Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Suport Curs Competente Informatice

    Uploaded by

    Diana Florin Popiac
    13 views106 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views106 pages

    Suport Curs Competente Informatice

    Uploaded by

    Diana Florin Popiac

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 106
    CONCEPTE DE BAZA PENTRU UTILIZAREA CALCULATOARELOR OO Cuprins ‘+ 14l-Terminologie de bari pent uilizatori ehaoog tice + 12 Componentle unui calculator + 13.Uizarea unl PC + 14. Reele de caletatoare . biti de wizare a PC-urilor 1 1.6-Frobleme de medio siriscurl implicate de ulizareatchnologtor nf 1 17:Probleme de seuritate implicate de uiizarea tshnolgilr informatice 18 Legislate in domenil ITC 3 (Dreptl de autor + 19; Peosiarea datlor in leita rominesses Obieetvele acest modul sunt CCunoasterea terminalogiel de baza din domenial TT * Sistem informatio 1 Caledlatoreleetoie 1 Hard i Sot program ales) { Tehnologi informational (TT) 1 Calculatoare PC mincaleultoar,.msnfame” superstustoare 1 Tipu’ constructive de PCr: Deskop, Tower, Laptop Notebook, PDA 1 Procesormiprocesorunate ental (unitate de comands contol + Unita Armco = Logic) + Memore intent 1 Echipametepeifeie:dispoive de nar, de ere, de stocare deatiicarea componentelor hard ale unui PC = Unitatecentalaprocesorulicroprocesoal 2 Memerie intra 2 Memorie exter 1 Dispoiive de nar: attr, mous, camer, 1 Dispciive de esi: monitor, ipriman, te. + isposlve de inate: modem, touch, sree, 1 Dispoetve de stocae: ards, dschts, CD-ROM, emai ash, oneal sf ale PC Conceal de iste de oper fut sale {Soft de apicati, lasifiesri {Elemente der une! interfere efniren coneptului de refen de calculatoare i cunoasereaavantajlor de Tuer in een Tip deel 1 parajare estseor wei eee, comunci in eee Refeaua nteret,servie Internet { Conecareal nem Preventarea posibilitiior de utlizare a calelatorual personal Dante de ilizare a ealeltorai personal + Pog electronic, comert electronic {Probleme de medi scr implicate de utlizare ihnoogior in 1 Ceeste Copyright pentru sof eleva soli dg arare olositeeproduetr de sot {Notun despre shareware, feevare i lent. de el {Probleme de securatea datlor imple de wily i Virus ealulatoarelor CCateva preveder din legisla rom pentru protejresdaelor 1. Concepte de bazii pentru utilizarea ealculatoarelor LA. Terminologie de baz pentru utilizatori tehnologiilor informatice {In istoriacivlizatiei umane informatia avutfntodeauna un rol foarte important, Oda ex deavoliateasoci-cconomicd rlu informafilr& erscut tot ma mult. Gsirea la timp a informapillor de care avem nevoe, prlucrarea gi folsitea acstora in timp ull a devenit o condi een in orice dlomeniu de activitate, De caitteainformarilor si de moment in care acestea sunt disponibile, depinde area uel decizi Into afcere, in conducerea unor procese tehnologce, in stabiliea unui imittea de memorie interna,» nitaile de memorie extern (care pot fi si detagabile), ~ magistalle, ~ interffele, ~ plicile de Dintre acestea, componenta cea mai impo de basa, {nextrior carcas calculator print in partea ental butoane pentru pomire (Power ow/oghy si resetarea (Rese) eaeulatorul, dur ce indi funjionare caleualorlu, fant de intare pentn uritatea de dischet, de CD, DYD. in partea din spate a carcasei sunt vzibile mufele de ‘imentare a elesua electric, interefle (prin care se coneseaz Ia ealeulator diverse dspoztve), eatlatorl “Monitorul este folosit pentru vizualizara informs. El este conceat a efeaua electric siprino intrfgala unitata sistem. ‘Tastatura este cel mai rispindit dspocitiv de invoduoete a textului pe caloulator, Ea foloseste model masini de srs, Este conectat la unitate sistem print itera. ‘Mausul este conectat la unitate sistem prnt-o inert, dar exists variante fr fi. Est liza n general penta seletarea unor comer alate in iste de meni. c 1.1.6. Structura funefionali de ansamblu a unui Din pune de vedere funcional un eaeulator este coms din: Magistrala (BUS) Unitatea Central de Prelucrare(UCP) Unitatea de Memorie (UM) Sisteul de Intarelesire ($ V0) iterfaa si echipamenteleperiferice) MAGISTRALA BUS) Magistrala reprezits calea de comunicaie utiliza pentru transmiteres datelor si @ ‘omenzilor inte diferite componente funcfonale le caleulatorli Unitaten Centrali de Pretuerare (Central Procssng Unit) ~ sau microprocesorl, sau simplu procesor - este componenta cea nial mmpertant unui calculator, Procesorl supravegheazi 5 ‘injeaed ctivitsic calculatorulit in funele de comenile pe vase le primeste de ta silizato. Procesorl se afld montt pe place de baz care se giseste in iatesonl eareasei, Tipulprocesoruli este cel eate di de fap numele PC-uti Unitatea de memorie intern aze roll dea psa dtele gi instrucfunile programelor pe timpul execuietacestora, sub conducerea UCP. Orice progam pen a se putea executa trebuie 5 ngs im memoria inferd. Aceasth operaje poet aumele de Inireare in memorie; fiji nist acca operaje nu o vel face dvs. da o vet comand. Sistema de Itrare/leyie ese aletuit din echipamentele priterice: de intra (api), de iepre (Output, deinteareiesire (npulOuipu). re Dispocitivele periferice de intrare asigurl ixroduceres datlor si a comenzilor in ‘aleulator:tasttura, mouse-l, fouehpad-l,eraekball-, jostickyy light pen-l,scanmer- ‘ul paral foto digital, camera video, mierofonul « Dispostvee periferice de iesre permit ulizatorlu si extragh si si poll interprets “atte prelucrate de caleulator.Acestea pot fi afgate sb diverse forme sa pot i eda sub forma unor suncte. Exemple de dispoztive periferice de isie: monitor, imprimant, ploter-a, cist si boxele audi, video-proiectorul. Unele dspoctive a Funeti multiple: ‘de exempiu,imprimana,copator, fax-modem Int-an singureskipament. + Dispositveleperiferice de nrarfesire: modern (permite transmiterea datelor pe line ‘Se comunicai), touch sereen-ul (eran sensibila tings) - Dispoitveleperiferce pentru accesul la suporwile de stocareasigur stocareadatelor ‘a programelor dats regisrea acestora pentr preluiiulterioare. Dintre acests aint: ‘itatea de disehet, unitatea de CD sau LVD, unitaten ZIP, streamer (pentra ‘irea/serierea benzilor magnetics), ete. Aceste disportive sunt legate de suportuile de = Alituri de cle amintim dispoitvee de stcare (namie si suport de stocare): hard disk- fl dischety, CD-ROMul, CD-Rial, discal ZIP, dieul JAZ, band magnets, memorit ‘lah (memeori portable). = Inerfeele asiguei conexiunea fee dou componente astfel inet acestea si posts ‘omuniea, Intrfeele po fi paralele (port paalel~ ée exemplu flost pentru conectarea ‘tei imprimante), serale (pot serial - se conectearh de exemplu modem, al calculator), USB (Universal Serial Bus) permit conectareaoriirrpeiferic, 1.2, Componentele unui calculator Pentru ca un calculetor st unefioneze ete necesar, 2 pe Ling componenta hardware sib si components software, Varilatea de componente hard si soft cae exist la ora actuals pe iat larga rispdndic a caleulstorulu im domeni diverse de activist au condus la aparifia nei fo! sine pleat - Informatica» sil noi concepte Tehnologia Informatie (I). 1.2.1, Componentele hardware CCalelatoral propr zis se compune din mgi multe dspoitive amplasateint-o cacasi cu scopal de ale asambla si proteja, Acest ansamblu se numeyte unitate fem (in vorbitea curent se folosegte tot mai mult denumirea de unitate cents ‘orizontal sau pe vertical. ‘Cea mai important components ce se aft In interorl eaeasei ese plaea de baz, Pe placa de bz se glseae: procesorl (UCP- Unitatea Central de Prelucra, sau CPU-Central Processing Unit) ‘memoria itera, contoleol pentru tasttur,slor-urle itera pentru extensie), cea! sistem, In careasacaleulatoulu se mai gisese unite pentru medile exter de stocare (anil de hard disk, loppy disk, de CD, de DYD), placile de extensie si suse ‘dealimentare. entra conecta la calculator un eckipament petferieacesta tree conectat a placa lui specified de fxtense (exemplu: monitoru la placa graied) care se famplaseazing-un slot Sor-urile sunt interfee la care fe pot conecta pliile de extense. Placa de extensie ‘sigur funcfionrea dispositivuul conetat a ea, Pot fi fonectale monitor, taxtatura, mowse-ul, imprimant, boxele, microfonul, unitate de faxsmodem, ee Principalele componente hardware: Unitas ental de pretucrare Memoria 1 Dispozitve de intrare *Dispozitve de ieire * Dispaitvele periferice de intaefegire = Dispoziive de stocare. 1.2.1.1. Unitatea centrali de prelucrare Unitatea Centrald de Pretucrare (CPU ~ Central Processing Unit ete reprezentats in cau PC urilor do microprocesor condor sf creer” eau, Microprocesorul este un ciccitintegrat in care se wf sue de crete elctronie, fiat pe placa de baz (motherboard), Mietoprocesorl intrpreteai execu instuefiunile dint-un program. Microprocesorul euprinde: + Unitatea de comanda si control (UCC) ~ emite comersi de transfer cite dispoitvele de innareisie,interpreteazhinstociunile din memors inter’ si emite comenzi de prelucrare ‘cite unitateaartmetit gi logics de transfer cre memoria inter, + Unitatea arltmeticd gi logicd (UAL) ~ executh operailarimetice si logice cu datele furizae de ‘memoria inter, Datele sunt socatetemporar In local speciale de memorie numite resist Dupi efectuarescaleulefor dtele suttransferate sub controll UCC inapoi in memoria interna, «+ Regsirit~ servese le memorarea pe seuté duratl a datelor prelucate de UAL. De mirimea reaistlor depinde dimensiunea datei stocate si prclurte. Mérimea registilor repeznt® ‘num de biti care pt fi prelucryi la un momen dt de calculator bf, 16 bit bit). Aceasta influenteazaperformanfele micro \ + Generatoral de tact ~ sabileste viteza de ver ‘vena de tact, se masoart tn ME¥z (megabert u comands operafile. Cu cit feeventa de tact ete mai mae eu ati vitzacalulatora este mai “Microprocesorul comand, coordoneaza si controler intreaga activitate de preluerare, ast ‘extrage din memoria infer’ a calculetoruuioinstrctune din program, 4 decoded insrutines, 1 extrage din memoria inter datele nevesae prelutii, leelectronce corespunzitoare pentru aexeeuainstretiunes, prelucreazdatele prin operat artmetice, logic, de corparare Operate $date sunt memorate tm codol bina (aumeele sunt repezentate numa prin citfele (si | carora le corespund sernale “digitale” Producitori de microprocesoare: Firma INTEL (prima finn producitoae de micropocssoare) productoare a procesoarelor ‘ela 80x80. Pentium (IV), jungind acu la Pent D “Firma AMD (Advanoed Micro Devices) eu procesoarce de tip KS, K6, K7=Atilon, ee. Microprocesorul este caracterizat de «+ freevenfd- acest este fecven de tac, misust in Mz determin viteza de cra 1 “anne (aime registruli) ~(8 biti, 16 bit 32 bf 4 i...) ~ adic, cattaten de informatie pecareo prelucreea simultan «+ lien magistralel (8, 16, 32, 64 bit) ~ adic, cantata de informatie ear se poate plas” ‘simulten intr procesor si elelalte componente (similarmumirului de beni de pe soses) ‘+ numa, pals vteza magisralelor. 12. Memoria ‘Memoria sprezntsalturi de microprocesor una dine componenele cele mai importante ale ‘unui calculator, Este utlizath pentru memorazea pe un tixp mi scurt sau mai fong 2 datelor gi programelor. ‘Modul de memorare al datelor si programelor Calcultonrele folosese sistema de mumerale tnar pentrs codifcaea informajilor gi prcucrreaacestra Sistemul de numerate binar este impus de hardware cre recunoaste oar dou "ris “trece curentul” si“ trececurentl”, cdificate prin | sO. Unitati de masura pentru capacitatea de memorie BIT (Binary Digit) tepneznts cea ma mcd unitate de informafe.Veloaes unui bit poste 1 sau 0, conform ste pe care o eo, "BYTE reprevints uniatea elementarh de msurre a capaciitit de memorie. © unitate lementard de memorie poate sto opt unit elementare de infomatie (ci 8 bi). Finn cont ed uniteteaelementar de informatie este itl ic eceea de lao unitate de smfsurt alta se face prin 2 la puter 10, se observe 1 Bywe (ste) = 8 bi 1 RB(KO) =1024 (ick 2%) Bytes (octes) 1MB(MO) =1024 (died 2" KB 1GB (GO) = 1024 (adie8 2") MB 1 TB(TO) = 1024 odiea 2") GB Categori de memorie: + Memoria interna — se afls pe placa de bazi; mirimes nsambluli hard i sof execuiaapliair. 2 ‘+ Memoria extern (dispoitve/suportu de star) ~ harddisk, dschet, CD, DVD, data cartridge. ‘+ Memoria cache ~ poate fi cache intern” Inconpost in miroprocesor sau ache extern” ene components independents pe placa de bez misimea acest memoni iflventeazS ios viteza procesorul Memoria intern ‘Memoria inernd este tn general de ordinal zcilor!sutdor de MB. ‘Memoria Intern se compune din: Memoria de tip RAM + Memoria de tip ROM “© Memoria de tip CACHE + et, [Memoria de tip RAM (Random Access Memory), adi o memorie cu acces alstr. Este 0 ‘memorie volt. O memorie voatild se serge In oprireacileastorli. Ete considera memoria Drinipald de Ioeru aealeulatorulu, Poae feta si modifica, In ease Icart programele si datele Lfeenteacestora, in vederea exectfci, Memoria intel ese si cea care alimenteaz8 cu instucfuni {din program) si date, mieroprocesorl, Rezlateleprelueriror sunt depuse temporar tot in memoria itera. indo memorie volts date se pier Ia intreruperca alimenti cu energie a ealulatorli, de aceca inante de opritea calculatorulul ele tebuie serve pe un suport de memorie extemi. Principlul suport de depozitae al informafilor este hard dsl, unde se afl instalatsoft-ul de bez feel de apical La un moment dat un program va fi el de pe had disks va fi incatet in memoria Ae tip RAM, de unde este lansat in execute. entra a fi péstrate permanent, aplicaile (programe) si datele se transfert din memoria [RAM iniro unitate de memori estes, prin opera de saver sriere). ‘Memoria RAM este implicit In “Memorie RAM de bazd, avand eapacitatea de 640 KB ‘Memorie RAM extins, cu capactatediferit de la ca la ca. -Memorie de tip CMOS-RAM ~ este 0 memorie de tp special, de mic dimensiun, aliments de un soumulator propria, astfele8 Ig plsteaza confinutuls dup oprreaealulatorui In ea sunt Socafi parametni de. configurare hardware neces pentrs pomiea caleulatoruli. Ea contine si ‘ireutal pentru cea, ce masoar impul i contorizea data ealendarstict -Memorie de tip ROM (Reod Only Memory) poate fi dar cit, este permanent, nevolatl Dalele din ea sunt serseo singurk dats de ctr fbricant au ot fi moificate dee prin tchnoloii speciale. Ea confine BIOS-ul (Basie InpulQuiput Sistem) an ansamblu de instructuni necesare in ‘procedura de pomite a caleulatoruli (Startup). Sarcin sa ests esteze componente hardware gi si Pomeasc(nfezs) incarcarea sistemului de opera. “Memoria de tip CACHE refine un numa de comenziSincele mai recente. La o nous solcitare ‘a acelorsicomenzirispansul va fi mai rapid, deoarece comanda social se aft fn zona de memorie ‘Special de tip CACHE, sma va mai fi nevoie sl ie tutat pe neg hard skal ‘Memoria exterms (Aici, prin comenzi de ,salvare” vi pis tot ce afi erat!) Memoria exter este cea cate pistreaza ditle si dupt inrerupetea alimentirii cu energie, a Calculator. De aees se mai numeste si permanent pentrcapisreai datee pe timp neta ‘Are capacitate mare de stocare (practic nelimatl daca ne godin ck putem uiliza atitea suporturi de ‘ite avem nevoie). Este folosits penta aathiva date si pease, pentr a psfera datagram Ta un ealelator la ltl fn lpsa une eee de caleulato 7 x periodic, pent fuera curent cu calculator Software B suporturi de memorie extent, Fa foloseste suporturildsportive de stocare & datelor: hard-disk, dlichet,diseuri Ja i ZIP, CD, DVD, data cartridge, memori ashe. ‘Se floseseaceleag nitii de misura ca gi pentru memoria inte Bytes, KB, MB, GB, TB, Datel pstrate fein memoria intern, fe fn cea exter, sunt codiicate in bina i ciar acd sunt date numeroe sau alfanumerice, 1.2.1.3. Disporitivele de intrare Disposiivee de intrae transmit caleulatorlu informa si comenzi pentru i prelucrate, [nformafa pate fi formaté din ‘aractere introduse dela tataturks imagine, un desen; un text ers, eventual de mans amprente sonore. ‘Tastatura TTastatura este cel mei important dspoziiv de intrare. Prin intermedi acesteiautlizatoral introduce textul format din tee, mamere, eractre speciale. Tasature poate sf transmit comenzi dete de uliator,calelatorali. Tastaturareprezint dispoitivul standard de intra. Numarul de taste si {ncripjionarea acest poste fi difedt de lao tastaut Is alta. Pot fi configurate conform particulaiifilr iectre Cele mai noi au tn component taste speciale perteu navigare pe intemet si sunt ‘astaturiergonomice “Tastatura contin 4 blocuri mari de taste: fase] [Taste fasion “Tasca ‘+ tastatura alfanumericd (asemngtoare eu maine ‘0 codusilecaracterelor cite (0,9) sitee (@'A, 22), “ seme specie 8, 4, TERE pone pt) slated cu coma nares 4 coditlecomeazinn herd ca” sata ne noon”: ENTER rar er fat ‘asa ikSpoz erg carter! in stings cura (Controf) se aps’ in acelagi timp cu o alta tast®, generdind diferite comenzi, eae cropam inca sn ose, Une dt ace eombii se ete scitenmume: dex Ebr a ~selte ssc, {its bse ot apt silica 48 dcx Pagan ate " GRR Mi BD ~ povoackactvare pei Tak Menage (esupundind SERRE Scopes Windows XP) Aces permite gestonyea item i shen exsafe Se pute til pet a emina execu wa Peers in su In exe ars no nal ispande comer rr espn merc su aces omen ale sitemlrd ope de ip Winds «© taste comulor ae com stare tas inte? comutl intre starea de litere mici in starea de litere mari. Ledul cu acelagi seeps nt sare maja s ine ra it un ol sng mina ince al Pea eSic coo tak dbl inseripimt aivne seul dn prea de us 2 RE Rah conton co Hert inven dl de soe irl sabit de tase Lok «+ tattra deere cone taste cae se fulosesepenirua eta et igri Eaitare uni text reprerin seit ext corectarea sees liz o apc specifi Tas de etre permit 6 deplasre next: “Tastee alg ce depaseai cursor tn decile s,s, stings, dep exo poze, “haste Page down depaseza casero pagia in t,o pagina in jos, “yasele Hamels! nd ce deplaseaa cursor! laoceputl, stiri rindi de ex corctarea text ~~ tasta Deletd care sterge caracterul din dreapta cursorulu, = [inser] comuti intre modul de scriere insersre (Insert) sau suprascricte (Overtype). Modshmert™ permite seca un text fn por cursralu i tear text dja Introd, Modal “Overope permit srera unui fext in pozita cursor sergind ten alt dja la cea poi «+ Tastaura numeric floes in special pent node datlr numeric. amt tastatra de eitae fn cea numeric, Ledl corespunor, pins ind stirea de asatrd muses + Teste fneioale FH, FA, vos Fa ascit cifete comenz sagopa de comenzt Fee tak porn majriineaprogrneor apres tel ea api fs ae 4 (Escape) ne permite in general sk plrisin un context in care am ajuns absent: isi o lst de men, 88 Inchidem o ferns de dialog, ete. ° iar Ser opis imagines exist pe can in omental aot el nto zon ‘dememore inten’ numita Clipboard”. = Scroll Lol indeplineste ine de deralare. * Pause/Breanterupetemporar sa defintivun pogram tn curs de execute Tastatura pentru Windows ~ prezint te date eu mouse-ul, Avantajl aesti tp de stature 15 ta apeul meniuli de star sav de context Cu tata (Win ~ ce cu logo Findows ~ se poste june nai rapid la unele fine Mouse Mouse-ul este un dispoziiv de intare folosit pent @ slecta obiecte 41 comensi, si pentru a lansa eomenzi in execute entra fuera eu o iterfaa gafid (In eazul Windows XP), mouse ‘exe absolut neces Funefionarea oricirui mouse se bazezi pe: etectarea mised de ctr un sistem opto-mecanie sa optic: relizarea selec prin intermedi a dou sau trei bulome. Posi select la un moment dat este mareati pe ecranu alculatoruiprintr-un sem grafic unit eursoral mouse-lui. Acest cursor ia diverse forme in funcjie de supraaja grafic sax de fementl deasupea cua se afl pe eer. ‘Mouse-tl se deplaseaz pe o supra numits pad. upd numaral de buteane ven: ‘+ mouse cu dou batoane ‘mouse cu tri butoane ‘2 mouse-urle mai modeme dispun de o roi wilt pentru derulars informaitr (sero) afigate pe eeran Din punt de vedere construct exist ‘+ mouse oto-mecanic + mouse optic Acfunile ee pot f ficute cu mouse: Clie ~o singurhapisare sur a unui buton al mcuseulti. De reguld se spune“clic™ dack Se apast bulonul sting i “lie dreapta” dict se apa butonul drept. Aceast acfiune se foloseste pentru sclctarea unui objet, «unui simbol, pena alegerea une comenzi dino Tistd de meniu, ete. Pentra a select se pozitioneazt cusoral mouseului pe clementul respectv ise apasdscurt butonl sting. ‘+ Dublu clic dows apts rapide sle butomuli sting, fir a deplasa mouse! fire timp, Se Utlizezd pentru deschideres unor programe, pet selectarea rapid a unui cu int-un rogram de procesare tex. ete. Cursorul mouse-lu trebuie fe deasupra elementult respectiv 4s Drag and drop (“rage gi lass pce” sau “pinde gi deplaseazA” sau “liseaz i fixeazi") oN deplascazi mouse-ul menyinindu-se un butonaplsat (de obicei butonul sting). Se utlizeazs pentru a deplasaobiecte si text pe eotan. ‘Trackball Trackbalbad seaming cu un mouse itors invers. Bila rulantl se gf rotepte cu mina, Se intlnese in general la lapip-ur, notebook, dar mu ‘Touchpad Touchpad! este o suprafafspland sensibils ta degetul,deplasind astfel eursorul mowse-lu; i general la fps ONFORM [CU ORIGINAL Scanner 6 ‘Scannerl este un disportv de intare care poate citi imine grafic (desene..) dar i text de pe suport de dp hati, informa care sunt intoduse in ealestor unde po preucrate Scanner digitceara informata, adicd © transform’ into matrice, de puncte colorte (pivel.aginleseanate se salveazi pe disur in diferite format; TIFF, GIF, JPEG, BMP, ee ‘Scanner-al poate fi: + de birou demina oystick Joystick este 0 maneth cae se poste migca in tote dre Deplasaren curortut se fice in directa de deplasare a nance si se coprete ind maneta este adus in pziia iii. Este foot in special pent jocuri Lighten Light pen-ul sau “reionul luminos” ext asemanitor unui silo. Pute desena eu el iret pe cra, sau putem slocta Obieve,indieindulediret pe estan cu condiia ca monitor s fe special pent acest dspozitiv. ‘Microfonu Microfonul este un disportv de intearepenrusunet, vrbite. Este conetat la placa de sunt, Ese utlal in telefonia prin Internet i pent introduceea voeald a comenzlor (dack exist pe caleulatorapicai specifies). 4 foto camer tal Aparat foto digital si camera video digialt permt socarca imaginiler si filmelor sub forma digitzatt tn. memoria apart ‘Avese magi pot fl apoi preluate fo calculator tn vedere pelvis su imprimi lor. 1.2.1.4. Dispazitivele de iesire Permit extragerea informafilr up prelucrare: texte, dsene, magn lm, sume Monitorul ‘Montara ese cel mai important dispvitiv e eg. eranl monitoruli sunt afisate datcle sub form de texte, desene, imagini, ete. Poate fi cu tu eae (imagines din sting) sou cu cristal Tichide (maginea din drespa). ‘CONFORE CU ORIGinaLUL A | Catitatea imaginal pe eeranul monitor depinde de ddimensiunea acess, de rezoluie {de freevena de refmprospatare. Rezoluia repeeznts numrul de peli afgat pe supa ecranui. Un pixel repeznt un punet luminos. Aste! un monitor eu rezoluie mai mare este din punet de vedere celta, superior ‘clon rezluje mai mies. ‘Un clement de lua in seams la achizitionarea unui monitor est nivel de radii emis. Noite tipuri de monitoare spirute pe pif sunt “Low radiation” si sunt aoceptte unanim ca find rdtnstoare i condifile une olor rationale Imprimante Imprimante reprezits un dispovtv peiferic prin itemediul cru se tiplres pe hte texte magni profuate de a ealulator. Acestea ot af imagines ab-negra sau colr in faneie de mol Seconstructe. “Modelele actuate de imprimante se impart in categorie: 1. Imprimante matricial sau cu ace, cu carcteristcile 4 Peat tipdrire pe hie autoeopiativ 1 Clitates tps este redush din eauza tipi prin puncte 1 Tiplcirea se face prit-un sistem de ace ajezate sub form de matic ear lovese oband& impregna cu toy ‘+ Nuse preteaz tipi imaginilor ‘© Nupot imprima color 4 Produc malt zgomot + Sunt destinate tipirturilorcueate 2, Imprimante cu jet de cermeald sau inkjet, cu carectersici: + Calitateatparin este rica 1 Ienaginco oe formeas prin yteopizea" hie on pic foarte fine de cereals ‘+ Imagini se tipaese eu vite mick ‘+ Produc zgomot pojin {Nu permit tipazea mai maltor exemplare in aceasitinp + Consumabilele foloite ~ hirtia special si cemeas - sunt 3. Imprimante laser, cu caractrisicie + Caltatea tpi este cea mai ridicat dintre toate modelcle sctule(aproape de oeatpografica) Imagine se tiptrese cu acoeas vitezi ca gitextul Pentru tipiire ge foloseste un pra colorat num toner” Nu produc 2gomot Pot tp orice tip de document Pot tiga color (Cheltuili miei de nteiere. lotr ese un ecient special de igre flosit pentru desene tence, hi, planar de constuci ‘Pate fast format mare de hire, Pot fi previzute cu penile pent scriee ar pia se poate eplas tn ambele drei iste siboxele Castle 1 bosele (Uifuzparele) sunt folosite pent. 2 rede sunetul 4 ‘Sunt conectate la placa de sunet (| ‘Video-poiestorul Video-proeciorul reprints un dispoiiv ce permite roieeare imaginitaflate pe ecranal ‘monitorulu, pe un eeran mare petra putea fi vizalizaté in oles Video-proiecorl se uilizeaza in sie de confernj,cursuri et. 1.2.1.5. Dispozitivele periferice de intrare/iesire ‘Towehsereen Touehsercen-al esc un ecan care reacjonexz la atinger. Selectareaclementelor de pe eran se face direct ou degetul su cual miloedeincare. Este utlzat mai ecvent la palmtop-at ‘Modem ‘Modemul pera calelatorului si transmits i primease8 date prin intermedi! lnilor de comuniafe (de ek. chiar i prin in teleonice). Poatef inter (conectat pe placa de baz) sau exter, Ati calelatorul care emite date et st co care Ie revepionesz tree i Conind ete un modem. Fax modem poate fi tlizat gc aparat de fax. Modemurile yocale permit wansmiterea sunetclor atl inet sunt facilitate convorbirile telefonice pe Interne. ‘Mai nou tu epirut echipamente multjuncrionale cae Inglobeaz int-un singurechipament mprimanta scanner, copistor si fex-modem. 1.2.1.6, Suporturi / Dispozitive de stocare Suporturile de stoeare permit psrarea pentru un timp ma ung, sau mai sour a informatio. ‘Suportarite do stocarereprezinté memoria extern’, ‘Memoria externa reprezints tial de memorie destnat in special utlizatorilor dar si unor programe (sistem de operate) care asigurinterfaa om-aleulfor, gestunen echipamentelor din oniguratie, contol exeeufiei programelor ulizatrior, ex. Serieea gi itrea datelor se face prin ‘comenzi date de etre utilizator. ‘Suportrle de stocare au capacitate mare de stocare, vite de aces relatv mick tn comparatc ‘eumemoria interna, Sunt de mai multe tipu:dscur, benz, memori as, es Tnegistarea, cities, stergerea informajilor pe / de pe acest tip de memori se fece pin intermediul unordspoztive speciaizate:uitate de dischet,mitate de CD, CD-Witr, Steamer, es. Suporne de stocare se criti pin capaci ‘viteza de transmitere a acestora, modul de acces Ia date { dinBONACeEp ‘rere CY ORnALL ‘Soporturile de stocare sunt de capacitii de ordinul MB, GB, TB (exemplu:discheta-l 44MB; CCD-ul de peste 6O0MB, hard disk-al de ordinul GB-Ior et). Hara disk Hard disksl este wn suport magnetic, de capecitate mare (un hard disk mic poste avea aproximaiv 1GB, su chiar mai pin, un hard disk mediu poste avea in jur de 40 GB, aru hard di ‘mare poate sjunge ping la 178). ‘Hard disk-al poate fix situt in nteriorul earase caleultorli sau mobil (detaysil Din punet de vedere al capactii de memorare gi al vitezei de Iueru este suptior altor Aispoitve de stocare. ‘Din punct de vedere al structurit fizice hard diskal este alettuit din mai mute discur imagnetice montate pe un ax comun, Fiearui astel de dsc fi corespunde o pereche de cape. de Crelsriere, care se deplaseazh in dreptul sectoral ce webu insrpfionat sau cit. Suprafeta Giscului este impli in piste (cercui concenrice). Canute de informatie ee poate fi stocaté ‘epinde de caractristicile constructive ale hard-

    You might also like