Puncte reper = monclogllirie construitea‘o odre- sore c&tre un ascubétor opropiat sin- jcxa e exclomativs; se consemnea® ‘© succesiune de senzafii antitetice {de exemplu, foc/rBcori, ord/se palescy 5.0), la care se adaug’ senzatii ale materialititi/ imaterialitati prezentel cuiva; «= suctesiunea de senzatii converge caine ideeo suferinfei lipsite de © court precist; = interogatie cu rol sinteticin fneer- carea de a aff un réspuns la cele ‘trBite; apare pentru prima oars © Po- “sibil& couzé a suferintei: ,wrun zburd- tor" = Incercarea de rezolvare mogicé ‘9 suferintelor psihice cle fetei; « schimbarea planului de referin- 48; se intercaleazé elemente descrip- five, de tablou pastoral si campe- nese, dar stares de reverie sou incor- dore-asteptore raméne; suferinta devine acum ,dor nespus’, w- chin nesuterit’ « infregul monolog este constuit sub forma unei grodatii ascendente; se IncearcS O concrefizare a couzei sererinil: -scrisul “(eu sens de destin Ci, FOP, wo. VE UFO ae smaemi zvacneste! i cald, si reee uite, cd-mt furnica prin vine; Fe Saye n-am nimica si pared am ceva veri, mama? aga se-nerucigeazs, z de veste cand singura ma string jiu, gi ochii-mi vaphiaza, lacrimi gi plang, mBicufs, ply Ca uite, mi $i nici mu priv $i tremur de nesali Pornese dintr-insii Ta pune mana, mamé, - pe frunte, ce sudoare! Obrajii.. unul arde, $i altul mica ricit! Un nod colea m-apucd, ioi coasta rau ma doar; fn trup o piroteala de tot m-a stapanit. Oar’ ce si fie asta? intreaba pe bunica: O wii vrun leac ea doars..o fi vrun zburdtr Or aide I-alde baba Comana, or Sorica, Or duste 1a mos popa, or mergi la vrijitor. Gi unul sé se roage cd poate ma dezleaga: Matusele cu bobii fac multe si desfac, $i vrdjitorul dla si apele incheaga, ‘Alergi la ei, mama, c& doar mi-o da pe leae. De cum se face ziud si scot manzat-afara S-o mai pe potecuta Ia iarba colea-n cring. Vezi, citu-i ziulija, si zi acum de vara, Un dor nespus m-apuca, si plang, maicutd, plant Brindusa paste iarbi Ja umbri lang mine, La raulet s-adapa, pe maluri pribegind; Zéu, mu stiv cénd se duce, ca ma trezese eid $i simy c& miso& tufa, auz crdngul trosnind. Atunci inima-mi bate gi sai ca din visate, $i parc-astept... pe cine? $i pare o-a sosit Acest fel toata viaja-mi e lunga asteptare. Si nu soseste nimeni!... Ce chin nesuferit! Inanita cildurei, cdnd vantulet adie, Sn a lopul a sa frunza o tremula usor Eu par grin © soapta s-ardica gi-l invie, Parci-mi auz scrisul pe sus cu vantu-® 20°" Scanned with CamScannerae reia ideea privind lecuirea magicd a acestei suferinte provocate, poate, de zburéiton, versuri.cu rol de loitmotiv; + a doua secventé: o poeziei ince- pe cu 0 strofa cu caracter naretv ce ‘onunti sférsitul monologului liric; eul liric devine din simbol un Persongj: Florica; = toblou descriptiv, succesiune de element care cledtuiesc un pastel al Insertri; + popularea tabloului cu elements core exprima idee de vitalitate, mo- terialitate dens’; + tablou construit in moniera nei grodotii descendente; linistea. se t- stipSineste treptat; = amurgul devine searé si apoi noapte deplin’; ciderea stelei_pre- ced aporitic Zburétorului; = introducerea mofivului visuli, specific romanticilor, aici ca © posibi- 18 cale de descifrare o cauzelor sufe- rintei Flovicti; + eveniment simbolic neobisnuit (céderea unei stele) o Bri semnifi- cafe se dezviluie treptot; sintaxds in- ferogativ-etoricd; Si cand imi mised jopul, cosita se ridicd, MA sperii dar imi place ~ prin vine un fior imi fulgera gi-mi zice : ,Desteapta-te Floricd, Sunt eu, viu s& te mangfi..." Dar e un vant usor! Oar’ ce sa fie asta? intreaba pe bunics sti vrun Ieac ca doara...o fi vrun zburdtor; Or aide I-alde baba Comana, or Sorica, Or duste la mog popa, or mergi la vrajitor.” Aga plingea Florica si, biet, isi spunea dorul Pe prispa Langa m&-sa, s-obida 0 neca: Tunicea-n bataturd mugea, cdta oborul, Si ma-sa sta pe ganduri, gi fata suspina. Era in murgul serii gi soarele sfintise; A puturilor cumpeni fipand parca chema A satului cireadd, ce greu, mereu sosise, Si vitele muginde la zgheab intins pAstea. Dar altele-adapate trigea in bataturd, in gemete de muma vifeii lor striga; Vibra al serii acr de tauri grea murmur; Zelobii strind vifeii la uger alerga. S-astémpard st zgomot, si-a laptelui fantnd incepe s& s-auzi ca goapté in susur, Cand ugerul se las sub fecioreasca mand $i prunca vifelusa tot tremuré-mpregiur. incep a luci stele rnd una céte una $i focuri in tot satul-incep a se vedea: Tarzie astd-seard rasare-acum gi luna, $i, cobe, cateodati, tot cade cate-o stea. Dar campul si argeaua cémpeanul osteneste $i dup-o cind scurtd si somnul a sosit. Tacere pretutindeni acuma stipaneste $i latratorii numai s-aud necontenit. E noapte naltd, nalt’; din mijlocul tariei Vegmantul stu cel negru, de stele semanat, Destins coprinde lumea, ce-n brafele somnici Viseazii céte-aievea desteapta n-a visat. Ticere este totul si nemigcare plind; in cAntec sau descdntec pe lume s-a lasat; Nici frunza nu se misc, nici vantul nu suspind, Si apele dorm duse, $i morele au stat. »Dar ce lumina iute ca fulger trecdtoare Din miazénoapte scapa cu urme de schintei? Vro stea mai cade iara? vrun imparat mai moare? Ore ~ s8 nu mai fie! — vro pacoste de zmei? Scanned with CamScannerva jatent. pln ofosev li folelorc, « suteritelor Flovicd + succesiune de poste reprezertr le finte! supronaturale are provoot drogostea: _,mpieliotu", ,zmeu", -Réctiondh’, baka” ,ev pou dou ~ dominanja unor elemente sim- bolice ole focului; = comentarii cu substrat moral; in- direc, pledoorie pentru mésurt; dra gosteo ca potim’, ca revérsore a sertimentului, e privité cu neincrede- re de comunitatea traditional. i impiclijatul meu a fost surato. VAZUSt Cant ‘-alde Floarea in clip& strabatu! | drept pe OS leicua! ce nai gandi, spurcatu! Trchint-, Serato! - Vazutu-l-ai si tu? i pietri nestimat $i Piero, o-ar fi june ou dragoste curatd; Spun, sor c po tipstd-a lui dragosil departe de Sst loc! Pandeste, bats erucea! Sion somn colea mii vine Ca brad an fldcdiandra gi tras ca prin inel, Bilei, cu pirul d-aur! dar slabele Tui vine Nau niet un pic de singe, un nas ~ ca vai de el! 1 biata fetigcana! mi-e mild de Florica Cum o fi chinuind-o! vezi, d-aia a slabit Si s-a palit copila! ce bine-a zis bunica: $é fuga fata mare de focul de iubit! | Cé-neepe de viseazd, si yisu-n lipiturd incepe-a se preface, si lipitura-n zmeu, Si ce-i mai faci pe urma? c nici descént&turd, ‘Nici rugi mu te mai scapa. Fereascd Dumnezeu!“ 1, Recititi individual poemul. @ Incercafi s4 delimitati (apeland la principiul unitayii de com seeventele din care vi se pare a fi constituit Notafi principalele elemente de confinut din care sunt asi secventele. 2. Observati in prima parte a poemului monologul lire bi! descrierea de cltre fatd (Florica) a suferingelor eis este brs adresat totusi mamei (de refinut repetarea pela! ace tor), El are aspectul uti ni flute acestl fine apropiate, cAeia i se ere 2% © Extroeti intext elementele prin care sunt sugerat stP®™ oo fniologie i suernjlepshice pe care tna le e¥9°4 Textul e “ procedeul predilect al descrierii starilor fii¢* Fe tucit costa a prima parte print-o acumular wt Ee ei i conto ir coi cere™ e fe im.nimica | ,si parc am coves wg ee iat 1 piicori ma iau la eu, vd ard bul ws bral anal cove lsc; St cald gi rece uiteeftmi furnicd Pr Jeateabile erie #1 unl miva racit’), La toate aceste i reloricd: Geceane direct gi sincerd, se adaugd iM, ae asta?*, 5 of zburdtor.". Discutai despre semen raepunsal Imagini i dospre igi eee mietia scum cu Zburatorul. Scanned with CamScannerJe in ceca ce priveste starca psihict a fetei, legati indiscutabil de cea fizicd, ea este una de asleplare fard obiect, de nelinigte (varsta fetci este 0 varsté a labilitajii psihice). Extrageti din text senzajiile marturisite (altele decat cele fizice) $i discutaji despre ceca ce exprimé ele. @ Consideraji ca, legat de aceste schimbari pe care fata le resimte, marturisirea ei traduce 0 senzafie de spaima, o stare de placere sau de spaima si placere totodata? Argumentayi 3. Recitifi fragmentul prin care se face trecerea de Ia monologu! fetei la pastelul satului in amurg. @Explicaji prezenta epitetului ,biet* Ce credeti cd exprima atitudinea mamei prezenta in versul- concluzie: ,.$i md-sa sta pe gdnduri si fata suspina"? Ce rol considerati c& are aceasta prima parte in desfasurarea ulterioara a poemului? Extragei din text elementele corespunzitoare fiecdrui plan (de la agitatia stamnitd de intoarcerea in sat a oamenilor sia vitelor pan’ la ,nemigcarea plind® din final, respectiv de la predominanja inifialé a zgomotelor pana la ..soapta* gi ,.susur) si explicati rolul acestei gradajii descendente. 5. Paralel cu atenuarea migcdrii gi a sunetelor se observi si o re a imaginilor vizuale simultan cu de la planul terestru Ia cel cosmic: Tarzie asta seard apare-acum si luna. © Ce explicatie se pregateste prin intreaga aceasta atmosfera? (Le- gafi ideea si de singurul element care tulburd atmosfera de calm: caderea in chip de cobe a cate unei stele.) 6. Partea a treia a poemului oferd explicatia mitologica a su- ferinyelor fetei prin intermediu! motivului folcloric al Zbu- ritorului, * @ ince context apare aluzia la Zburator gi de ce? ‘© Prin ce vi se pare c& este caracterizat dialogul dintre cumetre? Existd in vorbele acestora: ~ compasiune ironic + infelepciunea data de experienfa similara traita, Alegeji una dintre variante, dou’ sau pe toate trei gi justificati alegerea, 7, Recititi portretul Zburdtorului. © Ce elemente se impletesc in realizarea acestuia? © Ce il deosebeste pe Zburdtor de Fat-Frumos, eroul povestilor populare? @ Distingeti procedeul pe care se bazeazd realizarea acestui portret si explicaji-i rolul. © Care este, in opinia voastra, idea final a poemului, prezenté in comentariul batranei? Scanned with CamScanner[Puncte de reper + peisaj ovdnd tn centru imagi- nea réului ~ surprins intr-un moment temporal incert (la granita dintre zi si noapte), interval care stimyleaz’ imaginatia si produce onalogi: ,aburi” / ,ca fantasme”; bul luciu” / co un bolaur" + In finalul primei srofe, lumina ine vodeozs, strilucitor, tabloul: ,Ce th zorea diminetii miscé solzii lui de our"; + fn strofa a dova, verbele la per- soana | marcheazé prezenta eului poetic in tablou: ,md duc”, ,privesc”; titudinea eului este una contempla- tiv’, iar peisojul este dominat mai deporte de prezenjo réului animat (se schimbé”, ,adoarme’}; + In strofa a treia, peisajul se im- bogiifeste cu alte elemente: salcie pletoasé, mreané, sélbaticele rate; = eul poetic nu iese cu totul din ipostaza lui contemplativé, chiar doci e furat de miscorea din jur (Si gandirea mea furati se tot duce-ncet la vale’). [\\Orizont cultural Thomson, James (1700 - 1748) - poet scotion a cérui princi- old operd poetic’ este The Seasons (motimpurile: Winter, 1726 ~ lana; Summer, 1727 - Vara; Spring, 1728 ~ Primévara; ccluri publicate ‘pci impreuné eu Autumn, 1730 ~ Foamna, sub fily comun]; textele sunt poeme descriptive de inspiratie rustic8, serise th vers liber gi tntr-o fimbé soconté si plin& de latinisme, care le ctosea2G trade’ clasice. solar‘; in Pasteluri, omul apare nu in ipostazele sale istorice sau ~ Sociale, ci in atitudinile sale eterne legate de natura si de iubire; unele’dintre pasteluri surprind implicarea in peisaj a poetului insusi, care, pe langa descrierea naturii, relateazi si propriile miscari, Eioo aeeeo Malul Siretului Aburii usori ai noptii ca fantasme se ridicd Si, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despicd. Raul luciu se-neovoaie sub copaci ca un balaur Ce in raza diminejii migcd solzii lui de aur. Eu ma duc in faptul zilei, ma asez pe malu-i verde : Si privesc cum apa curge gi la cotituri se pierde, ‘Cum se schimbi-n valurele pe prundigul Iunecos, Cum adoarme la bulboace, sipand malul nasipos. Cand o salcie pletoasa lin pe balt& se coboar’, Cand 0 mreand salti-n aer dup-o viespe sprinteioara, Cand salbaticele rafe se abat din sborul lor, Bitand apa-ntunecaté de un nour trecdtor. $i gdndirea mea furatd se tot duce-ncet la vale Cu cel réu care-n veci curge, far-a se opri din cale. Lunca-n giuru-mi clocoteste ! 0 soparla de smarald ata tint, lung la mine, parisind ndsipul cald. 1, Recitigi cu atentie poemul. Extrageti clementele care alcdtuiesc peisajul impreund cu determinarile care le insojese. © Transcriei, in contextul exercitiului anterior, expresiile care confit imagini vizuale. 2. Prima parte a tabloului confine o prezentare generali a pei- sajului si apoi o detaliere a lui. © Extragefi pe doud coloane: elementele de generalitate / aspectele de detalin, © Discutati posibile semnificatii. 3. Recitifi cu atentie prima strofa a pocziei. © Extrageti elementele care creeaz 0 sugestie cromatica ince consta diferenta dintre primele doua versuri gi ultimele doud versuri? ‘@Numii elementele care dau unitate tabloului. Scanned with CamScannerwhy oceostt lung’, foaite ting perioadts istoricé dominant era va- lorizerea lumii reale, © lume uma~ 18, cu lucruri si intémplari din core r8zbStes 0 voce caldé, omeneascé, incéntaté de minunatile din jur. Nu existou, in ocest réstimp, motive penty ca lumea s& fie deformatt; 2 se cuvenes o fi doar contemplats in méretia ei dummezeiascé si, evi- dent, idealizati.” (Eugen Negri, Sistematice poeziei, Editura Cortea Roméneascé, 1988) fa a de \ 4, Observafi ed tao oma asta ting, ‘organizeze pe doud pI 4 sal privitorula yal obiectulai privit @ Select aa in pst ‘ nei ee azeard planul privitorului? f Prince se caracterizeazd planul obiectului priviv? $ Prin si gh comentai mloaelestilistice oles realize impli, ta 5, fncepind cu strofa a treia, cele dowd planuri, gj inet & ' ‘acum, tind si se confunde, © Coelement /elemente marcheaz8 confundarea planurlyy ati in strofa a TV-a constructia ,far-a se opr; q, eipeseal ‘din context, la ce se raporteaz accasta construe a) la migcarea gandirii; b) la migcarea apet; ¢) la. améndoud deopotriva. © Comentati rolul acestei ambiguitati. 7, Sea spus ei acest pastel surprinde fenomenul ,hipnoia, acvatic", 5 ; Extrageti din text elementele prin care sunt indeplinite cons realizarii starii hipnotice. Alege tema! A) 1. Comentati elementele ce dau not de echilibru si seninitate« mosferei descrise. 2. Observati ce timp verbal este preferat in descriere si datio« plicatie a utilizarié lui, 3. Identificaji clementele specifice structurii pastelurilor & Alecsandri : 4. Citifi pastelul ,Miezul iernei*, Agezati pe dowd coloane ase Je comune si aspectele care diferentiazi ,Miezul terre & Malul Siretului*, B) 1, Extrageti epitetele din text si selectafi, pe coloane: a) epitetele care redau culoarea prin obiectele purtdtoa™ ae cis ) denumirile culoritor ca epitete; ©) epitetele care scot in evidenfa efecte de lumin’. Comentati acest procedeu de expresivitate artistic& si &?™” rolul lui in context, z Exista imagini auditive in acest pastel? Comentati. . Sub aspeotul sonoritajii cuvintelor, descoperifi 0 NOt 4) optimism, b) pesimism. Alegeti una dintre variante si argumentai. Scanned with CamScanner