a BAZELE CONTABILITATII CAP. 1 CONTABILITATEA ‘sursa informationala de baza in fundamentarea deciziilor manageriale 1.1, Managementul si legatura cu contabilitatea : =n general managementul se refera la actiunea de organizare, conducere si administrare, precum si la gestionarea resurselor materiale si umane, la reglementarea fiuxurilor iehnologice sr informationale, in vederea atingerii a doua obiective fundamentale si anume: - profitabilitatea - reprezinta capacitatea unital patrimoniale de a obtine profit si totodata de a pastra intact capitalul social investit - lichiditatea unitatil administrative - reprezinta capacitatea societatii comerciale de a-si achita datorille scadente pe baza surselor disponibile; 1.2. Informatia contabila Informatia contabila are urmatoarele caracteristici: - obtinerea completa si exacta a informatillor pe baza documentelor justificative; - are un mod de prezentare corespunzator cerintelor dferitilor utiizator! Poate fi prelucrata si combinata tn diferite moduti tn functie de necesitaile utilzatorior. Permite efectuarea de studi, analize si calcule tn scopul obtinerii de efecte masive cu minimum de efort Informatie economice se clasifica dupa mal multe crite: a) din punct de vedere al stabiltati: = permanente - relativ permanente - curente b) din punct de vedere al functionalitati ~ de comanda (dispozitia) - de executie ©) din punct de vedere al locului de unde provin: interne - externe 4) dupa modul de obtinere din surse organizate - din surse int€mplatoare ) dupa domeniul la care se refera: - economice = politice - sociale - culturale Peniru ca informatia sa fie pertinenta si utila tn realizarea functilor manageriale trebuie sa indeplineasce patru caracteristici principale: a) inteligiblitatea b) relevanta ©) credibiltatea d) compatibilitatea a) inteligibilitatea - presupune ca inform: informeaza cat si de cel care este informat b) relevanta - caracteristica a informatiei economice ce se refera la capacitatea acestora de a fi utile beneficiarilor in luarea decizillor sa fie usor de inteles, atat de catre cel care 1) eredibilitatea - 0 informatie este credibila in momentul in care nu contine © 232W2213c rori semnificative, nu este partinitoare iar utlizatorii pot avea Incredere ca informatia respectiva reprezinta in mod corect ceea ce si-a propus d) compatibilitatea - presupune necesitatea ca utlizatorul sa poata compara informatiile privind Un proces economic Intre anumite momente sau intervale de timp (profitul net realizat in anul 2005, i profitul net realizat in anul 2006). Informatie contabile trebuie sa conduca la obtinerea unor informatil financiare care sa reflecte imaginea fiecarei entitati patrimoniale, situati care la randul lor se caracterizeaza prin inteligibiltate, relevanta, credibilitate si compatiblitate, 1.3. Utilizator Utlizatori! informatie’ contabile se clasifica in: a) utilizatori intemni - sunt managerii societatil comerciale care contabilitate tn vederea indepliniri obiactivelor societatii administrate; b) utilizatori extemni - acestia includ: = asociati sau actionani - se informeaza din situatile financiare-urmarind ca investitia lor sa fie supuse unui rise minim si sa aiba capacitate de a realiza céstigur viltoare, = analistl finenciarl - folosesc informatie contabile ‘publice: pentru-a-face analize cu privire la perspectivele intreprinderii cu accent pe profit, pretul unei actiuni, dividendele, factorii ce influenteaza pozitia societatii pe piata, strategii de investti - creditorii- sunt cei care au de primit bani sau bunur de la intreprindere, printre cei mai importanti fiind furnizori si bancile = statul - este interesat de informatile contabile pentru stabilirea taxelor si a impozitelor, crearea Sau mentinerea unor locuri de munca, analiza cererilor celor care vizeaza acordarea de subventi, stabilirea preturilor de piata si a puterii comerciale; = client! ~ sunt interesati de capacitatea Intreprinderli de a supravietui si de posibilitatea aprovizionaril de bunuri si servici = salariati- sunt interesati de informatile contabile publice pentru siguranta locurilor de Muncalegate de restrangerea sau extinderea activitati, corectitudinea salarizari, viabilitatea alii utlizatori externi 1.4, Functiile contabilitatit Contabiltatea, In conditile organizarti si conducerii acesteia are urmatoarele obie 1. Asigurarea tnregistrarii croologice a operasillor economice, a existenteisi miscarii activelor, datorillor sia capitalurilor propri 2. Preluatea, publicarea si pastrarea informatilior, cu privire la pozitia financiara @ socitatii, performantele Intreprinderil, fluxurile de trezorerie, at&t pentru nevoile interne ct si externe ale societat Pentru indepiinirea acestor obiective, contabiltatea trebule sa tndeplineasca urmatoarele functi: Functia de tnregistrare Funotia de informare Functia de control Functia de juridica Functia de analiza si previziune gaeNeCAP.2 OBIECTUL SI METODA CONTABILITATH 2.1. Obiectul contabilitatit Obiectul contabilitatit 1! formeza: - furizarea de informatil privind starea si marimea resurselor materiale si financiare detinute sau controlate de o unitate patrimoniala la un moment dat. - raporturile de schimb privind situatia financiara = modificarile ce intervin ca urmare a desfasurarii a activitati’ economice, privind modul de desfasurare al activitati si obtinerea rezultatului financiar. - pentru a prezenta la un moment dat In expresie baneasca resursele economice de care dispune ‘ntreprinderea, sursele lor de finantare si rezultatul financiar, contabilitatea utiizeaza o situatie specifica proprie metodei contabilitati denumite bilant ~ aceasta situate financiara prezinta doua parti generale: activ si pasiv. 2 Activul bilantului Activele reprezinta o sursa controlata de unitate ca rezultat a unor evenimente trecute si de la care se asteapia beneficl vitoare si ale caror costuriindividuale pot fi evaluate crdibil; Tratate in functie de lchiditate, activele se grupeaza in doua parti mari si anume: ~ active imobilizate - active circulante ate cuprind imobilizari necorporale, care pot f: ~ cheltuieli de constituire (taxe de timbru, diverse alte cheltuiell lagate de infiintarea firmel) ~ cheltuieli de dezvoltare (organizate pentru dezvoltarea societatii existente) - cheltuieli cu brevetele, licantele (marcile de fabric, alte drepturi si valori similare) - fondul comercial (diferenta intre valoarea de piata si valoarea existenta In contabilitate in cazul unei tranzactil) = alte imobilizari necrporale (programe informatice, internet- realizate fie din productie propria, fie achizitionate de la furnizori) imobilizari corporale, care, la randul lor, pot fit - terenuri si amenajari de terenuri - construct - instalatii de lucru, echipamente tehnologice, mijloace de transport, animale si plantatil - mobiler, birotica, achipamente de protectie a valorilor materiale si umane ari financiare, pot fi: - interese de participare ~ actiuni detinute la entitat ~ alte titluri imobilizate - creante imobilizate an B. Activele circulante cuprind: - stocul, cuprinde: - materil prime = materiale consumabile (combustibil, piese de schimb, materiale de ambalat, alte materiale consumabile) - materiale de natura obiectelor de inventar (au ca principala caracteristica valoarea unitara) - produse finite - productia neterminata = marfuri - animale si pasari - ambalaje- creantele pot fi = comerciale (dreptul de a incasa de la client!) - alte creante - investitii pe termen scurt ponibilitati banesti - numerar - disporibiltati banesti in cnturi bancare 2.4.2, Pasivul bilantului Cuprinde doua categorii mari: A, Capitaluri propri B. Datorii A. Capitalurile proprii, pot fi: = capitalul social + alte elemente legate de capital - prime legate de capital -rezerve din reevaluare rezerve - legale -statutare _, salte rezerve B. Datoriile sunt: = comerciale (decurg din operatile de exploatare - fata de furnizori) = finaneiare, care pot fi: ~ Imprumuturile din emisiunea de obligatiuni - oreditele bancare alte datorii, provenite din: - obligatii fata de personal ~ alte datorii sociale - datori privind asigurarile si protectia sociala - alte dato fatt de oreditori diversi 2.4.3. Venituri. Cheltuieli, Rezultat financiar ile reprezinta, din punct de vedere financiar, valor! platite sau de platit de catre entitate pentru: ~ stocuri (consumul de stocuri) - lucrari si servicii executate de tert si de care beneficiaza unitatea - cheltuieli de personal ~executarea unor obiigati legale sau contractuale Chettuielle sunt recunoscute simultan sau combinat cu recunoasterea diminuarli de active sau a cresteril de datori tn trei momente: 1. la angajare 2. la plata (cand se achita) 3. In consum Veniturile reprezinta, din punct de vedere financiar, sume incasate sau de incasat in perioada urenta din: - executarea de lucrari -livrare de bunuri - prestare de servicii pe care societatea le-a facut ~ executarea unor obligatii contractuale sau legale - c&stiguri din orice sursa Veriturile sunt recunoscute simultan sau combinat cu recunoasterea oresterii de active sau a reducerii de datori in doua momente: 1. Ja facturare (este momentul in care se intocmeste factura catre clienti, se face transferul drepturilor de proprietate catre acestia, totodata se naste dreptul de creanta) 42. Incasarea (momentul in care livrarile de bunuri, prestarile de servicii sau executarea de lucrari se incaseaza efectiv de la clienti) Rezultatul exercitiului este determinat de (diferenta) existenta veniturilor si cheltuialilor si se stablleste prin compararea acestor doua elemente. ~ apar doua situati si anume: ‘A. venituri mai mari decat cheltuielile — profit brut B, venituri mai mici decat cheltuielle —- pierderi; ~ profitul net se obtine: Profit brut - impozit (16%) - activele imobilizate sunt supuse amortizarii asta! - imobilizarile necorporale se amortizeaza Intr-o perioada de maxim & ani, printr-una dintre metodele de amortizare stabilite de A.G.A., cel mai frecvent find utllizata metoda linlara. - imobilzarile corporale nu se amortizeaza, ci doar amortizarile de terenuti, iar celelalte se amortizeaze In functie de valoarea de intrare si durata normata de utilizare pe care © gasim In catalogul privind duratele normate ale amortizarl 2.2, Metoda contabilitatii 2.2.1, Continutul metodei contabilitat - este constituite dintr-un sistem de conventi, procedee st instrumente folosite in tehnicile de lucru pentru a realiza urmatoarele obiective: 1. Cuantificarea (masurarea) operatilor economice, Inregistrarea datelor, in ceea ce priveste activitatea pentru o utilizare viitoare; 2, stocarea informatilor pentru ca apoi acestea sa fie utilizate i prelucrate tn functie de necesitali; 3. Comunicarea informatilor prelucrate prin intermediul rapoartelor pentru Iuarea decizillor 2.2.2, Principiile metodei contabilitat lzvorasc din practica financiar contabila si se modifica odata cu cerintele acesteia; - se Impart in doua categort! a) fundamentale ) contabile generale a) principiile fundamentale sunt: 1. principiul dublei reprezentari (potrivit acestuia, o entitale economica poate Jf privita prin prisma resurselor economice si a capitalurlor exprimate valoric, intre care exisla egalitate deoarece resursele reprezinta forme concrete ale capitalurilor ) 2, prineipiul dublei tnregistrari ( potrivit acestul principiu, orice operatie economica are doua aspecte oo reprezinta: ~ efect -ofort ~ consum - utlizare) . Principiile contabile generale ‘Sunt urmatoarele: A. Principiul cont itatii - presupune ca in viitor, unitatea tsi va desfasura in mod normal activitatea fara a intra in stare de lichidare sau reducere semnificativa; B. Principiul permanentei metodelor- presupune asigurarea unei consecvente in aplicarea metodelor de evaluare a datorillor, veniturilor si cheltuialilor de la un exercitiu financiar la altul; C. Principiul prudentei - potrivit acestuia, evaluarea trebule sa se bazeze pe o baza prudentiala, avandu-se in vedere urmatoarele se considera profit al exercitiulul numai cel obtinut pana la data de 31 decembrie = se tine cont de toate datorille previzibile si pierderile potentiale, chiar daca acestea devin evidente numai la data incheierii bilantului;- se tine cont de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor, chiar daca unitatea Inregistreaza proft sau pierder!; D. Principiul independentel exercitiului - presupune luarea in considerare doar a acelor venituri si cheltuieli ce apartin exercitiului financiar in curs; E, Principiul evaluaril separate a elementelor de activ si pasiv - potrivit acestuia nu se permite compensarea elementelor de activ si pasiv; F. Principiul intangibilitatil - potrivit acestuia, bilantul de deschidere trebuie sa corespunda cu bilantul de Inchidere al exercitiului financiar incheiat; 2.2.4. Procedeele metodei contabilitatii Pentru a-si realiza obiectivele, contabilitatea recurge la doua categoril de procedee: ‘A) Procedee comune si altor discipline B) Procedse specifice contabiltat A, Procedee comune si altor discipline: = gruparea (se face pe categorii de active, datori, capitaluri proprii, venturi, cheltueli) = documentarea (orice operatie trebule consemnata in momentul producerti ei Intr-un document scris) evaluarea (presupune exprimarea in forma baneasca, valorica a tuturor elementelor bilantiere) = inventarierea (constitule un procedeu de verificare a realitati informatiel contabile bazata pe realitatea faptica) B. Procedee specifice contabilitatl = procedeul cont - procedeul balanta de verificare - procedeul bilant Cap. Il! BILANTUL CONTABIL 3.1. Defi Bilantul contabil este un tablou in cate se sintetizeaza informatille contabile, in expresio baneasca, privind starea la un moment dat, a resurselor economice, a activelor, a capitalurilor , oferind utilizatorilor 0 imagine a pozitiei financiare a Intreprinderli necesara managerilor in vederea fundamentarii decizillor economic, Caracteristicile bilantului: 1. Bilantul contabil este un document redactat dupa reguli specifice avand la baza Legea Contabilitatii nr. 82/1990, revizuita i moditicata; 2. Valorile exprimate in bilant sunt In expresie baneasca; 3. Cuantificarea structurilor are un caracter instantaneu fiind o prezentare a situatiei patrimoniului la un moment dat; 4, Obiectul evaluarii si prezentarii 71 constituie activele controlate de Intreprindere, drepturile de creanta asupra acestora concretizate in capitaluri proprii si datori; 5. Informatiile prezentate tn bilant sunt destinate utilizatorilor pentru efectuarea unor analize, respectiv pentru fundamentarea decizillor, Bifantul contabil este un document public destinat utllizatorilor : = firmele concurente sau colaboratorilor, = bancile; - _ bugetul de stat; - diverse alte bugete.3.2. Caracterizarea elementelor structurale ale bilantului contabil Bilantul contabil cuprinde toate elementele patrimoniale ce reprezinta activele si pasivele societatil gtupate astfel: - activele - sunt grupate in bilant dupa trei criterl 1. dupa natura acestora; 2, dupa destinatie; 3, dupa gradul de lichicitate. - pasivele - sunt grupate in bilant dupa trei categorii: 4. dupa natura acestora 2. dupa provenienta surselor de finantare 3. dupa exigibiltate Lichiditatea reprezinta posibiltatea transformarli, in timpul desfasurarii procesului economic, a activelor in masa monetara: = transformarea stocurilor de produse finite prin procesul vanzaril in bani -exigibiltatea furnizate la sférsitul exercitivlui financiar sunt sintetizate si grupate th trepte cu ajutorulbilantului, astfl: ~ posiuri bilantiere (de ex: terenuri, constructi) - capitole de bilant (de ex: imobilizari corporale din care fac parte terenurile si constructile) - grupele bilantiere (de ex: active imobilizate) -imobilizari necorporale - imobilizari,corporale - terenurt si construct - imobilizari financiare 3.3. Contul de profit si pierderile Pe langa bilantul contabil, in structure relatilior financiare se intocmeste un document specific numit ,,Contul de profit si piercer!" Este un document contabil ce reprezinta rezultatul financiar sintetizand veniturile obtinute, pe de o parte si cheltuielie generate pentru obtinerea acestora; Operatiile economice desfasurate pe parcursul unei perioade de gestiune (semestrial), iar rezultatul financiar apare ca o masura a performantelor tntreprinderr Cheltuieli Cheltuieli recunoscute in contul de profit si pierdere sunt determinate di a) consumul de active, ajustari de valoare si alte iesiri aferente exercitiulul in curs; ex: consum de materi prime, amortizarea imobilizarilor, lipsuri la inventariere, etc. ) cresterea datorillor legate de consumul de elemente nestocabile; ex: consum de energie electrica, energie termica, gaze, s.a.m.d. Corespunzator momentelor productiei, chettuialile se impart in 3 categorl: a) cheltuieli de exploatare; ») cheltuieli financiare; 6) cheltuieli extraordinare. a) Chettuieli de exploatare: - sunt proprii activitati de exploatare si includ: * consumul de materi prime * materiale consumabile * salarile personalului * scaderea din gestiune a marfurilor vandute. b) Cheltuieli financiare:- sunt generate de operatile financiare si bancare si includ: * cheltuieli privind dobanzile; * cheltuielile din diferente de curs valutar * cheltuieli aferente imobilizarilor financiare cedate. ) Cheltuieli extraordinare:- sunt acele cheltuieli care nu au nicl o legatura cu procesul de productie flind generate de activitati ccazionale cum ar fi * calamitatile * dezastre naturale * amenzi * penalitatiVeniturile Veniturile cunt determinate de : a) intrari si cresteri de active. ex: cresterea ca urmare a valorificarii produselor, lucrarior si servicilor realizate, plusurile la inventar: b) scaderea datorilor ca urmare a anularii acestora sau a prescrieri Veniturile sunt grupate in trei categori A, Venituri din exploatare B. Venituri financiare C. Venituri extraordinare A. Veniturile din exploatare:- sunt legate efectiv de desfasurarea obiectivului de activitate al intreprinderi ‘ex: venitul din vanzari de marfuri - de produse finite - de semifabricate - venituri din lucrari executate si servicii prestate catre terti financiare - sunt legate efectiv de activitatea financiara a intreprindetit ‘ex: venituri din dobanzi venituri din sconturi obtinute C. Venituri extraordinare - sunt acelé venituri cu caracter intémplator care nu au legatura cu productia si actvitatea financiara: ex: valoarea despagubirilor si a daunelor primite conform politelor de asigurare Intocmite Impotriva diferitelor categorii de calamitati, a furturilor. Tn cea ce priveste rezultatul financiar, acesta se determina prin compararea veniturilor cu cheltulelile, aceasta comparatic determingnd rezultatul brut al exercitiului. Se creeaza astfel 2 situal a) venituri mai mari decat cheltuielile > profit b) —_venituri mai mici decat cheltuieli — pierdere ‘in cazul profitulul, acestea se impoziteaza cu cota de impozit legala (in prezent 16%), abtinandu-se impozitul pe profit i rezultatul net care ne arata performantele intreprinderi 3.4, Modificari ale pozitioi si limitele executiei bilantiere In activitatea curenta a Tntreprinderilor au loc 0 serie de modificari care au la randul lor un efect asupra componentelor activelor, datorilor si a capitalurlior propril. In literatura de specialitate aceste modificari se numesc ,,operatii economice" si produc asupra bilantului doua categoril de modificari, ele numindu-se, dupa natura modificarilor pe care le produc : - operatii permutative - operatii modificatoare a) operatiile permutative produc modificari doar in activul, respectiv pasivul bilantului si imbraca urmatoarea forma: “de activ- cele care produc modificari doar in activul bilantului urmatoarea forma: A+xat-xa2=P — unde: at - post bilantier de activ sau creante; ‘a2 - alt post bilantier de activ care scade concomitent si cu aceeasi suma x- suma cu care se modifica cele doua posturi bilantiore acest tip de ecuatie nu modifica totalul bilantului. * de pasiv - ecuatia bilantiera are urmatoarea forma: A=P+xpi-xp2_——_unde: pt - post bilantier de pasiv care oreste 2 - alt post bilantier de pasiv care scade concomitent si cu aceeasi suma. ~ totalul bilantulul ramane neschimbat intiora. avand ecuatia 8) operatiile modificatoare * de crestere In bilant: A+ xat =P + xpt “de scadere in bilant: A-xat =P - xp1 operatille modificatoare, atat de crestere cat si de scadere modifica totalul bilantulul. ACTIV Bilant Incheiat la data de PASIV | | Elemento de pawl ahi Elemente de pasiv 7 Terenuri 70.000 | Capital social 15.000 2 Marfuri 5.000 | Fumizori 5.000 | 3 Clienti 5.000 | Rezerve 2000 | 4. Casa loi 10.000 | Credite bancare pe termen 8.000 | sourt 30.000 30.0007 | 1. Se incaseaza prin casieria societati de la clientul ,x", creanta th valoare de 1.000 lei ~ operatie permutativa de activ de forma - nu modifica totalul bilantului ‘A+ 1.000 * at - 1.000 * a2 af -casa tn lei; @2—clienti | | ACTIV Bilant incheiat la data de PASIV | | Elemente de peaivy A\V~ Elemente de pasiv 1 Terenur 0.000 | Capital social 75.000 2. Marfuri 5.000 | Furnizori 5.000 | | 3 Clienti 4.000 | Rezerve 2.000 | | 4 Casa lei 11.000 | Credite bancare pe termen 8.000 sourt | 30,000 sama 2. Se achita un furnizor dintr-un credit bancar pe termen scurt in suma de 2,000 lei ~ operatic permutativa de pasiv de forma: - nu modifica totalul bilantului A=P -2,000 * pt +2.000* p2 pt —fumizori; 2 - credite bancare pe termen scurtActiv Bilant Incheiat la data de PASIV Elemente de pasiv aciv~ Elemente de pasiv > 7 Terenuri 70.000 | Capital social 75.000 2 Marfuri 5.000 | Furizori 3.000 3 Client! 4.000 | Rezerve 2,000 4. Casa lei 11.000 Credite bancare pe termen| 10,000 sourt 30.000 30.000, 8, Se aprovizioneaza marfurl de la fumizori in valoare de 2.500 lel. - operatie modificatoare de crestere in bilant. A+ 2.500 * at = P + 2.500 * pt at -marfuri; pt - furnizori ACTIV Bilant incheiat la data de PASIV Elemente de pasiv_ahy/~ Elemente de pasiv T Terenuri 70.000 | Capital social 75.000 2 Marfuri 7.500 | Furnizori 5.500 3. Clienti 4.000 | Rezerve 2.000 4 Casa lei 11.000 | Credite bancare pe termen| — 10.000 scurt 32,500 32.500, 4, Se achita din casierie un furnizor in valoare de 1.500 Ie - operatie modificatoare de scadere in bilant. Axa =P -xpt A-1.500* at = P-1.500* pt at - casa lel; p1 -furnizori ACTIV Bilant incheiat la data de PASIV Elemente de pasiv dchv. Elemente de pasiv 1 Terenuri 0.000 | Capital social 15.000 2. Marfuri 7.500 | Furnizori 4,000 3. Clienti 4.000 | Rezerve 2.000 4 Casa lel 9.500 | Credite bancare pe termen| 10.000 scurt 37,000 34.000 10oO Cap. 4, CONTUL SI DUBLA INREGISTRARE 4.1, Necesitatea, definitia si continutul economic al contulul. Definitie: contul este unitatea fundamentala de stocare a datelor contabile folosi mod curent, care asigura ordonarea, gruparea si sistematizarea informatiilor privind existenta si miscarea elementelor patrimoniale ( active, pasive si capitaluri) exprimate in ‘expresie valorica. Contabiltatea ullizeaza conturi destinate pentru fiecare element patrimonial astfel * contutile de active - reprezinta milloacele economice x: imobilizari corporale, stocuri, disponibiltat| banesti, etc. * conturile de pasive - reprezinta sursele de finantare ale activelor ‘ex: furnizori, credite pe termen scurt, etc. * conturile de capitalur - reprezinta sursele propri de finantare. conturilor 4.2. Fun Conturile au urmatoarele functi: 1. Functia economica - data de natura elementului patrimonial pe care Tl exprima; 2. Functia de grupare - consta in aceea ca prin intermediul conturilor, elementele patrimoniale sunt grupate in structuri omogene; 3. Functia de sistematizere - consta in capacitatea fiecarui cont de a inregistra separat operatiile economice ce produc ce produc cresteri fata de cele ce produc diminuari; 4, Functia de informare - permite utilizetorilor si in special conducer'i thtreprinderii de a se informa in orice moment asupra existentel si miscarii elementelor patrimoniale; '6. Functia de calcul ~ presupune ca prin intermediul conturilor se efectueaza calculele privind existenta si miscarea elementelor patrimoniale; 6. Functia de control - permite controlul asupra flecarel operatii economice; 7. Functia de statistica - da posibilitatea conducerii la Intocmirea diverselor rapoarte, permite compararea evolutiel elementelor patrimoniale la diferite momente si asigura baza pentru determinarea indicatorilor economico-financiari; 8. Functia contabila - este data de faptul ca fiecare cont are un anumit continut economic generat de elementul patrimonial pe caré Tl descrie; 4,3, Structura si formele grafice ale contului - ca procedeu al metodei contabilitati, contul este format din urmatoarele elemente: 4, Titlul contului - reprezinta structura de identificare a contului si este dat de elementul patrimonial pe care il descrie. ex: 301, Materii prime" 2.Partile contului - partea stanga - denumita debit - partea dreapta - denumita credit 2 debita o suma inseamna a sorie o suma fn debitul contului; a credita o suma inseamna a inscrie 0 suma in creditul contului; 3. Soldul initial - reprezinta suma preluata la inceputul perioadei de gestiune din bilant; = putem avea - sold initial debitor sau creditor in functie de competent. 4, Rulajul contului - reprezinta miscarea elementelor patrimoniale in decursul unei perioade fara a lua in considerare soldul initial; ~ poate fi - Rulaj Debitor - miscarea pe debit Rulaj Creditor - miscarea pe credit 6. Total sume - so determina prin adunarea soldului initial cu rulajele, dupa formula: Ts=Si+R - pot fi- Total sume Debitoare - Total sume Creditoare M6. Soldul contulul - reprezinta existentul valori la un moment dat. = pot fi- sold cont debitor sold cont creditor - se determina ca diferenta intre ,, total sume debitoare' si, total sume creditoare"; - exista doua situatii: a)Cazul conturllor de activ TsD > TsC —+ SfD (sold final debitor) b) Cazul conturllor + de pasiv TsD< TsC—+ SIC (sold final creditor) ~ pot avea solduri final, caz in care aceste conturi se numesc ,, conturi soldate" sau ,, balansate" Debit 301, Materii prime” Credit ‘SID. RD RC. ‘SiD+RD TsC=0+RC SiD 4.4, Reguli Regulile de functionare a conturilor precizeaza partea contului, debit sau credit, in care soldul initial, majorarile si respectiv diminuarile elementelor patrimoniale. Exista doua reguli generale: 1, Regula generala pentru functionarea conturilor de activ - conturile de activ incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu existentul (soldul initial) pretuat din activul bilantului; se mai debiteaza cu cresterile, majorarile elementelor de activ; se crediteaza cu lesirile si diminuarile elementelor de activ, iar la sfarsitul perioadei prezinta sold final debitor sau 0" 2. Regula generala de functionare a conturilor de pasi conturile de pasiv Incep sa functioneze prin oreditare si se orediteaza: cu existentul (Soldul initial) elementelor de pasiv preluat din pasivul bilantulul; se mal rediteaza cu cresterile, majorarile elementelor de pasiv, iar la sfarsitul perioadel prezinta sold final creditor sau .,0". - dubla inregistrare reprezinta inregistrarea concomitenta si cu aceeasi suma a unei operatii economies Th cel putin doua conturk; - ca 0 regula a dublei inregistrari, suma debitoare inregistrata in debitul unui cont trebuie sa fie egale cu suma inregistrata in creditul altul cont; ~ legatura dintre cele doua contur, dintre care unul se debiteaza iar celalalt se crediteaza, prin care se reflecta 0 operatie economica, respectand regullle de functionare ale conturilor, se numeste , corespondenta conturilor", iar conturile ce intra intro astfel de corespondenta se numesc conturi corespondente; F econor 4.5. Analiza contabila a operat Formula contabila si articolul contabil Analiza contabila reprezinta descompunerea unei operatii economice in partile ei componente, studierea acestela si aplicarea regulilor de functionare ale conturilor in vederea elaboraril formulei contabile. Analiza economica prezinta cinci etape, dupa cum urmeaza: 1, Stabilirea naturi operatiei - aceasta se refera la continutul economic al operatiei analizate, ~ aprovizionare ~ productie desfacere ~incasare 2. Stabilirea posturilor bilantiere care se modifica 12 wt3, Stabilirea ecuattei bilantiore 4, Stabilirea conturilor corespondente 5. Intocmirea formulei contabile. - formula contabila reprezinta procedeul de reprezentare grafica a unei operatli economice care {rebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: * cele doua conturi corespondente; 301 ,, Materii prime" = 401 ,, Fumnizor!" * semnul egal intre ele; * sumele debitoare, respectiv sumele creditoare; - daca la formula contabila se adauga data si explicatia operatiei se obtine articolul contabil; = formulele contabile se clasifica dupa doua crite 1. dupa numarul conturlor corespondente: a) simpla-un singur cont debitor si un singur cont creditor; b) compusa - un cont debitor si mai multe conturi creditoare; 2. dupa scopul urmart: a) formule contabile curente = inregistreaza cronologic, pe baza documentelor justificative, operatille economice. b) formule de stomare: {in rosu sau tn negru - utiizate in cazul Inregistrarii gresite a unei operatil economice. formulele in rosu presupun scrierea formulei contabile gresite identic, doar ca sumele se scriu cu pasta de culoare rosie. © = formulele in negru, formula corecta se va scrie pi inversarea conturilor. 4.6. Planuri de conturi generale. Cuprinde totalitatea conturilor sintetice, de gradu! | sill, utilizate de contabilitatea financiara; Conturile sunt grupate in clase de conturi, simbolizate de la 1-9, prima cifra find cea a clasei, iar cea de-a fla a grupei. Cele 9 clase de conturi sunt urmatoarele: Clasa a 1-a - Conturi de capital; Clasa a2-a - Conturi de imobil Clasa a 3-a - Conturi de stocuri si productie in curs de executie; Clasa a 4-a- Conturi de terti; Clasa a 5-a - Conturi de trezorerie; Clasa a 6.a - Conturi de cheltuieli; Clasa a 7-a - Conturi de venituri; Clasa a 8-a Conturi speciale (conturi in afara bilantului); Clasa a 9-a Conturi de gestiune. Cap. 5. INREGISTRAREA IN CONTURI A PRINCIPALELOR OPERATII ECONOMICO- FINANCIARE LA NIVELUL INTREPRINDERII 54. Contabilitatea constituirii capitalului social. 4.1.1. Procesul de constituire | capitalului social. - inflintarea unei tntreprinderi si recunoasterea sa ca persoana juridica, indiferent de forma acesteia este conditionata de existenta unui capital social cu care aceasta sa-si poata desfasura activitatea; - capitalul social reprezinta, sub forma baneasca, valoarea actiunilor sau @ partilor sociale subscrise si depuse de catre asociati sau actionari, pe de o parte, iar pe de alta parte obligatia unitatii fata de cei ce au subscris capitalul - distingem urmatoarele categorii de societati comerciale: a) sociotatide persoane (S.N.C.) b) sovietati de capitaluri (S.A.) ¢) societati de persoane si capital (S.R.L.) 13- S.R.L-urile au urmatoarele caracteristic * existenta unui capital de minim 200 let * posibiltatea depuneril aporturlor in bani (60%) si fn natura * capitalul social este impartit In parti sociale, valoarea unei parti sociale flind de minim 10 lei, far numarul de asociati find de maxim 60. - contabllitatea capitalului presupune parcurgerea a trei momente principale: 1) subscrierea capitalului social; 2) varsarea acordurilor; 3) realizarea efectiva a capitalului. 5.1.2, Rolul, continutul economic si functia contabila a conturilor ce intervin la constituirea capitalului social Cel mai reprezentativ cont este contul 104 ,,Capital social", care se defalca pe doua conturi sintetice de gradul II: 1011CSSN - 1012. CSSV — - un alt cont ce intervine: 456 ,, Decontari APC" 1011 CSSN = rolul contului - are rolul de @ inregistra procesul de subscriere al capitalulul social pana tn momentul varsarii efective a acestuia; continutul economic - contul face parte din olasa | - Conturl de capitaluri propril ~functia contabila - cont de pasiv, incepe sa functioneze prin creditare; - se crediteaza cu capitalul social subscris de catre asociati sau actionari prin debitul contului 456 ,, APC" - se debiteaza odata cu varsarea capitalului social prin oreditul contului 1012 CSSV* - soldul contului este creditor si reprezinta capitalul social subsoris de catre asociati sau actionari si nevarsat, - 1012 ,cSSV" - rolul contului - acest cont are rolul de a inregistra constituirea efectiva a capitalului social pe masura depunerii acordurilor; = continutul economic - contul face parte din clasa | - Conturi de capitaluri; - functia contabila - este un cont de pasiv ce-si incepe functiunea prin creditare; = contul se crediteaza cu valoarea capitalului social subscris si varsat de catre asociati sau actionari prin debitul contului 1011 - ,CSSN"; = contul se debiteaza cu descrestorea capitalului social pe masura retragerii acestuia de catre actionari sau asociati, prin creditul contului 456 ,,DAPC" = soldul contului este creditor si reprezinta capitalul social subscris varsat, la data stabil soldului. 456 ,DAPC" = rolul contului - inregistreaza drepturile de creanta ale societatii pentru capitalul social subsoris de catre asociati sau actionarii acesteia; = continutul economic - este un cont de terti si exprima relatile juridice dintre socletate si asociatli sai cu privire la continutul capitalului social ~ functia contabila - este un cont bifunctional, Incepe sa functioneze prin debitare, dar poate avea sold debitor sau creditor; = contul se debiteaza cu capitalul social subscris de catre asociati sau actionari prin creditarea contului 1011 ,,CSSN" = contul se crediteaza cu descresterea datorillor asociatilor fata de societate prin depunerea aporturilor prin debitul conturilor ce arata natura acestor aporturi, si anume: “tn cazul aporturilor numerar 14- 8121 ,,CBL" - 5311 ,,Case Lei" - in casieria unitati * in cazul aporturiior in natura, contul se crediteaza prin debitul conturilor de stocuri 301 ,,.Materi prime” - 377 ,, Marfuri" si prin debitul conturilor de imobilizari 211 ,, Terenurl"- 214 ,, Mobilier, echipamente si alte valori pentru protejarea valorilor; - soldul conturilor poate fi debitor, caz in care reflecta drepturile de creanta ale societatii fata de asociatii care nu slau depus integral aporturile; oreditor reprezinta obligatia societatii fata de asociatii sau actionari societatii de a le restitui capitalul adus. 5.2, Contabilitatea activelor imobilizate 5.2.1, Recunoasterea activelor imobilizate. Operatii specifice prind activele imobilizate Imobilizarile reprezinta active generatoare de beneficii vitoare care participa la procesul de productie pe durata mai muitor exerci financiare; ©) _ Se disting trei categorti de imobilzari * imobilizari necorporale; * imobilzari corporale; * imobilizari financiare - imobilizarile necorporale - sunt active nemonetare fara suport material, destinate desfasurarii zctivitatii economice a unitati patrimoniale, seu date spre Inchiriere la tert; ele cuprind: * cheltuieli de constituire * cheltuieli de dezvoltare * concesiuni, brevete, licente , marci de fabrica, alte drepturi si valori similare; -fondul comercial ; - imobilizari corporale - reprezinta bunuri tangibile destinat utiizarilor in societatea comerciala si care indeplinesc cumulat 2 conditi, si anume: sa alba o durata de functionare mai mare de 1 an si o valoare mai mare 2500 lei.(HG 276/21.05.2013, incepand cu 01.07.2013) ~ acestea includ ~terenuri si amenejari de terenuri ~constructi ~ echipamente tehnologice OQ ~ instalatii de lucru = mobilier = birotica - echipamente de protectia valorilor materiale si umane. - imobilizarile financiare - reprezinta titluri a caror posesie poate genera venituri (dobanzi si dividende) = principalele operati referitoare la imobilizeri sunt: 1) intrarea tn patrimoniu, care se realizeaza prin: ~achizitie de la terti - obtinute din productie proprie inchiriate ~ aduse ca aport, de asociati sau actionari = primite prin donatie cu tit gratuit 2)iesirea din patrimoniu, care se poate face: -vanzare catre tert; ~ casare (scoateree din functiune) = Inchiriere spre alte societati - donate cu titlu gratuit - retrase ca aport la capitalul social de catre asociati 15 <3) amortizarea - reprezinta recuperarea treptata a valorii unui activ imobilizat si includerea acestela in costurile periodice; ~ se disting trei metode: ‘a)Liniara Na=4/Dm x 100 NA - norma de amortizare Dm - durata normata Aanuala = Vintrare x Na ) Degresiva - cu luarea tn calcul a uzurii morale ( AD1) fara luarea in calcul a wzurii morale (AD2) ) Accelerata - care presupune amortizarea in primul an a 50% din valoarea imobilizarii Intrata urmand ca apoi, in functie de durata normata a imobilizari, restul de 50% se va amortiza liniar. 5.2.2. Rolul, continutul economic si functia contabila a conturilor ce intervin in operatilie cu activele imobilizate 5.2.2.1. Imobilizarile necorporale - conturile ce tnregistreaza operatille privind existenta si miscarea imobilizarilor necorporale sunt urmatoarele: 201 - ,,Cheltuieli de constituire” 203 - ,,Cheltuieli de dezvoltare" 205 - ,Concesiuni, brevete, licente, marci de fabrica si alte drepturi si valori similare” 207 - ,,Fond special 208 - Alte imobilizari necorporale (programele informatice) Rolul contului: - are rolul de a evidentia si controla toate cheltuielie ocazionate de infiintarea unel societat! comerciale, cheltuieli constand In: - onoraril si comisioane ~taxe de tmbru - taxe judiciare - cheltuieli de inregistrare la O.P.C. Continutul economic: - contul face parte din clasa a lI-a - Conturi de active imobllizate - Cheltuieli de constituire; Functia contabila: ~ este un cont de activ si Incepe sa functioneze prin debitare; - contul se debiteaza cu cheltuielile de constitulre ocazionate de infintarea societattl, prin creditul conturilor ce arata modalitatea de intrare in patrimoniu, si anume: - platile in umerar: 5121 - ,CBL" - ordin de plata 5311 - ,,Casa in lel” = si contul 404'- ,,Furnizori de imobilizer'’, in cazul tn care cheltuielile sunt efectuate pe baza de factura, urmand ca plata sa se faca ulterior, = contul se crediteaza cu cheltuielile de constituire incluse pe cheltuislile perioadel, prin debitul contului 2601 - ,,Amortizarea cheltuielilor de constituire" - soldul contului este debitor si reprezinta cheltuielilo de constituire efectuate si neamortizate. 5.2.2.2. imobilizarile corporale = Inregistrarea in contabiltate a existentei si miscarii imobilizariior corporale se realizeaza cu ajutorul conturilor: - 214 ,, Terenut” ~212 ,, Construct" - 213 ,, Echipamente tehnologice” - 214 ;, Mobiler, birotica si alte echipamente de protectie a valorilor..". 16+211 ,,Terenuri" Rolul contului: - este de a evidentia intrarea si iesirea din patrimoniu a terenurilor si amenajarilor de teren; Continutul economic: - face parte din clase a Ila - ,,Imobilizari corporale" Funetia contului = este un cont de activ, si Isi incepe functionarea prin debitare; - se debiteaza cu intrarile de terenuri in patrimoniu, prin creditul conturilor ce arata modalitatile de intrare: - 404 ,, Furnizori de imobilizar'" - in cazul achizitioi; - 456 ,, DAPC" - In cazul aportului adus de asociati; - 231 ,,|mobilizari corporale in curs" - productie proprie; - 134 ,,Subventii pentru investiti" - cele intrate prin donate. - contul se crediteaza cu descresterea valorii contabile a terenurilor si amenajarilor de terenuri ca urmare a Instrainarii acestora prin debitul contului - 658 ,,Alte cheltuieli de exploatare” - pentru partea neamortizata. NOTA: - terenurile nu se amortizeaza, ci doar amenajarile de terenuri. - soldul contului este debitor si reprezinta valoarea terenurilor si amengjarilor de terenuri existente {in patrimoniu, - 212 Construct Rolul contului: - este acela de a tnregistra existenta si miscarea constructiilor si cladirilor aflate tn patrimoniul societati Continutu! economic: - apartine clase a Ila ,,Conturi de active imobilizate; Functia contabila: ~ este un cont de activ; ~ Incepe sa functioneze prin debitare; = se debiteaza cu valoarea constructillor intrate In patrimoniu prin creditul conturilor ce arata modalitatea de intrare: = 404 ,,Fumnizori*-in cazul achizitiei - 456 ,,DAPC"- In cazul aportului de capital adus de asociatt, 324”, Subventi pentru investi" - cele intrate prin donatie; ~231 |, |mobilizari corporale In curs" - productie propria; - se crediteaza cu valoarea constructilor lesite din patrimoniu, neamortizate integral; prin debitul contului 658 ,,Alte cheltuieli de exploatare"; soldul contului este debitor si reprezinta valoarea constructilor existente Tn patrimoniu la un moment dat. 5.2.2.3 Imobilizari financiare Contul reprezentativ pentru imobilizari financiare este: - 263 ,,Interese de pai Rolul contului: - este de a urmari existenta si miscarea intereselor de participare (actiuni); Continutul economic: - 1! plaseaza in clasa a lla - ,,Conturi de active imobilizate; Funetia contabila: este un cont de activ si Incepe sa functioneze prin debitare; ~ se debiteaza cu valoarea actiunilor achizitionate, fie cu plata imediata: 5121 ..CBL" fie cu plata ulterioara’ 269 - ,,Varsaminte de efectuat pentru imobilizar financiare” = contul se crediteaza cu valoarea actiunilor cedate cu titlu gratuit, sau vandute, prin debitul contulu 7- 664 - ,,Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate” ~ soldul contului este debitor si reprezinta valoarea actiunilor existente. 5.2.2.4, Deprecierea imobilizarilor Sunt utilizate 2 contur: 280 -,,Amortizarea imobilelor necorporale” = 281 - ,Amortizarea imobilelor corporale” Rolul conturilor:- este acela de a evidentia calculul si inregistrarea amortizarli ce a fost inclusa pe cheltuielile perioadel; Continutul economic: - face parte din clasa a Il-a de contur, find un cont rectificativ al valorii de intrare a imobllizari Funotia contabila: ~ sunt conturi de pasiy, fs! Incep functiunea prin creditare; - se crediteaza cu valoarea amortizariiinclusa pe cheltuiala, prin debitul contulut 6811 - ,Cheltuieli privind amortizarea imobilizarilor", - se debiteaza cu scaderea amortizarii din evidenta,ca urmare a amortizaril integrale a imobilizarlior, ~ prin creditul conturilor -necorporale: - 201; 203; 208; 207; 208; -corporale: = 2114; 212; 213; 214; - soldul conturilor este creditor si reprezinta valoarea amortizari caloulata st inclusa pe cheltuieli, 5.3. Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie 5.3.1, Definire si delimitari privind stocurile In desfasurarea activitatii unei societti, pe langa activele Imobllizate participa si activele circulante din care fac parte stocurile: ‘Acestea Imbraca urmatoarele forme: a) Materii prime - sunt bunuri care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc partial sau total in produsulfinit; b) Materialele de consum - nu participa direct, oi numai ajuta la fabricarea produsului finit, nu se regasesc, de regula in compozitia acestuia; acestea cuprind: materiale auxiliare, combustibi materiale pentru ambalat, piese de schimb, etc. c) Materiale de natura obiectelor de inventar - reprezinta obiecte oe participa direct sau indirect la procesul de producti (scule, unelte, dispozitive, etc.) <¢) Marfurile - sunt bunuri achizitionate de la terti, In vederea revanzari in aceeasi stare, in scopul obtinerii de profit; e) Semifabricatele - sunt bunuri a caror proces tehnologic s-a terminat Intro faza a procesulul de productie, destinate fie trecerii ntr-o alta faza, in scopul obtineril produsulul fini, fie a fi revandute in aceeasi stare; ) Produsele finite - sunt bunuri ale caror proces tehnologic s-a incheiat si sunt depozitate la magazie, in vederea vanzarii acestora sau consumulul th cadrul socitati. contabila a conturilor de stocuri 5.3.2, Rolul, continutul economic si funct Contul reprezentativ este: - 304 -,, Materii prime” Rolul contului- de a tnregistra existenta si miscarea materillor prime care participa direct la fabricarea produsulul fini; Continutul economic: - cont din clasa conturilor de stocuri; Functia contabila - cont de activ icepe sa functioneze prin debitare 18DEBIT - costurile de achizitie a materillor prime intrate in gestiune, prin debitarea contului ce arata natura intrarilor: 401; 456; 131; 601 - ,,plus la inventariere” CREDIT - valoarea de Inregistrare a materiilor prime iesite din gestiune; 601; 371; 658; SOLD - detitor si reprezinta valoarea materillor prime existente in gestiune. Conturile 302 si 308 functioneaza ca si contul 307, doar ca rolul contului 601 este preluat de 602 si 603. - 371 - Mijloace fixe” 6.2.3, Rolul, continutul economic si functia contabila a conturilor privind productia Conturile reprezentative sunt 341 ,,Semifabricatele" si 345 ,,Produsele finite" Rolul conturilor: - de a inregistra existenta si miscarea stocurilor de semifabricate si produse finite; - Continutul economic: - cont de stocuri, Funetia contabila: ~ conturi de activ; isi Incepe functionarea prin debitare; DEBIT - valoarea contabila costurilor-de productie a semifabricatelor si produselor finite obtinute prin creditarea contului 711; CREDIT - valoarea semifabricatelor si produselor finite scazute din gestiune in urma-vanzarii sau cedarii acestora, prin debitul contului 711; SOLD - debitor, reprezentand valoarea contabila a semifabricateior si produsele finite existente in gestiune, 5.4, Contabilitatea operatiunilor legate de relatiile cu personalul 5.4.1, Caracterizarea relatillor cu personalul Pentru munca depusa, angajatil societatii sunt remunerati, lunar, sub forma salariului, premillor ‘sau bonificatilor. Relatia angajat - societate se bazeaza pe contractul de munca in care sunt precizate conditile de salarizare, drepturie ti obligatile personalulu. Documentul intoomit in acest sens se numeste ,,stat de salar”, pe baza caruia, fiecarul angajat i se calculeaza un salariu brut, din care urmeaza a fi retinut: CASI 9,5%; CASS 6,5%; Fd. somaj 1%; Impozit 16%, urmand a se determina salariul net. Salariul brut este format din: ~ salariul negociat prin Cartea de Munea (salariul de baza); ~ premille; ~ boniticati; = sporutile, ete 5.4.2. Continutul economic si functia contabila a conturilor de personal - 421 « Personal sala Rolul contului: - de a evidentia obligatiile societatii fata de personalul sau, in iegatura cu salariul destinat pentru munca depusa; Continutul economic: - face parte din clasa a IV-a ,, Teri; Funetia contabila: este un cont de pasiv; ‘ncepe functionarea prin creditare; CREDIT - cu obligatille unital fata de personalul sau pentru munca depusa, prin debitul contului 641; DEBIT - cu retinerile din salaril, pe destinatii, prin conturile: = 4312 - CAS angajat - 4314 - CASS angajat - 4372 - Fd. somaj angajat - 444 - Impozit salarii SOLD - creditor - salarii datorate personalului. 19 MY5.4.3. Continutul economic si functiunea contabila a conturilor de creante si datoril in legatura cu personalul - 423 - ,,Personal - ajutoare materiale datorate” Rolul contului:- de a inregistra ajutoarele materiale datorate angajatilor pentru incapacitate temporara de munca, ingrijea copilulul bolnav, ajutoare de deces, alte ajutoare. Continutul economic: - cont de pasiv; si incepe functionarea prin creditare; CREDIT - cu ajutoarele materiale datorate angajatilor, suportate de societate, 645 si cele suportate din CAS - 4311 ,,Contributia unitatii la Asigurarile Sociale"; DEBIT - retinerile din ajutoarele materiale pe statul de salari prin conturile: 4314; 4372; 444; nu se reline CAS! 9,5%; precum si cu plata acestor ajutoare, fie prin casierie - 5311, fie din banca - 5121; SOLD - creditor - ajutoare materiale datorate angajatilor. se dezvolta pe 4 conturi sintetice de gradul Il, si anume: - 431 , ,Asigurarile sociale” - 4311 - Contributia unitatii la Asigurarile Sociale 19,75% - 4812 - Contributia angajatilor la Asigurarile Sociale 9,5% - 4313 - Contributia unitatil la Asigurarile Sociale de Sanatate 6% 4314 - Contributia angajatilor la Asigurarile Sociale de Sanatate 6,5% Rolul conturior:- de a Inregistra contributile unitatii la esigurarile sociale, delimitand obligatile pe cele 4 obligatil Continutul economic: - cont de tert; Functia contablla:- cont de pasiv; - isi Incepe functiunea prin creditare; CREDIT - cu cresterea datorilor societatii privind contributile la asigurarile sociale a societatti (4311, 4313 si a angajatilor 4312, 4314), DEBIT - cu sumele cuvenite personalului ca ajutoare materiale datorate din CAS si cu sumele Virate pe destinatii (6121) SOLD - creditor - contributia untt ia angajatilor la Asigurarile Sociale + 437 ,, Asigurari pentru som: 4371 ,, Contributia unitatii la Fondul de soma" - 2,5% 4372 ,,Coniributia angajatilor la Fondul de somaj - 1% Rolul contului: - de a evidentia contributia unitati si a angalatilor la Fondul de soma] Continutul economic: - face parte din clasa a IV-a - ,Tert Funetia contabila: - sunt conturi de pasiv; - isi incepe functiunea prin oreditare; CREDIT - cu datorile societatii fasa de Fondul de somaj (6452) si a angajatilor (421); DEBIT - plata obligatiei angajatilor si a unitatii la Fondul de somaj (5121); ‘SOLD - creditor - obligatia unitati si a personalului fata de Fondul de somal. 5.5. Contabilitatea cu clienti, furnizorii si bugetul de stat 5.5.1. Rolul, continutul economic si functiunea contabila a conturilor Privind relatiile cu furnizorii Contul reprezentativ este: - 404 ,,Furnizori” Rolul contului: de a Inregistra obligatia unitatii fata de furnizori pentru contravaloarea livrarilor efectuate, servicilor sau lucrarilor prestate; 20= cont de pasiv; - isi ncepe functiunea prin creditare; CREDIT - cu valoarea materilor prime, marfurilor, lucrarilor, servicilor prestate aprovizionartlor efectuate prin debitul contului ce arata natura acestora: - 301; 303; 371; 611 + 628 , plus TVA deductibila; DEBIT - cu stingerea obligatilor fata de furnizori prin creditul conturilor care arata modalitatea de plata: 5311, 5121; ! SOLD - creditor - datoria fata de furnizori la un moment dat, | Functia contabila: | 5.5.2, Rolul, continutul economic si functiunea contabila a conturilor de client - 4111 ,,Clienti" Rolul contului: - de a inregistra drepturile de creanta fata de clienti, materia prima, marfuri vandute, servicile prestate si lucrarile executate fata de acestia; Continutul economic: - face parte din clasa a IV-a - conturi de Tert | Funetia contabila: ~ este cont de activ; = Isi incepe functiunea prin debitare; DEBIT - cu valoarea materilor prime, marfurilor, serviaillor prestate, luorarilor executate vandute | catre clienti prin creditul conturilor 701-707 siTVA cuvenit-4427; CREDIT - reducerea drepturlor de creanta fata de client, prin incasarea acestora prin debitul | conturilor ce arata modalitatile de incasare: 5121, 6311, etc. SOLD - debitor - drepturile de creanta fata de olienti Ih ceea ce priveste decontarile cu bugetul statului, cele mai reprezentative conturi sunt: - 444 ,,Impozitul pe venitiprofit” Rolul contului - de a inregistra obligatile unitatii fata de bugetul statului privind impozitul pe venit (2%) sau pe profit (16%); | Continutul economic: - face parte din clasa a IV-a ,,Tert Functia contabla: - este un cont de pasiv; ~ incepe sa functioneze prin creditare; CREDIT - obligatia unitati fata de bugetul statului privind calculul, inregistrarea si plata impozitului pe venit 698, sau pe profit 691; DEBIT - cu plata impozitului pe venit/profit, prin conturile de la banca 5121; SOLD - creditor - impozitul pe venit/proft caloulat, neachitat. - 444 ,, Impozitul pe venituri de natura salariala" Rolul contului- de a inregistra impozitul pe venituri de natura salariala; Continutul economic: - face parte din clasa a IV-a ,,Terti* Funetia contabila: - este un cont de pasiv; CREDIT - cu valoares impozitului calculat si retinut pe statul de salarii (421); DEBIT - cu valoarea impozitului achitat (5121); SOLD - creditor - impozitul calculat, neachitat. - 442 ,Taxa pe valoarea adaugata” ~ 4423 ,.T.V.A. de plata" (P) ~ 4424. ..T.V.A. de recuperat" (A) - 4426 ,.T.V.A, deductibil” (A) - 4427 ,,T.V.A. colectat” (P) - 4428 ,,T.V.A. neexigibil" (B) 2145.6. Contabilitatea trezorerie unitatilor patrimoniale Decontarea intre persoanele fizice sau juridice se efectueaza, in numerar, prin intermediul conturilor bancare, utlizand disponibilitatile banesti ale acestora. Acest fel, genereaza operaliuni de incasare si plat Operatiunile de Incasare - se realizeaza ca urmare a primiri unor sume de bani cuvenite ca urmare a vanzaril de marfuri si produse, executarea unor lucrari sau prestarea de servici Operatiuni_de_plati- sunt generate de plata salariilor, rambursari de Imprumuturi, plata obligatilor fata de Bugetul de stat si ate bugete (CAS, CASS, Fd. SOMAJ, etc.) Documentele utizate sunt: Pentru incasari si plat in numerar : - chitanta - dispozitia de incasare si plata - Pentru incasari si plati prin banca: ~ cecul de numerar - foaie de varsamant - ordin de plata - extras de cont 5.6.1, Rolul, continutul economic si functia contabila a conturilor de decontare in numerar ~ 5311 ,,Casa in lel” Rolul contului: - de a inregistra si urmari incasatile si platile in numerar; Continutul economic: - face parte din clasa a V-a ,,Conturi de Trezorerie" Functia contabila: - este un cont de activ; DEBIT - Ineasarile in numerar, prin creditul conturilor ce arata natura acestora: - 581; 4111; 456; CREDIT - platle in numerar prin debitul conturilor ce arata natura acestora: = 401; 421; 431; 437; 456; 455; 5191; 581; etc; SOLD - debitor - numerarul existent in casierie. jutul economic si functia contabila a conturilor de decontare prin conturi la bane 5.6.2. Rolul, cor - 5121 ,,Conturi la banei in I Rolul contului: - de a inregistra existentul si miscarile disponibitului de la banci; Continutul economic: - face parte din clasa a V-a ,,Conturi de trezorerie"; Functia contabila: - este cont de activ; DEBIT - incasari prin conturile bancare: - 581;-4111; 456; eto; CREDIT - piatile prin conturl bancare:- 401; 456; 455; 581; ete; ‘SOLD - debitor - numerarul existent in conturlle de la banca. 22= PLanul de contri general eate urmitorsl: clasa 1 - conturt de capitalurs, provistoane, imprumuturi gi datorii asinilate 10. Cepstal 9 reserve 4301. Capital*s) Sots Capital subsceis nevareat (P) Bi, capital evbscrie varsat (2) 2015. Fetrinoniul rogiel (P) L016! Eatrimonisl pubitess) (2) oi?! Eateimonsel prives*é) (P) 1018) Patrimoniud Institutelor nagionale de cezcetare-desvoltare (P) 103. alte elenante de cepitalurl propria 1031. Benegiei! ecordate angajatilor sub forma instrumentelor de ‘capiteluri proprii (P) 1039, Difesenge de cure valutar tn zelatie cu investitie nets intr-o fentitace strtinge7) (R/?) 1038. Diterente din noditicares valorii juste a activelor finenclare Glsponibile in vederes vansdrli gi alte elenente de capitalurd eopelis8) (9/2) 204, Peime ce cspital 3042. Beime de enissuse (2) 3012, Prime de fusiune/aivizare (P) 4043. Prime ée aport. (2) {o4a. Prime de convereie s obligatiuaiior tn actiuni (®) 0s. Rezerve din Pesvaisaze (P) 106. Rezerve 2061. Rezexve Legale (P) 2063. Resstve statutare sau contractuale (P) 1068; alte rezerve (2) 107. pigerenye de core vaisear din conversie*s) (2/2) 108! Enterese care mo controleazd*20) Goel. nterese care no controlesz& ~ resultatul exeroitiutus ‘Einanciaz(a/2) 1092, Interese care nu controleasd - alte capitaluri proprii (w/?) 109, noiuni propels Toor. Repiuns proprsi depinute pe termen scurt (A) 3092) Acfiuns proprsi efinuce pe ternen lung (R) 3095! Actiuni propréi seprezencand titluri detinute de societatea abrorbith 1a societates absorbent. (A) a Rezultatul reportat {7. Rersitacal reportat Tin, Rezultetul reporeat cepresentand profitol nerepartizet sau pierderea neacoporita (2/2) zi72, Regultatal reporeat provenit din adoptares pentru prima dats sins, mai pain IAS 29411) (3/2) . 1173, Rezultatal reportat provenit din modifickrile politictlor contabste (A/?) 2174, Rezultatal zeportat provenit din corecterea exoriler contabile (a/2) 1175, eaustatul eaporcat ceprezenténd surpluscl realizat ain fezerve din reevaluare (P) aye, Reailtatul reportat provenit din trececea 1a aplicerea Seglenentazilor contabile confome cu directivele europene wae) 2 Rerultetul exezeipiolui financiar 121, Profit sau piardere (A/F) 129. Repartisarea profitulul (a) cageigici sau plerder! legate de eniterea, riscunplrares, vanzazes, cedarea cu Estlu geavait sau anvlarea inetrunentelor de cepitelori proprii Tate cagtigur! legate de vansarea sau andlares instrumentelor de capitalari proprii TEL. cigtiquei tegate de vanzares inetrunentelor de capitaluri propris (2) 1mi2, Cigesgusd Legace de anvlazea instrunentelor de capitaluri peopret (2) 149, Pierderi legate de eniterea, riscumplzarea, vantarea, cedarea cu title gratsit gau anuiarea instraventelor de capitaluri proprii {W91. Plecders rezultate ain vanzarea instrunentelor do capitelurs prepeii (a) 149s. Blerders erultste in veozganisari, care sunt determinate de anulates titluriser depinute (a) naga, Alte plerderi legete de instrumentele de capitalurl propril (A) ue 18. Provistoane TS1. Proviztoane ISI. erovisioane pentru Litigii (®) 1512) brovessoane pentru garantss acordate cliensilor (P) 1513! beovitsoane pentrs Gerafeccare inobilizars corporale gi alte acpiuini sinilare legate de acestea (P)4514. Provizioane pentru restructurare (8) 1515, provizioane pentru pensii gi obligatii simiiace (P) A516) provisioane pentru inpozite (=) 3517. Peovisioane pentes temminares contractulul de mck (2) 1518. alse provizioane (P) a6. tmprumaturi $i datorii asinitate 161, Inprancturi din enisiun! de obligatiuns IL. Inprunueuri externe ain emisiunt de cbligatiunt garantate de stat aeis. Tapruniturs externe din enfeiuni de obligajiunt garantate de net (P) 1627, faprunaturt interne din emisiuns de obligariuni garantate de stat (2) + 618, Alte imprumturi din enisiuni de obLigatiunt (7) 162, credits bancare pe ternen lung Ze2l. cradite bancare pe texmen ung (2) i 1622! Ceedite bancare pe texnen lung neranbursate 1a scadent4 (P) 41623, Ceedite externe guvernanentale (P) 1624, Ceedite bancare externe garentate de stat (P) 1625: Credite bancare externe garantate de binci (2) 1626. Credite do 1a trezoreria statuisi (>) 1627. Credite bancare interne garantate de stat (2) 166, patorii care privesc inobiitesrtie finanslare 1661. Oatorit fata de entitatiie afiitace (2) © 1663. datorii faa de entitatile asociate gi entitatile controlate ip coma (P) 167. Alte imprumturi g1 datorii asimiate (2) 268, Dobanst aferente Inprumturiior gi datoriiior asiniiace 1661, Dobinei aferente inprumsturitor din enisiunt de cbligatiunt (P) ] 1682. Debane! aferente creditelor bancare pe ternen Ing (?) 41685; dobausi aferente datoriilor fava de ontitapile aftiiate (2) 41686. Dobansi aference datoriilor fap de ontitstile asociate gi fontitstsle conerolate in comin’ (2) 1687. Dobanzi aferente altor inprumituri gi datorii asimitate (2) 168. Prine privind ramborsares obligayiuniior gia altor datorit 1681. Prine privind reabursarea obligatiuntlor (A) 3 1632. Prine peivind eanbureares altor datorit. (3) clave 2 - Conturs de incbilist=t 20. {TMOBTLIZKRT WECORFORALE 201. Chelzuieli de constituire (A) 203, Cheltosel! de dezvoltare (2) 205. Concasini, brevete, Iicente, mizci conerctale, dvepturi gi active sinilare (i) 206, Active necorporaie de explorare 94 evaluare a 1 207. Pond conerotal ‘2072. Food conercial pozitiv'l3) (a) 2078. Fond comercial negatiy (P) © 208. Alte imobiliz8ri necorporale (A) surselor minerale (A) a, Imobilizari corporate ‘211, Terensr! 4: anenajéri de terenuei (A) ‘ill. Pexenurt 2112. anenajari de terenurié 222. constractii (a) 213. Instalatii temnice gi mijloace de transport 2131, Bchipanente tehnologice (masini, utileje 94 instelapit de wera) (Al 2132. Aparate @4 instalayid de misuraze, contvol 9f reglare (A) 2133. wijioace de transport (a) 214, Wobiligr, apazsturs biroticd, echipamante de protectie 2 valorilor tnane #i materiaie gf alte active corporale (A) 215, Tnvestigit imositiare (3) ZAG. Active corporale de explorare 9i evaluare a resurselor minerale (8) ZIT. Retive blologice productive (Al 22, Imobilisiri corporais in curs de aprovizionare 223, Instalayii tehnice gi mijlosce de transport in curs de aprovizionare (a 224, Nobilier, aparatucd birotic#, echtpamante de protectie a valorilor funane 9f materiale 91 alte active corporale in curs de aprovizionare a 227, ative biologice productive in curs de aprovizionare (A) 23. imobiliztrs in cure 231. Imobilssirl coxporale in curs de executle (A) 235. Investitii tgobitiare in curs de executie (a) 2s. amobilisisi financiare261. Actiuné detinute 1a entitayile afiliate (a) 262. Aotiuné definate 1a enticdti asociate (A) 262) Actauna definate La entieati controlaco in comun (A) Bee, Bitlurs pose in echivelentz*d) (a) 268. Alve titiur! inobtlizate (A) 266. Certificate verst ananate (A) 267, Creante inabllizate 2671. Sine de incest de 1a entitstiie afitiate (a) 2672. Dobinds aforent® suelor de incasat de la ontitayi1e aftliate (3) 2672, Creange £48 de entitapile ascciate gi entitutile controlate Sn comon (A) 2674, bebsnda aferents cxeantelor fat de ontitapie fontieatile contvolate in conan’ (8) 2675. Tnprumsturt acordate pe ternen Jung (A) 2676. debsnda afexenta inprumutsrsior acordate pe rermen lung (A) 2619, Gbligatiuni aoniespionate cu ocazia anisiunilor efeccuste de eri ia) 2678. Alte creante inobilizate (a) 2679, bobsnsi aference ator czeante imcbilizate (a) 268, virsininte de efectuat pentra inobilizdr: Zinanciare ‘2691, Virsiininte de efectuat priving actiunile detimite 1a entitayile agiliate {P) 2692, Virodninte de efectuat privind sctsunite depinute La enticati aecctate (2) Jectuat privind acyiunite detinute 1a entitays 2693, Varsamince de controiate tn comm (P)| 2698, Virsininte de efectust pentey alte imobiliziri financiare (P) ckate oh 28. amortize privind imobilizirie 200, angztardrs privind inebciissrite necozporale 2801, Anortizarea cheituielilor de constituire (2) 2803. hnoreisarea cheltuielilor de dezvoitare (P) 2605. dnortizarea concesiunilor, brevetelor, Licentelor, mircilor | Conerciaie, drepturilor si activelor similare (2) i 2006, Anostizares activelor necorpozale de explorare 93 evalvare ‘esurselor minsraie (P) 2007. Anortscares fondsl%s comexetal*25) (2) 2008. Anartizares alcor inobstizsri necorporale (P) 202, ameristar! privind Smobiltzteite corporale 2611, Rrortizarea onenejarilor de erenuri (P) 2812) Aeortizeres constructitlor (P) 2613. dnoreizares instalatiilor i mijioacelor de transport (P) 2614. Rnortizares altor inobilizari corporaie (2) 2035, dnovtizarea investiyitlor imopiliare (2) 2016. Anovtisarea activolor corporale de explorare gi evaluare a Eesureelor minerale (2) 2017, hnovtizsres activelor biologice productive (P) Ajustiei pentru depreciezes se plerderea de valoare a inobilisiriior 290. ajustdrs penero deprecierea inobslisarslor necorporale € 2902, AyuseSrd pentru deprecierea cheltuselilor de dervoltare (2) 2908, AjuseErd pentra deprecierea concesimnilor, brevetelor, Leengelor, mizcilor conerciale, drepturiior gf activelor ‘aimitare (2) 2006. Ajustari pentru deprecieres activelor necozporale de explorare Gi evaluare 9 rorurselor minerals (P) 2908, Ajustisi pentru deprecierea altor incbiliziri necorporale (P) 201. ajustars pentro deprecierea nobiiizarilor corporale [ 2011. ajustSrs pentru deprecierea terenurilor $i anenajirilor de teronari (2) 2012, Ryurtart pentru deprecterea constroctiilor (P) 2513, Ajuseari pentru deprecieres instalapiilor gi mijloscelor de | transport’ (P) 2914, Ajustari pentre deprecter 2915. AjuatSrd pentru depreciorea invectitislor inobiliere (P) 2916. Adust&rs pentru deprecierea activelor corporsle de explorare gi (valuare a resurseior minerale (2) 2917, Rjuetdrt pentru deprecierea activelor biologice productive (P) 293, ajustiri pentru deprecieres inobilizirilor In curs de executie 2831. xjustted pentra depreciarea imobilizérilor corporale in curs de executie 1) 2995. Ajustied pentra deprecierea Snvestitiilor imobilisre in curs de Geecspie (2) 296, Ajustairi pentma pierderea de veloare 2 inobilizarilor financiare 2061. aysetact pentru plerderea de valoare a actiunilor detinute 1a 4 entitagite afiiiate (2) 2962, RjustEet entre plerdaren de valoare a actiunilor detinute 12 encieati ssoctate $i entitayi controlate In comn (2) 2963. Ajustazi pentre pierderes de valoare a altor titluri [ imobilizate (2) 2964, Ajost&ri pentru plerderea de valoare sumolor de incasat ae 5 altor inobilizir! corporale (P)de entieapite afiiiste (2) 2965, Ajustari pentrs pierderes de veloare 2 creanyelor faya do encicetile srosiace 91 entitdsile controlate in com (P) 2066, Roser pentrs plerderes de valoare « inprumturilor acordate pe tommen tung (2) 2969. Rjestiri pentru plerderea de valoare a alter exeante Snobilizate (2) clasa 3 ~ Conturs ge stocuri 91 productio in curs de executie 30 Stocuci de materit prine gi mveriele S01. Materit prime (A) 302. wateriale consunabiie 3021. Nateriase eueiiare (a) 3022, Conbuetsbiii (8) 3023; Materiaie pentru anbalat (a) 3024, Plese de schino 43025! Seninye gi materiale de plantat (2) 43026; muraje (A) 3028. Alte materiale consunabile (A) 202, Materiaie de natura oblectolor de inventar (A) | 208. iferente se pret la materi primo qi matertaze (2/2) 2 Stocuri in cure de apzovizionare 321. Materit prime in curs de aprovizionace (a) | 43221 Matesiale consunabile Sn cure de eprovizionare (A) @ 323. Matesiale de natura cbiectelor da snventar in cure de aprovizionare (a) 326. active biclogice de natura stocurilor in cure de eprovizionare (A) 3271 arfars in curs de aprovisionare (3) 328, Anbalaje in cure de sprovizionare (A) 33. Proguctie tn cure de executie 81, Feocuse in cure de execute (2) | 332, Servicii in curs de exeoutie (A) mM. Provuse 342. Senifabrieate (A) 345. Prodase tantee (A) ! 346. Produse reziduale (2) ' 347. Produse agzicale (A) 4340, biferenge de peat 1a produee (8/2) 35. STOCURE AFLAPE LA TERGZ S81. uateris gi materiale aflate 1a terté (A) 386, Prodise aflete la terfi (3) 356. active blologice de natura stocur{lor aflate 1a terti (a) Wizfort aflete la terti (A) Anbalaje aflate 1a certs (A) 36. Active biologics de natura stocurLior ‘BEL. active biologice de natura stocurilor (x) 366. oiferente de pret 1a active biologice de natura etocuriior (8/2) @ 5. eaarmt 372. Miéurk (A) 378. Oiferente de prot 1a mirturt (2/2) 38. ambalaie 382: anbalaje @) 388, Diferente de pret 1a anbalaje (a/P) 39. ajustiici pentru depsecierea etocurilor gi productiei in eure de executie ‘391. aguatért pentse doprecierea natoriilor prime (P) 392) Aluatset pentra deprecierea satersalelor ‘Jeai. Ajustirs pentru deprocierea naterialelor consunabile (P) 3022) Austins pentru deprecierea materialelor de nature obiectelor de dnventar (P) 393, ajustiri pentra deprecierea productiei in cars de executie (2) 4354, Ajustasd pentru deprecieres produsclor ‘3941, Ajust&ri pentru deprecierea somifabricatelor (P) 43945, ajustari pentru deprecierea produselor finite (P) 3946, njustazi pentrs Geprecieres produselor rezidvale (2) 3947, Ajustazi pentru depreciecea produselor agricole (2) 395, ajustact pantrn deprecieres stocurilor aflate la terts 3951. ajustazd pentro deprecierea materitlor gi materialelor afiate ta terei (P) 3952, Ajuneats pentru deprectersa sonifabricatelor aftate 18 ‘corti (2) 959, Ruste! pentru deprecierea produselor finite aflate le tere. (2) 3954. Ajustiel pentru deprecteres produselor reziduale aflate 1a ert (PI 3995. AjastAri pentea deprocisrea produselor agricole aflate 1a eres (P)3956. Ajustari pentru deprecterea activelor biologice de natura stocurilor afiate 1a terti () 3997. Ajustari pentro ceprecieres nirfurilor afiate 12 verti (2) 43958. ajustiri pentro deprecierea ambalajelor afiete le terti (2) 396, agastari pentzs deprecierea activelor Biologics de nature stocurilor e . 397. Ajuetaed pentru deprecieres mirfuritor (2) 4398. djustari pentru deprecierea anbalajelor (P) chase 4 ~ Conturi de tert 40. Furnizori 91 conturi asimilate ‘01. rurniseri (P) 403. Bfecte de platit (7) 404; Purnisori de imobilizist (2) 405. Btecte de platit pentry AmobiLizart (7) 408 Murnizori ~ facturi nesceite (P) 409. furnizors - debivori ‘091, Murnizer! = debitort pentru cumparari de bunuri de natura stocurtler (A) 4092. Furnizori ~ debitori pontro prestaxi de secvicii (a) 4093. avansuri acordate pentru imobilizari corporale (a) 4094, Rvansurs acordate pentru inobilizsrs necorporele (A) a cLiengi s4 conturi asiniiate ‘aul. Clients AH. clients () 4118, Clients {neerp! sau in Lirigio (a) 423. Eeecte de primit dela client (a) We) Ciiangi = facturt de intoomit (3) 419! Cliengi ~ creditors (P) a Personal i conturi asimilate 2. Bereona - ealarsi decorate (P) 423. Personal - ajutosze materisle datorate (7) 424. Prine seprerentand participares personalulc: 1a profitt16) (P) 425. Avansurt acordate personalulut (A) 426. Drepturi de personal neridicate (P) 427. Reinert din salarii datorate tertilor (P) 428. Alte datorit 91 creange in legiturd cu personsiul 4281. Alte datorii in legdturs cu personal (>) 4282, Alte creanye in legiturs cu personalul (A) «6 eiguriri sociale, protectia sockalé 9f conturi asimilate 431, Asiguract sociale ‘511. Contribute unitApit la asigurBzile sociale (2) 4512, Contributia personalului la asiguririle sociale (P) 4515; Contributia angajatoralui pentra asigurarile sociale de ainitate.(P) 4314, Coneribupia angajatilor pentru asiguririie sociale de sinstate (P) 457. juror de gomaj 4371. Contributia unitatii 1a fondu de gomay (2) 4272. Contribstie personaiviai 1s fondul de gona} (P) 438, Alte datorit gi creante sociale ‘Alte datorii sociale (2) 4382, Alte creante sociale (3) a Dugetul statuiui, fonduri speciale i conturi asimilate “41. Inpozitol pe profit/venit 411. Inporitul pe profit (P) 4418. Impozitul pe venit*17) (P) 442, taxa po valoarea aadugata 4423, TVR do plata (>) 4424, TVA 60 Fecaperat (A) 4426, TVA deduetiDiia (a) 4427. THA colectats (P) 4228. TVA neexigibild 10/2) 444, amponitel pe venituri de nature salartilor (P) 445) Gabventat 4451" Subventss guvernamentale (A) 4452) Impruaueve! neranbursabile cu caracter de subventii (A) 4650. Alte une priaite cu caracter de subventii (A) 446, nite inporite, exe gi virsdminte asimilate (P) 407! Tondurl speciale ~ texe gi varsininte asimilate (P) 440, Alge datori 4 creange cu bugetul statulu s401. alte datorii fata de bugecol statulut (2) 4492; alte creante privind bugetoi stataiui (A) “s. orup gi actionari/asociats Est. decontack intre entitspiie a¢iiate “511. Decontéri intre entieatile afiliate (A/?) 4518, Dobinei aferente decontirilor intre entitétile afiliete (W/P)46. 0 a. 50. si. 33. 453, Decontiri ou entitapile asociate gi entitatite controlate in comun G59). Desontaed oa encitsyile asociate 91 entitstile controlate 1536. Debanai aferente aecontarilor cu entitatile asociate § antiespile controiste in coma (A/?) 455, Sune datorate acttonariior/asociayilor “551, Acfionazi/aeociayi ~ conturi curente (?) 4550, Retlonazd/aecciagi ~ doénsi 1a conturi curente (P) 456, Decontési eu actionarii/ascciagii privind capitalul (A/P) 457. devidende de plata (P) 450, deconties din operapiunt in participatie “Is61, Decontari ain operatiunl in participatic ~ pasty (2) 41862, decontari din operatiuni tn participate ~ activ (2) Debitori 94 creditor! diversi ‘’61. Debitors diversi (a) 462. Creditor! diversi (2) Cconturt de subventii, regularizare 41 asimilate “71, Chelesieli inregistrate in avans (A) 472. Yenitari Snregiserate tp avans.(®) 473. becontéri din operaviun in cure de clarificare (3/P) 478. Sabvents penteu investayit ‘4751; Subvengsi quvernanentaie pentru invastitii (2) G52) Inpeumitor! nerssbucsabiie cu caracter de subventii pentru investigss (2) 4799. Bonatsé pentru Cavestipit. (2) 4754, Flunuri de inventar de natura incbilistrilor (2) 4758, Alze sune primite cu caracter de subventit pentru Sovestigit () 478, Vonstuct tn avane aferente activelor primite prin transfer de le client (2) Decontaet tn cadru) unitayss W81, Decontéri intre unitate gi subunicsti (A/P) 482, Secontari intee subunietta (R/2) Ajuatiz’ pentru dopzecteres croanyelor “91. aAgestaei pentru deprecierea creantelor - clienti (P) 495. Ajustiel pentru deprecieres creantelor ~ decontiri in cadrul gropulut i ou actlonarii/asociayil. () 496, Ajustt#e! pentru depsecieres craantelor ~ debstori divers’ (2) casa 5 - conturi de trerorerie Investitii pe tomen ecurt S01, Acpluni deginute 1a entiesyite afiiiate (a) 505. Obligation! enise si riscumpirate (A) 506. Obtigatiuni () 507, Certificate versi primite (n) 500. Alte investsyii pe texnen scurt pi croante asinilate S081. Alte titiurs co plasament (a) 5088, pobinsi La obligatiuni si titiurs de plasament (2) 509, varsiminte de efectuat pentra investitiile pe texmen scurt 5081. Viesininte de efectuat pentru actiunile detinute 1a entitatile afiliace (2) 5092. Warsdminte de efectuat pentru alte investifii pe termen scurt (2) contust a banci ‘S11. Valeri de incesat 5 ‘5112, Cecus! de tncasat (a) 5119, Btecte de incasat (8) 5114, Efecte renise spre scontare (A) 912, Conturi curente 1a banct ‘5u21, Conturs 1a banei in Lei (a) 5124. Gontura 1a pinot Sa values (A) 5125, sume in cors de decontare (A) 518, Dobansi ‘S186, Dobinzi de plseLt (P) 5187, Dobanei de incasat (a) 519. ceadite bancare pe tezmen scurt S191, Credite bancare pe tornen scurt (P) 5152) Geedite bancare pe termen soure nerambureate 1a scadenta (P) 5159, Gredite externe guvernamentele (P) 519, Geedite externe garantate de stat (P) S195. Credite externe garentate de bincd. (P) 5196, Credite Ge le Teezoreria statulu: (P) 5197. Grediee interne garancate do stat (2) 5198, Debsnel aferente creditelor bencare pe termen scurt (P) ‘351. cage ‘221. Casa in tel (ay 5314, Cage in valuta (a) L522, alve valor ‘5321. Timbre fiscale gl postale (\) 3222) Bllete de travenent gi oaihnd (A) 5823. Tichete gi bilete de cAlstorie (A) 5220, alte vatori (a) 56 aezeditive SH, Aeredseive Sei. Aereditive in lei (n) S414, Rexeditive tn valutd (A) 542, nvansurl de trezorerie"lé) (A) 58. Visgnente intezne ‘S61. Vizanente interne (\/?) 89 Ajustars pentru plerderes de valoare 2 conturilor de trezorerie S51. Abusthei pentru plerderea de valoare 4 ectiuniior deyincte 2a entitstile afiisate (D) 595, hjustati pentru plerdorea de valoere 2 obligatiunilor emise $4 ‘hecumpirate (2) 4596. Ajustiei pantry pierderea de valoaze 2 obligatiunilor (P) 4598. Ajustaei pentru pierderes de valoaze 2 altor investitsi pe termen ecurt 9 creanye asinilate (2) clase 6 - Conturt de cheltuielt so Gheitulels privind stocurtie 601. Cheltuiel: eu materitle prime 602, Cheleuiel cu naterialole consunabie ‘G02. chaltuiel! ch materéaiele auxiliare 6022! chadeuielt privind conbustipilit 6023; Cheltaieli privind materialele pentco anbelet 6024, Cheleusels privina pissele de schinb 6025. Gheltuseli peivind seminyele #1 natecialele de plancat $026. Cheltuselt privind furajeze 6028, cheatuiell privind alte materiale consumabile 603, cheltulei! privind materialele de natura obiectelor de inventar 604. cheltuieli privind materialele nestocste 605, Cheltuiel! privind energis si ape G06. Cheituiels privind activele Biologics de natura stocurilor 607, Cheituieli privind mizfurile 606. Cheltutelt privind anbslajele 608. Reducer! comerciaie prinize a. cheituiels ou serviciile execurate de terti Gil, Cheleuiel: cx intretineres gi reparapiize G12. Cheitaielé ou Zedevangale, Locaysiie de gestiune gi chiriile G12, Cheltnfel. eu prinale de asigurace Elf, Gheltuield ou studtile gi corcetarite 615. Cheltutelt ou pregdtizes personalulai 6. heltuiels cu alte servicii executete de corti Gai. cheltuieli ov colaberetoris G22. Cheltuiels privind canisioanele gi onorariite G22) Cheltmiels de protocel, reclamd Gi publicitate G24) Cheltatels eu Eranspartal de bunari. 44 personal 625. cheltutert ou deplasdrl, detayiri 34 transferiré 626. cheltuieit pogtale 51 taxe de telecomunicayii G27, cheltuieli en serviciile Dencare 91 asimilate G2e, Alte cheltuiels cp serviciile executate de terri 6. Chelgstelt cy alte impozite, taxe 44 varsiminte asinilate ‘655. Cheltuteli ou alte imporite, texe 91 virsiminte asinilate “ CchettuieLs ou personaioi G42, cheltuiell ca salariile personalulai 642. cheltuiell cu avantajele in naturd 9i tichetele scordate salariatilor 6422, cheltuiels oa tiohetele acordate salariatiior 663, cneltuiel! cu renunerarea in instranente de cepitalurd proprid Gta, Cheltaiels oo prinale reprezentand parciciparea personalului 1a profit G45, Cheltaseli peiving asigurarile 51 protectis sociela 451. Cheituieli privind contribatie unieaeii la asigurdrile sociale 6452) Chaituield privind contribute unitaii pentru ajutorul de soos 6453. Gheleuiels privind contributie angajatorului pentru asigurarite Seciaie de sinatate 6455, cheleusell privind contrsbuyia unitapit 1e aigurarile de viap G56. Cheleuiels privind contributia onitkyii la fondurile de pensil geeuteative 6457, Cheltuiell privind contributia unitagii la primele de acigurare Yoluntard de sinieate6438, alte cheltuieli privind asigurésile 9 protectia sociale 6 Alte cheltuieli de explostare (52. Chelesiels cv protectia madiulni inconjurstor 654. Piercart ain creanye gi debitori divers! 655. Cheltuiel! din reevalusres smabiissBsilor corporate 658. Alte cheltuieli de explostare ‘6501. Despigsbirs, smenzi 94 penalitayt 16582. Donagii acordate 6569, Cheltuiels privind activele codate gi alte operatiuni de cepstal 6596, Cheltuieli reprerencand transferuri i contributit datorate tn ‘basa unor acte normative speciale*19) 6887. choltuieli privind calanitapiie $1 alte eveninente sintlare 6508, Alte cheleviels ce oxplostare 6. cheituiels financsare 66). Plerdect ain creante legate de participasit | S6e1 choitaiest privind investsqisle financsare codste S682. Oheltaleli privind inobilissrile fineeiare cedete $542. flerderi din investi(itie pe cermen scurt cedate 66s. cheleaiel! gin diferente de curs veluter onetare exprimste in vauuta*20) Ges. biterenge setavarabsie de curs valuta: din evaluarea Glenenteior nonetare care fac parte din investifia neta Snerso enticave straing 666, chettoteit privind debéneile | 667. Cheitulei! privind sconturile scordste S66, Alte cheltsieli financiare «a. cneltsiels ov anortizirile, provisioanele 41 ajustirile pentru depreciere sau pierdere de valoare ‘681, Cheltusel! de explostare privind anortiririle, provizicanele si ajustariie pentm depreciere ‘6011. Cheltuleli de exploatare privind anortizarea inobiliztrilor 6812. Caeltuieli de explostare privind provizioanele 6822, cheleuiels de explostare privind ajustariie pentru deprecierea Smobilisaeiior 6814, Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor elrculante 6017. Cheltuielt de exploatare privind ajustirile pentru depreciere: fenduiul comezeial 606. Cheltuteli financiare privind anortisirile, provizioanele 41 ajustirite pentzu plerdere de valoare G61. chelsoiel! privind actvaitzarea provisicanelor 6862, cheltsiel! Sinenclare privind ajustarile pentru plerderes de ‘sloare ¢ {eobilisarilor financiare 6964, Cheltuiell financiaze priving ajustarile pentru pierderea de Yaloare @ activelor circulante 6066, Cheltuiel financiare privind anortizarea primelor de ranbursare 2 obligationilor gi a altor datorii eittentsie e'el"acest clasa 7 ~ Conturs de venteuct 70 Chitra de afacert nett 2. Venituri din vanzaren produsclor finite, produselor agricole af & activelor biclogice de natura stocurilor ‘71S. Venitust din vantares produselor finite 7017. Venituri din vinzares produseler agricole 7O10. Venivuri din vansezes activelor biologice de natura etocurilor 202. Venivuri din vinesrea cenifabricatelor 703, Veniturs din vansarea procuselor reridvale Jos. Vensturi din servicli prestate 705. Veniturt din stuait gi cercetari 706. Venturi din redevente, locatit de gestione gi chicii 707. Venituri din vanzarea mirfurilor 708! Venituei din actinseays diverse 7091 Reckceri conereiale acordate na veniturt aferente costulut produstiel in curs de execurie Til, Venieuri aferente costurilor stocurilor de profuse ‘72. Venituri aferente costuriler serviciilor in curs de executse 2. Venituet din productia de imobilizari “Tai. Venituri din productia de inobilizir’ necorporsie 221 Venituri din productia de inobilissri corparale 705. Venturi din productia de investitil inobiliare ™ Venstuct din subventii de exploatare8 TAL, Venizuct din eubventil de explostare Sail, Venituri din subventii de exploatare aferente effres de afaceri*22) a2, Venizeri din subventii do aversale 719. Venturi din subvenyis de explostare 2e14, Veniturs din subventit de 7415, Venituri din subventil de protectie sociald raas. Venituri din subvenpii de exploatare 727, Venitert din eubvengt de alte evenizente sinilare aie. Yonituei din aapventii de exploatare pentru dobinda datorats 318. Veniteet din aubventii de exploatare sferente alter venituri oxploacere pentru materi prime si pentru alte cheltuteli exploatare pentru plata personalulul exploatare pentru esiguriri 94 oxplostere pentru site cheltuieli de explostere in cae de calamitati 51 1. Rite venitori din exploacare ‘ots Voniturs din creante reactivate gf debitori diversi 755, Veniturt din seovaluares inobilizdeilor corporale 768. Alive venturi din explostare TSel. Venitars din despagubiri, anenzi gi penlitats 4882, veniturt din donstit prinive 7683, Venivuri din vansazea activelor gi alte operatiuni ce capital 2604. Vensturi din subventii pentru investitis 7508. Rite venituri din exploseare 76 Vonituri financiare él. Veniturt din Amobilistri tinenetare ‘ell. Venicuri din actiuni detinute la entitttiie afiiiate 4612. venturi din actiuni detinste 1a entitsti asociate 3613: Veniturs din actiund define 1a entieati controlate tn comun ‘4618, Veniturs din alte snobilisari financiare 762, venitrs gin dnvestigsi financiare pe ternen scurt 768, Yenivurs din snvestisii financiare cedate 7641. Veniturl cin imobiliséri finaneiaze codate 7642. Chgtigurs din investitii pe termen scurt codate 765. Venivuri dis eiferente de curs valuta: “ésl. Diferenge gavorabile de curs valutar legate de elementele Ronstare exorinace in valuta*23) 1682. Diferente Zevoraniie de cure valutar din eveluares elenentelor onetare care fee parte din Anvestitie neta intr-o entitate seeking 266. venivwri gin dodanst 467, Venizuri ain seonturt obyinute 768, Alte ventturi financiare Yenituri din proviaioane i ajustirs pentru depreciere sau pierdere de valoare ‘ei. Veniturl din provizsoane #1 ajustéri pentru depreciere privind netivitates de exploseare 7612. Verituri din provizioane Jai3. Venturi din ajustari pentra deprecieres inobilizirLloz Yaad. Veniters din ajustiri pontra deprecieres activelor circulante 7815. Venituri din fondu comarcial negativ 786. venitori Hinanciare din sjusesri pentru plerdere de valoare 7963. Venitust Zinancsare din ajustazt pantry plerderea de valoare & Ambilisariior finsnciare Venituri financiare din sjustari pentrs piorderes de velosre a aetivelor cireulente 68 wh‘Runofiunea conturiler CUASA 1 "CONTURT DE CAPIZALURT, PROVIZIORNE, IMPROMUTURI $I DATORIT ASIUILATE™ Din clasa 1 "Conturi de capitaluri, provizioane, Inprumsturi gi datorii asinitete” fac parte urmitoarele grupe 10 "Capital gi venerve", 11 ‘Remultacul Peporeat", 12 "Rezultacul evercipiuius financier", 14 "Capesgeri sau Dlerdest legate de emiverea, Hacumparares, vanzarea, codarea co ritiu gratuit sau anularea instrunentelor de Sapitsluri proprii", 15 “Erovizioane” gi 16 "“Impruniturl gi datorii asimilate" GGRUPA 20 "CAPITAL Sx RBEERVE Din grupa 10 "Capital gi rezerve" fac parte umitcarele conturi: Contui 101. “capital” Go ajutore) acestui cont ae tine evidenta capitalulus eubscris, vireat gi nevireat, in natard gi/eas nunerar, de chtre actionari{/agociatii unei entitays, procum gi a majordrii sau reducerit capitazuius, potrivit legit. Th functie de Zouma juridic! a entitaysi so ineoriur eapitaiul social, patrimoniul regiel exe. Contabilitatea analstics a capitalulul se fine pe acfionarl/asoclarl, evidentiinducse nundrul gi valoares nominal a acfiunilor/piryilor sociale subscrise sau virsat Refericor Ia patrinonsicl public, respectiv cel privat, se vor avea in vedere prevederile Legale in acest sens. Gontul 101 *cepital” este un cont de pesiv. fn creditul contului 101 "capital" ee snregistreasd: w"egpstalul eubseris de actionari/asocisti, in natord ¢i/eau mmerar, capitaiul majorat prin subserieroa sau onigiunes de nos acyiuni/pixys sociale, precum gi capital! prelust tn arma eperagiunilor de rearganizare, potriv’ Legis (156) 7 * profitul contabil reallsat in exercifiile finenclare precedente, utilizat ca sursi de majorare # cepitalvlus seotat (117)? S"geuervele destinste majoricii cepitalulul, potetvit Legit (106); © prinele de cepitel, incorporate in capitalul social (104) 7 © Walosres instrumenteior de capitalurs proprii acordate angajetilor $1 care majorearA capitalul social (103). tn dapitul contuiut 101 "capital" se incegistreaz! eapitaiul retiae de acylonari/asociati, preci #4 cepitelul Lichidat cu caste operatiunfior de reorganizare fa entiespilor, potrivit legit (436)7 sceperizes pierderilor contabile realizate in exexeltiile financiare precedente, care reduc capitalui social conform hotdrarit' adundzii generale @ achionarilor/ssociatilor (117); sMpeducerea capstaluiss social ou valoarea actiunilor proprii rdecumparate gi anulate, potrivit Legis (109); © Gierenga dintze Valosres nominal’ a inecrmentelor Ge capitalist proprit snsiate ¢4 waloares lor de 1 riscumpirare (141) i ‘Soldat contutul veprezintd capltalul subscris, virsat/nevirsat. Contul 1018 "Patrinoninl institutelor nayionale de cercetare-dezvoltare" Gu ajutorul acesta: cont go ine evidenta pateisontului deyimut, potrivit legii, de institutele nationale de cecestare-desvoltare. conte) 104 "Prime de capital” Go sjotoral acestiai cont se Pine evidenta prinelor da enisione, de furiune/divizare, de aport gl de conversie obligaysanilor in actiuns, Gontul 104 “Prine de capital" este un cont de pasiv. In erediter contuiul 104 "Prine de capital” se inregistreaed: SVyaloarea peinelor stabilite co ocozia enisiunti, fusiunii/divisarii, aporculut 1a capital 9i/sau din conversia abligatiuniior in actiunt (456). Gn debit) contului 104 "Prine de capitel” se inregistresz’: S"prinele ce capicsl incorparste tn capitalal social (101); © prinele de capicel transferate la rezerve (106); = plerderile contabile ale exercitillor precedente, acoperite din prine de capital, potrivit legid (117) Soldsi contalut represinté prinele ce capital netransferate 1a capital seu la reserve. Contul 105 *Rezexve din reavaluare’ Ge ajutorur acestus cont so fino evidenta rezervalor din reaveluarea inbiliztritor coxporaie. Gontul 305 “Reserve cin ceavaiuare” este un cont de pesiv. Gn cxedital contsisi 105 "Reserve din reeveluare"” se’ Inregistreazt: s"cregterea fata de valoarea contebilé nets, resultatt din reevaluarea inobiliztrilor corporale, dac8 ny a existat o decoregcere antersosrd Fecunoscuté cao cheltuiald aferenta inobilizdriior corporaie reevaluate (211, 212, 213, 214, 215, 236, 217). {in debitul contwlsi' 105 “eserve din reevaluare" se Soregistreasd: Vgpitalisares suxpluselal din reevaluare, prin transfecul divect Sn capitell peopriv, atunct cAnd acest sucplus represints cigtig tealizat, respectiv is scoaterea din evident a activulus pestru Care s-a constsenit Fererva din reevaluare sau pe micuca folosirii activalui de citre entitate (127); descresterile Zara de valoarea contabild neta, rezultate din reevaluarea imobilisdvilor corporale (211, 212, 233, 214, 215, 216, 217) W"eSustarea amortiziiii comalate Snregietrate pénd 1a data reevaluirii inobilizdrii coxporale, in cagul in cs reevaluarea oe efectucazi prin aplicares unui indice (281) ‘Beldal creditor ai contului represinta reserva din reevaluarea imobiliztrilor corporale existente in evidenta entitaqit. ontul 106 “Rezerve" Go ajutoru acestus cont ae tine evidenta rerervelor constituite. Contabilitetes rezervelor se tine pe categocil de reserve: rarezve leyale, rorerve stacuvaze equ contzactuale gi alte zezezve. ‘Cantal 106 "Reserve" gove un cont de pasiv. Gn ereditui contulus 106 “Aenerve" se ineegistreas S"protitul net contabil reslizat 1a Inchiderea exercitiului curent, repartizat 1a rezerve in baza unor provederi legate (128); ‘Mprofitul net comlizat sn exercitiile snterioere, repartizat le eserve, conform hotdréris adunfrié genorale acyfonarilor/asociepilor (17)7 . . wl= prinele de capital traneferate 1a rezervs (104) 1 Exjoreres valoril participaylilor definate in capitalvl altor entitapi, ca umare a incorporarii rexervelor in eapitalal sceatora (261, 262, 263, 263); sPoggtiguriie iegete de vinearea instrunantelor de cepitalurl proprii, transferate 1a reserve, potrivit legit can, 2’ partes coventt® investitorulus din xerervele Snzegistrate de entitupite asociete gi enticapile controlate in ‘coman, cu oasis confolidsrii prin metoda punerii in echivalenys (264) 2h depitul contului 106 Reserve" se tnregistreszs J Preservele destinate majorieii capstaruius, potrsvit legit (203); 1 Eekervele otilitate peatre acoperives platderilor contabile inegletzate in exercitiile precedente, conform notarazii adonirii genezale a acysonarilor/asociagitor (117); sSfecontares cepitelurilor proprii cate actionari/asockati, tn eazul operatiunilor de reorganizere, potrivit, Legit (456); < plerdectte legate ce eniteres, eiscumpirares, vénzaree, cedares cu titio gratuit sau anulares instrunentelor ae capitaluri proprii, acoperite din rezezve (149). Solas: contului reprerints reservele existente gi neutiiizats contul 207 "Digerente de caxe valutar din conversie” Contal 107 "Diferenye de case valutar din conversie” se utilizear8 noma{ in eituatiile tinanciare anvale ‘Cu ejutorul acestui cont se tine evidente diferentelor de curs valutar reaultate din conversia situatiilor Sinanciare anuale ale societétilor nereridente. ‘outul 107 "Osferente de care valuta: din conversie” este un cont Bifunctional, folosit 1a consolidares soctetagilor neresidente ‘in credited contulul 107 Sgiferengeie tavorabile nezezidente: EiGitereatele favorabile sesultate din convers{a posturilor de datorii cuprinse in bilanjul societsyilor itterentele nefevorabile recunoscute dxept cheltuialé 1a cedazea participatiilor deyinute tnsscietatile nerezidente (6651. Zn dsbitas cootules 107 "Dierente de curs valutar din conversie" se tnregistreazs: 2h Uieranjele nefavorabile reraitace din conversia posturilor de activ cuprinse in bilantul societttilor soiterente de curs valutar din conversie” se inregistreass: resultate din conversia posturiior de activ cuprinse in bilangul sectetd¢ilor i nezezicente: EGtferentele nefevorabile resuttate din convereie posturilor de datorii cxprinse in bilentul societsyilor nerezidenter seGitecentele favorabsle recuncsoute drept venit 1a cedarea participatitior detinute tn societayile nerezident (765). ‘Soacul creditor represintd diterentele favoranile aferente societ&tslor nereridente consolidate, iar soldul depitor, cele nefavorabil ‘contul 109 "Actiunt proprii” Go sjutore: eceatus cont se ine evidenta actiunilor proprii, xtscunpirate potrivit Legit, Gontul 103 *Actsunt propeis" este un cont ce activ. Ge Gebites contulut 209 *Aopsunt propris” se Inregistrears, S*pretal de echéeitie al acpsunilor proprii rascumparate (512); 1 Patbares actiunilor Getinite de societaten apsozbite 1a societatea absocbant, preluate de societates absorbant ee umsre 2 fazsunit prin 2bsorstie (856) ‘In ereditul contulsi 109 *Actiun! proprii” se invegietreass: S*rhiceres capivalulu: cu valoares aetiuntlor proprii rascunptrate gi antlate, potrivit legii. (203) * iterents dintre valoares da riscumpArare 2 instrunentelor de capiteluri proprii anulate si valoare pontnalé (285) TYaloarea sunes ce incasat/incasate din vanzarea actiunilor proprit (461, $12); = Eiderente dintre veloares de rlscumparare a instrumentelor de cepitaluri proprii si protul lor de vancare ceo) "vatosres instramentelor de capitalur proprii cedate cu titlu gratuit (149); I Vitesse actionilor detinute de socdetates absorbies 1a accietatea absorbantd, preluate de socletates absorbonts ca unmare a farsunis prin absorbyio qi anblate de aceasta (149) Soldul contulsi represinté valoarea actiunilor proprit réscunparate existente: lor GGROPA 11 “ReZULEATUL REPORTAT" Din gropa ii *Repultatl reportet” face parte contul 117 *Rezultatul reportat™ Contul 217 "Razuieatel reporeat™ Go ajutorel acestul cost st tine evidenta rezaltatulul sau plryii din cexbltatal exercitiului precedent nerepartizat de eftre adunares generald a actionsriloz/asociatiior, respectiv a pierderii neacoperite si = Tereitatuiul provenit din corectarea erorilor oontebile, din modisictrize politiciior contablie, a rezulvatului Feportat repreentind surplusul realisat din rezerve din reovaluare, a rezuitatulul contabll inregistrat de cAtre Jocietates care io! inceteasd existena ca urmare e fusiunli, respectiv de citre societates care se divizeaci, in Jneervela: aintre data le care au fost intocnite situatiile financiare de fuziune, respectiv divizare, si date Entocmizii protocolulul de predare-prinire si cave este preloat de citre societatea beneficierd, precam gi a ‘Quentualelor diferente resuitste din dispozititie transitorii cuprinse in precentele reglenentari. ‘Gontel 117 "Rezwltatul reportat” este un cont bifunctional. fn creditol ecestul cont se laregistreazs) SM yrofitul net seelises in enerestiul financiar incheiat, evidentiat 1a inceputul exercitiuius tinanciae wmstor fn resultatul zoportat (222)? Tepierderiie contabiie aie exercitislor financiare precedente, aceparite din prime de capital, potrivit Legii (204 pterderile contabite ale exercitiilor financtaze precedente, accperite din reserve, conform hotaraxii adunicii generale + actionarilor/asociayilor (106); Mplerdorile contebile realizate in exercitaile financiare precedente, acoperite prin reducerea capitalulut social’ conforn hotarseis aduniris generale a actionarilor/asociagilor (101) ‘SNyigederile eontebile anvegistate in exereitiiie financiare precedente, scoperite din rezultatul reportat - - Bet