- 57 = nu este, din nefericire, cel agteptat, gi el are auabilitates s& intrerupta inregistrarea Undi, dobori¢4 de oboseals, au gi intrat in saci, fara ss manince. Hainele unde sint virite in sacii de dormit pentru a fi uscate - uscare foarte relativi... si recunoagtem, mai curind o umiditate calda. Incet, incet, se face linigte. Ra- min s& ne vegheze numai modestele flacari ale 1ampilor noas- tre a ciror stralucire oscilanta slabegte progresiv". Cand ne sculam, Fernand ne enunta prin telefon ci echi- pa sa a inceput coborirea. Cere ca doi voluntari sa-1 agtepte aici, pentru a asigure urcarea echipei str&ine oind aceasta va reveni de la fund. GARBY gi ALDO se hot&rasc s& ramina, 4m timp ce noi ne indreptam spre tabare IT. La Putul Gach6 ne incrucigam cu echipa lui Fernand. Aceasta include g speologi straini (ceilelfi invitaji straini au coborit fie la -5o0, fie 1a -640, in “vizita") printre o re 1ibanezul Sami KARKABI care, spre marea noastrs bucurie, ne dmprovizeazs un dans din tara sa, amintind de dansul pintecu- lui. Apoi se repede asupra ficcdruia din noi cu un exemplar din "Operatiunea -1000", scos dintr-un sac de plastic, pentru a obtine © dedicatie! Nu ne mai revenim Fernand avusese dreptate sa cears asistenta a doi 0} meni 1a -940, cici, dup& ce a atins fundul ou cinod straini (cedlalti tred preferind s& rémin& la -940), atunci cind se fntorcea spre Uragan, acesta era in viitur& gi interzicea ori- ce urcare. Telefonul a fost pretios in aceste momente, ofci a permis si se ceara lui ALDO gi GARBY s& coboare material de dormit si provizii pentru a instala la -1050 un bivuac nepre— vazut (numit tabara strainilor). Pentru a atinge buza Uragenului in plind viitura, ced doi colegi ai nostri au dat dovadi de o veritabila vitejie. Strimtoerea cu b&lAceala ere aproape complet inundata. Ei reu- gesc 84 coboare la baza Uraganului cei citiva seci pe care jvau adus gi, cu pretul unor mari dificultati, insteleazi un- 586 nou amaraj pentru a indepirta gi mai mult scara de cascada, ceea ce va permite echiped si urce inainte ca viitura sa se fi terminat complet. Dupi 9 ore de agteptare, echipa straing a putut, in fine, s& treacd obstacolul. Pe de alta parte, grupul nostru a atins tabire din Sa~ la Toxasters gi a gisit ou placere pe prietenul JAMBERT com- plet vindecat. Vindecare datorata probabil aerului bun de pegtera? Aici e mare confort, Este uscat gi, in plus, hrana a- Leash schimba meniul de care ne-am siturat; un enorm bulgire de unt ne agteapta, din el fiecare luind cu ambele mfini. Mai gisim crem& de castane, ¢igtri gi chiar o sticla de Chartreu: (golita, bineinteles, in ofteva olipe...). Aproape ou pirere de rau pérasim acest loogor atraga- tor unde am "recuperat" din plin. La -500, 0 nowd oprire. Unii uro& direct 1a suprafata, fn timp ce eltid se tntorc pe riu in intimpinarea strainilor, unii dintre ei avind dificultati. In fine, sosesc, rind pe vind... incepind de 1a -500, drumul nostru spre iegire este eft se poate de confuz, dupa pirerea mea. intiinim tipi care coboars in intimpinerea noastra, cu care ne incrucigim, alfii ne depigesc. Nu-i cunose pe toti, sau nu fi recunose (barbi- le au crescut). Sint chiar gi femei... fn ultimele puturi in- ti1nim voinicd proasp&t sositi de la suprafata, care ag- teapta pentru ea ne asigura. Trag cu atita nadejde c& de abia atingi treptele 34, pe jumitate sufocati de coarda, sintem ex~ tregi din méruntaiele pamintului. Este 19 august 1956. Timp petreout sub pamint 380 ore (echipa de virf). Cote atinsa: -1122 metri. in timp ce se desfagura Operatiunea -1000, o echipa de suprefat’, condusa de Marcel RENAUD, dus si cerceteze Puful Marry, deecoperit anul trecut de Marius GONTARD g1 co- borit de mine ping la -90 fard si g&sesc o continuare. De date asta, RENAUD descopera, 1a -30, o fisurs in perete unde ajunge pendulind scara. Acest meandru strimt per-= 59 = te as ate propane \ vos wy vetorr 8 ayeoers eney >- 60 = mite micii echipe si ating& o succesiune de puturi strangu- late de numeroase strimtori, care ajunge, pint le urma, intr-o galerie 1a cota -240. Surpriza exploratorilor este mare cind igi dau seama, dup&é offiva metri de Snaintare spre aval, ca sint pur gi simplu in Geleria Petzl, interceptata cu preful a cite difioultati! Pugul Marry este, deci, al dodlea acces posibil, dar pu~ 4m recomandabil, in reteaua Berger. Coordonatele intrarii: 856,65 x 329,71 x 1440 m. GALERIA PETZL Concluzid Operatiunea -1000 a fost un succes, pentru c& obiec- tivele ef au fost atinse. Totugi, trebuie observat ci pro- gresul realizat de la -980 ping 1a sifon nu a prezentat mari dificultsti, cu exceptia Uraganului, deci nu justificao ex- peditie de o asemenea importants (dar cum si prevezi dinain~ te difioultatile oare ne agteptau?). Trebuie, de asemenea, mentionat o& realizerea filmului in timpul coborirdi a im- pus coechipierilor sarcini suplimentere, incetinind, intr-o oerecare misur&, inaintar: In schimb, fotogrefiile extrase de pe film au fost vin~ dute in exclusivitate revistei Paris-Match gi diverselor re- viste straine, o expedities. ace a adus retete substantiale in casa Timpul petreout sub pamint {n timpul coboririlor noas— tre te face acum sé zimbegti. In acea perioads, insi, notiu--~61- nea de eficacitate nu ora grija noastra primordiala. Totul s-a sohimbat de atunci gi este in ordinea lucrurilor, se pe~ re, Aceasta rouniune a speologilor straini gi francesi, enimati de ecelagi ideal, o permis tuturor si se cuncascd aat bine 91 e&% traéiescs impreund o frumoasi aventura, Ca eminunt, trebuie mentionata telegrama pe cere Pre- gedintele Republicii, René Coty, atunod fn vacant& 1a Vizdlie, ‘ adresat-o participantilor drept raspuns 1a cea pe care nod dam trimis-o de 1a ~1000: "Mul fumindu-vé cordial pentru sentimentele profunde pe care 4 le-ati adresat, vecdnul vostru din Visille adrei z& cele mai vii felicitard tuturor celor care au progatit me- todic g4 au realizat ou curaj aceasta victoriec a speclogies. René Coty". Refluxul Dup& victoria sa din 1956, echipa SGCAF este obosita, imbatrinita, poate chiar dezamigita&. Pentru ea nu se pune problema s& se soufunde fn sifon; echipa nu avoa soufunditord. Si, apoi, mul{i dintre noi erau situi de speologie, pen- tru c&é o triisera intens prea mult timp. Era vrewesa si rein - cepem o viata normala. Tinerii se c&is&toreau gi familia ei-4 regisea pe ai sii... Schimberea echiped nu se face ugor dups 1956. Totugi, Avenul Berger este departe de a-gi f1 decviluit toate secre~ ua principals, aval, 91 ri- mineau de explorat Galeria ou Noroi (pe care am neglijat-o in parte, amontele Galeriei Petzl, afluentul -1000, sifonul 1122 91, fara indotala, cite retele nebanuite. tele: noi am descoperit numai ret: Tinerii i-au inlocuit pe ced vechi 1a Grupul Speolo- gic al Clubului Alpin Francez (SGCAF) din Grenoble. Lipsin- du-le experienta, e4 nu indraznesc s& atace Avenul. Cuminte, reiau ponibila inaintere in pegtera Cuves de S pufin ofte putin, igi dezvaluie secretele,- 6 = Bi descopera,de as: jenea, pe Sornin, cu ajutorul ce- ler vechi ca ALDO gi LAVIGNR, numeroase puturi care ar fi trebuit, deck nu erau colmatate, si-1 conduca fn reteaua Avenului Berger, sau in retelele paralele (Puits des Fourmis ~ des Benjamins - Jean Noir-Puits de 1a Fromagtre). In acest ultim aven, numit apoi dvenul d'Engins, echipe de la SGCAF, apoi de 1a cluburile din Cannes gi Cheiie din Ardine, sub imboldul lui Francois THIERRY, LAFFONT, DREVER, J. LAVIGNE, Cleude LAMOUREAUX 94 TREBUCHON se ooupa de larei- rea strintorilor ou dinemita. Eforturile lor sint rasplatite, cici reugeso sa invin= G& obstacolul gi ating virful unui enorm pug, cu un piriiag, de 200 metri adinoime. fn fundul scestuie curge un riu care dispare imediat intr-un sifon la cota -380. 0 soufundare efectuata de Patrick DUPILLES va fi oprita 10 metri i incolo de o strimtoar fin acest timp, le Avenul Berger, expeditii mad mult sau mai putin norocoase se succed in fiecare an. Este dificil, uncori, 54 cunogti obiectivele gi, mai al rezultatele obtjinute De fapt, numerogi fectori pot influenta asupra acesto- ret conditiile meteorologice, orgenizarea, oboscala care sca~ de muralul echipierilor ~ accidentul. $1 apod, trebuie observat ca scopul unor expeditii nu este intotdeaune exploreresa, cercetarea, ci mai curind vizi~ ta Avenului in partea sa cunoscuta. Se vine pentru "a face" Avenul Berger dup& cum al¢ii "fac" Mont Blanc, Aiguille Verte sau Cervin, Mai tirziu, aceste vizite se transform’ chiar, uneori, Antr-o uimitoare oursé contra - cronometru, de la suprafata 1a cota -1122 94 tnapod. 1957 = 0 echipa de tre4 englezi gi trei francezi face © coborfre de vizita. 1958 = © expedi¢ie inter-cluburi viziteaz’ Avenul ping le -6ho.- 63 - 1959 - Tab&ra nafionala speclogict EDF gi SGCAF do le 1 la 9 august sub conduceres lui Marcel RENAUD. Vizita le -500. © echipa intr& tm Geleria Petzl prin Putul Marry. Bscalada in Galeria Petzl ou ajutorul unui caterg. 1960 - In septembrie, expeditie engleza (Combined Clubs Speological Expedition Cave and Crag Birmingham) condusa de Frank SALT, Se coboar& pink la Putul Aldo gi se iese din cauze aped care-1 inunda. 1961 -Trei iteliend de 1a S.C.Milan, ou D. MAZZA, in~ cearc& si coboare 1a -1000. Epuizati de ciratul celor 57 de saci cu material nu pot depigi cota -640. 1962 = In acest an au loc trei expeditii: + Une britanica de 30 de membri, condusa de Frank SALT. Se realizeazd un film g1 se ajunge la -1122. + 0 echip& ugoara itelo-franceza (S.C.Milan=SGCAF), de 5 partioipangi, atinge -950. + © expeditie belgians CRS (Centre Routier Sp6160), con- dusi de C.DE VBROYER 9i J.MINOT, ou 19 participanti, se opreg- te 1a -900. ISPRAVA LUI KEN PEARCE In august 1963, 0 expeditie britanica so stabilegte pe Sornin, Director: R.WRIGHT ~ Club Alpin-YMCA. Treisprezece oa meni vor cobori in aven. Printre ei, trei soufundatord gi cinoi alpinigti care participasera 1a expeditia britanios pe Everest. © parte din aceasta echipa atinge sifonul de 1a ~1122. Ken PEARCE, profesor la Manchester, ndscut 1a 13.08.1932, se soufundi gi trece sifonul care este lung de 70 m 94 adino de 11 m, dar este oprit 40 m mai incolo de un al doilea sifon. A realizat, astfel, o performanta fara precedent. Nici nu ne-am £4 inchipuit, ejungind 1a fundul avenului in 1956, c& un om va indrazni sa incerce o asemenea aventura. Iata citeva extrase dintr-un report soris de Wynne ROBERTS, coechipierul nenorocos al 1ui Ken PEARCE:= 64 “Bxpedifia din 1963 cuprindea 13 speologi de le mai multe cluburi, Regiunea Sommorset era reprezentataé de Mike gi subsematul, care s-au alipit grupului in aprilie. Neem prea avut ocazia sa facem multe iegiri tmpreuns fneinte de plecarea noastra, baietii fiind foarte raspindits gi, de acees, tot timpul liber 1-em petrecut pregatind echips- mentul, fnainte de a pirasi Anglia pe 2g dulie. Nu om utdlizet telefonul francez, cu toate ch am fi economisit timp ¢4, poate, am fi evitat, astfel, stricaciunile produse sacilor in zona puturilor. Cei mai multi saci au tre. buit s& fie desfacuti in seci mai mici,de 1a primele vertica. le. Prima tabara a fost organizaté in Sala Cairn, le -100 a. A doua tebara a fost orgenizata 1a intrarea in Gale- via Petzl, aproape de bolovanul marcat ou P.T.T., aproape de rfulet, intr-un cotlon unde curentul de aer era infinit mat putin sesizabil dectt in sale Ceirn. «Drumul din tebara Petzl 1a tabira 3, de le -500, a fost un penibil erg fortet care a durat o zi. Grupul mer- gea intr-un ritm care era imposibil de mentinut fara riscuri, pe toaté expeditia. Dovade: cele mai multe incidente minore seau petreout in aceasta perioada. Dod oameni au urcat la suprafata pentru a reface o pro~ vizie de petrol dupa ce recipientul a cézut de la 15 motri, pierzind, astfel, cea mai mare parte din cei 16 litri pe care £4 continea. Din cei 11 ramagi, unul avea un genunchi sorin- tit, altul o glozns sirita, al treilea nigte bigici urite 91, 4n fine, al patrujea vedea numai cu un sfert dintr-un ochi, in urma exploziei unei cutii continind 2,5 kg de carbid... Scefendrii s-au echipat la tabira strainilor gi, dupa © bautur& foarte calda, s-au indreptat spre sifon, cu excep~ $41a lui Bod TOOGOOD; cu aceasta ocazie s-au facut singurele fotografid ale expeditiei. Cei doi scufundstord gi-au aran~ jat buteldile g4 le-au verificat continutul, in timp ce aju toerele pregdteau o coardi de nylon de 80 m pentru prima sco fundare g4, dac& ar fi fost prea scurta, aveam in rezerva dow rulourd de cordelina a cite 200 m fiecare.- 65 - Ken PEARCE s~a scufundet asigurat de GILLIBRAND 9/1 CLEGG, in timp ce Wynne ROBERTS, stind jos, cu buteliile pre. gatite, igi succa degetele agteptind rezultatul. Tot grupul eflat aicd avea hainele ude gi era prea tnghetat pentru a fi 4n form’. PEARCE s-a intors dup&é 15 minute, dup& ce a folosit 70 metri de coardi. Ne-a informat of a guésit un pasaj impor tant, dar care se sifona, din nou, repede. Wynne ROBERTS s-a pregitit de scufundare, dar in- trind 4m api a constatat of nu este destul de greu. Dupa ce a mai luat lest, sa soufundat gi, datorita lebelor, ofgtig- gind rapid adinoime, a treout sub masa de stinck. Uitase, fnsd, siegi compenseze presiunea 1a urechi. 4 suflet atuncd, apisindu-gi masca pe nas, Din nefericire rama de fixa~ re a sticlei s-a deplasat gi masca (imprumutaté) nu a mai fost etans&. In aceste conditii Wynne ROBERTS a revenit 1a suprefat&. Ken PEARCE nu a vrut si se scufunde din nou, der @ oferit echipamentul sau lui CLEG, care a refuzet. Grupul s-a intors atunci 1a tebire strainilor gi s-a reechipat in finuta speologica Coneluzid Expedifia, care era minutios pregdtita, a fost am- bitdoass. Au fost, totugi, citeva m torul a facut comentariile urmaitoar junsurd upra cérora au~ In general, echipanentul a fost excesiv de greu 94 groutatea ar fi putut fi redus& prin folcsirea exclusiva a alimentelor deshidratate, a unor scari mult mai ugoare gi a corzilor de nylon. 0 aparatura mai ugoarg de soufundare (a mestec de oxigen) ar fi putut inlocui greoiul echipament cu aor. Eohipa nu avea nici o rezerva de oameni. Cu toate c& selectiei personalului i 3-a acordat mere importanta gi, cu toate oa, venirea, in ultima clipa, a lui Bob GILLIBRAND a fost de mare ajutor, unii speologi nu au fost suficient de ren tabili, lipsindu-le nervul. Studiata in functiune de trase~= 66 = ele obignuite, uzura echipamentului = fost subestimatsé. Sacii rau prea volusinogi, prea fno’rcati ei nu prea rezistenti. Nod aveam trei obiective: ~ 8% trecem sifonul terminal; = 8& explorém gi si cartam galeria de dincolo de el; = 8% Sncerc’m 0 escalad’ pentru a atinge efluentul de 1a -1000. © scufundere reugits a fost efectuata de Ken PEARCE, dupt o s&ptamina de pregitiri sub pamint, foarte departe de tebura noastra de bazi. Aceasta scufundare a permis sé se beta recordul mondial (apropo de oare presa a facut intotdeauna mare caz), totug’, acest record a fost accidental, nu a fost un motiv in sine gi nu va f4 un motiv pentru a face speclogic Ses facut o ceartere intre tabira 2 gi Puful Maimuted; continuarea de dupa sifon nu a fost topografiata gi escalade nu a fost incercets. Autorul orede of scopurile er fi putut fi pe deplin realizete, cu dowd modificarit ~ gorpegi intr-o tebaré de suprafeys, cere sa ajute Le transportul bagajelor ia -500 (s-ar fi economisit, astfel, cel pugin o zi); = un bivuec situat intre Uragen 94 sifon. Cind echips de virf a atins prima data sifonul, ere pling de dinamism gi de entuzi dupa Gntoarceres La taba~ ra 4 gi o lung& egteptere pentru trecerea viiturii, echipa, le al dodiea drum, ora in origi de timp gi de dinamism. Ere obosits, inghetata, ineficace, in cele mai proaste condigit pentru a efectua o scufundare subterand. Totugi, expeditia a fost reugits in ofuda ecestor in- cel putin, intentia si revina in a~ suficiente. Autorul ar coast minunaté retea. Englezii, care erau, deja, *oei mad sus" din lume dupa Bverestului, dejinoau acum gi recordul celei wai mori adinoimi sub pamint (cote atin 4 de jos al sifonuiuit -1133). fn punotul cel- 67 = In acelagi an, 1963, o expeditie belgiana (Cercetato- rid din Valonia), condus& de J, SIBBERTZ, atinge -650 m. Avenul rezists Soufunderea lui Ken PEARCE in sifon reinnoiegte subit interesul pentru even, Chier in anul urmitor, 1964, englezii revin in forth, 1a fel gi belgienii., Ei sint precedati de o miniexpeditie mericans cere merita atentie, datorits originalitatii 94 eficacitayii, cit gi pufinelor mijloace puse fn joc. Trei perticipanti. Uroare pe corzi, ou noduri Prusik. Tata ce povestegte R. PEASE Junior, unul din cei trei membri ei expeditied: “Expeditia era compusi din Etienne LEMAIRE, din An- vers (Belgia), Wilton H. JONES 94 eu, R. PEASE Junior. Noi doi ne satisfaceam stadiul militer in aviatia SUA de la Spangdahlen (RFG). Prima problems importanta de rezolvat era a 8 factorului greutate. Cu citiva eni tnainte, o echipa de tred Atelioni, bine echipati, a vizitat Avenul Berger. Ei a atitea soari 91 corzi incit sa le poataé lasa pe loc in fiecea- au re put, pe misura ce coborau, Acest material a necesitat 46 de saci gi, cind au atins adincimea de 650 m, fiind pr siti, au trebuit sa se opreasca. obo~ Ne-am hotarit, deci, de a lasa numai corgi in ces mai mare parte dintre puturi g4 de a pune scari numai ofind cor~ zile ar fi inutilizebile. Coborirea s-ar efectua fn rapel gi urcarea ou nodurd Prusik. Procedind in acest fel, ne-am gindit c& o si coborim pina la fundul avenului folosind 630 m de coards si 90 m de scari. Toate corzile gi scarile vor fi controlate, in aminun- $4ime, ineinte de plecarea noastra. A trebuit sd scriom la numerogi fabricanti de produse alimentare inainte de a gési solutia pemtru problema nr. 2 : mincare de o greutate redusa...= 68 = Cei 9 saci ai nogtri, ofntarind, in medie, cite 27 Ks fiecare, contineau hrand pentru 15 zile pentru fiecare om, apod, 5 ile de retii de rezerva pentru fiecere, un oort, 3 saci de dormit, 3 saltele pnoumatice ugoare, din plastic, 3 barod de un lec, 7 scdri insumind 9o m, 25 corzi totelizind 630 mw, 2 schimburi complete pentru fiecare, o salopets imper- meabila, 32 salopete spec... Mei aveam 3o de seturi de baterii a cite trei elemente, 2 eperate de fotografiat de 35 mm, 2 blituri, 3 filme alb-ne- gru gi 10 color, un trepied gi, in fine, citeva obiecte perso- nale. Luasem cite 2 schimburd complete pentru of in Berger este practic dmposibil s& ramii uscat dup& 700 m adincime. Vom lisa unul la tabira II, situata 1a -540 m. Salopeta etan~ 9% va f4 purtata de Etienne... Frontalele aveau 2 becuri de voltaj diferit. Utilizind faze mare, bateriile durau 15 ore; cu faza mick baterdiile ti- neau 25 de ore, Acest sistem s-a dovedit foarte satisfacator. Aveam in rezerva gi lampi de carbid. La 1 julie 1964, dup& trei luni de pregatiri, am incar- est, fn fine, furgoneta mee gi ne-am indreptat spre Franta 13 ore mai tirziu, dupa ce parcursesem 430 mile, am ajuns pe Jocul de tebsra de 1a Avenul Berger. Ziua urmitoare ne-am petrecut-o transporting materi: Jul de 1a lool de tabara 1a intrarea avenului, situata le 2 mile. Pe 3 Julie, 1a 10,30, am inceput ceborirea primuiut put de 30 de metri, Deobiced, jos, se intiinegte un strat de z&pada destul de grosut, der noi am fost placut surpringt negisind aga ceva Am coborit fiecare put astfel: doi pleceu in repel, apod, al treilea trinitea materialul. Peatra rapel am folosit un coboritor Pierre Allein ca- re @ funofionat foarte bine, ou exceptia unui singur put, unde em fGout un rapel clasic pe o coarda mai groast. Foloseam, pen- teu siguranté, gi o carabiniera.- 69 - 15 ore mai tirziu em ajuns in marea galerie de la -270 m gi am montat prima noastra tabard la intrarea in Gale- ria Petzl, Dup& o masd bun’ g4 0 mic’ siesta, am pardsit ta~ bara, lasind numai putins mincare pentru intoarcere. Tabara 2 am stabilit-o in Sela Germain, la -540 m. Am BAsit acolo cite ceva de ale gurii, stricate, ramase de le expeditiile precedente gi un cort vechi 1Msat de englezi in 1963. Ne petrecem a dous noapte in aven. Lasim aici cea mai mare parte din mincere gi un sciimb uscat, tot ceea ce considerim c& nu este ne ar si ducem mai jos. Dup& ce am fAout citeva filme, ajungem la Vestiar. Aioi, riul intra intr-o trecere ingusta, utilizerea barcilor devenind indispensabila. Dupi oum areata gi numele locului, ne oprim pentru a ne echipa in mod adeovat. Btionne igi trage heina de ploaie pe deasupra salope- tei, in timp ce W411 94 cu mine ne 1udm salopeta speciala pe deasupra hainelor. Dup& ce umflam cele trei barci, incepem batalie ou riul. Avem acum gase saci cel pufin. Inaint&m destul de in- cet din cauza riului 9i a barcilor. Depigind punctul maxim atins de belgiend in 1963, am atins, in curind, urmétorul obstacol important: cascada Clau~ dine. aceasta cascada de 17 m este un put putin obignuit in care a trebuit s& fie fixat un catarg orizontel pentru a per- mite scarid s& fie in afera c&iderii de apd. Ne-au trebuit 4 ore pentru a cobori cascadi A treia gi ultima nosstra tabara a fost instalata in a Bymas. Dupa 12 ore de somn, sintem gata si continudm, 11 ore mai tirziu, atingem, aproximativ, adincimea de 915 m. Aioi, trebuie si folosim un alt catarg, mai mare decit cel de le cascada Claudine. Dous cascade se uneso la jumitates unui put cere se terming intr-un bazin adinc, 0 parte a acestud catarg lipsegte: ne pierda 5 ore pentru a invinge obstaco- ul. Le -915 sintem acum pe buza unui pug de 30 m avind numai 50m de scari gi 65 m de coardi. Trebuie s& punem samt- 70 - o&od este imposibil s&4 utilizam numai coards. Astfel, raminom fara scari pentru a cobori Uraganul, un put periculos gi adinc de 55 m situat eproape de capatul avenului. Oboseala in- cope si se fack simtit& 91 mai trebuie s&4 ne 94 intoarcem va trebuit s& urcdm puturile ou noduri Prusik. Hotarim sa ne oprim aiod. Ne scriom numede pe perete, 1ingk cele ale englezilor gi francezilor, 91 incepem lungul drum de intoarcere, In 4 ore, ajungem 1a tabara 3. W411 urea deobiced primul puguriie, cu Prusik g4 dows aparate speciale. Trage apoi un tren de scari, pe care ured al doil: Se trag apoi sacii gi, in fine, urca ultimul dintre noi. Cea mai mare parte a corzilor gi a hranei neutilizate sint lisate in aven, pentru belgieni, Unsprezece ore dup ce am strins tab&re 3, ajungem 1a tebare 2. Luam, aicd, haine uscate, dous mese bune gi, dupa 10 ore de somn, ne hotarim s& incercdm de a ajunge 1a suprefata, fGr& a mai face o alta oprire 1s -270 m, precum 1a coborire. Precis of a plouat, c&ci debitul aped este simjitor mai ri- dicatt leoul Cadoux, gol 1e coborfre, este acum plin gi tre- buie s& folosim barcile. In sfirgit, 1a ora 14,30, duminic& 12 dulie 1964, ajun- gem la tabira de suprafata. De 1s tabare 2, situata la -540m adinoime, ne-~au trebuit 32 de ore pentru a vend pink aici. Astfel, nu am dormit decit de cinci ori, petrecind 208 ore in aven, Sistemele noastre de iluminare gi wincare au fost exceptional de satisfacatoare. Imbricamintea a fost convena— bila der, totugi, ne era frig cind ne opream. Chiar gi lui Etienne, ou haind de ploaie, nu fi era cald decit atuncd cind era activ. 0 solutie mai bine adaptata este necesara in even, Bineinteles, cel mai bun sistem ar fi s& se g&éseasca © solugie de a ramine permanent perfect uscat. 20 iulie 1964, Expeditie belgiana cu 25 de membri, con— dus& de A.VIVIERS. Trei oameni numai ajung 1a -860. Expedi- fia avea intenfia si fack o scufundare in sifonul terminal. In august, acelagt an, britanicii revin: PEGASUS CAVING CLUB din Nottingham (director Peter WATKINSON) reiau explore--e rea Galeriei Michallet gi descoperd o sald situaté deasupra Salii Saint-Mathieu, care este botezats PEGASUS BRIDGE. Alta echipa, sub conduce: ud ALLSOP, turneaza’ un film, Cit despre Ken PEARCE, « cirui dntentie ere sx fort al doilea sifon, nu sea putut soufunda dim cause viiturii. Toate aceste echipe au avut wari difieultati, pricinui~ te de ploile abundente de pe platoul Sernin. Soufundare in Cuves La 8 noiembrie 1964, in pegtera Cuves de Sassenage, Maurice CHAVRIER efectueaz& prima scufundere fn sifonul din galeria Vest. Dup&i un parcurs de 7o m (-15), exploreazé din- colo, pe treizeci de metri, o galerie, pink la o skritosre. a” wl _Berger Francezii, care practio abandonaser& avenul de lo ani, se hot&risc, dupd succesul repurtat de unele expedi¢ii strai~ ne, si reie explorarile. In 1965, sub patronajul Federatiei Frenceze de Speolo- gie (F.F.S.), este organizata o expeditjie francesa la Avenul Berger reunind mai multe cluburi din regiunea Rh@ne-Alp\ Comitetul de conducere: C.POMMIER - Ch. MARTIN -L. BYMAS - J.J. GARNIER - F.PETZL - M.LETRONE ~ G.MANTOVANI ~ R.BOUIX. Soopurile expeditieit 1) explorarea Galeriei cu Norei; 2) explorarea eventualelor laterale care ar pute: 8% existe in Galeria Petzl, Galeria Michallet, efluentul -1000; 3) efectuerea unor scufundird in sifonul de 1a 4) Qncercarea de a termina studiul nului gi de a trage o concluzie asupra acester cercetari. eral al ave~- = De 1a 27 dulie 1a 11 august 1965, 4g de speologi par- ticipa la expeditie. Intimplarile speologiei vor limita descoperirile le 400 metri de noua inainteare in Galeria ou Noroi, pind la un sifon. Pe de alta parte, s-a depus o munc& considerabila pentru a ugure explorarea avenulu: meandrele, care erau "vaca neagré" a speologilor, au fost echipate cu placi age~ zate pe buc&ti de lemn tntepenite intre pereti. Aceast& podea, care a permis si se ctgtige un timp pretios, ugurind transportul materialului, va fi de mare a- jutor tuturor expeditiilor urmatoar, la fel ca gi amenaja- rilor efectuate fn aven intre 1954 91 1956 (tevi fixate cu plumb deasupra cascadelor, oatarguri etc.). De 1a 1 1a 20 august 1966 a avut loc o nous expedi- $4e francezi, continuerea celei din 1965. Citiva tineri de la S.C.S. au fost invitati. © incercare de a urca afluentul de 1a -1000 a fost oprits de o viitura brusc&. Cu aceasta ocazie, s-a observat oa vidtura de pe Riul faré Stele se produce cu circa 4 ore dup& viiture de pe afluent. La -600, explorarea Galeriei Michallet a fost conti- nuata pe loo m dupa Pegasus Bridge. In 1966, Avenul Pierre Saint-Martin a fost oxplorat pind 1a -1152 m gi a reluat, astfel, recordul mondial detinut timp de 12 ani de Avenul Berger. De citava vreme a inceput o evolutie tehnicd, o revo~ lutie chiar, care va modifica desfagurarea explorarilor subterane. Ping de curind, materialul g1 echipawentul spee~ logic erau de o bund productie artizanala, uneord geniala, dar bazata pe conceptii vechi de mai bine de 20 de ant. Aparitia blocatorului Dressler, utilizat fnca din 1963 de clubul Tritonid din Lyon, permite ca un om singur si urce pugurile cu autoasigurere.-- Securitatea coboririlor pe corzi este imbunatatita de coboritorul Dressler. Utilizer: pitonului ou expansiune (spit), cere per= mite realizerea rapids a amarajelor intr-un perete sanatos, se generalizeaza. Datorits folosirii acestui material, speologul igi dobindegte autonomia sub pamint o r ce face, acum, posibila lizarea unor exploriri importante de oc&tre echipe reduse Ulterior, un alt dispozitiv de securitate pentru coborires pe coardi ve fi pus la punct de PETZL: guntul, care stopea- 2% c&derea in cezul unui accident al speologului. Tehnica “Jumar", permitind urcerea unei verticale pe o singuré coar- da, f4rA sctri se va sfirma, de asemor Ca o concluzie logica, se revine 1a o conceptie mai normel& despre speologie, suprimindu-se lungile gederi sub pamint pe care exploreres marilor avene le impusesera trep- tat. S-a coustatat c& perioadele de odihna petrecute in ta- berele subterane nu permit o recuperere la fel de bunk oa le suprafata. De fapt, se redescoperé, cu mijloace tehnice mai evo~ luate, metodele deja folosite prin 1940-1945 de mica echipa de 1a Dent de Croll expeditiile in timpul week- ~end-urdlor. Aceasta revenire la o speologie mai individuelizata va permite unor speologi foarte tineri s& dea tot ce au mai bun, pe cind in mijlooul unei expeditii grele, ei ar fi fost limitet4 de rigiditatea orgenizurii. Poate este de regretat ambiente care domnea in marile expeditii ou *fololorul® ler, dar eficacitatea va cigtiga. Prin 1966, cluburi tinere, precum Fontaine La Tronche (F.L.T.) de 1linga Grenoble, gi Speleo Club de la Seine (S.C.S.) Sncep s& experimenteze noile tehnici. Compuse din elemente a caror personalitate efir- mat, deja, cu toata virsta lor medie de 20-22 ani, aceste dous cluburi 291 desavirgeso experients in oursul numeroase— lor expeditii in Chartreuse, Vercors etc. care fic- 7h e Curios, fiecare, in parte, {ncepe atacul riului subte- ren din Gournier, deasupra satului Chorance (Vercors), a c&- rui explorare era suspendata din 1952, dup& expeditiile fa- cute de P.CHEVALIER, CH.PETIT-DIDIER etc. In cursul mai mul- tor expeditii, acegti tineri reugesc s& urce cursul riului gi cascadele s © pe mai multi Kilometri, facind g1 cartarea. In timpul acestor oxplorari acvatice, igi dau repede seama cK echipamentul speologului este inadeovat. Atunci, 1a Speleo Club de 1a Seine incep sa se utili- zeze haine care permit o protectie mai eficace contra frigu- lui gi ape? = combinezoane din Rexotherm (fesutura izoterms for- maté dintr-o folie de plastic aluminizat, prinsa intre 2 fo- ii de nylon); = combinezoane din Texair (folie de nylon); = subcombinezon din Rhovyl; lopeta - pantalon impermeabila (deja experimenta— t& in Avenul Berger, in 1956). Datorit& acestor noi echipamente, trecerea prin riu se poate face fara barca, utilizind balustrade din cablu de ofel fixate in perete 1a pasajele delicate. Speologii de 1a F.L.T. 31 S.C.S., care lucrau 1a concu- rena, in Gournier, au decis s&% se uneasc& formind, astfel, o e- chipa de o mare eficacitate. M-em cam indepartat de subiectul nostru, dar aceacta Parantezi mi s-a parut necesara pentru a putea, mai bine, in~ $elege, in continuere, cauza uimitoarelor succese repurtate la Avenul Berger de aceste echipe tinere. Englezii_debarca In 1967, mai multe oxpeditii au venit sa atace avenul: de 1a 1 1a 9 august o expeditie italiana de 4 speologi, con- dusa do G.PASQUINI, coboars la 1122, fara a utiliza vreo bar- cd, intr-o siptamins (echiparea gi dezechiparea este inclusa).-%- Apoi, englezii revin fn forta: 52 de participanti, 20 de autoturisme gi un camion de cinod tone cu romorca! Sint de la PEGASUS CLUB din Nottingham cu P.WATKISON gi de la BRITISH SPEOLOGICAL ASSOCIATION, condugi de Ken PEARCE. Acesta are in~ tengie sa plonjeze in sifonul terminal. Din nefericire, ajungi 1s -500, camenii sii 21 abandonesz’, cbositi de trensportul celor doud tone de material... Le cererea lui Ken PEARCE, P.WATKINSON accepta sé-g1 pu- nA echipa la dispozitia lui 94, muljumita acestei fntelegeri, tot materielul este transportat spre fund. La 18 august, Ken PEARCE trece primul sifon, 1a fel gi al doilea dar, ofnd 6: fntoarce, refuzi si dea orice aminunt asupre soufundarii celor care 1-au ajutat! Numai citeva zile mai tirziu oitind ziarele franceze, Peter WATKINSON 91 toti membrii expeditied britanice vor efla c& Ken PEARCE a atins cota -11551 (in nul urmator, in timpul soufundarii efectuate de doi tineri francezi, acegtia vor constata of Ken PEARCE exagerase adincimea gi cf de fapt, nu depigise - 1133, cu toate of el a trecut, intr-adevir, 91 al doilea sifon). oar’ afiuentului -1000 In octombrie, acelagi an, o expeditie comuni M.J.C. de la Tronche gi Sp616o Club de 1a Seine va incerca s& urce cascada do le efluentul -1000, © escalad’ delicata, efectusta de J.C. DOBRILLA, André MOBZZI gi Alain MARBACH le permite s&{ ajung& deasupra cascaded oe cade de 1a 23 metri, intr-o succesiune de trepte, Dup& un percars de 130 m in riu, un sifon £1 opregte 1a cota -1049, Au trebuit 11 ani pentru ca ac: th cascadi si fie in fi- ne trecuta, dupa tentstivele infructoase ale mai multor expe- aigdi.- 76 = DESCOPERIRI_IMPORTANTE In 1968 se va concretiza intr-o manieré spectaculoast aplicarea noilor tehnici de explorare. Aceast& dewonstratic va fi facuts in timpul expeditied organizata de $.C.S., sub conduceres lui Georges gi Alain MARBACH, ou partioipar burdior F.L.T. 91 $.G.C.A.F. Vor participa 25 de speologi, din care 12 4n echi- pa de virf. Riul va fi coborit fara barci, ou ajutorul salope. telor - pantalon 3i a balustradelor din oablu de otel de 5 mm fixate in punctele dificile. olue Obiectivul principal al acestei expeditii era scufun- derea in sifonul terminal pentru a verifica spusele lui Ken PEARCE. Acesta, pretindea, de fapt, cA a trecut 2 sifoane si a atins cote -1155, depaigind recordul mondial detinut de Pierre- -Saint-Mertin cu ced 1152 m. Avenul a fost in intregime echipat in patru expeditii (-250; ~600; -705; -1000). Cu acoasta ocazie, linia telefoni- c& a fost verificata gi reparata. Trei gedinte de transport sint, de asemenea, necesare pentru a stringe materialul 1a -640, Toate aceste coboriri se fac fara bivuac, echipele ur~ ofnd cu mijloace proprii (o singuraé etapa prelungita ou bi- vuac este previzuta 1a -1030, in momentui scufundarii in si~ fon). § dulie 196g - Cele 4 butelii de scafandru (18 cg fie~ care) sint transportate de 1a -640 la -1030 (tabara Straini- lor) unde este montat un cort de 6 loouri, din Rexotherm, le~ gat cu suprafata prin genefon (telefon functionind fara bate~ rai). 12 iulie - 6 oameni, greu incercati, coboara in aven pen tru tabira -1000. In timpul coboririi, Alain Marbach 9i J.M. ARTOLA fntreprind o escalad’ deasupra Putului Uraganului, fn partea opusd Brinei Indraznelii. Ating o galerie, urmata de o lungaé gi strimta diaclaza. Aceasta se terming cu un put fm fundul c&ruia au surpriza sa descopere un riu destul deor important. Noua retea, neagteptata, este numita Rejeaua Ure- ganului. Va trebui revenit, caci, pentru moment, obiectivul este scufundarea in sifon. 13 dulie - Materialul de scufundare este dus la si~ fonul de la -1122 pinA unde este prelungita gi linia tele- fonicd. Scufundarea este prevazuta pentru a doua zi: 14 iu- die. La intoarceres spre tabara, o ret; superioars com plexi este doscoperita in tavanul Riului (1a 180 m aval pe confluenta). 0 escalada permite atingerea unei galerii ce urcd 30 m apod se transforms in conduct& fortata descenden- ta cere se indreapta spre sifon. Fundul ei este un dop de nisip 91 o strimtoare ingusta. 1k dulie - Deceptie! 0 puternica viiturs impiedica scufundarea prevazuta gi blocheaz& echipa 1a -1000 timp de dous zile. Sint 11 gi cortul are 6 locuri! Agteptind trecerea viiturii, Alain 31 Jo MARBACH es- caladeaz&é o scurgere stalagmiticd deasupra resurgenjei @ri~ fondlor gi reugesc si urce 52 de metri. 16 iulie - Debitul redevenind eproape normal, echipa se Gntoarce 1a sifon al carui nivel a urcat ou doi metri. Ambianta este sinistra... Bertrand Léger ne povestegte in continuare: *La 16 julie eram, din nou, la sifon cere nu arate prea grozavi nivelul crescuse cu doi metri gi spuma vidturit se invirtea incet in buckiti mari le suprafata. Forma, dupa edncid zile de bivuec subteran, nu era cea mai buna. In aferd de asta, dispozitia grupului nu era nici ea tocmai vesela La ora 19,05, esigurat de Jéréme cu un cablu telefo~ nic, lung de 100 m, cu patru conductori, m& seufund. Vizibi- litatea nu este rea, galerie innecata fiind in panta mere pe eproape 25 de metri; dupa aceasta distent& se atinge punctul minim al sifonului: -11 m. Incepind de aici, ramura ascendenté a sifonului urcd& ugor, urmind o inclinare mai putin accentuata. Avind un lest foarte greu, progresez incet gi trebuie si m& trag de blocu- rile care acoperaé podeaua galerie’. Reugesc din ce in ce mai- 78 = ereu s& trag cablul de asigurare gi la 60 metri de intrerea sifonului fata-ma blocat la cota ~5 m. Inaintea » galeria continua 94 urce fncetigor, o data cu firul lasat de Ken PEARCE care cine gtie unde duce? Ma intorc gi ies din sifon 1a ora 19,12. Il asigur pe Jéréme care, 1a rindul sau, face o tura de recunoagtere, der, prea lestat, se intoarce dupa 8 de me- tri de la intrare. Ne hotarim s& laisim tot materialul pe loc pentru a face o nou serie de scufundari miin dar, de data asta, cu asigurare prin cordelina pe tambur. Din pacate, a doua zi, o nou’ viitura ne imobilizeazd la -1000. La intoarcerea de 1a aceasta scufundare, este reluats explorarea in reteaua superioara de la -1100. Dupa 3 ore de dezobstructie, strimtoarea este fortata, dar o a doua strim- toare opregte aproape imediat inaintarea. 17 fulie - Aceast& a doue viitura, mai puternica decit prima, incepe s& pun& probleme Trebuie introdus un "rind la somn" pentru perioade de cite 8 ore pentru ca fiecare s& poat& dormi gi recupera in cort, ou tot zgomotul infernal al Uragenului care cade de 1a 50 m gi se pulverizeaz’ raspindind 0 ceata deasa. Nu prea avem mare lucru de mincare ia tabard gi oasele cotletelor a- runcate le cog sint recuperate pentru a fi roase in mod co- respunzitor. Tuburile goale de lapte gi de pasta de castane sfnt deschise pentru a extrage ultima picatura de suvstanta. Pentru a-gi omori timpul, Alain gi Jo reiau escalada Grigonilor. Dup& 9% m de urcare, un mic afluent este descope- rit dar el se termina rapid ou o fisura impenetrebila. Timpul ameliorindu-se, in sfirgit, la suprafata, toata o~ chipa iese din aven 1a 20 julie, dupa 200 ore petrecute sub pamint . Inainte de a intreprinde o noua scufundare, s-a hota~ rit si raminem cfteva zile 1a exterior agteptind scaderea a~ pelor, 25, dulie 196g - Alain MARBACH 91 Roger BETTSCHEN co boars 1a -250 pentru a face un tur prin Galeria de Norod. Bi continuk urcarea unui afluent gasit tn 1967 de F.L.T. 91 ajune-9- 1a baze unui mare put de 35 m. 0 escaled& foarte aeriank per- mite s& se atingh o nigh situaté la 20 m mad sus der, din lipsa de timp, uroar; este intrerupta... Avenul este dezechipat de la -250 le suprafea & permite belgienilor, care igi incep expeditia, si-gi desfs~ goare propriul material pe puguri. 27 dulie ~ 0 noud gi ultims coborire cu dou echipe de 4 oameni, pentru o expeditie rapida avind dows ebiective precise: ~ scufunderea in sifonul de le 1122; = continuare regelei Uraganului. Soufundarea povestitsé de Bertrand LEGER. *“Coborim in aven, Jéréme Dubois gi ou wine, tmpreu- n& cu Aledn GOLEA g1 Gilles LINGER, Pleca¢i in noaptea de vineri 26 spre simbat& 27, © intoxicatie alimenteraé ne blo~ cheaz& le tebére Stréinilor ping duminic& dimineate 94 numai le ore 12 pérdsim tabara. La 15,05 mA soufund fn sifon ou ruloul de cordelind, ou un sac continind cele necesare pen- tru oartare 94 fotogrefiere. De data asta riul este la etiaj gi sifonul este foarte limpede. Inaintez incetigor, palaind ugor, tréind intens aceste citeva minute de scufundere, bucu- rie completa. La 15,20 ies intr-o galerie pe diacleza, inal- ta de circa 8 metri gi larga de 3-4 metri. Riul fara Stele curge pe aici repede fnainte de a dispare intr-un al doile: sifon pe care {1 ghicesc 1a capitul gealeried. MA deberasez de cele 40 de kilograme ale scafendrului, de sacul de mate~ rial, pun toate astea sub apa, in lips’ de alt loo, gi ma duc s& erunc o privire in continuare. © siritoare de 60 om, pe care riul o trece printr-o mick cascadi; deasupra geure neagri « unui horn de unde vi- ne un firicel de api, Jo m de diaclaz& gi un alt sifon cu epi adincd. Firul lasat de Ken PEARCE, ghid fidel spre aval,- 9 - se soufunda fn ol. Pind unde a fost acest englez solitar? Pen- tru o clip&, Axel modern, imi awintesc de Jules VERNE gi eroii s&i mergind pe urma lui Arne Snakussem pind in centrul pamin- tulud. Ned, unii, sigur nu vom merge pin& acolo, dar gtim acum c& PEARCE a spus adevirul 91 c& el a trecut ou adevarat sifo— nul de 70 m in 1963, ceea ce unii, nu se gtie de ce, au dez= mintit. Ma fntore 1a degirea primulud sifon gi mi agez pe sca fandrul meu agteptindu-1 pe Jéréme. Sint putin nelinigtit, cod ne-am inteles o& se va soufunda la 40 de minute dup& mi- ne gia trecut mai mult de o ord. In fine, 241 vid lempa lu- minind bolte sifonului; le 16,25 ajunge 1a suprafata gi imi povestegte necazurile sale. A plecat cu un sac de material foerte greu care fl lipsea de podeaua sifonului (o soara de 10 m, o coards’, material de escaladi etc.) Ajmns 1a punotul maxim al sifonului, a trebuit s& abandoneze sacul gi a urcat foarte obosit. S-a rescufundat la 15,55, a reugit sd reoupe- reze coletul 94 si-1 scoat& la suprafata. in sfirgit, la 1610, pentru a treia ceri, s-e scufundat gi m-a gisit de partea cea- lalta. Ceca ce ne siciie este faptul ci nu wai aven nici un fel de materiel pentru a echipa siritoerea care l-a oprit pe PEARCE, dar, in sfirgit, vom vedea. Deschidem sacul etang, fa- cea dous fotografii gi cartas cel 40 m de galerie dintre ce- le dows sifoane. Reambalam tot materialul g4, impreuna, ne scufundim in al dodlea sifon. Urmind cablul lui PEARCE $1 desfagurind pro~ pria noastré cordeling stripungem acest sifon de dimensiuni mai modeste (lungime 20 m, adincime 4 m). Are un cot de 90°, cam 1a 15 m de intrare, Se iese in- tr-o galerie joask, intre strate, negricioasd, inalta de cir- ca 1m 94 de-a dreptul sinistra. Riul dispare in dreapta, in- ghitit de un nou sifon. Pe mal, pusi sub un bloc, o piesd de 1a echipsmentul lui Ken PEARCE. Ne 1seam tot materialul gi plecam 1a aventura. Gale- ria, foarte erodata, urc&’ pe vreo 40 de motri gi sfirgegte 1a o siritoare de 2 m care precede o mica sala. in fata, galeria continu& in diaclezi gi zgomotul riului se aude de undeva, do aproape. Dar alte dows inceputuri de galerii ne solicits.- gle Jér6me o ia pe una, ou pe cealalta. Parcurg 20 m prin gale. ria "mea" epoi, auzindu-1 pe Jér6me care m& strigk, revin le r&scruce. Ne facem cunosoute reciproo rezultatele recuno: rilor. El a fost oprit de un put de vreo zece metri. Hotarim s& 1Asam, pentru moment, aceste galerii secundere gi si mergem 4n aval. inoa citeva mici s’ritori gi ajungem la baloonul de deasupra riului. Aceasta este siritoarea care l-a oprit pe PEARCE; roca este lucioasai, aluneco: & gi pare a interzice orice coborire 1a liber. Totugi, obstacolul nu are decit trei metri ingltime, aga o& £1 vom trece. L&sindu-se ugor, Jéréme reugegte si ofgtige un metru, dar coborirea lui se accelereszs bruso gi se termina elegant in bezinul, din fericire adinc, situat le baza siritorii. Ii pa~ sez sacul gi ajung lings ol sarind fars sé mai imi fac pro~ bleme in bazin. Nu sintem perfect convingi in ceea ce prives~ te urcarea acestei séritori, dar febra explorarii ne-a cuprins 92 numai avelul conteaz& acum, Coborim citeva repeziguri; le dreapta, intrarea uned galerii unde un perete de cfitiva metri ne opregte; continuarea este vizibila sus dar asta rimine pen- tru altadata. Ne intoarcem in riu care dispare sub o bolt& ri went’, foarte putin deschisa; o trecem in viteza. inca offiva wetri gi ajungem pe buza unei cascade asurzitoare unde Riul fara Stele cade brutal de 1a 4 metri. Sintem 1a -1129 m. in cizmuligele izotermice, traversarea, pe deasupra cascaded, nu este deloc ugoera; coborim in riu, mergem inc& citiva metri gi jarigi... sifon! De fapt, este dublu gi apa dispare sub deus boltd joase. Cota? -1133 metri. Fotogrefii, apoi ne pre~ gitim de intoarcere dar descoperim fn tavan, la indljimea bu- zei cascade’, intrerea unei galerii. 0 interceptam repede 94 deta o frumoasé galerie intre fete de strat, destul de joasa, lunga de 130 metri care ajunge 1a un nou piriu pe directia ai- ruia sosim perpendicular, 1a cota -1126 metri. In aval, noua galerie, pling cu argila, in care piriul coboara tn pant& puternica, ne conduce la un nou sifon a c&~ rui cota o vom gti trei zile mai tirziu cind studiem datele cartarii: -1141 metri, cota minims a rejelei. in amonte, ur--B2- mim pirful, de-e lungul unei serii de scurgeri de calcit, pe 4o metri, 94, printr-o lucarnd, zarim o noud galerie cu piriu care merge amonte gi aval! Auzim apa 1a o cascadi, undeva foarte jos... Tentatia de a pitrunde in aceasta noua conducta este mare dar gtim c& cedind, nu vom mai face cartarea. Cu- minte, dar cu un ghimpe in inimi (c&cd nu vom mai reveni poa~ te niciodata aici), scoatem busola, carnetul gi creionul 3i Gncepem s& cartam. Intrerupem operatia un moment pentru a ex- plora o galerie laterala galeriei de joncgiune dintre Riul fara Stele gi piriul ce duce 1a -1141. Lung&é de o suta de metri ea revine in galeria lateralA gi are un diverticol ce duce la un put inundat. Incet, ne intoarcem spre Saritoarea Pearce. Ajungi acolo, inainte de a ne stradui s& o trecem, ex- ploraém o nous galerie in malul drept, care, dup& citiva metri, 44 Gntr-un culoar inalt de 2 m ce gi el, continus amonte 91 aval. Trecerea Saritorii Pearce se face destul de ciudat: in apnee, cu capul in bazin, fi servesc drept prizi de picior lui JarOme care reugegte sé scape de obstacol. Imi intinde, apoi, centura gi scap gi eu de belea. Ne echipam in scafandri gi fa~ com bilantul: am descoperit 600 metri de galerie 91 am cartat 413 metri. Trecem impreund cele dows sifoane gi dup& 11 ore gi 25 minute, petreoute dincolo de sifonul de la ~1122 metri, fi regisim pe Alain gi Gilles care sint complet inghetati. La 5 dimineaja, pe 29 julie 1968, ajungem la tabara Strainilor du- pi o explorare de 15 ore. Vom iegi miine ou Alain ROUX ~ PROBEL g4 Alain GOLEA. Dup& aceasta scufundare memorabila, noi, cei doi plon- jori, sintem oamenii care am ajuns cel mai jos in Avenul Ber- ger gi, in plus, detinem acum, impreuna cu Ken PEARCE, recordul mondial de scufundare subterand 1a cea mai mare adincime.- 83 - RETEAUA URAGANULUI In timpul soufundarii {n sifon, Jean-Mero ARTOLA, Re- ger BETTSCHEN gi fratii MARBACH au uroat s& exploreze reteaua Uraganului. Iat&é oo povestegte Alain MARBACHt "Eohipa "Uragen*-ului se tmparte, pentru fnceput, tn dou: dod oarteazi in timp ce ceilalti dod transports mate- Fialul gi fncep s& echipeze avalul Riului. Cascada de lou este coborith, 1a fel gi o serie de saritori pind intr-un lec unde rfiul se aruno& intr-un pug strimt. 0 cascada permite a. tingerea unei retele fosile complexe gi acoidentale (Labirin- tul); se ajunge, fn cele din urm&, intr-o galerie perpendicula- va orizentels (Galeria Transversala). Luind-o la stinga, intram, dupé 20 de metri, fntr-o ga- lerie mai vasth, de tip conducts forteta. Spre amonte, rega- {nfund& impetuos tntr-un tirty, foarte inoli- (Toboganui), a o&rui coborire este destul de im In aval, galeria continua, foarte erodata gi Prestrati cu mari marmite cireulare umplute ou aps pink la bum. Citeva siritori, un remonaj pe deasupra unui put dels = a1 se ajunge 1a o nous treapta adtno’ de 10 m. Le basa ei, un mic afluent patrunde intr-un meandru cere coboeré destul de Fepede. Un zgomot de cascads, din ce fn ce mei oler gi, bruso, ajungem la un riu ou debit mare, Dar, dupi un tavan jos, pes- te o apd adinoi, ne lovim, fn curfnd, de un sifon. Debitul, as- pectul locurilor (roca nesgra gi alunecoasa), oft gi distan- $@ parcursi gi adincimea atinsu, toate, mpreund, ne fac s& oredem ci am regisit Afluentul -1000 in amonte de sifonul a tins in octombrie 1967 (FLT). Revenind 1a interseotia dintre galeria Transversal gi Lebirint, wergem acum le dreapta, in direotia opusa, des- tul de mult, pind 1a un put circular de gm adincime. Jos, o Belerie inclinata ne conduce fntr-un al doiles complex de ga- Jerid in conducta forgata cere dau la un al doilea rfu subteren, sim Riul care de un debit asemandtor ou al primului, oare trece prin c: eadele unei conducte fortate destul de larga, joas&’ gi pu- ternic inclinataé. Roca, neagrd gi umeds, este foarte alune~pete opegitich > galeria ax marmite coasd. In aval, ne opregte foarte repede un sifon. In emon- te, am urcat galeria pe mai bine de 100 m, treoind saritori gi cascade, opriti numai de ora tirzie 91 incertitudines a- supra conditiilor metecrologice. De fapt, acest riu toren~ ial este foarte impresionant c&oi di impresia de a fi in vi- Aturi; 1-em botezat "Rful Inspumat". Celalalt se numeste "RZul -1000", c&cd banuim cA acestea sint cele dowd ape ca- Fe se uneso formind Afluentul -1000. Refeaua Ureganului, descoperita fntr-un mod atit de neagteptat, se aratad, deci, foarte important’ (mai mult de lkm dezvoltare) 91 promitatoare. A doua zi @ avut loo intoarcerea spre suprafata. A doua echips a trebuit s& dezechipeze 91 o& traced materia- 1ul pe poturi, ceca ce nu a fost o treaba ugoard caci, 1a tn ceput, ereu 21 de saci gi butelii 1a baza Uragenului! fn cinct,ne-au trebuit aproape 9 ore pentru a urca ping 1a Brina findraz- nelii, degi nu erau dectt g9 m de denivelare. Materialul a fost lasat fn sale Joly (-945) 94 fiecare a iegit ou un sac, pe 30 iulie. Luna august va Sncepe cu o serie de necazuri, dup& cum vom vedea. Pe 2 august 1968, 0 echips de 3 aduce materialul pina la pugul Gache (-903). La 4 august, 3 echipe de 2 coboara pen- tru a continua dezechiparea. Atunci, unul dups altul, se pro- duc doua accidente: Bertrand LEGER cade in putul Cairn (-g0), Georges MARBACH fin pugul Aldo (-250). Acesta din urma, foarte serios lovit, este scos din aven 24 de ore mai tirziu datori- ta devotementului tuturor. Timpul se face din ce in ce mad r&u gi aceasta percuteaz& in interior. La g august o noud echipA coboara 94 constaté cA jumatate din materialul depozitat 1a putul Gaohé a fost luat de viiturd. Va trebui coborit un echipament de soufunditor pentru a putea recupora cei 14 saci dintr-un be- zin adinc. © echipa, compusa din Guy PROUIN, Gilles LINGER gi An~ d@r6 MEOZZI (poreclit DED), intra in aven pentru a efectua a- ceast&é scufundare. Guy PROUIN povesteste: re *Numai dupa ce mei gindit 1a suprafata; personal, era prima mea coborire in trecut de Cascada Topogrefilor m-an Berger. Veneam de la Paris. Dupi ce l-am vizitat pe Jo MARBACH, la spitelul din Tronche, m-em prezentat in tabira de suprefata de pe Sornin, unde am fost pus repede 1a curent ou situatiat cincisprezece speologi belgieni 91 francezi erau im bivusc 1a -750. Opt dintre ei veneau de le -1122 gi toti agteptau sfirgitul unei viituri pentru a urca la exterior cu © parte din material. Noi trebuia si mergem s& recuperam ma- terialul de scufundare lasat 1a baza marelui cenion, pe care apele furioase ale viituri t1 luasera. Cautarile fusesera inutile gi se banuia ca acest material costisitor era prin vreun bazin de 1a picioarele cascadelor. Ded, pasionat de scufundare gi avind un combinezon din neopren facut de mama lui (combinezon care avea s&-i serveasca drept giulgiu cite-- 8 = va luni mei tirziu), s-a oferit pentru eceasts actiune. Gile: trebuia si-1 insoteasca gi, bineinteles, mi-au cerut si=1 ur- mez. La inceput am refuzat cAci, pentru “a face" un -900 pe nepusd mask, dup& ce abendonasem speologia de vreo doi ani, mi se paren o gluma, dar fascinatia pe care o exercita ave- nul asupra ® invins. Chier in ac fara si-mi inchipui ce ve urm Mi-eu spus c& am ajuns, dar, degi one cu o tabard. Deodata, tot cfutind, eu rasarit din penumbra nigte corturi, ca gi abendo~ nate, cu o mie de lucruri riepindite de jur imprejur, gi nici $ipenie de om. Fiecare dintre noi ne-em virit capul in ofte nu am observat nimic care s& un cort: era fnauntru o tngrimidire de corpuri inerte, toti pe o parte, pentru a ocupa mai putin loc. Unid, fara saci, se acoperisera cu tot felul de haine! Cum toi trei eram in direct fn oguterea materialului, dupa ce vom minca, Gilles, ca~ re coborise nigte oud proaspete, ne-a progatit o omleta ou sldnin&; 0 adevirata inointare, Pind la iegirea din aven, m: ramas pe git amintirea nostalgict a mirosului acestei omlete care a constituit singura masi adevirata luaty pe timpul ce~ lor 2 zile ale misiunii noastre. Apoi, dup& ce am facut pli- nul lampilor, Ded a luat sacul sau cu echipament de scufunda- re gi am plecet toti trei spre putul Gaché. La baza lui, Ded a terminat ou echiparea, gi-a pus labele gi re form, ne-am zis si coborim a agezat pe mar ca drept recipient, a @inea apei glaciale. Folosindu-34 m luat api gi gi-a turnat-o dupa git, intre corp 91 combinezon. Corpul i s-a intins, cepul era drept, gura deschis& ca pentru a urla, der spre mares mea uimire, nu a scos nici un sunet, Ded respire violent gi a reluat operatiunea, de data asta tur- mindu-gi apa inghetata pe piept. $i-a pus apoi cagula, masca pe fats, a luat lanterna electricd in mind gi a disparut in hazin. Uneord, un fascicul fugitiv atesta activitates priete- nulud nostru gi faptul of e bine merei... In fine, a aparut gi, penibil, a scos din api, un sac, Nous soufundere ei a scos o pereche de butelii de scefandru pe care le-am ingfacat.- 87 - Robinetaria buteliilor cam avusese de suferit. Ce timbélaul Dup& mai multe scufundari, ere o gramada de material spriji- nit 1inga perete der nu eram siguri ci gisisem totul. Cautarea in bazinele situate mai jos se impunea. Ded a intrat in bazinul urmator, putin adinc, apoi in cel al Mai- muted gi astfel am ajuns la buza cascadei de 27 m. Ded s-0 hotérit sa coboare singur, pentru a cigtiga timp, dar jos nu @ gasit nimic. 4m ‘inceput s& urc&m recuperind trenurile de scari pint a baza putuiui Gaché. Dupa citva timp, grdmada de material era refacuta, mai sus de Pujul Gaché (-g60). Sintem taciturni, gtiind ce ne agteapta. Dack lassm ma~ terialul aici, va fi luat de urmitoarea viitur&. Ca s& facem © treabA ca lumea, va trebui sd-1 ducem pind in tabara. Fara s& discutam, cidem de acord asupra acestui ultim efort. Sohin- bam incircitura de la lampi, ne inbamim 91, ou pas greoi, ne indreptim spre tabara, vie m elud canion...* "Recuperatorii" vor trebui sa fac’ 3 drumurd pentru a cara totul la tabard. Acolo, mai sint inci 8 oameni care in-~ cep s& demonteze corturile, si stringd bagajele, fara graba. Bruse, telefonul, mai intotdeauna in pani, incepe s& tiriie g4 le aduce 1a cunogtinta cd plows fara incetare de 4 ore Panical Are loc o plecare precipitata, fiecere numai cu un sec, pentru a incerca dep&girea viiturii. Der, in unsprezece, urearea devine destul de lung, degi este extrem de important S& se reugeascA iegires din riul inspumat. Intre Couffinades gi Vestiar apa a urcat in galerie cu 1,50 m. Tegirea din a- ven se face dupi un dug complet in puturi. Dup& dowd zile de odihna 1a suprafata, s-a hotarit de comun acord, belgieni gi francezi, si se lanseze o ultima o~ peratie pentru a recupera tot materialul de la -750 gi pen= tru a dezechipa avenul. Vineri 17 august 1968. Incepind de 1a ora 20, coboard mai multe echipe franco-belgiene. Simbat& 1g august. Ore 2,30 dimineata. Ajungi le -750, camenii se ageazi la mask. Se reface inckrodtura sacilor pen-tru a le diminue numérul, apoi incepe transportul. 0 tirolia. n& de 25 metri este instalaté pentru a trage sacii deasupra Cascaded Claudin Alain MARBACH a binevoit s&-mi incredinteze notitele sale inedite despre aceasta urcere plind de neprevazut: "Le 10,30, eind totul merge bine 91 ofnd 20 de saci gi butelid eu ajuns deja in virful cascadei, Philippe ROUX, ve- nind de 1a -500, ne anunja o& un belgian a avut un accident, pe la trei dimineata, 1a -600. Linia telefonica fiind intre- rupt&, J.C. MINOT e uroat in vitezi la suprefata pentru a a- nunta. In ceea ce ne privegte, ne hotarim, Philippe ROUX, Jacques DURIEUX gi cu mine, si plecim cit wai repede spre mi nit, in timp ce ceilelti vor continua urcarea saciler pink efnd vor fi anuntati. Tot uroind, aveom impresia ci debitul riului a cres- cut, c&ed diversele siritori erau mai greu de urcat. Marin ritmul, dar degeaba, decarece viitura ne atinge la cascada Abelle. Gisim ou greu scara, aflata in intregime sub apa. Le prinz, sintem definitiv blocati la Couffinades (-650): riul sifoneaz&’ in emonte gi curentul este atit de violent fneft o barc& ar fi sigur luata in aval, pe repeziguri (riul trece pe deasupra haosului de blocuri). Refugiati pe o plat- formi, la adipost de viitura, ne uit&m la riul cere se um £14 neincetat; debitul devine impresionent. Va fi, de altfel, cea mai mere viiturd din toaté vara. Vom ramine aici 24 de ore, bijbfind prin intuneric (pentru a economist carbidul) gi, mai ales, infometagi. Nu gtim nimic de belgianul accidentat gi nici de co- Legid nogtri care se afla mai jos pe riu gi pentru care sin- tem ingrijorati. De fapt, in aval, evenimentele s-au precipitat. Vazind vidtura sosind, Ded, Jean-Claude DOBRILLA gi cineastul bel- gian, precauti, au egitet toti sacid 1 buteliiile de un spit, cu trei corgi gi, pringi intre dowl cascade, s-au pus in ra- monaj deasupre rfului pentru a nu fi luet¢i. Der debitul uroa rapid gi forte curentului cregte intr-atit incest, bruso, cele trei corzi se rup in acelagi timp cu o pooniturd zdravank- 8 - gi tot materialul este azvirlit 17 metri mei jos, in bazinul cascaded Claudine, de unde Pierre ROUSSET gi Gérard THIRIEZ £1 pescuieso de bine, de rau. Raul, urefnd din ce in ce, situatia celor tred baieti eflati in ramonaj devine critica: pozitia este foarte obesi-~ teare, ei sint degerati gi cel care va alunece va avea, de- sigur, aceeagi soart& on 91 sacii. De aceea, Ded, riscind totul pentru tot, tncearca o escalad’ periculoass avind drept piton de asigurare un cob: ritor virit intr-o fisura. Foarte bun oAtardtor, el reugeste 8H atingt o mio& platforma in afera viituri unde ceilalti doi, bine asigurati, vin 91 ed. La picioarele cascaded Claudine, care a oresout {n- tr-atit inctt se izbogte de peretele din fats, Pierre gi Gérard s-eu adipostit in spatele unei stinoi. Colegii nogtrt vor ramine blocati aici 30 de ore! Duminic& 19 august. Dupa 24 de ore de agteptere, viitu- eat nivelyl scade putin ofte putin. La pring, riul nu mai trece pe deasupra haosului. Pleokm in bared, dar, din oind in ofind, trecem prin pasajele supericere caci riul mai sifoneaza in amonte. La trecerea pe sus a cas- caded de la Vestier, DURIEUX ezita mult timp inainte de a face pasul decisiv. In fine, la ora 14, ajungem la -640. rae incepe sa desore: In sala Seint-Mathieu, la -600, gisim ranitul: este Yves PEETERS. Sti intr-un cort, alaturi de el fiind Daniel gi Alain BERTRAND, Claude de BROYER, oitiva baieti’ din Ardéche g1 alti trei de la SGCAF: Patrick DUPILLE, Raymond MAHO 94 Alain POUTEIL-NOBLE. Fratii BERTRAND, care nu cunog- teau avenul, au coborit in plind viitura, ghidati de telefon. Coborfrea 1e-e fost presirata de numero ajuns sa facs’ baie de mai multe ori. Accddentul lui Yves PEETERS s-a produs in timp ce co- bora in rapel din reteaua Yves. Se binuie of coarda a alu- necat gi a treout pe sub stalactita de cere era fizata. Ranitul are mai multe lovituri serioase: le cap, la maxiler, 1a bazin 91 1a cele dowd coate, gi doud fracturit elavicule gi cotul drept. e incidente 94 eu= 90 = Tot speologii disponibili din aven, de 1a suprefata 94 din imprejurimi au fost mobilizati pentru a fncerca si-1 seoati pe Yves PEETERS. Pind acum, nici un ranit grav nu putuse f4 scos viu de 1a o asemenea adincine. Se {ncearc& imposibilul, intr-un magnific elan de so~ lidaritate. Salvatorii se vor succede zi qi noapte pentru a adue: spre suprafata. Ged de la fund 14 se vor alatura fn curind, dupa ce viitura, soizind, le va permite s& dasa, in fine, din rful ca~ re fi ¢inea prizonteri. Ranitul este imobilizat pe o scindura grea, ca o mu- mie. Fratid BERTRAND, din Villard-de-Lans, se dedics trup gi suflet. Cu o mere indeminare e4 intind ceabluri pe dea- supra pasejelor dificile, veritebile teleferice (trolii POMAGALSKI) care permit r&nitului s& treact de mai multe ob- stacole 1s o singuré manevra, survolind astfel grohotiguri, cascade, bazine, pentru a ajunge 1a urmitorul releu unde este imbarbatat. Bl a dat dovads, de altfel, de un moral uimitor. fnoet, acest corp inert, dar congtient in permanenta, Manevrele se vor repeta firs ragaz. Inainte de a ataca cei 250 m de puturi, doctorul BURLET ecorda primele ingrijiri ranitului. Dupa cum se poate inohipui, urcarea puturilor va £1 0 serie de manevre delica~ te gi lente, Cea mai mic’ gregeala ar fi fatala. Apoi moandrele strimte vor constitui ultimul cogmar de infruntat. Pentru a scipa din fnolegtarea lor, au trebuit sparte colturile de stinod care se opuneau trecerii ranitu- lud aflat pe scindura sa. Dup& mai bine de g0 de ore de eforturi indrfjite, 41 sooatem pe Yves din aven. Triéiegt: Un elicopter £1 va transporte spre spitalul din Gre~ noble. Se va vindeca. Alain MARBACH conchide: “Dup& scoaterea lud Yves PEETERS, au mai avut loo eined gedinte de dezechipare, dim ce in ce mai penibile. fn efirgit, aceastk dezechipere maraton s-e terminat pe 25 au--~%1e- gust 196g in apoteoz’ deoarece, in ao scogi din aven! Expedifie noastra din 1968, intirziata gi tntrerupta de timpul prost gi accidente, a permis, totugi, sk se realize- ze un pas important in cunoagterea retelei: trecerea sifonu- lui terminal (-1122) gi explorarea, dincolo de el, a 600 = de nod galerdi pind la adincimea de -1141 m; descoperirea Rete lei Uragenului gi, in acelagi timp, origines Afluentului -1000; explorari pe laterale (Galeria ou Noroi, Galeria Petzl, esca~ lade in riu spre -1000); adio&’ in total circa 2 km de "pre- miora", Dar ramin inc& multe de gisit in aceests magnifica rejea a dvenului Berger gi, toomai pentru aga ceva, ne vom pregéti pentru vere viitoare". Trebuie observat cé tocmai suprapuneres celor dow ex- pedi¢ii in aven a fost cauza a dowd accidente din cele trei. Belgienii au fnceput s& coboare la date stabilita, dar frencezii mai erau fnc& in aven. Uroind tecmai pe corzile echiped belgiene au cazut Bertrand LEGER 91 Georges MARBACH (tehnice de fixare a corzilor adoptats de belgieni a fost di- ferita de cea utilizata de francezi). EXPEDITIA BELGIANA Inainte de toate aceste evenimente belgienii au avut timp s& exploreze pe 500 m o noua gelerie fosil& descoperita in tavanul s&lii Saint-Mathieu 341 botezata Retjeaua Yves. in amonte, ea urck pind la cota -420, deasupra sildi Germain 94, fm aval, trece eproximativ la nivelul Vestierului. A fost realizet un film color pins 1a ~g60 (Expeditia Centre Routier Spé1éo (CRS) belgian. Director: Claude de BROYER).- 92 = Scufundiri in Cuve: Maurice Chavrier, {mpreuna cu Groupe Rhodanien de de Plongée Souterraine, hotaragte si plonjeze in sifonul "Bonnevall Simbata 6 decembrie 1968. Transportul materiealului in Sala Tritons, dup& trecerea sifonului din Sala de Mese. In- stalarea telefonului ping 1a intrarea celui de al doilea si- fon, CHAVRIER observi o& galeria dintre cele 2 sifoane s-a schimbat mult de la vizite sa solitera din 1964. Toata par- tea dreapté a-a prabugit. Spre dugul care cade din tavan nu eu mai rémas decit dous treceri, in lungul peretilor, centrul Baleried fiind blocat de mari dale de stinc& pe 3 pink 1a 4 metri iniltime, pink la tavan. Duminie& 7 deceabrie (povestegte Maurice CHAVRIER) Trecem primul sifon, Plecare la ora § din Sassenag din Sala de Mese, gi instelam rola cu 200 m de cablu (35 ke) 91 contactorul electric. MA soufund ou BRUN; apa este foarte Ldmpede. DupA 50 de metri de cablu desfagurat, sifonul, de sectiune rectangularaé (1argime 3 metri), pare blocat de mari dele, der mi se pare c& s-ar putea trece prin dreapta. Intoar~ cere gi explicetii. Ma echipes cu o mick butelie de ajutor gi pleo din nou cu BRUN. Apa este tot limpede, mai putin la inceput. Exeminam de aproape dopul de dale gi trecem destul de ugor prin pa jul din dreepta. Galeria continu& cu nisip alb pe fund gi se terming ou o ingrdmadire de bolovani. Avem dows puternice lampi CRISTAL cere ne permit s& vedem 1a dreapte un put sub form’ de pilnie de 15 pin& la 20 motri diametru. Partes infe~ riosré este vizibila, intre 10 gi 15 m sub nod. In oentrul pilnie1, o gaura neagra prin care putul continud. Secotind c& sifonul nu poate si das’, hotarim si ne intosrcem. Nota: apa de 8°,foarte limpede; debitul 1a Sala de Me~ se: 100 litri/secunda.~ 99 « Reteaua Uragan De 1a 1 dulie 1a 15 august 1969, o noua expeditie or- genizeté de S.C.S. cu participarea mai multor cluburi gi a unor straini: F.L.P. Groupe Sp61éo de Seyssinet S.G.C.A.F. Groupe HADES speologi din Annecy speologi iugosiavi €.R.S. din Belgia expedi¢ie bulgera Obiectivul principal este, bineinjeles, rejeaua Ure~ gan, dar, cum timpul rau face inaccesibil Riul fara Stele, 1a acest inceput de iulie, exploririle vor incepe in partea su- perioara a avenului. Alain MARBACH gi Alain ROUX-PROBEL fncep atacul unui fnelt horn stropit, situat imediat aval de iacul Cadoux. In scaladi, au ajuns le 4o m fnd1time, in fate unui meandru cere a fost atins prin eruncerea unei corzi pe dupa un bloo. Meandrul, parcurs de un piriiag, s-e terminet dupa 30 m printr-o strimtoare. In Galeria Petzl, escaladarea altui put a fost incer- cata, cees ce a permis descoperires unui ansemblu de meandre, ritord gi hornuri dezvoltat pe circa 450 metri. Reteaua a fost numita "Cataploc"... La 13 iulie, escaladarea puturilor, ce pleacd fn sus din Galeria ou Noroi, este reluata de Alain MARBACH. Dupa 31 metri de escalada, el descopera o galerie joasi care 41 duce, prin labirinte sinuoase, 1a un piriu ce se pierde in- tr-un orificiu impenetrabil. Sala Niagara: 30 de motri aval de Cascada Abelle se afl& o sourgere stalagmitioa albi pe care se prelinge apa ce @ calcificat firul telefonic. Sourgerea este esceladata pe zece metri gi permite interceptarea unei galerii ascendente care duce intr-o mare seld circulara de 20 metri diometru al carui tavan nu se vede. Sala este barata de o ourgere de