Apa in pimint 1 L1. Determinarea caracteristicilor de compactare prin incercarea Proctor ISTAS 1913/13-83 Umiditatea optima de compactare] ‘Compactarea este un proces fi -mec in care subacyiunea unui lueru mecanic exterior, se realizeaza o reagezare a particulelor fazei solide, care are drept urmare o miesorare 8 pororititii gi o-crestere a compactitagii, ceea ce conduce la cresterea rezistenjelor mecanice gi reducerea permeabilitatii in stratul compactat, Posibilitatea compactarii unui pamant si lucrul mecanic necesar pentru objinerea unei valori maxime a acesteia, depind in mare masura de cantitatea de apa aflata in pamant. Metoda de determinare a caracteristicilor de compactare (Pdmsxy Wop) @ fost introdusé in 1933 de R. Proctor, cu diferite modificari si adaptari operate in decursul anilor, procedeul a fost standardizat gi este folosit in prezent sub denumirea de metoda Proctor. Scopul incerearii Proctor este de a stabili, pentru un anumit luca mecanic specific (conventional) de compactare (L), umiditatea optima (Wo) pe care trebuie si o aiba pimantul ce ‘urmeaziia fi compactat, astfel incdt acesta si fie adus la starea cea mai indesati ce se poate objine pentru acel lucru mecanic, caracteristicd care se defineste prin densitatea in stare uscatd, maxima, Pam La realizarea terasamentelor este necesard controlarea atenti a gradului de compactare objinut. Aceasta se face in urmatoarele situaji: - permanent pe tot timpul executiei; - la receptie dupa terminarea lucrarilor de terasamente. Gradul de compactare D se exprima prin raportul dintre densitatea in stare useati a pimantului din terasament, py si densitatea maxima in stare uscatd a AAcesttlia, Ps mane Obfinut in laborator prin incercarea Proctor: D=- 100 [%]. Pa max Funetie de lucrul mecanic specific de compactare se deosebesc doua tipuri de incerciiri Proctor: % incercarea Proctor normal in care L = 6 J/cm’; > incercarea Proctor modificata in eare L = 27 dJ/em’. incercarea Proctor normala se utilizeaza pentru determinarea caracteristicilor de compactare ale terasamentelor de drumuri, c3i ferate, aeroporturi, parcéri, platforme auto, diguri ‘baraje. * tochicsame Proctor modificata se eazi pentru determinarea caracteristi compactare ale straturilor de baz, ale straturilor gi substraturilor de fundayie pentru drumurr. Valoarea densitétii in stare uscaté maxima (pj max) obfineta in urma inceredrii Proctor Modificat este numeric mai mare decit valoarea densitifii in stare uscatd maximé (4 max) obfinutd in urma ineereérii Proctar Normal. de 45.1 Principial metodei Metoda consti in compactarea cu acelasi lucru mecanie specific de compactare a unei probe de pamant cu umiditayi diferite, in vederea stabilirii valorii maxime ale densitajii in stare uscata sau ale greutigii volumice in stare useata care se poate obtine pentru o anumita valoare a umiditii definita ca umiditate optima de compactare.Apa in pimint ~ 45.2 Aparatura necesari aparat Proctor compus din: cilindrii cu inele prelungitoare si placi de baza (fig. 4.7), mai de compactare manual format dintr-o greutate cilindricé solidara cu o tija care euliseaza pe verticala (fig 4.8); balange tehnice, cu sarcina de 50 kg. etuvd termoreglabila, cu temperatura constanta 105 °C; ciururi cu diametrul ochiurilor de 3,15, 7,1 mm, 20 mm si 31,5 mm; cilindru gradat, stropitori, cutite, ete. Fig.4.7 Aparat Proctor automatFig. 48 Cilindiri, maiuri 3i panoul de control al aparatului Proctor3 Modul de iucru Cantitatea de material, avand umiditatea natural, necesard pentru efectuarea incercarii, se stabileste in functie de dimensiunea maxima a granule’ si a lucrului mecanic specific conventional (L) conform tabelului 4.9. Aceasti cantitatea de material se usuci gi se mojareaza. Cantitatea de material pregatit pentru o proba se intinde pe masa de lucru sau intt-o tava. ‘Apa necesara pentru prima incereare de compactare, masurala cu ajutorul cilindrului gradat se pune in mod eat mai uniform cu ajutorul unui stropitor (Fig. 4.9) 4.9 Aducerea pamantului la umiditatea doriti Dup’ adiugarea apei se amestec pimantul pani cind se obtine o umiditate uniform rspandita in masa pamantului pregatit pentru incercare Proba este lisati in repaus intr-un recipient inchis circa 15" in cazul pimdnturilor necoerive, 2-3 ore in cazul pimanturilor slab coezive sau cu coeziune mijlocie gi 15 ore in cazul pAmanturilor cu coeziune mare. Dupa acest interval de timp proba este amestecati din nou pani la ‘omogenizarea ei ‘Apoi proba de pimint se introduce in cilindru, in straturi cu grosimi aproximativ egale. Fiecare strat se compacteaza prin batere in mod uniform pe suprafajé cu maiul Proctor, fgreutatea find lasata sa cada liber.Apa in pimant Tabelul 4.9 Alegerea cilindrilor (formelor) Procior in funcjie de componenta granulometried a materialului particulelor de pamant | Diametrul interior al] —inaljimeca cilindrului| Velurnul cilindrului (rum) cilindrubui (mm) (mm) (cm) 304, 2049 THE tea de material necesari pentru incercarea Proctor et = Ee = a e 7 Nr. de lovitur pe stalin} 2 | ._ coresp. incircani simasci | Canitatea de = | gE | ne sraturiperers sail (rm) ptr meri nessa f= L=6 the} a4 fu diem ao els Flo | Total 5 z 5 aa 3 |2 peo ee Ls | a | 2d Eg 2g | wien aqa8 i [3s 3 [4 [ope 200 3 s [o> TPs [ai fos 31S 30 [15 2s [a0 [is Too Pentru realizarea unei compactiri uniforme, loviturile se vor aplica pe un cere periferie, apoi pe altul mai mic interior, ficcare noua lovitura acoperind 1/3...1/2 din suprafafa de batere precedent. OBS. Nivelul superior al ultimului strat dupi compactare depiigeste marginea cilindrului cu pana la 5mm. Fig. 4.10 Nivelarea paméntului din eilidru ta partes superioaréApa in pimant 6 Apoi se scoate inelul prelungitor, se taie materialul eu un cuyit la nivelul cilindrului si se niveleaza materialul (fig. 4.10). Se perie materialul cdzut pe placa de baza gi se cantareste cilindrul cu materialul, obfindndu-se masa m; care se trece in formularul tip Se determin umiditatea medie a materialului compactat pe maxim trei probe (de la partea inferioara, mijlocie gi superioara a cilindrului). Restul materialului ramas din proba respectiva, se amestecd eu restul de material care nu a fost intredus in cilindru, adaugind o noua cantitate de apd (corespunzatoare unei cresteri a umiditijii cu ¢ca. |...2% pentru pimanturi necoezive si cu cca 2...3 % pentru pamanturi coezive). Se va proceda din nou la amestecarea materialului in vederea abtinerii unei umiditati uniforme a acestuia, reluindu-se operatiunea de compactare in cilindru a unei nai probe de pamant cu umiditate mai mare decat cea precedent incercarea de compactare se efectucazi de 6...8 ori, umiditatea variind intr-un interval de 10...24 % Determinarea se termina daci dupa dowd sau trei incercari de compactare de la incercarea la care masa totali a cilindrului cu material compactat a inceput si scada 45.1 Interpreiarea rezultatelor Pentru fiecare incercare de compactare se calculeazi densitatea (p) si densitatea in stare uscati (pu) a materialului cu relagiile M, in 2 P= aver’) p —— [a/em*] 1+TT unde: My, ~ masa materialului compact, in cm’; V- volumul materialului compacta, in cm w— umiditatea medie a materialului, in %. Rezuliatele incercarilor vor fi centralizate conform tabelului 4.10. Pa Tabelul 4.10 Tracie Unitatea de ‘Numan Incercanilor masura T 3 [6 Masi cilindrului + material Mi g Masi eilindralui gol Mt: £ Masi materialului Mo 2 ‘Volumul —materialulu compacta cm v Densitatea p = gem Umiditatea medie Ww % Densitatea in stare uscata nna gicm’ aero} Greutatea volumici in stare uscata kN 09Dup’ terminarea determinirii, perechile de valori ya si w pentru fiecare proba compactati in cilindru se reprezinta grafic intr-un sistem de axe de coordonate in care pe axa verticala este Teprezentati variatia greutitii volumice in stare uscati yw iar pe abscisd valorile umidititilor corespunzitoare incercarilor efectuate pe ficcare proba (fig. 4.1). 2.20 218 Pores 216 214 292 210 2.08 2.08 greviatea volumicd In stare uscati [g/cm] 202 2.00 0.00 5.0 woprtd, 150 200 250 300 380, 400 Fig. 4.11 Variajia curbei de compactare Proctor Abscisa gi ordonata punctului de maxim al acestei curbe reprezinti umiditatea optima de compactare Wop: i tespectiv, greutatea volumica in stare uscaté maxima a materialului granular ‘fons Pentru tipul respecti de ineercare. Valori ale gradului de indesave in functie de zonele de terasament si tipul de pamdnt Le eres ete ‘eprescrc pal de | sompistare rma 30am ah [ne 2.0m (erent nur ‘ub un rane eu “nahi io dchles pe adncines de ‘om ub pres inca ‘alu de ern 22.00]Apa in pimint Valor? orientative ale umiditiiii optime de compactare pentru diferite tipuri.de piimént Umiditatea optima, Proctor | Umiditatea optima, Proctor Denumirea ara Normal, corespunzitoare | Modificat, corespunzitoare pamintului conform ©, ¥ domeniului umed -% domeniului umed -% Argild grasi 15...20 Argila 16.23 12.18 Argild prafoasa 16 ..22 12.017 Argild nisipoasa 14.20 10...16 Asgilli prifoasi = ie nisipoasd Praf argilos 14.18 10.14 Praf argilos nisipos 16 9.12 Praf 2 10...12 Praf nisipos W168 8.12 Nisip argilos 1B. 16 10...13 Nisip prafos Wald 8.011 Nisip 8.1 6.8 Pietriy 4.8 3.6