23.09.2010 CHIRURGIA TORACICA $1 CARDIOVASCULARA ~ NURSING SPECIFIC INGRUIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI ALE VENELOR TROMBOFLEBITA - obstructia lumenului venos cu un trombus, insoyta de inflamarea peretelui venos Factori favorizan{i: afeetiuni insojite de stazi venoast « obezitate « varice « cardiopati + imobilizari prelungite {in aparate gipsate sau dupa interveni chirurgicale « afectiuni care produc alterarea venoasd (traumatisme, infect, ultimele tuni de sarcina) Afectiuni care favorizcazi tromboflebita: « case? produc tulburdri de coagulare Manifestiri de dependenti: ‘Simptomatologia diferd in functie de vasele afectate putdnd apare traiectul venei, ce poate fi spontand sau provocatl de mers, migct impotenta functionald « edeme Examindri paraclinice: flebografie « ECO Doppler Problemele pacientului: » diminuarea mobilitiiifizice care duce la impotenga functionali « alterarea perfuziei tisulare periferice « inflamaia peretilor venosi disconfort + durere + potential de complicafi prin migrarea trombului ‘Obicctive: combaterea stazei venoase © corectarea tulburarilor biologice favorizante ¢ promovarea comfortului * prevenirea compli Intervenfi: « repaus la pat in perioadele febrile gi dureroase « pozitionare care si favorizeze intoarcerea venoasd ‘ dupa 10 zile de repaus se poate incepe mobilizarea progresiva, daca semnele locale s-au diminuat iar pulsul si temperatura sunt normale ® se vor observa semnele si simptomele complicatilor (semne de embolie pulmonar sau renale, ea hematuria)» aplicarea de misuri de combatere a imobilizirii prelungite Ia pat ingrj aplicate pre si postoperatorii » educarea pacientului in purtarea de ciorapi elastici, masajul membrelor, mers zilnic pe jos, evitarea ortostatismului si alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaus afectiuni ale singelui (anemii, leucemia) in care se VARICELE sunt caracterizate prin dilatarea superficial& a venelor la nivelul gambelor Circumstante de aparifie: « insuficienja venoasd ereditara + compresiuni venoase (datorate ortostatismului pprelungit) « tumori abdominale si pelviene Manifestiri de dependen{4: « senzatii de tensiune si amoreli la nivelul gambei » dureri accentuate in ‘ortostatism care se diminueaza pe misura dezvoltariicordoanelor venoase + local pot apirea dilatarea venelor superficiale » edem accentuat dupa ortostatism prelungit si care se pot diminua in tepaus Problemele pacientulu: « disconfort « durere « alterarea perfuzieitisulare staz& venoasi + potential de ‘complicatii prin ruperea pereti Objective: « favorizarea circulajiei venoase « prevenirea complicatilor venoase « promovarea confortului Interventii:« alternarea perioadelor de repaus cu membrele inferioare ridicate + observarea semnelor $i ‘simptomelor complicailor(tromboflebitA sau ruperea varicelor) * educatia pacientulu in evitarea ortostatismului prelungit, purtarea de ciorapi clastici, alternarea perioadelor de repaus te, masajul membrelor, mersul pe INGRIJIREA PACIENTULUI CU PLEUREZIE ‘Afectiuni caracterizate prin existenja lichidului intrapleural cu caracter de exudat, secundare unui proces inflamator de la nivelul foijelor pleurale Cireumstan(e de aparifie: in cursul unor afectiuni ca: ¢ pneumopatii bacteriene sau virotice « cancer pulmonar + infect # TBC » reumatism articular acut « post-traumatic sau secundar unor'abcese de vecindtate (abces hepatic) Manifestirl de dependents: 1, Pleurezin subfibrinoasi de origine TBC: « frisoane « febra ¢ transpirafii nocturne ¢ inapetenta slabiciune « “obosealt e durere toracies accentuath de migcare « scadere ponderala « dispnee # tuse + la examenul fizic se ‘observa bombarea toracelui gi imitarea migcArilor respiratori la nivelul hemitoracelui afectat Scanned with CamScanner —2, Pleurezii purulente: «frisoane repetate « febrd remitenta « durere toracica + tahicardie * paloare« HTA * alterarea stiri generale Explorit .: » examnenu! lichidului pleural « biopsie pleurala + radiografie toracica « IDR-PPD + ‘examinari de laborator (recoltiri de singe) Problemele pacientului: disconfort« alterarea respirajei si nuttitci » intolerana la efort rea respirajici sia schimburilor gazoase e favorizarea expansiunii toracice * combaterea infectiei cauzale » diminuarea manifestarilor clinice » prevenitea complicattilor Interven{ii: « asigurarea repausului la pat in perioadele febrile # alimentarea pacientului cu o dietd usor digerabilé, bogati in vitamine « asigurarea unei poziii care diminueaz& durerea si faciliteaza o ventilagie maxima atament simptomatic de combatere a transpirafilor, tusei si a durerilor © administrarea unui tratament etiologic cu tuberculostatice si antibiotic « tratament patogenic (corticoterapie) « pregitirea pacientului pentru cexaminari paraclinice © recoltarea produselor biologice pt. examenul de laborator « invajarea pacientului in cefectuarea gimnasticii respiratorii © educarea pacientului cu privire la administrarea tratamentului la domicili, necesitatea continua exercitilor fi it EXPLORAREA FUNCTIONALA A APARATULUI RESPIRATOR Obiective: # determinarea modului in care acesta satisface nevoile organismului in starea de repaus sau in ‘condifile unei suprainedrciri functionale « descoperirea stirilorincipiente de boala * determinarea patogenici insuficienfei respiratori« stabilirea capacitaji de munca a bolnavului Funefia cea mai freevent exploratd este ventilatia pulmonara, care reprezint& circulayia aerului prin caile respiratorii superioare gi plamani, ¥ Spirometria: examinarea cu spirometrul,alcatuit dint-un cilindru gradat, care comunicd cu exteriorul printr-un tub de cauciuc prin care se sufla. Cilindral gradat este scufundat intr-un cilindru mai mare, plin cu apd. Aerul expirat face ca cilindrul si se ridice peste apd, asistentacitind pe gradayie volumul de acr respirat. Spirografia: permite inregistrarea migeirilor respirator, executdndu-se mAsuratori static si dinamice. DETERMINAREA PROBELOR VENTILATORII LA APARATUL EUTEST Materiale necesare: piese bucale, piese de pensat nasul, pensi de servit, recipient cu solutie dezinfectanta, scaun, aparat Pregitirea pacientului: ¢ cu 0 2i inainte bolnavul este informat s& nu ménénce dimineata sau cd investigayia va fi executatd la 3-4 ore dup masé e nu se va administra nici o medicatie excitantd sau depresiva a centrilor respiratorii cu cel putin 24h inainte « in ziua examindrii bolnavul va fi in repaus fizie ageaza bolnavul in pozitie gezand si se pregateste psihic Executarea probei: « piesa bucala se prinde cu pensa si se adapteazd la aparat » pacientul preia in mana tubul cu piesa bucal® adaptat, se va pensa nasul iar la comanda asistentei va inspira adnc si tot la comand va introduce piesa bucali in gurd buzele se vor strange si nu iasa aer pe lénga piesd, apoi se expirdi maxim gi profund + se seoate piesa din gura iar bolnavul este lasat s se odihneascd » se repeta procedura de mai multe ori « rezultatul se citeste pe hartie, curba inscrisd nurmindu-se expirograma. APARATUL GODARD: + se racordeaz4 bolnavul a aparat cu ajutorul piesei bucale # acesta este rugat si respite linistt céteva secunde pentru acomodare, dup& care se penseaza nasul + bolnavul respira 30-40see. cu ‘supapa deschisd dupa care se inchide circuitul si se inregistreazdi inregistrarea volumului curent: se face timp de 2-3min prin respirafie normals. inregistrarea capaciti ii vitale: pacientul inspird maxim urmat de o expirafie maxima. Proba se repeti, iar curba inscrisa aratd capacitatea vitalé realé umita spirograma. Bolnavul este lasat si se odihneasca. Determinarea VEMS: solicitim bolnavului s& faci inspirajie maxima urmata de expiratie fojatd maxima © proba se repets si se mAsoard cantitatea de aer expirat din prima secund. Determinarea volumului rezidual: se face uilizind metode indirecte. Se foloseste heliu care se introduce in rezervorul de aer al spirografului. Heliul nu participa la schimbul de gaze ci se amestecd in timpul ventilate cu aerul ramas in plimani, pe spirograf concentratia urmarindu-se cu analizatorul de gaz. SPIROERGOGRAFIA: test de efort cu ajutorul ciruia se analizeazsi capacitatea de adaptare a respirati solicitiri suplimentare. Se urmarese parametriirespiratori, cardiaci $i umorali (concentratia de CO;, saturatia sangelui arterial, pulsul i TA). Persoanele nu trebuie si prezinte afecfiuni care contraindica efortul. Materiale necesare: spitograf, oximetru,bicicleta Scanned with CamScannerAMS aS OE Tehnica: bolnavul se racordeazi la spirogrf + se aplicd oximetrul pe lobul urechii se determina probele obisnuite spirografici inainte de efort» pacientul este invitat si execute un efort dozat cu aceeasiintensitate Se trece prin 3 faze functionale la efor: a). F, de adaptare: 2-3min caracterizata prin cresterea valorilor b). F. de echilibru: parametriifunctionali rman la valori crescute ©). Fede revenire: intreruperea efortului, in care parametriirevin la valorile initiale de repaus (3-Smin.). Dact aceasta este mai lungd atunci organismul are o capacitae de efortdeficitar. Analiza gazelor se face pt. a explora cantitatea de oxigen si CO» din singele arterial, care furnizeazA rela portante privind functia pulmonara. Determinarea se poate face cu aparatul ASTRUP, in care se recolteazd singe capilar, in tuburi heparinizate. PROBE FARMACODINAMICE folosite in special pt. diagnosticarea formelor latente de astm brongie Materiale necesare: spirograf, subst. bronhodilatatoare sau bronhoconstritoare, trusd de urgent’ Testul bronhoconstrictor se efectueazA cu acetilcolind 1% si histamind 1/1000 sub forma de aerosol Testul bronhodilatator se executi cu alendrini 1% sau alupent, astmopent, salbutamol, berotec (aerosol) Bolnavul se pregateste ca pentru spirografie « se pregatesc materilele pentru determinarea VEMS + se determina VEMS-ul Se incepe cu testul bronhoconstrictor, acesta facdndu-se foarte prudent, bolnavul putind face crizd dispnecic’, ‘ceea ce impune administrarea de urgenta de aerosol cu alendrin’. Se administreaza bolnavului acetileolinal% timp de 30sec sau 3min Testul bronhodilatator se face dupa determinarea VEMS gi se administreaza alendrina 1% timp de 3min, Se determina VEMS imediat Interpretarea rezultatelor: > Testul bronhoconstrictor este pozitiv dacs VEMS scade cu mai mult de 10-15% fat de valoarea Bolnavii astmatii rispund pozitiv acestei probe, VEMS sedzand cu peste 20% > Testul bronhodilatator este pozitiv dacé VEMS creste cu paid la 10%. La astmatici si brongici creste la 20%. Scanned with CamScanner