1.1. UNIVERSUL $I SISTEMUL SOLAR, UNIVERSUL Definifie: Universul reprezinta materie si energie intr-un spatiu infinit, aflate intr-o evoh au rezultat gi rezult& structuri extrem de variate. Geneva: Universul a luat nastere in urma cu 15 mld, de ani, in urma exploziei unei particule, urmat de un proces de expansiune a materiei care continua si astazi (Teoria Big-Bang-ului). ie continua, in urma careia Uoiperial cotene FAK turpe Frfureceba® 227 Mabe dicbuacecks BY mecbirer. terete” Structurile Universulu QO Macrostructuri: > Nebuloasele: @ Sunt aglomerari de materie interstelards pot fi: gazoase sau pulverulente. 2 Din nebuloase se nasc noi stele; nebuloasele intra in alcituirea galaxiilor. > Galaxiile: deel tees Fl ese ele : © Sunt aglomerari de stele si de nebuloase. taerhae Galan © wie 9 Caracteristici: pote Tt fede te + migcarea de rotaie le imprima turtirea si forma (de la elipsa la spirals), JA/KEL 9-7 ek hint +au densitate mai mare in nucleu gin scddere cdtre periferie; Mare is ths ce ke Proitiote heevwb” elle, O Mezestructuri: > Stelele: = hechititn jBirag od ghdirhe @ Tau nastere din nebuloase, prin concentrarea materiei sub efectul gravitatiei, dupa sau con¢omitent cu formarea galaxiilor. ® Sunt considerate veriga de baza in lanful evolutiv al materiei in Univers, au forma sferica gi sunt alcatuite predominant din hidrogen si heliu). Q Microstructuri: pianete, sateliti, asteroizi, meteoriti, comete. SISTEMUL SOLAR Genezi: S-a format dintr-o nebuloasd, prin concentrarea materiei sub efectul gravitatiei, trecind prin mai multe stadit: nebuloasa > disc protoplanetar > protostea > planetoizi > Sistem Solar. Componenti: Soarele, 8 planete (4 mici - telurice si 4 gigant ~ gazoase), centura de asteroizi, centura Kuiper (a planetelor pitice), meteoriti si comete. 4 Geografie fizic& generalexecuti 0 migcare de rotatie, in jurul propriel axe, gi una de revolutie, in jurul » Planetele interioare (telurice) 2 densé, de roci, cu putini sau chiar far satelifi. © Mexcuts este cea mai fierbinte, find lipsita de atmosfera gi brazdatd de cratere; nu are satelifi, 2 Venus: este cea mai stralucitoare (de aceea, se mai numeste si Luceafarul)s nu are sateliti gi se roteste invers decat celelalte planete (de la est la vest). Terra: se mai numeste ,planeta albaste’, datorté suprafefei meri acoperite de ap& (incusiv ghefar, la _poli; are atmosfer,alcdtuité predominant din azot i oxigen sare un satlit natural (Luna). 2 Marte; se mai numeste Planeta rosie” datorita dade ier cue componen(a rocilor; are o atmosferd rarefiata, calote glaciare la poli si doi sateliti: Phobos si Deimos. > Planetele exterioare (gigentii gazosi): sunt formate preponderent din gaze (hidrogen si heliu), au inele si multi sateliti 2 Jupiter: se mai numeste ,Planeta gigant”, fiind cea mai mare din Sistemul Solar; are o atmosfera groasa, un uragan uriag, vechi si destul de stabil, numit , Marea Pata Rosie” si 67 de sateliti (16 mai mari, intre care: fo, Europa, Ganimede, Calisto); © Saturn: se mai numeste ,Planeta cu inele”; acestea sunt alcdtuite din particule de gheaja si o cantitate mai mici de resturi gi de praf; Saturn are 62 de sateliti (17 mai mari, intre care: Titan, Rhea, Iapetus, Diona); 2 Uranus: se mai numeste ,Planeta rasturnata”, datorit’ rotatiei in planul orbitei; are o atmosfera alcatuita predominant din hidrogen, heliv si metan si 27 de sateliti (cei mai mari sunt Titania, Oberon, Umbriel); 2 Neptun: este cea mai rece planet’; are o atmosferd alcatuiti predominant din hidrogen, heliu si metan si 13 sateliti (cei mai mari sunt Triton si Nereida), Satelifii an forma sferic8, execut o migcare de rotatie, in jurul axei proprii, gi una de revolutie, in jurul planetelor. Centura de asteroizi: numifi si planetoizi, asterotzii sunt obiecte (corpuri) cosmice de mici dimensiuni si de formi nereguiat4, alcituite din roci si/sau metale. Orbiteaza in jurul Soarelui, intre planetele Marte si Jupiter. D Centura Kuiper: este centura de materie primordiala ce inconjoara Sistemul Solar, extinzandu-se de la orbita planetei Neptun pana mult in afara Sistemului Solar; aici sunt o multime de planete pitice (de exemplu Pluto). Q1 Meteoritii: sunt corpuri cosmice cu forma neregulati, de provenientA extraterestra cazute pe suprafata Péméntului, cate constau din bucdii de diverse dimensiuni, de fier si roca, rezultate, in special, in urma coliziunii dintre asteroizi sau in urma pierderii gazelor de catre comete. G Cometele: sunt corpuri cosmice de forma sferica, alcatuite din gheata, particule de praf gi gaze, care se deplaseaza in jurul Soarelui pe orbite variabile (dela eliptice la hiperbolice). Sunt alcdtuite din cap, coama gi coada. la trecerea prin apropierea Soarelui, cometele se volatilizeaz&. Uneori, trec prin apropierea Terrei. 5 Caietul elevului - clasa aALAR I. Completati spatiilelibere din enunturile de mai jos cu informatiile corecte. a. Universul a luat nastere in urma cu de ani, conform teori . De atunci si pénd in prezent, else afl intr-o continua. Din categoria macrostructurilor Universului fac part - Veriga de bazi din lantul evolutiv al materiei in Univers este reprezentata de .. Aglomerarile de stele formeazi b. Calea Lactee este o galaxie de forma ,aledtuita dintr-un nucleu gi mai multe intr-unul dintre acestea, aumit , aflandu-se gi Soarele. In nucleu se gisesc stele de varsta - Proiectia sa pe bolta ere erate , in jurul cdruia se rotesc un numar de marime Datorita . Sistemul Solar cuprinde in centru de. planete, Soarele este o transformarii in 6 prod vn Il, Intabelul demaijos, sunt descrise, comparativ, corpurile ceresti. Pentru fiecare corp ceresc, bifati caracteristicile corecte. Stea Osferica Mai mici decit: | Proprie | Da Gaze In jurul stellor CUNeregulats | CSatelitul Reflects | ONu DSubstanje | Bln jurul axei proprit Steaua lumina solide | Pot cédea pealte corpuri cosmice DAsteroidal stelelor Planeta Planet | CiSferica Mai mica decat: | GProprie | ODa OGaze Din jurul stelelor ONeregulata | OSatelitul GReflecté | ONu OSubstante | Gin jurul axei proprit OSteaua lumina solide | CPotcidea pe alte corpuri DAsteroidul stelalor cosmicee Planeta Satelit OSferica Mai mica decat: | OProprie | ODa OGaze In jurul stelelor GNeregulata | OSatelitul DReflecta | ONu GSubstante | Gln jurul axei proprit Steaua lumina solide | GPotcAdea pealte corpuri cosmice DAsteroidul stelelor Planeta ‘Asteroid | OSferica Maimicd decat: | GProprie | DDa BGaze (in jurul stelelor DNeregulats | Oi Satelitul GReflecta | Nu GSubstanfe | On jurul axei proprii Steaua lumina solide | ChPotc8dea pealte corpuri cosmice Asteroidul selelor Planeta | ‘Mai micadecat: | QProprie | Da OGaze Dn jurul stelelor ‘OSatelitul OReflecta | ONu CSubstante | On jurul axei proprii Steaua lumina solide | CiPot cidea pe alte corpuri cosmice CAsteroidul stelelor Planeta Comett | sferica Maimica deci: | GProprie | ODa OGae Din jurul selelor GNeregulats | Osatelivul Reflects | Na CSubstanje | Cin jurul axe proprit Dsteaua lumina solide | C)Pot cédea pe alte corpuri cosmice DAsteroidul stellor Planeta Geografie fizica general| Prim | Tidal | Universal ubstantiv (de obicei) Al doilea vers ai Descriere = 2 adjective (de obicei) | Al treilea vers Actiuni = 3 verbe (la gerunziu, de obicei) Al patrulea vers: Sentimente personale | (constructie | cuvinte | Esentialul / sinonim = 1 cuvant Al cincilea vers: | TV. Pe baza imaginii de mai jos, completati tabelul, precizind numarul corespunzitor fiecdrei etape de formare a Sistemului Sola: Etapa Planetoizi Protostea Sistem Solar Nebuloasi Disc protoplanetar§ 3 E VI. Realizati, prin sdgeti, corespondenta dintre planetele mentionate in coloana A si caracteristicile acestora, din coloana B. A é B NEPTUN ‘Cea mai fierbinte MARTE Cea mai mare SATURN Se giseste in Centura Kuiper MERCUR Planeta albastr JUPITER Cea mai rece URANUS Planeta rosie | PLUTO Planeta rasturnata VENUS Planeta cu inele Cea mai strilucitoare VIL. Precizati doua diferente intre pianetele interioare gi cele exterioare. 1 2: Geografie fizict generalVIII. Cor i hexagonul de mai jos. , 1X. Citifi afirmafiile de mai jos si réspundefi incercuind varianta corect& (A adevarat sau F fals): on AIF 1, Pe Luna exista plici tectonice. .. 2. Eclipsa de Luna se produce cand Paméntul se aliniaza intre Soare si Luna, AIF 3, Faza de Luni noua se produce cand Luna se afla intre Pamant si Soare. AIF 4, Miscarea de revolutie a Lunii dureaza 31 de zile, AIF Caietul elewului - clasa a IX-aX. Comparati Luna cu planeta Mercur $i gisiti doud aseminari gi doua deosebiri. Notati-le in diagrama Venn de mai jos. Luna Mercur XI. Completati spatiile punctate precizdnd fenomenele la care se refera poetul si argumentati aceast’ optiune. a >in prezent cugetatorul nu-si opreste a sa minte, Ci-ntr-o clipa gandu-l duce mii de veacuri inainte; Soarele, ce azi e mAndru, el il vede trist si r05.* (M. Eminescu, Scrisoarea I) b $i din a haosului vai, Jur imprejur de sine ‘Vedea, ca-n ziua cea dintai, Cum izvorau lumine.* ie: (M.Eminescu, Luceaféirul) 10 Geografie fizics generalaXU. Completati hexagonal de mai jos. XIIL Citifi afirmatiile de mai jos si raspunde}i incercuind varianta corecta (A adevarat sau F fals): 1. Eclipsa de Soare se produce cAnd Luna se aliniaza intre Pamant si Soare. 2. Vantul solar se produce in coroana solaré. 3. Petele solare apar cu o periodicitate de 9 ani. 4, Soarele se afla in centrul Cai Lactes Caietul elevului - clasa a 1X-a1.2. CARACTERISTICILE PAMANTULUI $I CONSECINTELE FORMA PAMANTULUI Elipsoidul de rotatie (este turtit la poli si bombat Ia Ecuator; aceasti forma caracterizeaza corpurile aflate in rotatie si, caalcdtuire, este specifica corpurilor omogene); Geoidul (are forma rotunda, cu suprafata neregulatd, definita de nivelul mediu al oceanelor si al marilor deschise, lipsite de maree gi valuri, care se prelungeste sub continente); ‘Terroidul (este un gecid ugor bombat, la Polul Nord si in zonele tropicale ale emisferei sudice, si la latitudini temperate, in emisfera nordica). Consecinife: aparitia zilei $a noptii: inedlzirea inegald a Parndntului, in scAdere de la Ecuator la polis dificultati in reprezentarea supraie} tetestre in plan paralelele sunt cercuri imaginare, din ce in ce mai mici catre polis viteza de ‘rotalie a punctelor de la diferite latitudini scade de la Ecuator la poli. scobit la Polul Sud gi STRUCTURA INTERNA G1 Nucleul: intern (intre 6.370 5.100 km adancime, alcatuit din nichel gi fier, solid) si extern (intre 5.100 si 2.900 km adancime, aleatuit din nichel, fer si crom, fluid); GQ Mantaua: inferioara (intre 2.900 si 400/700 km adancime, solida) si superioara (intre 400/700 si 30/70 km adancime, numit& astenosferd si alcatuité dintr-o topitura de silicafi, numita magmd; este fluida, iar pe suprafata ei pluteste scoarta); D Scoarta/litosfera: 80-100 km grosime sub continente, 10-20 km grosime sub oceane; este alcatuita, la randul ei, din trei inveliguri: bazaltic (20-30 km grosime sub continente, 10-20 km grosime sub oceane), granitic (40-80 kam grosime doar sub continente) si sedimentar. PROPRIETATI CHIMICE: OQ Alcatuirea chimic xigen 47%, siliciu 28%, aluminiu 7,9%, fier 4,5%, calciu 3,5%, sodin 3,5%, potasiu 2,5%, ‘magneziu 2,5% sialte elemente 1,9%. PROPRIETATI FIZICE: Gl Densitatea: are valoarea medie de 5,52 g/cm’; scade din nucleu (12-18 g/cm’) cétre suprafata (2-3 g/cm’), datorita gravitatiei. Ol Magnetismul: > reprezinta campul magnetic permanent al Pamantului (magnetosfera), de mica intensitate, dirijat citre cei doi polis este influentat de activitatea solard; » axa poilor magnetic na coincide cu oa polilorgeografc (declinaye magnetic Consecinte: > protejarea Pamantului de radiatiile cosmice nocive pentru viata; > formarea aurorelor polare i perturbarea comunicatiilor radio (ca efect al —— produse de vantal soles): > identificarea nee ten > determinarea varstel rocilor pe baza paleomagnetismului (in trecutul geologic, ‘cdimpul magnetic terestru a suferit schimba prin urmare, din timp in timp is-a inversat polaritatea). Geografie fizic generalaa altor corpuri, datoriti masei sale considerabile. forta centrifuga. & de atractie 3, deoarece la Eeuator i se opu “inenatara, modelares ied Q C&ldura intern’: creste in adancime, , cu 1°C la fiecare 33 m (treapta geotermicd). Q Inclinarea axei terestre: axa polilor geografici face cu verticala un unghi de 23° 27’, iar cu planul orbitei, un unghi de 66° 33. MISCARILE PAMANTULUI: 1D Miscarea de rotatie: Pamantul efectueaza o migcare de rotetie in jurul axei sale, dela apus (vest) la rasarit (est), tp timp de aproximativ 24 de ore (23h 56 4"), cx o vite ce scade dela Ecuator sre pol 3 a > asigurarea impuisului valului mreie. ne 2 q OQ Miscarea de revoluti nntul se roteste in jurul Soarelui pe o orbita eliptica, timp de. 365 de ile, ‘Gore, 9 min gi 9 sec, de la vest la est, Soarele aflandu-se intr- ah dintre focarele ‘orbitel. se medie de deplasate: ‘este de 2 oF als rindvara: intce echinoctiul de ara: intre solstitial de vata (22 iv cea mai scurts) pind la 24 junie (Zine jarna si primavara zilele fi ~ }.incdlzirea inegala aPimént dai razele solare cad perpendicular pe Ecuator, et ‘rezele solare cad perpendicular pe Tropicul Ra ‘And razele solare cad perpendicular pe Tropi > formatea zonelor de célduri: caldd interts in terestr’ este mare, variazd foarte putin, temperaturile fi npul §i cercuile polare (aici unghiul dé incidenta a razelor solate cu suprafata tere unui an, derulindu-se cele patru anotimpuri); rece fntre cercurile polaré gi poli ( iegoreaz& mnult, temperatucile fiind scAzute ranélor Solare cu suprafata terestr& seI. Calculati temperatura la baza unui foraj cu ad@ncimea de 6 000 m, stiind ci temperatura medie din stratul superficial al scoarfei este de 12°C. IL. Realizati, prin sigeti, corespondenfa dintre fiecare caracteristica a Pamantului mentionata in coloana B si cauza acesteia, din coloana A. A 2 etd Forfa centrifugs Sciderea temperaturii de la Ecuator la poli Lungimea diferita a paraliielor Cresterea temperaturii cu 1°C la fiecare 33 m adncime Gravitatia Perturbarea cimpului magnetic de citre vantul solar Deplasarea spre dreapta a corpurilor aflate in migcare, a In emisfera nordicd ‘Treapta geotermici Scaderea gravitatiei de la poli la Ecuator ae Sgideea vies de depose puncelor situate tdi rite . ‘ / Cresterea densititii de la suprafafa catre interiorul Forma Paméntului : Pamantului Forfa lui Coriolis IIL. Pe schita de mai jos, care reprezint’ migcarea de revolujie a Pamantului, precizafi care sunt cele patru momente in care expunerea spre Soare a suprafefei terestre capata aspecte caracteristice, precum si data calendaristica la care se produc. ia Geografie fizic& generalIV. Luand in considerare desenul de mai jos, precizati: a. denumirea inveligurilor terestre notate cu literele A si B; b. materia din care este constituit inveligul B si influenta acesteia asupra inveligului B; . straturile ce compun inveligul A. V. Completaji diagrama Venn de mai jos cu mentionate in tabel. consecintele miscarilor de rotatie si de revolutie ale Pamantului Consecingele Consecinsele migcarii migedrit de rotatie de revolutie Variatia orei pe glob Bombarea Pamantuluila Ecuator Succesiunea anotimpurilor Incalzirea inegali a suprafefei terestre Inegalitatea zilelor gia noptilor Directia de la vest la est Formarea zonelor de cildura Alternanta zilelor gi a noptilor Caietul elevului - clasa a IX-aVI. Bifati caracteristicile echinoctiilor si pe cele ale solstifiilor, alegand dintre variantele date in tabel. | Razele solare cad A 5 a] Emisferele sunt luminate: | Se produce la data de: PonEaAre E pumartie O Tropicul de Nord OBgal 5 oe coeahe D Tropicul de Sud Cea nordic, mai mult ic’, mai mult 122 decembrie CO Ecuator Cea sudicd, mai mul S a pans te CO Tropicul de Nord OEgal aie Gi Tropicul de Sud O Cea nordica, mai mult 23 septembrie CO Ecuator Cea sudica, mai mult 0.22 decembrie Bae Ci Tropicul de Nord OE gal ee (1 Tropicul de Sud (Cea nordic, mai mult ae CO Ecuator 1 Cea sudica, mai mult (22 decembrie = a "Salad Tropical de Nord CEgal ras 7 DO Tropicul de Sud Cea nordic’, mai mult i erat It | Ci Ecuator Cea sudic’, mai mul VII. Bifati, pentru fiecare anotimp, caracteristicile corecte. Anotimpul | tncepepedata: | “Duratazifei | Duratanoptii | Ziua fati de noapte O21 martie TOAMNA =| O22iunie OCreste OCregte Mai mare 128 senteeale Oscade OScade 1 Mai mica 22 decembrie O21 martie IARNA 0122 tunie OCreste OCreste (Mai mare 2a eet Oscade OScade 1 Mai mica 22 decembrie 121 martie PRIMAVARA |222iunie Cregte OCreste Mai mare een OScade Scade 1 Mai mica (22 decembrie O21 martie VARA ee OCregte CO Creste (Mai mare BE au OScade OScade 1 Mai mica (22 decembrie 16 Geografie fizica generalaVIM. Tin&nd cont de migcarea de rotatie a Pamantului si de ora din localitatile mentionate pe coloana din stanga a tabelului de mai jos, calculati ora in localitafile mentionate pe coloana din dreapta. ORASUL, ORA ORASUL ‘Anchorage 3:00 PM. Roma Chicago 12:00 A.M. Cairo Rio de Janeiro Santiago Sankt Petersburg Londra Edmonton Moscova Beijing Sydney Caracas L Nairobi IX. Scrieti, pe schifa de mai jos, denumirile inveligurilor interne ale Pamantului. Sursa: dreamstime.com Caietul elevului - clasa a IX-a 17 |@ Pauciutel- plavtle a aigenulee aebar - Veal de wiirime ueeo. — Ga na neare Lure plarthle faljrcve. ~ Wibfale Jede® de Senco» 50 null ka (Ltd, ; —— — be fake Tucnbl rare allathe catns catorche ago’ ase adueoceri. v6 cater Cas alpen Hy olin sup adele bu. ~ (eatta pe onbitee Ble de dare 2 a 4px plautle : > Aeagurdl oo dix thdvees pe case dia of ecivhe Will. ee — fewinte p-a Joruat 4,6 autlel. de aus’ ix urea wxplople’ unee poe eee ole? ate Tear or tad bats hen PR sede ~ ferns Kou ea im obit cemge oe aus [a “se ee coe Aucliolerade-/ axR cu 235° Pecaote colipiune oc gueult oben plas Be eee na de duckie! cane tna chokanad cdl be Forniad ws jigantic. nef in gurl Pauiatela, Bockble, bch type o Ferbiili, goau conto taprdt found Late Forua 40 clemensuatle Prutidifu’ = Fil are fore afeied (iu wrbing erroe) ~ forud che thipiol cle pobetie (furbit le Pet, bouthel ta eeuabr) = forma de Kiovd (ex PhP lbrd ae’ apirye cle eentril PBiatinbicbe =~foruiécle por - formd he geo (eu a Féxdutuhe) _,! nite coukineua fq miele curolix al aedys lor BY ccteKtlet( Oy) Care Le tig espn ne Hob canlineple Gnersivitle quate wake ab. Pryirtilu Penensunl qualewalie abe Rrirhile li falc = Ft0 msl, ea® Cider = (0.83 ail. Keu* Masa = 600 rid. de nald.t Bonee 63th deuditoha wedée® 42 9 Jas Rage ple 12S k, Geonthrd eualonid » AH Ka bee = be. oFC Ray (4) ; Curate giles 2¢4 terefre fu 40008 ka [b) Onrete amiful x 365 gil fereotpe. ‘ Teurperatitn cneclee (a typafele: -BC B58. Dekersucudar®s ~ antrichiantle ou aunt ceroan' c ebepte ~ ace. graniehouale cade de la BE(3.256/ Jape Tenoter - udrine, Aaclafec Aplere turepttrode lq encreled” aeede Ae a Fotater (780-200 Kealfoxifou) pie Tok Carncheuithe' abe spueclilut ferefiy SE tutcbicrfua' fereafer ~ bisfoute aa Lela de brave (60 wed, Kes] Ablernsivua’ foray, ywedli? Ae 10-15%, ‘t G00 ~ cet’ tmlore’ ae hi ndlare (4,94 - GPP Cal /wei*/wsit ¢ aie G78 u (0°) bye! eresyre Se7i Keal et fax] ~ tiga plant wd ware fey tele cei Lebel Care caplap teal Tiel a lhe & ea chaste feral ol Lae oh, = ~ Ee pen begin Bop penctuctler ue 4 ~ Cceanl Fanete/! cole sp prise! prector sugyottn Acdidliler bhruolélewont, aes ae, Ones Phas fi cceautf brews fate, eplock C50 mate, miodeloash peeerle rains, forrsapt vm ectesit cL trepuniiai ok accshelae . " ? fe ~ absrarde (0, , blochuape- C de 00, euffudl cae! porte wf A aca, ~ Fimirsel ane ° etter ated ul dake gy he. Vf ructim tulerya Conporitta cherued a Prubtehe’ ~ Bnet nfl 2-4 fortcot priich-m pres continue de CncuBreve a sualewce’ casuee (988, pallor’, oe de] Bob, “fated ptedar ~ Oe eccrtel cob hvudled. ani, aervrthlr of cuttcarea cle allt cu dein’ butt thowoille Hisadee Gla < cenbeof pentler” iar ok vance edhe . ~ th aceastt ofedfuire axe (near cedervenit gp mpleres Ger care a ctres chuactl varare (by te) ak maplitl leant care wil Mivers pot alec fucren Acer de phe es phn mhoeJ ay Conon Braintehe Cap toh ole 2 phenckies theo) 6 93 beve Potleat. bev: CBU) 8036, AIL! Fe 453, 1-354) Na 20%; K-25, 1 My-22) abe shmenk 49, ) Feeprielith figlee ale Talecanhe 4 pen Aerabn - te Mou clube gale Cubeent [oucclen —Cr, Wi, Fe) Moke {ili, Fe Mp), heoahte FEM ite/ a0 cotuporTe® ca Hn maprel bree 7 Gentil um cinp maple e Pernanih he qucod eck rtifede , rgd aan ie ped gree CEP 4 odiStants’ cercaldermble ke wc’ geagragp'e')” Pity, = Te abt ay: fol dong 36 Pelod Sud, = Le S a5 Md len a “¢ 7 ~ Linh Tne ‘ guagreb'e shrestrn a0 echud oi ie opel pescpreaten conf tata udyrtlet fore n anelit polectet(ca 0 vt cere prokejeaye Buirhl be jadalel Cosmet wai ales ly Brg Henle gel J fare. (eouphi, wid aelrr } Mapretosfrn Capheagn aciafe fletin! colare, ckinpindele pre poli aap ute, unde & prclac curorle polere ~ queen fresh Aft padialih tao ole ( te. deojon), teh gaucee fh tad. KartenGenuithe fereste - he atmche ettercitteale P5uit 3 eae Lal san BEA flee ante: J SRL PP ~ cleccrge obi atracke Uuirersale (]. Hehe) ce prpattte a Aiherol conan Aix Invert olen se ahnge Htepoe Da anceta bef (1u,,Mt,) 2 cureet popetiacel ca plinth dhitpahi carte ele (ol) 4 C Fn OP: eocotenth aback ye ric) ~ pul graih enh, on ones mndbninle. ti tte ul fruat ohn ahurte conbjualé a % ae ~ W3cann oe wtehe talieg um Prep de rotate. (che anche tare certs fy aceasta Mbps 0 forl® cbiifocle ta Jaudle de whege ce rte ri Aathheclve - te 2 ee ~ Grawhte, — sale begobbelil Lite de gruikhe a ce Cedriega —Geitalia au prebuit canines’ on cutase }!) ~ repens el goetei| (Pe care te excrete atmcke Tere ~Slasa Huu ostp AEM Ke ba axnnde A-2f daplerg , es PS ted grew fallen ume Mol Yaniads pe orriceals lacuhe.’ aun de le” Ecwasoye le Pol, ic E Pecperf” pran'teHocd ye sernolouizeege prix accelenlia af Pench, a chee! taleare Aepolucle he poses ve Ella! See Cia: — keochndhe granitstonall — reprsghufe> cease Da eiuapabe' gnalblina cnt me of at. ~ Mec, gebale® aupn fel toate = 24 galh nau FAl f°, ‘ythel Pauediucte = 240 Mu /t™ — [Feehan |-ach Cacho] hofrraTion el Ay vivtlel Powducte = 240 bf) ae wk louare a operate Grund ee. tale ==> Fiver /ipohke : — exishule Teale el ~4urk ateurosule ==> Ben lporie Sept oe becierpnay, pele fi: —normale (fornes Tones) —prve dix atnctly jeproca clidh ~—anorneale poeteclele -elonarafire [waitore) parte (auhiwelenies - fr olf liamale Ae manifiot= Le 5 Lape &i ncheg Aeterna uate ke ily Te vetheals’; gmiithe sacade of, 2 Guputorcn cuales, Pid le 580 owokis, bgp cape a ee 2 x circa 93g ~ Iu yes (0% Cech PE stb tfy ed! SA's onerhe pdud th chico Gud Eee Yon ole igs Dog lt hig dere ie ooo ba" oncleal Tobe up fe’, ~ Beebe, gmuihhs she Motuivd’ do douse, rectly prsseela t es grluri (in cd ost)4) Variable va | aus is ae fered, Leck . Iq Few m (4 gt)! Foli( 783 bn Rowe Jo . datermineke ha hetires te poh i Peay Sees eR: iene tata! Pewudvtala) here care” ddesmive © onerket 6 fk cea fag ( . t js tacharee abel trate pindiesled nme 0 bik cecbuibs - h(a ee a ee Ce Tock. gym a. ee aon ean see Te Feral Varela peuiem ilanslceve 4 Aug] b. = wnloaree $f dinhre axe Bi axnTolont 2! = 23:2)"2.1. REPERE PENTRU ORIENTAREA PE SUPRAFATA TERESTRA Polii geografici: sunt punctele imaginare prin care trece axa de rotatie a Pamantului Ecuatorul: este cel mai lung cerc perpendicular pe axa polilor, situat la egalé distant de acestia. Paralelele geografice: sunt cercurile paralele cu Ecuatorul. ‘Meridianele: sunt curbele ce unesc cei doi poli. 2.2. COORDONATELE GEOGRAFICE Latitudinea: eéte distanta unui punct de pe glob masurat fe, de Ecuator spre poli, in lungul meridianului ce trece prin punctul definit; poate varia de la 0° (cand punctul se afl pe Ecuator) pana la 90° (cand punctul este in pol) Longitudinea: este distanja fatA de primul meridian (stablit, in mod conventional, meridianul care trece pe la ‘observatorul astronomic Greenwich — Londra); se masoara in grade, in lungul paralelei geografice care trece prin punctul definit. Poate avea valori intre 0°, cand punctul se afla pe primul meridian, si 180°, cand punctul se afla pe ‘meridianul opus primului meridian. Iul coordonatelor: Cand punctele se gisesc intre dowd meridiane sau intre doua paralele ale c&ror valori sunt ‘trecute pe hart, se recurge la calcul pe baza unor masuratori, si anume: G1 se masoara, in mm, distanta dintre cele doua paralele, precum si distanta dintre paralela cu valoarea cea mai mica si punct (In sens crescator); GF se aplica regula de trei simpld Inand in considerare cele doua masuratori gi distanta fn grade dintre cele dowd meridiane; . O seadauga numarul de grade rezultate din calcul la valoarea meridianului dinspre care s-a masurat cAtre punct; rezulti, astfel, valoarea latitudinii punctuluis Ose procedeaza, in mod similar, pentru longitudine (luand in calcul valoarea meridianelor). 2.3. PROIECTIULE CARTOGRAFICE: Definigie: constituie procedeul matematic prin care suprafaja curb a PamAntului este reprezentata in pla Dupa reguli geometrice, pe suprafata de proiectie se transpun detaliile de pe suprafafa teréstra, apoi suprafata de proiectie se desfasoara in plan. Tipuri de proiectii: O Dupa suprafata de proiectie: > azimotale (cand suprafata de proiectie este un plan tangent sau secant pe suprafata terestra); > cilindrice (cand se considera suprafata sferei terestre inconjurata de un cilindru); > conice (cind planul de proiectie este suprafata unui con). Q Dupé suprafafa reprezentata: > echidistante (cand se redau in mod corect distantele)s > conforme (cand se reda in mod corect forma); > echivalente (cind se red in mod corect intinderea obiectelor geografice). 18 Geografie fizic general2.4. HARTILE Defini 2 sunt reprezentari grafice plane’ ale suprafefei terestre in intregime sau doar a unei portiuni din ca, te. conventionale, micsorate si genera Elemente: titlul, cadrul (compus di meridiane si paralele care ajuta la stabilirea coordonatelor punctelor de pe harta), scara de proportie (arata de cate ori este mai mic reprezentarea decat cbiectul real), legenda (cuprinde semnele conventionale utilizate pe hart ajutand la citirea hartii. linli ce delimiteazi suprafaja hirtii), refeaua cartograficd (compusé din Tipuri: harti la diferite sciri (mari/topografice, mijlocie, mici), hirti generale, harti tematice. Q Harta topograficé: Definiie: are scara mare, de la 1: 20,000 pana la 1: 200.000, Relieful este reprezentat prin curbe de nivel. > Curbele de nivel: sunt linii care unesc puncte cu aceeasi altitudine; orice punct de pe o curb de nivel are aceéasi altitudine; curbele de nivel separa puncte situate lao altitudine mai mare de cele situate la altitudini mai mick; | toate curbele de nivel se inchid undeva pe suprafata terestré; cand valoarea curbelor de nivel creste spre interior, atunci forma de relief este pozitiva, iar cind valoarea acestora scade spre interior, atunei forma “de relief este negativas --curbele de nivel nu se intersecteazd niciodatis 3 altitudinea (masurata in metri) urcata sau coborat Intre dovd curbe succesive de nivel se numeste echidistanta: ® a cincea curba de nivel are mereu inscrisd pe ea altitudinea absoluta, fiind o curba principalas |B cuicit curbele de nivel sunt mai dese, cu atat ele reprezint o suprafayi mai puternic inclinatas © din punctul de vedere al altitudinii, deosebim trei trepte de relief: 0-200 m (treapta cAmpiilor), 200-800 m (treapta colinelor) si peste 800-1 000 m (treapta muntilor). > Un profil de relief se realizeaza cu ajutorul curbelor de nivel: : 9 se transpune Intr-un sistem de axe, avand pe axa orizontala, valoarea curbelor de nivel care intretaie profilul; z a Se reporteara punctele, facand corespondenta dintre valorile de pe axa orizontal si cele similare de pe ‘axa vertical: © se unese punctele cu o linie curbi, rezultand asttel profilul. > Calculul distantelor pe hart: a fn cazul hirtilor ce au inscrisd scara numerica: + se masoard, in mm, distanta dintre cele doui puncte; + se aplica formula scArii hértii. Incazul hartilor ce au inseris& scara graficd: + se masoara, in mm, distanja dintre cele doud puncte; + se misoard, in mm, o diviziune a sc&rii grafice; *se aplicd regula de trei_ simpla, luand in considerare distanfa in km corespunzitoare unei diviziuni a scarii : grafice. Caietul elevulsi— close a IX-0 isB/ ra I. Harta de mai jos se refera la coordonatele geografice. Re ase ae eat eye 8 b. Precizafi ce numere sunt localizate pe urmitoarele coordonate: 30°N 80°E 30°S 150°E 70°N 40°V 20°N 20°E 60°N 120°V Geografie fizic’ generaleS Il. Urmiriti harta de mai jos si calculati coordonatele geografice ale oragului Kingston, folosind metoda masurarii pe harta gi regula de trei simpla. Marea Caraibilor 250 Mile 250K lat. N long. V KINGSTON: 75° lat. N+... = lat. N 15° long. V+ «long. V Caietul elevului - clasa a IX-aIL. Urmiriti schifele hartilor de mai jos si precizati ce tipuri de proiectii cartografice s-au folosit la intocmirea acestora. IV, Analizati urmatoarea reprezentare si precizati care este echidistanta hai ‘REPREZENTAREA RELIEFULUI PEHARTA TOPOGRAFICA. cuneA Deven, Geografie fizic& general’Fr | si valoare a altitudinii pentry a obtine reprezentare V. Unifi punctele cu aceea: a prin curbe de nivel a unei forme de relief. Precizati daca forma de relief este pozitiva sau negativa gi cAreitrepte de relief apartine. VI. Completati graficul de mai jos pentru a realiza proflul transversal al formei de relief reprezentate prin curbe de nivel. Caietul eleoului - clasa a IX-aCe ‘VIL. Realizati, prin sageti, corespondenta dintre formele de relief prezentate in profil, marcate cu litere de la A Ia F, si reprezentarile acestora prin curbe de nivel, marcate cu cifre de la 1 la 6. VIII. Pe harta de mai jos, calculati distanta real dintre punctele A si B. Utilizati formula de calcul pentru scara hartii. cersart cle cept fess ornvg (3) me. 124 Geografie fizica general= sy | TX. Urmiriti harta de mai jos si rezolvati cerintele, folosind scara grafic’. a, Calculati distanta dintre localitajile Sibiu si Bacdu. 100 km insemana pe harta .. cm. Sibiu - Back Sibiu - Backu b. Calculati distanta dintre localitajile Constanta si Cluj Napoca. 100 km insemana pe hart... om. Constanta - Cluj Napoca Constanfa - Cluj Napoca Caietul elevului - clasa a IX-a