_ dou tei incizae ete uporconcavIncisi me eran mare Ee Fejee ysiulare ale incisor sunt mai mt sau mai! puja convexcin imp ea ingul rent ozoniconvexs co eopsgl fn rime cervical este dat de cingulum, arn cle peor int implant in onul icisi,inisivtiferio: ‘rl mandfvlar. Fiecare incinv se articuleanh on dot dni SRtgonigd, cu exeepia iacnivul cent infrio, eH se ‘Soulead moma on ncisivlcentral uperiog. Tools sunt inf monoradicular, ao singurrdcind care esto mal mult sau mai puin tur in sens meo-stal ‘Saicing car este mai lung dectcoroane Caractere morfologice difereniale fntre tnclslit superior slinferior shi superior sunt msi mari dest incisivt inferior, Ccoroaneleincsvilor superior suat tutte in sens vestbulo- Santi vind dame mezio-dstal ai mare eck dered ‘estiblo-palatinal.° ‘Caroansle incisivilor inferior prezins 0 aplatzare ‘merio-distal, ea imetral vetbule-ingual mai mare fh de tiamese exit ‘Din punet de vedere al yolumusi,incisivit superior sunt fn seri. descendent inisval Ileal find mai mic decit inisvalezntal acai infriri sont,in serie ascendent, iciival lateral est mai mare decSt incisal cota “Coroaoele inciivlor supers! ano form do lope in timp ce renteeincin-viloinferoria ford eda. ‘Coroanel incisive ingeror sunt mai gust, datorist ces pt paral nals mi simetice ‘Reif ncisvilor inferior este mai stnvat fai deco al incisivilor superior. | ‘MoRFOLOGIA cunaca A SISMOMULIL STOMATOCNAT. =—] INCISIVUL CENTRAL SUPERIOR Sistemedenotare: -Palmer, IL Erp seeeiesd american 8 9 “francer DI SL ‘Dimension medi dups RUSSELL si WHEELLER: Langimeatotali — -23,Smm; | 228e Inamencoroanci -10,Smm; 47.“ Lamginearidicinet -13,0mm; (20 Diametl MD c VE. Cronologie: ‘Debut alifcis -3-Alunis CCoroanaesteconipetformattla —4-Sani ‘Versa erptiek -T-Baai [Rédicinacomplotedifica: —-10ani Icisivi contra up primal lo fa de plan! medio segitl, sunt foarte viiili gi au un rol foate important in Fizionomie ‘inet ise descrie:@coroand, oriilécindsi un colet ___ Coroana ate, in ansambl, 0 form eloped xe ut ty vests pes 4 eae #0 mre Cele 4 fe aterale punt: vestibular, palatnal, mez g ee ar, palatinal8 mezilig PP reg setblort. tif coarse poate Inscrie fntran tape Gb bas mare, inial gi haza mek, eerie Conta acess foe este dat de 4 marin: medial, o.STEPAN PANANTE, 8 ita, cervical gl inczals. Meginile proximate sunt yor curbe ‘cu un texim situa fn treims inca, cen distal ind ceva ai convexd dee cee meciall. Sunt ugorconvergente spre cervical sunt gi inegule, marines mecilé find mai Inngh deckt cea distal, Margines cervical este curb are aspect unui are de careeuconeaviate orient pre incizal ‘Margneaincizalf a eupie are un aspect festonat, dar prin abraziune devine sellin, Are odiecie mezo-distai so oaiieoblies, dinspremarial spre distal sido joeinss. Relief, In ansambla, ete convex tn ambele sensu: fn sens cervce-incizal gi tn sens meziowistal Coavexttea maximd tn sens cervco-ncizal se glsege 1s unrea treme’ cervical cu dout emi incizale. Spreincizal, fa vestibulart estoaprospeplank. “Aceasil convexitste maxim favorizeaza diijarea alimentelor la dstanfs de parodoniul marginal avénd un rol rofl de stimularoparodental, ‘In sens mecio-istal,convesittea maxim a acest feje «stole ire emi meziale cu dous teil distal, Acest aspect confer coroanedinelio upon asimetric. Ble Sanju vertical car sunt mai adie lanivelul marge! nczale, ‘care estenveat spre treimea med, unde dipar Acest nj elimiteaca 3 lobullinegal: distal (eel mal mare), mezial gi central (celal) AP Fete potasinalt. Ase 0 form’ si un contr foare ssominktorcuoslal fee vestiblare. Aro dimensiune ceva ma miel, iar forma fejei are tendisja si devint mai ‘rlunghular Contual esto dat tot do 4 margin: mozal, Pebowoxdéa cure « seen sono Aisa, cervical, ncizat. A o ig At ocd eantealeperar aa ea vyestibulare, Bani ea ca deae falmelions tm eee heen aoe ee ees ees we a wat ere rie ET Peeler eerreearnn omen ea ans aa ae eaten ween tara per eee eet anes ene Sobor tec Heald ale tre cc ers Set mene eons opener ee oe (STHEAN PANANTE VA. ga mecilt br 0 fori wiunghilad ou bean oeevical ‘i tal Con ese aero, inal yiomrge veal vs Piguet ee wor curb cm asin de conve sat en eve. Spee inal magne in es peop eile Magnepan ‘tetas rene avs nt or ene i inca ‘aac gnwenpe retin seca * ‘Margin cervical are aspect uni V cu vif incial gi ‘braele deschise. Reliful, fm ansamblu, este coavex in ambele sentui nse ervco-incial fn sens vestibul-paltina ‘Convestatea maximifin tons cervco-ncial ents stust ‘aunirea treme ncizalecudoud teimicervicale CConvexitaea maximd in sons vetibulo-pastinal este situ a unireatreimei vestibulare cu dous treimi platinle. La ‘ntlnireacslor out convex tn cele dovs sensu, emu ria {econtact eu dinele vein. Acet contact arorolul de mpiedion plitundera alimentclor fare doi dint vein, prtejnd ia flul acesapapilaintedentars deacfiunearanmaich aalimentelorin ‘impol mastic. Aria‘de contact poate aver si rolul de a isi forts de rostcaie lading vein, despovirind dntele ‘deoparte din frjledemastcai, Spe cervical, fa mezila este plank sau chiar ugar concavii Nuprezintlclementederalit, WM Feta sista. ste foarte aseminitoar cu f ‘at din punct de vedere al fori, conturlu, ef ‘Aretot frm trunghialardcu vil inci i beza cervical, Este ufin ai mie dee fa mci Cost esd maps vex, pals ‘lecare in acese margin print celeasicracterstici casicslesimilaealefesimezile. ‘Margnea vestibular ett ugor convex i convergenis spreincizal, ‘Maines palatial prezinl n segment conver, cate se sesejte fn treimen cervical sin segment ugar concay sau dept ‘ncole cou treim incizale. Marginea cervical areformide nis ‘oti ca viral inczal. elif, th ancamblu, esto convex fn ambwtesensur ‘ervio-incizl gi vesibulo-paltinal. Convexitatea maxim’ in osprem roars" OSE sons cervicoincizal est situa a unieatreimetincizale eu dou freimi cereale, iar converitaes maxima in sens vestiulo- elena ese sit Ta irs elm vestTbulare cu dou tri palatinale La intlirea color dout convexitit fn cele doo ‘sensurireuleria de contat cu ntelevecin, Tensembla, fa distal ext covamal convex det fs medial PR Marsince incizats ‘La cupfi il tine, rarginea incizalf este fmgust si ‘wor festa Ca vir, devine retin in sens mezio-distl, ator abraziui, margnea inizal se pon te transforma in uprainh. este delimitalk do 0 muchie vestibularh gta. Delatinlé, cae sunt prac inte ele. Marginee incizald es Soll dinspre merial spe distal ide jos in suse innirea Saigin inceale ou fle proximale rezultt douf unghiv ‘ntzale:unghial mezil cae este scutt i unghil distal, are lesteusordbizsimairotunjit. CColtul dita are wn aspect onda, sind sub forma ‘nei lini cube ou concaviiatee oriental incizal, pe feele ‘eatbulara i palatnalé are wn aspect convex cu convenitiea ‘orienta inczal, pe esleproximale. OP ruicinn.- Intsiva coal ae o singuri dink de form coi, utiwporin sens merio-distal uspexal rota, Pe secines orzoutl dicing are form de tiunghi celta, cuunghiuilerotnjite. “Ridcina previ reife una vestibular alta mezio- elainal i cst palstinl, La inlnirea marge! inczale cu fejele proximale real dout anghivriinczal: unghial mezial care eats ascut gi unghil distal cae este gor obtuz gi mai ott 6 (bitoni cuneh 4 see soc Po fejlo proximal, sBdicina presi cite un san} ‘longtudinel, san mai profund in treimea mijfocie a nidcini Viirtulidiciniesteorenat gor spre distal, ‘Axul coroanei cuaxul ini realize un unghi obi cudeschiderea diva. Camera puipar’ are 0 form asemtattoare eu cea 8 coroanei, dar are dimensiuni mut mai mii. Este tur in sens ‘yeribulo-palanal si previni tei coame plpare cores: punzitoarecelor3 lobule f4eivestibulare. a nivelulrSdScnil se continu’ ew un canal radical ‘lati lrg, care reproduce forma rdicine gi care comunicl cu spaiul peridontal prin foramen apical Poni dine n arcadéIncsival central poste avean srcadfoporiteveticall, ‘ikdicina exo nlinal tft sens mezio-istal forming un ung de’ cu vertical, dar are so ncinre in sens vestibulo- cralrealizind un unghi dept a 20" cu yerticala oo