O Scurté Analizé a Principiului Legii Mai Favorable. Controverse si Directii de Interpretare in Noul Cod Penal A Brief Analysis of The Principles of Most Favorable Law. Controversies and Directions of Interpretation in The New Criminal Code Une Breve Analyse du Principe de ia Loi la Plus Favorable. Controverse et Directions d'Interprétation dans le Nouveau Code Pénal Nicolae Irina-Raluea anul Il, seria a Il-a, grupa 207 REZUMAT: Corolar al principiului legalitaqii, conceptul legii penale mai favorabile este un instrument ce vine sé garanteze respectarea drepturilor individuale, asigurdnd prin eficacitatea sa, functia de accesibilitate gi previzibilitate a legii penale. De asemenea, consacrarea sa la nivel international evidengiaz’ importanta pe care acest principiu o are in consolidarea democrafiilor europene, care au ca scop fundamental afirmarea demnitifii umane, inainte de inasprirea masurilor prin care se concretizeaza forja de constréingere a statului. Acesta este aspectul pe care fl avem in vedere in aceasti Iucrare, in contexul actual in care practica neunitard a instanjelor de judecatd, precum gi divergentele dintre ICCJ si CCR au permis crearea a numeroase controverse legate de maniera conforma voinjei Jegiuitorului de a aplica legea penala mai favorabil’, in noua reglementare, Cuvinte cheie: principiul mitior lex, lex fertia, institufii autonome ABSTRACT: Orginitated from the principle of legality, the concept of the most favorable criminal law is a tool that comes to guarantee individual rights, thereby ensuring by its effectiveness, the accessibility and predictability functions of the criminal law. Its international consecration highlights the importance that this principle has in strengthening European democracies, who's fundamental purpose is the consolidtion of human dignity, rather than the coercive force of the state. This is have the main idea in this paper, in a period of inconsistent practice of the courts and of different between CCR CCI that allowed the development of many controversies related to the correct manner to apply the principle of mitior lex, as it was intended by the creators of the New Criminal Code. Key words: the mitior lex principle, lex tertia(third law), autonomus i stitution RESUME: Le principe de Ia Joi pénale la plus favorable est la consequence du principe de la Kégalité, dont le but est qui de garantir les droits individuels, la prévisibilité et la fonction daccessibilité du droit criminel. Sa consécration a I'échelle intemationale montre également, que Importance de ce principe est illustré dans la consolidation des démocraties européennes, qui visent affirmer la dignité humaine fondamentale, plutot que la force de la contrainte de I'Blat.C'est ga que nous examinons dans le présent document, parce que le contexte actuel, oft la pratique des tribunaux n’est pas unitaire, et les divergences entre CCR et [CCJ ont permis la création de nombreuses controverses concernant la maniére selon laquelle on peut identifier la volonté du Iégislateur pour appliquer la loi pénale 1a plus favorable. Mots-elés: le principe du mitior lex, lex tertia(\a troisiéme loi), institution autonomeINTRODUCERE Lucrarea de fa} nu-gi propune si dezlege o problema att de controversatti cum este cea care isi are drept sursé principiul legii mai favorabile, asa cum este el consacrat in Noul Cod Penal (NCP), ci indrazneste numai s& atragi atentia asupra unor incongruente care ar putea pune la fndojala caracterul unitar si coerent al sistemului legislativ in materie penald. ‘Vom trata in prezenta Iuerare pe marginea art. 5 NCP, aga cum este el ilustrat mai jos, in ceea ce priveste maniera in care s-a coagulat ca principiu aplicarea legii penale mai favorabile, precum accepfiunile in care a fost infeles si controversele jurisprudentiale derivate din aplicarea sa, ‘Art. 5: Aplicarea legii penale mai favorabile pand la judecarea definitiva a cauzei. (1)in cazul in care de la sivarsirea infracfiunii pand la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplice legea mai favorabiles (2)Dispozifiile alin.(1) se aplicd si actelor normative ori prevederitor din acestea declarate neconstitufionale, precum si ordonantelor de urgenfit aprobate de Parlament cu modificdri sau completari, ori respinse, daca in timpul céind acestea s-au aflat in vigoare au cuprins dispozitii penale mai favorabile., ELEME} ‘TE DE TEORIE ALE CONCEPTULUI MITIOR LEX Conceptul de lege mai favorabila s-a coagulat in contextul in care teoreticienii dreptului penal au realizat ca solufiile promovate pani la acel moment mu ofereau o solutie echitabil® pentru cel ce eidea sub incidenta unei situalii tranzitorii de legi penale! (nici nu s-ar putea concepe ca la momentul in care o lege intra in vigoare si nu existe niciun raport juridic neepuizat, situatie similar’ sila momentul iesirii din vigoare a unei legi). parte a doctrinei sustinea c’ intr-o asemenea suprapunere de legi penale cea care trebuie aplicata este Iegea penal din momentul savarsirii infractiunii, pentru cd numai tn functie de aceasta nfractorul sia asumat consecinfele, iar o aplicare a legit noi ar contraveni principiul previzibilitatii pe care trebuie si-l respecte legea penal. Pe de alta parte s-a promovat ideea conform c&reia trebuie si i se dea prioritate legii noi, pentru motivul c aceasta era in vigoare la momentul la care fapta era dedus& judecdtii, precum si prin prisma faptului ci prin schimbarile produse in ordinea juridicd, s-a realizat o imbunatatire a acesteia, o mai buna concordanta intre elementele de fapt si cele de drept. Niciuna din aceste doua teze nu este lipsita de cri i ambele cazuri s-ar putea aplica 0 sanctiune care si ingreuneze situafia infractorului, lipsindw-l pe acesta un tratament ct mai adeevat principiului legalitaii, Acesta este eadrul in care se observa necesitatea reglementirii posibilitatii de a alege intr-o situatie tranzitorie legea mai favorabila pentru cel ce a sivarsit o infractiune si este subiectul pasiv al raspunderii penale. in urma acestei enunfari a principiului legii mai favorabile* se ridicd urmatoarea interogatie, anume care este algoritmul de identificare a legii mai favorabile? Identificarea acesteia are drept premisa evaluarea legilor succesive, dar nu in abstract, ci {indnd cont de impactul coneret pe care " ait, 173 Noul Cod Penal. " Legea penal. Prin lege pensla se infelege orice dispozitie cu caracter penal cuprinst In legi organice, ordonange de urgentd sau alte acte normative care la data adoptatii aveau putere de lege: ® Explicat teoretice ale Coduui Penal Romén, Ed, Academici Romine, ed. All Beck, Bucuresti, 2003, p.66-68 ® Pe intreg parcursul luerarii vor aves in vedere principiul legii mai favorabile apticatsituaiflor pendinte, adica cele cirora nu li s-aaplicat o hotirdre judecitoreasct definitiva gi irevocabild 2fiecare din ele il are asupra situatiei de fapt in care se giseste inftactorul, prin enalizarea conditiilor de incriminare’, a celor care atrag rispunderea penal, precum sia condifiilor de sanctionare in cazul pedepselor, instanfa va aprecia mai intdi ce este mai ugor pentru situatia infractorului din punct de vedere al naturii sanefiunii ( inchisoare, amend ), iar in masura in care se regiseste aceeasi specie de pedeapsa in fiecare din legile succesive, atunci criteriul il va constitui mirimea pedepsei, fie od vorbim despre durata inchisorii, ori despre cuantumul amenzii. » Agadar, legea penalé mai favorabild se va examina in raport cu toate instituitle incidente, inclusiv cu cele care privesc cauzele care tnlaturaé condamnarea sau consecintele acesicia, flinded modificarile aduse legii penale nu pot crea o situatie mai grea persoanei faydi de care unele institutii penale isi produc efecte juridice."* ROLUL PRINCIPIULU MITIOR LEX iN LEGISLATIA INTERNA SI INTERNATIONALA in masura fn care atat legislafia interna®, cat si cea internafionala” au consacrat in mod expres principiul legalititii, clement fundamental in traditia juridicd european’, consecinjele acestuia se ramified in toate institutiile de drept, iar respectarea sa trebuie s& fie miza oricdrui demers teoretic si practic, Din principiul legalitatii decurg mai multe imperative c&rora trebuie s& li se supund legea’, in general gi legea penala in special, printre care claritatea acesteia, in vederea evitirii arbitrarului, precum si neretroactivitatea, al carei aspect complementar i constituie lex mitior. © netespectare a acestor criterii ar duce la incalearea statutului de stat de drept pe care Romania il asuma’, iar responsabilitatea ce decurge fie din neclaritatea legii penale, fie din interpretarea inexact (adic neconform& cu vointa legiuitorului) realizat& de cAtre instanta de judecati, va aparfine insusi statului roman, care si-a luat angajamentul de a crea condifiile necesare respectirii principiului supremagiei dreptului, precum si de a indeplini ,, mocmal si cu bund- credin{a obligayiile ce-i revin din tratatele la care este parte.,,.'" “in comtextul noii reglementari atunci cénd vorbim despre cerinta analizei conditislor de incriminere, infelegem o verificare @ faptei concrete cur sablonul prevazut de norma penala pentru a vedea dacd nu cumva suntem in prezenta unui caz de dezineriminare, iar numai daca rispunstl la aceasti intrebare este negativ putem trece la analiza conditilor ulterioare » Explicayit preliminare ale Nowlui Cod Penal, vol. 1, ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2010, art. 5, comentarii prof. univ. dr, Constantin Mitrache, p. 74 * art. 5 din Constitutie,, Jn Roménia, respectarea Consttutiei a supremayiei sale gia legilor este obligatorie. Art. NCP ,, Legalitatea incriminarit (1) Legea penal prevede faptele care constituie infractiuni. (2) Nicio persoani ‘mu poate fi sancfionatt pentru o faptd care nu era prevazuti de legea penal la data eénd a fost savarsit. Art. 2 NCP ,, Legalitatea sanctiunitor de drept penal. (1) Legea penali prevede pedepsele aplicabile si masurile educative ce se pot lua faya de persoanele care au savarsit infracyiuni, preeum $i masurile de siguranfa ce se pot lua fafa de persoanele care au comis fapte prevézute de legea penala. (2) Nu se poate aplica o pedepsé ori nu se poste lua (0 masurd educativa sau 0 mesurd de siguranta daca aceasta nu era previizutd de legea penalé la data eénd fapra a fost sivargitd. (3) Nicio pedeapsd mu poate fi stabilita $i aplicata in afara limitelor generale ale acesteia., ” Art. 7 CEDO { Conventia Europeand a Drepturilor Omutul ) , 1.Vimeni nu poate fi condamnat pentru o actiune sau 0 omisiune care, in momenul in care a fost savérstd, ru constituie 0 infeactinne, potrivit dreptului nafional sax internajional. De asemenea, nu se poate aplica 0 pedeapsa mai severd decdt aceea care era aplicabilé in momentul savéryiii forte, in Conventia European’ a Drepturilor Omului, comentariu pe erticole de Prof. dr. Corneliu Birsan, Vol. | Drepturi gi libertati, Bd. All Beck, Bucuresti, 2005, p. 571 * in context juridic european conceptului de lege Ti putem subsuma atat ceea ce este expres reglementat in dreptul intern, ori international, cAt gi ceea ce se coaguleaza cu statut de cutum. In acest sens, Hotdirdri CEDO impotriva Romie’ in materie penalé, Ed, Morosan, Bucuresti, 2011, 339, * Ast. I, alin.( 3) din Constitutie "Art 11, alin. (1) din Constitutie© atare situatie 0 constituie cauza Dragotonoiu gi Militeru-Pidhomi impotriva Roméniei, asupra cAreia Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunjat in data de 24.05 .2007( rimasi definitiva la 24.08.2007). Iintr-o viziune sintetica: reclamantii au depus plangeri la CEDO, invocéind c& statul romén se face vinovat de inetlcarea art.7.1 siart. 5.1 (dreptul la libertate si siguranta)"” din Conventia Europeand a Drepturilor Omului, soliciténd de asemenea aplicarea art. 41’? din Conventie.in sustinerea punctului lor de vedere reclamanfii au argumentat c& instanfele de drept intern din Romania au_aplicat retroactiv legea 65/1992 pentru modificarea si completarea Codului penal privind unele fapte de coruptic, asimilindu-i nejustificat notiunii de subiect calificat al infracjiunii de luare de mita (art 254 Cod Penal), ei neintrunind la momentul sivarsirii faptei condifia calitafii de funcfionar public, aga cum prevedea Codul Penal in vigoare, ceca ce inseamna c& s-a incileat una din conditile aplicdvii principiului legii mai favorabile, anume continuitatea la nivelul incriminarii." in urma analizirii capetelor de cerere ale reclamantilor Curtea va admite pe acela conform cdruia a fost incdleat art. 7 din Conventie, susfinand printre altele c&: ,, se interzice, in mod special, aplicarea retroactiva. dreptului penal atunci cdnd ea se face in dezavantajul acucatului....]Legea trebuie si defineasca in mod clar infracfiunile si sanctiunile care le pedepsesc.[..]Functia de decizie incredintata intanyelor serveste tocmai inléturdrit indoielilor ce ar putea réméne in ceea ce priveste interpretarea normelor, jindndu-se cont de evolufia practicit cotidiene, eu condiia ca rezultatul sd fie coeremt cu substanfa infractiunii si rezonabil de previzibil.[..]”. Putem desprinde din cele anterior enunfate urmatoarea concluzie: corolar al principiului levalitatii, conceptul legii penale mai favorabile este un instrument ce vine s& garanteze respeetarea dreptu individuale, asigurand prin eficacitatea sa, funcfia de accesibilitate si previzibilitate a legii penale. De asemenea, consacrarea sa la nivel international evidenfiaza importanta pe care acest principiu o are in consolidarea democratiilor europene, care au ca scop fundamental afirmarea demnitaqii umane, inainte de inasprirea masurilor prin care se coneretizeaz& forta de constrangere a statului ‘Acesta este aspectul pe care trebuie si-l avem in vedere, in contexul actual in care practica instanfelor de judecata din Roménia este una neunitara, dand astfel nastere a numeroase controverse legate de manicra conforma vointei legiuitorului de a aplica legea penali mai favorabili. in sectiunea urmétoare vor prezenta cele doua curente desprinse cu privire la identificarea legii mai favorabile, precum si aparentul conflict intre decizia Curtii Constitujionale 265/2014 gi cea a Inaltei Curfi de Casajie si Justitie 5/2014. PERSPECTIVE ASUPRA APLICARI LEGI MAI FAVORABILE, Jn evolufia doctrinei, s-au consolidat dou’ curente de aplicare a principiului legii mai favorabile, curente emblematice pentru schimbarea de viziune asupra efectelor legii penale. in Conventia European’ a Drepturilor Omului, comentariu pe articole de Prof. dr. Corneliu Birsan, Vol. 1 Drepturi gi liberi, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005, p.272 22 Daed Curtea deciara ed a avut loc 0 inedlcare a Conventiel sau a protocoalelor sale si daci dreptul intern at inaitel parti contractante mu permite deedt 0 inlaturare incemplett a consecinfelr acestei incdleéri, Curtea acorda partii lezate, dacé este cazul, 0 reparatie echitabila.", in Hotdrdri CEDO impotriva Roméniei in materi penala, Ed. Morogan, Bucuresti, 2011, p.342 "in sustinerea acestei ide, veri Convenyia Europeana a Drepturilor Omului, comentariu pe articole de Prof. de. Comiliu Birsan, Vol. | Dreptui si liberi, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005, p 582 "Idem, 4APLICAREA GLOBALA A PRINCIPIULUI LEX MITIOR Pe de-o parte, in paradigma traditional a prevalat viziunea aplic&rii legii penale mai favorabile in globo, ceca ce inseamna cd nu era permis combinarea de dispozifii din legi penale succesive, considerindu-se ci o astfel de activitate ar reprezenta o ingerinfa in sfera puterii legiuitoare, prin urmare o inedlcare a principiului separafiei puterilor in stat. Astfel, se poate intimpla ca legile penale succesive si cuprinda in acelasi timp unele dispozitii mai favorabile, spre pilda cu privire la limitele de pedeapsi, edt gi unele mai severe, cum ar fi cazul unui termen de prescriptie mai lung. intr-o atare situafie, sus{indtorii aplicarii globale a principiului legii mai favorabile vor evalua condifiile de ineriminare, de tragere la raspundere penali, precum si cele de pedepsire, urmand a se face o apreciere unitara gi aplicata cazului dedus judecifii a acestui aspect, Vom da un exemplu'’, pentru a clarifica aceasti metoda de identificare a legii penale mai favorabile: X sivarseste infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal, prevazura de art. 189 din Codul Penal din 1969, care era in vigoare la acel moment, Sancjiunea pentru sAvarsirea infractiunii prevazute de art, 189 era pedeapsa inchisorii de la 3 la 10 ani, iar art. 122, lit. c) C.pen. prevedea un termen de prescriptie de 8 ani, majorabil cu ined 4 ani, in caz de prescriptie special. Ukterior savarsirii faptei, a intrat in vigoare Noul C.pen, in virtutea cdruia infracfiunea sus-menfionaté se sancfioneaza, conform art. 205 cu o pedeaps cui inchisoarea de la 1 la 7 ani, ins cu un regim al prescripfici de 8 ani, (art.154 lite ), ce urmeaza a fi dublat in cazul prescriptiei speciale, Se observa ci sub aspectul limitelor de pedeaps noua reglementare este mai favorabi presupune un termen de prescriptie mai mare. Cu toate acestea, respectiind cerinfele aplicarii legii penale mai favorabile global, trebuie ca instanta de judecata s& aprecieze in coneret care dintre cele oud reglementari va constitui lex mitior, in orice eaz, aplicarea uneia urménd a se face in mod exelusiv, sub toate aspectele"® APLICAREAREA PE INSTITUTIT AUTONOME A PRINCIPIULUI LEX MITIOR Opiniile doctrine: s-au reorientat in ceea ce priveste maniera de identificare a legii penale mai favorabile, realizindu-se in acest mod o deplasare constant de viziune, de la concepfia tradifionala inspre cea a identificarii legii mai favorabile pe institutii autonome. in acest context, fundamentala este maniera in care este privit termenul de lex tertia de citre cele dou teorii, penta o comprehensiuine mai facili a celei de-a doua dintre ele, Daca ne situam in paradigma clasicd de aplicare a legit mai favorabile, atunci orice combinare de dispozitii intre cele doud reglementiri sub incidenta clrora se regaseste 0 anume infractiune, va constitui Jex fertia, cici se retine cA se patrunde nepermis in sfera legiuitorului'”, Argumentul care sti drept temelie al acestei concepfii il reprezinti acela conform edruia atunei cand se face vorbire despre legea mai favorabili, nu trebuie si se aibé in vedere sensul pe care il uziteazi egiuitorul in art. 173 NCP, conform cirui “ Documentare privind aplicarea in timp a legii penale in condiylleintrdrtt in vigoare a nowlui Cod penal, cont. univ. dr. Florin Streteanu, in_ (http://www. just.ro/LinkClick.aspx”ileticketi6ve%42F1z840%3D&tabid=2 12) ‘©, Soluia justé ni se pare aceea potrivt edreia legea mai favorabila va fi aceea care, in concrelf...Jeonduce la un rezultat mai favorabil pentru inculpat. Cu alte cuvinte, legea mai favorabila nu poate fi stabilita a priori, ei numa dupa calcularea pedepsei in raport cu fiecare lege in parte si findnd seama de toate imprejurarile cauzei.”” In Explieafi teoretice ale Codtului penal roman, vol |. ed. Academiei romaine, ed. All Beck, Bucuresti, 2003, p.71, 72. "" Decizia nr.1470 din 8 noiembrie 2011 a Curiii Constitufionale, publicaté in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, 11.853 din 2 decembrie 2011 5Prin lege penalé se infelege orice dispozitie cu caracter penal cuprinsé in legi organice, ordonante de urgentai sau alte acte normative care la data adoptarii lor aveau putere de lege. , ci trebuie s& se realizeze o identificare intre Codul penal, in ansamblul séu, Prin urmare, atunci cénd instanfa va fi nevoita st aleaga legea mai favorabild, fie se va orienta inspre o singur reglementare, fn masura in care fiecare dintre codurile penale care s-au succedat de la data sivirsirii_ faptei reprezinti o unitate organic& de principii, iar amestecarea dintre cle ar distruge coerenta fiecdrui sistem, realizind o structura hibrida, care nu se regiseste in niciun moment intr-o relatie de identitate cu voinja legiuitorului. De asemenea, orgamul judiciar nu este chemat a elabora sau modifica legea, ci doar a o aplica cazului coneret, adaptind-o numai in limitele permise de legiuitor. in afara acesiei competenye orice acfiune ar fi abuziva si ilegald."* in opozitie cu aceasta viziune, aplicarea legii penale mai favorabile pe institufii autonome considera ci nu se realizeazi o incdleare a voinfei legiuitorului si nici o contradictie, cu jurisprudenta Curfii Constitufionale, in masura in care intre conceptele de dispozifie legala” si institutie autonoma nu exista contrarietate. Un prim aspect il reprezint& faptul c& aplicarea legii mai favorabile pe institutii autonome nu contravine conceptului de lege penal, agt cum il identified reglementat in art. 173 NCP, neexistand nicio ratiune pentru a face o interpretate extensiva a voinfei legiuitorului fn ceea ce priveste infelesul termenului de lege, in contextul principiului mitior lex, pentru cé prin aceasta am pune la indoiald utilitatea articolului anterior mentionat. Cu alte cuvinte, nofiunea de lege penalé nu are ca obiect un intreg act normativ, de felul codului penal, ci ea trebuie infeleasa prin prisma sensului material, nu cel formal, opinic formulata de prof. Lefterache in comentariul art.5 NCP.” Totodatti, aplicarea legii mai favorabile pe institufii autonome nu constituie o falsificare a intentiilor egiuitorului, acestea fiind structuri a caror functionare nu este condifionatai de faptul juridie carora i se aplicd, cea ce inscamnd c& putem afirma ci suntem in prezenta unei institufii autonome, atunci cénd efectele lor nu sunt generate de acelasi fapt juridic. ‘Asadar, aplicarea legii mai favorabile fiectcei institutii incidente cauzei deduse judecatii nu creeaaii lex tertia, acest Iueru intamplandu- se in masura in care conditiile unui fapt juridic sunt asa cum am formulat anterior, in cazul institutiilor pte juridice distincte. De asemenea, faptul cd ele funcfioneazd autonom, nu semnificd o anulare a coerenfei codului penal, ori o fragmentare a sisternului legislativ, ci numai o etapa distineta de aplicare, ulterior incadrarii juridice a fapte aplicdrii pedepsei, Lex tertia apare atunei cdnd sunt preluate conditii de existent ale unei institut dintr-o lege, iar efectele acelei institutii dinte-o lege distincta, ceea ce, dupa cum se poate vedea, mu se intmpla in cazul institugiilor autonome. separate de efectele aceluiasi fapt juridic, ins aufonome ne regasim in prezenfa unor Putem conchide ca nu exist in niciunul din cazuri o neconformitate cu principiul legalitati, ori cu supremafia Constitufiei, fiind vorba despre o deplasare de atitudine cu privire la rolul legii penale si la relatia pe care acesta o are in realizarea sa asupra infractorului. Considerim c& cea de-a doua tez4, a aplicarii pe institufii autonome, pare ca intuieste si sintetizeazti mult mai bine viziunea legiuitorului, iar motivul pentru care indriznim si facem o asemenea afirmatie este faptul c& am identificat si alte indicii in acest sens, cum ar fi reducerea limitelor de pedeapsi. Dinamica raporturilor juridice care au dus la necesitatea reformarii codului penal pare c& vrea sf inlature riscul stigmatizarii infractorului, incerednd s&-I facd pe acesta, prin sanctionarea faptei sale, si capete responsabilitate in ceea ce priveste rolul sau in societate, precum si si impiedice o eventuala incapacitate de adaptare a acestuia, " Noul Cod Penal, comentarii pe articole, Mavia Yoana Michiniei/ Mihai Dunea, ed. Hamangiu, Bucuresti, 2014, p.21 Nojiunea de dispozipie cu caracter penal nu desemmeaié wn element component in structura normei juridice penal, ci ea are ia vedere sensul de prevedere penal, care reglementeaza o insttugie a dreptulul penal, cum ar ficoneursul de infracjusi, ori 0 cauzd de inketurare a réspunderii penale. ® NCP comentari pe articole, ed. CH Beck, Bucuresti, 2014, p.25 6CONTROVERSE ALE APLICARI PRINCIPIULU] LEGH MAI FAVORABILE iN CONTEXTUL NOULUI COD PENAL in ciuda faptului c& majoritatea doctrinei s-a pronunfat in sensul aplicirii principiului legii mai favorabile pe institufii autonome, argumentnd ca aceasta mutafie de perspectiva s-a facut strict fn vederea unei mai bune adaptiti a legii la necesitatile beneficiarilor sai, lucru care s-a coneretizat si in practica instanjelor de judecati, se pare cd intentiile legiuitorului cu privire la principiul legii mai favorabile nu au fost suficient de limpezi, desi se pot identifica texte chiar in noua reglementare, ce fac dovada faptului ci legiuitorul opteaz pentru aplicarea legit penale mai favorabile pe institufii autonome, att in cazul situatiilor definitiv judecate ("" Art. 6, alin. (6) Dace: legea noua este mai favorabild numai sub aspectul pedepselor complementare sau masurilor de siguranid, acestea se executd in confinutul si limitele prevézute de legea now"), cat $i in cazul situafiilor tranzitorii, pentru identitate de ratiuni.”! Astfel, s-a ajuns la o practic neunitard, in urma céreia inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCD) a fost investita, printt-o sesizare formulata de Curtea de Apel Bueuresti —Secfia I penal, in virtutea art. 475-477 NCPP, sé dea o dezlegare de principiu asupra problemei de drept ce viza aplicarea legii penale mai favorabile, in spetd, dact prescriptia rispunderii penale reprezintd o institujie autonoma fats de institutia pedepsei. Aceasti decizie a fost urmata Ia scurt timp de o decizie a Curtii Constitutionale (CCR), in care aceasta igi exprima pozitia de sustinere a solutiei clasice in materie, anume aplicarea legii penale mai favorabile global (desi putem regasi in jurisprudenfa CCR decizii in sensul aplicarii legii mai favorabile pe institutii autonome™, iar intenfia noastra rezid& tocmai in a atrage atentia asupra problemelor ce isi au sursa in acest conflict de opinii intre ICC si CCR. DECIZIA NR.2/2014 A ICCI Dupa cum am menfionat anterior, Curtea de Apel Bucuresti — Secfia.I penal a sesizat Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penalé al {CCJ cu privire la legalitatca unei interpretari a prescripfiei raspunderii penale ca institutie autonoma fafa de institutia pedepsei, chestiune in privinta cdreia Completul s-a pronunfat prin Decizia 2/2014. Nu vom expune decdt succint argumentele ICCI, insi este important si se refina c& aceasti decizie s-a bazat pe jurisprudena CCR, care diduse anterior soluyii in sensul api i mai favorabile pe institutii autonome.” Printre argumentele instanjei supreme regiisim ilustrarea ideii conform careia o institujie autonoma de drept penal presupune o nofiune ou o reglementare distinet, unitard, ce nu poate fi fragmentati, care are unt mecanism de functionare specific, iar instituile autonome ereate, prin abrogarea Codului penal din 1969 si intrarea in vigoare a celui actual se individualizeaza prin’ 8. Efectele acestor institutii depind de o pluralitate de infracfiuni, nu de unitatea infractionala: recidiva, concursul de infractiuni, pluralitatea intermediara b. Efecele acestor institufii se produc deopotriva in cazul unitaji, c&t si tn cazul pluralitayii de inftactiuni: suspendarea condifionata sau sub supraveghere, renunfarea la aplicares pedepsei, amdnarea aplicirii pedepsei, liberarea conditionata, masurile educative, prescriptia executirii sau prescripfia raspunderii. c. Efectele lor se produc gi in cazul in care nu se aplicd o pedeapst; misurile de sigurant’ 2" Idem ® Decizia CCR mr. 214/ 1997, Decizia CCR nr. 932/ 2006, Decizia CCR 1438/ 2011 ® Decizia CCR nr, 1092/ 2012, Decizia nr.1470/ 2011. » ectia penal, Completul pentru dezlegarea unor probleme de drept ™ Decizia 2/2014 a iCd. Efectele se produc gi cu privire la conduite anterioare faptei incriminate: confiscarea extinsa, e. Efectele se produc cu privire la o pluralitate de acte de executare care, in mod natural, ar reprezenta o pluralitate de infractiuni, dar prin vointa legiuitorului sunt reunite inte-o formit a unitifii legale. Cu alte cuvinte, din faptul c& efectele institufiilor autonome nu sunt generate de acelagi tip de fapt juridic, decurge faptul ca institufiile enumerate mai sus sunt autonome gi intre ele, nu doar fai de incriminare si sancjiune, Daca unitatea dintre incriminare si pedeaps’ exclude posibilitatea ca in situafii tranzitorii si se combine incriminarea dintr-o lege cu pedeapsa din alti lege, acest lucru nu se aplica in cazul relatiei dintre institufiile autonome si sanctiune, ceea ce inseamna ca desi efectele prescriptiei rispunderii penale depind de un calcul bazat pe limitele de pedeapsé aplicabile infractiunii in eauza, cele doua sunt institugii ce functioneazi autonom, neafldndu-se intr-o relatie de interdependenta, intr-o situatie concreta instanfa va determina mai intéi legea penal mai favorabild sub aspectul pedepselor, iar intr-o faz ulterioara va stabili legea penal’ mai favorabila in cazul prescripjici raspunderii penale, solujie promovati si de doctrin’, mai ales c& o interpretare a principiului mitior lex in vederea aplicirii legii global, ar putea duce la crearea unei situafii mai grele pentru cel ce a sivarsit infractiunea, iar acest lucru contravine principiului neretroactivitati legii penale mai severe, asa cum este el consacrat in legea fundamentalai art. 15. DECIZIA CURTH CONSTITUTIONALE NR. 265/ 2014 Curtea Constitujionali se va _pronunfa in vederea _solutionariiexceptiei de neconstitufionalitate a prevederilor art, $ NCP, excepfie ridicata din oficiu de ICC] - Sectia penal Pozitia CCR, prin afirmarea faptului cA articolul in cauza este constitutional, numai in mésura in care aplicarea legii penale mai favorabile se face global, va duce la crearea unui conflict intre opinia majoritard, sintetizat& prin decizia 2/ 2014 a CCS si solutia promovati de CCR. ‘Argumeniele pe care le are in vedere CCR in structurarea tezei sale se refera in principal la faptul ca desi legivitorul defineste intr-un anume fel conceptul de lege penala, in art. 173 NCP, acest lueru nu echivaleaza ,, cu fmprejurarea ca acele dispozitii sunt legi, ci doar cu faptul ca sunt norme distincte care apartin legii $i au forta acesteia. Codul penal constituie o lege unitard, asemenea norme find previzzute si in legile speciale care reglementeazii alte relajii sociale, dar stabilesc, totodatd, si fapte care constituie infractiuni (cum ar fi infractiunile reglementate de legislatia vamali, fiscal etc). Art, L alin, (I)din Codul penal stabileste ca "Legea penala prevede faptele care constituie infractiuni", motiv pentru care in absenja unei incriminari mu se poate vorbi de o lege penald. De aceea, injelesul notiunii de lege penald consacrat de art. 173 are in vedere alte acte normative care prevad fapte ce constituie infractiuni, legiuitorul urmarind a face legétura materiala dintre Codul penal si alte legi speciale care, desi mu sunt penale, reglementand cu privire la alt tip de relagit sociale, cuprind si dispozitii cu caracter penal.” Consecinjele care decurg dintr-o atare injelegere a conceptului de lege penala sunt, in paradigma CCR, diferite gi ireconciliabile cu aplicarea legii penale mai favorabile pe institutii autonome, cZci s-ar infrange exigenfele constitufionale, prin faptul cd s-ar rupe legatura organicd dintre institutiile de drept penal apartinand fiecirei legi succesive, cu consecinfa direct a schimbarii confinutului si sensului actelor normative adoptate de cdtre legiuitor. Solufia aplicdrii legii penale mai favorabile global se impune, argumenteazi CCR, i prin faptul c& fiecare cod penal constituie o viziune propre, a carei unitate nu poate fi infranta de ctre instanta de judecata, precum si prin aceea cd s-ar ajunge la o discriminare intre infractori, pe considerente de situare in timp a judecérii faptei, Iucru nepermis de cAtre Constitufie, prin art. 16, alin. (1). 8gConflictul intre decizia ICCJ si cea a CCR apare in momentul in care in cuprinsul deciziei sale, Curtea Constitutionala face referire la alin, (2) al art. 5 NCP, afirmand c& nu ne aflam intr-o asemenca ipotez’, cu alte cuvinte cA solutia pronunfati de {CCJ nu intra ea insasi sub ineidenta prinepiului legii penale mai favorabile, din moment de CCR considera c& art. 5 NCP este constitutional, numai in cazul in care aplicarea legii penale mai favorabile se face global: De asemenea, Curtea refine cd dispozitiile art. 5 alin. (2) teza intai, conform earora "Dispozitiile alin. (1) se aplica $1 actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstitujionale [...] daca in timpul céind acestea s-au aflat in vigoare au cuprins dispo2itii penale mai favorabile", mu sunt incidente ca efect al pronunjarii prezentei decizii, intrucdt, in acest caz, Curtea mu deciara neconstitufionald o prevedere legald, astfel ca nu se produc consecinje asupra existenfei normative in ordinea juridica a prevederii supuse controlului, ci se stabileste doar, pe cale de interpretare, un unie ingeles constitutional al art. 5 din Codul penal.” CONCLUZIL Interogafia noastra, in ciuda artificiului de argumentare pe care-| uziteazi CCR, se axeaza pe urmatorul aspect, anume, cum ar putea o decizie a ICCI sa fie pe de-o parte scoasa din sfera actelor normative, iar pe de alta parte si ramand constitujionali formal, in contextul in care confinutul situ este contrar solufiei identificate de CCR, drept conforma legii fandamentale. Fara 4 pretindem c& ipoteza noastra este una corecta, indriznim s& afirm&m cA decizia ICCI constituie act normatiy, ca fiind obligatorie erga omnes, iar o interpretare per a contrario ar pune sub semnul intrebarii scopul functiei instanfei supreme de a dezlega anumite probleme de drept, anume acela de a asigura 0 practica unitard. Vom relua, pentru o mai bund exemplificare a argumentului nostru, exemplul utilizat pentru ilustrarea aplicirii legii penale mai favorabile global. X siivargeste infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal, prevazuta de art. 189 din Codul Penal din 1969, care era in vigoare la acel moment. Sancfiunea pentru sivérsirea infractiunii prevazute de art. 189 era pedeapsa inchisorii de la 3 la 10 ani, iar art. 122, lit. c) C.pen, prevedea un termen de prescriptie de 8 ani, majorabil cu inca 4 ani, in caz de prescriplie speciala. Ulterior stivirsitii faptei, a intrat in vigoare Noul C.pen, in virtutea céruia infractiunea sus-menfionati se sancfioneaza, conform art. 205 cu o pedeapsi cu inchisoarea de la I la 7 ani, insi cu un regim al prescripfici de 8 ani, (art.154 lit ), ce urmeaz a fi dublat in cazul prescriptiei speciale. Este lesne de observat cd in cazul in care X ar fi judecat definitiv in perioada cuprinsi intre publicarea Deciziei ICCI si publicarea Deciziei CCR, instanta ar fi fost obligati st determine legea penal mai favorabili pe institufii autonome (conform Deciziei ICCJ in vigoare la acea data). Un alt inculpat, Y, aflat intr-o situatie similard, dar judecat dupa intrarea in vigoare a Deciziei CC i cu privire la care nu ar fi incidente dispoz. art. 5 alin. 2 C.p. nu ar mai putea beneficia de aplicarea legii penale pe institufii autonome, instanja fiind obligata sa aplice legea penal mai favorabila global Prin urmare, in ipoteza noastra, X ~ judecat conform Deciziei CCI va fi pedepsit finandu-se cont de limitele de pedeapsa prevazute de NCP, dar de termenul de prescriptie din vechiul Cod penal, iar Y- judecat conform imperativelor Deciziei CCR va fi judecat (in functie de cum apreciazai instanfa ca find mai relevant in cauzi) fie exclusiv numai dupa NCP, fie numai dupa vechea reglementare, iar astfel ar aparea o situafie de inechitate. Se observa c& sub aspectul limitelor de pedeapsi noua reglementare este mai favorabila, ins ca presupune un termen de prescriptie mai mare. Cu toate acestea, respectind cerinfele aplicdii Iegii penale mai favorabile global, trebuie ca instanfa de judecat si aprecieze in concret care dintre celedowd reglementari va constitui lex mitior, in orice caz, aplicarea uncia urmand a se face in mod exclusiv, sub toate aspectele”*, {in concluzie, decizia 1CCJ nr, 2/ 2014 va cidea sub incidenja alin. (2), art. 5 NCP, e insagi reprezentind lex mitior, ceea ce inseamnd cA de fiecare dati cand ne vom afla intr-o situatie tranzitorie cu aplicabilitatea legii penale mai favorabile intre Codul penal de la 1969 si cel actual, identificarea legii mai favorabile se va face pe institutii autonome, nu pentru ca ele exced sfera de aplicabilitate a deciziei CCR, care se aplic& pentru viitor, ci pentru argumentele expuse anterior. Efectele deciziei CCR se vor aplica faptelor comise dupa publicarea acesteia, moment de la care interpretarea legii penale mai favorabile se va face global. "Soli just mise pare aceea ponrivit creta legea mal favorabila va fi aceea care, in eoneret{.Jeondace fa wn reulta mai favorabil pentru inewipet. Ci ate cuvinre, legea mai favarabilé mu poate f stabs a prior, ci mumal dupa Caleularea pedepsei in raport ew fiecare lege n parte 3 tindnd seama de toate imprejurrile cauze.” In Explicit teoretice ale Codului penal roman, vol |., ed. Academici romane, ed. All Beck, Bucuresti, 2003, p.71, 72. 10BIBLIOGRAFIE Prezentare comparativai Noul si vechiul Cod penal, ed. Universul Juridie, Bucuresti, 2014 Explicayii teoretice ale Codului Penal Romén, Ed. Academiei Romane, ed. All Beck, Bucuresti, 2003, Explicagit preliminare ale Noului Cod Penal, vol. 1, ed. Universul Juridie, Bucuresti, 2010, art. 5, comentai Constitujia Roméniei, ed. CH Beck, Bucuresti, 2011 Convengia Europeand a Drepturilor Omului, comentariu pe articole de Prof. dr. Comelin Birsan, Vol. | Drepturi si libertaji, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005 Hotéréri CEDO impotriva Roméniei in materie penala, Ed. Morosan, Bucuresti, 2011 prof. univ. dr. Constantin Mitrache 7. Documentare privind aplicarea tn timp a legii penale fn condijiile intrarit fn vigoare a 8. Noul Cod penal, comentarii pe articole, ed. Hai noului Cod penal, conf. univ. dr. Florin Streteanu, (http://www just.ro/LinkClick.aspx?fileticket=j6ve%2Flz8140%3 Dé ngiu, Bucuresti, 2014 9. Nou! Cod penal, comentarii pe articole, ed. CH Beck, Bucuresti, 2014 10. 1. Deciziile Curfii Constitupionale: nt. 214! 1997, nr, 932/ 2006, nr.1438/ 2011, nr. 1092/ 2012, nr, 1470/ 2011. Decizia inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia penala, Completul pentru dezlegarea unor probleme de drept nr. 2/2014 ul