Studii Teologice, 12 (2016) 3, pp.

105-133

Pr. Lect. Dr. Zaharia Marnt

Facultatea de Teologie Ortodoxd - Uniuersitatea din Bucure;ti

,, PROZODICE iU CRBATIA
PRINCIPII ESTETICE SI
MUZICALA A IUT ANTON PANN

Keyurords: .ulnfo n Pann, church chant, "Romanianization",

prosody, the Romanian language.

Abstract
This study presents a few technical aspects that relate to the musical activity
of one of the most exempiary representatives of the Romanian church music at the
beginning of the 19n century. Anton Pann was a precentor, professor and a compos-
er of church music. He would play a decisive role, along with Hieromonk Macarie
[Makarius], in introducing and transposing chant into Romanian and its implementa-
tion in the Romanian Church. He studied church music in old notation with the help
of his teacher, Dionisie Fotino and later on, he studied church music in Chrystantic
notation at St. Nicolae Selari in Bucharest, with his Creek teacher, Petru Emanuil
Efesiul. From his first teacher of church music, he learned the processes of psaltic
music composition which will have benefited his entire musical activity. Metropolitan
Dionisie, the patriotic Romanian metropolitan who followed the introduction of the
Romanian chant within the Romanian Chtlrch, chose Anton Pann to be a member in
the commission of romanianization (conversion to Romanian language) of liturgical
chants. This commission functioned for a short time. However, Anton Pann managed
to "romanianize" the chants on his own. He introduced for the first time in the realm
of church music, the term of "romanianization" which refers to the skill of adapting
music to the Romanian texts so that the messa€e is understood in its essence. Sec-
ondly, it refers to the possibility of maintaining part of the melody as well. Through
many common processes, Anton Pann managed to translate an entire repertoire of
liturgical chants into Romanian, thus outdoing his predecessor, Hieromonk Macarie.
Although 200 years have since passed, the musical and liturgical creation of Anton
Pann remains as topical and normative in the Romanian Orthodox Church as it was
before. Due to his unique musical and poetic insights, and to his knowledge re$ard-
ing the compositional canons of liturgical and lay music, Anton Pann have ieft his
mark upon the church and lay musical culture during the first half of the 196 Centu-
ry, thus remaining an emblematic figure in the Romanian consciousness.

Situalia muzicii bisericesti romenefti la inceputul sec. al XIX-lea

inceputul sec. al XIX-lea std sub semnul luptei de impunere a culturii
autohtone in societatea romineascd a acelor vremuri vitrege pentru romanii
aflali sub dominalie fanariotd. Pronia dumnezeiasca a hdrizit ca in fruntea
105
PR.I,ICT,DR.Z,qHARIAMAIEI S TUDI T
ry
romdnilor sd se ridice oameni cu profundi simfire romdneascS, doritori ,e
apere interesele nalionale in fala stipanirii strdine care nu putea accepta-|
E
dorinla acestora de emancipare si libertate nafionala.
in contextul spiritual, cultural gi istoric al acelor vremuri, cdntarea bi- C
sericeascd romdneasci, componenti a vietii liturgice gi trdirii religioase a I,
romdnilor, fusese marginalizati gi prigonita de cdtre cdntdretii si clericii greci
O
din Principate, care nu vedeau cu ochi buni prezenfa acesteia in limba romd-
nd. Singura cdntare acceptatd era cea greceasci, alteratd in perioada turco- G
craliei de influenle muzicale profane (asmata exoterika), striine de caracte- I
rul ei bisericesc, caracterizat de sobrietate, evlavie gi sfinfenie. Stiri despre C
pitrunderea elementelor profane in muzica bisericeascd, in aceastd perioadd
ne oferd Macarie Ieromonahul, care menfioneaza urmitoarele, ."
,,[...] pana in zilele lui Petru Moraitul o aEdzare de cdntare se cdnta in
toate parlile lumii, iarii el nu putin egind din drumul celor vechi, si
oares'ce strein semdndnd in mathimile lui, cei dupa ddnsul pulin de nu
toti, nu numai cd cu totul le-au dejghinat, dar si schimonisituri, din
cap si din trup au inceput a face cdnd cintd in sfdnta biserica, si de la
acegtia, si spre incoace au inceput a sd uri cele asdzate,;i bisericegti, si
pre cele de Prea Sfdntul Duh insuflate, a le numi gretoase gi
plicticoase, si cu un cuvdnt au inceput a sd cinta c6ntece lumeEti, gi de
multe ori a sdL auzi in sfanta biserica chiar acelea care le c6ntd turcii in
cafenele, Ei prin adunarile lor si pretutindenea a sd auzi si a sd striga
c8ntlri noao, gi profora de Jarigrad, cantiiri noao gi ifos de Jarigrad,,1.
Catre sfdrsitul sec. al XIX-lea, ierarhul carturar Melchisedec Stefdnes-
cu, mare om de cultura si simfire rom6neascS, ce a jucat un rol determinant
in oblinerea gi recunoagterea autocefaliei Bisericii Rominegti de citre patri-
arhia de la constantinopol, evidentia, la rindul sdu, situatia apdsdtoare re-
simlita de romini in perioada stipanirii grecegti, in timpul cdreia au fost
adusi episcopi, egumeni si cdlugdri din orient. in bisericile domnegti fuseseri
adusi cintdretj greci, intelectualitatea era grecizatd, gcoala se fdcea in limba
greacd, iar in biserici se citea gi se cdnta in grecegte2.
Tot Macarie protopsaltul este acela care ne descrie lupta ce s-a dat in
Biserica Romineasci la acel timp de rdscruce istorica, pentru introducerea
cdntirii in limba romdni mult disprefuitd de greci:

I MrcaRm IononouaHur,,
,,Prefala" la lrmologhion, Viena, 1823, pp. VIII 9i X.
2 Melchisedec STEFANESCU, Memoriu pentru cdntdrile
biserice;ti in Romdnia, Bucuresci,
Tipografia Cd{ilor Bisericegti, 1882, pp. 20-22.Referiri la situaf,a nefavorabili muzicii biseri-
cegti rom6nesti in acea perioadd aduce gi Ion Popsscu-PASAREA, ,,Muzica bizantind", in: Bise-
rica Ortodoxd RomAnd, seria III,49 (1931) 2-3,p.207, apoi, Nifon N. pLorE$rEANu, Carte de
muzica bisericeascd, BucureEti, 1902, pp. 51-53 etc.

106
PruNCTpu ISTETICE SI ?ROZODICE IN CRIATIA,,, STUDII
,,Dacd nu cdnta cineva cintece cu amestecdturi de pestrefuri, nu era
primit dascdl la biserica, iar de canta cineva chiar melodii turcesti,
acela de era grec, era primit gi recomandat ca dascdl desavarEil cu ifos
de Jarigrad; iar romdnul de ar fi avut megtegugul gi iscusinfa lui Orfeu
T E

o
gi glasul lui Cucuzel, indata i se zicea cd nu este bun de nimic si ci nu
L
are profora de Jarigrad"3.

Cercetdnd documentele muzicale ale acestei zbuciumate etape din is-

o
toria muzicii bisericegti romdnegti, muzicologul Octavian Lazir Cosma ajun- G
ge la concluzia cir I
,,Niciun domeniu muzical de la la rdspintia veacurilor XVIII - XIX nu C
a fost atdt de zdruncinat ca cel al muzicii psaltice. Desigur, modificari
E
au survenit in toate compartimentele activitSlii muzicale, conform
tendinlelor socio-culturale ale epocii, dar acestea nu au avut, nici pe
departe, intensitatea, frecvenla si dramatismul cunoscut de cdtre
muzica religioasa. Mehmorfozele artei psaltice nu sunt schimbiri
diacronice, ci mai degrabd efectele unei puternice crize, a cirei
culminalie se inregistreazd. acum, marcdnd consecinle ce se vor
implanta adinc in fiinla muzicii romdnegti"a.

Rominirea cintirilor bisericegti a avut o dubld semnificafie: pe de o

parte, constituia un argument in favoarea suslinerii tendinlelor de afirmare a
culturii romdnegti, iar pe de alti parte, oferea romdnilor ortodocgi posibilita-
tea de a-qi exprima propriile sentimente gi trairi religioase in limba matern5.
Evolufia procesului de romdnire, iniliat in epoca Sfdntului Voievod martir
Constantin Brdncoveanu, de cdtre Filothei sin Agai Jipei, autorul primului
manuscris muzical bisericesc romdnesc intitulat Psaltichia rumdneascd
(1713f si continuat de $arban protopsaltul, Ioan sin Radului Duma Brago-
veanu, Mihalache Moldoveanul (Moldovlahul), Naum Rdmniceanu gi urmagii
acestorao, este incetinita in timpul stdpdnirii fanariote, insd derularea mai
lenti a acestui proces a avut rezultate pozitive, toate acestea culminind in
mod favorabil cantirii bisericegti, in prima jumdtate a sec. al XIXlea, atunci
cdnd marii dascali Macarie, Anton Pann, Dimitrie Suceveanu, precum gi alli
psalli rom6ni au purces Ia munca de transmitere a repertoriului muzical bise-
ricesc existent la acea vreme, in limba romini, in primd fazd, si la alcdtuirea

3 Maclnlr IERoMoNAHUL, ,,Prefa!a" la lrmologhion, p.X.

a Octavian Lazir Cosua, Hronicul muzicii romdne;ti, vol. II (1784-1823), Ed. Ivluzicald a
Uniunii Compozitorilor, Bucuregti, 197 4, p. 60.
5
Manuscris original pistrat in fondul Bibliotecii Academiei Rom6ne, sub nr. 61.
6 Pentru o documentare exhaustivi asupra romdnirii c6ntirii bisericegti in sec. al XVIII-lea gi
inceputul sec. al KX-lea se poate cerceta lucrarea Pdrintelui Arhid. Sebastian BaReu-BucuR,
Cultura muzicala de tradilie bizantind pe teritoriul Romdniei tn secolul WIII ;i inceputul
secolului XIX;i aportul original al culturii autohtone, Ed. Muzicald, Bucuregti, 1989.

107
PR.I,rcr.Dn.ZarunraMATEr STU D lll-fi
de lucriri psaltice originale, in .u trptu I
fazaimediat urmitoare. Concomitent
de eliberare a romdnilor de la inceputul sec. al XIXlea de sub tutelaotomand E
;iagrecilorvenitidinFanar,sedesfdsoarisilucrareadestatorniciresiper-
manentizare a muzicii bisericesti rominesti, ideal implinit datorita celor doi u
corifei ai stranei rominesti, Macarie Ieromonahul si Anton Pann. t
Munca lor nu a fost deloc ugoard, atat fiindcd au intSlnit opozitia das-
O
calilor greci, dar gi pentru faptul ca fdceau o munci de pionieraf care nu
putea fi lipsita de anumite neajunsuri. Acesti doi maegtri ai artei muzicale c
psaltice, gcolili de marele dascdl grec Petru Emanuil Efesiu, reprezentant al I
reformei hrisantice in fara noastrd, au deprins regulile componistice gi de tal- c
micire a c6ntdrilor. Astfel, dupi cum bine remarca Pr. Frof. Nicu Moldoveanu:
E
,,Toti acesti protopsalti apar ca niste figuri extraordinare, care din
dorinla lor fierbinte de a cinta pe limba patriei gi cu ei tot romdnul, au
tradus textul c6ntdrilor din grecegte, l-au adaptat melodiilor si invers,
melodiile le-au ajustat, le-au aranjaf le-au scurtat gi le-au lungil
potrivinduJe cu muzicalitatea textului. Astfel, ei au reuEit si impunl
de la inceput acestui mod de c6ntare o noti specifica romdneascd ;i
mereu au trlit gi au lucrat animati de aceastd dorintd, reuEind sd
creeze o cdntare noud perpetuatd pani astdzi in bisericile noastre"T.

Anton Pann si opera de rominire a cintf,rilor psaltice

Opera de romdnire ini,tiatd de mitropolitul patriot Dionisie Lupu la in-
ceputul sec. al XIX-lea gi dusd la indeplinire de Macarie Ieromonahul gi An-
ton Pann, cdrora le-au urmat alli psal,ti romdni, viza adaptarea liniei melodice
la ideile textuale. cdrlile de cult fiind traduse in limba romind inci de timpu-
riu, incepdnd cu sec. al XVI-lea, urma simbioza text-melodie, ce trebuia infap-
tuiti cu multr mdiestrie. Acest proces, inceput in sec. al xvlll-lea de Filothei,
devine destul de anevoios, insd strddania celor doi romdni se dovedegte a fi
de bun augur, plind de succese. Macarie va tipdri la Viena Theoreticonul,
Anastasimatarul si lrmologhionul, in anul 1823, acestea fiind primele tipdri-
turi muzicale psaltice in limba romind, realizate in conditii grafice de excep-
[ie. Ulterior va mai tipari alte cdteva lucrdri, Tomul al doilea al Antologiei
(1827) Ei Prohodul (1836).
Rezultatele muncii de rominire intreprinse de Anton Pann vor fi mult
mai bogate decdt cele realizate de Macarie, acest lucru datordndu-se faptului
cd era cu mult mai tdndr decit Macarie si, fiind bun cunoscitor al muzicii
laice cu care eya deprins inca de t6.nd.r, cunostea simtdmintele gi gusturile

7 Diac. Nicu MoLDOVEANU,

,,Muzica bisericeascd la romdni in secolul al XIX-lea,,, in: Glasul
Bisericii,4l (1982) 11-12, p.887.
108
PnrNcrprrlsrETrcEsrpRozoDrcErNcREATrA... S T U D I I ffi
oamenilor in mijlocul cdrora trdias. insd, spre deosebire de Macarie Ieromona t
hul, Anton Pann nu a fost atdt de fidel melodiilor grecegti ca inaintasul siue.
LE
Astfel, Anton Pann a romdnit Ei muzica, adici a adus-o la simtul si la
linia melodici a sufletului romdnesc, specifici gi identificabila in comparalie O
cu cea bizantinS, cat qi cu cea slav5, cu care era mai in contact, dar cu care L
nu se confundal0. El a intrebuinfat pentru prima oara verbul a romAni in O
scopul sublinierii raportului dintre text gi melodie si melodie ;i text in muzica
bisericeascS. in sensul acesta, protopsaltul dadea marturie despre activitatea G
muzicald intreprinsd inci din frageda sa tinerefe: I

,,Eu altele n-am invdta! decit din mica copilSria mea mi-am biitut capul C
ca sd ajung desavargit in me$tegugul muzicii bisericesti, in care am gi E
izbuttt Dupd ce am inv5lat canoanele ;i ortografia acestui mestesug
(regulile de scriere semiografici si cele componistice, n.n.), n-am zdtbovit
q romdni gi a lucra pe note carlile cele mai trebuincioase"ll.

in alt loc, reia aceastd idee a romdnirii, spun6nd: ,,Eu, dorind ca si nu

las pe rominii iubitori de muzicd lipsifi de o asemenea trebuincioasl. carte,
m-am sirguita o romAni"l2.
Despre modalititile de lucru adoptate de Anton Pann in cadrul operei
de rom6nire, muzicologul Octavian Lazdr Cosma evidenliazi urmatoarele:

,,Anton Pann desffioari in paralel cu Macarie

Ieromonahul aceeaqi
muncd. Spre deosebire de acesta, procesulromdnirii muzicii
bisericegti la Anton Pann ne apare mai complet, deoarece nu respecti
cu prea mare strictefe originalul grecesc, ci, in virtutea adevdrului
artistic gi claritSlii ideilor muzicale, purcede la simplificarea cdntdrilor
prin amputarea 1or, prin reducerea simfitoare a arabescurilor adeseori
greoaie si greu de re!inut"l3.

Succesul operei sale muzicale s-a datorat darului cu care Dumnezeu l-

'a inzestrat dar gi pregatirii dobandite la scoala psaltului grec, serdarul Dioni-
sie Fotino, venit in tara noastrd din Patrasul Peloponezului, la inceputul sec.
al XIX-lea. Anton Pann a primit de la acesta primele leclii de muzicd in sis-

8 Gheorghe CIoBANU,
,,Muzica bisericeasci la romini", in:. Biserica Ortodoxd Romdnd, 90
(1972) t-2, p.175.
e Diac. Nicu Moloovoaxu,
,,Muzica bisericeascd ia romani...", p. 896.
10
f Antonie P*tuArnelA, Anton Pann, protopsaltul ;i poetul, un Esop al romanilor, in'.
Dascdli de cuget ;i simlire romdneascd, Ed. Institutului Biblic 9i de Misiune a1 Bisericii Orto-
doxe Rom6ne, Bucureqti, 1981, pp.303-304.
11
Anton PaNN, ,,Prefafa cdtre cantitori" la Fabule ;i istorioare, Bucuresti, 1847, p. 4.
12
Anton PauN, ,,Prefafa" la Noul Doxastar,tom I, Bucuregti, 1841, p. III.
13
Octavian Lazdr Coslta, Hronicul muzicii romAne;ti, vol. III (Preromantismul, 1823-1859),
Ed. Muzicald, Bucuresti, 1975, p. 138.

109
PR.I,NCT,Dx.ZauanIAMATEI S?U]]IIffi
temul de notafie prehrisantic sau de tranzihe,denumit cu termenul g.n.ri. I
de sistima cea ueche,bazatpe notatia cucuzelianit
Celemaimu1tedintiparituri1epsa1tuluirominsuntexighisirisauta1-
I
mdciri ale cdntdrilor compuse de acest psalt grec. De la el a invalat mestqu- O
gul musichiei cu toate regulile estetico-componistice, a$a cum mirturiseste in L
Bazul sduta.
.,
La aceste doud elemente se adaugd. experienfa acumulatd de-a lungul
anilor, in care acest neobosit truditor a lucrat cu timp gi fdra timp pentru a u
oferi Bisericii noastre intreg repertoriul muzical liturgic. Era congtient de i
importanfa cdntdrii romdnegti pentru toli romanii, ardtind cd fiecare popor C
trebuie sd asculte in limba proprie cuvdntul lui Dumnezeu, ca sii il poati
asimila, trdi ;i pune in practicd.
L

Cdntarile liturgice romdnegti sunt un bun prilej de a cunoaste gi mdr-

turisi adevdrurile de credinti descoperite de Dumnezeu. Apartinind genera-
!.iei de oameni cu trdire ;i simlire rom6.neasc5, Anton Pann adresa cdntdrefi-
lor romdni indemnul-program de a cdnta in limba mamii ;i a tatii, de a iegi
din intimidarea gi inerfia vremurilor trecute, a$a cum se poate vedea din pre-
fala Heruuico-Chinonicarului situ:,,Cdntd mdi frate romdne pe graiul gi lim-
ba ta / Si lasd cele strdine ei de a 9i le cinta / C6rntd, s5'ntelegi gi insufi gi
cali la tine ascult / Cinstegte ca fiescare limba gi neamu'ti mai mult"15.
Pini la Macarie si Anton Pann au mai existat incercdri de tilmacire a
cdntdrilor de strand, de cele mai multe ori soldate cu st6ngdcii si nereugite.
Dorinta traducitorilor de a menfine neschimbata linia melodicd greceascd
conducea la inadvertente si contradicfii intre text gi muzicd., precum: intrebu-
infarea accentelor silabice si expresive nepotrivite. Pe de altd parte, netinin-
du-se seami de ideile si topica textuali greceascS, apareau rlsturnari si dez-
acorduri intre intelesurile si sensurile cuvintelor gi turnurile melodice. Lucrul
acesta il observa cu citiva vreme in urmd muzicologul si bizantinologul
Gheorghe ciobanu, care arita cd nepotrivirile dintre text gi melodie se dato-
rau traducerii in prozd a textelor imnografice greceqti, care fuseseri alcituite
in metru poetic, si menfinerii topicii grecesti, destul de diferitd de cea rom6-
neascd. in cercetdrile sale care fac referire la procesul de romdnire, trage
urmdtoarea concluzie:
,,in linii mari, cdntdrile psaltice in limba romdnd apartineau - pind in
perioada de activitate a 1ui Anton Pann
- uneia din urmdtoarele categorii:
a) traduceri, cu pistrarea intocmai a liniei melodice; b) traduceri, cu

ra Anton Peru, ,,lntroducere" la Bazul teoretic ;i practic al muzicii biserice;ti sau Gramatica
melodicd, BucureEti, 1845, pp. XXV-XXVI.
1s
Anton PmN, ,,Cdtre c6ntatori", Heruuico-Chinonicar,tom I, Bucuresti, 1847, p. VII.
110
 STUDII
T
PnrNcrpri ESTETiCT Sr pRoZoDrcE rN cRrATrA...

adaptarea liniei melodice la spiritul limbii romdne; c) crealii directe pe

texte romdnesti"16.
E
DascSlul nostru a beneficiat, am putea spune, de toate rezultatele
muncii inaintasului sdu Macarie, dar cu iscusinta-i bine cunoscuta a reugit
o
si-l depdseascd, atdt prin claritatea stilului sdu componistic si de tdlmdcitor L
cit ;i prin numirul mare al tipiriturilor muzicale pe care a reugit sa le dea la o
lumind in propria sa tipografie, pe care a infiinfat-o cu eforturi personale
G
destul de mari, la care s-a adiugat sprijinul mitropolitului Tarii Romdnegti
Neofit al ll-lea. A reusit sa tipareascd20 de cdr! pentru strana (dacd socotim I
;i reeditarile unora dintre acestea), afara de celelalte lucriri cu caracter lite- C
rar si muzical laic, precum si culegeri de colinde gi cintece de stea17. rL
Prin urmare, romAnirea la Anton Pann reprezinti opera de redare a
melodiilor psaltice, traduse si compuse, in acord cu muzicalitatea limbii ro-
mdne. Pe de o parte, aadaptat muzica latextulliturgic, lindnd contde accen-
tele silabice (tonice) si de cele estetico-expresive impuse de ideile textuale,
reliefand c6t mai inteligibil posibil intelesurile gi exprimarile textuale, pe de
altd parte, s-a strdduit si adapteze ;i textul la melodie, in ideea de a-i pdstra
intr-o oarecare mdsuri frumuselea si originalitatea.
A respectat topica romdneascd, adaptind astfel melodia, gtiind ca topi-
ca limbii grecegti este foarte adesea diferitd de cea a limbii romSne, Ei a avut
in vedere gi numarul silabelor textului liturgic diferit in cele doui limbi, pre-
scurtdnd gi prelungind melodia in functie de cerinlele textului rominesc.
in manuscrisele gi tipariturile sale indicd chiar maniera lui de lucru,
prin termenii: prelucrat, tradus, tntocmit, talmacit, prefdcut, compus, romA-
nit. Despre nereugita unor traducatori in modul de articulare a muzicii cu
textul liturgic ne mdrturiseste psaltul in prefala Bazului sdu, urmdtoarele:
,,Si alli s'au incercat la talmacirea c6ntSrilor bisericesti, dar n'au fdcut
' decdt au ridicat siiabele zicerilor strdine gi in locul lor au asezat
silabele zicerilor romdnesti; si in melodie pe unde nu s'au ajuns silabe
(fiind unele ziceri mai scurte in romdnegte), au implinit cu vocale, iar
pe unde au prisosit (fiind unele ziceri mai scurte), au gramadit silabele
tot intr'acelasi loc, sau le'au ingirat in monotonie, sau intr'alt loc viind
tonul melodiei si intr'alt loc tonul zicerii, gi fira a ciiuta la perioadele
intoarse, unde unele propozitii intr'alte limbi vin la urmd iar la noi la

16
Gheorghe CIoneNu, ,,Anton Pann si rom6nirea cintdrilor bisericegti", in: Biserica Ortodoxa
Romind,87 (1969) ll-12, p. 1156; studiul mentionat a mai fost publicat in Studii de etno-
muzicologie ;i bizantinologie, vol. I, Ed. Muzicald a Uniunii Compozitorilor, Bucureqti, 1974,
pp. 317-328.
17
Pentru o mai buni cunoagtere a creafiei muzicale bisericegti se poate consulta teza noastri
de doctorat, intitulatd Profesorul, protopsaltul ;i compozitorul Anton Pann, Ed. Basilica,
BucureEti, 2014.

111
 STUillI
T
PR, I,ECT, Dn. ZnHann MAII]

inceput si la altele dinpotrivd, si asa noima sau intelesul zicerilor care

cer suire cadu in pogorire, si zicerlle care cer pogiorire se duc in
suire; spre exemplu: la zicerile Cer, Pdmdnt, Mdrire, Smerenie, E

Tdnguire, Bucurie gi cel. Cat ar gre;i intr'aducdtorul unei cdrti de ar o

zice: Pimdnt, in loc de: Cer, M5rire, Smerenie, Tinguire, atat gregeEte
si intr'aducitorul unei cintiri de va intrebuinta melodia uneia in locul
t
alteia pentru cd precum toate cele'lante gtiinle isi au regulile gi
canoanele 1or, aqa si Muzica are pe ale sa1e"18.
G

Principii estetice si prozodice in gindirea muzicali a lui Anton Pann I

in tradilia
muzicald, bisericeascd romdneascd., Anton Pann este cel C
dintdi compozitor de cintiri bisericegti care realizeazit o operd muzicald lr.

fundament6ndu-se pe o ,,conceptie esteticd a cuvdntului si a versificafiei.

limbii rominegti"le.
Este lucru stiut ca, in cadrul relatiei dintre text si melodie, textul de!i-
ne primatul, melodia putdnd fi consideratd ancilla cuvdntului. Aceasta are
menirea de a pune in valoare semnificatiile estetice ale cuvSntului, sensurile
Ei expresivitatea acestuia, astfel incdt sd se realizeze un acord deplin intre
cuvdnt si muzic5. Muzica trebuie sd sublinieze si sd accentueze mesajul textu-
al, sal faca mult mai transparent 9i mai clar in minfile gi inimile ascultatorilor.
Acest principiu al concordantei cuvdnt - melos se cere respectat mai
ales in c6ntarea bisericeascS, prin intermediul cdreia intelegem si trdim mult
mai intens adevirurile dumnezeiesti. TotodatS, cdntarea bisericeasci ne prile-
juiegte adevarate stdri de rugdciune, de emofie sfinta, de unitate spirituala cu
semenii gi inillare duhovniceascd.
Pentru ca muzica bisericeascd sa poatd trezi in sufletele oamenilor as-
tfel de stdri de profundS spiritualitate ortodoxd, trebuie ca cel care este preo-
cupat de domeniul componisticii sI stipineascd foarte bine, sub aspect tero-
retic, anumite principii sau procedee estetico-prozodice pe care sd le poata
aplica in compoziliile sale.
Anton Pann, ca nimeni altul, nu numai cd a deprins foarte bine reguli-
le melofacerii, dar le-a si aplicat in compoziliile sale. Deopotrivd, a fost Ei un
foarte bun teoretician, iar lucrul acesta il putem desprinde din lucrdrile in
care a expus sub aspect teoretic aceste reguli gi procedee estetico-prozodice.
Mai intai de toate, recurge La simplificarea liniei melodice din cintdrile
grecesti, pe care o socotea adeseori ,,ingiorgonati", afirmind cd ,,mestesugul
nu st5'n scrisul gorgonat, ci in buna potrivire ;i in stilul luminat"20.

18
Anton Pallll, ,,lntroducere" la Bazul teoretic..., pp. XXXV-XXXVI.
1s
Octavian L. CosMA, Hronicul muzicii..., vol. III, p. 138.
20
Anton PaNN, ,,lntroducere" la Bazul teoretic..., p. VIII.

112
PnrNcrprrrsrETrcEsrpRozoDrcrrNcRxArrA... S T U D I I FT-l
Tot in cuvdntul cdtre cdntitori din Heruuico-Chinonicar,adauga faOtul
,1
c5, in acliunea sa de talmacire din grecegte in romineste, a procedat ,,nu ludnd
E
toate de r6nd, cit sd nu scaz un oligon, precum vdz altji fdcdnd2l, ci am ciutat
la tonul zicerilor rominegti. $'am potrivit glasuirea ca'n vorbiril e fffest"22. O
Prin aceste cuvinte infelegem cd a fost nevoit sd adapteze melodia la ,,zi- L
cerile romdnegti" ;i, de cele mai multe ori, pentru reugita acestei lucriri, a kebuit O
sa reduca numirul neumelor diastematice existente in melodia greceasca gi sd
G
lind cont de numdrului silabelor imnelor romdnegti sau chiar sd mai adauge
unele semne, in situa$a in care textul rominesc con$nea mai multe silabe. I
Mai mult decdt atit, a urmirit si articuleze melodia cu textul, respec- C
tdnd accentele silabelor rominesti, astfel incdt melodia si confere expresie
textului romdnesc gi sd-i respecte accentele lexicale extrem de importante r
in frazarea gi in infelegerea acestuia. Aceastd modalitate de lucru o aplica,
in primul rind, ieromonahul Macarie, cel care, degi a rimas fidel melodiilor
grecegti, socotindu-le inspirate de Duhul Sf6nt, acordd intaietate cuvdntu-
lui, afirmdnd c5:
,,[...] intru toate protimisind infiintarea cuvintului, pentru cd de a pune
insuEi acele semne pe un cuvdnt care vine indoit mai lung sau mai
scurt decdt cel grecesc, iaste dobitocie, pentru ci la dangii a;a vine
Tonul cuvdntului qi asa sd scrie, iar unde gi la dangii multe nu s5
potrivesc dupd podobie, alcdtuirea sd face asupra Tonului cuvSntului,
iar nu dupd curgerea podobiei. $i iardgi pentru lungirea sau scurtimea
cuvintului, de a instreina curgerea Meiosului, iaste o nesimtire cu
totul gregiti Ei picat"23.

Primul criteriu urmirit de Anton Pann consti in reliefarea melodico-

intonalionald a silabelor accentuate, astfel incit, silabele accentuate si fie
cintate pe sunete mai inalte decit cele neaccentuate. Pentru a le acorda im-
p,ortanla cuvenitd, de regul5, deasupra silabelor accentuate sunt a;ezate sem-
nele ornamentale sau vocale (fone) care imprimd un accenf precum neuma
ascendenti petasti sau tsaria. in tactul stihiraric, silaba poate cdpita relevanfi
printr-o prelungire melodicd, atingindu-se un punct culminant al frazei
melodice, dupa care silabele neaccentuate ale cuvdntului pot fi plasate cel mult
pe aceeagi treapti a modului, dar mai ales in planul intonational inferior.
Alt criteriu de lucru il constituie respectarea topicii, a locului pe care
il ocupi cuvintele in propozilia romineasci. El constatd ci, in cadrul unei

21
Este foarte posibil sa facdreferire la Macarie Ieromonahul, care, spre deosebire de el, a fost
fidel melodiilor grecegti datorita crezului sdu evocat mai sus.
22
Anton PalrN, ,,Citre c6ntitori", Heruuico-Chinonicar,Bucuregti, 1847, p. VIII.
23 MacaRIe IrRouoNauul,
,,Prefa!a" la lrmologhionului sau Catauasierului musicesc, Yiena,
1823, p. VI.

713
PR.I,ECr.Dn.ZnHARIAMATIr S T U D I I l,-f
fraze, unele propozilii la noi se situeazdtin urmd, iar in limba greaca la ince- I
put sau viceversa. Prin urmare, melodia trebuie sa se lind de text si sd
E
nu
deturneze sensurile propozitiilor romdnegti prin schimbarea registrelor me-
lodice. Dupa cum aratd el, zicerile care cer suire vor fi reprezentate in planul O
melodic ascendent al scirii, iar cele care indici cobordre vor fi transpuse in t
planul melodic descendent sau grav.
Referindu-se la raportul text-melos, Gheorghe Ciobanu vorbegte des-
,4
pre muzicalitatea pe care o incumba fiecare limba qi de care compozitorul -
trebuie si !in5 seamd atunci cind compune cdntdri: I
,,[...] in afard de o topica proprie, fiecare limbd are o muzicalitate C
specific5, de care melodia insdsi nu este strdind atunci cind ia nastere
E
o strdnsd legaturd cu aceasta. Muzicalitatea la care ne referim se
manifestd prin preferinla pentru anumite intervale, ca si printr-o
anumiti structurare a melodiei si a ritmului, traduc6ndu-se in general
prin valoarea intervalica si dinamicd a accentelor tonice ale
cuvintelor"2a.

Un alt criteriu se referi la redarea anumitor stari emotionale, estetice

pe care le transmite textul: exprimarea bucuriei, a tinguirii, a smereniei, asa
cum spune Anton Pann. Toate acestea Le prezintd, prin turnriri melodice spe-
cifice, folosind mai cu seami modulafia.
Pentru a reda melodiile psaltice pe gustul ;i simlul rominului, proto-
topsaltul a procedat la scurtarea frazelor melodice 9i la eliminarea formulelor
melodice strdine etosului cdntdrii bisericegti. A urmarit prin aceasta metodi sd
aducd melodia bisericeasci la firea limbii romdne, pdstrdnd totodatS, dupd cum
afirmd el: ,,drumul gi ifosul vechilor sfdnt munteni, si mai vdrtos al Patriei"25.
Avdnd criteriu selectiv, cunoscdnd simfirea si gustul romSnului, el
spune cd n-a adaugat figuri melodice proprii, rdmdndnd in felul acesta fidel
tradiliei muzicale bisericesti, ,,ci ca o albind umbldnd in multimea poemelor,
am cules pe cele mai placute si obicinuite Bisericii noastre"26.
Pregatirea ilustrului dascdl de musichie se datoreazd, pe de o parte,
priceperii, sensibilitdtii si mdiestriei sale, iar pe de altd parte, educaf,ei muzi-
cale temeinice pe care o dobindise timp de patru ani de la preaiubitul sau
dasc5l, Dionisie Fotino. Toate cunostintele de estetica muzicald. le datora
profesorului sdu, muzician, scriitor, poet gi istoric, pe care-l avea exemplu in

2a
Gheorghe Ctos.lNu, Anton Pann;i romAnirea cdntdrilor..., pp. 1157-1158.
25
Anton PINN, Bazul teoretic..., p. )O(XVIII.
26
Anton PINN, Bazul teoretic..., p. DfiVIII.

L74
PnrNcrprrEsrETrcEsipRozoDlcErNcREATrA... S T U D I I ffi
toate laturile activitdtii sale. Referindu-se la Doxastarulacestuia, pe care ,- l-
a rominit2T l-a tiparit in anul 1841, spune, ",
;i E
,,Autorul acestui Doxastar, serdarul Dionisie Fotino, fiind desivir;it in O
mestesugul musikii a dat o probd de talentul siu imbogSlind podoaba
Bisericii cu aciastd intocmire a sa prin care au aritat cd si cintirile L
bisericqti le putem gl5sui cu rostire ritoriceascd, ca sa fie cu inteles si O
cu dulceafa in a:uzul ascultdtorilor"28.
G
Lauddnd stilul componistic al dascalului sdu pe care gi-l insusise, stil
T
bazat pe o profundd valorificare esteticd a textului liturgic, spune:
C
,,intr'insul (in acest Doxastar n.n.) iubitorul de Musika intampina tot
felul de thesuri (propozifiuni melodice), precum: de umilinld, de E
rugdciune, de plangere, de intristare, de bucurie gi altele; intr'insul
invald cum sd glSsueasci intrebdtoarea (propozilia melodici
interogativi), Minundtoarea (exclamativd) gi ce sdvdrsiri sd
intrebuinteze la toata Pontuatia, va sti cum sd pdzeascd tonul la
Ligusa, la Paraligusa si la Proparaligusa (se referi la formulele
cadentiale in leg5tura cu punctualia textului). Va cunoaste diapasonul
si Dis-diapasonul a fie cdruea Glas in indltare peste indltare gi in
pogorire pand supt pogordre; va vedea ce fel glSsuesc zicerile ceresti
si cele ce cer suire; cum gi zicerlle pdmdntqti si cite cer josire [...]"2e.

Despre eleganla stilului sau componistic gi a melodiilor acestuia, mir-

turiseste Anton Pann si in introducerca Bazului sau teoretic gi practic, astfel:

,,[...] in elegantul sau stil vede cineva patimile sufletesti descrise dupi
megtegugul ritoric; il vede, zic, in cele Anastasime (intr'ale invierii)
revirs6nd melodie feluritS: cu simpatie canta patimile si inmormdntarea
Mintuitorului, cu intunecare pogoard in cele de jos ale pdmdntului, din
camirile iadului radicSnd pre strimosul Adam in desfilirile Raiului, si
, laudi cu glas triumfdtor biruinla a tot puternicului; cu care a!5!d
patimile sufletesti ale auditorilor, le strdmuti duhul din ganditor in
intirititor, din umilit in desfatator si celelalte"3o.

27
La Biblioteca Academiei Romdne se pdstreazi ms. rom. 2711, Doxastar, manuscris autograi
care contine Slavele praznicelor gi sirbdtorilor de peste an. in prefala alcatuitd in versuri,
Anton Pann mullumeste starelei Platonida de la mdnastirea Dintr-un Lemn, cireia ii si dedici
acest manuscris, pentru ajutorul gi sprijinul acordat in vederea traducerii acestei cirli. Diac.
Prof. Cheorghe Moisescu mentiona existenla unui alt manuscris Doxastar autograf pe care il
cercetase in casa maestrului si profesorului Ion Popescu-Pasirea, dedicat aceleiasi maici stare-
)e; wzi Diac. Gh. Motsrscu, ,,O sutd de ani de la moartea 1ui Anton Pann (1854-1954)", in:
Biserica Ortodoxd RomAna,73 (1954\ \-2, p. 170, nota 44.
28
Anton Patul, Iy'oul Dorastar, tomul I, Bucuregti, 1841, p. III.
2e
Anton PaNN, Noul Doxastar., p.IlL
30
Anton Patw, ,,Introducerc" la Bazul teoretic..., pp. XXVI-XXVII.

115
PR.LECT.Dn.ZnrrnnrnMarEr S T U D I tffi
Urmdnd concep$ilor profesorului sdu, Anton Pann ,,nu privea *.toaiu I
formalist, ci ca pe un mijloc de expresie a unui continut"31. Astfel, muzica
E
este pldnso-cuudntare, si
o
insusi glasul Ei cuv5ntul care l'a insuflat Dumnezeu in om, pentru
,,[...]
ci toati glSsuirea si tot cuvdntul este melodie fireasc5, prin urmare tot L
cuvintitorul este Muzic, care din pornirea organului si lovirea aerului o
prin g6tlej gi nari isi rdsund. glasul cu suisuri si pogordsuri gi i;i
formeazd. cuvdntul mai puternic sau domol, umilit sau plangator, dupa
G
simlul gi patima trupului sdu"32. I
Mai mult decdt un simplu limbaj prin mijlocirea ciruia omul poate co- C
munica semenilor sentimentele si trdirile, c6ntarea bisericeascd imbracd haina E
gi caracterul rugdciunii, a relafiei si dialogului omului cu Dumnezeu, forma
prin care omul a slavit gi slivegte pe Dumnezeu. De aceea, referindu-se la
contributia Sfinlilor Pdrinli in stabilirea glasurilor bisericegti, ne arata c6:
,[...] ;'au putut forma mai multe moduri de pl6nso-cuvdntiri, cu care
apoi slivea pe Dumnezeu, isi sdvirga rugdciunile cdtre ddnsul, igi
descria patimile unul citre altul, igi impirtiqa bucuriile etc."33.

inzestrat cu calitdlile unui dascdl desavargif bun cunoscator al reguli-

lor estetice ;i componistice, protopsaltul romdn lasd urmaqilor o operd muzi-
cali bisericeascd ce va servi stranei rom6nesti mult timp.
in continuare, vom incerca sa urmarim cu ajutorul unor exemple me-
lodice extrase din creafia protopsaltului romdn, modul in care a aplicat regu-
lile estetico-prozodice in traducerea si compunerea cdntdrilor bisericegti.
Vom selecta cateva cantlri din tactul irmologic gi cel stihiraric. Nu vom pre-
zenta exemple din tactul papadic deoarece, dat fiind stilul melismatic foarte
bogat al acestor cdntdri, regulile prozodiei pot fi urmirite mai anevoie.

Tactul irmologic
Bx.: Catavasia a 9-a la invierea Domnului din Catauasier,1846, p.59.

3r Diac. Ion Poeoscu, ,,Anton Pann - clasic al psaltichiei romineqti", inl. Biserica Ortodoxd
Romand,93 (1975) 3-4, pp. 456-466.
32
Anton ParN, ,,lntroducere" la Bazul teoretic..., pp. IX-X.
33
Anton Pallx, ,,Introducere" la Bazul teoretic..., pp. IX-X.

776
PRINCIPII ESTETICE SI PRoZoDICx TN CRIATIA.,,

r
-51;- ,---j-l==\
.--l- -?-
Ga
ctas t ;{
rr -1
ea

--- r- o e-ru-sa-,'
., ./..-_
J\-.i*u-te
S1]UDTI

*
--S
r1r
; . ----3\
zn
T
?,

ru-mi -n"ea-ziletu-mi -)Eiza-t" - - --.fr* *-r"

Lu - mi-nea - ze-te
L
lu - mi -

-+l=-
---i-:-.--* f---G
$-=s -..---G))L
IY
t-
-i ;J11-s--1$5 t .; VI

Dom-nu - lui "Ores{e ti - near re-sa-rit Y J-te a-cm gi le bu - cu - ra

=-
Si - oa-neA iar
G
ne au E - s6-dt sal - E a-cum- 9i te bu cu - € Si-oa - ne I
VII VIII
9-\ >>\ >>--l;;>-dr, T.--S))c .:. a >t-<- C
tu cu-E - tL ve -se -16-te - te YNas-ce-ti6-..- de -Dum-n.-r., ATn-tru ln-
- L.
L

Dum

vi - e - rea Ce - lui n:s - cut al-

Schema ritmici:

I nea- z5 -te
Lu - mi - lu - mi - nea - zd -te
UUl.,UUUUI'UU
dactil tribrah , dactil
ll No-u-le le-ru-sa-li -me ce
r!uuuuuouu
troheu dactil
ttl ;la - E"- ""u - lui
O u O u\J
va........_

troheu dactil anapest

lv Eres- I;;-E E - se -;ii
O UT'U UJ JO
troheu, iamb , ,pinc, dactrt amfibrah
V sal-ti a-cum gi te bu-cu-re, Si-oa-ne
OuuUuurruuuOu
iamb , amfibah pirlc dactl
,
Vl iar tu cu-ra-td ve-se-leE-te-te
,

UUt,(,UUUT,LJ\-]
J!9_ anapes! ,

Vll NEs - cd - toa - re de Dum - ne - zeu

U U O UU U U A
lroheu peon lll troheu iamb iamb
vrrr fi.iil Tn - vi-e - r; U; -rui IE; -cul EIG;
U.I UUUII,\JOUUVUU)
Exemplul de mai sus releva o ritmici eterogena.
in prima propozilie melodicd, verbul lumineazd-te, la modul imperativ,
persoana a II-a, este repetat si redat melodic prin saltul pe treapta a III-a DI
(SOL) qi prin revenirea pe treapta PA (RE), de pe care, acelagi cuvant este
redat tot printr-un desen melodic ascendent-descendent cu cadenfare pe
treapta NI (DO). Cele doud mici culminatii apar pe silaba accentuatd a cuvan-
tului: lu-mi-nca-zd-te. Deasupra acestei silabe accentuate (tone), Anton Pann

777
PR.I,ECT.Dn,ZnrmnnMATEI S ? UDI1
T
ageazd semnul vocal petasti cu clasmi, dindu-i o rotunjire in executie .uu I
mai bine spus, evidenfiind-o prin durata de doua batli Ei prin aparitia brode-
E
riei (ornament) in planul melodico-intonational. Din punct de vedere semio-
grafic, pe prima culminafie el pune neuma petasti - semn care indici o O
treapti suitoare accentuatd, iar pe cea de-a doua culminalie pune oligonul I
sub care se gaseqte psifistonul, aici, cu rolul de a accentua a treia silabi a O
cuvintului. Agadar, constatim atdt o plasare a silabelor accentuate in planul
intonational superior celorlalte silabe neaccentuate, precum gi intrebuinlarea
tl
unor semne vocale ascendente cu valoare de accent. I
in propozifia melodicl nr. III, ca slaua Domnului, respectd intdietatea si- C
labei tone. in primul rind, se poate observa o schimbare de registru: KE (LA)-NI' ,
(DOllDI (SOL), traseu melodic foarte des intdlnit in cdntarile psaltice. Aceasta '
scurti propozifie confine tot doud culminatii realizate pe silabe accentuate:
Dom

a---$-i,6'
"#;r'l ^ \-, r,
Acest model de acumulare melodico-dinamicd este intalnit indeosebi
atunci cdnd avem doui cuvinte cu accent pe prima silaba. Climax-ul cintlrii
se gdsegte pe prima silabi a cuvdntului Domnului, autorul acordindu-i intd-
ietate melodici;i de accenf fiind numele Mdntuitorului.
Urmdrind cu atentie modul desfdsurdrii melodice al tuturor propozitii-
lor muzicale ale acestei cdntdri, observdm acordul perfect dintre text Ei melo-
die, culminatii melodice pe silabele accentuate, mici prelungiri melodice ale
acestora, inldnluiri melodice in sens ascendent-descendent purtate pe silabele
accentuate ale textului liturgic.
Vom prezenta in continuare un alt exemplu clasic, rugiciunea Tatal
nostru, compozilie originald, in care psaltul realizeazd o perfecta relatie text-
melodie, motiv pentru care aceastd cintare s-a impus detagat in repertoriul
muzical bisericesc romdnesc fatd de alte variante romdnesti existente.

118
PzuNCTpTT ISTXTICX SI PROZODICE IN CREATIA... STU DIIT
T
Ehul ldt. g PaT
E
t-

o
L

Ta - tdl nos - tru Ca - re-le egti in ce " - rud sfin - [eas cii - se nu - me- le o
IIIruV S.(\;- G
: ,!i.6;,.--- .ar---- L,=-\t..-i- 7r,
Tdu dl vi - e Tm - pe - rI - !i - a Ta tt fa-ci-se vo - ia Ta g pi"-"r, in cer g
I
C
im-pe-re-ti - ca-se vo - ia Ta pre - cum in
u-t+.P vu
F
a

c -enVIII
cer
E
cllr ,c:-- v 9
\
.Ir ->
I ^e
'-:\) -1 -
t':--- r:Sc\
9i pre r pai-neanoas
- - trd fi .
-'*-11'3"
in 'l iE-ne-o no " ue as-t5zi
- p6.mAnt ceaspre 1e

aj pre "pe - mant pai - nea noas - trA ea spre fi - in da - ne{ no - ue as - tizi

l-.-€- - .,t-1, j3' )\\t: .,1-t T r3----r. ----:i.

-.-
i Si ne iar-t6 no-ud gre-lr-,.-,"norr-rr. ipre-cum qi noiier;ilgr.)f1-,ornog-

$i ns iar-L no-ua gre-9a - le-lenoas-tre pre-cum noi ier -t5m- gre - 9i - li-lor nog
pre - cum 9i noiier-t5m_gre-9i-li-lornog-

XI XII
$. a* n .l !5 >,-::. )- \J )-\ t- 1 c:. 1 -1t- :- ) -) )
- tri /\ gi nu ne du-e pre not in-tru- ts - pt - te 9 ci ne- iz -- Oe -i6

nunedu-€pre rs-pr ci ne iz-ba-ves

t
)Y-\-(\-(}.:
te- de cel vi - dean-

-v+c
te_ de el -e/
u - clean_

in prima propozitje melodicS, invocalia Totdl nostru este bine Einditd

sub aspect estetic si prozodic, silabele tone fiind intonate pe trepte superioa-
re celor atone (neaccentuate):
la n0s
Ga--\
\--\ta
\\ttt---/
Vu

Imediat, compozitoru| realizeazd un traseu melodic ascendent, indi-

,-'r-*\
Ga

\t" -Pa

cind foarte expresiv imaginea cerului ca locag al lui Dumnezeu.

Din punct de vedere melodic, avem de-a face cu o acumulare in planul
intervalic. in acest fragment muzical, autorul pleaca de pe treapta DI (SOL),
779
Pn.I,rcr.Dn.ZnnaruAA&{TEr S T tJ D I IFf.{
atinge treapta PA (RE1) prin prelungirea silabei accentuate a cuvdntului
ceruri gi cadenleazd pe KB, treapta a IV-a a scirii melodice a glasului V. -|
E

cey'
/t\
,,KO
\ruri L

-Dlc"-..u_r"
,u*Ka
--___rr,.e*i in
Ke
C
PaVuG
Avem de a face cu o construcfie melodicd de tip piramidal, al cdrei ic- ,
I
fus (accent expresiv) se situeazd pe treapta PA (RE1) din acut. Anton Pann
construieste o propozilie muzicala expresivd, lindnd seama de reliefarea sila- C
belor accentuate, dar mai ales de regula frazdrii sau regula prozodicd la nivel E
de frazd,, pun6nd in valoare sensul intregii propozilii melodice, al cdrei mo-
ment de maximd tensiune gi expresivitate se produce pe substantittul ceruri.
in propozitia a II-a: sfinleascd-se numele Tdu, accentul expresiv cade
pe silaba a doua, careia Anton Pann ii atribuie un epistrof sprijinit pe oligon
cu psifiston, cu rol de intarire, cu atdt mai mult cu cdt aceasta propozifie se
desfisoard in sens contrar celei dintdi (sens descendent). Mai mult decat at6t,
el dd culoare acestei propozitii melodice cu ajutorul ftoralei enarmonice hi-
sar, pentru a sugera gi sublinia rugaciunea prin care cerem ca numele lui
Dumnezeu Tatal sd ne sfinteasca sufletele ;i viafa.
Propozitiile melodice III, N gi V realizeazd impreuni o scard melodici
ascendenti printr-o acumulare melodicd treptati, astfel:

faci -se voia TaKe

Obtinem astfel o scard melodicd cu o acumulare expresivd pe cuvdntul

cer. Melodia se desfaEoard pe un ambitus de 9M.
Propozifia melodicd nr.Yl realizeazd. un mers melodic descendent, ob-
linut primul rdnd prin saltul descendent de 8p PA' (RE1) - PA (RE) si apoi
in

tu
din doui in doui trepte:
Pa

Saltul descendent vine sd, sugereze planul pdmAnfusc redaf potrivit

legilor prozodiei, in registrul grav.
Propozitiile VII gi VIII realizeazd un tot unitar, mai ales prin aparifia
structurii enarmonice hisar, culoare melodicd cu rol in intensificarea ruga-
ciunii de cerere.

120
PRrNcrprrEsrETrcxsrpRozoDrcErNcREATrA... S T U D I I ffi
Propozitiile nr. IX gi X sunt asemdnitoare sub aspectul structurii *.- I
lodice, sugerdnd, prin microinter"ualele ce apar in scara melodici hisar, ruga ,_-
L
fierbinte inchinati lui Dumnezeu pentru iertarea pacatelor noastre.
Finalul il redi in doui variante. Varianta melodicd nr.2 cu redarea cu- C
vintului uiclean in registrul grav este mult mai satisfdcdtoare, linind seama L
de faptul cd cel rau nu poate fi exprimat corect printr-o exaltare melodica, ci
L-,,
printr-o plasare a realitifii acestuia in sferele cele mai tenebroase.
Prezentdtm in continuare un fragment din Doxologia glas I tetrafon a G
lui Dionisie Fotino alcdtuiti in notalia de tranzilie, tradusd de Anton Pann in t
noua sistim5; copist Iosif Naniescu 10 martie 1843 (text grecesc), tradusd de C
Anton Pann la cererea Episcopului Chesarie al Buzdului. r L
"HXoS I iiror: Xuoeivr *o.p*, {
(bazul in Ke grav)

BAR
;'#;;;=;:;;
t!-
*;:; ;"1;-;'
Ao Ed do. to !€! <av !. 10 q@a

-.f
8o Ed ev_ u

A6 Zd_- td 6eL a-" a,. .6 e..

I II
----5'$ - >:s-- i.+ - ; v-,= )-q.*u..--I -
-l:?
'_ Sla-ve - e Ce-lul @ne-aia € lat lu - mr-na tt sta-ra in - tru cer-' O" Y,r,
Ti

IM
Sfa-v6 Ti - e Ce Lui ce ne-aia - re- tat lu - mi- Sh - ve ln - bu 6ei,

rrr r_v
_.J=

epo ,oL< 60 rr

+e\ o.a\.

Daci facem abstracfie de semnele timporale vom constata cd melodiile

in cele doud variante de manuscris, prehrisantici(cu notalie de tranzifie) gi
hrisantici (cu text grecesc) sunt aproximativ identice.
in prima propozifie, varianta cu text romdnesc este ugor modificata da-
toritd numirului diferit de silabe:

r21
 lEcr. Dn. Zauanrn MarEt STUDII
T
PR.

troheu iamb
A,o V.a ool ro Eet
uau
Er
E
v, a'3',U13*Ut
o
tphey trolteu, troheu , _?!Wgsl _Agfiptr\
.troheu, L
Sla-vi li-e Ce-lui ce ne-ai a-re-tat lu-mi-na
I., U tIU U'U A U UUU UUU
G
Varianta melodicd greceascd contine un numdr de noud silabe, iar
formulele ritmice sunt diferite fafd de cele existente in traducerea romdneas- I
cd. Coincidentl ritmici existi numai la inceputul propozitiei melodice, dupa C
aceea diferentele ritmice sunt evidente. Varianta in limba romina contine un r
numdr de 14 silabe, de aceea Anton Pann recurge la o ugoara modificare a . "
liniei melodice, pentru a adapta corect melodia greceasci la textul rom6.nesc.
Astfel, el aplica procedeul augmentdrii melodice sau al prelungirii acesteia in
funclie de accentele textului romdnesc, de numarul silabelor din prima pro-
pozi\ie, pistrdnd insi integritatea melodiei grecegti.
Propozitia a doua:
jsbzq@fg iamb
u --trohes--
,

Do (or ev tl.,ro rou6 Oe o

t utl-tt-t't1 u urt
troheu, tpaeq Jrotg!_ troheu , __g!Cp1g!_
sla-vd in-tru cei de sus lui Dum-ne-zeu
UJ U UU O U A U U U O
Schemele ritmice sunt aproximativ identice, insd numdrul de silabe es-
te diferit:
- 8 in varianta greceascd;
- 11 in varianta romdneasci.
Prin urmare, avem un adaos de semne vocale (tone) in varianta ro-
mineascd.
Aici propozilia melodicd culmineazi pe treapta PA'(RE1), la cuvintele
cei de sus.

Ke Ke

In schema traseului melodic al acestei propozifii, se observa foarte bi-

ne culminalia melodicd obtinuta printr-o miscare ascendenti cu acumulare
de tensiune gi descendenta, de relaxare gi cadenlare pe silaba a treia accen-
tuati a numelui propriu Dumnezeu, in treapta de bazdKE.
722
PRrNcrpnEsrETrcEsrpRozoDrcErNcREArrA... S T U D I I ffi
Propozifiile III gi IV ale celorlalte variante melodice au un *.r, a..- I
cendent, deruldndu-se in cadrul octavei perfecte KE (LA central) - KE (LA) F
din registrul grav, av6nd rolul de a sublinia ideea cobordrii lui Hristos la
oameni, pentru a aduce din inallimile cerurilor pe pdmdnt, pacea gi bunavoi- C
rea. Daci primele doud propozitii melodice se desfigoari in registrul superior L
de la KE (LA) la PA' (REl), indicand slava gi lauda ce se aduc lui Dumnezeu
O
de citre oameni impreund cu cetele ingeresti, propozifiile III ;i N, prin tra-
iectoria melodicd descendentd de la KE (LA) la KE grav, vin sa sublinieze G
ideea cobordrii lui Hristos la oameni, unind astfel cerul cu pamintul si adu- I
cdnd in lume pacea gi bunavoirea intru oameni, printr-o schimbare a relalii- C
lor interumane,bazate pe adevar si iubire. E

Tactul stihiraric
in acest gen de cintari,principiul sublinierii;i reliefarii silabelor ac-
centuate (al respectdrii ,,tonului zicerilor rominesti") este la fel de bine apli-
cat ca gi in cintarile irmologice; insd, mai mult decat atdt, datoriti scriiturii
melodice foarte bogate, silabele accentuate din cadrul cuvintelor primesc o mai
mare importanfi, prin asa-zisele prelungiri melodice. Astfel, silaba accentuati a
cuvdntului se evidenliazd nu numai in planul accentuarii ci Si in cel melodic"
Iatd un astfel de exemplu:
Slava Litiei glas V !a NagtereaDomnului
,,Magii, impiralii Pergilor..."
(in Noul Doxastar,lom a, 1841, p. 125-1261

-t--/

Ma-'---1 sii Im - pi ra - tii qi - lor

dactil
Schema *f*=
Ma-oii lm-oe-ra-tii Per-si -lor
rlrmlcaaiJuurrruauu
Dacd ludm in considerare schema ritmicS formatS, sesizdm faptul ca si-
labele accentuate din cadrul acestei propozilii melodice sunt subliniate prin
scurte prelungiri melodice. Prima silabi a cuvintului ,,ma-gii" capdti consis-
tenla ;i importanla in raport cu a doua silaba, prin prelungirea ei de la
subtonul NI (DO) pand la treapta Ga (Fa) - punctul culminant al acestei pre-
lungiri, dupd care urmeazd, relaxarea printr-un mic arc melodic pe treptele
VU (MI) - PA (RE) care sunt plasate deasupra celei de-a doua silabe.

723
Pn.I,lcr.Dn.ZnrnnrnMATti S ?UDI Im
Procedeul prelungirii silabei accentuate si al evidentierii acesteia in pfu- |
nul melodico-intonafional poate fi observat si in cazul celorlalte doud cuvinte E
ale acestei propozifii melodice; si acestea au acelagi tip de construclie in plan
dinamic, cunoscdnd o ugoard crqtere a intensiti$i (crescendo), iar celelalte
(r
silabe neaccentuate, cintindu-se in planul intonational inferior, caracterizat L
din punct de vedere dinamic printr-o scidere a intensitSlii (decrescendo).
6
Aceastd constructie melodicd de tip anabasis-catabasis, pe contur si-
nusoidal, este specifica melodiilor psaltice. Tot in acest exemplu putem con- C
stata ci cele trei mici arcuri melodice se subordoneazd, unui arc melodic ce i
circumscrie intreaga propozitie melodicS. Acesta pleacd de pe treapta NI C
(DO), culmineazdin treapta KE (LA) 9i coboara pe treapta GA (FA). Treapta
KE (LA) devine climax-ul acestei propozilii melodice sau punctul de maximi. !
rl

tensiune si expresivitate al acesteia.

Ceea ce urmarim sd subliniem este ci Anton Pann lne seama in con-
struclia melodiei de expresivitatea cuvdntului gi a intregii fuaze melodice, de
inlelesul pe care aceasta trebuie sdJ exprime.
Exemplul w. 2 - Fragment melodic extras din ,,Slavi... Si acum...",
glas 6, de la Ceasul al IX-lea, slujba Ceasurilor impirdtegti dinaintea prazni-
cului Nagterii Domnului, Noul Doxastar, tom. I, 7841, p. 727.
II
- t--,.i-J.
----+-..-.......-.".".-----..-
i-t-41- fi r- ) )l t- )
As - t6_
-\>i>-I-iit: as - tdzi se nai - te__

u- r"*'" tii te

A
din Fe cioa F

dir Fe - cioa -la

-/--+--\
::i$-!15-i :\;t+-* J.
n6- toa - t5- f6p - tu - ta

Urmdrind cu atenlie raportul text-melos, observdm o corespondentd

perfectd, un acord deplin intre cele
doui elemente ale acestui fragment me-
lodic. Silabele accentuate sunt subliniate prin prelungiri melodice, cele
neaccentuate se subordoneazd acestora printr-o melodici mai restrdns5, pe
care am putea-o numi comprimare melodic5.

724
PRrNCrprrEsrErrcEsrpRozoDrcErNcREArrA... S T U D 1 I h}-{
Silabele accentuate sunt, de asemenea, plasate pe intervale superioare f
silabelor neaccentuate, primind o oarecare pregnanfi sub raportul dinamicii
E
melodice. Piecare dintre cele trei propozilii poartd un accent expresiv, dar
punctul culminant al expresivitlfii intregului fragment melodic este plasat in C
propozilia a III-a, la cuvintele Cel ce are fn mAnd batd fdptura. L
Mai exact, intreaga forfa a expresivitalii melodice, acumulatd pe par- O
curs, se consumi in propozilia a III-a pe cuvintele Cel ce are..., ahngdnd
treapta melodici cea mai inalt5, NI' (DO1); tot aici autorul folosegte petasti G
cu chendimri - salt de trei trepte pe o silaba accentuata si clasma, care dd I
acea broderie, vrdnd sd evidenlieze atributul Fiului lui Dumnezeu de Atoltii- C
tor sau Pantocrator, Cel ce are (!ine) in mdna toata faptura.
E
Melodia acestui fragment atrage atenfia asupra paradoxului na;terii Fiului
lui Dumnezeu din om, posibilitatea venirii lui Dumnezeu Cel Atotputernic la noi,
prin nagterea trupeascd supranaturalS din Fecioara Maria. Degi este Dumnezeu
mai presus de timp, accepti din smerenie (tot act al atotputerniciei Sale) si iubire
si intre sub vremi, sd se asemene noud oamenilor, afard de picat.
Acest fragment melodic poartl gi ualenle estetice, deoarece reugegte
prin incarcdtura sonoritalii sale sa sublinieze ideea atotputerniciei lui Dum-
nezeu Fiul, care astazi se na;te din Fecioara; de asemenea, adverbul de timp
astdzi, care marcheazd prezentul continuu identificat cu timpul liturgic 9i
iegirea din timpul cotidian (caracterizat prin cele trei dimensiuni: trecut, pre-
zent Ei viitor) este redat printr-un motiv melodic bogat gi subliniat prin repe-
tarea lui. Astfel exprimat melodic, cuvdntul astdzi rcprezintd, din punct de
vedere semantic, importanla evenimentului sfdnt, a sdrbatorii, in care omul
este chemat si laude, si cdnte si si slSveascd Nagterea lui Hristos.
Al doilea procedeu se referi la respectarea topicii limbii romdne.Yom
lua primul exemplu melodic, fraglment din Slava Litiei Criciunului, prezen-
tandul in ambele variante, greaci si romind. Varianta greacd a fost luati din
ms. gr. 185, p. 87 din Biblioteca Palatului Patriarhal, autor Dionisie Fotino.
a) varianta in sistema veche (notafie de tranzifie):
clasv A q
I
>:-\a--*i^>>= 1A--r.ll,-E .-
y* IIep oo o dv P* oc letg yvo ov re< =
oe Eoq

Mn yd nep ao lad ler< y,o o! rei q-6

III
yl n 4< te 'z9e
j.>:> ,1
,pdor
t'--- =.
Eeed.pd
$-;-.+
---\.-:,.9-EG\-

rL TI n< ae
't
i>- -q
--i:rf

725
 STUDll
T
Pn. I,rCr. Dn, ZaUnnIA MATEI

Textul: ,,t/Mayot fispotrlv Boor,l.eugn rfiryvovreg oocpcoE

Tov III /ext" ytlE tel0evro w
/ Bcroul.ecr oupnr,vov." E
traducere neliterara:
t/Magii ai per;ilor tmpdrali/t cunoscAnd ardtat o
tt/Cel ce S-a ndscut pe pamAntlv pe imparatul ceresc L

b) varianta transpusd din notatia de tranzilie in notalia hrisantic5, o

textul romdnesc, Noul Doxastar, tom I, 1841, p.725:
I
{:
II
I
^tru - Sii- lm - pd - ra - lii 06. - si - to. 11 "r-nos-cend-
C
r!
MA gii- 'im - pi -
fl
)G)[.--^ - t._r--!- i - - :r--,r----r.--
9 pre im - pa - i tur '
-a-reiat
- -------

r--*--,\.-IV-' , ,+ I9 "-q+(\-<-1115
- \f ,t1 ..-1
ce
-r:-.i - rdic a.,-* nds-cutoiP'o.-

Cel- €-

\...-? q
x

#
ment
-

.) llJA
manl

Textul: Magii, imparalii per;ilor, cunoscdnd aratat

pre impdratul ceresc Cel ce S-a ndscut pre pamAnt
Corespondenta propozitiilor melodice:
I (gr.) -+ I (rom')
II (gr.) --r II (rom')
III
(gr.) --+ IV(rom.)
IV (gr.) -+ III (rom.)
Observam ci primele doui propozitii melodice coincid si se suprapun,
deosebirea intervenind in cadrul propozitiilor III si IV, al cdror loc este diferit
in funcfie de traducerearealizatlin fiecare dintre cele douS limbi; traducerea
romdneascd impune o topicd diferita de cea greceascd. Prin urmare, Anton
Pann, respectind topica textului romanesc, a intervenit asupra melodiei gre-
cegti, fdcdnd unele schimbdri. Astfel, a obfinut acordul dintre text ;i melodie.
Daci ar fi schimbat textul grecesc cu cel rominesc fiird a fine seama
de diferentele de topica, textul romdnesc ar fi intrat in dezacord cu melodia
greceascd. Tot astfel, daci n-ar fi urmdrit conturul gi sensul melodiei, adap-
tdnd-o la ideile gi intelesurile traducerii rominesti, s-ar fi produs dezacordul

726
PruNcrprrEsrETicEsrpRozoDrcErNcREArrA... S T U D I I l-T{
textului rominesc cu melodia. De aceea, el recurge la schimbdri melodice I
intre propoziliile III si IV, deoarece in traducerea romdneascS, propoziliei ,.
melodice nr. III, pre impdratul ceresc ii corespunde propozilia melodicl IV
din versiunea greceascd, iar cuvintelor Cel ce S-a ndscut pre pamdnt (pro- O
pozitia melodici IV) le corespund cuvintele propozitiei melodice nr. III din I
versiunea greceascS.
O
Respectdnd regula topicii limbii romdne si punind melodia in concor-
dantd cu textul romdnesc, Pann dovedeste precizie si dexteritate in activita- G
tea de traducdtor al cdntirilor bisericegti girecegti in limba romdnS, articuldnd I
melodia cu continutul si intelesurile textului.
C
Al treilea procedeu se refera la expresia textului. Dupi cum arata An-
ton Pann, zicerile care cer suire sevor c8nta in sens ascenden! iar cele care E
cer pogordre se vor cinta in sens descendent. De asemenea, acest procedeu
este aplicat si in vederea exprimdrii anumitor stari sufletegti: plangerea, tdn-
guirea, inspdimdntarea, lumina, intunericul. Toate acestea le exprimd el, fie
intrebuinlind registrele scarilor melodice, fie moduland in alte structuri me-
lodice prin care sd poatd si transmita aceste stdri sufletegti.
Urmatorul exemplu pune in lumind plenitudinea bucuriei, spafialitatea
acesteia (cer-pimdnt), cu prilejul botezd,rii Mdntuitorului in riul Iordan de
citre Ioan Botezatorul (extras din Doxastarul lui A. Pann, vol. I, Bucuresti,
1841, pp. 166-167).
Gtas Vlll
9i acum".. de la Litia praznicului Bobotezei

.. 1{--
l=-+-\>j\ - aa>\ >>-..->J- i:\ 1
dt As tATi t6a
->

ri s * ./,q5:qLiv>i\--\r->>>>>;!S
=+--c -i
re---- ce
,- resti ii iir-p* ? , - ' na gi--t'- re ; --
\-1-
ce -
,-
re oa-man

Bxemplul acesta di expresie antonimiei cer - pamArzl printr-un mers

melodic contrar, in care realitatea lumii cereEti este redata in registrul su-
perior al scdrii melodice a glasului VIII, de la DI (SOL) la VU' (MI1), iar lu-
mea pdmSnteand este redatd. printr-o melodicd descendentd de la DI (SOL) la
DI grav (SOL din octava mare) - p2 - in cadrul intervalului de 8p.

727
 s'1'UDll
Pn.I,ecr. Dn. Zrur,qr,rn M,qrEr

Schema grafica a fragmentului de mai sus: T

E

(}
t
o
G
I

Iatd un alt scurt fragment melodic, in care protopsaltul nostru reugeg-

te, folosind modulafiile, si exprime anumite stdri pe care le experiazd. insigi
natura inaintea Creatorului. Exemplul este luat din Doxastar, tom I, 1841, p.
151, slujba ceasurilor Bobotezei, Slava... Si acum..., glasul VIII, Ceasulint6i.
.-_---<+r q=\
It
f
* -i- s e,.:_-is\ >+ r- >+--\ > >-..:
"r VA zu - tu - te-6u- . te- a - e-- t-
->

Mer- s6 - to - rul- I - na - ln

in propoziliile II gi III intalnim doui modulalii cromatice in glasurile

VI, respectiv II, prin care protopsaltul incearci sd exprime ,,temerea" si,,cu-
tremurarea". Foarte adesea redi aceEti termeni prin fragmente melodice
cromatice, incercind sd relief.eze cdt mai bine starea psihico-afectivd pe care
o impune textul imnografic. Toate aceste pasaje cromatice pun in eviden!5
starea de micime gi neputinla a fapturii create ;i a omului inaintea Slavei gi
atotputerniciei lui Dumnezeu. Momentele acestea pot sugera nu numai teama
sfanta si cutremurarea in fafa unui eveniment sfint, ci si simlamintul de
uimire gi de coplegire date de smerenia si cobor6rea Fiului lui Dumnezeu la
noi. Marelia lui Dumnezeu se poate vedea gi in actul dqertarii Ei smereniei
Sale, in cobordrea la noi qi in acceptarea asumdrii trupului nostru si in res-
pectarea tuturor legilor gi precripfiilor Legii Vechi.
Exemplele de mai sus reprezintl doar citeva clisee melodice cu ajuto-
rul cdrora ne-am propus pe cdt cu putinfd, sd demonstrim izbutirile pro-
topsaltului romdn in arta prozodiei cdntarilor bisericesti, cligee ce dezvdluie
luciditatea si acuratefea stilului componistic pe careJ stipdnea ca nimeni

728
PruNCrpnESTETrcEsrpRozoDicxrNcRrATiA... $ T U DII
ry
altul, precum gi calitdlile de bun estetician reflectate in modul de construir.
structurilor melodice modale. " -L
E
intreaga sa creatie abundi in astfel de exemple , care constituie un
adevdrat material de studiu componistic psaltic pentru toli aceia care se in- O
cumetd sa pitrundd si sa cunoascd tainele melofacerii cdntului bisericesc. L

Concluzii o
G
Reprezentant al cdntarii monodice de traditie bizantinS,,estetician al cu-
vintului si talentat maestru al cdntdrii bisericesti ;i al cantului in general, meri- t
te recunoscute pe buni dreptate de posteritate, Anton Pann pune, impreunl C
cu Macarie Ieromonahul, bazele rominirii cdntlrii bisericesti la inceputul sec.
I
al XIX-lea, desdvdrsind opera inceputd de precursorii sdi din sec. al XVIII-lea.
.Iubitor al limbii romdne gi al tradiliilor muzicale bisericegti si laice romi-
nesti, Anton Pann a reugif poate cu mici neajunsuri, sd inscrie in patrimoniul
muzical bisericesc intreg repertoriul cdntirilor de strand, pe care le-a modelat in
concordanli cu firea si muzicalitatea limbii rom6ne. in acest sens, a tradus si a
compus cdntiri bisericesti publicate in numeroase cirli de psaltichie. O buna
parte dintre compozitiile lui sunt executate la strand si in zilele noastre.
Printr-un continuu efort de rominire a c6ntarilor, adicd de adaptare gi
redare a vechilor cdntiri bizantine in limba romdneascd liturgicS, psaltul
romdn a reugit si confere acestora o frumusete textuali si muzicalS aparte.
Prin varietatea muzicald si printr-o coloristicd modalS inconfundabilS, Anton
Pann a realizat o asezare melodicd conformd cu intelesul gi simful spiritual al
romdnului. Instruit la gcoala muzicald componisticd a primului sdu dascdl de
muzicit bisericeascS, Dionisie Fotino, Pann ;i-a insugit o conceplie estetico-
prozodici temeinica. Aceasta nu este numai o expunere teoretici consemnati
in lucririle sale cu conlinut didactic, ci, mai cu seami, o real5 aplicare in
.planul crealiei sale muzicale bisericesti. in cadrul compoziliilor sale psaltice,
el line seami de accentele vorbirii romdnesti, de topica, expresivitatea gi ce-
rintele lexicale ale limbii rom6.ne, precum si de mesajul 9i ideile teologice
bogate pe care le cuprind textelor imnografice ortodoxe. Exemplele prezenta-
te in acest studiu vin sd releve modalitilile de lucru adoptate de Anton Pann
in cadrul activitalii sale de adaptare a cintarilor cu text grecesc la firea si
specificitatea limbi romdnegti liturgice.
Prin urmare, Anton Pann poate fi considerat un progresist, un promo-
tor al curentului rominesc in Bisericd, prin traducerea si compunerea dupd
procedee foarte bine definite a cintarilor de strani in limba patriei, dar si un
autentic patriot, care a incercat prin opera sa laici sd culturalizeze poporul
din care fdcea parte, s5-l trezeasca la realitatea istorici si sal constientizeze
de valoarea si locul siu in istoria universald., alSturi de celelalte popoare.

129
PR.I,ECT.Dn.ZnrmnnMATxr ,5 T ti D i I |-1-
Nu int6mplstor oameni de culturi din tara noastrd l-au considerr, .u I
fiind primul folclorist care s-a apropiat, in vremuri confuze din punct de ve- E
dere cultural, de cintul traditional folcloric, prin intermediul cdntecelor sale
de lume, si care ne-a ldsat mostenire pretioasele colinde gi cdntece de stea pe O
care le-a cules in multele si neobositele sale calStorii, transcriindule in nota- L
lia psaltica, dintre care unele circulS pdna astazi in multe dintre culegerile O
muzicale religioase gi folclorice. Pentru motivele enumerate mai sus, Anton {_
Pann poate fi consideraf pe buni dreptate, unul dintre marii romdni din vea- \J
cul al XIX-lea care au contribuit la promovarea culturii populare in limba ro- I
mdnd ;i Ia rdspdndirea cdntecului romdnesc bisericesc ;i laic la toti romdnii. C

Summary: Aesthetic and prosodic principles underlying the

works of Anton Pann
At the beginning of the 19n Century, the Romanian Principalities were
marked by a desire of emancipation from the Phanariot domination and a move
towards a Romanian national affirmation in all realms: political, social, cultural and
clericai. During that time, Greek was used in churches because of the teachers bro-
u€ht in by Phanariot rulers. Consequentiy, the Romanian language spoken by the
people was marginalized and despised by the Greeks. However, in early 19th Century,
Greek-origin liturgical chant integrated certain lay elements of Turkish music (asma
exoterika). This way, one of the first teachers of the time, Hieromonk Macarie [Ma-
kariusl, was determined to eliminate this type of influences, proving them unfit to
the church music style characterised by humility, holiness and sobriety. Therefore,
during the first half of the 19n century, Dionisie Lupu, the Romanian metropolitan,
began a comprehensive process of Romanianization of liturgical chants. Amongst the
most representative figures of that period were Hieromonk Macarie and Anton Pann.
The Romanianization of chants within the Romanian Orthodox Church had a lwo-
fold significance: on one hand, it constituted a favourable argument in favor of the
efforts of asserting the Romanian culture and on the other hand, it offered Romani-
ans the possibility to express their own religious sentiments through their native
language. The evolution of the process of Romanianization was initiated in the age
of Constantin Brancoveanu, the Holy Saint Martyr, by Filothei sin Agai Jipei, the
author of the first Romanian musical manuscript entitled "the Romanian Psalter"
(i713), and later continued by Serban the precentor, Ioan sin Radului Duma Braso-
veanu, Mihalache Moldoveanul (the Moldovlach), Naum Ramniceanu and his suc-
cessors. This evolution proved to be slower during Phanariot rule; however, the
beginning of this process had positive results, all of these culminating favourably in
the first half of the 19th century. Anton Pann, one of the successors of Hiermonk
Macarie, received thorough musical training in school from his Greek teacher, Dioni-
sie Fotino. He was a musician, a historian and a poet. He used to teach the rules in
the ancient notation of church music which was based on the Kukuzelian semio-
graphy. From his Greek professor, Anton Pann learned the principles of church

130
PnrucrprrnsrETrcEsrpRozoDrcErNcREATrA... S T U D I I hT{
!
music composition which he later applied to his work of translating liturgical chants I
into Romanian. During 1816-1817, Anton Pann studied church music under a new a-j'
notation called Chrystantic, with his other Greek teacher, Petru Emanuil Efesiu. This
new type of musical notation, based on the old notation, was implemented by a pro- (}
fessors commission at Constantinople which included: the archimandrite Hrisant of r
L
Madyt, Grigorie Protopsaltis and Hurmuziu Hartofilax fiibrarian]. The resuits of this
musical reform were brought from Constantinople to Bucharest by the Greek teacher O
Petru Emanuil Efesiu. He was called to Bucharest by the ruler of Wallachia in order
to teach psaltic music at the newly established school at the St. Nicholas Selari
-
\,
Church. However, the main purpose of the Greek teacher was to promote liturgical I
chant in Greek. This prompted Hieromonk Macarie to translate and publish in Ro-
C
manian the first church music books, in Vienna, 1823: the Theoretikon, the Anasta-
simatarion and the Irmologion. Later on, he would publish the second tome of his E
Anthology (1827) and the Lamentations (1836). His successor, Anton Pann, succee-
ded in publishing more church music books. The musical creation of Anton Pann
includes more than 20 liturgical music books necessary for the entire church year.
Besides liturgical books, Anton Pann also published literary and lay books, such as
Christmas Carols books. The idea of Romanianization of the Romanian liturgical
music, derives from the verb "to Romanianize", firstly used by Anton Pann in the
Prefaces of the Doxastar, volume I, published in 1841.
The Romanianization consisted in rewriting the psaltic songs (translated and
composed) in complete accordance with the musicality and lexical requirements of
the Romanian language. On the one hand, Anton Pann managed to adapt music to
the liturgical texts while at the same time taking into consideration the stressed
syllables and the message conveyed by the texts. On the other hand, he succeeded in
adapting the text to the melody so that its beauty and originality would not fade
away with the transcription. Therefore, he respected the rules of prosody in his mu-
sical creations, a process which targets the intrinsic connection between text and
music. In his manuscripts and publishings, the Romanian precentor indicates the
working manner that he used, through terms such as: processed, translated, tran-
sformed, composed, "Romanianized". In his musical translation efforts, Anton Pann
took text as being the central form, while music was supposed to be a considerable
support for the words. Music is meant to underline the aesthetic meanings of word,
as well as its sense and expression. Thus, in creatingi the chants, Anton Pann adop-
ted a methodology of work 1. Simplifying and shortening the Greek melody, taking
into account the fact that the number of syllabies in the Romanian liturgical texts is
different than the number of syllables found in the Greek texts. He noticed that the
Greek musical phrases are very long and that shortening them might be more ap-
propriate for the times he lived in. 2. The second step consisted in the melodic and
intonational contouring of the stressed syllables of the Romanian texts. 3. The third
step related to observing the Romanian langiuage structure, which was different from
the Greek one.4. The fourth step aimed to render the text's ideas through music. In
this sense, we encounter high and low-pitched musical constructions in some of the
phrases. Other musical constructions are meant to highlight certain emotional or
aesthetic feelings, like joy, lament humility; in expressing these feelings, the composer

137
 PR. LNCT. DN. ZAru\RlAMAIEI STLJDI]

as major, minor, chromatic and enharmonic, the author manages to reveal the main
E
message of the hymnography texts. The examples selected and presented in this
study prove that Anton Pann, the precenter, managed to successfuily apply all of the o
mentioned mechanisms in the process of translation and transposition of Greek
I
liturgical chants into Romanian.
Nonetheless, Anton Pann rnay be considered a progressive promoter of the {)
Romanian current in the Church, through the very well-defined processes of transla-
C
tion and composition of church music in the respective notation. He was a true pa-
triot who intended, through his lay creation, to educate the Romanian people in i
order to make them aware of their historical reality and to help them acknowledge C
their value and their place in the universal history, alongside the other peoples. The
C
scholars of our country considered Anton Pann to be the first folklorist who promo- ]J

ted the traditional folklore music through his lay songs duringi a time of culturdl
confusion. He left a legacy of symbolic Christmas carols and winter season songs
which he gathered from his numerous journeys, transcribing them into the psaitic
notation, some of which are still part of religious and folklore book coilections. For
the above mentioned reasons, Anton Pann is rightly considered one of the greatest
19th century Romanian personalities who contributed to the promotion of popular
culture through the Romanian language and the dissemination of the church and lay
music among all Romanians.

I
i

732