr-un spayiu concret, care este aer, lin, arbori, cer. Singura limits este imaginai. EI proiecteaza pornind de la obiect, uneori de la mobili, de la cimin; si ca obiecte de al carr Broiect trebuie renune 1a 8 geniului pentt von seeviciu artist ia. prerogativele tehinicieni calilicayh Fy atin fn America era diferiti, Nu evista o siratificare. veche, sedimentati, de clase. Individul sea posibilitati nelimitate, fiecare aducea in noua, iN intreprindere industriala spirital de inigiativa 3 de aventura al pionierilor, care pind cu citeva de- fei in urma eXploraseri, invijasera si exploateze Solul_continentului, Exista insi. problema subpro- Jetariatului negra, dar aceasta nu era considerata cao problema, ci, cel_mult, cao plagi sociali, ‘Abia mai tirziu se va ingelege ed aceasta era pi islema cea mai dramaticd a istoriei si a. societaqii ameticane. La tneeputul secolului problema do- minanta este aceea de a diferentia cultura ameri- cand de cea european’, de a sterge orice urma de colonialism, de a opune si in arta_valorile lumii noi valorilor din lumea veche. Astfel, in timp ce Europa imbatrineste, in America se nagte mitul ca~ podoperci, al artiswului-geniu. Acest mit este inau- gurat de un mare arhitect, F. L. WRIGHT (1869 1958), care se prezinta ca un mare_inijiat, un profet, Fusese elevul lui Sullivan si intr in actiune tocmaj in momentul in care lupta acestuia pentru © arhitecturi american’, care si fie la fnalyimea celei curopene, prea pierduti, Expozitia de la Chicago din 1893 marcase triumful prostului_ gust, al profesionismului inferior, al lipsei de sensibilitave intelectual a marelui afacerism. Wright, inci foarte St, reactioneazi: nu va incerca si dea Ame- io athitectura la inilyimea celei europene, ci re 5 © arhitecturé complet diferita. De aceea a aghiteccura este pura create. Ca atare, nu descin~ le din istorie, ci ristoarni ordinea, o contrazice, este anti imp ce athitectura europeana S presitete si impingi. spre ultimele eonsesinve itera romantic angajind arta in luptele po- i right neaga existenta unei relaqii intre acta rie, ‘contest valoarea istoriei ea ordine 2 ‘eoyei umane, Afirma in felul acesta, impli- sit, eX numai un popor ca cel america Purta pe umeri povara unei istorii, putea face 0 Wt pe deplin ereatwate, 'venimentele au dat Grepiate, fntr-un tel. Raporvurile intre Wright gi ‘wrupa sint unul din semuele cele mai elocvente a ale crizei culturale curopene. Din 1910, ef prezentat Turopei cu expozitia de te Beek Wright a fost considerat de catre cei mai mari arhi” teeti europeni unul din reprezemantii de {rune ai cultuniiartistice moderne. Raportul este de interes, Ge critica, de discutie deschisg i civilizacs, Dork cel de al doilea razboi mondial, Wright este re- descoperit ca mesia si salvator. Var fenomenul coincide cu 0 faza de regres manieristic prin rene- garea progeamului social al rayionalismului,dez- angajarea politica, colaborarea voluntara a. athi« tectilor cu capitalismul lumina Nu este vina lui Wright, daca influenta. sa asupra_arhitecturii europene, pozitivi la Dudok Sau Aalto, a devenit negativa. Cu toate acestea, si jn crezurile etico-sociale ale operei sale a existat un proces de dezangajare, A inceput cu o critica aspra, pentru a termina cu justificarea, daca nu eu Celebrarea marelui capitalism american, In primi Gouazeci de ani ai activitayii sale, pina in 1910, face apel 1a paturile medii, in care descopers fora de avint 2 progtesului american, mult mai malt Gecit fn cercurile magnatiloc industri si finante. ‘ada aja-rumitelor Prairie Houses care intr-v. capodoper’, Robie Howse din 1a Wright era evident ascdines triva amnegalopolismului” industrial gt voin rela problema arhitecturi de la origine, a Taportul. forma-natura, evitind medisrea oro srorejui mu este naturalista, nich macar in £7 Poni tl fosmal_al lui ‘Rushin. In legs ear adividului cu reaitatea, el neds cireet) nceputul democratic, in sensil BOP SPuicronulai fui Lincoln: libereates ete PT, fatea recunvseuta fiecatu ol sau cu fumes, Cas tate iecer at personal raportul $4 8 NES og 1909. De hu webuie sa lic un spaiia 2 OT urebuie Figid, care condivioneses “fiatea, unde fieswee fie calea de co formal consecintel® Pe pla fie area pe sine. Pe plan lormal ania er reattrminarea xcuriel” spatiale, reducer a : vine itor, formal Ja orizttle ee de gaerucipasi de planori, temelie fiber a concentrate a fortelor portante, int-un_nuclew onccnirmerior, anulare a separdrilor nese, inere Pagid interior si cel exterior, racord al edificiului spatial at natural ingeles ca loc bine determinat ce Meyare. Inci in 1934, eind va preciza inte-un

    You might also like