JON SCERBATCHN | , 4 Be @ iclohhs mbrangt fet, pada tm tne eglnrar oh lal A a i te ee tert Wau tesa Phe Fok ahah of Fate Tr he ange me ds a CursS tuk MATERATIC€ZU,5179 0758) $2 fon C. Seerbajchi, "Curs de anal matomatie", vol, 1; manual entra stadoniinstituilor de invitimine superior gi a colegillor cu profil tehne, economic agra Baitura “Pebice - nfo", U.T. Mu ‘Chisin, 2000, 430 p. Recenzenis Dionisio roca, doctor, conferentiar la catedra "Matematica superioart” a U.T. Mi; Vladimir Dragan, doctor, conferenjiar la catedra Matematica superoor” a UTM. Refoent tinf: lo Vals, pro ony stdin “Macmaics superar” a U. TM Redactor: Svetlana Dihor Balaban ISBN 9975.63.0103 ‘ © lon. Seerbatchi LLuciedt slut Octavian {8 n persoana lor ‘ineretul studios Prefats [Lucrarea reprezins# un cic de preleyer inate de autor pe parcorsul a cia tei deceni de activitate didsctico-giifies Ja Universitatea Tebnicd a Moldovei. Ea este destinaté stadentlor insttutilor superioare de tnvazimant si colegillor ev prof tec, economic si agrar. De asemenes poate fi wild profesorior de rmatematcag licesnilr din claselesuperiare. Lvcrarea contine patro capitol ale cursus “Analiag ‘matematic Intoducere in analizi matematicd; Caleulut ferential al funotet doo singurd variabll reall; Numere complexe, polinoame si functit rafionale; Calculul integral al fanctci deo singurd varibils reali, ce cuprinde: intgraleredefinite; incegrale definite si ap smecanice; integral impropi tile lor geometrice si Lucrarea de asemenea confine 0 gam variaté de exemple Practice si toretice, care facilites28 pltranderea in esenta nofiunilor de baz8 expase in cole pata capitole Pentru o asimilare mai bund 2 material expus sci, este indispensbil de folosit in paralel lucrarea avtoulat ‘matematcd(probleme)”, volumul 1 ((20)). “Analog Inincheiere tn 8 adue sincere malmirirecenzentlor cont. 4dr Dionsie Proca si Vladimir Dragan cit si coordonatorak ‘tinfific prof. unv. fon Valu pentru cities stent a manuscrisolui si penn un sr de observatit i sugesti preioase, care au contribuit mbuniijrea.acestei_ lure Sunt profund recunoscitor colegilor moi de Ia catedra “Matematic8 superioari" & U. 7. M. ponirasusinerea feevent intra aparifiaacestei ler Autoral Capitotut 1 INTRODUCERE IN ANALIZA MATEMATICA LI. Malfimi. Simbolurilelogieli matematice [Nofiunen de muljime ests una din nofinile de baz ale smateratci. Ea este 0 noiune primar gi poate fr insta pr temple, Student anulot I, mesele dint-o sala de curs, elle ‘ini biblotecs consiuie exemple de multi, Numerele eale ‘opringe ire 2 si 3, nmerele naturale pare sau impare consiuie de asemenca exemple de muljimi, Obiectele care compun 0 rmulfime se numese elementele mulimi. Elementele nei malfimi pot fi obiecte de orice naturé. Cuvintele “totaltate”, “familie”, “sistem et. sunt sinonime ale cucu “mali”. Mulinea va fi notats traditional prin ltere mari, jar elementele ei ~ prin Tere ‘mick (cu sa fies inde’), O rultime este daté prin enomerarea Clementelor sale sau este definith.print-0 propriate, care ‘aracterizeaz8 elementele ei. Inemeietorulteorei mulfimior este ‘materaticianul german G. Cantor (1845-1918), act a este un element al muliimii A, se serie ae A sau Ava si se cites “clementul a aparfine multimii A" sau “multimea A confine elemental a". Semul © se numeste semm de apartenen(d. Daci b 9a este elemental mull A, se serie be A 5138 eiteste “elemental b nu apartine limi A” Fe A si B dows smultimi. Daca tote elerentele mimi A sunt gielemente ale mulfinii B, spanem c& A este o submuljime a rmvlfimii B. Se sene AGA sau BOA $i se cites “rmultimea A este inclast in multmea B" sau “molfimes B include maljimea A”. Semnul < se numeste sem de incluziune, Dact multimea A nu teste inclast in mullimea B, se scrie Ag B sau BDA si se cteste “A mw este inclust fn B" sau “B nu inclade pe A”. Mules A se umes submuljime stricta lui B Sie serie ACB, dacd ACB si B contine cel putin un element ce nu apartne lui A. Multimile A 3 Bunt cgale, dack AGB gi BEA sive serie ‘Se numeste reuniunea sa suma multimilor A si By alien S aelementelor care apartin cel putin uneia din mulimile A iB. Senoteazk AUB ise citege “A eunitew 8”. Semmul U se numese ‘Senn de reaniune, in defini tera ck S=AUB=BUA={r:xe A sau xe) Se mumeste inersecte sau produs a multimilor A si B, ‘multe 7a elementelr care apain si multi A, i malin 8 Senoteack f= ACVB sisecitege “A inerseciat cu B. Semmal se names seen deintersecte Din definite rezalth ck T=AQB=BOA={e:x6 A i x6 Bh, Traditional se deosebese dout tipuri de mulimis muimea vidi, nots @, care mw confine aici un element si muimea amiversala,noais care conine toate multimile considerate in studi dat. Evident c& maltimea vid este submultime peneu orice at multime Doud mulini A 318, care nu au nici un element comun, se umese multi dsjance Ta acest ea sven AB = 22 Fie A, B dowd submolimi ale unei multimi nevide FE. Muitimea D a elementelor care apartn lui A si ma aparin li B se rumest diferena dite A 3 B. Se notearh D'= A ~B yi se cies “A minus B°, Conform defini’ aver AnBefe:xe A, x€ 3} Observim ok B=A#A-B i dacd A~ An By sau Ac B Diferenfa EA se umestecomplementara li fn raport cu E gisenoteaat C,A. Avem GeA={e:xe E, x0 A} ‘Aragem atnyia A exe 0 submuhime « mul E ‘Operate de mai sus se ustrear8 geomet ate Y 2 tunel saw Urmitoatele propre se verified 8) GO=E, GyE=O, C{G—A=A, ALGAE, ANG A=O: ») (Av B)nC=(Anc)U (0). (ans)uc=(avein(ave) ©) Ce(ANB)= AU CB, Ce(AUB)=CeANE,B. adiok operate Cp, © U st distributive una in rapt cu at. in proponitile matematie (defini, teoreme ete.) se repel adeseaunele cuvinte sau chiar expres reg. De aceza la notarea loreste comod uilzareasimbotuior logic matemaice Find o multime A $i fle p 0 propreate (0 afirmatie, 0 asertune) relatvd la clementcle we A, care poate sfc sau so fie adevarats. Notata foe A: p(a)} desemncazi muhimea tturor lementelor maljinit A, care_poseds proprietatea.p. Neyaia proprietii p notate non p sau inseam c3elementele multi ‘A nw posed proprietatea p. Expresile “a nv are proprietatea p” gi “a are propreitea non p = B” se considera ident. Fixate A 5 ». spot defini dou submulfimremarcabife ale lui A, ane Ap=fac A:pla)} si 4, =fae A: Ala} liminim situaile ind nu se poate decide dact un element din Aare sa ma proprietatcap, adic adoptim principio teil texclus al logic clase. in acest conti au le urmitoarele relat By hy A, 0A, =B, AOR, =A, adicd As =C,A, =A, in carl cind A, =A, adic J, = pentru orice element din Asi seriem pe seut Vae A: pla) Sema (itr Ainversii dea cudnt enlez Any = ice) tumest cuomifictor unversal elt ln mines A) ss cee Ser pat poy eps ene tn cam cind A, #@, setem pe seun Aue A: pa) Sermat 3 (Kiera invetsath dela eavintal eng Existence proprieate p are lo:existent) se numestecuantificator existential gi se cies “exists el putin un sau "se poate gist un, “exist” ete Fie din now Ao mulfime de referiné ip, q ~ dova proprietiti (afirmai, aseriuni) relativ la elementele fui A. Se pune chp implied 9 ise serie p= q,dack A, C A, adic: daca clementul ae are proprietatea p, atunc el are i propietatea 4. ‘Accasta reve lac A, ceea ce inseam ck Ay G A. adicd Je nong= B= nonp. De sci se obfine principal eden” absurd, Popitil p qs conser lope echivalete sau eg, deck A,=Ay, atch Ay SA (=>) ASA, (9> 2) et echivalent "su "p Seriem in acest caz p> q sccm ae foe dacs nama daca are loc 4. ups propriettile psig pot fi formate alte proprieati nok, de exemplo, pag (e citese p gia), pq (se citese p sau q) definite prin elaile Aya =A, 04, FoSpectiV Ag = A, UA, Aplicind eile ui De Morgan (1806-1871) — logician si # patematician —scofan): Cy(AMB)=CeAUC EB Ce(AUB)=CAANCB rem CyAyg=CyA, UC A, 8 respect Cylyg=CyAy OCA, DBC Fy =A, 0A, sh Fyeg=%,0%, aticd nonlpg)= PAG nonpv nong= BYE 1onp anong= Bat. Im fine, cum si nonlpva)= PY) complementarea multimii A, =CyA, =A, este egala cu Ay, reali principiul dublei negait: non(nonp)= padiea Remarcim cl exist o corespondena bivnivoca remarcabild innre propriettie elt Ia elementele mull de referint A gi Subtle lui A Fiecdei proprietpi pi se asociaza submaltimea A, © 10 A $i fcedeei submaljimi: BCA i se poste asocia floss costnd in apacnenia I 8 tune! ae In aceasth corespondenti “si” corespunde “interseetie, "sau coreapande “reuniuni™, “non” — "complementarei", “implica” — “igclriuni’, "echivatenta” ~ “eyalitatit, “proprietatea falst entra orice clement” adeviati pentru ori ‘Observim “subrollini vide", “propittea clernent”~ mimi derelein 4 propozijia "re A: p(x} revine la A, #® i proponii ete 4, =, aied A, ‘A. Dec am obiot propoitia We A: P(x). fn mod similar, negatia logic acest A sw Ay propociia Vxe A: p(x), care inseamnd AymA, adicd Ay =O, se neagi prin Ay #2 adh Bee Mls), Renumind eee spuse mai sus, cnem: rin nepatie lock cuanifistori AY te ana in celle Pe parcirs la demonsraia wor torre vom flosi metoda induce atonative In bara ‘iia un princi matric tami principe inci matonaticn. Aces eformuleard at dhe propocite Pn). ne, ete devia penra n= din fect chet ete adevial pen nk (undef ete on future careca) fez eh en ete adeviatl i perry marl tata nat. tune propo Pn ete aden pei oe ue fia 12. Numere Amiatin une propre de baz ale sstemelor numerice. Dupa cum so tic numerele apar ca rezultat al numarii gi mmisurir mirimilor. Cea mai simpld clasi de numere este ‘multimea numerclor naturale. Se noteaz [2B e}. Operaite cu numere naturale sunt cunoscute, Aste, suma 2 dou numere naturale este tot un numde natural QE N, DEN, atb=c= ce N Spunem c2 multmea numerelor naturale este ichist fh de ‘operajia de adunare. DacS ins se consider operatia inversé dunt, Seiderea, poi fail de operatis selderii multimes {ins (3-7) nu este numaeMolinea Z={9/42..cneu}, meN, se mumeyte ‘mulfnea numerelor ine, cate ese dja inchish Fats de operate ‘xdunae i sesdere Multimea numerelor naturale N est inchia fat de operstia inrmultii. Aceessi propretate 0 ate si multimea numerelor integi 2 dact agi sunt doud numere Integioarecare, numarul a-b este un intreg. Bovtia ax=b, av0 o cu a si B= numere itr’, nw are solute fn mulfimes numerelor Fntrei,decitdac8b ete divizibil cu a, de unde rezuha ck operaia invert inmultri, imparirea, nu conduce intotdeauna la un numae Intreg. Aceasta Toseamnd cl Z nu este Inchish ff de operatia Inpanii. Maimes numerlor de forma 2 v , b= regi gi 420, adicd multinea fractilor ondinare 2 cu bez, weX, constituie muljinea munerelor rajionale si se noteaza ev Q. Aceasttmoltime este Inchist fala de oporaile de adunare 3i seer, de inmullire side Iimparice, Orice numa rational say este Intreg, sau poate fi rprezentat gi sub forma unei frei zecimale Finite sau ifiait periodic. Orie aumir irajional se epreziné sub forma unet fraciizecimale infinite neperiodice. Spre excmplu, sumer ronal 311 pot eps in form de evimale estel: 51.25: 420,1666..=0,N6); rumerele 4 6 irationale V2. x si e — in forms de fractii zecimale infinite neperiodice: (7 = 161421356, Re 3.1413926535..., = 2718281828459045 ‘Maimea muerelor rajonate Q reuniti cu mulimea ‘mumerelor irajionale I formeszh mines mumerelor reale R, Observimed NEZCOER 0 ntre numerele reale $i punctele axei numerice (0 dreapta pe care ete ft un punt 0. mami orgine, 0 direct g o mate de ‘nds xi 0 corespondent Bective. De areca in oe de “mit” se spun desor“pune” 9 vers. De bleh, mamerce tele poziive sunt tate la dean de origin, it nerle negative ~ la stings de origi. Dato acest jet maliifor fe numer Te coespond multini de puncte. Axel, malimea ‘numerelor rae seni ex malin paneer del mamerce. Convenin st complet, multimea numerclor real ci sino wo ite minus inf, nota ea > plus infin ott cu tr, Pe parcursvorn fost fever simboll (e ciee “ni dah nw ne intreseaa senna a ings (), Desa ‘vom serie» in Toe de (1), doc sernul (4 se subinflege (as vesea, inspec paagiafle 1 gi 3). Mules etinsh RO Ent} umes deep real inch. Pe aceasta mules inode 0 relate de ori, fwelingind asl ordines ‘din molines, R. Se adopt resi ‘on, org xcte petra oice xe R, Simboltle it, Care se mai numesenumereimpropi (se mumese ae dearess fw respead toate operatile cu mumere esl) sunt saptse lo rion regu de cul =(en)aten)amm gina trae amt 0, daca 0t; (1), dace m > 0; uOperate — (roe! =). =} 0)= (+0). (7). =P =") vn Tx sss sop) (2) as een 141,143 91.53). Reprezestarea numerelor resle pe axa mumerici a fost fecuata pentru prima data de matematicianulfrancez R. Descartes (1396-1650), care a pus bazele eometie analtce. Prezentam mai js citova tipuri de multi de mumere real, ‘cre vor fi folosite adesea devs longul expanei Fie a gi b dou numer reale gi a a}. Semidreap inchss gi nemsiginité la reapta conjne i punetul a, care se mumeste exiremiarea Semidrepici, si se noteard [a tm, acd x@ Ryx0. Intradevir, osffsM=masM si -o3i{sM=rusi=2-M. Prin ornare, /|=as\4sM by a<=f|=-a Inmultind inegaitates din stings & inegaliiii_ duble -MSaSM cu(-D,objinem M 2-a2-M = -a=[ )e2Y=-la2d) si ash), bsp, blob) f+ l= fads 8, Jota bl-. (be). Aver D a=(e-H)rb=aff=[a-H)+4sja-Y+ do unde be A2bl-H b) 0=(0+b)-b=f4=a+)+Cd]s a+} e+ He de unde f+ 22 e—] (ia) 51) am fost proprettea 7). Prin urmare, Ja-+8| >a 9. ost H}2}4~P Conform propre # avem ft 62 o|—Lh s bd a- Conform defn, valouea absolut » ferent bl este egal cu [ls de ai ss, obfnem Jo 42|o|~ Folosnd princi indvctes matematice din propictates 7, cline propels Sole Sb, numer reale no ntece suma moduleor aestor mumere rae Alla). Lind in considerare ineglitile 10. fate se citegte: modulo! sumei mai multe 1.3 Functla. Divers ipur de func. Graftcul fancied 13.1, Defi fcc Fie D si V dous submultimi ale muljmii numerelor reale R ack printran procedeu carecare ffacem sh coresponda fied element x din D un element unic y din V,atunci puter afrma €3 am definitofunctie reald de ovariabila real pe D cu valor dV. Se noteaza yafi), xe ori f:D->V . Elemental x se numeste argument fice, elemental y~ fetie,multimea D ~ domeniu de deftic (ester), iat mimes V— domeniu in care furcta la valor, Pe parcurs vom considera numai func reale deo varibils reali, pe care le vor nomi simplu: functi In eazal acesta vom folosifecvent si notaiasimpla =e), A a indica multimea D. Definia fanctiei Tost formulatd pentru prima dati de matematiciinul mus _N.Lobaceveki (1792-1856) si de rmatemticiannlfrancer SP. Lacroix (1765 - 1843), ‘Asada, prin funetie ffelegem triplet (f, V). format din legea (procedeu) f domeniul de definite D gi mulimea V, in care funeti ia valor ack prin operatia f unui element x6: fi corespunde clement we V,spumem cf yo ese valoarea fiance in punt sise noteazl ye)acd D este mulmes numerelor naturale N,atunefonctia afi), 20 se sere yf san {y) sie numeste sr. 1.3.2 Punesivegale sfaniaidemtica Reamintin e& doud funefii FD) —>V), gD, 9¥,. sunt gale, dav Dy=Ds, Vin¥, gh das Vee D, f(e)= g(x). Fonetia P:D-9D, unde DCRD#® se numeste Idenicd, deck vue Dz y= f(e)= x 510 vom nota le, 1.3.3. Fans surjective, injective bijective Matfimes.valorlor Wi fl), 26D, conginuti in V se noteaz8fD). ack {(D)=V, spunem 8 functia este o sujet (su feste surjectivi). nro surjecie Uye V.3ee D:y= f(x). Spunem e& functa f DV ute injecivd (sa 0 injectie) daca Yantz © Diflsy)= Flas) sau echivalenal loge Vijape Dix; #529 fl6)# £6). © functie care este in scelasi timp injectie sl surecte se umese bilecte sa functebiunivocd Tinto bijectie la fecare ye V corespunde un xeD si numai una pentru care Bxemple, Funcia 4) este surjectva, deoarece pentru orice numér reat yy aver 92 2 Rael ft yeParb by est injective deoarece “{la)= flay}=9 24, +3=2x, 4329.2) Prin umare, accass funy ese 4 biestiv #4 8-2 ave f(s))=f()=4 4, unetia identi > este ntotdeasna biectiva. eoarece pent 1.34, Funct compuse inverse Indickm acum citeva ope importante ou fine. Fe 4:0, 4¥,, 4°, 9¥, faci onrcare ate ined Vj Dy fn acest stati se poate defini o nud fone asociath perch de fun (9). anuine (gf): Dj >Vy, ali feceui xeD, ise asociaz elemental (/(sJeV,, numit compunera lui feu gs48 simpl fclecompus ise noteazs b=» f(s aplich ma it {spi ) in condiile de mai sus se ponte indmpla ca funeta (Fo) sh fe defini Dack Dy=Vi=Du=Vs, unci au sent ambele. compunet (62) 5 (Fo), darsunt in genera diese. Astfel,compunerea dou foncti nv ete comstaiv es ntotdeuna ete eociatv Fie [EF , gF0G, hGH atnel holge f= ={hogbef Demonsraiarezuls din urmatoarea diagram, NCA A MOLBOVED BIBLIOTECA | bd 403.Inesdevir, D (eof) (Fe) 5 (relee Ae)=Ae)=Me())=ACe( (a) 2) (heaXy}=We)=Ale(y) si (he a)e £fs)= Mel) = Mel) Din 1) $12) reiese egalitatea ho (go f)= (hog) f Fie f2D-1V 0 bijestic. Atunci Wye V.are D: f(x)=¥ Deci se poate defini o nous functie, nota® f-!:V —+D si numits iwersa fanctici f Untrucit functia identca Ip este bijectva, observam ca (Fp)"= Tp. Dacd f:D-+V este o fanetie oaeeare, atunci fo Wo f=S $i dack in plus functia f este biunivocd, atunci Plefalysifestaly ‘Verticailenecesare pentru acest reli sunt imediae: Exemplul 1. Fie D= R= {0,1} si y= f(x)= 1-1, yeD. avem (ge sle)=slsd)=alt~ 1 z=ah)= # Grebesteod=1(2} Prin urmare, fog * °F. Are lo urmioaresteorems, Teoremi.1)Fie f :E-»F si g:F -+G dout funeti Dack funetia compusi (gf) este injectva, atunci functia f este 18 injectiva. Daca functia compusa (g © f) este surjectiva, fa fel este sifurciag 2)Fie f:D4V gi g:¥ + dovt func astel neat go f si fog=dy. Atunci fg g sum bijective sig = f', Particular, dict f este bijective, Ia fl este gif"! &) Demonsri. 1) Presupunem ch fnctia compass (gf) te inject gi vom demonsta ci finctia fest injectiva. Fie nimgeD gi flay) Flay). Aplicind fincas rezk, sll) else) tied (eo 4Xa,)=(50 F¥2s). Pein armare, sin adic fst nestiv Dact functia comps gj) ext suroctiva gi dct y este un element oarecare din Vez ch ex un element re ttel si In plus Inctt (ees Axi=y, adicd giy(e=y. Dec functia g este surjectiva 2) true fanctiaidenticd Fp este biestiv, aid injectva i sujetvas apitand (1) oben! close eject fg ese Pr goes i nish et aplcand din nou (Iy ch f ext atjestnd ie ea Prin umare ssn beets Din wat gef=1q., compurind cu feta J ta deep elit (ge fJo = Ty de unde (ge fof =f" inves aeelatvii avern eoUef ifm eh asine Similar, dine f eg 7, .compundng cu une §~ ta ep oie Uetlee” =ty-a'= folees”) Sfelp=s" = f=5" Duck f ene biectna, considerind. =~, eau c& pea faerie ents ygareiyealeneel din partea inti @ ncestei teoreme pentru functiile f si g=/~. cbjnem ck inca gf" eae bjeaid #g” =f, aed1.3.5. Grate furciet Coresponents > f(s) sabi de fnetia fre doen de define Di mainenvalorilor V se pote repezenia pin pereeioronate (xs) ‘Se numeste graficul fimopied y= f(x) sxe D, multimen G2 perechile (x, fle) dei G, ws fle) x6 Dh. Egliates yo), vere de toate elementle (x, 3) ale grafico font J 5 humai"de-aceea, se" umes ecuoia gael fon Sle) xe D. Exempt. 1. Fanci y= E(2)=[e] eR, (Ge ta cov fancer “ete reg) ~ cee e Inseam pata ineagh ali adi ce we nee ce mt Spe fe Gt 0, daca ach <0 “signum” ~ sem), ceea ce insearnd semnul lui x. Graficl are forma Js dact x>0 (de ta caval tain { | | 3, Puneyia y=x-E(x)={r}xe R, ceea oe tnscamna partea actions a ai x Iedact x€ Q CConstatim c8 aceastdfanctie nu poate fi reprezentats grafic. In-adevi, pafiul ef const din poncte ale axei OX, abscsele arora sunt mumere irationale, 1 din puncte ale dreptci y= abscisele arora sunt numereraionale.Intrucat pe orice interval a axel mumerice,oriedt de mic mu Fam lua, exist att puncte Tationte, ets puncte iaionale, de reprezeatat grafic aceasth Fonctie este impos 1.3.6 unetipare impare Funetia y= f(s} ve D se aumeste port, dock domeniol ei de defntic ~ multimea D ~ este simetric (ath de originea axci hnumstice 31 Wee D:f(-a)= f(s). Grafica! fanetiet pare in asistemul omtogonalcaezian de cootdonate NOY ese simeti in tapor cu sx ordonatelor OY. Functia y= f(s) xe D se mumest impor dock domenil i de define ~ mutes D~ este sre fl deovginea ane werie gi Vse D: f(-4)=~f(x). Graal fnctil impere ml catezian XOY este site in port eu oiginea acest yor se vei cb deat x6 1) funetiaDireletfe)= Pcie gate gel 2 faneinconsand y= f(3)=C, 6 R eso fant par: 3)fanctin y=sgn, re R esto fete impact este ofuncie park; 4 foncia ye", R rete nici pod ik impart Urtorele props ale fanctilr pare gi mpare rez imetiat in deta lo (ase cons py 2) 1) sum a dvs faneti pare (impare)este once par (para; 2) produsu ictal «dou fncti pare sa pare, cu nnitora ier de veo, exe ofuncie pc 3) produsul etal une Tune poe gi uni Fane impar, cu nitrate ber, est funtiipar 4 fata modal ane unc pares pare este ofunctie pak: Spfunctin [f(x)+ f(-a)}xe D, este park, iar functia Uil)-seahxeD, este impart, peninr orice funcic ¥=Alih.xe D, eu D sme tn vapor cu oviginen axl tnumerice. Din propretatea coast reiese emftoul rez: vice func’ y= f(eh.x6 D, eu D simetne in expert cu eviginea sei namerie poate i eprezentatl subform de sum 2 dus font dite care una este pra ar cella ~ ipa Invadever. e)= S10) sole Strte)= sa) 2 1.3.7, Funct periodice Funetia y= f(x) x6 D, se numeste periodied, dack exist ‘un numir real T>0, astfel incdt pentru orice xcD_valorile (etT)e D si se+T)= f(x). Observim cf daca functa feste periodies, atunci f(x—T)= f(x) si f@+KT)= f(x) pentru orice keZ.Intradevir, fe xe D gi x—T = x,¢ D.. Atanci LT) = f(a) = $04, 4T)= fle—-T47)~ $e) 95 sles2r)a fetT)47)= flesT)= (0). Simitar f(c3T)= f(x) ete. fn general, pentru orice Ke Z, prin recurenté, objinem ci f(x+kT)= f(x), dacd, bineinteles, (crac D,keZ Daci exist cel mai mic T>O eu proprietatea ‘F(c+7)= (2), atunei numicul Tse mumeste perioada funcieif Exemple. 1. Functiletigonometrice: y= sins, y= cost, xe sunt funesii periodice cu perioada T=2n, iat y=ter, xe Sth Z, Yaoter, w7tk, keZ, sunt periodice ou pesioada Tex. 2, Punctia y= f(e}=x- El} xe R (paren fracionaré a ‘numigull x) este 0 funeie peridica cu periouda 77, inadevir, 8) Fie eZ, atunci +162 gi Ela)ax, Bee Domct I. Dech Ser T)=/ (04 1)=(e+ 1) Ele I= (v4 1)-(e+ 20 si sla xBox Prin urmare, s(e+1)= f(s) by Fie 122, adi x nu exe integ, Atunei exist un qumar Ttres eZ astfel incit ncxene gi deci m+ /ext Lent? In acest exz Bon, Buss Noon si obtinem fe+T)= f(e+))Arti ef TJ este cel mai mic numsr real poziti, petra care flc+T)= fe) Fie Oesel. Pentru x20 avem E(O)0 5 Eis)a0, Desi #10+3)=f6)=#- £46) dics #005} f0) Prin uae, functia y= f(e)=x—2(e) 26 R este perodicd cu pevioada T=7 0-1 54 {(0)=0-E(0)=0-0=0, 1 docd 160 2 Fae Discer DE)R{, rare eee te period, tsk mw ne peroah, intradovtspenty orc T>0,7eQ, numinl (eeT}e0, sack rey numa) i dacd xe 2 {odrsct Prin mae, e+) =f), Das inst 70,7 1, aot pumirl(e2T)e pert orce xe Dei ened 68 6 lee (e2T)e 1, dach x6 1, Deci D(x tT oteeTl= {toto Tntrucit nu exist cel mai mio mame cational gi posit, funoia Da) mu ae prion. 1.3.8, Fumesl monotone si marginite Functia y= f(2)-xeD se numestecrecdtoore (deserescdtoare) pe D, doch Vaya D, 11483 = Sle )S Sle) (respect fla 2 fle) Functia y= f(eh.xe D se numeste srict eresediaare (ariet descrescitoare) pe D, Sted Vsp3s 6 D, 8; Flx,)). OBservam cA in acest caz are loc relatia Wriatps D. #5 Fl6)# fl), ai Funeia Fes injective Orice functic y= s(e).xeD se numeste monotond (rier m ‘monotond), dock ca exe cresedtoae sau descresctoare pe D (Coapctv sit eresestoare Sau sit descrescitoare pe D). Bxemple. 1, Functia y=2", ne N, x6 [O,t[ este strict crescitoare pe [Ose nt-adevir, dack 0x, 0 2, Funein y=sen =| 0, decd x=0_ este ereseioae pe 1, doc x<0 smilies (2h se conse grafic acest Foci 3 Funeia nial yar, <0 este sit descesctoare pe mines Rfradevts, Wty € Ret, > wo. at) b> ay +e flu) Se). 4. Funeia y= 22, x2 R sete monotond pe. Intcadevds, 2) pe iterate acesta uncle sit crexeloare (vedi x demas) b)pe intenalil a0) ave vs,s,¢ bed) sy <5) =fel>[es|=saf > af = Fla,)> fl). Prin urmare, y=", reR, ne © set mann nil monotone yafleh weD i aye D. Comidtin facta _ f=) Usor se eric urmatorele ere 2) fest crestor po De ¢ 20 pe V 1) fete sit crestor pe De ¢>0 pe V; 6) este desresetoare pe D 2 4 50 peV: €) fest srt desrescitoare pe D2 # <0 pV defini pe multinea V = D~ {xy} s — eeFie y= (eh xe D este set monet pe D, atucifeste inject faneia f:D-» (0) exe 0 bie, ied exits fanciainverst cate de semen est sit moootont pe). Deci obtinem amatorl rezukat: doc exe rll crescloare (src descresitoare) pe D, ature fei avers fete sit crcsdtoare eit destesttor) pe fD) Pie /:D, 9, #1 ¢:D, V7, ot Vc Dy. Atul are Toe emacareaeoremd “Teovemd 3) Deck [si sunt crestor, stunt fonta compost (ge f)este cresittone 1) Dact f si g sunt desresetonre, stunci (ge f) este desrestioae ©) Deck una din fun i g este cescttoare, i ste descresetonre, aan! (e+ ) ete desreeatoare Demonstafile aces 3 czuri sunt asemanticre. De aceea desmonsttim oul dn ee spre exempa, az). Presupunem ch feste cesta, arg exe desresloae gi fie 1, <7, dowd valor orecare dn domenil Dy, Aver (f eresettore) £2 1(,)5t(@,) {Je V, cD, fG,)e VD. sig desrescitare) = (f(s) «(/(). Prin uae, Vinge Dy ey (een )2(e° Ke). dich fneta (og) ent deseresestore. ‘nmitarle propre po i veifcate imei. Be y= (ih xeD 91 £= g(0) se D dout fans oneeare define pe acceay mhime D. Vo rum sunet ferent, produs Si eds ale aces dowd Tune eapetiy fneile GraviMairete Cghalafabsi Galodefidete) gi La) £0), don gato. Arn ge} sh) alls 6 Proprisiatea 1. Funetia (f+sXa)=s(e)+a(s) este cretcitoare (descressitoare) pe D, daca f ig sunt eresedtoare (desereseitoars) pe D. Proprietatea 2. Functia (f-sXx)=f(x)-a(x) este creseRtonre (desreseStoare) pe D, dack J sig sunt positive si ‘reseatonre (descresttoare) pe D. Propriesatea 3. Dach f este pozitivi. gi cresetowre (Gesereseitoar) pe D, atunci fimctin. (t}-7 este Ve desreseitoare (reseitoar) pe D. Functin y=/(s}xe D se mumeste mirginitd superior (inferior) pe D, dach existh un momar real Masih inct Wee D:s(a)sM Cespectv s(s}2M) ach functia f este miginits superior, acd f(s} M peniny orice re D, atunei namical M se numeste margine fuperioard Wi flo), Evident ed orice numa KOM svete ca marge superoard pentru fimctiaf, deorece Yee D:f(s}sMK. Cel mai mare numér in’ care satisfac ingcvaiaf(s)2m" penta orice xe D se umes margine inferoard exact fonctii f(x) xe D Funotia y= /(s)xe D se mumeyte marginitd pe D, doch ca este mirgints superior gi infetion pe acest domeni, Acsasta inseamnd ch fancia y= f(ehre D este mieginié pe D, dack exist doud numere reale My gi Mz afl" Inlt Ves DM, $f(s}03c,6 Dif(e))>M._(respectiv Sls)}<-M Evident ek sua, difeenpa si produul a dout funeti tndrgnte peo mum D sunt funeti mlrinit pe D. ‘Cul a doo fuetitmdrginte pe o mule D poste 0 functie nemirginits pe D. Inteadevas, fie f(s 25 stnte pe tl. oterin ct a wre pullocslo)<4 si 0 e(s)<4 aed fnctief gi ¢ sunt fe). ale) superior pe DJ], deoarece pentru orice M>0 existt ant marginite pe Pi]. Raporal este 0 fete nemarginit MoM 13.9. Modur de definre a faction ‘Conform definite fumetia se considera definits, daca ete att 0 mulls de valori, pe eare Te ia argumental (varibila independent), adic domeaiul de definite al funetct i regula (procedcu!) dupa care se stabileste 0” coresponden tre srgumentl fate §fencie(variabila dependents). fn acest eaz 8 su se impun ied uo fe de cont caracterlui acess coespodete. Din analiza matematichfunetia se definete de obcei eu sion une formule, ear inch ce fel de operat tebule de fectat “aspen argument, perry a obfine aloe Corespnciteare ale functic, Aces formal Se mumeste expres ‘male fuel, iar modal de define al fun cu ajtral fexmulel se numete mod ona de dtr al fine Eremple 1 Volum a comput micgint de ofr eto fone nde re Pas 4 bol 2. Formula y=x-vx' +/ defineste functia y pentra orice ‘atoare elt argument ar Dv ce expe ah deine o func De exempl, 1m domenialaumerelor rae expresia V4—x? va =25 no defnegte iio fini dees fewer aeseo( Her of 28187 og e raza ir. Exprsiaanaitios este V- 207 [e208 > siour> 5 ican exist val real le ux, pet ace expres a eat vali rele [<> Seaua> 5 Jn particular, facia poate 6 definits cu autora m rmutor formule (diferte formsle penta diferiteporgnt le omeniat de defini). Deexenplu, Ssins, dact «25% 2 Domeniul de definiie al acestci functii este mulimea numerelorrealeR, care este impli Te 3 inervae: pe }=iavem y=2x+3, 29Basel savem y=Seins (5. y fin cazuilecind functia este datéanaitc si nu se spune simie dese formula sau sensu probleme cosiderate, dept domeaiu de define al inci se va lua domenial valor mise ale eapesai analce, De exemplu, petra facia yatnet domeniul de definite at ei coincide cu domoniul 3 valerilor admisbile, adic8 ex muljmea R. Dacd i By expr volumul, ar x raza nei sfere,apoi domeniul de definite al acestei tsi (¥ ») La studio) fenomenelor nature Ininim uneori ex imarimi variable, dependents dintre care se stabileste pe cale experimental In asemenea cazur in bazadatelor experimentale s¢ ‘ompun table, in cae se indica valorle funcilor, care corespund ifetelor alos. particule ale argumentului, Acest mod de efinire se mumeste tabelar. El consth deci in aranarea into Aanumitd ordine @valsilor argumentuli x, Xi valorlor respective yo yp oY al funeie orto dys To Dye La fet sunt sleatuite, de exemplu, ‘tabelele functor trigonometrice, table logerimilor ete ©) ln malte cazuri, rai ales Ia folosirea aparatlor de Inregisvare automats, fnctia se defineste direct printr-un graft ‘Acest mod de definize al funetci se numeste modul grafic de efinre al funciei. De exempla, curbele care apar pe benzle ‘oscilografului pot reprezenta gaficele difertelor mri fiice ca funeti de timp ete. Pe aceste gratice se pot citi valorle proxiratve ale funcilr la orice moment de inp. ‘Aceste tei modui de definire a funcii (anal, tabelar gi ‘rfc, find cele mai des intrebuinfte, nu epuizes28 ins toate 20 ext intevalul pr module posibile, fn particular, puter defini funcia deserind prin ‘cuvinte ce valricapat ea pentru diferite valor ale argumentuli. fn masinile. eleevonice de calcul functin poate fi caractrizati pri algoritn cael valor. Exemple. 1. Functia y c} xe R (ex. 1 din 1.3.5) se efinese pe maltimea R ca cel mai mare numa ines, care mul ‘depigeste pe x. In weest car £(07)=0, BU)=I, E32) = B12) 5-2. 2, Funetia #(x)=x— Ble)=frb xe R (ex. 3 din 13.5) se defineste pe Rca parte factional x, Deexemplu, $-2.56)2 2.56 — E250 $0.30) = 137 - B37) = 137-1 = 50) = 30-- E{50)= $0~50 = 0. 3, Funetia y= sgnx,x¢ R (ex. 2 din 1.3.5) se defineste pe Fea semnut lui x De exempl, sgn(¢}=¥ I, sgn(—8) = 1, send = 0 4, Functia Dtichlet: y = Dia), xe (ex. 4 din 1.3.5), care se defines in flul miter: Dix} penta toate numeree rationale $i D(e)=0 pentru toate numerele irafonae, Nu, Defiant pin aml din made dee mo coca porlnea desde pinshe pd Deckenpy inact s30 dct sorn{oactsno+ ——Dpd={f acess? rece s<0 : 1.310, Funct elementare Se numese fun elementareprinpale: 1. fumetia constant 2. fancia pure: y =x 420,08 xe Rs on, 1.4>0,a2 1, xe Perl 3. fonetia exponential: 4. funetialoariamica: y5. funetile trigonomerice: y=sins, xe R yetgs ce Eek, ke 2; ynetes rekt be 2: 6. funeile wigonometrice inverse y=aresns, 1: yovarccoss, pS; yarerga, xe Rs y=arcetgn, xe R. Vom numi fimepie elemeniard fanctia care poate fi prezentat cu autora unei singure formule de tipul y=As), unde funetia fx) este rezutatal enor combinatit din funetitclementare Principal realzate cu ajutocl unui aumdrfinit de operat ex Sdunaes, seiderea, famuljes, impasirea $1 operatia eompanerit funtilor. Din aceastdefinijiereau c8 functileslementare ac parte din categoria funcilor definite fm mod analite. De aeee domeniul lor de definite coincide cu demeniut valeilor admisibile ale expresiel anal respective -Exemple de funeti elementare Aivasin? ae, y sino) veg Functia y= f(y)=1-2-3-.0nenh me Ny (se citeste en factorial) nu este 0 fietic clementars, deoarece numirul de operat, care trebuie efectuate pentra sel obfine pe y, reste Impreuna cum, agar nu este un nude ft, Remazedm urmaoarele clase de funtielementare, 1. Funetia polinom: Finis nied years nw spears we foe (ocd, Fan fiat years ft 9 ‘ade lao roe as fooecve unig ohana 2 ee bree a 4, Grafioee lor reprints |——__ = _ pmmmmmmmmmammmmmmaammmmmammmasamaaamassaaaaa inctiapotinom are domeniul de defini mulimea swumereoerale 2, ia raonlt: y= 222. wnde 2), Qa) son polinoume de graduln gi respectv de pradul m Evident ef fun rajional este definita pentru toate vaorle Juiz cv excepfiavalorilr care transforms nomitorul in ero. CCaexempls de functic rational serveytefunetin y=, car exprima o dependents invers8 proportional, studitd in licee gi Coleg. Grafiul reprints © hiperbola. Remarcim cf futia polinom este un eez particular l funetie rafionale 3 Functiairopionald. Functia y= f(s) se mumeste ‘ropionald ataei clnd fx) este eeaultatel unui numd fit de ‘opera ca compunerea funcilr, adunarea, scédecea, inmultrea implies gi ridicarea In 0 pure cu exponents raional, dar est putin unal din ef nu este mumér ines. Citeva exemple de i _ 4. Orve fine, care nu ete fonetie rational sa iatonsl, se numeste imcje transcendent. ‘Observm ci tote finctile trigonometrice direct s inverse, functia logaitmies, Tunctie exponentiald ete. sunt exemple de funti sanscendente functional: y = 14. Siruri numerice 14.1. Definiia sirulu. Siri énfnit mari gf infinite ict © functie f:0 +R se mumeste sir de numere reale. Se noteazS (cy, (Ye) (as) ete Numerele dy ny de ae irl fag) se nutnese termerd irl, iar numérul ay ~ fermenul general al fr, Pe axa numerics siul (a,) repezinia © mulime infin aSir (a,} se numeste margin, dick (ume, ete marginits, died SM >0,.ne Wfa.)s M Deci tof temeniisirului_marginit aparin segment EMA). Sirurile care mu sunt migginite se numese sini nemirginite, Dacd ial ete nemarginit, atunci penta orice M>0 ‘xis termeni ai girului, care se afl in exteriorl intervallui 11M, MI. Sirul {a,) se numeste margin superior inferior), duck Ving Nox, SM ,respetiv 1,2 M Numirul M se numeste majorant, respectiv movant, al simul (a). Deci daca sirul {1} este marinit superior (inferior), ‘tunel toi termenii tui aparin intervalului J+, 4f], respeciv e puncte ay, 05. Oe funetia respect a, interval [Mf tf ui eese sul etre pel sean pone tat) f2 rd pentru orice ne; este marginit, decarce [| 2. sind {"}q>1, este nemirginit, deoarece, pundnd q=/-+c, unde 050, objinem g" =(J-+a)" > I-+na (a se consulta ex.2 este just pentru orice valoare a ui ne N; 3. sr de forma aye, a:26, anc, unde CER, Se numeste $7 constant. Se noteaz4 {c}. Evident c8 orice sir constant este mirgint, Fie (a,} si (bs) doul siruri. Situl (5), unde = smumestesuma algebried a acestor dou sr se notes (at) Similar, giul (ay) 9© mumeste produsul siraitor (ay) $1.) “ mf acest dou sie Deftita 1. Sivl (ap) © mumsye gr fit mare, dc petra orice num ea A>0, exist um num natural UA), eae, a ener, depinde de A ase inst pentru orice sums natural DNA) se verified inegaiaten [e,|>A, cea ce in simbotica unde b, #0 pentru ofice ne, se mumeste edad logicii matematice se serie ast (a,)~infnit mare 2 VA>0,IN(A)eN,¥n> N(A}fo,|> A Se noteazi a, > (se citeste: a, tinde etre infin). Din ppunct de vedere geometric, aceasta Inseamni cA pent orice A>O {of termeni gral fay), excepie cand doar un numa Fink de termeni, se alls in exteriorul segmentului [4,4]. Din definite rezulté ed dacd (a,} este un jit infnit mare, atunci el este remarginit.Affemaja inversd nu ae oe: gl 2.1.3, 1.4.1 rn Teme, este nemarginit insh acest gi nu est gr ifinit mare, ‘eoarece pentru A>1 inegalitata f,|> A nu este verficaté de tot termenii acest gir de rang impar: dach n=2k-), he avetn eh. Uneori tebuie 8 sooatem in evident eazuri particulae, ind un sir infinit mare {a.) i plsreard semnul pentry toate ‘varie lui eV sau pentra toate vari fi n, excepie fend un num finit de terme, Dac siul fay) este infinit mare gi termenit ui, excepfie ficénd un numbr finit de termeni, sunt poztvi, se spune cl {ay} tinde cite + si se scrie ay—>4. Dac teen ‘unui gira infin mare (a), excepiefcénd doar un numéefnit de termeni, sunt negatvi, s© spune 8 sirul {ay} tinde cate (-») gi se “Menjonaim e8 notailea.->4= si a.-r, spre deoseire de notaia dy~, se introduc numalatuneicind vrem s8subliniem ei termenii siuluiinfinit mare {a,), incepind cu un anumit rang “our natura), pstreaza semnul plus (+) sau respectiv semnul ©. 3sAsadar, conform definitet 1, notatia a,—r4ee inseam: pentru orice numir real A>0 exist un numa natural N(A), atfel fncit a.>A pentra orice *>NA), jar notmia ar, inseamnd pentru orice numér real ADO exists un aumatr natural N(A) atl net aycvA penta orice n> NA). ‘Exemple de srl innit mari pot servi sure: es UN dP » fa, bf. © fa, [PBR te (1) n= 1-234. unde ae Defi 2. Sel (%) s€ amet ft mi, dad pent cxice numa feal e> 0 exist un omar natural Ne), eae, event, epinde de easel Tae pers n>Me) Se ett ingaiatea fre, ceeacensimboica logit matemaice se sre atl (4) infinite <> Ye>0,an(e)ew, Ya> M(e}yl. Noam Cente eer Conform defini 2, yl {x 2 este infin mie Exenplul 2.84 9 damonsreae ch. ial {g"} este init snare, dct f|>1 finite, ded <7 36 Demonstrim mai inti urmatoarea—_inegaltate (140) 21400 pentru orice neW si a>—l,a€ R, care se mai sumeste inegaltarea lui Jacques Bernoulli (1658 1705. ‘matemaician elveian). Folasim prineipiulindetei matematice: 2) pent n=!, aver +05 1+0 1 presupunem 4 (Z+a)" 2/4+ncu.>—, Aver (say =(+aXisay 2 +ayiena al+(nsiietna? 21+ (n+ Neae Prin urmae,inegaitatea (I+ a)" 21 +n0,0> Oe R are loc pentro orice mumir nc ie [g]> J, tunel |= J +e ou «>0, Folosingd inegaitatea Bemoulli, avem q=(I++a)" 2 /4+ncr> nee. Considertm un ott ase 4)= 44). unde n> Wa)eon> Amore Ashi = (ea >> Am alt > A, cect oe Inseam, confor defi I, st fo"} ete nit Fc fl /. Dacd g20,giral constant {4 infinite Gmediat reese din defini sali init mi). Da 168 unde 0. Avem } ee an i el 900 fect, amned Fa gif a i A 1 (148) 224nB> a8 wap aFie 60. Pentru NE) (i }n. obtinem nee var Mebane Hens bat cose 6 ohi"< 0 si fie c= 1>0, a ‘Conform define 2, pentru acest 0 exist un num natural Me) nek pe oe Me) ave fee ei J, de i [pa ace ste infinit mace, In mod similar se demonsteaz3 ck condiia este sufcients Teorema 2. Suma algebric’ a dovt gruel infnt mic este un sieinfinie ic unde earns, duph defn 1, 8 i 4 Demonia Fie {6} #1 {94} do ga infin is. $4 lemon csr yy} est si infiniti Sirf} stint i ei ve> (evn Nepls<$ Sirul {y,} este innit mic desi ve 0.BN, (eM. ¥a> N40) pule Fee = mane, 84, ne veoe.ve> Malet 9 bet Fotxin propre 7 valor bot in 12, vem oe batvdshaleltnic£+£ Prin uemare, Yve>0, N(e) = mar{W(0).N,(2)).¥m> Ne}, ErAk<€ Conform definite 2, il {x,y} ext infinit mic. Consecngl. Suma algebricd a unit numar frit de gra {afin mic ext un stint i ‘Se apie aceasta teorems consecutiv de ma mule or eoroma 3. Prodsul a die ifinitmici est un sit infinite Demonstrate. Fie {x5} si {Yq} dou sir infnt mic. Sa emonsram esr {1,34} este infin mi. Sirl (2,} est innit ric dost Ve>0.3N,(2)e-W. n> Ny(e)|sl<€. Sial [y,} ese innit mic deci 82 LAN, (@)eN.Va> N(e},l N(@) au oe concomitent ambeleinegalitt x, <€ si yl< 39Prin rmare, Wn> (e): [y= fsb] €-1=e ceca ce ‘nseamna, conform definite 2, c8 situ {x,y} este infinit mic. CConsecina. Produsul uni num finit de gira infin mii este un si infinite. ‘Se aplicdteorema 3 consecutiv de mai multe or. Teorema 4, Produsul dintre un sir mlrginit si un si infin sie este un ge infinit mie. emonsiapc. Fie {,} un gi marginit ia giul {y,} un st Infinit mie, 84 deronsteim cf giul {x,y} est infinit mic. Seal ,) este marin deci >0,¥ne Nfs Sir {y,} este init ie dei VE >oan(een a> MOE. Prin umare, gentry orice m>N(e) ave baal [ea lve < Moe € coee ce inseam, conform defnitck 2, cl gral (2,9, } ese infin mic, Consecingd: Produsul dinte un gr infinit mic yi um numar este un sir infinit mic, deoarece numarul poate fi considera ca un sirconstant gi deci margin Teorema 5. Sir constant {c} este un sr infinit mie atunci numa stun cind =. Vom demonstra aceasté teoremd prin metoda reducerit la absurd. Fie {c} un sir infinit mic si presupunem cf c#0. kd 2 ‘N(e) ase inet pent orice n> IV(e) se veriticd inegaltatea| Conform definitei 2, pentru e=2>9 exist un numa natural ide, adit cE, de nde <4. Din contac oft ” remlth cd 0. Pack inst c=0, atunci evident c& srl constant {0} nes 0 Senin Despee comporaten poral a dou sir inf mii 5 “despre comporren produ) un i ift mie un sini mate ue poate Spe nimi prevs. Dim chieva exemple de et to we tal={loo w Oule{s}s0. Aven {Ef 0. ater mest se ese tfc mic, tar sit Jel) +t No # fra}={2]-+0. obi ov eigenen hs Labafnhsm, An sit 1) ese nis innit ve ni infin mae, [L}-+0 wi ya}=fot} osm. Annet sit =o} 940, ae else ont mae [E]20 # (adenrse, a sa } + este infin ic 142. Siar comvergente Definiga 1. Sil {a,} se mumesie convergent, dack exis tun namie real a afl feat srl fa, a} est infinitifn carul cesta numéral a se momeste Mita sirulul convergent {a,} $i Se noteaz4 lima, =a(de la cuvéintl latin "limes" imi) sau a, +a, cfnd n> (se chest ay tind la ‘nd inde la infin). Folosind dtiniia 2a sr infit mi din 1.4.1, obtinem definiia ce wrmeaza. Definta 2 Situl {2,} se numeste convergent, dacd exis tun mum eal a asl inet pentru orice numa real €>0 exist un rnumar natural V(e), cae, in general, depinde de e, astfel ck penta ‘ovie n> Ne) se verifie inegatatea fo, -a)0,3N(@)eN,¥n> NEC} in vedere dices a~€O3N()e N.Vn > Me)a,€ ‘Avem urmitoares definite Definiia 3. Sul {a,} se sumeste convergent, dack exists un nurs real a, ate incdt pentru oxce aumde real €>0 existk un nut natural V(e), car, i general, depinde dee stl incit fn orice ¢ ~vecinstate v(a,e) a punctlui a se afk tof ferment situ, exceptie find doar un numa fnit de trmeni, Numérul « Se numese limite seul {2,}. Definijia 4. Sinal {0,} 50 mumeste convergent, dak exist un aur reales un infinite} ast nc [Numarut ase numeste dnia situ (2, Usor se verficl f aceste defini sunt echivalnt. 2 Un gir are nu este convergent se umeste divergent Notd. 1. Din definite 3 2 situ convergent reise e8 un mumte fii eterna irl nena ne la convergent i a ima Iai adc convergent leis gin 52 sehimbe dacd daa sau ‘cd omitem lag convergent un nue fin detrei 3 Din defini 4 reese ef orce gr infin mic ese convergent iit iu este eal ou 2, 3. Din defnia 2 reise orice si infinit mare {y, } nu exe ‘onverpet, adich ete divergent, Uneor se mai spune c8 acest irae Ti ine! Sr ty, 4, Din defnin I toese 8 orice sit constant r].reR este oovergent limita ui este epala cur Bxemple 1. Sint fay~22!) te convergent 9 lima, infinite mic (veri ex. din 1.4.1). ssid i ese nb | ee emer Seosrece 2, ~ wd Cay -2 si sin { prodasa ite un gr marin ion aa 5, Similar exemple preadeat ne convngem ch srl 17-2 em infinit mic teorema 4 din «sit fo an} este divergent. intradevir, presupunem cf acest sir este convergent. Atunci pentru © exist un mums natural N(e) asfel inet pentru orice n> N(@) a1 svomlos-o cf Tomer gin f,=("] anal ae I. aesi Pool <$ si [-1)=< 4 De aici 2=f-a+a+t|={1-a)+(a-C1)] s|t—a]+fa-C1]= ahedefededed et fii 2ct. Commies odin” denonsterd cb snl fore} one dvergen Sirrileconvergente au urmétoareleproprct Teorema I. Orie sit convergent poseds o singura limits Demonstrajie. Fie siral {o,} convergent si lim . Prin urmare, conform definitet 4, a, by, unde {sy}. {94} sunt sire infinit miei Deci +4, =b+y,, de unde 1,9, =b=a. Conform teoremei 2 din 1.4.1, girl {s,~y,} este infinit mic ea diferenja a dous giruri innit ni gh, dpa teorema Sdn 4.1, avem ba=0 aida Teorema 2. Dack il {a,} este convergent i stunci si srul {Jl} este convergent cu bie, |=[o. In-adevar, Jima, =e ¥e>0.2N(e)eN.Vn> Me}, —al0,3N(e)eN n> Me}, ace rin ermare, bal=be-a+a,]=f2+(0, ~a) slo fo,-el Ne). Notind prin Mf el mai rare dine nar feu ee be vine lM ceca hscamne a o,} ete mii Teorema 4 Dash find fo.) se convergent 4 fimo, 0, suns icepind cv un hunt stl (ang) te fini ia Z care ete mrginit Demonia. Fe e= Flo. Atunsi exist va oumnde 2 atwa N(e) asl sit se veri negaliatea la, N(). Prin urmare, lol= fa, +0,|=fa~ay)+ a) sfa~ Ag+ oa) =b.-d+hulebl ta de unde fa>pl-AL=F-0 pen ovce n> (0). Desist {. {4} ste definitincepind cu mumarul N(@)+1 si entra orice >M(¢). Aceasta inseamnd cA seul Intregime este margin,Teorema 5. Produsl intro un gc {a,} margin nferoe gt une (8 innit mare ete un sr infin mae, ia 3K. Demonsmatie. Fie {a,} un sit mirgnit inferior Wena, 2K InirvcitaJ>ay,n eNavem 2K, YW neN: la] 2K. Sir 8) ‘este innit mare, ceea ce inseam alae len {Aa Desi vne NE Hiea a} n|P Prin urmae, YA>0,4N(A) ¥n> N(A} jb >A, ceca ce inseamndc& siul a,b,} exe un sr infinit mare. Teorema € demonstrat Din tcoremele 3 si 5 reiese urftoarea consecingd: prods dint un si convergent (ay) eu lima, ¥0 i un si nfinit mare este un ge infinic mare Un grdemnumere {a,} este erescitor, doc 4 $4, $4 $4, Say, 5. si este strict crescaor, dock Evident cf sr numereor naturale /, 2.3, m, ete tit testo, ir si 1, 1,2 2.3.3, 4,4. ete crestor. Se spune ci un sr de numere {a,} este deseresitor, da 0,24; 24,224, 244, si este strict deseresedtor, dae Srl 1-3-5, -7,. ete strict deserescor. 46 a SO Un gir eresctor sau desoreschtor se mumeste gir monoton: Un si ret eresdtor sau strict dserescator se aumeste gir strict Fie fo,} un gir gi ky ky << ky 0, 3N EN, Wn >N¢e}layall 0 ce al toi o(2)ou set in {2Exemplid 6. Seal {(-1f} are doud puncte Fits 11 i ro1 siambele aprtin sc. Int-adevir, novice €—vesnitate ‘nculi7=/ seals tf termeni ial de rang par iar in orice £—vecintate »punctuirs=-1 se af tof terment iui de rang impr Noth | Orie sr mirini are cel pin un sngur pune ini, care coincide eu enn aenalir( 149.1, 9.79), 2. Dees sin ,} ete divergent, atc sa i sett sr ae ma mae pce Hen (p62) Sire care mai mule pnt limits = ma ese sine octane (3p. 2) Sir (1) } eu gos dete est erg Teorema 7. Oe i monoton si mirgnit exe convergent Demonstragie. In virtutea notei | de mai sus rimane si arith acest gr no me deca sing ponet imi Se Presipunem cl fl exe, deexemp, crestor 5 are dou puncte Fimité ry si re CU rer Impartim intervalul 7.%[ tn imeratle fren tel si care sunt disunete, considerind ¢ =! 3 0. Observien e orice numir real, ce apanie primal tral este msi mic dect orice numte rea, co ‘pari interval al diiea (rer). Punta 7) este pet limits, deci 3ny€Nea,,e Fy—e.m 4e[. Existd un indice mEN pentey care ag, €F, Ef, +¢[, deoarece, tm caz oy 2y, =P.) >, ppunetul r; nu ar fi punet fimits sia, entra rons interval Jr ~€,r,+e[, mu poate congine tor termenii siruli,deoarece, tn acest caz, tn inervall J, —e,r, +ef am aves lun numa int de termeni girs nar fi punct limit, Dect exists | | | | ions si Age fen +el, fnraest 94, € Fy ers te vem ag, n =a, sin este convergent ‘Nata. Conform teoremelor 3517, cbfinem wrmstorl criteria entra ca sel moncton a fle convergent este necssar gi ficient ca ce srs fi margin. ‘Vom considera doua exemple de girui ta cercetarea convergent’ cirora se folosete acest erteri, Exemplul 7. Fie sirel {x,}, unde x, =Ya+Var.ctva « 0, Evident ch acest gi este deinit eu ajutoralformulelrecurete sp=Va. Sy) fate, » MEN. Pentra a stabili convergenta| scestui gr, conform eriteralu, tebuie sf demonsirim c¥ irl este ‘monoton (eeseAtor) gi mirgint. CA gil este moncton crescator, reaultdimedia: toi termenit acest sie sunt numere poative $i 120, adicd x2, penta orice ne Nip cootinuare artim <3 sieul este mirginit superior de mumérul A=max(a2). Daca , Sa, atunci gira este margint de a. Dac x, >a, =2, 3 atone ay 7g» Pin mare, rr $i iu Yt dy Hat, 2. intr-adevar, din inegalitatea evident a soc soe volt aeteoerttea 1 ' si formula recurenté sored 2 i matey entry cice me, acts, >a pens orice namin me so Demonstrim e& sim! {2,} este monton descrescitor. wade fnwradevar, Del, adied var sideci 222 22 Observim ed gil 2.5 f= eatemarginit superior, de 2S cexempl, de numiral x af, +4) rin urmare, acest sir este convergent i (r, 2a) lim 35 2a Dupf cum se i, a convergent i I iit Ima infueteachdack adil su omtem an namin de een (G'se conta nota pt effa2 de le nexputl ces peop Awat, am demonstat ch gil ial {s,) se convergent im 3, 2a CCalculam limita. scesti. git, Notim ti i formula ws.) cobfinem —ecuaia recurents der) sar na, ich 6, =e. Nominal eV satisface conditilor probleme (¢2 Ya). Prin urmare, sul {x4} va. Nora 1. fn ambele exemple an fost urmtora agoritm peau caleulareatimite"unai_ir--Mai ii cu ajutonuiteill ae emonsreaa8 eset limitei unui gr, adied se siabilete convergena ui. Apo se calelead valoarea Timi, tectnd in formule recarnts 8 sills int nd n> (eve 8 in ny «ste convergent slim, lim yas =) 31 Oe nnn2 Fonmulle revorene se tlizet foarte des in matematica ‘modem desea, deaaroseapiearea lor se zedoe Ia repetarca uno ‘eloray) opera de ealeal, mal ales cind ese vorba de aplicarea ‘major de call Tormla caren dia exemplol 2 servete ca algoim Ia calelae din prt din orice nama real pitt Dect ham as? sh ny=/.tunci formula J 1,414243562373095048801 6896. COservtn prima aproximare xs contin o cfs exacts a J3_2) conn 3 cifeexate, xy cofne 6 canine 12 confine 24, fr dock {Tecoma prosimaie «75 ne oblinco dsj 8h eapectv 6D fe exacte pear sumairal f2 1.4.3 Operaiarimerice cu siruri convergente. Nedetermindri Trecerea la limi in ines Teorema 1. Fie (a,} si {8} dows siewi convergent gi lima, =A, limb, = B. Atunc 4) irl fa, £6, este convergent si 1b.) = lima, + mb, = AEB sit foy-2,} este convergent si 4 cu contin (4B 0, b, #0 pentru ecice ne W Demonstrajic. Aplicind definitia 4 din 1.4.1 pera sirarile converseate {ey} $i (0) eu lim lim, = B, ave a,=A+0,. b,=B+B,, unde giruile {0}. {B,} son iafne 2) Avem a, +b, =(AB)+(a,+B,). Conform eoremei 2 din 1.441 sical fa, 2B,} este un gir itinit mic gi, prin urmare, hpi defiitia 4, obtinem & sir {a, #0,} este convergeat si Jima, #6,)= a2 bAvem 4,:b,=(A+,)+(B+0,)= AB-+(4B, + Ba, +0,8,) ‘ups teorema 4 si consccnta din teorema 2 din 141 aver Asin (AB, +82, +0,8,) este ifinit mic, Prin urmare, srl fay} este convergent lima, b,)= AB. «) Ave see int | se tg amd 40 i Ag) wt (0,44, ee int nce 25 4 | ese ni ern in 14). Pin uma st {24h oe cere “Teorema este demonstrat Consecina 1. Dacd sicwile {a,} gi (b,} sunt convergeate si Hima,=Jimb,,atunei sir {o,~b) este un se inti mi lic pont a) a tore Consecina 2. Dack sil {a,} este convergent Jima, =A, ane’ sia fra} este convergent i in(ra,)= A erica exice nari rear. Aplickm ponctalb) al coreme pena , $a convergete {ay} st {r} Conseeima 3. Sina algeric $1 prods uni namie fit de sini convergente sunt sir comvergent, Lite Tor sunt fale cu suma alebricd (specu produsul liitlor siuilor | _teapectve. Se aplct puncte a) 8) ale eos de hws or Tots, Teena fecpoct cfm Inv ee avira gl {ear} 8 (Car) mc ti se co coi re x peel. Desi seede fini sunt divergent. Tash snd-sum {cae can cu zero, iar fro produs (sa grubs) este {(—/)} cae, can ge constant este de asemenca convergent limita ha este egal. cw) Exemple 1}. 8 uni constant, ete convergent limita Ey 1. Si se caleuleze limita gira {, vem Wi rSned_(ne2) +n na? mne2) nn) Prin uremare, sil (x) este eprezeniat ca soma algebra ‘ei ira gil constant (1] este convergent iit ete egal 2) {1 agit init i Com cue (2) (1) gi ih Cos sci oe sone ti se tions, = tim +504, im 42 2, Sie caleueze limita gira (x, Aven ned near dd 7 Fined) Fd) FP) PP ee Dect sirut {x,} este reprezemiat ca suma si produsul ponte 2}. fH) jor se constaté ef aceste rue sunt Infinit mici (aplicam, de exemplu, tcorema 1 din 1.4.1 sau vezi ex.1, 2 din 14.1). Prin urmare, conform teoremei | de mai sus, sina {5,} este convergent inn tint aol Lat) Mere tas gay IGF wa) tar o(ins) 58