A Yo e/tA0 EXPERIMENTUL 1 Dintre idelle foarte la moda, care circulé pind la refuz, nu numai in presa noastra literard, notiunes de experi ment’ acumuleaz, poate, procentul cel mai mare de emi de metodd. Ceva mai inainte, de eroul pozitiv ‘si nega- fv. Acum a venit rindul experimentului, fol | totdeauna Ja intimplare, cum di Dumnezeu. A sosit momentul, credem, 1 Se accept in mod tacit ideea cé experimen- ful lterar ar fi identlc cu experimental glinfiie. De unde 6 serie intreeg’ de neclarititi, determinate de aceastd asema- nare profund simplista si eronat’. Savantul poate repeta ori- cind conditiile experimentului, variabile ad libitum, Creatg- rul nu- i, La rindul séu, experienta este definita cel putin in dou’ moduri deosebite : a) provocare intentionatA a unui fenomen cu scopul de a-i studia legile, proprietitile, fazele de dezvol- ‘tare ; b) verificarea, in conditii de laborator, a unor date si adevaruri cunoscute, In primul caz, experienta pleac’ de la642 experi 4 ecunoscut spre cunoscut, procedeu Cific metodei experimentale ; in al doi adevar stabilit in prealabil,’ precum nualul spune ci fosforul sé aprinde vada o obfinem sub ochii nostri, tr-un caz, investigatie ; fn celalal se face ,,proba* uma contact cu aerul; de © simpli demonstresse. Confuzia este sporita si prin faptul c& mai tofi critic came se incumeté si descurce nofiunea pot face o serie de distincss intre iunile de experienfa si experiment, dar putini obserea tile — chiar dac& exacte in planul cunoasterii ¢ a ‘int profund inoperante in sfera ariei si e liters Din care cauza, toate tncercirile care vor $8 € vocabularul estetic idea de experienga, d aceea de experiment (sau invers), nu adue a |. Atrage atentia cunoasterii cu al cret fi izolat apoi — prin extensiune — cu cao sumi de achizitii estetice, limentate, asimilete, ob ute prin exercifiu gi educatie, Asa cum acumulém expérieas in diferite domenii, la acelasi rezultat se ajunge si in opera Ee terar’ prin trecerea si asimilarea experimentulul in expert enfi, prin absorbirea sa creatoare intr-un plus de cuncastere, constiinta $i competenta esteticd Numai cd a dobindi experienta* si ,a face experienté* neau_ fost si nu vor fi niciodatd ‘sinonime. Claude Bernard insusi, teoreticianul metodei experimentale (1865), stabileste aceasti important’ distinctie : ,Saventul se instruleste in experienta*, care poate fi de dou’ tipuri : »experimentala®, dobinditi prin experients vatii." Metoda lui Zola din Le Roman expérimental ‘ingere cu procesul artistic in acest punct : roman serv, se documenteazl, tsi sistematizeaci cunoasterea si ex- Perienta. El insd nu produce si nu provoacd fenomencle sociale smente stlintific, spe lectia de”chimie. Ma ind 0 ,experienti*) Ee experimentul 643 supuse observatiei i investigatiei, nu poate face experiente weale, intentionate, in cond nals wului, ,,experimentul devine sinonim cu ancheta pe teren ‘Macedonski a avut la noi, probabil primul, aceasta notiune. Ruvela Intre cotefe (1888) a fost scris& ,, dupa natura“, Romanul-reportaj _ modei ‘soald, far prea multé imaginatie, s-o ‘de laborator. In cazul naturalis- un an de studii deriva din aceeasi ‘© explicatie a acestei confuzii, to! A° de viata (termenul de : lebnis, pare mai adecvat, mai putin confuz®), ve esietice, intre care ar exisia raporturi de pa: corespondenti, ‘chiar de echivalent’, Poezia modern znexeze noi aspecte ale experientel, s& depiseasca sfer i experienta™ de- poetice actuale, conv: ‘eu care se si confunda in 5 Mecanismul __,traditio rul — spunea poetul american E. E. Cummings — vé Sr pe usm exerimentelor epoct aetusle™ (1915) Experimen- Mar rele, ab pedagogie lor Val cineve, cindve fructifice. De aceea, n-ar trebui, in principiu, barat dri tal incerclrl sEmperfenla romani modern’, s¢ fest reallatd prin venereill fundamental al exten $i intr-un caz, si in altul este vorba de un proces istor ic, Seechis,coralerntieinregit ltereturt Orie noua etapa'a eve, Iufiei literare presupune consemnarea tnei noi experiente, fatz de care experimentul constituie doar mijlocul, in vederea reali- ‘ari obiectivului final. * , de esenti pur jurnalistic8, des gejarea*, ,innoirea absolutd a mijloacelor de expresie* eu aceasta logic (tautologics) se ,experimenteaza* in literatur’644 de multa, foarte multi vreme. Orice act de creatie originale © aduce un spor oarecare de innoire estetici. De bund seam’ od, fata de clasieii antici, Perrault si ceilalfi erau, in sens larg, ymoderni*, Prin extensiune, desigur, se poate vorbi pind si de Teorle si experiment poetic ‘isul unet nopfi de vars® 8 de Shakespeare, care foloseste chier cuvintul in Mult zgomot pentru nimic (IV, I). De asemenea, cu si mai mare indreptatire, ioade experimentale", precum cea baroct # (v. Baro: cul, VII). In orice caz, restringerea sferei experiment Ja literatura moderna ‘nu se sprijina decit pe impres i de documentare. Marinismul, gongorismul sint Poctice la fel de ,experimentale*’ca oricare din cu- rentele epocii noastre, 4, Prin aceleasi angumente se tulud cu istan Tzara turiste si cubiste, pe care le declaré male“ (Premier manifeste Dada, 1911 noi, in timp, la Angelo Gu guardia ¢ sperimentalismo (1963), face toate dist sare. In timp ce avangarda reprezinté o art& de rupturd, expre. sie a unei revolte, experimentalismul se vrea o arta de ,recup= Se stabilese si alte distinctii. Rejinem insa, deocamds-2, voint’ neta de delim: avangarda traditional re a unor noi struc i investit® cu atributul avangardei, act mente _negativ, destructiv, de totalé opo: garda, Il, 36). In schimb, sensul expe: nebulos ar fi, ramfne totdesuna pozitiv. Bl ceva, 88 verifice un adevir, s& obtind un r poate rata. Dar finalitatea a intrinsecd este mental construct TL Explicatia sti in faptul 8 orice experiment ave © laturd ,creatoare*, ,inventiva". De altfel, numai In acest punct sfera literaturii si'a experimentului se intfinese in esents. in afara oricdror iluzii_ si abuzuri verbale : Experimental — Precizeaza tot Claude Bernard — imagineazdi procedee de im vestigafie (s.n.) pentru e patrunde tn corpuri si a face si varieze mine funds experimentul et amet NR experimentul 645, conditille fenomenelor. Experimentarea nu este decit punerea in aplicare a procedeelor de investigatie specifice experimentato- 3 In acest sens, al imaginaliei procedeelor_investigatiei, nelimitate,” Calitatea si condifia lor’sint fundamental deose- bite, Der nu se poate nega faptul c&, in masura in care exista © creatie stiintifica, aceasta face aj imaginatie®* procede- ceptia este larga, aproape figuraté, le fn acest injeles, eg circulé intens in t ultimelor decenii: ,Experiente _profesionale sant§ experient’ facuté in domeniul romanuh Je nivelul imagiail ete,, expresii-cliseu, de cea mal populard a : Suge ie, de oa a opal Sue mt ntr-o epock de profunds problematizare a creatiel cum este cea modern’. Literatura devenind tot mai mult 0 meditatie jeschis, mai ‘programatic, punc- de vedere al experimentatorulul, Acesta formuleazi da- intreg procesul elaborérii estetice ob- ‘S& vedem ce iese. Estetii iricului, absurdului, dade- i id, n-au alt mentalitate, Dar ea atrage si pe scriitorii care (ca Mallarmé) cedeaza initiativa cuvintelor, sau cred in ,autentic“ 1 ,acte gratuite", cu valoare ur experimental, in sensul unui plus de cunoastere moral, esteticl, de p&trundere in psihologia creatiei etc. pi riente" In serie, Acest creator n-ar avea in vede1 tentie®, nici i astfel de conceptie ,experimentalisté*. Journal des Fa monnayeurs, ,caiete de exercitil i studii“ (1927) sta mar- turie, Deoarece ,,experimentele” pot fi produse numai in labora- tor, analogia ‘se dezvolt® gi in acest sens, predominant meta- oe646 experimentul forie. Scriitorul de avangard’ afecteazé atie, experienfa rece, pur intentional&, in spiritul metodei ex- perimentale clasice. 'Voga_,,teat orator", thédtre dart et dessai, frecvente la Paris si in alte capitale occidentale, este bine cunoscuti. Cind definitia acestor teatre menge in sensu uunor institute de sondare a succesului de public lor experimental iese $i mai puterni : @azione al lui Ken Dewey, organi mentsle cu textele dramaturgilor it Parte din aceeasi directie, Regizor Jaboratorul" de cre generale in faja unel sili goale, Pe o simplA scené rovizeazai liber, pornind de la sugestiile spontane ale vextului. De unde nenumarate variaii, personajele uitindu-si ‘otal tea tralitatea. Noua formul se’ mai numeste ual roman‘, aceeasl conceptie : ylaborator al poves- TIL Reti sul stu figurat, fizice (nota esen preocupirile art experimentului literar este investigarea, cercet rea. In anchetele gi mesele rotunde din pres” nu acceptia curent’, de altfel, de larga circulatie interna si nationala, propagata si de poi tru toti, @ experimenta inseamné a cluta’ nul pentru nof — declard Alain Robbe-G: 14 din imaginea trucit provocarea 18 @ experimentul rece ne se constaté 0 : i a experiment — de reguls tse dio dubli destinafie; PSH Arua ; 2. Cea mai frecvent& priveste stadiul expresiel, ai Umbafulut Tntinim, peste tot, di ca acestee : ,laborator experimentare a! unui limba epic nou", ,experimentarea Aiferitelor formule in proca actualds, eavtarea nollor forme cease ei eis experimentul 647 romanesti“, ,dreptul la experiment in liricd” etc., etc. Exami- hate cu oarecare atentie, toate aceste deziderate se dovedese 2 fi de esenta cfutdrilor formale si chiar formaliste, intrucit efortul este indreptat (cit&m tot din Angelo Guglielm Cfutarea unor noj structuri expresive, spre descoperires unor noi combinal ice". Recentele Bxercifié de stil ale Jui Ro- ‘mulus Vulpescu ‘imprumutat din Queneau) par sé se re~ Vendice de la aceeasi preocupare. Accentul cade pe ,céutares jeluri de expresie® si, In orice caz, pe adecvarea la ,noile scopuri*, impuse de’ conceptia mo- Experimentul se confund&, in felul acesta, cu descoperires si adoptarea unor no! care frecventé printre estefii actuali ai poezie. acelagi timp, echivocd si gubred’, deoarece se pleacd de le po- juzorie !) a experimentului formal autonom, prac ‘ferenfa totald pentru valorile, fie si infuze, de prin contributia unui mecanism pur aleatoriu. Im- a acestor dou’ teze, orice bun& estetick litereré se inscrie Is Poste fi conceputii si practicata ,ciutarea” ca un exercitiu sensul c& aceeasi tema’ ar putea fi scrisi eventual lanuri total diferite 7 CA o idee literar& ar putea fi etatd si ,aga, oi ,altfel®, curiogi de ambele rezultate, printr-un adevirat joc experimental ? In principiu si fn practic’, desigur, irepetabile. Intrucit orice , original, si sk se pretind’ c& aceeasi timp ea insdgi, identicd cu sine, nti de fapt o nou’ oper, cu un co ic de particularizare, Nici micer luerdrile ,permutatio- " pastigele gi parodille nu sint adevarate cbpij sau va- Hante, ci productii semiautonome, suprapuse — nu ins& pind la identitate — peste structura unui text anterior. Cu atft mai mult poeziile, nuvelele gi romanele care nu u nici pe departe astfel de intentii, Dans le labyrinthe n-a fost scris in sapte versiuni paralele, oferite simultan. 2. Unii interpreteaz’ experimentul oarecum in stilul vechii ,,art pentru arti“. Experimentim pentru a experimenta, tntr-o Jndiferent& desivirgiti a scopulul final si a realizérii648, experimental sale, Acesta poate izbuti sau rata, riminind nu i , riminind nu mai putin ,ex- periment® valabil,legitim, in sine, Decl succesul eee er ea acteasi valoare i semni in ambele cazuri pur ex- perimentalé, Ar exista, prin urmare, un adevarat autotelism. © autonomie realé a experimentului, sub cu a oe modem de pilda, ar fi o ,,cai lerivi, etern deschisi, neorganizata, ef err aneiees orcas ae aaa oa '3. Pusk in acegti termeni, probl 4 3 i, problema se dovedeste rorbind — absurd& si, totodata, profund derotants realli estetice, Din’ doud und : on! experimental ca atare, si atunci el devi ‘ul su conti Bae nae o finalitate, nu extra-, ime el isi propune un’ scop implicit artistic. Acesta fee ea ees aon a tatrebare imediatt ce se ridic’ este una singura si inevitabila cau ce? Dack rispunsul este: experiment, atunet intrim in plin cere vicios, sau iesim din sfera notit Presupune, in orice ipotei, adecvarea uni de expresie. Orice dicotomie abt doua planuri pune experimentul contradicfle cu sine ineu in contradictie cu cind joarbe in propria sa negati a tii extreme, pur teoretice, intrucit nimeni n-a : it nimer a i-un experimentalism atit de radical si de absolut, if Derfecti consecvent. Insusi Alain Robbe-Grillet demonstreesl atunci tocmai acest efort de mulare : pe un nou continu, Ace- fas prencupare de sincronizare cu noile condi ale epost re coer ai beter pi Nofiunea de roman se transforma i interior Je Iteratand, in functie de ‘ storice, fapte de constiin{4, relatii cu fealltates oe eae natia. Experimentam in vederea obfinerii unui scop, a unui re- ites experimental rrultat, Deck aceast condifie prealabila n-er exisit, oxPoT™ wa et ju c-ar putea organiza i constitul ca atare. Producerst ments Hotdeauna in functie de o schemé directoare, de or se ete Ce experimentul si ia flint, trebule mai intil S8-t Grecizdm programul, s& stim ce vrem, ce dorim sé obtinem Bretorul seu, Nu vedem cum aoeste constatéri ar putea fi ras- turnate. IV. Toate confusiile ideli in discutie pleack de le acest echivoc fundamental. Nu incape indolalé c& scopul ex perimentulul este explorares, prospecfiunea, incercers, fn ve~ Rerimepeyinerii unui anumit revultat, care in cmpul arte} Ti Joste ff altul, in esentS, decit creafia, reslizarea artistic In poett injeles, in bund logic’, experiment = creatie. $i se pune otbarea daca este neaparath nevoie si adoptim o expresie Tut de pretentioasd gi de ,tehnici#, pentru o notiune si 0 Te aitate qt de vechi. Experimentul literar este de fapt_conclu- Zia, rezultatul, opera, execufia profectului artistic. Operstia Experimental’ se confundi cu creatia. Dack unele analogit Gevin parfial legitime, scestes privese exclusiv mecanismul Snirinsee a) creatiel. ‘Tref situafii cvasi-experimentale pot fi observate cu usurinié 1. Creatorul simte unele forme perimate, intrucit confinutul lor a devenit, intre timp, altul, Unil definese @justare necesaré'— de fapt proces organic indiso- 1. Formalismul, V, 3, VI) — drept ,experimentare’. Co- ‘noastre, este pprimul care dani fn legéturé cu Lyrical Ballads ‘prin nature lor re Tmnaginile obisnuite gi stilul vorbit sint minulte (managed) trun limbaj de toate zilelet ®. $i, in parte, — bineinteles le gnodul figurat — acegti critiel nu gregesc, deoarece in astfel de Themente, mai totdeauna confuze, orice scriitor trece printr-o serie intreagé de ezitiri si ex este indemnat s& incerce ‘ina sau mai multe variante inedite. Migcarea are adesea un sens pole formele* sclerozate sint repudiate, deliberat sau ongenic, ca nesatisfacitoare, deplsite. Incere un stil, apet Shtul, nu gfsese expresia convensbilé. In cele din urmé, constat ch abr surprins-o, Atunci, m& fixer. Experimental 2 Incetat a650 experimentul Fenomenul se observa, in special, in faza debutului imprecis si disponibil, supus ezit&tilor si chiar derutelor. Caracterul semilucid al creatiel, succesiune de momente in- tuitive si reflexive, de elan al imaginatiei si spirit critic, adauga un nou argument’ proexperimental i rea devine, intr-un anume sens, tregii laturi lucide, cerebr fiunea de ,experient&® in astfel clude yexperimentul* ca lack tic8, a procesului de creatie. fn jexperimentele* nu se produc in mod artistic pe oare-l stimuleazd, transformis- url dint-un Zap: de congtinf ntr-unal de exstan ___2. Moment intrinsee al creatiei ce se cautd pe sine nexperimentul® echivaleazi cu dezvol ‘title ‘cesta trece prin mai multe faze in sens larg (existd si cazul ret facute din tatonari, ipoteze, anticipir clrore vsiunes ieparte cazul telor®, al eternelor in toate edifile critice din lume, Prin urmare, toate formele suc- cesive prin care a trecut Mai am un singur dor de Eminescu ar nstitul tot atitea ,experimente®, Nu este greu de observat cB creatie), foarte ezitant& pin ce ,prinde efectiv idea. Dec, daca voim neapirat si folosim accast8 idee la Dende din vedere fapul ch ea se dovedese, © dail al malts simpli metaford de tip ,stlinffict pentru ideea de r propiere progresiv’ de proiectul central al operei © cau. Lansez mai multe Spoteze, id est fac mai pe enje', pe care le compar intre ele, Nu-s mulfumit. Distroe insemnarile si iau totul de le capt, pind ce obtin solutia so- tisficitoare. Lat un experiment indiscutabil legitim, inevita- Dil, dar vechi de dou mii de ani, fundamental deosebit de no- tele de laborator pe care saventul le ia pe parcursul experien- oe nama einen 651 felor sale. Acestea consemneazi etapele unei cercetdri intre- prinse fn vedere atingerii unul singur rezultat final, In vreme be fiecare variant literaré realizata instituie un obiectiv au- in e] insusi 3, Caracterul ezitant al pseudoexperimentului im- plicd si mari variapii calitative. Uneori experimentul devine eufemismul aproximativului, valorii relativ usitel, chiar f] ratérii. In orice caz, el implic& ideea ris in care imprejurare invocerea sa are sensul indemn la indulgenta. O astiel de acceptie, de Jeass, destul de curentd, poate fi intflnita fntr-o formulare lim- pede (probabil cap de serie) la Ruskin: Opera tindrului nu Boate fi perfecta, Ba trebule sf fie mai mult sau mai putin Slab’ ; si de aceea maj mult sau mai putin experimentala, si Gack este experimentala, gresit8 ict si colo“ *. Nu orice expe- Tent reuseste. Cea literaré nu se abate de la aceasta regulé. Vi Toate aceste rajiuni ale experimentului se intru- nese Intr-o ultima si hotdritoare justifivare, de fapt singure cu adevarat esentiala : scopul suprem al experimentului literar este de a ne gisi, a ne exprima propria Viziune artistica. La capitul experimentului descoperim substanfa originala sau tnimic. In acest caz, experimental rateaz’, devine inutil, inefi- tient, gi nici o angutie estetict nu-] salveazd. In arta, ca peste tot de altfel, adevarul se verifici prin fapte. Iar faptele, in do- meniul litefaturii, sint in primul rind creafille, apo! teoriile. ind dreptul si schimb lungimea de unda, frecventa si ‘modulatia, pind ce obfin receptie cea mai favorabild, dar nu ot invenia de fiecare dati aparatul de radio. Pot gi trebuie si-mi schimb unghiul de perceptie, ins& m: snd ce desco- pir pozitia osa mai adecvata personalitat caut orice, oricit si oriunde, Sensul intregii numai autorevelatia, autoexprimares, descoperirea esentel pro- i juni Iuntrice. Tata de ce experimentele subinte~ reale nu pot fi experiment corespunde unei cdutari autentice, irepetabile, orga ice. N-are rost s& caut inovatla, daci ea n-a germinat, mat inti, gram&ri; unui apel interior, nu unei sugestii exterioare. Fara ciutare nu ne descoperim personalitates. Lar aceasta trebuie in prealabil s& existe, si se afirme ou o atft de mare energie, inctt652 experimentul presiunea cAut&rii si realizdrii de sine si devind irezistibila. ch 0 dat’, experimentare = creafie. VI. Exista in Occident tendinja (cu unele ecouri do- si action theatre. Michel Butor compune 0 Faust, ¢i Invité spectatorii s& voteze, in pauze, pentru 0 con- tinuare posibilé sav alta. ,,Poezia electronica* @ Tui Nani Bales- trini pleacd de la combinetille gi explordrile calculatorului. orice imprejurare, experimentarea continu, in serie infinita ? Tat ceva foarte indoielnic. conceptii sti pe o alti eroare. Se plescd de Ja prejudecata ci fixares intr-o formula inseam: ipoterd, scleroz&, manier& si moarte artisticd. In real ,, toate, printr-o faz ,experimentala* *, eae structurii proprii. Insi, dup& Gleotrece, fn car contrer, el ghar nege propria formu, Acooagi necesitate superioaré, de descoperire si stabilizare @ esentei roprii, se constata gi in sfera seriit cum s-a spus despre Tudor Anghezi aceleiasi personalitati angheziene, Trecind peste feptul ci ex- perienta Florilor de mucigai, biografic vorbind, n-a fost inten- ionaté (céci nu de bund vole a mers poetul ‘la... inchisoare, unde nu s-a consolat in nici un caz cu alternativa experimentu- we | : . experimentul 653 ‘VIL. O data limbejul propriu gisit, mmulat pe noile sexperiente literare autentice, nu repetate, nu copiate, cum adesea se intimpla la noi, instabilitatea gi orice alte noi expe- riente devin simple gratuitafi. Unii din poetii nostri recunose ei ingisi, cind dau dovada de luciditate esteticl, acest adevar sential 4 cere mereu noi si n0i ware precisa. Sau, si mai grav : @ nu putea realiza nimic din toate acestea, esuat in vesnici deriva si disponibilitate, ten- dina care acopera de fapt nematuritatea si inconsistenta. Crea- finit nu este un adevarat creator, ci, in camul cel mai bun, un eseist si un estet al creatiel. Obsesia trédeaz, mei totdeauna, impasul artistic, in- un elan creator nu bijplie, elementar spus, la infi- Gund apasi eu putere 4 singur punct. In cazul artistilor universali, ei Renast matat pe degete, personalitatea lor pol steric, avea nevoie pentru a se exprima ca mente multiple, riminind peste tot una in toate ipostazele. Atit gi tic este si faptul c& m tisti mo- derni resping pe fata’ aceasta idee confuzi. Man Ray declara Opera mea n-ere nimic experimental“ ®, Picasso, la fel : sprit de recherche). Cind pictez, vreau s& art ceea ce am , nu ceea ce caut.“ # $i totusi nimeni nu contesté c& Pica- 880 reprezintd o constiinfé eminamente moderni, Co soste seestet, prestigiul expecimentull — devenit tn mod exagerat adevirata — a ajuns in ulti- mul timp atit de mare, de-a dreptul intimi dati de noua formuld magica, abia dac& mai indréznesc sd formuleze vreo usoar& obiectie, necum s& procedeze la dis- crimingrile trebuitoare les, la demistificarea_nece- sara. Dintre toate blufurile care agit constiinta Iterar’ mo demn&, accla al ,experimentulul* genereard, fri indoialé, cele maj multe confuzii estetice dintre toate ! Cind constafi adesea654 experimentul ce inconsistente Iucréri produce teoria experimentului (une moderni, dintre program (interesant in sine) clrei valoare se dovedegte, nu o dat’, mult sub Jitatea principiilor gi obiectivelor procla "devine gi leo tura deschis’, interpretarea in di experimentares unor sisteme variate de semnificapii. In acest mod z adevarat exper iiccinnanasitiinine iia