Material informațional

către desfășurarea Săptămânii Naționale de prevenire a

intoxicațiilor cu ciuperci

Săptămâna Națională de prevenire a intoxicațiilor cu ciuperci este marcată în

fiecare an în ultima săptămână a lunii septembrie. Scopul acesteia este de a
informa și a crește gradul de conștientizare a populației despre pericolul
consumului ciupercilor otrăvitoare și efectele asupra sănătății, măsurile de
prevenire a intoxicațiilor cu ciuperci, precum și primul ajutor în caz de intoxicație.
Săptămâna Națională de prevenire a intoxicațiilor cu ciuperci are în acest an
genericul ,,Evitați cumpărarea ciupercilor din locuri neutorizate” și se va
desfășura în perioada 3 - 9 octombrie 2022.

Descrierea generală a ciupercilor

Toamna este anotimpul cel mai bogat după varietatea specifică a ciupercilor
comestibile. În această perioadă pot fi recoltate o bună parte de specii din sezonul
de vară și specii ce formează corpuri sporifere doar în această perioadă. Pe lângă
efecte benefice asupra organismului uman, ciupercile ascund și un pericol pentru
sănătate – intoxicațiile cu ciupercile otrăvitoare. Colectarea ciupercilor din
apropierea gunoiștilor, din păduri, sau procurarea din locuri neautorizate implică
riscuri majore pentru sănătatea consumatorului final.
Pe teritoriul țării noastre au fost identificate 836 specii de macromicete, dintre
care 121 sunt comestibile, 57 – toxice și 658 - necomestibile.
Ciupercile au un rol important în viața omului, constituind o sursă importantă
de hrană, fiind totodată și bioindicatori şi bioremediatori ai mediului. Aceste valori
de însemnătate vitală, precum și valențele ecofiziologice în ecosistemele naturale,
fac din ciuperci un grup de organisme cu reale influențe în sfera socialeconomică a
omului. După compoziția chimică, ciupercile sunt apropiate de legume, însă
conțin, în comparație cu ele, o cantitate mai mare de proteine. Compoziția chimică
diferă de la o specie la alta, iar, în cadrul aceleiași specii, depinde de stadiul de
dezvoltare al ciupercilor, de substratul nutritiv pe care se dezvoltă, de partea
corpului sporifer luată în considerare (pălărie, picior, etc.), de condițiile de climă și
de perioada de creștere.
Cu toate beneficiile lor, ciupercile comestibile nu trebuie consumate în
cantități mari și nici foarte frecvent.

Intoxicațiile cu ciuperci

Intoxicaţiile cu ciuperci reprezintă o urgenţă medicală, iar rapiditatea în

stabilirea diagnosticului şi instituirea tratamentului pot salva viaţa bolnavului.
În acest sens și în scopul notificării, cercetării şi evidenței cazurilor de
intoxicații provocate de consumul ciupercilor a fost aprobat Ordinul Misterului
Sănătății Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) nr. 1151 din 8 decembrie 2020
„Cu privire la notificarea, cercetarea și evidența cazurilor de intoxicaţii cu
ciuperci în Republica Moldova”.
Prezentul Ordin vine să asigure modalitatea de informare, notificare,
cercetarea și evidența cazurilor de intoxicații cu ciuperci, cu indicarea instituțiilor
responsabile de fiecare etapă conform algoritmului stabilit. Prin intermediul
acestuia au fost aprobate Registrul de evidență a intoxicațiilor cu ciuperci,
instrucțiunea privind îndeplinirea lui și raportul extraordinar despre înregistrarea
cazului de intoxicație cu ciuperci.
Pe parcursul 2021 s-au înregistrat 143 cazuri de intoxicații cu ciuperci cu
afectarea a 180 persoane, dintre care 41 copii cu vârsta de până la 17 ani. În 2020
s-au înregistrat 302 cazuri de intoxicații cu ciuperci cu afectarea a 370 persoane,
inclusiv 80 copii sub 17 ani și 4 decese a persoanelor mature. În 2019 au fost
înregistrate 81 cazuri de intoxicații cu ciuperci cu afectarea a 88 persoane, inclusiv
15 copii sub 17 ani și 2 decese a persoanelor mature.

400

350

300

250
cazuri
200 persoane
copii
150 decese

100

50

0
2019 2020 2021

Pe parcursul primelor 9 luni ale anului 2022, au fost înregistrate 15 cazuri de

intoxicații cu ciuperci cu afectarea a 19 persoane, dintre care 2 copii cu vârsta de
până la 17 ani. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în raioanele Orhei, Edineț,
Florești, Călărași și Ungheni.
Principala cauză a intoxicațiilor cu ciuperci a fost consumul în alimentaţie a
ciupercilor culese de persoane de sine stătător sau procurate de la comercianţii de pe
marginea şoselelor din preajma pădurilor. O altă cauză constă în prepararea
incorectă a ciupercilor în condiţii de casă.
Intoxicațiile grave, chiar mortale, cu ciuperci sălbatice constituie în prezent un
fenomen destul de frecvent în Republica Moldova. Gravitatea intoxicației depinde
de specia de ciuperci, de cantitatea consumată și chiar de vârstă - copiii, bătrânii și
persoanele cu boli cronice sunt deosebit de sensibili.
Intoxicații grave înregistrate de instituțiile medicale din Moldova au avut loc
în urma consumării în alimentație a următoarelor specii: Amanită veninoasă
(Amanita phalloides), Amanita pestriță (Amanita pantherina), Galerină marginată
(Galerina marginata), Pâlnioară albicioasă (Leucocybe candicans), Entolomă
roșu-cenușie (Entoloma rhodopolium) Entolomă curbată (Entoloma sinuatum),
Hebelomă crustuliniformă (Hebeloma crustuliniforme), Inocibă adecvată (Inocybe
adaequata) Inocibă fibriată (Pseudosperma rimosum), Lepiotă cristată (Lepiota
cristata), specii larg răspândite, care se confundă deseori cu cele comestibile.
Majoritatea ciupercilor otrăvitoare conțin substanțe toxice cu efect letal în
compoziția lor și de aceea este strict interzis să fie consumate.
Înainte de a merge în pădure pentru a culege ciuperci sau de a le procura
trebuie de știut, cel puțin teoretic, cum arată unele specii de ciuperci otrăvitoare
care pot fi găsite în pădurile noastre. Orice persoană căreia îi place să meargă la
cules ciuperci ar trebui să-și amintească clar că nu merită să pună ciuperci
necunoscute în coș. Chiar și cea mai mică ciupercă otrăvitoare, deja prelucrată
împreună cu restul ciupercilor, poate genera un șir de consecințe grave.
Mulți se bazează pe cele mai „sigure” semne, care ne „ajută” la identificarea
ușoară a ciupercilor otrăvitoare. Astfel, se consideră că ciupercile otrăvitoare
coagulează laptele, întunecă ceapa și usturoiul, înnegresc obiectele din argint.
Acest lucru nu este corect. Coagularea laptelui se petrece sub acțiunea enzimei de
tip pepsină și a acizilor organici, iar întunecarea cepei si a usturoiului – a enzimei
tirozinaza. Aceste substanțe se pot conține atât în ciupercile otrăvitoare, cât și în
ciupercile comestibile. La fel e și cu argintul, înnegrirea căruia are loc în rezultatul
interacțiunii cu unii aminoacizi, care, în principiu, sunt benefici pentru om.

Atenție! Există doar o singură și cea mai sigură metodă de deosebire a

ciupercilor otrăvitoare de cele comestibile – cunoașterea caracteristicilor
botanice.

Deosebirea ciupercilor comestibile de cele otrăvitoare

Este important de menționat faptul că nu există niciun „test” sau antidot la

care poate recurge culegătorul ori consumatorul de ciuperci pentru a evita
confuziile sau otrăvirea.
Există doar două căi de urmat pentru a evita orice confuzie:
• consumul de ciuperci „sigure” (ciuperci comestibile cultivate sau ciuperci
comestibile sălbatice atent selecționate de către societăți autorizate);
• consumul de ciuperci spontane culese cu profesionalism (este obligatoriu să
se cunoască temeinic caracterele morfologice ale ciupercilor).

Primul ajutor în caz de intoxicații cu ciuperci

În cazul intoxicațiilor cu ciuperci, dacă primul ajutor este prompt și bine

asigurat, chiar și persoanele intoxicate cu cele mai periculoase specii pot fi salvate.
Din aceste considerente, intoxicațiile cu ciuperci constituie una din urgențele de
sănătate publică majore, îndeosebi la copii. Simptomele sunt foarte variate şi se
află într-o strânsă corelație cu specia de ciuperci, cu cantitatea de toxină
consumată, precum şi cu vârsta persoanei care suportă intoxicația.
 În linii generale, ciupercile toxice pot avea o perioadă de incubație scurtă (de
la 15 minute până la 3 ore) sau lungă (primele simptome apar după un interval de
12 sau chiar 72 de ore după ce au fost consumate).
În aproximativ 2 ore de la consumul ciupercilor toxice poate apărea greaţă,
vomă, diaree, transpiraţia excesivă, slăbiciune generală, dureri abdominale  etc.
Peste 6 ore pot apărea dureri de cap, ameţeli şi agravarea stării de vomă, pierderi
de conştiinţă, halucinaţii și chiar comă.
Semnele intoxicației, cu perioada de incubație îndelungă, apar după ce
toxinele s-au absorbit în organism. În lipsa asistenței medicale specializate starea
se înrăutățește vădit și pot apărea complicații severe.

La apariția primelor simptome ale intoxicației cu ciuperci se apelează imediat

numărul de urgență 112, dat fiind riscul unei evoluții grave, uneori letale.

Măsuri necesare de realizat până la sosirea echipei medicale:

• Persoana intoxicată va bea cât mai multă apă (2-3 litri) de temperatura
camerei şi/sau mult lichid rece – lapte, ceai, compot, suc. Nu se recomandă apă
caldă sau sărată;
• Se inițiază spălături gastrice prin provocarea vomei. Procedura se repetă
până ce conținutul stomacului/apele vomitive devin limpezi;
• Persoana afectată trebuie să stea în pat; se interzice efectuarea activităților
fizice înainte de spălarea stomacului (spălarea va elimina toxinele, iar mișcarea,
alergarea sau mersul pe bicicletă va intensifica absorbția toxinelor în sânge);
• Se mai recomandă de a administra un purgativ, de exemplu sulfat de
magneziu (remediu care accelerează peristaltismul intestinal);
• În mod obligatoriu, se indică un enterosorbent (de exemplu, cărbune
activat).

Recomandări de prevenire a intoxicațiilor cu ciuperci

• consumaţi doar ciupercile achiziţionate din locuri autorizate;

• evitaţi procurarea ciupercilor de la persoanele neautorizate, care le
comercializează în preajma traseelor auto;
• evitaţi recoltarea ciupercilor din locurile unde s-au administrat pesticide şi
din preajma autostrăzilor;
• ciupercile bătrâne, degradate şi viermănoase nu trebuie să fie culese şi
consumate, deoarece în ciupercile bătrâne se acumulează urina şi dejecţiile larvelor
de insecte;
• nu este recomandat ca bucate cu ciuperci să fie păstrate mai mult de 24 de
ore;
• ciupercile comestibile se consumă în stare tânără, suficient de bine
preparate termic (minimum 30 minute);
• pentru recunoaşterea ciupercilor comestibile şi necomestibile şi pentru a
exclude orice nesiguranţă, pe care o aveţi atunci când le culegeţi, neapărat
consultaţi o persoană competentă.

Atenție! Evitați următoarele practici:

• colectarea ciupercilor în găleți, în pungi de plastic sau saci, deoarece acest

lucru poate duce la deteriorarea rapidă a ciupercilor, inclusiv a piciorului
ciupercilor, deoarece va complica semnificativ:
- sortarea ciupercilor și, drept rezultat, vor determina eventuala pătrundere
a unor părți din ciupercile otrăvitoare în masa generală de ciuperci culese;
- prelucrarea ulterioară a ciupercilor;
• colectarea ciupercilor bătrâne cu larve și cele necunoscute;
• gustarea ciupercile în timpul recoltării;
• prelucrarea culinară a ciupercilor peste o zi sau mai multe zile după
colectare;
• marinarea sau sărarea ciupercilor în vase zincate și în vase din lut
neglazurate;
• păstrarea ciupercilor la cald, deoarece ele sunt un produs perisabil;
• cumpărarea ciupercilor proaspete sau uscate din locuri de comerț spontan
(ambulant, neautorizat) sau cumpărarea ciupercilor conservate, preparate în
condiții casnice. În piețe și târguri ciupercile de producție neindustrială sunt
permise spre vânzare numai după o expertiză care se efectuează pentru a verifica
calitatea acestora.

Aveți grijă de copii!

Este important să preveniți situațiile, în care un copil ar putea mânca o

ciupercă crudă. Pentru a face acest lucru, înainte de plimbare, trebuie să inspectați
locul în care va merge copilul. De asemenea, trebuie să fie permanent inspectate de
administrație teritoriile creșelor și a grădinițelor, a școlilor și a altor instituții
pentru copii.
În plus, este necesar să monitorizați cu precauție copiii în timp ce mergeți la
plimbare, în special în parcuri, piețe, locuri de joacă și în pădure.

Rețineți: Evitați cumpărarea ciupercilor din locuri neutorizate!