GI Partea I
Elemente de rafionament analitie
27 de intrebii
‘Concur de ators maga “Tinpalocst peau Pavtea 2h
smn AA Sune a Cr Panes
‘nt-un hotel este cazat o delegate de supe persoane ~F, G, H, I,J, K gi L~flecare persoan la efte un
tj din eal sape ale hotelului. Cazarea lor ebue s respecte urmaoarcle condi
trebuie le cazat Ia primal ea
Hist aun et inferior celui a eare st K__
Sunt exaet dows etaje ine H si K.
F gi K sunt cazaf la etaje consecutive, indiferent de ordinea lor.
‘Numi I sau L pot fi azayi ia etajul al tiles
1. Care dinte urmitoarele aranjamente poate io list corecta si complet a cazirilo oaspefilor in hotel?
(A) etal 1: G: eau 2: Ls etal 3: etal 4: K; tajul 5: etal 6: J etal 7:
(GB) etaul 1: G; etal 2: L; tau 3:1; etal 4: etajul 5: etajul 6: F;etajul 7:
(©) ecajul 1: J etajul 2: Ls etajul 3 1 etajul 4: Hs etal 5: G; etal 6; etajul 7:
(D)etaul 1: G taj 2: etal 3: Ls etajul 4: Hs etajul 5:1; etajul 6 K; etal 7:F
() etal 1: G; etajl 2 L etajul 3: J exjul 4: H; etal 5: etal 6: Fetal 7K
2. Dact I este cazat Ia etajul 2, care dinte urmatoarele trebuies fie adevaratt?
(A) Fete cazat la etajul 4
(B) H este cazat la etal 6
(C)K este cazat I etaul 6.
(D) Jestecazat actajul 5
(©) Leste cazat a eta 7
3. Dac J este cazat a etajul 7, cae dint urmitoarele ar putes fi adevarata?
(A) Hest cazat la etajul
(B) Hest cazst Ia etajul 5
(C) Leste eazat a etal 2
(D) Kes cazat la etal 4
() Leste cazat a etaul 6
4. Care dintre urmitoarele afirmati trebuie si fe adevieatt?
(A) F este cazat Ia eajele 4 sau 6
(B) H este cazat la etajele 5 sau 7
(©) Leste cazat laetajele 1 sau 4
(D) Sestecazat in etajele? an 3
(B) Keeste cazat la etajle 2 san 6,
5. Care dine urmatoarele afirmai post f adevarata?
(ADP este cazat la etajul 5
(B) Fest cazat la ctajul 7
(©) Heste cazat la etajul 2.
(D)K este cazat la etal 4
(©) K este cazat la etaul 6.
“Conca dealers agian "Tap alot peniraPartea 7h
10jebraare 2013 Gi
Partea I
Un profesor trebuie si igi programeze cinci examene cu senile G, H, 1,3 gi K, dintre care uncle se
desfgoad in seis, iar altele orl, Cele cinci examene sunt stabilite pe 0 perioadh de cinci zile consecutive,
Jar in acceagi 21 mu pot fi programate dout examene. Trei examene Sunt orale gi dows examene sunt serie.
Programarea examenelortebuie si respecte urmatoarele condi
Al doilea examen este srs
Examenul eu seria H este scrs
[Examenul eu seria G se desfigoar inate de cel eu seri I, dar dupa ce cu sea H.
‘Examenul cu seria J nu se desfgord In ultimele doua le
[Exameneleserse nu se desfigoard in zile consecutive.
6, Care dint urmstoarele variant reprint o programare acceptabilé a celor cine! examene, in orine, de
Ja primal la al cincle, ga formelor acestora de examinare?
examen sers,}~ examen oral, G~ examen oral, K ~examen sri.
— examen sers, G— examen oral, I—examen srs, K examen orl
'H —examen sris, G~ examen oral, ~ examen oral, K examen orl
(D)J examen seis, H examen ora, K ~ examen seis, G— examen om, I examen onl
(E) K— examen oral, H— examen sris, G— examen oral, J examen oral. 1~examen sei
7. Care dintre urmatoarele enunjuri NU poate sfc adevirat?
(A) Examenul cu sera Ise dsfagoara in atria i
(B) Examenul ou seria K se desfigoar in prime 2
(C) Examenul ou seria K se desfigors in a cncea 2
(©) Examenul eu seria G este ora
(©) Examenul cu seria I est oral.
8. Care dintre umitoarele enunturi poate s8 fie adevarat?
(A) Examen eu seria G se desfagoar fn prima
(B) Examenul ou seria H se desfsoar in prima 2.
(C) Examenul cu seria H te desfigoar in a ria,
(D) Examenul eu seria J ese seis
(©) Bxamenul cu seria K este sri,
9, Dac examentl cu seria G este ers, care dintre urmatoarele enunpritrebuie sie adevirst?
(A) Examenl eu seria Ise desfisoard in prim 2
(B) Examenul eu sera I se desfigoars in & ei 2
(C) Examenul eu seria Ise desfiqoars in a cineca x
(D)Examenul cu seria J se desfigoaa in prima
(E) Examenul ou seria Ise desigoara ina tei
10, Dace examenul cu seria J mu se desfigoars tn prima
adevirar?
(A) Examenul cu seria G se desfigoar fn atria i
(B) Examenul eu seria Ise desigoard ina patra
(©) Examenul cu sera G este son
(D) Examenul eu seria J ese seis
(©) Examenul cu seria K este sri.
, care dinte urmitoarele enunfuri poate st fie
1
act examenul eu seria K este seri, care dintre umitoazele enunfuri poate fiadevéeat?
(A) Examenul cu seria J se desftgoara tn a eis 2.
(B) Examenul ou seria G se desfegoars tn prima 2.
(C) Examenul cu seria K se desfigoar8 in prima z.
(D) Examenul eu seria K se dsfasoar ina tei 2,
(G) Evamenul cu seria K se desfioard in a patra,
~Concars de aoe wagisvaied Tir aa pent Parca FE
stent fl be S ws Pagina 3 in 17 Gi Partea I
Le cabinetl diretorulu une} companii sau inscris into ai sapte persoane pentu audiente(F, G, 3,1
1M $i 0). Persoanele Inscrise int pe rind de la 1 la 7. Ordinea in care vor intra trebuie sf respecte
unitoarele condi
P int cndva inainta ll HL
H ined elindva nainea ui M.
L intr al doilea.
Minted cindva dupa J
17, Care inte urmatoarele este © aranjareposibili a persoanelor pentru intrarea in audient§?
(FL, 0,MI,6.
@)EHLIM,O.G.
(O)G,1,4, 0, FM.
()G,L,0,F, HM
GLI, FMH,O.
18, Care dntre urmatoarele NU poate fi adevarat?
(A) F intra alrite,
(8) G ite al patrulea,
(©) Jina al sapelea,
(D)O ints primal.
(8) O intra al teilea
19, Care dintre urmatoarele poate fl adevarata?
(A) F intel al gasele,
(8) Hina primal
(©) H inns al saptclen
(D) Jina nates tu
(E)M int al teil
20, Dac © ints primal si M intr al gascea, care dintre urmétoarele trebuie s fe adeviratd?
(A) F ine al parla,
(B) G intr al sapien
(C)H intr al wees.
(D) J inte al tele.
(8) Tint al pte,
21. Care dinte urmatoarele poate fo list corect i completa poziilor fn care ar putea intra M?
(A) Priul, a treilea, al patrulea, al sselea,
(B) Al eile, al partes, al cineies,
(©) Al patrulea, al einclea, al saselea, al saptelea,
(D) Aleincles, al sasclea
() Alcincila, al saselea,
saptelea.
“Concur de adiare a magisratard “inp slat petra Partea ER
pee 2013, Gl
rtea I
Pentru un concurs goolar trebules fle formato comisie din cine! membyi. Surt propuse opt persoane:
taci profesor (F, Osi), dot educator (R gS) si rel fnvtor(T, V gi Z).Selectaea clor cine membri si
comisil respects urmstoarele condi
CCel mult un profesor est select
Dact R este selecta,atunc i Teste selectat
Dact T este select, atunei si S este select.
V este Intotdeauna selectat.
22, Care dintre umatoarele est list corect
@ER
smpleté a celorcinci membei ai comisiei?
23, Care dintre urmaoarele enunjuri rebuie
(A) F este select
(B) Geste selectat
(©) Resteselectat.
(D) S este seleciat.
(©) Zest selecta,
24, Care dinire urmstoarele enunjuri ar pute fadevirat?
(A) Niciun educator nu este select
(B) Niciun invagator nu este select
(C) Niciun profesor nu este slectat.
(D)F siH sun selecta
©)G gH sunt selecta
25, Dac Zesteselecat, care dinte urmatoarele enunyuri NU poate fi adevirat?
(A) Teste select
(B) Geste selectat
(C) Numai educator gi invaatori sunt select.
(D) Niciun educator nu este select
26, Dacd F gi R sunt select efte combina ale membrilor comisiei sunt posible?
(a) Una.
(B) Dow
(Tr.
() Patra
©) Cinci
27, Dac nu tof invititori sunt select, care dintre urmitoarele enunuri trebuie st fie adevarat?
(A) Fest select.
(8) Geese selectat
(C) Heese select.
(D) Teste selects.
(8) Zeste selec,
“Comers de ater a magiartur
“Tiap alot pera Pariea Eh
Pome 2p Ieee rs Pagina 6 in 17 a
Cnc de ator
10 eee 2013,
Infelegerea unui text seris
35 deintrebari
Lo. dec
Partea 1
Tia pia Pari ER
Pagina 7 cin 17 coal Partea 1
‘Teatrl se deosebeste de vial nu atit prin anfcialitatea lui, eft prin fapel c& accep st-i divulge
recanismele si 8 Ist expulzeze protagonist In afara sa, ls eapatul fecal .gedinje de lluzionare”. Viti fi
aparin mastite necrozate, trance, cérora au lite poll smulge decitrscnd sancturle cuvenitehybrisu, in
timp ce testrtui fi revin mistle infidele, jucduse, care tezesc intotdeauna dosinje mai mari decét pot
satisace. Ele s-au pus in slujba dinamismulul profund al lumii, ispitind si jinind mereu treeza doringa de
altceva
‘Mistile la care ne reduce viaja pretind un fanatism refinut, monoton si tenace (prin urmare constani),
‘doll lor find datoria sau, altel spus, determinismul social. Mistile explicit histionice (fle ele crest ale
spontaneitjiafective sau ale fanteziei actorului fn luptd cu reall) g-au ales ex principiu plcerea (deci
inconstanf). Duelul celor dout eategorii de misti conduce, in sfea fiectrei existenfe individuale, la
rmomente de crza, de revolt, de denunjare a travestiurilor 6 chiar la schimburea radicalé a regimului
personal de disimulare. Impins la limits (acolo unde mstle ating acelasi prag valorc), conflict lord
aster actorului. Acesta se angajeazA tn rolurile de pe scend cu fanatismul ceru de rolurile din via g se
comport ft de cele din urma cu libertatea gi ,ejritatea” elor din,
Tasul dicut excesului bistrionie fine s8 contureze au att alte roluri, cit isi Sin rolu-mates, din rlul-
carceri ln care il obligh conventa de fer societfi. Histrionismul fi cere sti ties virwalitatea, st
construct experienja euforica a potenjelr tale inca nerealiate. De unde vine acest dorings de a uiml, de a
surprinde, dea deconcerta, dact nu din cernjaindelung nutrithlaunvic de a ne contrazice agrant, macar din
‘ind in cin, roll la care ne constrnge rigidul determinism social?
Juednd penirs ceili actorul reuyeyte si se riscumpere, si igi depieased condijontrile meschine si,
deca Iungul unei pasiun inital egoiste, ajunge s& guste din ‘onifiatul elixir al comunicailtaii. Cautind
‘sii ofere plicere, el invafa sd dea placerealtora ss instaureze~ pornind de a un moment personal de eriz8
si de instlsfacie - 0 atmosfera de voioasé destindere comuna. Pe micile si numeroasele scene ale vet,
retutindeni unde se desfigoarddramele inadaptri ale singuratai, ale prisiri gale egeculu,histronismul
intervie spe le transforma in tot attea moduri ale reinegrait necoeritive a indviduli in comune
Histronismul deschide perspectiva tansgresivniiintime si, Hisindu-si pacientul” sf intrezareased un
stadlu superior al condi sie, 1 nica in rta remodel de sine. El prefigureara o realitateinactula, dst
oricind actuaizabid din momentulinifiert prospective. Fantazdnd, orl trece pragur de care altel nu a fi
cutezat si se apropie, Curjul dea visa este preambull eutezanel dea influ Limita ignorad in vig i
dezvaluits tn joc devine treapt si sprijn in tentativa de a-i depasi determina arificioase.
‘Nu avem de ee si fl compdtimim pe actorul unei epoci .damnate", al unor peroade de ostracizare a
histrionismulu. Actorl gi-a mertat Intotdeauna soarta, $-a meritato males atl eind a eSzut, deoarece
numa lu, tne cei inspira, isa dat ynsa de as fi sie sirbltoare, de a oficia el insu, fn carne Iu, ma
Intro oper exterioar, ceremonileriscumpirai.
28, Porm de la sensu! global al textului, la care caracterstic8 a actulltetel se refer sntagina godin de
ilusionare” din primal paragrat?
(A)Histrionismul este doar un numir de magic, menit s& ofere o lume utopied a dorinjelor si a
romisiunilo.
(B) Teatral oferéspectatorior s8i convingerea eX realtatea pe care 0 constriese, desi inexisent are
patina de ase tmplini.
(C) Actorul este fptuitoral unoriuzi are sunt imposibil de atin in vajacotdian a spectatorlr.
(D) Teatrul propune un substitu a via eal din care spoctatori nu se pot smulge decitacceptind masca
bisrionismul,
(©) La teat, spectator devin pacieni care se hrinese cu inchipuires iealizab 8a une lumi mai bune.
cael “Tip aloct pet Parca Eh
ee Pagina 8 din 17
y
S Pen ; ° — Sy So ——————————————————————— ee
28, Conform textulu, rolul hsteionismulul este de a
(A) oferi un mifloe de mediere a conlictuluiinividului cu societatea, prin reonfiguareaproprii lumi si
condi
(8) pune la dispoziiaspectatorului un loe de refugiu, unde acesta poate lisa in ui constrtngerile vie
(C) crea o lume imaginar care sf Tnlocuiasct singuritate si obstacoele viet cotidiene a spectatorulu
de tear.
(©) transforma oameni obigauiti in actor care sisi repizeze propria pies de teat
(dru actoruli puteres de a genera schimbt fn viaga de 2 2 a spectator de tetra,
30, Autorul arco discua diferenjole dntre migile sociale gi cele histrionice cu sop dea
(A) evidenia ancagonismuliremedibil dine ele.
(8) sugerasupeririatea valoricd a magtlor teatrale
(©) demonstra complementaritatea lor.
(D) dovedi cum rolul social il poate submina pe cel tetra
(8) reliefs nevoiaactorului dea enna complet a rol social
31
{in context anicolului,cuvdntul exces” din primul rind al paragrafulul 3 se refer la:
(A) exaperare periuloast a luo.
(B) lipsa de cumpatare a actoriloe.
(©) suplusul de emoge teatrala.
(D) depisirealimitelor convenjonalul
(@) suprancirearea demersuliteatral
32, Pomind de ultimul paragrat al textuhi, ca care enunf dint cele de mal jos arf, cel mai probabil, de
‘cord autorul?
(A) Soars actoalu este intotdeauna determinats de reactia pe care reuyeste sc provoace publiculi su
(B) Actltearal este 0 negocire inte determinisml epost si gradul de revolt a artistuli si, de aceea,
el se nase mi inti dint-un confit
(C) Hiswionismul nu lasi loc compasiunil, pentru cf el se petece int-un plan al irealitii, unde
sentimentele umane capit alte sensu
(D) Sicbitoares actului histone fine deopotrivs de darul actorului de a erea lumi side disponibilitatea
spectatorul de a Te accept,
(&) Teatral nu trebuie sa depinda de condiile exteme existenel lis, ea are, nea social a getorulu
‘rebuie st rimnd aceeasiindiferent de pevioadaistoried.
33. Potrvittextuli, toate afirmaile de mai jos sunt adevirte, CU EXCEPTIA une, Care este aceasta?
(A) Degisetoral joses pent ceili, acl tatral rimneo experiens esenfial egocentric inchs
(B) 0 diferent Tze tetra gi vial este e& actul histrionic isi etaleazt deschis convenile in virtua
crore funetioneaz,
(©) Transeenderea consringerlor sociale este posbila prin acceparea participa joc ichipulri,
(©) Hiswionismul nlesnestecomuniunea sentimentelo, stale artstlui, eit ale publicu,
(©) Actul teatral reugeste si combine devotamentul pitimas al rolulii socal cu independents celui
histone.
Concars dearer agra “Tip alot pont Pariea 2h
10 jebruare 2013
LP bade “a a _ Gi Partea I
laine de a stabil care este adeviraul si nicl su obec, ting cares
lmbi wecut pine faze suceesive.
La nceput sa feat ceca ce se nimea ,gramatcs”.Acet ip de stud, inauguat de grec i continu, tn
imal rnd de rancei exe fonda pe loge dar et lps de orice vedoe fie i deineresalasupra
Temi in sine; el urmirete, in exclsivitat, si dea regli pentru ca formele core st ve deosebeasct de
fomele incoreste; exe 0 iscipling namatvg, foarte tndepaait de cbservaia pur i al ele punt de
vedere est prin fora lueruilor, igus.
‘Apoi a apiru fiologia. Le Alexandi a exist o scald filologes, dar acesttrmen ete legt ma ales
de miearen gies eens de Ficdrch August Wolf fn 1777 gi cae continu alle nous. Limba au
este unica obiet al loloie;eceasta urmitest, iste de orc, st ixeze, 8 ierpreteze i sh coment
texte; aoest prim scp al i fice sf se ocupe gi de tora Ler, de obiciur, de insti et. Pete at en
Toloseyte metoda sa propre care este crite, Cand abordeaetproblemelelingvsic,o fae mai les pentru a
compara ete din fete epi, pentru a determina limbs speifed Recrui aut, pentru a desi gt explica
Snacrpiredactate intro limba avai sau obscura, Far indoiala c& aceste cern su pega lingvisica
istrict. Critica flologied ae ins un pune lab: este prea sev lepati de eg limb series ui mba
‘ie; de altel ea este aproape complet absorb de ancitateagreca latina.
‘Cea des tea perioada inceputatinei ind sa descpert et Kimble putea fi comparate ine cle
-Aceata fist origina fllogei comparative sa gama comparte™. in 1816, fo ucrar inl
_Sistemul conju in suseria”, Franz Bopp studiaza rapture ce unes Himba sansria cu germana, ca
[reac ulatina ec. Bopp nu cra primul cae consi afi care admite ek tate aoeste Limb apart
neta aceleiag fami Bopp naar det mertl deaf descoperit climb sascis ete nr cu alle
limbi din Europa gi din Asa, dara fneese&relailedinue Limb iru pues deveni material nei
‘inte autonome. Der aceastl coals, care a avt men ncontestabil de a deschle un cdmp no i fevind,
hua (abuts constiie adevraa inf lingvisica Ea nu sa preocupataicindaté 8 dficancd nara
bictlu iu de stoi. Or, ira cea operate clementar, on est incapails8ereze o metods
‘Mate lingvisteil ete corsa tn primal rind dia tote manifetie imbjulul umen, fe ef este
votba de poposrele aibatice sau de natunile chiliat, de epocilearhice, clasce sau de decades,
{inindose sont bn fecareperioad, u numa de Jimbejul amos" ede toute farmele de exprinare
Sarcna Hingis va, deci, sf fica desriere istrict a taturor imbilr la sare va putea ajunge gi st
reconstiti, n masa psibillimbile-mamd ale fers fami, 8 cute fore care Sun inj in mod
permanent universal fn toate ibis, uh uml rnd, se dalimitene ss defincasca pe ea Ts.
constitu in jurl faptelor de
34. Care cnunt dinte cele de mai jos exprim, cel mai bine, ideea principal a textlui?
(A). Lingvistice a evoluat de lao abordare normatva la una istored, singura care poste explicalegaturile
bre VC ves S Gi Partea I
36, Ptrvit paragrafului 2, principal defect l gramatici tradiionale este c&:
(A). omite anumite aspece ale limt
(B) ware reguli suficient de euprinzatoare
(C) emitejudeeiti normative asupra limbii studite
(©) salizeard numai manifesirile corecte ale limb,
(©)_ se bazeact prea mult pe concepte abstract de logic
37, Potrvittextulu,principala asemanare dintre gramaticatradiionala gi filologie et:
(A) abordarea storied a limb.
(@) interesul pentraclaborarea de regu
(©) interesul pentru stables origin cuvinelor.
(D) shordareaholistcs a imbiloranalzae.
(©) focalizarea pe aspectele corecte ale timbi
38, Ptrvit textlui, merital major al lui Franz Bopp este acela deaf:
(A) identfictstrimogal comun al limbilor europene.
(B) stabilit relia dintre sansria gi imbile europene, identified asemnile inte ee
(©) realizat un studi complex al origin limbilor europene.
(D)_promovat legiturledinrelimbi la rang de obiect de stuiu al une! singe no
(©) evidentatimportanys compari limbiloreuropene,
(A). Sa stabilease reperleistorce ale evolu! lingvisti
(B)_ SA demonsireze ex toate studile lingvistice anterioare era incorecte.
(©) Sicritice erorile major ale predevesorilor si
(D) Si sublinieze diferentele inte cele tei perioad deserse.
(B) St fumizeze exemple de evolute a limbiloreuropene.
40, Cucare dintreafirmatile urmstoare a cel mai probabil de acord autora texcului?
(A) ‘Studiul unci limbi trebuie abordst dint-o’perspectivd pur istoie, luind tn considerate numai
Schimbarle fa de limba-mama.
(B)_Obiectal de stud al unei singe poate fi uneor stabil
care lureazi aceasta.
(©) Obicctul de studiu al lingvistcit tebuie sk cuprinds toate formele limbajului dint-o anumia
inte de definreaconceptelor de baza cu
perioad
(D) Pentnn om ead arofindat al une imbi este suficient sf cunosgtem att madul fh cane ea st
re wh S Tip leat pan Pave a Trae
10 februari 2013, Pagina 18 din 22
S Pr GI Partea a Ila
+ Un ziarst: Datorth gravitatct mic, a componentelor si presiuil atmosfeice diferite fk de Pémint,
dar sia temperaturi reduse,vehiculele amplasste pe solulplanetei Marte nu pot fi propulsate cu combustbll
clasie. Astel, penta deplasarea lor pe suprafa lui Marte, vehiculele trebuie puse fn functie eu ajutoral
ator tipuri de motoare
47. Care din umitoaree enunyr esto continuarelgie8 a celor de mai sus?
(A)Pentru deplasareavehiculelr pe Marte, motoueleacestora nu pot folosicembustbil soli
(B) Vehiculee ar trebui lnsate de pe Pimant pe soul martian eu racket alimentatecu energie sola.
(OVehiculee utlizate pe planeta Marie trebuie dotate eu motoare adapate condiilor de pe aceasta
planes.
(D)Motoarele vehiculelorlansate pe Mart ar tcbuis& defn rezervoare fou bine etangeizae
(©) Vebiculele amplasate pe Marte ar treba 8 nue deplaseze dele, ele urmnd afi perfect stabil
Aventuile de o noapte nu sunt vizute cu ochi buni,fntruet cei care cedeaztrepede fn faa igpitel pot
capita reputatie proast. Feteleindeosebi sunt educate = nu se lase seduse prea ujor, pens cd iba le
vor pune etcheta de ufuratice. Mai mult, cei ce esuté pasiunea de 0 noapte sunt de obiei persoane mai
egrabi interesate de distractie, de potolires nor dorinle, deeitpersoane dispuse la orelaieautentcd, cu
ispunderi fa de partner.
48. Ce rol joa in argumentarea de mai sus enunjul Aventurile de 6 noapte nu sunt vizate eu ochi busi"?
(A)Bste opremist a argumentui
(B)Este concluza tntegului argument.
(C)Este o simpls constatae, fia legsturs cu argument
(D)Este componenta moral a argument
() Este un enuny fal, care determing falsiatesruturor coral enuntus
re
(ce
49, Care dinte urmatoarele enunjuriredi principal punet de vedere susfnut fn argumentarea de mai ss
(A)Bxisti persoane care preferd aventurle de onoapte find manate de dorinjade dstracie,
(ByPersoanele care au avut aventuri de o noapte considers ef partenerii de aventurd sunt oameni
ura
(CpPersoanele care preferd aventurile de o noapte sunt considerate persoane uguatice interesate doar de
distri.
(D)Cea mai frecventtprejudecats din socetate e e& oameni care preferd wventurile de o noapte sunt
persoane usuratice, incapabile de orelaieautentic,
(©)Pasiunile de o noapte sunt rare, chiar gn soictatea modem, deoarece persoanele cate le cad pred
xpath apoio repuajie proasts
Avolame gi Orfon sunt producitoare de cosmetice cu lant de distribute la rivel mondial, competitoare
pe linia produsclor destinate ingrijii corporae. In ambele companii, 30% din talul costuilor anual este
You might also like
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeFrom EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeRating: 4 out of 5 stars4/5 (5819)
- The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreFrom EverandThe Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreRating: 4 out of 5 stars4/5 (1092)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItFrom EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (845)
- Grit: The Power of Passion and PerseveranceFrom EverandGrit: The Power of Passion and PerseveranceRating: 4 out of 5 stars4/5 (590)
- Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceFrom EverandHidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceRating: 4 out of 5 stars4/5 (897)
- Shoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeFrom EverandShoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (540)
- The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersFrom EverandThe Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (348)
- Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureFrom EverandElon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (474)
- Her Body and Other Parties: StoriesFrom EverandHer Body and Other Parties: StoriesRating: 4 out of 5 stars4/5 (822)
- The Emperor of All Maladies: A Biography of CancerFrom EverandThe Emperor of All Maladies: A Biography of CancerRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (271)
- The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)From EverandThe Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)Rating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (122)
- The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingFrom EverandThe Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (401)
- The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyFrom EverandThe World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (2259)
- The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)From EverandThe Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)Rating: 4 out of 5 stars4/5 (98)
- Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaFrom EverandDevil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (266)
- Team of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnFrom EverandTeam of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (234)
- A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryFrom EverandA Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (231)
- On Fire: The (Burning) Case for a Green New DealFrom EverandOn Fire: The (Burning) Case for a Green New DealRating: 4 out of 5 stars4/5 (74)
- The Unwinding: An Inner History of the New AmericaFrom EverandThe Unwinding: An Inner History of the New AmericaRating: 4 out of 5 stars4/5 (45)
