=a Cay 6. MISCAREA DE REVOLUTIE A PAMANTULUI Paméntul efectueaza o miscare de revolutie in jurul Soarelui pe o orbita de forma unei elipse, in unul din fo- carele careia se afla Soarele, Lungimea orbitei Paman- tului este de 939 120 000 km, Deplasarea Paméntului se face in sens invers acelor de ceasomnic, iar forma or- bitei face ca distanja Pamént — Soare si fie variabila: 147 100 000 km la periheliu (punetul cel mai apropiat de Soare) si 152 100000 km la afeliu (punctul cel mai inde- partat de Soare) (fig. 1). Viteza de deplasare a Paméntului pe orbité este mai ‘mare la periheliu 5i mai micd la afeliu, Viteza medie este de 29,79 km/s, Perioada migcarii de revolutie este de 365 zile 6 ore 9 minute $19 secunde geste denumité an sideral, deoarece se determing in functie de o stea fixa de pe bolta cereasca, Axa polilor face un unghi de 66°33' cu planul orbitei Paméntului. Acest unghi este supus ins& unor ugoare mo- dificari, deoarece in globul terestru materia nu este repar- tizata uniform. De aceea, axa polilor sufera un balans numit nutatia polilor. Deosebit de important este faptul c& axa polilor isi pastreaza orientarea in spatiu. Din aceast& cauzA apare 0 expunere diferita, fata de Soare, a emisferelor nordica gi sudicd in timpul miscarii de revolutic, in decursul anului, se individualizeaza 4 momente {n care expunerea spre Soare a suprafejei terestre capata aspecte caracteristice. De doua ori pe an razele solare ajung tangente la ambi poli geografici, marcénd echinocriile, cind ambele cemisfere sunt iluminate in mod egal si ziua este egala cu ‘Noaptea pe toatd suprafata terestra (fig. 2). Echinoctiul de primavara se produce la21 martie, iar echinoctiul de toamna, la 23 septembrie in emisfera nor- dicd. In emisfera sudicd data echinoctiilor se inverseaza. Intre echinoctii apar doud momente céind razele so- Jare ajung perpendicular pe suprafafa terestra in punctele cele mai indepartate de ecuator, marcéind solsttile. Solstifiul de vara se realizeaza la 21 iunie, cand re- zele solare ajung perpendicular pe suprafata terestra la 23°27' lat. N (ziua cea mai lung in emisfera nordica) (fig. 3). Solstiiul de iarnai se produce la 22 decembrie, cind razele solare ajung perpendicular la 23°27" lat. S (ziua cea mai lungé din emisfera sudica si noaptea cea mai Junga din emisfera nordica) (fig. 4). Apare astfel un deca- 1aj al anotimpurilor din cele doud emisfere de o juma- tatede an. PAMANTUL - ENTITATE A UNIVERSUL ‘Echinoctiul de primavard 21.10 — eeAMANTUL ~ ENTITATE A UNIVERSULUI! Pig. 4. Pimdneul la solstitiul de iarna Timpul scurs intre producerea de doud ori conse- => a aceluiasi echinoctiu sau solstifiu poarta numele de sopic si are durata de 365 zile 5 ore 48 minute si 46 -. Aceasta este perioada de succesiune a anotimpu- cu toate urmarile ei. ‘nul tropic este mai scurt decdt anul sideral deoa- echinoctiile si solsttiile nu se produc de dou’ ori iv cand Paméntul se afla in aceleasi puncte ale 4. Ele se produc inainte de incheierea parcurgerii 4, in puncte care se deplaseaza pe orbiti in sensul ‘de ceasornic. Acest fenomen poarti numele de ia echinoctiilor si se datoreste balansului axci poli- Ei face ca anul tropic s fie mai scurt cu aproximativ minute decat anu! sideral. Snegalitatea zilelor sia noptilor siformarea enotimpurilor Miscarea de revolutie, impreun cu forma Pamir pozitia axei polilor fata de planul orbitei au impor- sconsecinfe geografice. Apare 0 inegalitate a zilei cu fn decursul anului, Aceasta duce la individuali timpurilor. ‘Numérul si caracteristicile anotimpurilor difera in Bede latitudine. zona ecuatoriald, practic nu exist anotimpuri diferenta dintre durata zilei si a nopjii este mica ‘impul anului. In zonele subecuatoriale, regimul ilor individualizeazi doua anotimpuri dis- unul ploios si unul secetos. In zonele tropicale -apare doar o usoari diferentiere termica in decursul Doar acolo unde se manifest musonii apar: un ploios - vara—si unul secetos— iama. in zonele sub- le se diferenfiaza iarna blanda si umeda, de vara cilduroasa gi secetoasa. Cele mai multe anotimputi jn zonele temperate, unde se individualizeaza vara, jiarna si primavara, In zonele reci se diferentiaza o ‘scurta si rece si o iarnd lung si geroasa. Ritmicitatea anuala in decursul anului durata zilelor si noptilor variaz’ fn functie de latitudinea locului. Totodata, variaza gi in- tensitatea radiatiei solare. Din aceasta cauza se individua- lizeaz& anotimpurile, cu variafia temperaturii, a precipi- tailor sia vanturilor in cadrul lor. Ritmicitatea anuala climatica imprima o ritmicitate in viaja fiinfelor vii, care merge pana la manifestarea in- ‘regului ciclu vital in anotimpul favorabil (de exemplu, la plantele anuale). Si hidrosfera (indeosebi apele continentale de su- prafafa) este influenfata de ritmicitatea anuala climatica: temperatura apelor si regimul scurgerii sufera modificati importante in timpul anului. Inegalitatea anotimpurilor Datorita formei de elipsd a orbitei Paméntului, ano- timpurile sunt inegale, deoarece intre punctele echinoc- tiale si solstitiale distanfele sunt inegale si sunt parcurse cuviteze diferite. Inetapa actuala, vara are 93 zile si 15 ore; primavara dureaza 92 zile si 20 ore; toamna are 89 zile si 19 ore; iama are 897zle. Incalzirea inegala a suprafejei terestre siformarea zonelor de caldura Forma Paméntului, pozitia axei polilor si migcarea de revolutie determina o repartitie zonalia radiaiei solare pe suprafata terestra. Sub acest aspect, pe suprafata teres- {ra se individualizeaza cinei zone termice gi se pot trasa linii imaginare care delimiteaza aceste zone (fig. 5). Pana la 23°27' latitudine, razele solare ajung cel ujin o data pe an perpendicular pe suprafata terestra. La aceasta latitudine, ele ajung perpendiculare in timpul sol- stitiului de vara din emisfera respectiva. In felul acesta, se individualizeaza cele doua tropice: Tropicul Racului, in ‘emisfera nordica, si Tropicul Capricornului, in emisfera sudica. ‘ntre cele doua tropice este zona calda, cu insolaie putemica, Ecuator Polul Sud Fig. 5. Zomele de eddura .“9 Capitolul 1 Daca in momentul echinoctiilor razele solare ajung tangent la cei doi poli, in restul anului ele ajung tan- gente tot mai departe de poli ineat, timp de 24 de ore, un polriméne neiluminat, iar celalalt este iluminat continuu, in timpul solstifiilor, razele solare ajung tangent la 66°33} latitudine, marcdind astfel cereurile polare, intre tropice si cercurile polare se extind zonele ‘emperate, in care razele solare nu ajung nici perpendi- cular si nici tangent la suprafaa terestrd. Ca urmare, nu se produc nici caldurile din zona calda si nici frigul din zonelereci. Dincolo de cercurile polare, pana la poli, se extind zonele reci, unde razele solare ajung tangent pe suprafaja terestra de doua ori pe an, Acolo temperaturile sunt foarte seizute tot timpul anului Acestea sunt zonele de repartitie directa a radiafiei solare, In realitate, diferentierea termicai este mai compli- cata, deoarece dinamica atmosferica si curenfii marini re- distribuie caldura si frigul pe suprafafa terestra. De aceca, se ia ca limita a zonei calde izoterma anual de 20°C, iar ca limita intre zonele temperate gi cele reci, izoterma de 10°C aluniicelei mai calde. Miscarea aparenta a Soarelui peboltacereasea Datorita miscarii de revolufie a Pamantului, noi vedem Soarele proiectat in puncte diferite ale bolt ceresti In felul acesta, in decurs de un an, Soarele face, in ‘mod aparent, inconjurul boltii ceresti, trecand prin dreptul constelatiilor zodiacale (fig. 6). {In timp fermi ‘Soarele ln amiazi_ eae 1a 22 ecembre ra v s N fn timpal vert z Ss N Fig, 6. Inatimea Soaretui A perpen) Soarele a amiaza Ia 21 ia _— Aplicaiiale misearii derevolugie Miscarea de revolutie a Pamantului ofera unitatea de masuréatimpuluide lunga durata, anume anul. Deoarece atit anul sideral cat si cel tropic au durate diferite, in practica se foloseste anul civil, cu durati inter- mediara, de 365 zile si6 ore. Calendarul Pentru masurarea timpului s-au elaborat diverse tipuri decalendare, Noi utilizém un calendar solar, bazat je miscarea aparenti a Soarelui pe bolta cereasca, Practice, se folosesc cate trei ani de 365 zile si cate un Patrulea an de 366 zile, numit an bisect, asa cum es anul 2004, Diferena dintre durata anului civil sia celui tropic dus la aparitia unei neconcordanfe intre calendar si prod cereaanotimpurilor. Pentru a corecta aceasta heconcordanta, din initi ®orian, S-a hotarat ca diferenta de 10 zile acumulat pana atunci sd se elimine, ziua de 5 octombrie 1582 fiir socotit 15 octombrie. S-a mai propus o serie de mis care si reduca la minim diferentele. In Romania, calendarul gregorian a fost introdi in administrafia de stat in anul 1924, cand ziua 1 octombrie a fost considerata 14 octombrie. El fuses adoptat de biserica ortodoxa inca din anul 1919. Uni crestini nu au adoptat calendarul nou (stlul nou) si menti stilul vechi, in raportde care stabilesc sérbatorile. uvinte-cheie afeliu nutafia polilor an civil orbita Pamantului an sideral periheliu an tropic precesia echinoctiilor echinoctii solstifii ntrebiri, exercitii, aplicafii practice Ce este migcarea de revolutie si care este perioada sa? Care este pozitia axei polilor fata de orbita Paméntului? Ce consecinje decurg din pozitia axei p in timpul miscdrii de revoluie? Care sunt principalele poziti ale Pamantului fata de Soare intr-un an? Care sunt consecinjele miscirii de revolutie a P&mantului? Ce este precesia echinoctillor si care este cauza sa? Ce este anul tropic $i ce durati are? Care sunt dificaltstile in alcatuirea calendarabui? Explicagi bolta: 1 imigcares aparenti a Soarelui pe jeursal unui an, G parcurge Paméntul i, considerind 0 e orbita, ‘Biseoti afi trait de cénd steamna din emisfera ie care se serbeazi Anul