Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Drîmba, Ovidiu - Istoria Culturii Şi Civilizaţiei - Cultura Şi Civilizaţia Greacă

    Uploaded by

    Emilian Popa
    46 views178 pages

    Original Title

    Drîmba , Ovidiu_Istoria Culturii Şi Civilizaţiei_Cultura Şi Civilizaţia Greacă

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    46 views178 pages

    Drîmba, Ovidiu - Istoria Culturii Şi Civilizaţiei - Cultura Şi Civilizaţia Greacă

    Uploaded by

    Emilian Popa

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 178
    Evolutia gtiinfelor in Grecia antica T al Domera dort] Reprezentan Princip concent FILOSOFIA TERAGLIT | -Labaze edlenjortumi st foul, care asigur& migcarea DINEFES _|tenomenctor naturale “Talla Ta baad un rum, dea configura asrae a PITAGORA | armenia unelitere contbulndtaformarea raonalismult DeMOcRIT Btomimut made, = Pornesle dela necosfiatea ca omul 68 se cuToascd pe sine socrare _|indreapta gandires spe linia unui curent umanist lr, spre lore morale PUATON |= Realtatea inconjurtoare este absolut mul nu poste dobtndldecato retecare paral asupra ei “Republic” = Realata poate fcunosculé, pentru c8 din aproape in ARISTOTEL | sproape om poate ajunge a generalzan - “Metafiica” | MATEMATICA + Desi elemente care au oferit o baza de cunostinte | coc |" Deseaper element z je cunostin penta geome, | TARHINEDE — |-Descoperd cau grout species copurio. GEOGRAFIA A ost primal care a evaluat lngimea creurnforinel ERATOSTENE. | pamantului sia stabil un sistem de coordonate matematice pentruharta general auricle sTORA HECATEU |-Tnlucarea “Genealogie™, evocs tecutl Grecia Teloseste | BINMILET | penta prima deta cudnt tren sens de anchet. | = Considerat pros istore sre noua cr consacrate \ Herovor | rézbosieior gtco-persane, ittulate generic “ston” "elds culzafle mal mllca ehogaf decat ca Istorc, prvi dn perspectiva prosati factor supranatural - Relaloazi erenimente da inp roku ploponesia, weinine | ete pin psma cick El esta cl cama dato igoars | ‘motodloges sore pentu cf Incearea a8 expca cauzole nor eveninente, Sle care ‘tore ribolutd peloponesiod”. [oraroRia ~Aoatunul dntre cei mai mar orator, cuvantaile sale cco ia | DEMOSTENE | sGresa repel macedonean Filp al ea find numite “Fiipice”| TERROL = Autor de tagediin care tateaza problema rizbunarif dvine scr | prinorgotuluman, Se nveduce al Gotea actor. : “itt serniicatve: “Pers. "Agamemnon" & | ——— rare mcsnavtacunitomalslcondijasa demurtorIa | E | sorocte _ |Antigons, el accep totusics existenia este supusa destinulut \3 “iRdato mai mare mportanfa dalogu. é = Pune accent pe reprezenterea omenestul eure | acne int-un cada tania cum se ntl Tn “Elocta’. | *Acdversifeatroll actrlor ta redus rll corul Fal Autor a 40 de comed el elicknedreplatea, derseGogla 25a Eg] sristoran [cum team “vapie' Acinra motor: vegies | é ~ CULPURA SU CIVITIZATIA GREACA 8).-Epoca arhaicd. Colonizirile rasul-stat (539).-Literatur: le (544).-Jocurile cma a §tiinl ific si filosoried. si pitagorismitl (in stiin|&, religie si filosofie) (561).-Epoca ae Riizboaicle medice (564).-Constitulia al . Orgatizarea politic’, social’ si administrati} (568).-0 571).-Constitulia spartay si sclav ~ Agricul lura. Meglesugurite. Comer{t] (579).-Cadril urbanistic. Atena, Locuintele (581).-Alimentatia. Ospet G8) Imbracimintea. Igiena, Podoabele (585).-Educalia. Invii{imintul (586).-Pale- stre, Ginma itoria. Situalia femeti (590);Practici funerare. Coneeptul de ping’ (592).~ igioasi, Forme de cult. Religia de stat (593).-Sensurile arte clasice grecesti (596), -Templete, Partenonul (598).-Sculptura (602),-Policlet. Myron. Fidias (6¢ Praxitele. Scopas. Lysip (606),-Pictura, Ceramica (608).-Gindirea stiin{ ified si filosotict. Hera- clit, Parmenide. Zenon din Elea (611).-Empedocle, Anaxagora. Democrit (613).-Matematica . Astronomia, Fizica (615).-Medicina, $colile medicale. Hipocrat (616),-Istoriograt Tucidide (619).-Filosofia, Sofistii (620).-Socrate (624).-Platon (62! E (G31).-Poezia. Simonide. Bachilide. Pindar (633).;Tragedia._Reprezentattiletentrale-(63 Eschil. Sofocle. Euripide (637).-Comedia.Aristofan (639).-Epoca elenislicd (G41 social si economicd (644)=Viala cultural. Activitatea intelectuald (647 tehnieii (6 njele, Géografia (651).-Astronomia. Matematica. Fizica (653).-§ turii. Me .-Misearea filosofici. Cinicii. Stoicisimul (652). Arhitectura (660).-Sculptura, Pictu: (664).-,Romanul gree“, Comedia ( ‘Tiraniile (536).-Poli tele religioase. Zeii. M lai 5). Organizarea -Progrescle in{ele na- -Epicur. Scepticismul (659).- Avia miniaturalé (662).-Poezia. Theocrit. Callimachos Modernitatea culturii elenistice (668). CULTURA SI CIVILIZATIA GREACA irecia preistoricd a miceniang. @ Organizarea economic, adm nistrativi, social si militaria. e Arta micenian’. Religia. @ Invazia dorienilor, Epoca obseu Aparitia .,polis*-u' ¢ Poemele homerice. Hesiod. © Epo ick. Colonizirile. e Regimul politic, social si juridie Tiraniile. © Polis: orasul-stat. © Literatura, Teatrul. Nasterea tagedie din{ele religioase. Zeii. Misteriile, @ Jocurile Olimpice. Arta. Arhi- Templul. @ Sculpt i si filoso: Seoala ° Pi agorismul (in sti religie gi filosotie). Epoea clas Je medice. @ Constitujia ateniana. Organizarea polities, sociali si administrativa. © Justitia. © Constitujia spartand. « Metecii si selavii, © Economia, Agricultura. Mestesugurile. Comerful. Cadrul urbanistic. Atena, Locuintele. ¢ Alimentat Ospetele. © imbrie: ntea. Ig Podoabele. e Educatia. Invafimintul. ¢ Palestre. Gimna- xii, Sporturi. © Cisitoria. Situat ¢ Praetici iunerare. Conceptul de ,pingirire’. © Viata religioasi. Forme de cult. Religia de stat. « rile artei elasice grecesti, ¢ Templelc. Partenonul. @ Seulptura. clet. idias. e Praxitele. Scopas. Lysip. @ Pictura. Ceramica ‘aclit. Parmenide. Zenon din Elea. Empe- 1. Democrit. @ M . Astronomia. Fit Medicina. Hipocrat. © Istoriogratia. Herodot. Tueidide. Sofistii. e Platon. @ Aristotel. Muzica, ¢ Poezia. Simo- Bachilide. Pindar. © Tragedia. Reprezentatiile teatrale. « Esehil. lc. @ Comedia. Aristofan. poea elenistit izarea politi Activitat - © Progresele tehnie: @ Astronomia. Matematica. Fiziea . Sto docle, Scolile me fi, sociald si economici. Viata |. © Stiingele. Geo- @ Stiinjele naturii. Medicina. smul. © Epicur. Scepticismul. eArhitee- ‘Theoerit. Callima- e@ Modernitatea culturii elenistice. a Pictura, Arta miniaturali. © Poezii nul gree*. Come 38 — Istoria culturit si eivilizaftet GRECIA PREISTORICA Teritoriul Greciei actuale a fost locuit incd de la sfirsitul paleoliticului inferior. In urm& cu aproximativ 80000 de ani au migrat aici primii nean- derthalieni, probabil din Asia Mic&, regiune de care pe atunci Grecia era legata printr-o punte terestri, mai tirziu sewfundata, din care au rimas la suprafala insulele Mari Egee. Din aceeasi zon’ rasivitean’ a venit — in mil niul al V-lea i.e.n. — si al doilea val migrator, cel al creatorilor civilizatiei neolitice, Accasta populatic agricoli si pastoral’ mu cunostex ine& plugul, dar avea deja asezari fortificate (ca la Dimini, in Tesalia); iar idolii sai o reprezentau — repetind-o in formele steatopige, tipice neoliticului — pe zeita Paimintului-Mama, simbolul fecunditatii si fertilitaqii. Tn a doua jumatate a mileniulwi al H-lea un now yal migrator, din reg unea Anatolici, introduce in Grecia civilizatia bronzului. Apare aici, tot acum (probabil aduse din Creta) maslinul si vita de vie, ceramica lustruité si pre- Iucrarea metalelor; apar orase si palate fortificate (Lerna, Egina) — ceea ce presupune cxistenta wnei bune organiziiri. Idolii feminini steatopigi din epoca anterioara se mentin, zeita-Mami e reprezentatd uneori cu un copil in brate, iar ofrandele gisite in morminte atesti credin{a in supravietuirea defunctului?. In jurul anului 2000 ins& aceasta civilizatie pre-elenicd se prabuseste sub loviturile unor noi invadatori: grecii de mai tirziu. Cadrul geografic in care va apare si va evolua noua civilizatie si cultur cea a grecilor, cuprinde nu numai Grecia continentala, ci si coasta apusean’ aAsiei Mici, insulele MiriiEgee, iarmai tirziu coloniile din sudul Italiei $i Sicilia®. Grecia continental este o regiune siraci; este foarte departe de a avea resursele economice pe care le ofereau vaile Nilului, Tigrului si Eufratului, Indusului sau Fluvinlui Galben. Munfii ocupi 80% din suprafata tari. Pe mica suprafata cultivabila agricultura se practica in conditii cu totul defa- vorabile, din cauza solului ingrat, a climei excesive, a secetei si vinturilor devastatoure, Contrastele sint mari de la o regiune la alta. Foarte putine zi- ciminte minerale: fier, eupru, plumb argentifer. In schimb, o argila find, e: celenta si din abundentii, De-a lungul coastelor marea patrunde adine In nenu- mirate golfuri. Relieful accidentat si lipsa etilor de comunicatie au determinat fractionarea politica, proprie istoriei Greciei antice, si totodata i-au impins pe greci spre singurele cii de comunicatie mai accesibile lor: pe mare. Nume- Foasele insule care inconjoari Elada au fost tot atitea eseale pentru navigatori 1 © forma interesanta de credin{a religioast este reprezentatd de cultul domestic al saepelui ea paznic al casel, cdeula ise Aducealt ofrande de lapte $i miere, si care personitiea Splritele easel, ale nior{ifor din famitic, Deaitminteri, tn istoria religitior sarpele este, dintre Uoate antmaleie, cet care a avut rolul cel mai important, in ipostaze variate. 2 Incepind din jurul anului 700 ie.n. grecii igi zi¢eau yeleni"; denumizea de ,greci* le-au_dat-o romanti, far denumirea de ,Elada” nu se referea 1d un teritoriu abumit, ~~ eel xrecli n.au fost niciodatd unili nici teritorial nici politic — ei iudiea civilizatia si cultura intregil comunitagi geecesti din teritoriile menjionate mal sus. Ya nordul Tesaliel masivay Olimp atinge © inaifime de aproape 3.000 m. i 516 CULTURA $1 CIVILIZATIA GREACA rtate, siliti de siri- si pentru cei plecali si intemeieze colonii in inuturi Indep! cie si impinsi de noii venili in valuri succesive Acesti noi venili — eare au aparut in Grecia poate chiar in jurul anului 2000 (cf. M. I. Finley) — apartineau acelui conglomerat de populatii eunoseute sub numele de indo-europeni. Acestia au pornit (din zona stepelor Rusiei meridionale, sau poate mai din rasarit) sub forma wnei serii de migratii, in directii apusene diferite si cunoscind ulterior ficeare o evolutie cultural pre- prie. Primii migratori indo-europeni care au coboril In Grecia de azi (Lraver= sind Balcanii — 9) si care vorbeau o limba proto-greaci au fost, se pare, io nienii, Populatiile pre-elenice grecii le-au numele de pelasgi — au fost supuse. Ionienii au introdus in Grecia calul si roata ola- rului (demult cunoscuta in Creta si Asia Mica). Au intrat in contact eu creta- nii, fri insi ca marea si-i atragh deocamdata. Populatie razboinied, organi- zati Inlr-o socielate de Lip mililar, ionienii posedau pamintul in comun. re- partizat spre a fi lucrat in loturi egale capilor de familie. Cu ionienii apar ade- Varate cetali fortificate si sanctuare. lonienii au ocupat intreaga Grecie, inelu- siv Peloponezul; dupa care, sub presiunea altor invadatori — aheii — sau transferat si pe insulele din bazinul egeean si pe coasta occidentali a Asiei Minore, unde vor juca un rol economic si cultural deosebit de important de-a lungul intregii istorii a civilizaliei grecesti. Dupa invazia aheilor (citre 1600 L.e.n.) a urmat cea a triburilor eolilor iar citre anul

    You might also like