7 Orasul turnurilor Orasul turnurilor Oragul radiant corbusian: Paris, Chandigarh, Brasil, Londra, St.Louis, to20 - 190 song tu, epic nea Lond SATIRE me msde nape na Theme Sey mete 137) perancts Dioner cn xis mie ese sha parame Doerr Cea Peta oiwee cap shines un ea 0 Se ap opt hr in oe tra rapper a con 8 sy pe sc ed ual anne sense ul opus pre ama a sion ‘Sevan me Raul facut de Le Corbusier a supravctuitacestla: ceea ce stent, e probabil ngropa incre sale, care sunt raeor elite pentra simplul moti cé majoitatea sunt aproapeininteligibe. (Fotografie, te ie spus, prezinié uneor interes pentru ceea ce deavihie despre yoieclan) Dar efrtl mesta Fut, pentru c Impact lo asupra ub lulu ive al secoluul doudzeci este aproape incalculable mare: biguitaea nu este obarera pent comunicare, ce pin nts sens, le devolate de nteletualate parzand aarilor 1920, au ajuns S aplicate urbanizai ocui\elor peru casa muncitoare In Shellie si 3 Louis tn sue de alte rage in an 1950s 1960; ezutatele au fostin le mai bune cazur disculable, iain cele mal ree calastroale. Cum si ce a tebuil si survind acest moment reprezinti una din cole mai inante sin acelasl imp mal eginoase povesl din sora intelectual turbanismulal modern Pate singurcle amnunte mal inleresante despre Le Corbusier 1867-1965) sunt cd era elvetian, sin fancez; cd cesta nu era ade: "su nume, S-anascut a La Chatx-de-Fonds, angi Neuchatel, sub smele de Charles Bdouard Jeannecet, sia ocult in mod regula la Pais de la vrsta de telzec! st un de ani Even, asa cum observa si al neatent iztator, sunt un popor cu o preocupare obsesiv pent ne: orasee lor sunt exemple de autocontol perfec, ir nich un ir de zl} Toate orayee Iu Corbusieraveau sf a fel, Hacsl vec Paris, care se conservase Intact in spatclenollorftade dupa recon- Stucfia Tui Hausmann, tebule «i fost o anaterna pen principle Calvinste ale tandrululathitetaflat in ascensiune. Sia dedicat caiera George Onvell ‘Te Road to Wigan Per (1937) are ora cin Anglia nt in vec posible aceseo seg ose nr dn a ae ign loro High atngtons Dest fee dia atv sicrlrgusturbor oun pe orld Maer Memorandum intern ea instru pent uige si guvernaméntal local (1950)om : ‘east TuRNURILOR Dent a geneviza, ca $i pe oveare alt rag care aavutImpertinenta de ‘afi dezordonat Cel deal reiea delay despre el este ca provenea dint far Ie de ceasomicar. (Nurele, Le Cosbusier, era un psetdonim preluat de la bunie pe line mater atu end anceps sre, 1920.) Aven ‘si edstige lima pentna aftmatia, ful atunet penta prima da, ‘cast este o masini care locules! Aceasia era ceva natural abe idea Ingramidl mit de componente minuscule ni-o armonie progr ‘mat se origina int-o hing tadije eredtard. Dar oameni nu sunt balan ‘et, lar socielatea nu poate f eq ca un mecanism de ceasoric: fncetcarea a fost nfereita penta omenie. Exist o anomalie, totus ‘cemomieari din Jura erau garden! insuportabil ai iberailoelocal. 31 tn acest mtv eraw apreca att de Proudhon, cat side Kiopotki, Curd, Corbusier #4 des de aceste convingei [et Elvetia ra fui viaianea sa despre lame, Pars a of ‘it att materia brat, ctf imagines unet orn ideale. Aga cun Howard poate f nfeles deci context Yondenez al srt secol nowisprezéce, sa Munford in contextl neveyorke al anilor 182 ta fel toate eile Iai Corbusier trebule si fe Inelese i termenit une! eae provocate de onaguln care a ait sa muneit incepind cv 1916s iid fn 1965, cw putin imainte de moartea sa? Istoria Paisuht a fo evea a unui confit permanent nite fortele exuberant, baoticuli = ‘eiosea soniels enidan si cele ale ordni centalizate despotic. t= ‘i 1220 51960 era clr has ea nvingaitor sc ondines Date in retragere In spatele fajadeog, oragul er intesa de mahalale sf mol ‘Rutritigie cv ale cele de-a tea Republic treprinseser orice 2 degraba det si at cor asa ume opere a a Haussmann, a Drisnf nor nat inate, cum arf epurarea celor ma ifecte cater isn pus prablera.! Pats a decstnsnl Combusier. putea f salvador rai inter venti acelor grands SEEuTNa ptt srr sn peach Dac ol ‘pam petersenii spun ple n2° tle st uo pera ven vac east case — oe orto cares fe tape se Org contro ia cr ined pa lan eal br mae wae sincera eat uncompe ctl ge dvernmentumtoc unc Sats et get a em ome peed oe seanpensoun= Senco Rctonn mi an ch Fa Asi camer poe pean apatarese ai cad o! Cilapsies ct 8 sence, sere Se sneaie ae oSN ag apote ynca Saget eos lets cts oar cae omens gape Bet Spr dese Fossa er 1080 carga sas i apne dh La Ve connporane uae enero erento ae - 0 data cu etapa Oraguiui kuminos, desi convingerile doctri su Costu aver ect ape pa eager: Cou arsed cag ol! Pets inal cana sp rl penn 8 Tn ot caemars tered cn wal conte a Stamens dear conovciece, @ytmte cal apc et Aptonceecesuinompesblipainemedlicahomds ‘onasut TuRNURILOR 20 fu cel de facuraanarist: acesta ura safe un sistem ordona, le- rathlc, avand afi) stranse cu fascism alan de stanga. Mul sind cally! franced\ a aderat in-adevar la regimal Vichy, In 1940; insist Corbusier cede ci Fanta are nevoie de un tata. Nu conteaza cine este eL" n cadrul acest sistem, tor uma safle determinat de plan, ar Dlanulavea se produs,n mod abject ce cate exper populaiava ‘ave un cunt de spus doar in ceea ce priveste administrator aces plan. ,Orasularmonios rebut mal ntl sae proectat de etre expert ‘care Cunese sina urbanismulul. £1 concep planurite intro bibetate total fata de prestnile pander interesele speciale; odala plane Jor formulate, ele trebule implementate fra adversitati"™ In 1988, el a proiectat un .Centru Najonal pent Festvakuri Colective peru 100 (00 e persoane", de unde Iderul se putea adresa mulimi;eracaoversiune Inaer ber a Clacint Gomul tu iver Dar nou! ras sindcaistdiferaintrun aspect esenlak: acum, fticine va fin mod egal colecivizat. Acum, toa humea va led in _apariamente colectve wage, numite Unies; ecare famille va prim un pariament in fanctie nu de meseria celu) care esa pinea, ci de ‘orm spatiale sige; nimeni nu va pm mal melt sats a putin decat ‘minimal necesar tne exstenfe eficiente lar acum, toti- nu doar noro- elt se vor bucura de servic colective. Familia este absolvita de corveri,ca gait, spat, ingriiea copito. Ine timp, eveniment seria, Corbusier vitae Unlunea, tid, lar in an 1820, 0 grupare importants de aritet sovietil — isi demoltase un set de del asemandtoare cuale sale. Acestia ‘8 constnuased nol ora In zona rural deschis, in care oat | locuiascé n blocur gigantic de apartarpente coletve, in care ul individual sé fe reds la minimal absolut necesar unui pat; mu sexist bucitt ba indviduale sau familia In una din ver viaje regal nla minut, dela desteptarea de a ra 6, la ple- taming. la ora 7: un alt wrbanistimaginase 0 unitate in care sre riage 8 provoace somnut insormnacllor, acopernd sori Planurle unora din meme grpuli Wvanox, Tekin i im Leningrad, Barsheh, Viadimigox, Alexander i Vesni, 1a cova ~ sunt aproape Mdentice, pnd in deal acelor Unite imaginate28 ORASUL TURNURILOR pentru Oragul radiant st construe efectivin Marian 1946.° Dupa nu 193, isd, regime sovetc~ca st regmul fascist din ala, cya an mai tired ~ a respins satu ul Corbusier. In ani 1940, el yk preschimbal ain nou viunea des), cade ob: cei, doar In ce privesle detalile. Societaiea ASCORAL (Asocita, Consiuctonlor pent o Renovare Aritectural), fondata deel pe tp hou, sustinea e& oraele raco-concentrice ale schimaburior, cee Ge educae agement, proiectat inci veeiulsti}corbusian, rebut a ‘se alture orselorlnare indusrole, care sunt ink contnueinkstriaizate dea fungul covidoatelor de transpar Incetae sie optimist in pris ‘marelui ora, erezind cf popula Passo ar trebul s scada de la mi ‘sane fa I milon Aceste noun erau un ecou curios al celor propuse de deurbaisti soviet ak aridor 1920, pe care Corbusier ericase ati de asp, Dar exist 0 diferent crucial oragele sate utmau s fe fabrict era” compact, cu muncito ucind viet separate, mobile Iv orase frdind vercal, flecare avid intre 1500 s| 2500 de locultor, dotate bineinfeles cu ineviabllele seni colective»® A ramas deo manera ianplacabila stl ei de Ctes-arins, pe care le confunda in mod iva abi, ca majoriatea confaiorwbanist ances, cu suburbia." Nite din toate acestea nu fost nciodaté const. Ceea ce este remarcabl cu privite la Corbusier este fenomenalul sv insucces Prati. Calatrise in toata Europa s chiar In afara ei pent a produce {randioasele sale viluni urbane; lecare pagina a cari sale The Rac City confine refer la acesteorage vista, Alger, Antwerpen, Stockh, Barcelona, Nemours din Afica de Nord Tate au rama pe hate Ini pul celui de-aldoilea Réboi Mondial, odala cu insiaurarea regimols ‘matloneta eta a Vie, creat c& in sfrsit venise i impul nits, siprezideze ocomisie de cercelae pe teme de repaiish urbanism 258 ‘cum era de asteptat, a produs o schema pent o ella a uibanistilor propunind imense birouri de athitectra si de inginesi, capabile si ‘revaleze orice imistune. La prezdil acestuia se va afla un ,legisitor lun administratorashitect, care si formuleze fntregel plan najonel de ‘construc, entra prima data, modestia.ainsins; rata inaintarea can ‘idaturi penta post De fap nici curesmal Vehy nua auns css. me Ct, 1464; 199, 109.12 op 197,167, 18,17 ‘rguvTunvmon 209 Egocentrsml sar obtur soa sa maiiate politics acomplia! pan ‘nu el proces ngelegertegecui si; I first rizbou era unm profund dezlusionat Pare pert Chandigarh In mod ironic, singura satelite teal a mater de ubanisr| in fara ace Unité cin Maria, un singurbloe eave intertiona sie oar nceputl unui complex, dar care a fost nciodats consti, alte ‘dows copi reverenyioase In Franka $1 una in Bertin — a went postu. Guvernl inde deci din rajunl police 55 eonstruasea © noua capt fal pentru Punjab, la Chandigaeh, Peni aceasta a angiat un urbanist, Albert Mayer, care a prolectat un plan admirabil, in epetul traded Unwin-Parker-Steln-Wrights! Planul a fost aprobat, dar sa decis Jmportarea unel echipe 4 celor mai prestgio! afitect! modern — usier, props su fu Jeannere, Maxwell iy’ Jane Drew — pent a val. ry descr prima tndive waumatlzrts, la care Mayer rit: Ces oon lot a cas [nts et tla conmer apa a stat pina sa rovka pal Casta hitman bain pi ng ra mata ea dng pj jer cada et tat pecan ee Tenn eh con er Ap att he i red Ro hac 1 etter emi eomptnd ans cage ‘te roe pling rade eset in rome incre suspic Avene ala pce se sta trae de trae; respectind eu sfinjnie principe gin La Ville radiewse, ‘oat lumea, de ia Secretarul permanent la porta, avea 8 loculasea in aceleas blocur stn aceleas! pu de apatamente CConstuirea Brasel devenise legend chiar sin Brazia, ard 1 bizarel algo. Un americana srs ct Era cas cur Inaugurarea vex ‘ull usese itaraiara eu 0 mle de an spo! realizata cu buldozere."© Din moment ce capitala tebula, cu once pet a fle Inaugurata pe 24 apie 1960, la sfrsitulcelor par a all Kubitschek, sa decretat ltebuie 8 se huereze 24 de ere pe 2, timp de un an, Tot ya teprezentat lun trumf al adminstajet into far nicodata reeunoscuta pentru 0 adininistate ecient fost consult cu consecventa fala de un oar Intro socieiate in care orarele sunt rareor inlanite; $a fost © munch oninua,susinuta, pentru un popor cunoscut pena reluctanta fata de ‘0 munca sustnuta continu Legendele bunds toate far ndolata aevarate: sofert de camioane cae transpotau aceeas! remote de sip {de mal mute or pea ipogaf angaja ca topogra,caramidart in car fate de contabils! Ulimul hicry hal fn considerave erau costne Willams Holford, un membru a jurul a spus ca nimeni nu cunostea valoarea sumei totale; presedintele NOVACAP, Noua Corporatie a COraselor, spune ea nu primea niciodata chitane; Niemeyer it spusese arhtectuns btanic Max Lock ea haar mus avea cSt costa Pall Preziéeniiak Cum as putea si aintrebat ol dezarmat* Epstein, aorul luneia dine cele dous itl standard ale orasuli, a dedicat catea sa foarte sugesv ,Aos trabalhadores de Brasil, que construlram a. nova capita; .Aos abalhadores de Brasil, que pagararm". (Munctorlor din Brasil, care au consiruitnoua capital; Munctor in Brazil, care au platit pentru ea"). De necrezu ar oragula fst iat de 60000 de muncio nt singura au fost rica 2000 ce stip electric; 722 de case au fost vop- site peste nogpte In al. ln ziua stabi, Paltul Prezident, Palatul Execuivuli Congres National, CurteaSuprems, unsprezece ministre, lun otel si noudzeei si patra de blocuri de apartamente struceau fn2 omAUuL TURNURELOR, soare in acel campo deschis din cer Bazi! Toru era bneineles © ‘areas elle eau nefinisatein interior; dupa ceremonie, majorite ‘fcaitalor au zburat naps spre Rio. Dar, chiar dupa Kubitschek, se investise prea mult in oag pentru a mai putea da inapo m decent! Urmdtor,ntteaga masindse @ guvemulu sa muta acolo “Apoi foul a continua, dupa upic. Pe masura ce mumarul maginor deinute a crescut, marle bulevarde siterseci -auaglome ‘at, din moment ce planul nu urmise rezoharea confictelor inte ‘ehicule $ pict, muni de peton Iisa znk vga In timp ce tro ‘verseazi rine maginle ce ruleaza cu viteza prin pala centrala. Acesta este un amnunt;adeviata problem este la fel cain Chandigarh un ‘rag neplanificat a crescut peste cel dn planuri. Diferenga era 8 aict cesta era lt mai mare. Favela braziiana la felca echivalentul sau din orcare alte a ‘cus de dezolae, este un dell famiiaral pelsajuluiurban: un tunics bine cunoseut, foarte vsibil pe dealurle din spatele faimoaset ple Copacabana dn Ro. Dar Brasilia, simbal a modemitiurma safe pt val, de acestea;improvizaile rebula se pur simplu aboite acl ~ Saga gi fost, intra feb au fost inlturate dela vedere gi din inte pevioada constrctilo, uma SA fle creat un agar ofa liber; curd [mprovzaile au ereat in apropiee agezarea Toguantinga. Dupa ina rare, auorjle au incercal so distragi, provocand agitate; In 1961, ‘pre rusinea profeskuni aritecurale a fost adoptaéo lege care per tris fle mentinut. Pela milocl aril 1960 sa estimal alicia c@ © tueime din popblaiadistictlu federal, 100 00 de oament,oeuau in “rubhabitate™ entind, procentl a crescut la mai mult de jamatate [Autoritle au rispuns la vane incerednd s traseze dlagrame pens Jotul de teen 5 serve mipimale;relaarea hi Epstein despre aceasit procedut este inedrcaa de un anume sarcasm. Desemnarea reala a fturibe gi deimitarea nollor sé era hota de doua persoane, dine care una analfaeti sub supevizare= lumi dtector NOVACAP. Nic unl dintre et mu avea o prize profesio- nal in materie de wbarisic, asstenfa social sau cercetae. Au dese halo tetea de sri care se intersecesz In unghiur drepte* Seti st 767.19 Cuming, 80,18 ‘orAsUL TREURILOR 25 Asa sa sls isl ret une! socitil urbane firs clase ito {1a unde bog sirci a fst intoideauna segrga.Diferena crac in asia ei rau separa mult ma sever deci in orcare din orale mat ‘vechi: un candor sanitar fost plas ite ei oagu monumental, sn bolic, pentru a et $4 nu posts deteriora imaginea sau derana vedere. lnsusi Niemeyer la 2cea veeme, spunea c3 plan fusese distorsionst si ‘format; doar un zeghn socialist, cre el, ar & put implementa" Corbusier a sufet din accleagacine aproape toats va: este del =i “construlest un Ora runes in miloeul confuse! democrat pte,‘orasuL TURNURILOR ‘OnasUL TURNURILOR 268, Conracacut: Jacobs i Newman ——__Eyecul resect urbane americane si suspciunile in erestere {aide echnalentul su beanie explicsimpactlcolosal in ambele fi a Incrir seritoarei Jane Jacobs, Death and Life of Great American Cites, [pbicata in America in 1961, care ans forte repade #8 fe una cin fe mai nfliente car din scr lstvie a urbanismulul evi. A fost unl ‘in acelecazuriclasice ce mesa} pov la momentl pti Jacobs 2 lovin ambele crezuri majoe pe care se bazase urban prima sa "Jumtote de vat, Migcarea oraguli-grStint fuseseatacala pe motly ca _-brescia sa pont salvateaoragull era amorajarea orasluin on" Gefinind Jocuijee in ansorsb doar Interment caltilor ce subur “banc ga calle sociale ale miculul ors"; nt-o mare masura con iy, 969,923, Sany AD Gr, 95,862725 ‘ORASUL-TURNURILOR cxpucs wba an venfanenteptrain art abo ‘a Cueva der peer Ot rp pci note oc cu papain ok shot $onsmatna cena une ete Coe ar ore Stopcear tc’ Cots cua # mail cos one cove Sere rena om 5 Pas Gojapensaion sh msn mre seta wars Nene ope ong escent ‘steeper rer ede vane roo Tage ae new ten Rca Sein Panda Per Sonam Sr Paco et se sae ees poe {Sloe rca an ose snp ors nw Sfp ‘Secaneer ecracnut 0°30 eel pene oot SSicue penance wt me ec opoape oe Sette Strona ar eps 95 Dera Ponce pn ees ‘pao sc 1n spune ci mice aye a newie Ge densi icate paramere ap eopere neta ferenai su ssi ck lan ete In mod comeniona consierat a fal oie dee Ion prea um resin care decreas ane ‘er hres schinbat fA de zee cind Ebenezer wan pivea matte din Londra consusonac& pes sai omer va bans webuleabandona Solofia hui Jacobs insemna practic mentinerea carterelor ‘result mai mult sal ma putin aga cum era naint ca weiss f interveit. Acestea rebuia SA indeplineascfoncti mise i sé wtlizeze terenutle ms consecings, pense se asia céoament seal acolo pen Inu diferte scopar urevind dlferte orare, dar ullizand mal muie fac Tita in comun, Mei blocusi tebuie si se giseasca pe slrdzi con- venfjonale. Blocur de dilerke vite si ccndiitrebuie sa se amestece inched un procent semrificaty din cele vehi ar densitatea popo- late trebuie si escent, ineferent de mosiele pens cae e se ala colo, inchuzind 0 concenirare puleicd a rezidenlor™ Toate acestea Ta 30 58178 17, 0 ‘onagu TURNURILOR 25 ‘sunau bine penta cits ,in majotate din casa mice: ona, elit la lumina doudiaeci de ani mai trai, a fost e8 remot era conven ralzare oragul Uansmul £2dovet fe de suscepti cy moemimal la de subordonare pusroroplnemiereselercnamalon ‘un clisa superiors mal mule patrne de ape trea inant de la pera manifest uh by Four Sean, 3 rt uma din aceasta erica per a se ange pe teaza lila Jacobs a bacanull unde cola neces aces. ‘ula eu Honour, Coan ot ret Dinaritrea Prat oe Cu toate implicate ueroare, uebanisml a osindit curentil Buldozerul Federal. Dar nua fost alat de simplu. Desi dup standardele britance America constnise prea pune locuinle publice, construe totus ceva, lar unele din cele mal mati yimaimpontante orage umaser lun model corbusian: St. Louis, Chicago, Newark, pine allele. La sarsul anor 1970, ele Ig puteau contempla abandomul. Mute din ele rau in proporie de 30 sau 40 la sud vacante. Caz clasie a fost Put Igoe: un proiect cdstgitor in St. Louis in 1955, care sea cist notor- lates find aruncat In aer la saptesprezece ani dupa ce a fost ileal. ‘Acea zi, in care demolarea a fost conservalh pentru posterlate De un ‘im, a devenit un sinbolinstantaneu ato cea ce era eronat in materie de resurecie urban, nu doar in Statele Unite, cin uma intreag, (Cand casele profectate de WO. Prt si aparlamentele Iu Wiliam L ioe a fos! date nflosinta in 1951, planurle experimentate ge construc nate aparjnind remareabiulularhitet Minor Yamasaki Un design niciodat lial pin atupel in St. Louis au fst subject luni artico laudatv tn revista Arhatectural Forum. Cele teizect ste de Dlocur entice, contin peste 800 de apartamente au fst nat in ‘ani 1255-56, rau consruite pe un spat ibe, acces waicuki, Pent "ase respecia limtele de cos, reduces imense siarbitare au fost apicate pe durata constructor. Spatullacuibit dn intron apartament. in66 ‘ORASUL TURNURILOR special pent faiile numeroase care au vert 88 ocupe mute dire atest reds fa singe" Inculetonile 5) manerele de la ual 30 ‘electat de a prima ullzare,unecr sl inainte deaf ocupate: Gear fereaveor aburau. Unul in itu s-2 defecatn za inaugural In care a foot nlite, calle Prult-ige ru era mal ult eet of ffl de beton post proiectate, slab echipate, cu proponi neadec ‘ate, locatzate nepotivt,neaeriske s practic imposil de ines" ‘Sitata era deja cri, Day In plus, chiriag care au vent oa cerau cei pentrs cae fusesera proecate blocurle, Planurit, ca mejor {atea planuilor pnt locungete publie pana nan 1950, erau fScule pent séract, Capa fail eran majosatea cazutorbirbatl cre fuera, fn 1951, St Louis era un ora segregat: construe Pruitt era fonte pentru neg, dar dupd ce sistemulIcuinetor public a fst dese fret pin deca cri supreme, auloste a Inceral integers renuielyoe, Nu.a fost ns de niel un ajo: albl au pecs, or nes Fncluzind pe ce care traau din ajutorul social, fami in care capul far Jer era femeia ~ sau roitat aici in 1965, mai mult de dou wei! nu Ratele de ocupare penru cli Pru, de $5 fa sut i 1805, a aejmit laf ula gase ani ait ila 72a stain 1965;celeproiec aie de igoe a inceput eu 70 de procente si s-av menijnut Ue av cept a se deleioreze: vile se sprgeal,aveau lo exp cauate ide gaze in 196, muncitonrezidenlprezentau matoarea seen Sci, mole s|divimatr! scoperé striae, acinuare Sins ‘aetna abardonate 2 parc cebu ase tie de conserve su mpgs de urimpro. The a font plvte ia rns orl xt (Cave Prut-goe an de afar ca 02 instr. In ee lade, ve pare, ext gear spre: Lumines sal eaperatnae emdsut ce tnt prope de iarea ech 1915.38) ELTA. NR, 19701. (ASU TURNURILOR 27 tid, it 9 et cpl ple Incapeite bandonate de Insubpol sunt eeepc pent tt eh eit ld ee Ses act $i tot febul de parazifi se Inmuljose in aceste tocuri '- Lifer cen pet sli eo sade ent ci er ere st eal pent vce. eprint Scare perl iki Moa eu sense ve laa HRs ex8 proce. Cin vat! ese dn inne bes, ul dn boule ci nt ear Cat de belo cen a nl ac de nena, Zid ena de pio epee ces Erne clrte prec cle de ten spc acopersoestle ude de dt mma exit sil ‘ear te ts ea asa an Iie le jo de. rena de ue ee inl peace fi cans) acne pn rei a teagan ee {once ap ect tr ten fine def ___ In 989 a ate ogre cde ou na ho, cena ug Bovis ocr puble dn era La un mame day ose ‘0p din cele teizeci patra de titur nu funelonau, fn 1970, cine “frau neocupate in proportie de 65 la suti. In 1972, accey Ce _autoritiyle leau aruncat in aer. eeeeanni eae Trrebara, psd de oss regi de absent acne fesic cum de a fost posibil in numal un decent, o capodaperd a proiec. evn una de cele mal sods alae bane dn Satcc ae st ate te cn lpr in md lr fo prt ns Ap 18-0 Oscar Newman intr-un studi celebru: aaa ‘Artec sexe preocupat de fect li ey a cum at fest ena compe, sparta feta, exleznd orc cons eraje a ola fanclonle a undaior sau a eof e © lire afeent pe care ompate calle di A fot ca car aitocul lar asumst roll und sclera 6 alt Salle erect po ie at ec ne ap incerea saan o sie de leer vera nun ot ‘ompeiona ages! "ee Mompyow 98.238 Newman 197,59,i enduro og cma ape aca mei cp wi a tect a ct Pat te see recta — acm fssrd male wie ular mre pen cee pice din Amerada ORS pe barat spc depo pi o a gence adit dere cb nd cre SRI ic Renal Patio, bcs ac wprenece ene. eo ism pe acu air psn ambit. ‘so a eth nn mast Ac ‘ardent marr pare ae, ce me mat see Set Newman ir sag nrontlama P ee ate atamcl cape in cp in 125 ae. vee ota aeco ul mame (abel a sus cris sr a conn aj bres dlrs for teoncive fag ne Was. Da moment eee (ti scape teen a iat pen lhe, ‘ei ace nein vcore Scr nn inh ve ata cd un So te dens mara e068 on le fee hey ea eva oni Fos ch See a acs de nner ot eat apa SETS tec cen de conten std 200 Seer or en den npn in. emt eto toes spree TEESE petemel a escpet Noman old mt ate, igure eacajel atl de ope cent 80 Set nt cd esau ct de ret ncn le re pts msm pct ade apne 8a (eet esa ie age ccd eae ce val coe erShce soca se doreese a xl care read cl mld cee cnet ci ila pot cesta dv eer Eatcaranodend tol aca met Sau Gr Scene tpn dr ea dln, ad con se Sate ene sinus de descpetien thc 15 Mecham, 1975, 65 etn gu TuRNURILOR 269 progresul conventional de un gradient redus, cu amestecurt sae de chris su ainzegintatasemenea probleme * Dar Newman depunea eforusl pentew a demonstra ci roiectares na era singurul vino, nu era nici eu necestate. Cea mal Aasics deterorae a interven namat dups ce Department of Housing and Urban Development sa schimbat regal pentr 2 admit fai xt probleme, multe provenind dn 20a rua, nlocsnele publi, In 65 slo ce sapte ani care au urmat, cline alte in care eau adil nee Sistau 0 decimare sstematies mes doar Cirle Prtt-goe, cate blocuri similare (apartamenicle Rosen din. Philadelphia, loeuingele Columbus din Newark) as fost de asemenea abandonate.Cauza princi ald ora ca famille foarte sirace, tind din asstenga socal, x rll opi. cx o creda prfunda in putevea de a nluents medi care fau, mu puteau si. acomodeze inate deci, bn atel de cli cu ele. Aga cur un observatorsocolog, Lee Rainwater, remareat ide- lure $f aspirate Prat }goe era simile celor ale ator amen, dat ‘are ue putes contin: ears aces ial) Pulte a anager: ura i de ‘ini care cuarowar pute disnade celal we! ate dare mn toa. lb Sou nea. probabil cd rsurele nocorate pani mentne un asl de sl evo fila ar pesupune sabitates ‘Snell de wa caraceriic cael munctoate leat. uel de ‘tac pin a mai mut de 10a sat mal valet deci este accel majo fair dn osu Prego Fumie cu venir! medi $1 mati tun procent de fami cu copii care nu depasesc 50 la sul, cu superintendent i cel putin un tine cares conroleze stuatia, a f putt te confrtabil in asl de ‘medi, dar In tmp ce o familie de nivel medi nu se va descurca de 0 ‘manera prea dferita trun ip sau atl decidir, stil une fai care trdieste din asistena socials se dovedeste a f mu in uentat de medi fzicInconjrdtor; pent ei, .apartamentee in bloc nate tebuie si le evitate cu site”! Cuvintle hi Colin Ward, mai precis ‘adam 97,86. Nema, 197 18. "Newman 298SS eeeEE_LULULULUlUlm——— a0 _ SHALL TUR Mosteniren cortusiand ven tc ot hors uur aso pres e cre ot agate Astacston perv redegl cael de oe Pe {ac re legate, cosmopodetn La Vile cnteiporae.W1 i ene pei cig rebus,viguos, anal én i tare ra de no mahal cei cn ore ‘rated pos seersanea be prt Dax pent omar ng 1 gurl tro conn Georg sauna I Lo Fes ‘Detroit eu o iota de copii neascultator, sa dovedit a fiun A oa amare apr, Pah Cbs at det poet, in again neue dea acerca i inpond nor omen care wpa Se ae eae nu une! eect de supericle. 0= ee see reciente SN ce euiad ented norage dn al ume. = cana une ubarsa Urban in sensl com Seas tn tat de anes eae ute anger who ta en rina consangertr accep, bani ese xackeccace deacon 808 Oragul egalitati ‘Aaa fost dt propitatea comund ante ome era o regu in Eval Mediu ett exea ce este prods de manulactrs este farms. at, pos peratea este cea care este pe dnafra ura. stim infomela in millocal Dogaet noasve a un Midas al emutor nose, In Rorecastsof the Comming Century (1897) Mjearea penta Planning urban este din acest pune de vedere o ev a arama ia griinarul cum este din alt ung a rageanul, toate aces fea unificate de geogra $guverate de ingner.Doar stun cand energie mecanige ale ngerull su alle tlurrextorae aspect ae rag, inracostea sunt yeuriteln servic lel se post ator dintran ura neinderanati rican Hercule i Pack Geddes ‘par on te Planing of Doeca (1917) se dacdurmeazs semis lame gs transormsm ini-un le in eave Waa le ma buns, modl de x9 face mu este dea dicta despre ela de ‘alu plies. cae sun ievitabl dual, Inearate de suet obec si elie dinre ee; sau prin programe pine de sarc cares fe inept Ge ali care. \alorle souale sunt drepe doat daca von incvaduale Sunt drepe: Locul in eare se poate imbunat lumen ese in rim rnd fn si mane cua, apo de acolo se poate continua All amen vor 33 orbeabed despre plunge dest omen Es eau doors vbexe Hespre cum se repara omotocllels. Cred c3ceea crea spun feo loareperen Robert Pirsig Zen and te eof Moore Maintenance (1974),