Prof. univ. dr: Verginia VEDINAS Drept administrativ Editia a XII-a, revazuta si actualizath [Uy] Scanned with CamScannerJ DFE atin iy 308 de membri | 1) teza 1] c& funeti ‘ual Guye ‘Textul prevede [in art. 10s a a funefit publice de autoritate, cv exy iat | este incompatibild cu exe! de functie publicd de autoritate kat ativ redundant yen ie de parlamentar. Notivnet in ea exercitil autor publics De aici izvorige c& orice functie rol vote publice in raport. salariatul, mefionaral exer altfel, si identitatea Ca regiuitorul constituant @ avut in vedere acele fing Pe peeroetve fe ee Pataca Mor structuri administrative, interme say ge <° blice care presuy stitatoare. § 4, Definitia funetiet publice si a functionarului public tui tarea statutului juridic al fun, mite Constitufia pentru reglement ha fen ase BI prezent Codul administrativs titlul IL al parti a Via puny lui public jblici. Precizim c& prevederile Codului se comple. ‘umirea statutul funcfionarilor publici. ** ; > C ied cu cele ale ign "muncii, pottivit normei exprese de trimitere de la art 367 | lispozigiile acestei legi se completeazd cu prevederile legislafiei muncii, precum sq | ? ari comun eivile, administrative sau penale, dupd caz’. Actas i amenearnstte a normelor juridice reprezinta aplicarea in materia legislating a principiului de drept specialia generalibus derogant, conform ciruia acolo wnie normele speciale date de legislatia in materia functiei si a functionarilor publiei lipsesc af ‘nu cuprind prevederi contrare, se aplic& normele in domeniul legislafiei muncii, ce devin, astfel, norme cu aplicabilitate generala”. oo Functia public& reprezinta, conform art. 5 lit. y) din Codul administrativ, ansambll | atributilor si responsabilitilor, stablite in temeiul legi, in scopul exercitiii prerogative de putere public’ de citre autortatile si institufile publice. ‘in ceea ce ne priveste, considerim cA functia public& poate fi definita ca situatia juridicd legal determinati a persoanei fizice investite cu prerogative in realizar competentei unei autorititi publice, in regim de putere publici, avand ca stop realizarea in mod continu a unui interes public. Constatim, din definitiile enuntate, c& unul dintre elementele care dau identiae functiei publice este faptul c& prin intermediul ei se exercitl prerogative de putert publicd. Legiuitorul mu se rezum& numai si precizeze acest lucru, ci si numeri, it art, 370 din Codul administrativ, care sunt activitatile care implic& exercitarea pre gativelor de putere publici’. Spre deosebire de vechea Lege nr. 188/1999, pe ca Codul a abrogat-o, in at. 370 al Codului administrativ regisim dou’ categorii de activi prin care se realizeazii prerogative de putere publici: activitéfi cu caracter general ‘ O amintire speciala si caldé pentru noi: it i a nga ent ssi al pet oo ete gat concur de dit la dota na 1 sintagma fice publicd de autoritat. | loan P. Filipescu ne intrebat care este plrerea nosstt oo unas ae i it : So he lone sent scien en as Sous, Dict prides unor ordine ale ministrutui administrayie! $1 inert am in Deep a0 Bre FePorurilor de servic ae plitior s ale altor tiunea_ ce H cr ves terse people de pe ee Fe imireanejusfcah a compulsion rete Publick fapt care a dus, media dups ado tionarilor publici, ceea ce impunea interventia legivitorului. Scanned with CamScannerblot sifunctionarl! public po 309 Z sjtarea prerogativelor de . ~ iplicd exercitarea P Putere fi cu caracter special care imp cg exercitarea prerogativelor de pute ‘ it ara tunel functii publice este functionarul public, Nofiunea de functionar public, in limbajul comun si in perceptia publica, include jnireg personalul care isi desfisoara activitatea in sectorul Public. in sensul dreptului jnistativ, cum vom arta in cele ce urmeazs,,,in termenii strict ai dreptului pozitiv, ru tofi angajatli administratiei publice sunt functionari publici, fie gi numai pentru ca ‘mumerosi agent ai acesior administrajii nu exercité atribujii si nu isi asuma responsabilitai menite a realiza Prerogativele de putere publica (...)"". Importanfa funcfionarului public pentru statul de drept care se edific’ acum in Rominia rezultS si din faptul c&, in calitate de instrument prin care administratia isi realzeazA atributiile, prerogativele de putere public, functionarul public este si cel care, dupé aderarea Roméniei la Uniunea Europeani, are misiunea si contribuie esential la transpunerea in practicl a valorilor Uniunii Europene, la garantarea - drepturilor fundamentale ale cetatenilor, intre care se regisesc si dreptul la o buna administrare si dreptul Ia o bund guvernare”, Funcfionarul public reprezint& persoana legal investiti prin numire i publied din structura unui serviciu public administrativ, competenfei acestuia, Potrivit art. 371 alin. (1) din Codul administrativ, functionarul public ¢ definit ca reprezentind persoana numitd, in condifiile’ prezentei legi, intr-o functie publica. Un asemenea statut este recunoscut si persoanei cdreia i-a incetat calitatea de functionar public $i continua sii facd parte din corpul de rezerva al functionarilor public. Totalitatea functionarilor publici din. cadrul autorititilor si institufiilor publice constituie corpul funefionarilor publici, Dac& salariatul igi desffigoar& activitatea in baza unui raport de munca, nascut dintr-un contract negociat de cele doua pari, dreptul muncii tinzdnd s& devind din ce in ce mai mult un drept negociat’, de natur convenfionalA, activitatea functionarului public se desfigoara in temeiul unui raport de funcfie publick sau de serviciu. Acest raport este stabilit pe cale unilateral’, prin voinfa autoritatii care investeste, care exclude o »Megociere” sau ,,punere de acord” a viitorului functionar cu autoritatea respectiva. De altfel, art. 374 din Codul administrativ prevede in mod expres c& raporturile de serviciu *enasc si se exercitd pe baza actului de numire, emis in condifiile legii. Raportul de ‘serviciu il definim ca find acel complex de relafii sociale, legal determinate, stabilite intre persoana fizicd, titulari a funcfiei publice, autoritatea ables din structura cireia face parte funcfia public& respectiva si subiectele de “ept in legsturd cu care se realizeazi competenta acestei autoritii publice. Publica si activity Te publica. r-0 functie ‘in scopul indeplinirii Sa ee if et Notiunea de functie publici si categoria de ection 5b rept administrativ. Teoria functiei publice. (U1) Noflunea de Py Pulic. Dreptud plicabil Ree juridicd a fctionarilor public, op. cit, 2013, p. ae : leayiggy Stas, Considerayit asupra proiectului de lege pentru modificarea si completarea Legil 314% Prvind Staruulfunctionarilor public, in RDP nt, 2/2006, p. 68. compu, A. Ticlea, op. cit. p. 118. Scanned with CamScannerDrept admin 310 yublicl $5, claieare functionaries sae | eaten at eed statutului juridic aplicabil identi | 1) din punctul fan ‘categorii: functionatt supusi statutului general; funy an | statutari, care sunt de dows oy Us i unor statute speciale; seuronititii discipline’, PAVE eanox Sg nel de vedere Oa Filta 1 ne ublici civil; functionari li ; categori nefiona publi gs activi proprit desfaigurate, pot fi ident, 3) din punctul de vedere a: 10 fice. te, funcfipublice generale; functii publics srt iy} atribufilor si responsabilitiji, : | I rezin fa rate } Funefiile publice generale reprez™ - tutiilor publice, in vederea realijg” caracter general si comun tuturor autoritatilor si i i Tealizag | competi ce reprezintsansamblul aibufllor si responsability | caracter specific unor autortii si instituii publice, stabilite e ee reali conge. | tentelor lor specifice sau care necesita competente si eee ili oe a fice; | 4) in functie de natura autoritafii publice din care face parte functia publicéexq citatd de titular, rezulténd:, functionari ‘publici care fac ‘parte din structura unor autoritii jg naturd statala; functionari publici din structura autoritailor autonome locale, functionay | publici care fac parte din structura unor autoritafi administrative autonome; | | | t t 5) in functie de nivelul studiilor, identificam: Z - functionari public: din clasa I~ studit universitare de licent& absolvite cu diplo de licenta sau echivalentd; j — fuuncfionari publici din clasa a Ii-a — studii superioare de scurtd durata, absolvitec. | diploma, in perioada anterioara aplicérii celor trei cicluri tip Bologna; ' ~ functionari publici din clasa a Ili-a ~ studii liceale sau studii medii lice, finalizate cu diploma de bacalaureat. | Functionarii publici numiti in clasele a II-a sia Il-a nu pot ocupa decét funcfii& | executie; \ 6) dupa nivelul atributiilor, identificam: ~ inalfii functionari publici; ~ funcfionari publici de conducere; = functionari publici de execusie. fnaltul functionar public ,, reprezinté acea categori ionari publici apolitici ca® | 6 ‘acm g egorie de funcfionari publici apolitici ca | aa concurs national, o funcfie public din categoria inaltilor functionari publi! | reslizind management de nivel superior tn administragia publica central si in autor | ins Ped rea end eellonaren autoritafii saw institugiei publice””. , I o laltilor functio1 i Bat 4 numite in una dintre urmitoarele functii Bbtee Publici cuprinde persoanele cate — Secretar i publice eee ene general adjunct din cadrul auto vizeazA auort i institu publioe cleo oe nitrativ. Precizim cf textul rs administrative autonome previzute de Conca Dublice centrale, inclusiv ~ prefect; Onstitufie sau infiintate prin legi organices lor si instil’ itt EN 1 e U Alex, Int fncjonar public, op, cy ae Scanned with CamScannersifunctionorii public 3 _esubprefe agspector o . = nsPeety la opinia formulatd in doctrind conform céreia se impune regdndirea ei inatlor funciona publici pentru numirea cdrora este necesard o comisie de catego" side asemenea ar trebui ca aceasté comisie sd nu fie complet dependenta de can preertag Guvermului', Daca nu se intémpl& acest luer, risem si ajungem witfl ygia in care inaltii functionari publici s& nu facd altceva decat sa transpund in in 94 politica guvernantilor, cea ce ar face ca interdicjia lor de a fi inregimentafi tic sadevind O simpl metafora sau o poveste in care nu crede nimeni. poifeea ce priveste categoria inaltilor functionari publci, in anul 2013 ea a ficut ‘mor modificdri care au afectat statutul juridic al inspectorilor guvernamentali”. eer in vedere O.U.G. nf. 77/2013 pentru stabilitea unor mésuri privind asigurarea jonaiivi administrafiei publice locale, a numarului de posturi si reducerea cheltuielilor 1a institutiile si autorititile publice din subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului ori a ministerelor’. Prin art. 1 alin. (1) din respectivul act normativ se desfiinfau posturile vacante din cadrul unor autoritati $i instituyii publice centrale si locale. Prin alin. (2) se prevedeau Sreptile de la regula desfiinfrit posturilor vacante, intre care, la litera f, se regiseau oanrile vacante aferente functillor publice de conducere generale, specifice sau cu wnt special, cele aferente categoriei inalfilor functionari publici, precum gi cele ernie funcjilor militare de conducere, cele de secretar al unitaii/subdiviziunii Ginisratiteritoriale si de administrator public, precum gi posturile vacante de conducere pentru personalul contractual Aceastd Ordonanta de urgenta a fost declarata econsttufionala prin Decizia nr. 55 din 5 februarie 2014 a Curfii Constitutionale feferitoare 1a obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor legii privind aproba UG. nr. 77/2013 pentru stabilirea unor masuri privind asigurarea functionalititit administrajiei publice locale, a numérului de posturi si reducerea cheltuielilor Ja institu- file si autoritatile publice din subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Guvernului oria ministerelor*. Desi, aga cum se observa din continutul alin. (2) lit. ), posturile aferente inaltilor finctionari publici erau exceptate, in realitate si aceste posturi au fost desfiintate, ceea ce a generat un val de litigii aflate pe rolul instanfclor judecatoresti_ prin care inaltii funcjionari publici al c&ror raport de serviciu incetase au actionat in instant’, solicitand aularea dispozitiilor primului-ministru prin care le incetase raportul de serviciu. guvernamental. Subscriem aprecierilor din doctrin’, conform c&rora ,, Dintre toate cele trei categorii e functionari publici previzute de Legea nr. 18/1999, categoria inaltilor functionari publici a fost si este in continuare cea mai expust atat influenfelor politice, eat si Schinbarilor legislative freevente ce au vizat-o (...)"*. ts aop Ce, Srategi si propuner de reforme a aiministrateipubice in prspectiva integrdril europene, in 22006, p. 108. In acelasi sens, v. I. Alexe, /nalfi.. 7 cit, p.235. in 1 Ale acelasi sens, v. I. Alexe, Considerati.., art. cit, ml sie Categoria inalilor.., ar. cit, pp- 136-144. “Sorin ‘in M. OF. nr. 393 din 29 iunie 2013. 2 M. Of ne 136 din 25 februare 2014. ] ain Modifciriesenale ale categorie inalpilor functionari publici, incluse in proiectul Codulut In Revista de Drept public nr. 2/2018, p. 117- Scanned with CamScannerRaiser MR SAAR RRA RA ith, 312 re sunt inclusi, i rilor publici de conduc Potrivit an % {fn categoria function) pds - 4 Cod aministatve 4 ution 5 instil publie previous | a) director moe specitice echvalente acestre, eu eXCepHi eeor gin sum si functiile public ; ag frail fanctionari publi Lara cadral autoritatilor $i institufiilor publice prey, i ral adj 7 ; estora; " ) director artetilepublie speciice echivalente ac = | art. 385, precum si functi ilor si institutiilor publice prevazute la art, 35 precum s ne = «) der din cada atl inset Te 1 wean file oh sutorttlor si isilor publics Previn or ition § alin. oy aaa $i funcile publice specifice echivalente acestora; ) director executiv din cadrul antoritiilor si institufiilor publice prevazute | e) dit f a a at 35 ‘ile publi valente acestora; in. (2) si itt le publice specifice echivalente acestora; alin. (2) si (3), precum si in funcfiile ice € i : in. ce executiv adjunct din cadrul autoritatilor si institutiilor publice roving é iin funciile publice specifice echivalente acestora; a Hoo hada aoc si institufilor publice prevazute la art. 385, pang | siin functile publice specifice echivalente acesteia; ce ; by gef birou din cadrul autoritatilor si insttufilor publice prevazute la art. 385, prea, {n finctile publice specifice echivalente acesteia. ase ' Alin, (2) al textului prevede ci ,,Funcfia public de secretar general al in| administrativ-teritoriale, respectiv cea de secretar general al subdiviziunii administrate; | toriale sunt funcfii publice de conducere specifice”. Funefiile publice de executie sunt urmitoarele: | ~ functii publice de execusie din clasa I includ funcfiile publice generale de conse, consilier juridic, auditor, expert, inspector, consilier achizitii publice, precum gi funei: publice specifice asimilate acestora. t — functii publice de execusie din clasa II includ functiile publice generale de refees | de specialitate, precum si functiile publice specifice asimilate acestora. ~ funcyti publice de executie din clasa HII includ funetiile publice gene: referent, precum si functiile publice specifice asimilate acestora; t 7) in functie de statutul lor: | rale & | ~functionari publici debutanfi, perioada de stagiu fiind de un an; | = fuuncfionari publici definitivi: | 8) dup’ natura funefiel pe care o ocupa, identificam: = functionari care ocupé o functie publica de star | le publice de stat sunt func 5 Funetiil * : athe : | Sasi aie ; ctille publice stabilite si avizate, potrivit lei" cadrul_institutiei Prefectului, iciil celorlaite organe ale administra Precum si institujilor publi notiile publice stabilite gi avizate, potrivit ce | Wich pub e Nee deconcentrate ale ministerelot Fy, ce Ai ice centrale din unititile administrative y " Teritoriu aflate in. subordinea/coordo™ Scanned with CamScannery — pubic functionarii publici is ren Guvermului, @ Ministerelor sj a celorlalte aut - ito le administratiei publice oe ministrafiet publice centrale fiind institutii de natura st Casinu mai vorbim de faptul c& orice divizare exagera ;sbcategoriy sau daci se admite existenta mai multor st ‘peli in gestionarea institutiei respective, 4 a unei institutii in categorii statute juridice derogatorii, atrage 4 Regimuljuridic al actului de numire intr-o functle publics Acestareprezint& un act juridic unilateral emis de o autoritate publics tarea chruia persoana fizicd se obligh prin jurimant, ; calitatea de funcfionar public, Din definifie rezulta urmatoarele trasituri ale actului de numire intr-o functie publicd: a) prima trisdtura este aceea cd actul de numire este un act juridic, adicd o manifestare devointa ficut& cu scopul de a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si obligati Statutul de functionar public se dobandeste din momentul numirii si se exercit& din rmomentul depunerii jurémantului?; b) cea de-a doua trasdtura este ci voinfa juridie& pe care o exprim are caracter unilateral, cu conditia acceptirii de cétre functionar, care se realizeazi in momentul prestirii juramantului; ) cea de-a treia trasdturd a actului este caracterul siu formal, obligatia formei serisea actului de numires 4) actul administrativ trebuie si contina clauze obligatorii de lege, si anume: temeiul legal al numirii, numele functionarului public, denumirea functiei publice, data de la care la respec- prin care i se confer acesteia EE ‘inacelayi sens, v. 1. Alexe, inal... op. cit, pp. 68-69. 2 ; = 2 Credem ca aceasti solufie este sustinut si de legea fundamentalé, in unele texte din care exemplificém, A104 alin, 2) prevede cd ,, Guwermul in intregul sau si flecare din membrit in parte ipl exercité mandatul ‘eepind de la data depunerii jurdéméntului”. insé textul constitutional care fundamenteazd, in cea mai mare tezanoasrd este art 54 alin, (2) care prevede c& ,Cetdfeniicdirora le sunt ineredinate fnctt publice, un $i militar, raspund de indeplinirea cu credini& a obligatiilor ce le revin $i, in ace St he pine cerut de lege”. Folosind interpretarea liteard relevam semnificajia conjuncil A Oia sbligailorfunctionaritor i's militar cu bund-eredinjd de moment depuneiuramntl cont tionar public irebuie sdsi indeplineasca toate obligatiile ce-i revin cu heap teed weg 0m ance czar sa manifeste bund-credin fn allele reared: Cum fone CN cg ine el recut ei nedepunerea furan, care fegitimeai buna ered Mateaindepinirtorcarei obliga. Scanned with CamScannerDrey , BL admin 34 liek drepturile salariale, precum gi locul di urmeazd st exereite functia Pt SR manifestare de voints CUA in consid, activititis : ie fiind 0 Fen 2) asl de num aaesel un earacter personal, a Personae'. uni persoane fizice determn de ‘numire in functie vizeazi calitatea organuly, emi ny fo altd trisituri a actului care cite 0 acto i a 1 obligatoriu al actului de numire ing, caracterul 1 ctului de in Un autor eae ti doud imprejurdri: a) din oc in functie a on publied, acesta aie aie, Tanetionar public; b) din caracterul principal ig, bucurd, in principiu, i : (iretractabil) al unui asemenea act. § 7. Drepturile s1 indatoririle functionarilor publicl . Drepturile functionarulul, ‘public 7 7 a. Set pitta V, titlul IT al parti a vre a Codului administrati. Dre} al Ia carier’, desi nu este prevazut expres in capitolul V al titlului 11 al Pini pt oty, el rezulth in mod indirect din ansamblul reglementiri, Vi-a a Codului administrativ, el n Q ‘ face referire la cariera functionarilor publici. Spre exemplu, art. 476 alin. (2) din Cos, administrativ prevede ci ,.promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei priz, , ‘ocuparea unei functii publice de executie de ‘ocuparea unei functii publice de executie ocuparea ‘me fini public din categoria inaltilor funcfionari publici vacante si a me funcfii publice de conducere vacante”. Autorii care au analizat institutia functionan!s public, atdt in dreptul roménese, cat si in dreptul comparat, I-au recunoscut, atunei ci au abordat dimensiunile esentiale ale carierei functionarilor publici (stabilizes inamovibilitatea, avansarea)’. in lume exist doud mari categorii de sisteme de serviciu public’: a) sistemul de tip post, format dintr-un ansamblu de functii sau meserii, in functionarii pot fi numifi intr-una din aceste functii. Cum se sustine in doctrina france’. acest sistem const in ya viza funcfii sub aspectul sarcinilor de indeplinit, activittiler& exercitat, si nu sub unghiul unei profesiuni. Agentul este recrutat pentru a ocupa un pts determinat, cdruia fi ramane afectat pe tot cursul funcfiei; el nu face carierd. Hust | tipicd este S.U.A., unde e legat originar de spoils-system”’, * El vizeazs, deci, aptitudinile fizice si psihice ale unui anumit subi rn = apt s anumit subiect de drept privat, cae, prin m= aor statutul de subiect de drept public. El devine instrumentul autoritafii pe lice, cum se «xr Sia era abordind problema funcfionarilor publici, afirm’ c -2°F | eron 3 mentele dea vot si de a actiona ale organelor sau functiunilor”™ (in Tratat .»P © C. Clipa, Caracterul obligatoriu al. . : ew aN Petar mca mre Re ie ed ieru, Aspect Sola stant » P26, ei in dreptul public. ahora gee indatoririte funeionarilor public, in Tendinte Alexandra, Administria publica. Teor, realtag, ee es ee cunes pp. 467-468, litayi, perspective, Ed. Lumina Lex, Buc! FA. deL i ubadie, LC. Venezia. Gaudemet, op cit, 1995, P.55, Scanned with CamScannery ii publich sifunctionaril P| ponies 315 » sistemnul de (iP scarier bazat pe stabilitatea recrutat devine membru al unui corp sau cadru organizat $i ierar eat (2) cen! ee serie re defines ca ae aceastit formula, practicata si in Franja”". in ca este a funcfionarului public este stabilitatea in funetie. jlitatea, C2 si inamovibilitatea, isi au obarsia in i iit ci ee mete ea poltchinadmineei! le rrateralizeazi deci reactia impotriva unui asemenea amestec urmarindu-se nei jndependente inerente bunului mers al serviciului public respectiv. tabilitatea Pe post de care se bucurd functionarul public are semnificati ;sutoritfii emitente a unui act de numire in functie public& de a trece — oricdnd si in ii Ja revocarea unui asemenea act, aceasta putindu-se face numai in anumite ec caracter exceptional. Acest Jucru confer’ actului o trainicie deosebité, care il fae dificll de desfiintat de citre autoritatea publica emitent’ (sau de cétre una ierarhic speioat@)s ceea Ce il face obligatoriu atét pentru autoritiile si institutiile din sfera cpecnivl a sistermula institutional al puterii publice, edt si pentru cele plasate in afara testi primera si care aparfin fie puterii legislative, fie puterii judecdtoresti*. in doctrind’, referitor la termenul de stabilitate, se subliniazd faptul ca ,,a fost vnrodus, pentru prima data in legislafia noastra de Regulamentele organice, insd a fost caatare de art. 7 din Legea privind Statutul functionarilor publici® din 10 iunie refinut 1923". Inamovibilitatea reprezint, ca si stabilitatea, o garantie pe care statul 0 acorda. fmesionarului siu of nu va fi suspendat sau revocat dect pentru cauze disciplinare; ea se deosebeste de stabilitate prin aceea cA functionarul inamovibil nu va putea fi mutat nici in interes de serviciu, nici macar prin avansare. Un element al carierei functionarului public il reprezint& avansarea acestora. in caer, functionarului public fi este recunoscut* dreptul de a promove in functia publica gi de a avansa in treptele de salarizare, in conditiile legii. fn opinia noastra, este necesar ca reglementarea-cadru in materia funcfiei publice sa fie completati. cu o norma care s& recunoascd expres, printre drepturile specifice functionarilor publici, si dreptul la carieri. Am putea spune c& acesta reprezinta chiar un drept-sintezi, deoarece in confinutul lui se regdsesc componente ale tuturor drepturilor care dau identitate funcfionarului public in raport cu celelalte categorii de personal’. Dreptul Ia opinie al functionarilor publici este garantat — art. 412 din Codul administrativ. “biden. '.Vemeuln, Staruul fnetionarilor public, Bucuresti nsttutul de Arte Grafice Vremea, 1933, p.309. pan lb, Carctera obligatoriu al actu a aaty ce mumire into fart publics stabiitates pe fctonarau public ~corelal necesare in RDP nt. 4/2010, p. 20. {1V.Avanoff, Deontologia functiei publice, Ed. Bibliotheka, Targoviste, 2010, p.4l. Tet eee na ete Ei vor putea fi trenserat pedepsi inlet decd in arumite ha previo loge de crgenzare ale (corect «sub. ns.) raportarior din ‘cari fac parte”. lege de organisare af PP oaifcat prin Legea nt. 251/2006. Prin ar. $5 di : ql in Legea nr. 188/199, republicatd,astfel cum a fost ; deg et deavoltare V. Vedinas, M. eyey V, Cane, La formation et la cariere des fnetionnaires publis ma teeimave ela Republique de Moldavie, in Revue Exrope=nae fe Droit Social, Volum XVII, issue 1/2013 Scanned with CamScannerBe Raeee: Dep adn, espectiv art. 29 care toy sie fn dou tex! rn. 29 cae ety, Traut rap se eters COMES re ecarh eaacter] involils iyy, irii, a opiniilor, # °~ fibertatea gandirii, 8 opiniilo ‘Nor ss reatalTréspeoie 0 oti ; ilor, a opi are inda respecte 0 objiy, sian a etre e{ionarul go al jn exprimarea opiniilor sale, wait 4 in afara hy rm ay : pun ae ae i a institujiel in care lucreaZ8. Leyes jy, miasuri, de rezervi, sisi MPU’ ie gi a Se ee 2 inte si nu pun’ in pericol ina publici pe criterit etnice, de apartenents yi, i orice discriminare intre func i ori convingeri religioase, SCX, ore oli temei, in opinia hoastra, ch intetun Sinetcg, fn doctrind s-a subliniat, cu pl a Iud prin art, 10 din Convenyie!, lit ia oferite i public nu se poate prevala de proveey fer orisatd verbal, tn scris orl prin oye ‘dintre acele situatii in care ~ " rin critica exter eee tee et ly n ian publice pune sub tn serios - 7 inrebure, di, mijloace-angajatul oo ‘mul constitusional ori fata de sistemul pol itleo- institution, caz, loialitatea sa. fat ate litical ori disponibilitatea de a-si ae fit mod der din fara sa, neutral 7 2 a a umbé, aceea de subordonare ierarhic®?. n doctring aj, abligatia profesionall c* rare termenii de opinie si opinie profesionald, sustining,,, — fi ea refuaul motivat de a aviza, semna sau contrasemna aq = oe rte sisal me poate fi considerat ca reprezentiind 0 opine caract fesionala”. 5 i 2 ee : fn acelasi spirit, in doctrina francezA‘ se teoretizeaz& existen{a unor limite ale libe,, tifii de opinie, in care se incadreaza obligafia de rezerva. in baza acesteia, functionan) ual gi orice alt criferiu. a4 | Pro. | mu trebuie sd dea expresie opiniilor sale intr-o formd excesivd $i pentru nicio rajmy insultanté la adresa puterilor publice sau a sefilor ierarhict’. Dreptul la un tratament egal este prevdzut prin art. 413 din Codul administratiy Potrivit acestui text, ,(1) La baza raporturilor de serviciu dintre autoritafile gi institute publice si functionarii publici sti principiul egalitifii de tratament fat de toi functionai publici. (2) Orice discriminare faté de un functionar public, definiti in conformitate cu prevederile legislatiei specifice privind prevenirea si sancfionarea tuturor formelor d discriminare, este interzisi”, Dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau in aplicarea statutuhi s care il vizeaza direct este garantat prin art. 414 din Codul administrativ, 2. Clips, Drept administrati : imejionar public. Dreptul cola tet ublice, (1) Notiunea de functie publicd si categoria sane ea juridicd a finctionarilor publici, Ed, Hamangiu, Buu * GD. Stoian, RIN, Stoian, roiecul Codi cdinisratin in ret Area la opiia profesional a funcjionarull pub # nsratha: ABordar docrinarevngeee ©: Het, D. Troanis, M. Vactrelu (cds), Codifeeea ath “JM, Auby, JB. Aub BP De eeattee, Ed. Wolters Kluwer, Bucuresti, 2018, p.280. 7. NNER A. Taillefsit, Droit de la fonction ‘publique, ‘pi ed,, Dalloz, Pat Scanned with CamScanneree. aansote i function. W tul de a t jnistrativ- =i sctia il in art. 40, care i Pate atituia tl consacra in art. 40, care garanteazi tuturor cetienilor dreptul wow ide politice, sindicate si alte forme de asociere. Ce ean jarii publici 317 e sindicald este recunoscut functionarilor publici prin art. 415 din jere i ane 1 de asociere sindicalA ,este un drept fundamental, social politic, clasificat, de jn categoria libertatilor de opinie, alaturi de libertatea constiinfei, libertatea de spinare et cu care $i prin care se explicd in ce priveste confinutul su”. ppe care fl recunoaste art. 415 din Codul administrativ presupune pentru jonarul public urmdtoarele prerogative: finaffepiul de ase asocia liber in sindicate; “Tgeptul de a adera la unele sindicate; —dreptul de a exercita un anumit mandat in cadrul acestora; — dreptul de a se asocia in alt tip de organizatii, cu caracter profesional, sau alte . atii care au ca Scop protejarea intereselor profesionale. ‘tune! ednd funcfionarii publici sunt alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale, au obligafia ca in termen de 15 zile de la alegere s& opteze pentru una din cele dus funti. in cazul fn care opteaz4 pentru functia de conducere sindicala, raporturile de ‘enc se suspenda pe o perioada egal cu cea a mandatului in funefia de conducere din corganizatia sindicala. Functionarii publici care sunt alesi in organele de conducere sindi- calf in functii nesalarizate, pot define simultan cele doua functii, cu obligatia respectarii regimului incompatibilitatilor si al conflictului de interese care le este aplicabil. Dreptul I greva este garantat, in conditiile legii, prin art. 416 din Codul administrativ. ‘Textul prevede c& fiuncyionarli publici care se afla in grevdi nu beneficiazd de salariu {ialte drepturi salariale pe perioada grevei. ‘Ar. 43 din Constitutie enumerS, printre drepturile fundamentale ale cetifenilor, si dreptul Jagrevd, care, in formularea textului constitutional, este recunoscut numai salariafilor. Termenul de ,,salariafi” folosit de legiuitorul constituant trebuie inteles intr-o tccepfiune larg. intr-o asemenea perspectiva, trebuie admis c& s-au avut in vedere si functionarii publici, nu numai salariafii. Ca si in articolul precedent, si acest te? txerta dreptul la greva. in conditiile actuale, legea la care face refes dalogutui social nr, 62/201 17. Un autor consider c& libertatea sindicald si dreptul la grevéi au accentuat politi- Ra satel ‘si, prin acest fapt, reticenfa acesteia in a asculta de o putere pe care, te conti, nar aproba-o Dreptrile salariale si ale drepturi conexe, este previ inistrativ, Din moduli care este redacattextul rezulté cee ey care salariul reprezint’, contraprestafia unei munci. O le din interpretarea literara, dar si logic& a textului, respectiv .xt trimite la o lege, in baza careia urmeaza a se rire textul este Legea azut de art. 417 din Codul rul a avut in vedere viziunea asemenea concluzie se pentru activitatea cls i ‘ hae ru, iM, Constantinescu, I. Deleanu, A: Torgovan, 1. Muraru,F. Vasilescu, I. Vida, op. cit, p. 92. 2 agent M: OF nr. 322 din 10 mai 201 : x te BNP nv. 2/2003. 0.3. Scanned with CamScannercomacaeinmerea a Or Ean, 318 alariu, prime si alte drepturi (...)» Reng’ it tul fa s depusd, functionarii publici au drept we putin ue pe se naste din faptul c& funcfionarul public a prestat AL — dreptul la ; anumita activitate; ~ salariul reprezint& contrapres tatia activitatii depusa de salariat; ‘gi activi 4 trebuie s& existe o anumitd echivalenti, un eo, + inre salary gi ot all public si cea cuvenits salriatulys cee intre retributia coven diferenfe!. SPre deosebire de situafia salariatulyj, 1% eat fmpreund cu angpjatoral salariul’, in cazul funcyicoatulat Public salariy mi sooe iat Els stabileste ope legis, in mod general si impersonal prin lege?, & eon oe ea salariuli-contrapartida a muneii restate, leg and soluti ul ipartida, ii pr remuneratia cuvenité funcfionarului public are ca scop sd-i permit’ acestuia si ting, rp i cfiei sale’. : si area decaf, sructra salarului se compune din: salaiul de tang, gialte drepturitn condi legit privind salarizarea personalului platit din fonduri pubic Reprezinté o constanté a dreptului functiei publice aceea c& salariul cuvenit fing, narului public include, pe ling’ o parte constanti (salarjul de bazi) si o parte varia, (iferite tipuri de indemnizafit). i! 2 Salarizarea functionarilor publici a fost inclusi in Legea nr. 153/2017 privy salarizarea personalului bugetar, renunfandu-se astfel la solufia unei legi speciale per, functionarii publici, care era menfionat3 de fosta Lege nr. 188/1999. ‘Dup& cum se exprima constant doctrina, cea ce deosebeste sectorul privat dee public este faptul ca, in sistemul privat, salariul se stabileste prin negocieri individu? in concordanja cu sistemul de salarizare si nivelul salariilor stabilite pe funcii/posur. prin contractul colectiv de munca aplicabil, pe cdnd, in sectorul public, salarial « stabileste potrivit actelor normative, adic prin lege, existénd o legislayie prixi salarizarea unitard a personalului bugetar. _ Dreptul la asigurarea uniformei, legea previzdnd cd functionarii publici care, pottt legii, sunt obligati si poarte uniforma in timpul serviciului, o primesc gratuit - potitt art. 418 din Codul administrativ. | _ , Durata normal a timpului de lucru pentru funcfionarii publici este de 8 ore p¢2 | si de 40 de ore pe siptimén& — pottivit art. 419 din Codul administrativ. t Potrivit art. 41 alin. (3) din Constitutie ,, durata normald a zilei de lucru est # medie, de cel mult 8 ore (subl. ns.).”” i Interpretarea corecti presupune ci nu se Poate depasi media de 8 ore pe Zi, coat I nu exclude posibilitatea ca durata zilei de lucru S& poatd fi sub aceast& limita maxim’. | poeta nis Tesi 8 ae | 1 A se vedea V. Vedinas, op. cit, 2002, pp. 14 ' 2 Avem in vedere salariatul din sector ig on : | Seca gy ch ae el cara acd ie Sp pier awk come te eel Bucuresti 1934, vol TI, pp, 604-606; E.D. Taanes™ | Sade Lute JC, Veni aunt lsu Bovine 1944, p. 327 si urm. | ir eatin M. OF n-492 28 une 2017, rem iie if HE Slelinseu, Tatar ort proce de rep man ene ones | n dreptul european al functiei publice, ptul muncii, Ed, Universul juridic, Bucures! aya) respectiv 42 de ore, * Tegisim © durati mai mare at zilei de lucru a fun Scanned with CamScannerake functionarii publich 319 Peste program (in sens de program reglementeaz4 si regimul orelor lucrate life ferent ci face parte din categoria functio- ni oricare funcionar public, j os peronducere sau de apa ea sat si funcfionarii de executie sunt indritui aon fa pata majorat, in conde legii. Fmtul functionarilor publict de a fal itt Eres ne tn nc poset pens ft mefionari publi, ins se impunerespectare conde oe were cate titlul lin Legea nr. 161/2003, cu meliicic a eae pletirile ji la recuperarea timpului lucrat peste uteoa. 1 ta concediu de odihna, Dreptul Ia concedi de odihni, la concedii medicale si rit 421 din Codul administrativ. Jnedirs Ha ale comeedit cote ree nstitutia calificd regimul concediului de odihna coe ae isu Prin alin. (2) al text se preve Beate coma aja, a concedilor de matemitate si a Provede son Perioeda concedillor ie de serviciu nu pot inceta si nu a Seinen sok din SS ea pin sazh 3 exon situatilor prevazute la art. $12 alin, (4 si (5) eae d fas feet i. eee pentru functionarul public, care trebuie ‘ ia, care pri ji i tnt ina 422 din Codul administrativ. Puvete.protsarea sini sale, Dreptul funcfionarilor publici la un mediu sinit praia 42 in Codul administrativ. aes Je decode. anefS Subliniem caracterul imperativ al textului, care im iti i AS n car an a , pune autoritégilor publi ssn fincjonarilor publici conditii normale de munc& si igiend te mand ale om a gi integritatea fizica si psihica”. "Drepal la asistenf medicalZ, proteze si medieamente, este i ala =a 43 din Col administrativ. heel oaee er aie Dept la ocrotirea sSndtitii igi afd replementarea in art. 34 din Consttuia Ronin Ela fost receptat indeosebi din Pactulintemnajional reatv Ia drepturile coca =, oe si culturale, care, in art, 12, prevede dreptul persoanei de a se bucura de cea ae sindtate fizicd si mental, drept care presupune gi obligatia de a se asigura ne exfenlor miloacele necesare realizirii acestui deziderat. snattl In recunoasterea veehimii in munedi, in specialitate si in grad profe- rite un drept de sine stattor nou, consacrat de art. 424 din Codul administrativ. ‘ ae defineste mai inti, ce reprezinta cele doua tipuri de vechimi. ‘ a vechimea in muncdi reprezintd vechimea dobandits in conditiile reglementate de "Hpi mune, precum si vechimea dobanditi in exercitarea unui raport de serviciu, Se ea ce priveste vechimea in specialitate, datés find semnificatia ei pentru cariera caypintionar publi, textul vine cu 0 definite ‘mai elaboraté, care priveste atdt confinutul, in liSpece procedural refeitoare la modul de calcul. Sub aspectul confinutului, vechimea reprecin, potriit alin, 3) al articoluli,,vechimes dobandt& in temejul unui Cee mee ao misuri de protect a muncii, potivit art. 41 alin, 2) teza a dows, 0 Indsurile de securitate $i relent nstitulrea unui safari minim pe economle, repausul ‘sdptiménal, prestarea muncii In I vedi situa speefce : Statutul .., op. cit, 2004, p. 116, Scanned with CamScanner320 al tract individual de mun‘ cAtre ei documente corespurZitoare eel sau specialitate corespunastonrs Fey ‘nic $y vechimea dabénditd in temeth © a a acestor drepturi, demonstaa** fe ie liberala in statele mem ere rec ivitate 1 4 Fes nn ane ems ge tO HE | toare de catre jalizarii sale”. 4h | gone corespancl profesiei sau met al art. 424 prevede c ,,i toate cary. | : t, Ee Fee ae Refer I cel deal dolls OF ata normal a timpul! de muned Find calc, vechimea in specialitate se raport"= tycratd $i $e prin raportare la fracfiunea “ . corespunciitoare”. : doctrind, care influenjeaz& si asupra modului de cay | Una din probleme disutate in Sore, in particular, vizeazA perioada inca vechimi, in general gi al vec rile de serviciu. Prin alin. (5) se trangez8 aeay funcfionar ir are suspen perioada de suspendare a renee re aly yblema, te prevazind c& te “a, in specialitate si in grad profesiong | fincfonarilr ‘publici nu consttuie vechime in munca, | spec! ofesion ‘cu excepfiile prevezute de lege”. ja are tul functionarul publi Utimal tp de veckime a pot cE ‘O ee vechime reais ies nal care, : , vechimea in gradul profesion de functionarul public intr-o Sunctie publica de execuie activitatea efectiv desfasurata fio i dzute la art. 513 alin. (1)| corespunzitoare gradului ‘profesional definut, cu excepfiile prevdzute la art. alin. (1) fi, \ Osiart 514 alin (I)lit.)-D si)”. si oi 39, t Dreptul la pensii $i alte drepturi de asigurAri sociale — art. 39. A Este o tez8 cu valoare axiomatick accea ed funcfionarii publici, la fel ca si salar beneficiazd de doua categorii de drepturi binesti: : oe ~ drepturi cuvenite pe perioada cét sunt in activitate (salariu, sporuri, prime, dif | indemnizatii); | — drepturi cuvenite la incetarea activitafii, in cazul functionarului public la incetare | raportului de functie publica. t {in aceasta ultima categorie se incadreazi si dreptul la pensie, Doctrina occidentli } defineste pensia ca reprezentind un tip de remuneratie cuvenit functionarului public | Incetarea exercitari functiei, ca urmare a retragerii sale din activitate!. | Dincolo de pensia cuvenith ca urmare a activitiii prestate, Codul administait | rolemenicerd, prin art. 426, si drepturi ale membrilor familiei funcfionarului publt | wrt cl esti et apna away, a | primi, pe ti i, 5 yn 's ultima lund de actvitate a functional de 3 luni, echivatentl salaruh de bat | Unii dintre functionarii publici ra I Publici’ benefi a - _ ‘an vedett pentru exemplificare,functionari wibee ee oe Pensii speciale, si aver in wee | Ministerului Afacerlor Interne, PP Patlamentari sau funcfionarii publii din | Dreptul i eso Slee ven legit ~ art. 427 din Codul administrativ. | Prin incriminarea unor fapte ca rpiezentind inher sancfionat si de legisla | demonsireacd cu docings | k 1 | SMO 758d 3 snd si fncfionarea comisiilor de disco 6 * RP. Post Statutul func pez MM Fctionarutg ictrile $i completirile aduse prin H.G. nr, 78772008 e ot Public, Ed. Universitar& Carol Davila, Bucuct Scanned with CamScannermnetionaril publici cs 333 se angajeazA numai di sau ci up o procedura special: 9 fai dacd nu exist 0 CaUZA care So in Bee sagaec pea onoe eae ok public Sava inerdidiie en simpla incdleare ae ei dancionarlu a interdictiilor impuse de legiuitor acestuia. oP gt. 78 este real Seas Procedura de aplicare a sanctiunii cu caracter Hee rarea scrisi, de cAtre conducatorul autoritdtii sau institujiei publice, la ath onducstorului compartimentului in care functioneazs cel in eauz8. stituie, partial, doud proceduri deosebite pentru aplicarea sancfiunilor Lege tt nee care priveste aplicarea sancjiunii cu caracter moral, prevazutd atin. 3) lit. a) a doua procedurd prevazuta pentru restul sanctiunilor. Unul dintre elementele caracteristice ale aspunderii disciplinare a functionarului pale il reprezint& existenfa unui organ de disciplind, in a cArui misiune intra deter- aren comiterit citre funcfionarul public a unor abateri disciplinare, care se prin activitatea de cercetare pe care © intreprinde, precum si prin formularea prpaneior de eel ine a se aplica functionarilor publici. Acesta poartd irea de comis ; Din comisia de disciplind face parte si un reprezentant al organizatiei sindicale tive sau, dup’ caz, un reprezentant desemnat prin votul majoritajii functio- or public pentru care este organizatl comisia de discipling, in cazul in care sindicatul este reprezentatiV sat functionarii publici nu sunt organizafi in indicat. Tndividualizarea sancfiunit disciplinare este reglementata de art. 77 alin. (4), mind se realizeze in functie de urmatoarele criteri: gravitatea abaterii, imprejurarile freare aceasta sa sivarsit, gradul de vinovafie, consecinfele abaterii $i existenta unor antecedente disciplinare. Termenul de aplicare a sancfiunilor disciplinare este de cel mult un an de la data ssiitii comisiei de disciplina cu privire la sivarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai liiude 2 ani de la data savarsirii acesteia. in cazul in care fapta a fost sesizatd ca abatere disciplinara si ca infractiune, pro- cedura angajarii raspunderii disciplinare se suspend’ pani la dispunerea clasirii ori reaunfiri la urmarirea penala sau pand la data Ia care instanta de judecati dispune oat renuntarea la aplicarea pedepsei, amfnarea aplicirii pedepsei sau ea procesului penal’. Regisim dispozitia din art. 80, potrivit cfreia funcfionarul public nemulfumit de ‘acfiunea aplicaté se poate adresa instanjei de contencios administrativ competente, ‘lind anularea sau modificarea, dupé caz, a ordinului sau dispozifiet de sanctionare. ie Aspetle care privese rspunderea disciplinar8 a functionarilor publici, in general, 'wor categorii de funcfionari publici, supusi unor statute speciale, au generat 0 fae td risprudenfi a Curfii Constitutionale. - _ Aste, prin Decizia C.C.R. nr . 392 din 2 iulie 2014, referitoare la politisti, Curtea a ‘4 raspunderea disciplinara a acestora se refers la modul de executare 2 HH ‘gal esse ‘at. 77 alin, (6) care a fost introdus prin pet. 1 al ieee Mor nr, 515 din 14 august 2013. nr. 667 din 11 septembrie 2014. art. 40, Titlul It din Legea nr. Scanned with CamScanneri i 4 seamstress oe tre sannaraeis raporturilor de serviciu . De a ¢ ' din Constitute, prin lege ore Crtea s-a pronunjat asupra procedur; a Prin Destin or publ din cadrul Administra Nationale a Pegi PN, disciplinae a funcjionarlor POY entat lacunar, in sensul efectuiiicereotr, nt | Ea a staitiat ch aceasta a fseipling constitute in Ministerul Justi, a agnt | Opie de ee some bi unitiyi. Reglementarea regulilor esentiale ale cone t enitenciarelor $i es anica. eta, ces isd in lege lege organica. ! : Tee ee aaaiy ete_documental prin. intermediul citia © egg, eaeeunan ¢ funetonarilr publi, e cuprinzand sancti disipinge «8 Sitiagla disciplin ti nu au fost radiate, si s¢ elibereaza de Agentia Najtt Sear IO a a ini cu baza de dale pe care acestia g administres Funetionarilor Publici, in conformitate cu baza de d re acestia 0 adminis, Exist anumite situafii in care este necesara obtinerea cazierului administratiy, re f ts in comisia de concurs pentru recrutarea intp. 6 desemnarea unei persoane ca membru inc eh 1-0 fing. Public, in comisia de diseipling, ce para sau pentru oeuparea une! inate func gs sau a unei funcfii publice de conducere, precum si in orice alte situafii Prevazute de lege, Raspunderea penal a functionarului public pentru infractiunile savarsite in timpy | serviciului sau in legiturd eu atrbufile funcieipublice pe care o ocupa se angajeaat ya | legit penale. Este vorba despre-infractiuni precum /uarea de mité, primirea de ‘ola, necuvenite, abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi, abuzul in Serviciy } intereselor persoanelor, abuzul in serviciu contra intereselor generale, neglien . 7 ‘ ee a Jenta iy | astrarea informatiilor secrete de stat etc. in cazul acestor infractiuni, subiectul activ treba | Si aibA calitaea de functionar publi, astfel cum este reglementata de Codul penal, chiar dag | accepfiunea este mult mai larga decat cea stabilita de Statutul functionarilor publici?, | Legea prevede c8, in cazul in care functionarul public este trimis in judecati peng wma} din faptele previtzute la art. 54 lit. h), conductitorul autoritaii Sau institufiei publice va hy | mésura de suspendare a functionarului public din 1 functia publica pe care o define. | to = Ce Precautie, pentru a nu se periclita modul de desfisurare 1 Cercetarii penale, art. 86 alin. (5) prevede cd ,,de la Situatia in care functionarul ble pt ‘nfluenta cercetarea, Persoana care are competenja numirii in functia publica ori obligaiasi aspund mutarea lemporard a functonaralui pubic tn eadhiy altui compartiment sau at sStructuri fara, | Personalitate Juridicé a autoritétii, Sau institutiei Regimul procedural al rispunderij Penale a fost i cu norma potrivit cireia, de la Momentul {1 i Competenfa numirii in functia publica, ; Publican M. OF. 36 din 18 anna 20, Mastacan, Ri pence old nam. 86 alin, (3) mate cS 4 functionarilor publici, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008, p-27- 5 ry narilor public, , 2008, 3 publica in M. Of. nr. 515 din 14 Dig aan, Molcat Prin pet. 2 al art. 40, Titlul 1 din Legea nt. 255% Aste cum a fost el modifica de pet. 9st ag sane Te ‘i Scanned with CamScanner