Capilolul XVII SECPII 2 GENERALIDNTL Intersectia este Iocul unde raulte artere de cireu! ca: indicatoare, mare lu} circulatici. Intersectiile sint parti importante ale drumurilor, deoarece eficienta, si- guranta circulatiei. viteza de circulatie, costul exploatare si capacitate de circulatic depind foarte mult de modul lor de amenajare (20, 45. 954. iecare interseetic de drumuri implica deplasiri inainte, la dreapta sou Ja sting ale curenfilor de trafic. Aceste deplasivi pot fi controlate, divijate prin diverse mijloace, in functie de tipul de interseetie, de volumele curen- ilor de trafic si de gradul de amenajare a intersectici. Jiilor este deci obligatorie eu cresterea volumelor de © anumita intensitate de trafic si o anumita repartitie ac ferele care se ineruciseaza. Intersectiile sint de dows eategorii : intersect tii ki nivel) si intersectii denivelate. Al depinde de foarte multi fretori, dar rilor care se ineruci: vin: trafieul ma ctare, relief ete, Tipul de interseelie este dietat in mare misurd si de condi- se intilnese sau se incruciseaza dowd saw tai falie : intersectia include accesele carosabile si tacilitati (je. panouri avertizoare, ete.. pentru dirijarea si contro- Amensjarea jntersee- pentru a asigura enfilor intre ar- Ja acelasi nivel (intersee- rea unui anume tip de interseetic n primal ri d de clasa tehnicd a drumu- avi, corespunzitor elementelor de proiectare ce inter im orar, caracte ul satu compozitia traficului, vite de pro- fille locale (spatiul avut la dispazitie, distanta de vizibilitate ete.). 2. INTERSECTIE LY NIVEL Cele mai tntilnite interscetii de drumuri sint interseetiile la nivel. ‘Tip i lor sint iustrete Sle generale de in fig, NVI. Forma geometricd a intersectiilor | ntersectii la nivel si terminologia asoci nivel este dietata in primal rind de umarul aceeselor si apoi de volumele eurentilor de trafic. In funelie de modul de desfasurare a cireulatied. intersectiile la nivel sint Interseclii cu cirenlatie liberd, interseetii eu crew! tie canalizata prin insale si intersectii cu cireulatie dirijata prin semafor.tenersectli - : ams lemeatele principate ale intersects [20.45.95] JL J Jn AA insulele de divijare ; Jotersecfi in — beazite de accelerare vi doceterare | \ A KC = settle de tit ( ZN AC. unefio- { cireus — (nfersectiin ¥ liber. Circulatia ie | Glntersectii cv Baccese bera, fluent’ intro inter eee eetie este usiguralit ataaci AS ciad infervalul intre vchi- eulele ieculd pe drumut principal prin intersectie este de 1 —6 s, interval in cadeal cateia se poste viru ke slinga sea eureatal pris cipal poate Ii traversat de Déaterseopi’ cu 4 zecese ch vehieul. Numerousele di terminati peoctice au ardtat ca inte 4 A anes Zo =O yp ming leoretie corespuazator = N\A distribuliel probabilitafilor nici de ip exponential : mici de tp exponential Cuatersechi cv mar GO. atersecti giratorit ut mule accese Pik > Dee 7 Vig, NVILL, Tipari de interseetsi ba nivel (XVID) in care: ( este timpul sau intervalal iutre vehieule : — timpul de trecere prin interseetie pentra debitul: medin @ de pe artera prineipala : 26 Ts (XVIL3) ° Hack intervalul dintre vehicutele pe directia principal rezalta mai mic deeit 16 s, debital ce int in interseclie de pe o artera secundara au se poste streeura ia i pe diveelia principal ves ei sub semsfor, Momentul introducerii sub semafor a unei intersectit regime printre intervaiele dintre vehiculele care cireuli si este necesard organizarea cirenlatiel prin introduce eoineide eu col in care intervalul are Vehiculele care sosese in intersvetie pe emai mie de {—6 s. adiea atunei culatic a intersectici eu cireulatie libera. M direct pecitatea dee 1 principala dev dl se atinge ca men jatervsticAlte probleme de calcul si proiectore 0 diumusilor mitre vehicule este deci om: i de funetionare 2 unei interseetii. Hustrarea practic’ a folosivii distribatied probabilititilor mici de tt ponential se refers, in exemplul de caleul XVIL1, lao interseetic ew patra accese. Daci numirul accestlor este mai mare, este recomandabil si se or. ganizeze circulatia in sistem giratoriu. In cazut volumelor de trafic foarte mari este necesar si se stabileasea’ oportunitatea semafor ii intersectie Exemplul XVILL. Se consider’ interseetia din fig, NVIL2 si vol: sacle ae trafic maxime orare distribuite pe cele patru accese, fiecare acees. «vind dou benzi (drumurile sint de aceeasi categorie). i cant permite aprecierea modului Dex: Vii sau derive ie curentii de tralic, exprimati in vehicule etalon/ora : Q, = 150; 0 200: Qy = 100; Qy == 180; Q, = 0 Qe = HL 00; Qi = 300; Q,, = 150. = 100; Qs 50 = 50: Qe Curentii de interse afie care se inscrin la dreapta falii de directi je se desfasoara liberi. Intereseazi deci timpii de. so: sectie pentru un vehicul al fiecirui cur de intrare in re in inte nt inainte saw la stinga : p= 2 18,008; Ty = 2. 36,005; rr 00 160 re Ts = 1440s oo Ty = 2 @ p.008; Ty = 3 7 150 y ——/st Fig, NVIL2. Volume dv trafie maxime orare tntreo interscetie eu pate aeceseIntersect 4 Probabilitaten ea o parte din debitul Q, si treaci inainte liber, presu- punind un interval intre vehiculele celorlalli curenti de 5s, este: PU > 3s = PS 5"), PUL > 52 pot Lrece deci : Ny = 0.9352Qir + Qu) = 210 vehicule, Deoareee Nz = Qs = 200, tot debitul Q, poate treee i intervalele dintre celelalte vehicule Pentru perechea sa, Qs: vinte printre Ph > 3's = PU > 5's Pl > 5") = e 0.5279 5 pot trece : Qs “+ Qe) = 215 vehicule. Deoarece Ny < Qs = 250, debitul Qs nu poste trece intervalele dintre celelalle vehicule Pentru debitul Q; tegral. printre P(h > 53 = P(h > 5 ao PUL > 5p — 0.6593 ; pot tree : (Os + Qs) == 198 vehicule. Deoarece Ny =< Qs = 300, debitul Qs nu se poate str intervalele dintre vehiculele care vin din dreapta Pentru perechea sa. Qy ainte printre Ph > 5 = Plh eS )s Plt B Sy = 046. pot trece Ny = 0,6 Qs + Qs) = 198 vehieule ; rezulta e& Nyy < Qu = 300 si debitul Q,, nu se poate strecura liber inainte, Pentru curentul Qs: P(h 3%, = Ph > 5% Pl > 5%) 2 = 210 > Qa 100; debitul Q, se poate strecura la stings. Pentru debitul Qe: PU > 5") = Pl > 5"), Pll > 5"), = 046593 ; = Ny = 198 > Qo 140; debitul Qs se poate strecura Ia sti printre jatervalele vehiculelor eare vin din dreapta478 Alte probleme de calcul $i proiectore @ deumurilor Pentru debitul Qy Pih > Pl > 5's PU > 5p == 0,5279 Ne 3 > Qy~ 50; debitul Q, se poste strecura liber ta sting Pentru debitul Q). P(h > 5" )yy = Pl > 5") Ph > 5p = 0,0592 Nia = Nu = 198 ~ Qy: = 150; debitul Q,, se strecoara liber la stinga. Din cele de mai inainte rezulta ea, Ia intervalul minim de 5s intre vehicule, circulafia nu se poate desfsura liber in intersectic, nefiind asi- jurste conditiile’ pentru scurgerea tuturor curentilor principali inainte. Este necesur deci sa se introduca intersectia sub semafor. Pentru intersectiile cu maj mult de patru accese calculul se conduce in mod asemanitor. ), Sematorizarea intersectiilor. Obicctivele principale ale sematorizarii unei intersectii sint de a minimiza intirzierile, dé a evita blocarea circulatie’ si de & spori siguranta pentru toti participantii la tratic. Utilitatea deptiaa a semafarisiii este roalzat& anmai cind este fnlosita, elt mai eoreepunzitor posibit tratiel ai existent. In general, se ur! icluri de mjcd lungime 3 stationatii Vehiculelor este mat redusé. Mist ritorite de tratie au aritat ed timpul minim pierdut de vehieulele oprite pe culoarea rosti intr-o intersectie corespunde lungimii ciclului de aproximativ 60 s (fig. XVIL3). Lungimile recomandabile de cicluri de semaforizare sint cuprinse intre 30 si 120 s. Dach Iungimea ciclului rezulta mai mica de 30 s, cireulatia se desfasoara liber in intersectie. In cazul in care un vebicul asteapta mai multe cieluri pentru trecerea printr-o intersectie semaforizata, se considera e& faza este saturata si este necesara reconsiderarea hungirii fazekor sia ciclului, preeum si marirea numarului de benzi pe -direetia Timpul pierdt la intersectie, Es | CZ 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 ig. NVI. Timpul minim pierdut de vebleulele oprite pe euloarcaindiewti de taza iespectiva; dacd masura nu este suticie atunci cind lungimea ciclului depaseste 120 s. se impune re intersectii denivelate. . precum si paren (nei Operatia de sematorizare a unei interseclii este precedata de stabilirea curentilor de trafic ce seced in intersectie pe benzi si sens in ora de vir : intensitates curenfilor de trafic este exprimata in vehicule etalon (turisme) pe ork Dimensionarea ciclului de semaforizare se face pentru mai multe variante de organizare a desfagurarii circulatie’ pe fa sninima. si se adopta cielul cu lungimea emiito. Determinarea timpului de verde ta yarea intersectiilor ew timp XVILA din care, pe baza si probabilitalii de realizare a avestui parametra predeterminat se face folosind abaca din fig L porametrului a se determina numarul de vehicule L =x ce tree in intervalul de timp ¢ eu probubilitates Pr); timpul de verde este : V= 2b +2 (XVIL3) Cakculul este jterativ ; in exemplul NVIL2 este prezeutat modul in care se conduce 0 iterstie. Pleo) oss 6 7 § 9 10 6 20 2D 40 80 60 lax e6gn0 95000 iS n mIO 15 20 30 40 50 ED BD 10 12 14 18 1820 2430 3540 Bind Pig, NVILL Abacd pentru detern wea inpatil de verde te sematoriza Uilor cu timp predeterminal,180 Alte probleme de calcul si proiectare @ drumurilor Exemplul XVIL2. S intersectia a dowi steizi: slrada E—V cu patru benzi si strada N —S cu doua benzi. Curentii de trafic, intensitatile acestora si organizarea cireulaliei pe faze sint prezentate in fig. NVILS Ss propune un ciclu cu timp predeterminat C= 60 Caleulul timpului de verde se face in prima iteratie ia modul aratat in tabelul NVIL1 Nu s-au luat in caleulul lungimii ciclului vehiculele care intore la stinga pe strada N—S, considerindu-se ed se pot strecura printre intervalele vehi culelor care merg inainte venind din sens opus pe aceeasi directic ; se va verifiea acest Iueru in cele ce urmeazd consider’ ia N trebuie s ) vehicule care merg inainte din Cole cinei vehicule care intore la stings dinspre direc se strecoare printre intervalele celor w |(26enz/) é v (eben) (4 benzi) g 5 (2benz1) a I z a > 1 580. 8 8 IS ¥ A 420 8 g 2 8 b Fig, NVILS, Intorscefic eu pate accese = sehen eurentilon de Unafie sb organvares pe faze 8 disfasnraell cireutatio in interweltsta . ] a n [om Shen wo | vo re | 0 Sim ho Pp pt ims 2 vr | 08 i | | Prapanintatee rs fa fm | 3 |e ies pe | fh Coda | 8 6 Los 4 7 t . | ve la [ou directia 8; considerind intervalul maxim dintre venicule de 5s, se umarul de vehicule care pot accede prin acest interval : pe AM lis; me mau 9.09 65 Pl > 0 = eo ME N= Baie O08! Ph > 5" el os Od in ciclul propus, 10 din cele 320 vehicwle pot treee odalé in timpul de verde ; deci 10-061 = 64 vehieule se pot streonra prin intervatal celor 10 vehicule venind din sens opus. Nu este nevoie de faz’ separaté pentru sensul la stings al eclor 5 vehicule. Cele 10 vehiewle care intore In stinga venind din direclia S Webuie sa slrecoare printre cele 200 vehicule care acced din direc ASO = 188; meh = 0,059 6; 200 PU & by = @-0.006 200 e909; Pl > 5") oP 0.76, In ciclul propus. 8 din cele 200 de vebicule pol Weee odata in inter valul de verde ; deci 8-0,76 = 6,08 vehicule se pot streewre prin intervalul color 8 vehicule venind din seus opus. Deoareee nu este asigurati trecerea tuturor celor 10 vehicule la stinga pe durata unei ore este necesara Iungirea timpului de verde plus gatbea pe taza a-IIL-a pentre vehienlele coed dinspre No cu 2-3 s. Cielul final este € = 75 s. impartirea cictelui in intervale de semnale luminoase este avatatd in fig. XVILG. wre 31 — Drumuri, calcul §i proiectare — ed. 19482 Alte probleme de calcul si proiectare a drumuritor Exista si alle modele pentru dimensionarea ciclu- lui de semaforizare [20,45]; Ciel 0 75" Foro} — ih aceleasi uerari sint pr r ss a zentate si modele ale coor 6 oR CVG R 6 donitii cielurilor Inminoase WELLL Foro in sisternul yunda verde”. 32 BH 50 72 76 & £ v. Foro 3 INTERSECT DENIVELATE o 47 5D 2 15 Fig. NVILG. Tempirtivea cicluiii in intervate de semnate Volumul de trafic care luminosse, poate si treaca printr-o interseclic ar putea sa se ipropie. sau sa egaleze suma volumelor de trafic corespunzitoare drumurilor ce se jneruciseaza, daca acestea ar fi amplasate la niveluri diferite, per mifind traficului de pe drumurile ce se intersecteara denivelat si se desta- soare fara intreraperc. Tipurile de interscetii denivelate sint de © mare varictate si proiectarea lor depinde de foarte multi factori, dintre care cei mai important pentru proicctaren dotirilor interscetiei, astfel ineit si se asigure capacitatea de circulate maxima, siguranta si confortul ridieat, sint: volumul de trafic maxim orar, caracterul si compozitia traficului, viteza de proiectare condifiile locale. Stabilirea tipului de intersectie denivelatii se face pe baza unai studin tehnico-cconomic a} mai multor variante. Dotarile intersectiilor denivelate trebuie judicios proivctate, urmarindu-se asigurarea unor clemente geometrice etare avuti in vedere pe drumurile care se ca unor distante de parcurs minime. Pro sca 0 serie de reguli corespunzitoare vilezei de pr intersecteazi, preeum si realizs iectarea oricdre’ interseelii denivelate trebuie si urmare: generale [20] Exist multe tipuri de intersectii denivelate si adaptarea lor la situatia concreta de feren. trafic si alle conditii depinde de numarul aecesclor. de volumete de trafic de perspectiva si de tendintele de schimbare ale euren lilor, de conditiile Jocale de teren (spativ disponibil), precum side conceptia projectantului la tratarea interseetiilor de pe artera respectivai. Este reco mandabil ca intersectiile denivelate ale unui drum principal eu alle dramuri 1, de acelasi tip astlel incit conducatorii auto si. fie feu liavizali cu ele in ceca ce priveste intrarile si iegirile ; aceasta inseamna adap, larea tipului de intersectie la conditii reale si nu aplicarea aceluiasi tip in loate cazurile. dn fi VIL7 sint prezentate tipurile de intersee|ii denivelate curent folosite. Fiecare dintve tipurile de interseclii denivelate prezentate in fig.XVIL7 pot fi amenajate in diverse moduri, realizindu-se chiar si combinalii ale acestora. sa fies in generIntersectii Fig, NVILT, Interseetit denivelate Intersectiile denivelate trebuie prevazute cu bucle si bretele de legatura henvi de accelerare si de decelerare pentru ca trecerea de pe un drum pe altul sd nu stinjeneased desfagurarea traficului direct, astfel incit intregul yolum de trafic si treacd prin intersectie cu cit mai putine interferente.