ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A CAPABILITĂȚILOR ORGANIZAȚIONALE

TEMA: „Studiu privind veniturile și cheltuielile publice ale României”

1
 CUPRINS

1. Cheltuielile publice – concept si trasaturi

2. Clasificarea cheltuielilor publice

3. Factorii care influenteaza nivelul cheltuielilor publice

2
 1. Cheltuielile publice – concept si trasaturi

Conceptul de cheltuieli publice este indisolubil legat de conceptul de sector public,

care poate fi privit ca reflectand tranzitii bugetare , intreprinderi publice , reglementari publice
etc. Toate aceste componente sau politici ocazioneaza cheltuieli care sunt menite sa acopere
nevoi de interes general (educatie , sanatate , aparare etc.) Cheltuielile publice sunt ocazionate de
realizarea rolului statului ca autoritate publica si ca actor economic si ele sunt suportate de
cetatenii acestuia . Intrucat rolul statului este atins prin intermediul politicilor publice , pe care
autoritatile publice le transpun in viata , cheltuielile publice pot fi definite ca fiind costurile
realizarii politicilor publice .
Cheltuielile publice pot fi privite si ca fiind actiunile care stabilesc obligatii ce vor avea
drept rezultat plati imediate sau viitoare , care au ca sursa de finantare veniturile publice si in
special veniturile fiscale . Aceasta definitie pune in evidenta rolul de alocator de resurse al
statului , care , folosind veniturile din impozite si taxe stranse de la contribuabili , satisface
cererile acestora , prin ocazionarea de cheltuieli publice . Rezulta, deci, ca cheltuielile publice
depind de politicile publice intreprinse de puterile publice , dar si de resurse care includ
veniturile fiscale si imprumutul public .
Cheltuielile publice se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi :
 se refera la satisfacerea unor preferinte colective stabilite pe baza optiunilor colective (se
considera ca exista un anumit grad de omogenitate a preferintelor) ;
 privesc finantarea realizarii de bunuri si servicii publice , dar si transferuri in scopul
redistribuirii veniturilor in societate ;
 sunt facute de un intermediar (statul) , beneficiarii bunurilor si serviciilor publice
neputand face legatura directa dintre contributia lor la aceste cheltuieli (impozite platite)
si beneficiile obtinute din utilizarea (consumarea) bunurilor si serviciilor publice ;
 marimea lor depinde de mai multi factori : inclinatia populatiei spreconsumul de bunuri si
servicii publice , potentialul economic al tarii,ideologia partidelor aflate la putere , etc.

Cheltuielile publice constituie indicatorul cel mai utilizat pentru masurarea gradului interventiei
statului in economie (alaturi si de alti indicatori macroeconomici , cum ar fi : marimea veniturilor
fiscale , marimea deficitului bugetar) . Intrucat exista o legatura foarte stransa intre marimea
cheltuielilor publice si alti indicatori , precum numarul populatiei , venitul acesteia , etc.,
cheltuielile publice in marime absoluta nu sunt foarte expresive . Din aceasta cauza , marimea
sectorului public este in mod obisnuit masurata pe baza de indici , prin raportarea cheltuielilor
publice la P.I.B. (sau alti indicatori similari , cum ar fi P.N.B. sau V.N.) .
Cresterea cheltuielilor publice de-a lungul timpului atat in marime absoluta , cat si in marime
relativa indica , in mod evident , cresterea ponderii sectorului public in cadrul economiei .
Aceasta progresie a fost mai accentuata in ultimul secol , fapt care reiese din compararea
veniturilor si cheltuielilor publice in avutia produsa de o tara , de la mai putin de 15 % inaintea
primului razboi mondial , la peste 40 % , iar in unele tari si peste 50 % , in prezent .

Cheltuielile publice exprima relatii economico-sociale in forma baneasca manifestate

intre stat pe de o parte si persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii
si utilizarii resurselor financiare ale statului in scopul indeplinirii functiilor acestuia.

3
 Concret, cheltuielile publice se materializeaza in plati efectuate de stat pentru indeplinirea
diferitelor obiective ale politicii statului, si anume: servicii publice generale, actiuni social-
culturale, armata, ordine publica, actiuni economice etc.
Cheltuielile publice se materializeaza in utilitati (bunuri) publice, semipublice, precum si
a altor sectoare si domenii de activitate strans legate de interesele generale ale membrilor
societatii.
In acest cadru, din punctul de vedere al modului de acoperire cu resurse publice, bunurile
se impart in:
 Bunuri publice pure al caror consum individual nu genereaza, de regula, sustragerea de la
consumul lor a altui individ (pacea, securitatea comunitatilor, iluminatul public), iar
consumul lor este neconcurential;
 Bunuri mixte (semipublice) ce au pronuntat caracter privat, dar implica o alocare de
resurse guvernamentale, care schimba de fapt conditiile de competitie de pe piata
(servicii de transport, servicii medicale – cu excludere, parcuri publice, sali publice de
sport – fara excludere);
 Bunuri private pure care se caracterizeaza prin excluderea prin costuri (alimente,
imbracaminte, autoturisme etc).
Din punct de vedere economic, „cheltuielile publice exprima relatii economico-sociale in
forma baneasca, care se manifesta intre stat, pe de o parte, si persoane juridice sau fizice, pe de
alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul
indeplinirii functiilor acestuia”.
Cheltuielile publice cuprind urmatoarele categorii de cheltuieli:
a) Cheltuieli bugetare, care se constituie din resursele financiare publice cuprinse in:
 bugetul de stat;
 bugetul asigurarilor sociale de stat;
 bugetele locale;
 bugetele institutiilor publice autonome.
b) Cheltuieli acoperite din fonduri cu destinatie speciala;
c) Cheltuieli extrabugetare care se efectueaza din resurse financiare publice constituite in
afara bugetelor publice (de la litera „a” de mai sus), prevazute in bugetele de venituri si cheltuieli
extrabugetare ale institutiilor publice;
d) Cheltuieli efectuate din bugetul Trezoreriei publice. Din punct de vedere juridic,
cheltuielile publice sunt alcatuite din acea parte a raporturilor juridice ce constituie finantele
publice, si anume acele raporturi juridice care iau nastere, se modifica sau se sting in procesul
repartizarii si intrebuintarii resurselor financiare publice in scopul si cu finalitatea intretinerii
autoritatilor statului, serviciilor si institutiilor publice, satisfacerii cerintelor social-culturale si a
celorlalte trebuinte colective. Se particularizeaza prin trei caracteristici definitorii:
• are loc o intrebuintare a unor fonduri banesti;
• intrebuintarea fondurilor banesti este facuta de stat prin autoritatile sau institutiile sale
publice ori de unitatile administrativteritoriale;
• fondurile banesti sunt intrebuintate in interes public. Se impune a se face distinctia intre
cheltuielile publice si cele bugetare. Cheltuielile bugetare sunt o componenta a cheltuielilor
publice si reprezinta acea parte a cheltuielilor care se fac din bugetele publice. Cheltuielile

4
publice sunt formate din totalitatea cheltuielilor suportate din sistemul unitar de bugete. Legea
privind finantele publice le mai numeste si cheltuieli publice totale.

2. Clasificarea cheltuielilor publice

Clasificarea cheltuielilor publice poate fi teoretica sau oficialasi legala.

Clasificarea teoretica poate avea la baza diferite criterii
Dupa criteriul economic, cheltuielile publice pot fi impartite in doua grupe:
 cheltuieli ce reprezinta un consum de venit national (pentru intretinerea aparatului
de stat, invatamant, sanatate, cultura etc.), numite si neproductive;
 cheltuieli ce reprezinta un avans de venit national (cele facute in domeniul
economic), numite si productive.
Din punct de vedere al destinatiei, cheltuielile publice se mai clasifica legal in:
 cheltuieli curente, in care sunt incluse cheltuielile de personal, cheltuielile materiale si
servicii, subventii si transferuri, dobanzi aferente datoriei publice, sume prevazute in
pozitiile globale ca rezerve. Subventiile, la randul lor, se grupeaza in subventii pentru
institutiile publice, subventii pe produse si activitati, subventii pentru acoperirea
diferentelor de pretsi tarif, prime acordate producatorilor agricoli;
 cheltuieli de capital, in care sunt incluse cheltuieli pentru investitii si cheltuieli pentru
rezervele materiale nationale si de mobilizare;
 rambursari de credite externe si plati de dobanzi si comisioane aferente acestora.

Tot dupa criteriul destinatiei, cheltuielile mai pot fi grupate in urmatoarele categorii:
• cheltuieli in domeniul social;
• cheltuieli pentru sustinerea unor programe prioritare de cercetare;
• cheltuieli in domeniul economic;
• cheltuieli pentru aparare, ordine publicasi siguranta nationala;
• cheltuieli pentru finantarea administratiei centrale si locale;
• cheltuieli rezultand din datoria publica (rate, dobanzi etc.).
Clasificatia administrativa sau institutionala grupeaza cheltuielile pe institutii publice
centrale autonome, cum sunt ministerele, agentiile guvernamentale. Toate acestea au statut de
ordonator de credite principal, care primeste resurse si le defalca pentru nevoi proprii si pentru
institutiile care le sunt subordonate (ordonatori de credite secundari, care, in plan bugetar, au
atributii similare fata de unitatile care le sunt subordonate – adica ordonatorii de creditetertiari).
In buget, cheltuielile apar intai pe total, conform clasificatiei economice. In continuare
apar cheltuielile defalcate pe parti, conform clasificatiei functionale,prezentate distinct pe
sectoare si, in cadrul lor, detaliat pe capitole, subcapitole, articole si aliniate, prevazute in
clasificatia economica. In final apar cheltuielile defalcate conform clasificatiei administrative,
adica pe fiecare minister, in cadrul fiecaruia detaliat pe sectoare, conform clasificatiei
functionale, si pe capitole,subcapitole, articole si aliniate, prevazute in clasificatia economica.
Astfel, de exemplu, la partea a III-a, sectorul „Invatamant” sunt inscrise toate cheltuielile
facute in acest scop, indiferent de ministerul/institutia care le face, defalcat pe capitole de
cheltuieli „Curente” (de personal, materiale si servicii si altele, daca este cazul) si „De capital”.
Practic, celelalte capitole (imprumuturi si rambursari) nu apar, nefiind specifice acestui sector de
activitate. Aceste cheltuieli reprezinta totalul cheltuielilor pentru invatamant, prevazute in

5
clasificatia administrativa la fiecare minister in parte, deoarece astfel de cheltuieli tipice pentru
Ministerul Educatiei si Cercetarii sunt efectuate ca si cheltuieli netipice de catre alte ministere,
cum sunt: Ministerul Apararii, Ministerul de Interne, MinisterulTransporturilor.
Clasificatia administrativa – foloseste drept criterii institutiile prin intermediul carora se
realizeaza cheltuielile publice
Clasificatia economica
1. cheltuieli curente (de functionare)
- cheltuieli ale serviciilor publice sau administrative
- cheltuieli de transfer (de redistribuire)
2. cheltuieli de capital (cu caracter de investitii)
c. Clasificatia functionala foloseste drept criteriu domeniile, ramurile, sectoarele de activitate,
spre care sunt dirijate resursele financiare publice

 in domeniul social (invatamant, sanatate, ocrotiri sociale, cultura, arta, tineret)

 sustinerea unor programe prioritare de cercetare
 in domeniul economic (investitii)
 asigurarea cerintelor de aparare a tarii, ordinii publice si siguranta nationala
 finantarea administratiei publice centrale si locale si a cheltuielilor prevazute de lege
 dobanzile aferente datoriei publice si cheltuielile determinate de emisiunea si plasarea
valorilor mobiliare necesare finantarii acestei datorii
d. Clasificatia financiara

 in functie de momentul in care se efectueaza si de modul in care afecteaza resursele

financiare publice, cheltuielile publice se grupeaza in:
- cheltuieli definitive
- cheltuieli temporare
- cheltuieli virtuale sau posibile
 dupa forma de manifestare, cheltuielile publice pot fi:
- cheltuieli cu sau fara contraprestatie
- cheltuieli definitive si provizorii
- cheltuieli speciale si globale
e. Clasificatia dupa rolul cheltuielilor publice in procesul reproductiei sociale:

 cheltuieli reale (negative)

 cheltuieli economice (pozitive)
f. Clasificatia folosita de O.N.U.: clasificatia functionala O.N.U.; clasificatia economice

6
 3. Factorii care influenteaza nivelul cheltuielilor publice

Tendinta generala de crestere a cheltuielilor publice determina importanta cunoasterii

factorilor care influenteaza nivelul cheltuielilor publice generale.
Se poate face o delimitare a acestora in urmatoarele 7 categorii:
 Factori demografici sunt materializati prin cresterea numerica a populatiei, modificarea
structurii acesteia pe varste si categorii profesionale. Aceasta evolutie produce ca efecte
economice, majorarea cheltuielilor publice pentru invatamant, sanatate, ordine publica,
cultura etc. si implicit cresterea cheltuielilor legate de sporirea numarului de locuri de munca
in sectorul public.
 Factori economici care caracterizeaza dezvoltarea economiei, modernizarea acesteia sau
nondezvoltarea, stagnarea acesteia. In functie de aceste doua scenarii posibile si cheltuielile
publice sunt influentate.
 Factori sociali care actioneaza in functie de intensitatea masurilor de protectie sociala pe care
le promoveaza factorii de decizie legislativi si executori.
 Urbanizarea, ca regula generala, duce la cresterea cheltuielilor publice, atat prin cresterea
fiscalitatii pentru asigurarea veniturilor, cat si prin crearea si dezvoltarea centrelor urbane,
precum si prin finantarea unor utilitati publice specifice mediului urban.
 Factori militari, determina cresterea cheltuielilor publice in corelatie cu politica statului in
context international privitoare la angajarea unor conflicte armate sau numai la dimensiunile
structurilor armatei
 Factori de ordin istoric care influenteaza prin transmiterea de la o perioada la alta a nevoilor
sporite de cheltuieli sau de suportare a poverii celor facute in anii anteriori. Tot istoric poate
influenta si fenomenul inflationist.
 Factori politici care se refera la cresterea considerabila a complexitatii statului contemporan,
la conceptia politica asupra functiilor statului

7
 INFOGRAFIE

 https://global-def.com/2019/02/11
 http://presamil.ro/
 https://www.mediafax.ro/
 https://www.mapn.ro/buget
 https://www.mapn.ro/cpresa/15345_Preciz%C4%83ri-referitoare-la-proiectul-bugetului-
M.Ap.N.-pe-anul-2017
 http://www.ziare.com/economie/buget/buget-2016