Noțiuni de GENETICĂ MOLECULARĂ

Genetica moleculară este acea ramură a biologiei care studiază

ereditatea organismelor la nivel molecular, biochimic.
La toate organismele, materialul genetic este reprezentat de acizii
nucleici (ADN și ARN). Aceștea au capacitatea de a înregistra sub o
formă codificată biochimic informația genetică, care determină toate
caracterele și însușirile organismelor vii.

Structura chimică a acizilor nucleici

Acizii nucleici sunt substanțe chimice macromoleculare
complexe alcătuite prin policondensarea unor subunități
denumite nucleotide. Fiecare nucleotidă este alcătuită dintr-o
bază azotată ,un glucid, și un radical acid fosforic (H3PO4).
NUCLEOTID= BAZĂ AZOTATĂ+ ZAHAR+ RADICAL
FOSFORIC

 Bazele azotate sunt heterocicluri cu azot cu structură

chimică asemănătoare fie purinei (și se numesc baze
purinice), fie pirimidinei (și se numesc baze pirimidinice).

Purina este un tip de bază azotată ,alcătuită dintr-un

heterociclu format din 5 atomi de carbon și 4 de azot).
Pirimidina este un alt tip de bază azotată ,cu o structură
similar benzenului ,la care doi atomi de azot înlocuiesc
atomii corespunzători de C din pozițiile 1 și 3)
 Bazele purinice sunt adenina (A) și guanina (G), prezente
atât în molecula de ADN cât și ARN
 Bazele pirimidinice sunt citozina (C), timina (T) -
întâlnită numai în ADN și uracilul (U) - întâlnit numai în
ARN.
1
In structura nucleotidelor ADN intră dezoxiriboza, iar în
structura ARN riboza. Numele acizilor nucleici derivă de la tipul
de pentoză pe care-l conțin: acid dezoxiribonucleic (ADN) și
acid ribonucleic (ARN).
Din combinarea unei baze azotate purinice sau pirimidinice cu o
pentoză rezultă o NUCLEOSIDĂ. Prin atașarea unui grup fosfat
la pentoza unei nucleoside ,rezultă o NUCLEOTIDĂ, unitatea
de bază a acizilor nucleici. Prin înlănțuirea nucleotidelor se
obține un lanț polinucleotidic, numit catenă.
Acizii nucleici au o structură complexă, dată de compoziția lor
macromoleculară. S-a descris o structură primară, una secundară
și una terțiară a acizilor nucleici:
1. Structura primară reprezintă înlănțuirea nucleotidelor
între ele prin intermediul resturilor de acid fosforic și al
grupărilor hidroxil din pozițiile 3' și 5' din structura
glucidului. Rezultă astfel o înlănțuire de nucleotide care a
primit numele de catenă.

2. Structura secundară reprezintă înlănțuirea a două catene

prin intermediul legăturilor de hidrogen pe care le pot stabili
între ele bazele azotate purinice cu cele pirimidinice.
Corespondența bazelor este următoarea - guanina se leagă prin
trei legături de hidrogen de citozină, iar adenina prin două
legături de hidrogen de timină (în ADN) sau de uracil (în
ARN).
3. Structura terțiară reprezintă structura tridimensională
helicală adoptată de moleculele acizilor nucleici datorită
2
echilibrului electrodinamic dintre grupările funcționale ai căror
atomi au tendința de a se atrage sau respinge unii pe alții
Astfel, structura ADN este o moleculă helicoidală formată din
două catene antiparalele (adică una este în sens 3'-5', iar
cealaltă este în sens 5'-3') unite între ele prin legături de
hidrogen între bazele azotate ale nucleotidelor.
Moleculele de ARN pot fi monocatenare sau monocatenare cu
porțiuni bicatenare. Există mai multe tipuri de molecule ARN:
 ARN viral (ARNv) - formează genomul virusurilor
denumite ribovirusuri (VMT, influenza, polio, HIV);
 ARN mesager (ARNm) - este o moleculă lungă formată în
nucleu prin copierea (transcripția) unei catene ADN. Duce
informația pentru sinteza proteinelor în citoplasmă.
Informația este codificată sub forma unor triplete de
nucleotide numite codoni;
 ARN ribozomal (ARNr) - asociat cu proteine formează
ribozomii, locul sintezei proteinelor;
 ARN de transport (ARNt) - are forma unei frunze de
trifoi, având patru bucle și are rolul de a duce aminoacizii
la ribozomi în procesul de translație.