Caprrouut 2. BAZELE NUTRITIE! tare sunt alcstuite dn céteva componente de baz’, cunoscute sub n> ‘male de substan ruriv. Acestea sunt poteinle, iidele, glucdele, strunle mineral, apa si viteminee. O alimentaie corect trebuio $3 so bazezs po o mare dvesitate de ‘alimento, Excluderes unui produ sau a mal multoa priveazl organis- ‘mul de posibiltates une select optime a componeniior necesarsin- ‘e201 comauglr propel. Prin aoeastatrebule <8 2 nfleagS cl fecare produ alimertar are compozta sa caractristica gin consecin, ‘confng substan care mu so peti in alte produss. De acsea, hots tor pentru alimentatio echilibrat este modulin care se asociaza te sitele produse alimentare, pentru realizao mixin care & sre ‘seasc toate substantele nuritve, ba chia in proportaptine pents buna funcyonare a organismuti Flocare aiment se remarc’ pinto soie de compuginutitv care {ac do neinocult, dar ae go serie de defiionte sau inconveniontenu- ‘sional, care trebuie cunoscute pentru a preven! consecinjle nega Pentru optimizarea cant de produse alimentare consumata Into {epocd a abuzul de toate fell, special n nuts au exgarizat ‘acest produse destinata hr sub forma une piramice almentare, Drincipile care au guvernstrespectva deci find in strained legatra Cu nevole energatie ale oli, de macro 91 mero-nutreny, sta ‘e baza unor eter precu > Varsta >-Genul > Activates zc depuss (eer, moderat, inten 91 ‘excepionalé) > Starea de sanatate > Conctilecimaterice > Poziia goograt §.a Indiferent de ehnologia prin care au fest obtinute,produselealmon- Peamida aliments pantry popuiatia Romane este prozantat tn figura 1. Pamida Almentara Figura 18 Pramida almontar species Romnieh ‘Aceastéreprazertare grafic struct optime a aliments, cin punct de vedere canta, dar ¢ alta, demonstreaz 8, dup8 nate ‘a component caltatoa acestoragilocul gril pe care au h deta ini, almontoe se impart in mai multe grupo, Facare avd caracte- ‘istic nutitjonale specie, Flacere grup confine alimente ruc, care so pot nicul inte 62 ‘nto rai, dar almente into categorie nu pot substtl pe unele = apartn tel grupe nutrjonate ‘ecomandle Organzayel Mondiale a Séndtti pentru o aimentaje ‘indtoas’ go let echilorata sunt specicate i abel urmator“Tabotul 2 Concum med anus! de amen / persoand Lapte g poduse lactate 1 210-250, lous uci 280-280 {came proparate din came. ry 0-70 [Paste si derivate kg 8-10 \crdsio ko 16-16 Legume gi dernvate kg 170~185 Fructe gt derivate g 85-95 andr gi produse zaharoase 3 22-28 Lequminoase ‘a 3-4 ‘6 70-90 (cartes \Coreala 120-140 Ponty a saistace necestajie metabolice ale organi, aimertul trebuio si se caracterzaze print valoare aimentart Acest concept reflect toate cali ule le produsull ge refer la inocuitate, valoare nutritive g cat! senzorate Valosrea nutritv a unui produ alimontar este dati de: connutu su in substanfe nuteive: — raportu in care se gésese acesteeubstanto; ~ calitatea lo, — gradul de utiizare de ctr organism: — modi in care produsulsaistace sub aspect paiic consume ‘or, Valoarea nutritva si valoarea energeticd a unui aliment sunt oud Poti’ care reflect capactatea unui alent dea aigura desfgurarea Pormata a proceselor metabolice gi ele sunt determinate de tofnele ‘conjnuis de amen, | functie de oll major pe care au in organism, acestea se casted > Trotno curl plasti (prtidele sau protsinele: > Tofine our! energetic (gucidoe gi pile): >ofine curolbiocataitc(substanfole mineral, vitaminele ga} Proteno. Lipide. Glucise Protelnele plastic: formarea teeuturor tesuturtor Imbatanite ‘etacoroa fesuturior lezato; exvolarea ‘atu biocatati formarea hormonior sia enaimolor; apararea antinfecfion- exganismulu ‘ormarea anticorpiloe ‘eneraetic: 19 1.15 ‘ark gcorp2i din care: rminkrurn 3596 de exigine animal 8596 00 oFigine wogotal lapte gi derivate sale; ‘came si derivate sale; out cereals derivate; | legume 5 fructe. n‘Substanjele minerale ‘Sunt trofine cu ol biocatalitic 9 structural, adic participa la procese- le de metabolism sina componenta ceutlo, ron rrr wos ae | oes a cuasincane —_ iene oe ——= | omit fa eer Grebstarite 4-697 mows eteiioe 7 tore, Raoul hdr produce pesca _— : pact oo j mal el ta ce: 9 ee erat rz, ces plate sunt conop, = pence oat legumes, anf ace, ruth ce soul Piegame, ine nin, cea, | stot, Boshinio-CX:08-13921 gtbenage Ce ee osc toee caer iatagns See ‘Kgcorpzi din came gi derivatele sale; i favorizeaz Mg: 0,3 - 0,4 g/zilapte, fructe, care e0 late crt sae cengeen — ttle ator ee a een | sage ar tcc, 1 santa) 120 ore coal drat; ‘esto pate encour cafes {ron got fue cso, | femur conn, —- uc mode, cme, liposolubie ‘peste lapte, barewt n| mentinersa peo siunl osmotioe @ lchidetor mn organism; una. sufcent in funetionare @ aientaia ‘ore zinict = ut a sinteza proteineor 51 {ormarea ghico- gonull cettar ~ mentinerea chiral fcemoticin ——_sufcente in cerganiem; almentaya znica proces chanie al cigestol. leguminoase, ‘ructe, care, ste, lapto apt, brtnze- tur matte, osu, sro do bcatire 9°, produce da rmezaii,con- serve in lagu 99 tructe ‘ormentato ata eas rin marina, pine 9 toate specaitla do panieato, cu exceppa stint | ‘ark save. _| ~formarea hemoglobinei “Inn compo- ena caluelor $ ‘a.snzimeor care asigura procese- 'o de axdare Interelusré {unctionarea nor ‘ala glandel toe forarea ine rei, hormon par cratic car i pare la metabo- smal gluidsior, ‘warsporl cox clu do carbon {a sange. 12+ 15min, ma hhemoragi sn pe- ronda de sercina consumul zine de asiguat prin con ‘ecgane interme ‘ale animes fea, | ange, 93 bbenug o° ou, spanac, salt ale, rz Asiilarea Ne- ull ste doot epandens de aportul de vtamina ©. | | pest de aps | strat, conser vo din pest, ‘tid, crove fe, ov8, carne, lapte, legume vor uct gioorusce | ss laguminoa 32, cupere strugun =| 8conten | rezistonia smal dintlor i la atacul micro asiguat prin frei bucele, consul zie prevonind apart fia carilor dentare Fluor coal, poste “Webuieavut h vodoe of ne olementele mineral exist intro complexe de sinargssm gi antagonism, asa cum 9e poate veea in figure 14 Figura 14 Relat de sinergiem g antagonism inve substan din rate. Se poate obsorva cl alt calcul cSt fosforul sunt mineral care re- prezintl circa tel sfertur din elementele mineral ale organisms gc _absorbta lor eso in stn legitua cu raportulin care se gisesc,ci- ‘gestiiitatea calif find diminuaté de un exces de cals de fost, in Prezenta oraalior, a face acizlor grag greu igestibl (orezent de regi in logue veri crude, in eguminease. Din acest mot 0 recomandsrespectarea unulraportCa/P cuprin rive 12, mal apeo- piat de 2 pentru copit De asomenea, se poate observa c& magnerul este in stirs legit "cu fosfrul g cali, fine —ca gi calotal~ un modaratr al ext {fi peuromuscutare In aceagitimp, magnezk ste gi un activator de ‘enzime, find dupa potasiy cation cel mal important CCloru, sod potas ~ al ctor rol principal este de mentine ‘neutratatoa elected gi presiunes osmotic in compartimentele corpo ~ mires la rive digestivsapiitateaaertelo gu un fect {avorabil asupraperistaismulul intestinal, Se mal poate observa in sagrama cd nre metabolizarea potasulul ga Sodiulul exist un ania ‘oni: mare concentra de potasiu cin organism atrage micgo- rarea concentraje de sodiu, concomitant cu aiminarealichidelor dn corp. vitaminele Sunt substan organice naturale, absolut indlspensabilepontu men- Yinerea sdnatais destAgurarea normal a motabotsmuli ‘in coa mai mare parte, vitaminele nu pot i sintatizate de orgariem, Je ‘acoea necesarul for treble asigurat prin iment. Muite vitamine ints In compaztia enzimetor care se gésescIncelulle gi tesuturieorganis- ‘mull acjionoaz ia calito do coonzime, Coorwimela partop activ | 0 sere de react biochimice complexe de transformare a compusor alimenta a rivelu celular ¢ molecule psa lor provoacd avitaminaza iar insuficionja acestora conduce a ‘parila carenalrvtaminice, cu rol peturbator al mecanemelor me {abotce cin oranis, ‘Aportl exagerat de viamine este, de asemenea, daunstor, provo- ‘nd hipertaminazo, care pot ava chiar eee letall Cazure de hipor \tamineze sunt rare gi pot andrea ca urmare a matfunctil rene Vitaminol sunt substanjele care se denatureaz% col mal pede hal ‘monte, incepand cu cepoztarea alimertelor, continua cu progitiria Preiminare g pe parcursul ratamentelor toric. nIn procesul veer; In rezisterfa a infooti; In procesul da craters & copiior; in proveirea apavijel botlor de pele (Garena: defcierte vieuale a (orbrea, hemeraiopia, (antixrotaimicd, cheraita) ratio, Excesul: hepatomegals, carotenoids) _cireza hepatic, hiperp9- ‘mentarea epitelils ‘Necesarut de vitamina A: 1.250 6,000 UL. ratio}, in care 1/2 8 fis asigurat ce produse care contin ve tamina A 9123 de produce ‘care conn caroten. » ‘Sub form da retina: (lens do ou, feat ‘de pul, unt, apte integral Su forma de prow tamind: Pears in logue gi ct ‘coapte (morco¥ o- imate, pietscl, case, ‘crepe, ral ete). in- tens colorate char gt Inkl, spanac,ardei gras verde, uric, sa- lat), zescerotanul cin orumb avin gio ‘ctitate provitaminics. 1UL vitamin A= 03 i retinol oristalizat “# asigura process normal do oaiesr; 4 mentine concentratia normal cali 35 fostorut @ mobitzeaza rezervele de ‘alc! fostor cre to- suture osoase; “@mentinerapartu optim carp; “+ resabileste dezechiorl ‘logic provocat de un regi fsto-calic efectuoe, arena: ahem, osteo raza, ‘Necesar: 100 U., penta ‘cop ~ dub, pentru feme= le nsrcinate 600 U., far ‘in perioada de alaptare de 800 Ui. Pete, turd do este, unt, lbenug de ou, bret, lapta, mantra, oat, Produse vegeta: sub Jor de ergostero. Natura: expunerea laE doco, vitamin antic) @ ronjnereaintortii ‘membranalor celuare; previe cxidarea sub- stanjalor gras, previne aparija cancerulu {anurmite forme), i in almonte provne for ‘area radical ber (aorolana din rim @ absorbiiatocatewlir de - Uli de geemeni de proveniontaalimentari porumb, msino, soa, ‘are lc la nivel ites foarea-sorelui tinuui g nocostta part lagume: mazsre Ciparea biel ga sucului verde, mazive uscat, pancreatic ‘merce, coap’, Ccarenta: accelerarea pro- spanac; cesolor de imbatrénire, a ceresle: oz, porumb, orm radical ber grdu, germeni de gr8u ‘Necesar: 20-30 malt, = produse do origine Tinto det cumute a animal: fat, i, mente bogate In acizi gras snich, cud, unt polinesaturai(Somnon, he= Fing, maerou, Sr $l tructe de mare, altri do nu, ‘une, dar gull de api 2 sau Ge sola aso, inte, | ‘nut sau chiar soa) noce- _sarul organism pentru [cast oxidant Bosogio @ coaguarea norma a singel caren: singer, hemo: Kk agi {antnemoropct, Necosar alimentaio stare de stinitate und ‘2 mg/zi do vitamina K. dversifeat, echilbratl, 0 antblotce impune ‘aportl de complox ‘sigur’ necesarul minim 60 de vitaine 9 de > spanac,varzi, uzic, tomate, oreo, eat de | owe | + past fi sintetizats side fora Intestnalt ‘Aaministarea do probotice, penta ‘refacerea microforl Imtestnae, mpl @ amined K aout amen pt = Sccuepae ae Semen ene ae Cisimptome gastrointestinale earaton eee Safest lot taming) simptome a nivetu aparatulu tegrala corto Jocomotor, cistre muscula- "3, crampe musculare simptome cardiovascular, extrasisiol, (Carenfa: boala .ber- ber [Necesar- 0,40 m9/t.000 kCal. Cu cel aportul glucicc ete mai mare, cu tat aportl ce vitamina 1 lrebuie 8 creas F ; | | lee (Pbotevina) = in, dojo 00 paniticate, roi de bere, bere, cereale in- ‘grate, pane in Fat, mugchi | [Be [eiridoxine) “ sinteza molecule de hemogio bin, participndiaintrodcerea ~ colle de bor, feat, rit | fierului in ciclul portirinic: jvack came, oud, ‘@intorvine in procesul de cragtere; Pe “@intervine in procesul vizual (ala- _~!@gumINOASe ‘uri de vitamina A sau singura, USca'e, cereale Carenta: incetiniroa cragteri,o- __MeOTale $i pro- ‘ziuni fa colturle quri gi pe limba - 98° de panif eres, crépaturt hohe ilar intra econo mgronoKca MEO, | participa ctl ransa- | ‘zal, cu ron sintaza - rood bere; sminacizion = porumty intarvne in sineza accuse sxoorb; = maze usc ‘Pintervine in biosinteza snot ap spanae herman cantoh prec ‘intrvne in metabotsmul aera! stugur al colulei nrvosea, arent tulourr nervoase, ‘Necesar: depindo de raia de pro- teine 3 ipide bogate ac gras 5 = 2 mgla$ formarea hematite “ metaboismul proteinelor, _lucielor ga gino. Garena aneiria pericioas. ‘Anomia poricioasa nue provoca: 18 de o deficient almentara, ci do lun defect da sscteti, de cre sto- ‘mac, ¢ unul factor “ntrinese" ne- ‘cesar absorbye intestinal a unul factor “extrinsec", de fapt cianco- ‘alain, [Necesar 2 vols 7 | 'B12(clanco- 'paarina) asigu inopiatea | tegumenteer tomas anicoror metabo gener ga lo cid. ‘Caren: or ets ‘Necosarut: 4-6 ma/1000 KCal “# proveniea g vindeoorea plage Garenta: incetnran cragter, rear intlactual — cement [Necesar: 6,6 mg echivaent| ‘iacina/1000 KCl PP (niacina, icotinamida) ‘at, rnich, sp 1, cle, peste, oud, late (ec, oan produ sole de origina animal, vegan find din acest moti expos fa dicen vta- rice B12), fet, croie scat’, mazire, ‘0a, 2, or, ‘peru, nich, cereale ‘came ce pass- re, came de vit, fat ‘Biotina | @ sdndtatea pil participa for ‘area uncrsistame enzimatice implicate in metabossmul gone ralal gucidelo, lider, rote ‘Necesarul: nu e stabil, deoarces ‘tina este permanent site ‘eat de mlerofiora intestinal. cazul teenie cu antibiotce, doar adminisrarea de suptimente ‘almentare s probictice conrbuie la refaceren canta de bitin recesare, OGonsumut de ou crud su do bug insufciont sau los tratat ‘termic poate provoca 0 avitai- aaa bitinio& cunoscurt 9 suo ume ce "boaiaalbugulu Facer aveasta menjune itrucét mul cofetar fac mousse-ur cu a- bug 32 ou ered spumst bonus, at, inch, crojaie a5Ponty mousse-ur este reco ‘mandat 9 se foloceazct moron ‘ue italian (cu srop concentat de zahar fet pan lao tempera ‘urd do 117 — 120°C) sau meren- ‘gue ehtian falousul de ou este batut a cald ta 8 ~ 60°C, pe bain matie} Tn capt ce toh- nologie vom prezanta rote gi procasele tohrologice ‘@ formarea globule og (hems- toposz’. (Garena: anemie, Spina biel a roundup ale ciror mame ru au ‘amt o aimentaisachilraté sau _aport exogen de supimente a ‘mentare bogatan aca foie ‘Necesar0,5~ 1 mg lAcia tote Seat, legume frunaoase vera, Pest, legum- rage useate, La comcersa in se pi ‘90 tralme din camttatoa nia | 10 aci fale in ‘ina. SS | faciteaz’ absorbjia feruu gi | $ rzstena organisa ain =a formarea acid, preven | | = veep : ‘pete, fructe (ma. i a or tr - 7 FOONCHO ase, coactzn, Ie tant ee afro, cipgune, Cn Soetaptinsid om “i tahitian SM ‘colesterotului, intérzie procesele (PSM : de imbatranice; \nentare corr ett ai fen nl a de zonal nok nee apa cpt cevi pespertate caoy sn facet mre ae ouene parr aran oO ggy labitayi) flora intestinala. La aoministaren 0p antibioticetrebule supimentats eta cu procs probiotics 3 su- pilimentealimentare care coring vvtamina P. oza zinica recomancaté(02R} pent vilamine gi mineale, ‘onformitate cu standardele internationale ONUIFAO! Codex: ‘Alimentarius, este prezentata mal jos:“+ Vtamina A ~ 1000 poi -¥Vitemina D = 5 gi 9 Vitamina E = 10 up/2h > Viamina 81 = 14 mg/l + Vitamina 82 = 1.6 mg/l PNiacina = 18 mei Vitamina B6 = 2 ygizt > Aciol oe = 400 a “PVtamina B12 = 3 yolk “> Blotina = 0.15 mg/2t “> Aidt pantotonc = 6 mg a = 800 mg/2 P= 800 mati Fes 12m 9g = 300 mays $2n= 18 mgt 91 = 150 pata Apa Este component principal a materi! vi, find absolut indlspensab vot Es formeaza medi n caro so petrec toate raacilecaraceristice vie fi ‘Apa este solvent pentru substanjolonutitive este meciul de vehi ‘ulare a acestora, ‘Apa regleazd temperatura corpul, dato evapo el prin pile ‘Abs esigud evacuarea deoutlor pe care organism le ein ‘Scdoreaapet din organism cu:20% sub limita normal cuce lance fea acti via, ‘Cantata de apd necesaré omul este de 30 ~ 40 ml / Kgcora/h Organismal uman ein apa | ubetaneletoxce in inhi testing, plamani spielen raport cu eforturile cepuse, cu temperatura Corpulu $a mediui ambiant. Aceast pltdere continua de apé din ‘organism reouie compensatl in permanent prin cansum de apd pot bila, sucur de ute side legume, ape minerale, cas, supe, clorbe, almente bogate napa (uct, legume). {La analiza caracteristctornutitve ale unui aliment,ntoreseazA nu doar continu in tofne al produseoraimentae, ogi modul in care cet nutrient spud necestajior organism, reapecty fell n ca ‘e-acestes sunt pretucrate prin procesele de cigesti, absorbie gi sunt vblzate de orgie, Incest caz, sunt de menyjonat tei factor importanps 1 Natura produsuil Modul de pretuerare; Caractere fziologic ae inclu DDacé unelealimente se pot consuma in stare crud in caz prod ‘olor de coetirie-patisere, tratamontole trie asigurd Giversitataa Paletel de preparateobjiuto In cursultratarentuiu termic au foe o eels de modifica fzco-chimi- {8 care confer produseior de coetrie-patisrie propre} roi, doite pont prods eliza: ‘* Cresterea cigestbiltii (prin golfcarea amidonuti, do exemphy) 1a sop (qustulu, cu inven stimultva asupra anaizr- lor oftaci gi gusta (se stimuleaza apeti) Crogterea gradu de saubrtate, prin distrugerea microorganis- _melorn forma vegetativa gl inctvarea unor toxin microbiene; 2 Inactvarea substanelor antintrtve naturale (antproteinagensetic inhibitor enaimaticl, nemagutnine, sapenine, osipo,antivita- ‘mine, antimineraizante- actu oxalic, acl ite, toglocidel) X Diveritearesortimenta 2 La procesarea termicd a almentlerapar, ins, ctva transfor mas nedorite: X Distrugerea uncr factor nut sensi a temperaturridcate§ ‘a actunes oxigenull(tamine, aminoacia); X Formarea unor comousi cu potonia toxic pony organism i= imines sunt produgi de acti ez in ura rach do n= brunare neeazimatca Mallar, cnt aminoaciai 9 gluede, dar gi ‘2croleina cn grisimile supuse la prj repetat) aoDDooarece produsul de cofeare-patserie este o combinatis com- lox, tn raportur certo ~ cata si canta ~ de mater prime $i ‘materi auxilare, este overt cd tatamentltermlc va determina o mo- ic area mai divers a factortor nutri decd in llartole tuto ‘ua, pontry c& uneie componente pot avea rl protecterasuora attra, lar atl, dimpotrva, pot conduce ma uor la formarea une produse ‘care si reid blosisponiiltalea acestor nutri cin peeparatel cull- Procestle tehnologie aplicte la prepararea produselor de cotta ‘ie-paisvi se caractorzeaza print-o mare diverstate, chiar cazul accluiagi proces este, unser, ic da mentinut condita do luory eon- stant, pentru a asigua reproductibiltatea produsuiui. Caractere ‘arable ale materior prime, chiar in cacrulaceliag soriment, noon chiar in cadrulacolula! ot, fd schirmbarea parametnor de ser a Ullajolor sau mosticarea tennolegis, pot duce la obtinerea de produce firta eu caractoristlcferte de aoelea standard, care au dus la ida area consumatorul De aceea, experiena lucritorull este de cole mal mute on cl mal bun temoog. Metodologia calcula valor nutritive gi calorice intn produs {0 cotetirie-patisorie Valoarea energetic a unui preparat se calouleazs pe baza echivalen- {ulu caloric al componentelor se expr in clei pe gram de pro- us, avr urmatoaree valor + protene 4,1 koa’: + pide - 9.3 keavg: © glvcide - 4,1 koa, CCalora est untatea de maourd a enerpil reprint cantisten de energie necesaré pent rcioarea temperaturi unui gram de apa pur, ea 145°C la 18,5, la prosiune atmostric8 normal este ec valent cu 4,18 (98 aecopta aproximarea ia 4,2 jl). Pentru detorminarea vatri calorice (i nutrtive) a unui produs de ofettipatisora, se caleulaza pent ecare materia prima compo- nent ci rejet partea comestibi (edibl 8), comnutul din tabelle de proteine, glide pide g calor. Apo, se totalzea, separa, prota: rel, glucdel,ipidele i calorie aferente fecie rette. ‘Aandi vedere num de calor elibarat prin adsrea lecdruloram .e ipide,protene 5 glucide, se determin& numirul de calor astet {Total protein + total glucide) x 4,4 = NY calort Total lipid x 9,3 = N2 calorit, Pentru veriicare calcul, suma calorilor (NI + N2) tebuie se aproximativ ogalé(iferen + maximum 10), cu numdrul total de ca lori calcula cn tabele pant lecare materi prim (edb n pate Cite ozultat cin calcul se roturjese gi se determina protenele Silipidete do cxigine anirmala gl vegeta in functs de natura materiior ime aferente.Proteinea, kpidele gi lucie se expr in gram Conform Regulamentiul CE 1169/2011, prezentat in capitol anterior, informative uitonale se dau att pe porpe, cB s pe 100 de grame, ra: Portate la Doza Zinicd Estimata valida ca relerint de OMSIFAO, ‘mn exempiut de mai jos, este prozontat att modell de call, ct algoritmul,notancu-s6cu cite coloanelo (in algortm, coloanola sunt davemnate cx itera). tina ct algoritnulartmotic ast simply gl 08, oloind instumen- {ele flor de calcul Microsoft Office Excel, pute configura nu doar 0 ‘excelenté baz de date poiryingreientee usizate (pe seama carac ‘erator acestora, de pe ambalaju de inare sau de pe specticaia {che dar so baza de calcul pontra toate retetee, prin inter ‘yenia. asupra reletelr de cde or’ se schimba un ingrecent Valoarea energetic se poate exprima fin kcal en lou (fae toru! de conversi find 4.2 (rotunt). alone rezultate cin inmuitiea cantar de trent foie, lucie, proteins) cu echivaloni or calor, inca la fiecare nutrient, 62 rotunjesc, nu se dau cu zocimalel Reta de mai jos are doar valore de exemplu, dag flash int-o Luntate de produce exact cu ramajeeg\ ingredients precizate, Or ‘cum, pertru acuratetea dstelor cumnoavoastra, este bine 68 ize ‘exact rofetarul uni, pentru Coterminares informal nro So- 'ctate prin lgisatia europeans gi ranspuse in cea national. otogres cu vigne 15 port x 90 g egress cu vigine 15 port x 90 9 | oo 1 2 a ‘ 5 sl ‘oon or xcaroo | ‘nt 40000 6500 asa zen00 490 | cao ‘000 00 | ows coco 200 gs | a0 lzpe duce ono aas | 80 an e000 ‘00 560.00 | Fans nn) 210 7200 ne 2000 a Sorante 080 0 “400 Prafdecopt 1000 00 anervaiat 5.00 S00 00 150025 ao see 10.00 *) Hot von rive prt pon 18 0 : Ieensarct varie po coeand) soe | s0u75 : sa sis) Hota lr nite pate pore | compat arb rd tra eso ano = z= soa [main de pon, ace 1) FSRRYAGAFE cxcncA ren 0 face —— a 00 198 sw zsi Vatoare pentru o porte (15 a): = eal iw Rezuliall inoumd rezuaolor nae | 110x4 2 in 04, C7, C9 a 1110 4862 ° gor: teax so0veos alors so 58 2000/8400 Jeneroenea \aras ne ~ snore saturate |g wm 65 we 2 lacie oe ey 250 lan car faansi gs oo % lPatene ig care 3 2 ise 4 og 05 os é ‘Acuratojea metodel este destul de mare ar iformailenutrionae, altri do atichotaproduselor ambalate rprezintd nu doar 0 coving de Cconformitata, dar i un plus de alent acordaté consumateror entry procusele de cofetrie-patiseris nesreambalate, este suicin- ‘8 informatianustriona n format dus valoare energetic a pore! 9 Continue nutieny major, nedefalca(roteine, pice g glue), In inchelerea captolulu destina bazoior nutri, trebule mentionat ‘apt o tencinja mondial in procuyia de oofetirio- pisorie este de a valoifca potential de materi prime gi auiiare locale. Expcatia. ‘pentru acest nou trend? Stu recemte au damonsirat 08, pent lca re tip Ge alimentate format de-alungu storia omenir,s-a conturat © ‘numa “consilao" enzimatic’, conlata memorata enzimatic. Pericolul cescut al unelalmentafi cu aport caloric exces - deter. rina, pe de 0 parte, de reducerea consumuli de energie (mecaniza- re, sedentarism, urbanizare etc) i, pe de at parte, de utiizarea crept ran’ a unor produse almentare concentrate, rafinate, Rpercalorice ~ esto unu mare girisci i capete caracter endemio. Surpusul de ener 198 50 transform In simi care se depun n esut adios 9 astel so Instaleaza obezttatea in utimele decent, surplus de goutato a dove rit obiectl unor preocupri concerto in majontatea fror dezvtate, unde 1/5 ~ 1/9 din numérulindvzlor sunt ober. Datla slatistice do- ‘monetroaz i, in cazul acestora, mortalitaten este rult mai mare ~fa- 1 do restul popula ‘Dogi au fos introcuse pe “Ista nag aalmenteor, produsole do ofetrie-patisere rian priate prelertele consumatoror, cares ‘au consecintoleaageri atistacor pice n datrimentul nave,