INAINTE DE TEXT 1, Agezarea unei anumite poezii in deschiderea unui volum de versuri nu poate fi intimplitoare. Prezinti céteva posibile intenjii urmirite de autor intr-o asemenea situafie, 2. Ince context ai intdlniy utilizat cuvantul ,,testament”? Explicd-i semnificat 3. Unul dintre primi poeyi romani, lendchits Vacdrescu, a scris in secolul al XVIII-lea urmatoarele versuri: Urmasilor mei Vacdrestit Las voud mostenire Cresterea limbei roménesti $-a patriei cinstire. Comenteaz3 valoarea lor testamentar’. Tudor Arghezi (1880-1967), poet. prozator §i publics. Se nagle de Tudor Arghezi 'a Bucvrest. Face studé gimnaziale i liceale ta Bucures!s Deduloazé cu versuri in revista Lign oriocoxd (1896) a poe- tului simbolist Alexancru Macedon find remarcat de acesta TESTAMENT Nui voi ldsa drept bunuri, dupa moarte, Decét un nume adunat pe-o carte. Jn seara rdzvrdtiitd care vine De la strabunii mei pénd la tine, Prin répi si gropi addnci, Suite de batrénii mei pe brénci, Sicare, tandr, sd le urci te-asteaptd, Cartea mea-i, fiule, 0 treaptd. Aseaz-o cu credinjé cdpatai. Ea.e hrisovul vostra cel dintdi, Al robilor cu saricile, pline De osemintele varsate-n mine. Ca sd schimbdm, acum, intdia oard, ondei si brazda-n edlimaré, ut adunat, printre plavani, Sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite $i leagdne urmasilor stapéni. Si, frdmantate mii de sdptdméni, Le-am prefaicut in versuri si-n icoane. Féeui din zdrente muguri si coroane, Veninul stréns |-am preschimbat in miere, Lasénd intreaga dulcea lui putere. La nici 20 de ani, pare-se in urma mortiiubites, se retrage vreme de cinci ani la mandstirea Cornica, ‘sub numele de ieromonahul Iosif. De aici pleaca pont studi in Ewes 31 rAmane all cincianiin strainatate Intors in fara, incepe o sustinu- to acinvitale Werar’ ¢) publisich Alandu-se la Bucurest in impul ou: paliei germane din Primul RBzboi Mondial, colaboreaz’ la presa oficia- 1a contoiaté de nem, Inviouit dupa teminarea rizboului de colabora- {ionism, este inlemnitat Ia inchisoa- fea Vacaresli. Experienta carcerala ‘se va regisi in creatia sa, alat in poezie, ct si In proza. Tn anul 1927 71 apare volumul de poezii Cuvinte potrivite, care Cconsttuie unul dine eels mai impor tente momente pent poezia romé- neascé inlerbolica. In 1928 scoate revista Bfcte de pupagal, insolia prin format, in cate tiparegte creati ale unor personalitati de marca ale lteratur romaine. Volumete de proza Icoane de lemn $1 Poarta neagrasunt martutii ale celor dou’ expe- Fienfe cruciale din viaja se: mandst- rea 51 inchisoarea. ‘Anut 1931 reprezinta, prin apa fifa volumului de versuri Flori le mu- cigal, 0 alta data important pentru poezia arghezian® Volumele ulle- fioare, fie de poezie (Carticicd de ‘seard, Ce-ai cu mino, vantule?, Hore). fie de proz’ (Ochi Maicii Domnutui, Cimitirul Buna-Vestire, Lina) nu fac decat <8 confirme ta- lentul unui mare scritor. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. unele articole, ca $i poszite din volum! Una suté una poeme (1947), devin pretextul unor atacuri impotriva sa de pe pozttile neil ideo logit ofciale. Scrlorul este pus sub inlerdictie vreme de mai mult ani Impacarea cu oficialtatle co- muniste $¢ produce dupa 1955, prin alegerea tn Academia Romana, in paralel cu alogierea public’ a noilor ‘sale cart. Continua 5a scrie poezie, in clude vars: inaintaie, pind in uti- mele zie ale voli, dovedind o longevi- Am luat ocara, $i torcand usure ‘Am pus-o cand si-mbie, cand sd-njure. Am luat cenusa mortilor din vatrd Siam ficut-o Dumnezeu de piatrd, Hotar inatt, cu doud lumi pe poate, Pézind in piscul datoriei tale. Durerea noastra surdé $i amaré O gramddii pe-o singura vioara, Pe care ascultand-o a jucat Stépanul, ca un jap injunghiar. Din bube, mucegaiuri si noroi Iscat-am feunuseti si preturi noi. Biciul rdbdat se-ntoarce in cuvinte Si izbaveste-ncet pedepsitor Odrasla vie-a crimei tuturor. Erndreptajirea ramurei obscure Jesitdé la lumind din paidure $i dénd in vérf, ca un ciorchin de negi, Rodul durerii de vecii intregi. Intinsd lenesd pe canapea, Domnita suferd in cartea mea. ‘Slova de foc $i slova féuritd Imparechiate-n carte se marita, Ca fierul cald imbritisat in cleste. Robul a scris-o, Domnul o citeste, Far-a cunoaste ed-n adéncul ef Zace ménia bunilor mei (vol. Cuvinte potrivite, 1927) pe brdnci, loc. adv. — pe mini si pe picioare, de-a busilea, tirindu-se hrrisov, sn. ~ act domnese in Evul Mediu Saricd, sf. — haink \arlineascd lungs si mifoasé pe dinafara, esuld din fire groase de lind, pe care o poarta oamenii din zonele montane plévan, s.m.~ bou care are parul de culoere alb-galbuie