Recomandarea nr.

17
Privind unele aspecte ale practicii judiciare de soluţionare a litigiilor privind
stabilirea îndemnizaţiei pentru maternitate

În scopul realizării unei practici judiciare corecte şi uniforme la soluţionarea

litigiilor privind stabilirea îndemnizaţiei pentru maternitate, Curtea Supremă de
Justiţie consideră necesar să recomande următoarele:
Conform art. 49 alin. (1) şi (2) din Constituţia RM, statul facilitează, prin
măsuri economice şi prin alte măsuri, formarea familiei şi îndeplinirea obligaţiilor
ce îi revin.
Statul ocroteşte maternitatea, copiii şi tinerii, stimulînd dezvoltarea
instituţiilor necesare.
Prin art. 1 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV
din 08.07.1999, indemnizaţia de maternitate este definită ca o formă de protecţie
socială ce constă dintr-o sumă de bani acordată prin sistemul public de asigurări
sociale femeilor asigurate, precum şi celor care au încetat plata contribuţiei de
asigurări sociale în condiţiile prevăzute de lege, în caz de naştere a copilului.
Potrivit art. 2 din această lege, dreptul la asigurări sociale este garantat de
stat şi se exercită, în condiţiile legii, prin sistemul public de asigurări sociale.
Conform art. 5 alin. (1) d) din Legea nr. 289-XV din 22.07.2004, asiguratul
din sistemul public de asigurări sociale are dreptul la îndemnizaţie de maternitate.
Reieşind din dispoziţiile art. 123 Codul muncii, concediul medical plătit se
acordă tuturor salariaţilor şi ucenicilor în baza certificatului medical eliberat
potrivit legislaţiei în vigoare.
Modul de stabilire, calculare şi achitare a indemnizaţiilor din bugetul
asigurărilor sociale de stat în legătură cu concediul medical este prevăzut de
legislaţia în vigoare.
Totodată, art.124 alin. (1) Codul muncii prevede că, femeilor salariate şi
ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor, li se acordă un
concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70 de zile
calendaristice şi concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în
cazul naşterilor complicate sau naşterii a doi sau mai mulţi copii – 70 de zile
calendaristice), plătindu-li-se pentru această perioadă indemnizaţii în modul
prevăzut la art.123 alin.(2).
În conformitate cu pct. 21 din Regulamentul cu privire la condiţiile de
stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate
temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 108 din 03.02.05 coroborat cu art. 16 din Legea privind
îndemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări
sociale nr. 289-XV din 22.07.2004, indemnizaţia de maternitate (sarcină şi lăuzie)
se stabileşte asiguratelor, soţiilor aflate la întreţinerea soţilor asiguraţi şi
şomerilor care au dreptul la concediu de maternitate, ce include concediul prenatal
şi concediul postnatal.

1
 În cazul acordării concediului pentru sarcină şi lăuzie în perioada
concediului pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, persoana îndreptăţită
va beneficia de ambele indemnizaţii (de maternitate şi de îngrijirea copilului pînă
la vîrsta de 3 ani).
Soţia se consideră aflată la întreţinerea soţului asigurat dacă, la data apariţiei
dreptului la indemnizaţie de maternitate, nu este angajată în muncă şi nu are venit
asigurat, fapt care se confirmă prin carnetul de muncă sau prin declaraţia
prezentată pe propria răspundere că nu este persoană asigurată.
În cazul în care soţia se află la întreţinerea soţului salariat, indemnizaţia de
maternitate se stabileşte pe numele soţiei la locul de lucru de bază al soţului. Faptul
că persoana în cauză este soţia angajatului se va confirma prin buletinul de
identitate şi adeverinţa de căsătorie.
Or, în sensul celor citate se conchide că instanţele judecătoreşti corect şi
întemeiat dispun admiterea acţiunilor privind calcularea şi achitarea indemnizaţiei
de maternitate (sarcină şi lăuzie) în legătură cu naşterea copilului în pricinile
intentate la cererile de chemare în judecată a soţiilor colaboratorilor de poliţie,
neangajate în cîmpul muncii, împotriva MAI cu privire la contestarea actului
administrativ.
În susţinerea celor menţionate se mai invocă şi prevederile art. 5 din Legea
cu privire la poliţie nr. 416 din 18.12.1990 în care se stipulează că, activitatea
poliţiei este reglementată de Constituţia Republicii Moldova, de prezenta lege, de
alte acte legislative ale Republicii Moldova, de hotărîrile Guvernului, de deciziile
autorităţilor administraţiei publice locale şi de actele normative ale Ministerului
Afacerilor Interne, care nu contrazic prezenta lege.
În activitatea sa poliţia se călăuzeşte de acordurile internaţionale
interguvernamentale şi interdepartamentale la care Republica Moldova este parte.
În ceea ce priveşte stabilirea îndemnizaţiei unice la naşterea copilului şi a
indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului se menţionează că, conform art. 41
lit. d) din Legea privind sistemul public de asigurări sociale, art. 18 alin. (1), art. 5
alin. (1) lit. e) şi f) din Legea privind îndemnizaţiile pentru incapacitate temporară
de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, asiguraţii din sistemul public au
dreptul la îndemnizaţie unică la naşterea copilului şi indemnizaţie pentru creşterea
copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani.
Potrivit pct. 2 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a
îndemnizaţiilor adresate familiilor cu copii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.
1478 din 15.12.2001, persoană asigurată se consideră persoana care îndeplineşte
condiţiile prevăzute în art. 6 al Legii privind îndemnizaţiile pentru incapacitate
temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale.
Punctul 4 din acest Regulament prevăd că, familiile cu copii beneficiază de
următoarele tipuri de îndemnizaţii:
a) indemnizaţia unică la naşterea copilului;
b) indemnizaţia lunară pentru creşterea/îngrijirea copilului pînă la
împlinirea vîrstei de 3 ani – în cazul persoanelor asigurate şi a vîrstei de 1,5 ani –
în cazul persoanelor neasigurate.

2
 Dispoziţiile pct. 2 din HG nr. 1478 din 15.11.2002 stabilesc că, cheltuielile
suportate în vederea realizării prevederilor prezentei hotărîri se vor acoperi
respectiv:
- din contul mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat - indemnizaţia
unică la naşterea copilului şi indemnizaţia lunară pentru creşterea/îngrijirea
copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani, persoanelor asigurate;
- din contul mijloacelor bugetului de stat - indemnizaţia unică la naşterea
copilului, persoanelor neasigurate; indemnizaţia lunară pentru creşterea/îngrijirea
copilului pînă la împlinirea vîrstei de 1,5 ani, persoanelor neasigurate.
Conform art. 8 din Regulament, cererea pentru stabilirea indemnizaţiilor
specificate în capitolul II din acest Regulament (îndemnizaţiei unice la
naşterea copilului şi a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului) se
depune la casa teritorială de asigurări sociale de către unul dintre părinţi
(tutore, curator) personal, prin intermediul reprezentantului primăriei.
Decizia cu privire la stabilirea indemnizaţiilor specificate în Regulament se
adoptă de către conducătorul casei teritoriale.
Astfel, se conchide că indiferent de faptul, dacă solicitantul acestor
indemnizaţii este angajat în cîmpul muncii sau nu, cererea pentru stabilirea
indemnizaţiei unice la naşterea copilului şi indemnizaţiei lunare pentru
creşterea/îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani (1,5 ani) - va fi depusă la casa
teritorială de asigurări sociale.
Termenul de prescripţie pentru plata indemnizaţiei de maternitate,
indemnizaţiei unice pentru naşterea copilului, indemnizaţiei pentru creşterea
copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani este de 12 luni, calculat de la data
îndeplinirii condiţiilor de stabilire a acestor indemnizaţii (art. 27 din Legea privind
indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă şi alte prestaţii de
asigurări sociale).
Totodată, potrivit prevederilor alin.(2) din Regulamentul cu privire la modul
de stabilire şi plată a indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr.1478 din 15.11.2002: indemnizaţia lunară pentru
creşterea/îngrijirea copilului se stabileşte:
a) de la data naşterii copilului, cu excepţia cazurilor de adopţie sau de
instituire a tutelei;
a1) pentru fiecare copil născut viu, inclusiv în cazul gemenilor;
b) cu condiţia că a fost solicitată în termen de 12 luni de la naşterea
copilului. În cazul în care indemnizaţia respectivă a fost solicitată mai târziu de
termenul indicat, aceasta se stabileşte retroactiv, dar nu mai mult decît pentru 12
luni premergătoare datei adresării.