Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Franz Alexander-Medicina Psihosomatica

    Uploaded by

    Sailor Marte
    19 views163 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    19 views163 pages

    Franz Alexander-Medicina Psihosomatica

    Uploaded by

    Sailor Marte

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 163
    Franz Alexander Medicina psihosomatica Principiile si aplicabilitatea ei ctu capitol despre Funcfile aparatulu sexual si tulburdrileacestora de Therese Benedek Pref la edifia din 1987 ‘de George H. Pollock ‘Traducere din limba englezd de Tullana Diaconu Coppin ry wr nn Com | Copymgh Edn eH pens eat nb omdsk iF Cuprins Prof nie in 1987 Cant inte Malm Pertea le capitol #Introducere ‘enol 2 Roll pater moderne SrGervlarce medina 7 xpos indus pei! capt 4 Controle polit ore Capitol 5 Iteria de conversi, Eiitrene Genel Pathogend ‘cpio! € Progresulin gncireseclogict cra metodel Sapte 7 Content metosigce se ‘ Frans Alexander Capt 8 Principe fardamen letboraked pakcesaatcs Y Pehogetera venenee oo 2 Rance tclogis sacs de nuenfe pstlogie 5: Bene peat corr noha Sn tuburiesomatice 4, ipl de peronata giboala ost 5 Rela dntre mecanamele nervonse fice hormonale Partesa Ibe Factor emofionali in diferite bolt Ttroducere la partes a IE ‘splot Factor emai "iburande gstomnecinale 1. Tulburd ale apetitalu gl fodnis Pthologia pocesulul de nutrite 2 Tulburie ale acu inghitnd ‘3. Tulburar ale functor digestive 4. Tulburdel ale funcilr eliminiri ‘Gaplolul 10 Fecori emotional SxEaburdi replicator apt +t Factor emotional ‘SElbuane andiovectar Caprins 7 ‘Coptot 12 Factor emotional ‘ribo de pile ne eptot 2 Faint emotional ‘Sibseiste metabolice # endocrine. 1 Tirotexicoza 2 Site de cboseall wn 53. Diabetal zahart (diabetes malta) ul 14 Factor emotional in ialeericiare ge [escalate schelece “Arta reumatoidt 2. Individal predispus ia acidente ipl 6 Funile parat el Slburie sestor = 1. Fund sual ia bbe 2. Func sexual la femele. 5. Diatuncile pohoweraale ‘capo 18 Tera Bibtografi. Prefata la editia din 1987 de Gronce Poutock Contrib, cu caracter de pionierat sl deosebit de inctante, pe eare Franz Alevanderle-eadus mumeroass- Jor domen ale psihitrie, pihanalize| simadicinel sunt ‘enuimite sf recunoecute fn intreaga Tame. O parte din {lle sale sunt incl farndamentale pntrainolegerea p> hologie! umane, im imp ce altele capita din now rele ‘Vand prezent in carl corsideratilornoastrecinice {isonetice ele conatinsind punctul de plecare att pe ‘Face! care au continuat munca lui Aloander, it spe ‘ox care investigheard noi domen "Age cum reiase din acest volum, una inte aril cen ‘ale de cercotare ale [ui Alexander fost reltin de in ‘erdependenfs dinte minte carp. Aceasti munci sa ‘bazat pe experiefele sale clnice de a ofr tatamentpsi- [Ranalte unor patients ca bo. Bzioogice diverse ce, de cexempl ulcer duodenal, colt uleeroas, astm bronsic, neurodermitd, hipertensiune idiopatic,artitd eums- {oida gi treotoxicord, Ulterior, muld dintre coleg Tui ‘Alexander de la institute] de Psthanalizk din Chicago ‘eu alSturt aoestr studi clinic. Rezultatal ba const- ‘uit un studle orgenizat asupra speciicititit bolilor Fy Franz Aleander pshoomatice (Alexander, French si Pollock 1968). Acest ‘seudls a confirma ipoteza ll Aleander despre specs- ‘States # uncle dintre fomnulrle sale despre cele sapte ‘bol investigate, arn prezent putem exinde rezutatele activtii sales grape speciictit ! l domenii care pin prezent nu fseserd exploate Serene lui Alexander despre aspectele line gteo- stir as interdependentelor pshosomatio sun ied fo. losis de citzestadon, profesor cercetitor!teoret- céeni din mumeroase distpline Mai cu seam primele sale descoperis au inspira reluarea cercetir supra = Ine! eeier-corp-minte, fect-cogriie-motivati vind In veere ci roll teh ne-au exis inlogeres asupra comportamentulal nomnal ql patologle “Tatil lu Alexander a fost profesor de flosotie 1a ‘Universitatea din Budapesta. Alexander a crest int o familie erudit int-un modiu de idl stimalarein- felecuala Infuengeleacestei cops, relaia cu tat iu, precum si relatile cu alte persoane care Pau in spirat se regdsesc in sererle sale. Ela fost flosoful, cutitorl adevérurilor universale,exporatorl ide Jot Se poste ca uncor sl se ingelat, dar ainvdit din ‘roprile eror gi sea corectat presupunerie gl infele erie gresite. Am vizst acest ent in mod direct Ip Empul ceretist!noaste asupra predicel specie {H.Alexander aves o minte ager, oinelegere Intutv 4 spuselor pacienfior sf thsi nerdbdarea unt ite- Iectual neobest. In prima pari a acestulvolum putem incl detecta prospetinea gindivi ll Alexander fm capitolelece te {eazd aspectesistorice Alosoice,noselogic,elogice, retodoiogice si conceptual ale medicinel psihosoms- fice ~ in ciudafaptului ch acest volum a fost publiat ‘peru prima dai in 1950 fn partes « doua, Alexander Peat 1 angen ce depen sat sea can anata cen atas ee ea ete rae see eee Se eet au ae Ser toa ah ee rer ee pos ere ee arpa ae ee ee ee eee lnm fe Ader ays meno Cn a er eae een eee a scris Medicina psihosomatici. in acest capitol final, Ale- eee cae eee een eee See ee en er ee ee eee eae eetes ee a eae Se CE ee oe See ease aad ie Sesto Can roan Sonera ree eee Sr ea Segoe erie ae pe es ee coat nae ae esses eine 2 Franz Alenander hormonale. Deck Alexander ar 8 ant oportuitates sf ‘exploreae interesante descopei acts din dome ppaboneuroimunologes aspecele celular ale proceselor nemo ivifisl desenperne ore fae legtture din- tre endorine gi mumeroase procese peblogice, precum sl recenele ator noslogce din DSM I, probabil ct Sor A modice tore acolo unde amas chine sr Slostnecessr “Tpotezaarupre specific presenta n Medici sionnatir mane nck vlabil x aime labor, ide empl devs specSctcombinatorie Pollock, 1881) = ipoteca cd dout sau mai multe afecuni pot & prezentein seas simp la eel nav Scare dnte Ee necesttind abordanterapeutice diet (Pollock 1966). Cercle asupratulburislordatoretesurme. ‘ajuk provocst de tesa dus la extinderes late! do bol pe care Alexander si colegi si le-au stadia inital fn caldral investigator clinie fal cretion in pre- zentam include sc acele enti cum sun! boale co- ‘onarianl tulburrie de allmentate gl dlaberul. Cere- ile epidemiologice a gunetce recente diferentes Ainire soe cele date de varstd consti doar ceva sspecte adtionale pe care probabil ol Alexander lear f "Acres carte fos wld pent cel pain doul gene safide psthiat pthanalist, psthologt,asstent social, aclentul ,psthosomatic’. Salut republicarea sca find ‘Snomagis mestoria petra tn deschisitor de Gram ‘cir muncs a constitit un stiml pentra mumeronse ‘genera care au urmat, Biblografc ‘Acpuanom Frans, Dias M, Pollock Geonct 1: Pach. ra Specie Epernenal Shty a Rs, Univers Sy of Chicago Press, Cicag, 1958. Bavenex, Therese, RUEENSTEN Boris Bs The Sexual Cyl ‘Worn: Tae Relation Bete Ovarian Function and Pay ‘ofan Process, National Research Coun, Wash- ington DC, 192. ousoon George: , Combinatorial pedity and the com plomental seria", The Aaa of Poychozaiys DX PP. {oti Intemational Univers Press, Madison, Cone pectic! 1981 ‘Pou0cx Gaotge H: ,Do multiple diseases exit simultane ‘sly The Areal of Paphos, XV, pp. 133186, {nratina! Unvenis Pres Madison, Connects 1586, Cuvant inainte ‘Aceasti carte, ca odezvoltare a nei lucrntantsior publcte, Vales acl a psdknall! (The Medi! Value of Peychonalyi), are douk obectve. Ea incearcs si des- ‘re concept de bak pe care se fundamenteazi abor- ‘deren pehosomaties fm cadral medicine gsi prezinte {nformatle exstente cu privrelainiuena actoror ps- ‘ologic aeupra functilor organismal sla tulburdile centr faci. Cartes ns confine otrecere fn revsti de- {alata umeroaseor observati zoate gInimplatoare ppablicate fm literatura de specalitate in legdturd cu in- ‘Buenfele emotionae fn produceres boli: ea prezinté doar rezultatele unor investgatsistematice, CConvingeres autorult este c& progzesul a acest do- meni necedt® acceptarea unai postulat de Bazi: si sanume cd facort psologic care influenfeazd procesele [zologicetebuie sl le supusi une! investiga fel de ‘igaroase side detaliate ca aceea utilzat in mod curent {in studial procsslorfziologice. A face rferze la emots {mn termeni general ca, de exempli erxietate, tensiane, ezecilibea emofional nt mai este de actualiat, Com- ponenta pathologic reald 2 unei emotltrebuie de fapt Studia prin folosrea celor mai avansete metode ale ps- ologel dinamice gl ea tebuie corelatl ulterior cu ris- ‘punsuile organice. Doar astfel de stud au fost incluse 6 Franz Alecander ‘maces care, garume acea acordestipurae are eta principal metodologie mentonat. ‘Un at postulate carateranacd aeastsIucrre ete cel e poceeleputhologice ma die in mod fends: ‘Bent de ale procese care au Jcin orgeism. Ee sunt fr aclag timp procsefiziologice gf diferd de celelalte proces organice doar prin fepil sunt peccepute si bli spot f comuniate verbal cite oll. Pan sr snare aecie procese pot 8 tudite prin metodepaiho- Ingle. Fleaze proces organic ere nfuenat diet ea indirect desi pslogc irtruct organismal into {alte a fomneazdo unitate ale cre! pars componente Se adn cla ent Pan arma, aber dlrea pethosomatich poate apis rina enomen ‘are are lo in organ vie Aces caracter univers al apliabliti ste exlicl de ce se vorbepe de o ert pslhosomatict in medicing In prezent ma poste eta Fi o Indo l puncul de vedere psihosomaticofrt © sbordae nou pnt nlegeren organismal came ceria integra. Posibitile de abordareterapeutch Sent fandamentte prtre ula mals rons gf aan Sperani exinder spicata orn vitor Chicago, decembrie 1949 Multum sani ni scigumenstrceesrees gagemieatanatenetes eases aeaeare ieinaemacae aces =e Seat me ty ~ cepa meer neuiaanimereeetecs Eacntgeetecimeetycas pe Saosin Habe eminence cya eceteemite ea ee Seaiamcer melas ens Snakes Renate ential masclsl se bazeagh pe ath a itocte erate cimiericct eet Ses ee ee Leh ies he moe Sigieattees Sere erro Fy ‘Franz Alexander “Hypertonsion”, ,Peychoanalytic Study of a Case of Es- ‘sential Hypertension”, Treatment of a Case of Peptic ‘Ulcar and Personality Disorder"; Alesander si S.A. Por tis: A Poychosomatic Study of Fiypoglyeaemic Fatigue’), dd Sidney Portis pentru permisiunen de a republic fag ‘ment ale capitolulul apie in revista Disses ofthe De _gistive System, The National Safety Counc din Chicago pentru permistunes de s republic artical apart in r= vista Curent Topics in Home Softy ska dr Tago Galdston sr. Henry HL Wiggins pentru acordul de a republica pls ale articoludui meu: ,Present Trends in Peychiatry and the Future Outlook’, épirut in publiatia Modem At- tudes in Psyohity, Ia Columbia Univesity Press, ce ‘mia corvit ca band pentru pis! din intoducere gi pen ‘gu anuntesectun! cuprins fn primele cng capitol. Parteal Principii generale Capital Introducere It ok. dis now, paciental ea fnf mand cu gi t= seri sperante sl deznddeldi, consideret x un tot indivi Zils doar ea purtitor de organe ~ al unui cat sau ‘Somac boinay —, este pe cale de a deve cbiectal legi- fim al interesule medical. In ultimele doud decenii a scordat oatentie tot mal mare rlutui cauzal al factorlor ‘Snofonal in earl oli O orientare pathologic tot mal [mpla se face simi prnire madic. O pare dintre ci ‘cenit respecabilis mal conservator considerd acest Jucra ca oamenintare la ins: bazele medicinlstabiite ‘prineforin sustinute, lar vole cuauionitate avetizenzi practicend ef acest nou ,psihologism” este incompati- ‘Eilcu mecicna caplnt a naturi.Acetis ar prefera cx pathologia medical sis imiteze doar In aspectelecefin Ge arta medicals a tacul st intuiia manifestate fn cx. Gr ingriispaclentul ca distinete de procedura te- rmpeutied nile propriois bazatl pe iid, chime, anatomie jl fizologie. ‘Gu toate acest, pvt dint perspec stoic acest interes pont pallogie ma ete aliceva dacito reac zare a opiilor suavechi prestiniicefniro foam now, ‘SniGck, Ingeirea mula ait in sufeins ma fost dine foedemuna dvizatl inte prootsimedic. Pe vremur func {ile de vindecaze, la rivel mental eft fic erau dente de aceeasi persoanss fn orice med am explica puterea ti _istoare avin su a varghelsl or ape itl eiapel coretiilor de laborator in medicing,consi= Gerata ces mal remarcablk perioada din storia acesteia. (Orientaea fisico-chimiel ce se caractrizeazi prin st- lal exact al detalillor fine este responsabii pentra pro- (gresul urlag din medicing, x de exempla bacteriologia, ‘hinurga ai famacologia modern. Unul dintre parado ‘rll evolu! storie este, cu cat valoarea inti ‘une! metode atu aun prncipiu este ma mare, cu stat ‘va determina o mai mare intiraere a dezvoticlorulte- Hoaze ners ming umane o face pe aceasta sé adere la Mel g metode care s-su dovedit vloarea i recut, chiar fatuncl ind wtlitatea lor nu mai este acseasi tn pre~ ‘ent, Malte astfel de exemple pot fi regisite in decursul Gezvoltii gtinjelor exact, ca de exempli fizice. Ein- stein considera cl idee ll Arstotel despre migeare a | Ps Franz Aleande Intircistprogreul mecanic timp de dou mi de ani 76, If. Blbiogratia). Progresl din orice domenis neceitt 0 eorcniavo dati cs intoducerea de no! principi. Char acd, de fapt acest noi principl na int tn contradie- fie cu cae anterioare le sunt adesea respinse sts ac- capiate doar dupt lupe acebe in vederearecunoasec ‘Din aoeast perspectivl, om de ging are o viziune 1 fet de mitt ca orice alt om. Aceeascrientarefizico- ‘ied ce a sat la baza color ma importante realest ale medicine « devent din cauza carecterafai sia uni- lateral, un obstacol in fata progres vitor. Epoca cet- ‘etisior de laborater in medicing se caracteriza print-o ‘situdine anatick. Tipie pentna aceestperioad a fost {ere pecinliet penta mecanismele detaliat In ve ders inelegeril proceselor partiale exre au loc. Deseo perire unor metode de observare mai precise in special ‘prin utlzarea microsoopulul, « deze un no micro Cosmos, permitind o cunoagerefar8 precedent a pant Jor slo mal mil ale corpuls. Ca urmare, instil cat 2elor bolilor, scoped principal s devenit localizares proceselor patologice. fn medicina antic, teoria umor!- lor aves tntdietate, susfintnd cf fluidele din corp sunt puritoure de maladl, Dezvoltarea trepttl a metedelor Ge autopsiere din timpul Renaster a permis studil pre~ is el detalii organismatul uman, conducind ase la ‘concept etiologice mai realist, dar xdndirss eu peck dere pe anumite pir ale corpulul. Fe la mfloel seao- Id al XVI-es, Morgagni sustines cf sedi! difritelor boli se fla mai alesin anumiteorgane, cum arf inima, ‘nici ficatul et. Prin descoperirea microscopulu, 1o- calizares bolior a devent i mai preci: celula a deve- nit locul de aparte al boi Vichow,ciruiapatclogia atoreazkatit de malt, a fost cel care a declarat cf mu ‘sti bol in general cl doar boll ale organcor gi celule- Ioducere 2 Jor Relissle sale remarcabile in domenil patologii si consideraia de care sa bucurat au dus la stiles unei ‘dogine a patologia celslar, cae contin induenjoze fgndizes medical si ast. In fluanja il Virchow arc ra gindiri etologice constitule exempial clasic al p= edovul storie conform cinwia cx elt sunt mal zemar- cable relizrile trecute, cu atit ele devin obstacole mai ‘mar! impoteiva progreselor vitoae. Observarea schim= ‘Bizlorhistologiee la rivelulorganelor bolnave, posta atortf microscopult ga tehnillor perfectionate de co Torare a fesuturlr, a fost cea care a constcrat modul de a gindi etiologic. Céutarea cauzel boll 2 rimas malt ‘imp limitats la studieres modificinior merfologicelo- ‘ale la nivel yenutaclor. Descoparizea cf astel de mo- tific morfologice pot f ezultatal unordisfuncions- its cu caracter mat general ce apar cz 0 consecinté a ‘une functions! defecuoase a tresului excesiv sau care {2 datoreard unor factors emotional, wrma sd fe acuta ‘mult mai tira, Malt mai generalateorle a umorlor, ce ra plendut ccodibitatea stun cind Virchow ha invine ‘succes pe Ralitansky care era lsimal sustindtor al ‘scesola ebuia si mai astepe pdr la renayterea sa sub forma endocrinclogie! moderne. ‘Pun sunt ce eave at infelesesont2 acest tape din dezvoazea mesicne! mai bine dect nespecialistul Ste- fan Zweig. In cartes #8 Time prin spirit, el spane ‘Bosla mma insemns acum doar coca ce sent ‘ox oml in ofan sc cen ces inten Is vel forganeor ele. $f! mustunea reas ipl a me- Aiculul,abordaves bolt in ansembll a st nloits ‘rin sarcina ma edd de leas fectiunea ao iden- an alg Di ng dn oi Veta epi | | | % Franz Alexander ica gta avis uni grap de maladl dja stable. ‘Acaustklactvare§teniczare de neevitat a process ferepeutc s junta exces in eco a XDKTe, din ema ‘ntrocer ee medic pacient«unl al llaelaront ‘ncopane mecanic paral Inelegereaptruncitoere, Ccestvsnteszatare a medieval Inniscat a doverit tt ‘al nesemnifcatvs in dngrost. La fel de impresionanté este sf afimetia Tul Alan (Gregg, un flantrop care are o perspecivi mai cuprina’- tare asupra treciful gi prezentulul medicine! “otattnteareprecentt de fn omens a fost dive sat penta shunt n pep sstemerriment nu poate ‘ninunalia valarea metode dar ru suntem obliga ‘nem stot dour de relat acstein. Ce af ‘menfine difertele note organe sl numeroaselenoaste ‘anc in amenie ca ficind pare din acon igh? Scere de spus medicna vfertor I separarea fac a pint" de [s00p"? Ce fae cau nv Se ce mpl de apt co ‘nhl .necvza, in adevresl sen vir? In asst [pune nevola mai mllor informa ete de events tare, Dar ma emportans dec simpla nvole se Pre ‘estes scimbror e vor soma, Piha etn tans formaze, neurofisologin in ascensune, newrochiregia ‘prosper io stn norocoat vogheazd inc asupre inp furl endocsnologs..Contsbutle provenind din ae dome ant ce agteptt dels pibaogiarizopologla c= tural, sciloge, oso, procum de a hie Sachs redicin intems petra a reaava dhotomia dntre mints corp Hsu mogienle de cite Descartes, Tp cag, Te Fae Mati’, Har ai At alle ‘Cee econ 6 snoducere 2 fn acest mod, madicina clinic fost dvizati in dou ‘pin eterogene, una considera mal avansali sini, ( incuzind toate tulburdelle care pot f expliate in ter ‘meni ziologi de patologie general (de exempt, eno- small organie al irimi, forme de abet odlainfeconst te}, gf cealalté considera mai putin gtinific, ea ce prinzdnd un mare amestec de afeciuni mai ugoare, cu (auze obscure, col mai freevent de origine phic. Spec {ick pentra aceasté atudine duald — ca expres pick a ‘manifestiri merfiel ming umane — este tendinya de fplica in mod fort la un aumir tot mat mare de boli schema offologicl a infec fn care cauza patogent §1 fecal patologie par i s afl into relate reciprockre- Intv simpld.Cind explicatia denaturdinfectoast sau de ibd naluntorgenicd ns ttn picose, cinidanal modern (ste prea grab sf se mullumenoc cu sperania cl pe v= {oy cin se vor cunosgte mai multe data legate de pro- ‘ese organics factors phe aceptat oiaum cx reticent ‘va putoa tn final ignorat complet. $i tofu treptat, tot thal mull clniiend cs veder! mai larg ax gjuns sf rece ‘osscd Septal ci pn lin cazul acl sulburss x enuze Eelologice bine amore, cum sunt diabtalshipert lunes diopatic, cee ce se cunouste de fapt sunt doar ul ‘Smale verig ale anf eauzal, in timp oe facto etiolo- ‘gel primar simin ino onecunoscata Inacste cau ca finale malt cone, observa aduate pare aducl {in primplan factorllycentrali" expresisjcental” find cvident doar un eufemism pene ,pshogen’. ‘Aceastisitutie explicd sor neobisnait discrepant inte adines ofdal-teoreticd gl xa faptckpracticd a ‘medical, in cadral practic sale. fn lucie sle stint fic, in discururle sale adzesate grupurior de medi et ‘a sublina nevoiaunel coaster ot mai dette pro- ‘eselorSaiologice si patologice sublacont va refuza sk : 2s Franz Aleander lan srios etologia pthogent; darn practca sa privat eld va aff firs eater pe pacientul suferind de hiper fenshuneidlopade sincere Sse elaneze sia vais mal ‘ur gal evte st se xtonneze va cere si convings ck atadines acetal iperactv, excasv de a ‘foes at devil, este cauza real 2 tensiuniarteriale ‘dicate, Aceasi ,personalitate duall” a cinicanului mo- ‘dem eave cel mai bine punctal nevralgi al medic- ‘elconfemporane In cadral comuntiti medical praci- (Canal penmite s§ adopt oaitudine tinned” ce este {mecenfidosro stinidine dogmatic alipstalogics. Pen- sof rs cmonie prea bine cum acfoneazi acest facor pathogen, pentru cl acasta este att de difert ff de tot ‘sos ce madicul a invat pe ducata sagt! ss medical ff pent ol recunossieres oa aperen at submina consoc- ‘enfaleriiSrio-chimiceanupra vies, pracicanal ala {naceastl stung va ncerca pe ct poss ma incon siderare factoral pathogen. Ca toate acstza, ca mec, el ‘nail pote ignore complet La conirantarea cu paciestil 8) consis a ferapeutic I forjeazi sa acorde cea mai ‘mate aenie focal acest actor desta dar acral i= Porlanfi el ontueje instinct Va treba si in consi ‘Gerare, dar va face sce fuera scuzinds-se, prin arms {Sa ohn medicing, vindecarea na este rural suing ‘toda i art. Finest constint ci coea ce denumeste arti medicals nu este altcova decit conoasterea mal pro- ‘andi intuitive — de exemply la un nivel nonverbal — pe cazea dobindito in decural ngior ani de experieng ‘Gch Importantapshiatre sin mod special a metodel apitoul2 Rolul psihiatriei modeme ‘in dezvoltarea medicinei Pathiatsei con mal noghjti gi mal putin dezvoiat spedaltate + medicina, -2 revert roll sf intoducs 0 nous abordere sinteticd in medicing. In cea mai mare Dent a peloadel cercetisilo de laborator in medicing, Deihiara a rimas mai degrabe un domenia izoat, are {ves dour slat imitate eu collate specialitii.Pshin- {la se ocupa de trates bolnavului psihic, domentu in care eficenta metodelor de vindecare conventional era (ea mal reds, Simptomatologia tlburkilor psitie xe Suplnitor de diferté de afeciunle orgenie. Psihiatie Sse ooupa de deliric, halucinai si tulbunirile vie emo- onale simptome care putteu & desis folosind lim Deja carental medicine! indamatia poate f descrst fn ‘ermeni medical x edem, cesteree temperatui si mo- Gifein nicroscopicedistinete le nivel celular. Tuberc. Toza este diagnosticata pe baza unor modificis observe ‘ile la nivel fesutusorafecat gf pia prezenfa enor bine definite. Cu toate acest, Funcio- nisile mentale patologie trebuiau descrise in termen\ pathologic, § prin urmare infeleyerea for etilogics be [atl pe ferment medicals uzuali era dic de aplicat {felbutinle mintale. Aceasta diferente separat pita 2» Franz Alecander de restl medicine! In efortal de a reduce aeasté pri- esti, uni psihatri au tnoereat i explie simptomele aihice presupundnd insuflcient fandamentath extents ‘Shor tulburieipotetie ale fanejlororganiceo endings care intro carecare masurl se mentine fast, (Otncercare mal stil de depts a acest impes a const eforsl dea realizaodescerepuikologcd 2 bollor pice, cu mult mal iguoast smal sistem Sch Decl patra plea teh sf epi sipromele Dolaavalut phe folosind metode sl ltr discipline ‘medical el incerea cel putin i prezinteobservesile fnteun mod dealt ¢stematic Aces tending acs scterieat perionda prihitriel descriptive sub patrons. ‘clror ounen! importa prevum Kahibeum Werke, Babine wterior Kraeplin, care au furnisat pha ‘el moderne prim sistem descrip deat ents {for pslte pe eae e puta pane bask. In aceeas perce, nercre ce a apc pshiasie principe celia bol in manera cae au fost le Aeserte de Morgegn si Virchows, ers adopt a nck pltinre de some mediae sl eof al XDGles Feptulcd ceierl ete seul fnctlor pahologce ea co osc el pus inn generale Inc de pe vremes Gre Gt erice.O dat ou spriren anogtnior legate de ologl sl exatomla celerula fost post loatizren tale in dezveltarsa medicine. apts Influenta psihanalizei asupra dezvoltarii medicine! {In ciuds succeseorieolate, ex de exompls explicarea 5 tratare paraline! generale ga mixedemelu folosind ‘nelodele waditionale din medicing, majortatea boilor peihic, psthoza schlzofrenicd gi psihonevrozele aa re Estat cu indie tuturoreforiior de ale putes into ‘Gace in cadra teoretic conventional Att tlburiile po- funde ale pessonailti,ct tulburéile emationale mai putin grave su sfons si fie considerate ca boi ,functo- bale” ca opuse paralirict generale seu demente senile ‘cue sunt derumite orgarie” din pricina existengel unor ‘modifi stricturaie a rive fesutuilorceebrele. Ost ‘Sin, aceasta distin terminologic ma schimbat in nich ‘un fl reatatessténenioare a faptul ol dezintegrarea funclorpsthice din schizofrene mu eusise si ratatt prin nicl un tp deterapie, ca de pds metodelefarm=- ‘ologice sau chirugicle sin acelag timp nasa purst fist nici oexplleae pe baza modelelor traditonale. Cu {Sate acest, peogresul rapid fn ulllzarea metndelor de Inborator in celelaite domerii medicale era atit de pro- nite, cit speranta une inflegeri finale a futuror tat burro de tip pthatric pe o baz anatomic, fziclogicd sl biochiied ns a fst abandoraté * Franz Alcander {a toate contele de corcetare medical cerciile din domenilhistopatologies,bacteriologi! gal bochimiet Ge a rezolva problem schizoireniei a alto tlburé ‘mintalefuncionale ontinuau fad Incetare, afl de in- teng, lire wml deceiu al eecolalui tect, cind ome todd complet now de investigare gi de terapiea fost ini Hatk de cltre Sigmund Freud. Se obignuieste sf se atribuleoriginea pslanalizl sco feancezeceretiilor ‘supra hipnozelfacate de Charcot, Bem s Ligbaul {nscrieiesule aulobiogreice, Freud pune orgies det. larasle pe seama influenjlor din tmp stador sale lt ‘Sdlpetriére cu Charcot ulterior in Nancy cu Bernheim gf Lidbaut. Din punct de vedere biografc aceasta este ‘irk indoilé o descrerecorecta. Din puncii de vedere lislorie! gindint tinifce, iceputel abordini psiho- - fe. Ale sal oa exempli peniraa demonsce doukade- varus importante: in primal rind, nature complex gi specific a stimullor phologicl care motiveac¥ eseme- et migcinexpesive c sul sth al dates rind caac- feral elberator a ecestal tp de inervaie care mu serve se vreunul scop pracic Ini-o cast de elev, o muse se end pe ape cell profesor Pert ovreme, bile ff reusesc st controeze impulsilimperos de a rade ‘Apol, unal dnte el va incepe st chicoteesd fn re ‘mitorul moment intreaga dast ve izbucn fn sete in- conzclable Evident tendnele agresve la adresapro- ‘esorula gf inibusite de ete Becareclev glses base 0 cale de descSreare erupt. Rsul ff urmeaed curl © Sumithcanttate de energie musculard este necesard Principle fundamental le aordisi pthosomatce «7 enirucalmarentensiuni psihologice. In mod sn, Blwul oft lnerantares nu ao Grlitte de orn [racic oases serene dou la desirearea nel ensturd ‘nojonae speciice ‘in puncial de vedere al Siiologil, fenomencle se sale apain acest catego acesten sunt enomene de descireazeservind la eliberarea unortensiurpul- Sonale specie. Modi patlglece impli ast! de proces ox preive eparin cu precidere domeniulal phate Ele reflate pert sunt contadicie cu ta dardele personal pot 8 descivete pe canal oi [Pulte le inervatlor de exprase Pacer ext nevoit [5 descopereproprile ners de expresie su fom de converse care serese pal Is de cirares emofilr refute oto indeplines roel de apr! impotria une expimirs directs a aesor moj, Citeodat descicarea ae oe prin procstle sive obgnuteedecvate, cam se fnampit In plisel Shu rlsl de dp itere fn cost az, emote cateleas ‘Focus sunt reflaepacentl mse dee plinge at ‘ie Din earn discient mignon xpresve de eme- ‘careloa prods ele ru pot cla trues. Aceasta ‘plik nara inontolabit fprelangil isl sau Plnwalat tee Reacie vegetative la str moionale ‘Acest grup de reac const tn cele de tip visceral la stil emofionali gaze semnifcatie specalé pana redicina inter gi pentru alte ramuri ale medicine [Abordares pshosomatics in medians it are originile in ‘adil tuburéelor vegetative apérute sub infuenfa nor a ‘Franz Alewnde: stiri emotionale spedfice. Oricum,inainte de a incepe 88 Giscatim despre fulburarile vegetative, true si des- (ciem reacle organice normale la emo acesteaser- ‘esc ca bazd fiziologick pentru diversee tipur de tul- ‘Darl care afecteand difertele orgene vegetative ‘Fanefionares de ansambu a sistemului nervos poste ‘tnjlensd ca avind drept sop menfinerescondifilorin {nferiorul organismull intro tare de echiibra (home stare) intemal nervos realizazd aceasté sarcind pe rncpial viens munc. fn timp ee sistemul nervos Entral voluntar este responsabilcuroplaesrelailor ca {mea exerl, sistem] nervos autonom controleazd ‘eintimplé in interoral organismal, de exempla pro- Casele vegetative interme. Diviziunes parasimpaticl sis. femulusnervos autonom este mai explicit preocupata de Conservare gl dezvoltare, de exemplu de procesele ana Sollee infuenja aa anaboicd se manifest! faneiicam sunt stimslarea actviatil digestive gastrointestinal si

    You might also like