You are on page 1of 172
INTERVIUL CLINIC STRUCTURAT PENTRU TULBURARILE CLINICE ALE SUGARULUI, COPILULUI $I ADOLESCENTULUI KID-SCID Denise Hien, PhD, Fredrick J. Matzner, MD, Michael Frist, MD, Robert L. Spitzer, MD, ‘Janet B.W. Williams, DSW si Miriam Gibbon, MSW ‘Titla Original: Structured Clinical Interview for DSM-IV Childhood Diagnoses Copyright © 1994, 1998, 2004 Denise Hien, Ph.D, Fredrick J. Matzner, M.D., Michael B. First, M.D., Robert L, Spitzer, M.D., Mirriam Gibbon, M.S.W. si Janet B.W. Williams, D.S.W. Toate drepturile rezervate, Original Title: Structured Clinica Interview for DSM-IV Childhood Diagnoses Copyright © 1994, 1998, 2004 Denise Hien, Ph.D, Fredrick J. Matzner, M.D., Michael B. First, M.D., Robert L. Spitzer, MD., Mirriam Gibbon, M.S.W. and Janet B.W. Williams, D.$.W. All rights reserved Pentru varianta in limba romén’: Copyright © 2007 Institatal Intervational de Studii Avansate de Psihoterapie gi Sinatate Mentala Aplicaté Universitatea Babes-Bolyai str. Republic nr. 37, 400015, Cluj Napoca, Romania www psychotherapy.r0 Pentru citare se va utiliza urmétorul format: KID-SCID Hien, D., Matzner, F., First, MB., Spitzer, R.L., Williams, J.B.W., si Gibbon M, (1994, 1998, 2004). JInterviw Clinie Structurat pentru Tulburdrile,Clinice ale Sugarului, Copitului i Adolescentului. Adaptare in limba romans David, D. (coordonator) (2007). Fiitura RTS, Publicat ta: Editura RTS Str. Uzinei Electrice 15/15, 400378 Cluj Napoca Tel./fax. 0264-582276 Web: wivw.rtselujzo email: info@risclyj.co ISBN 978-973-88429-0-8 ISBN 978-973-1816-01-2 Pentru comenzi SC RTS Romanian Psychological Testing Services SRL, Str, Uzinei Electrice 15/15, 400378 Cluj Napoca Tel./fax, 0264-582276 Web: wwwriscluj,r0 Email: infx@rtseluj.ra ‘Toate drepturle rezervate, Nici o parte a acestui material, manual, item sau foi de rispuns nu poate fi reprodus’ sau transmist sub nici o forma sau prnte-un mijloc electronic sau mecanic, incluzind fotocopierea, inregistrarea ori print-un sistem de stocare si reactualizare a informatei fra acordul prealabil al celor in drepturi Tipatit in Romania INTERVIURILE CLINICE STRUCTURATE PENTRU TULBURARILE CLINICE CUPRINSE iN . MANUALUL DE DIAGNOSTIC SI STATISTICA A TULBURARILOR MENTALE (DSM) COORDONATOR STINTIFIC ADAPTARE + Prof. ,Aaron T. Beck’ univ, dr. Daniel DAVID, Universitatea Babes-Bolyal, Cluj-Napoca, Director al Programului de Psihologie Clinica si Psihoterapie, Presedintele Institutului International de Studii Avansate In Psinoterapie gi Sndtate Meniala Aplicata (International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health) CONSULTANT! STIINTIFICI ADAPTARE + Prof. univ. dr. Doina COSMAN, Universitatea de Medicina si Farmacie ,luliu Hatieganu", Catedra de Psinologie Clinica si Sanatate Mentala + Prof. univ. dr. Felicia IFTENE, Universitatea de Medicina si Farmacie ,luliu Hafieganu’, Catedra de Psiniatrie Pediatric) + Conf, univ. dr. Viorel LUPU, Universitatea de Medicina si Farmaci de Psiniatrie Pediatrica .luliu Hajieganu", Catedra RESPONSABIL ADAPTARE SCID VERSIUNEA CLINICA (SCID-| CV) $I VERSIUNEA CERCETARE (SCID-I RV) + Lector univ, dr, Aurora SZENTAGOTAI, Universitatea Babes-Bolyai ECHIPA + Cercetator Postdoctoral Anca DOBREAN, Universitatea Babes-Bolyai Cercetdtor Postdoctoral Alina RUSU, Universitatea Babes-Bolyai Cercetator Postdoctoral Florin SAVA, Universitatea Babes-Bolyai Doctor In psihologie Eva KALLAY, Universitatea Babes-Bolyai Asist. Cercetare, David OPRIS, Universitatea Babeg-Bolyai Psiholog Amfiana BOBARNEA, Universitatea Babes-Bolyai Psiholog Madalina SUCALA, Universitatea Babes-Bolyai Medic Psihiatru Bogdan VOINESCU Universitatea de Medicind si Farmacie ,luliu Hatieganu" RESPONSABIL ADAPTARE SCID-II ‘+ _Lector univ, dr. Aurora SZENTAGOTA\, Universitatea Babes-Bolyai ECHIPA Cercetitor Postdoctoral Anca DOBREAN, Universitatea Babes-Bolyai Cercetaitor Postdoctoral Alina RUSU, Universitatea Babes-Bolyai Cercetiitor Postdoctoral Florin SAVA, Universitatea Babes-Bolyai Asist. Cercetare, David OPRIS, Universitatea Babes-Bolyai RESPONSABIL ADAPTARE KID-SCID ‘© Conf. univ. dr. Oana BENGA, Universitatea Babes-Bolyai ECHIPA * Lector univ. dr. Thea IONESCU, Universitatea Babes-Bolyai Cercetitor Postdoctoral Anca DOBREAN, Universitatea Babes-Bolyai Cercetitor Postdoctoral Alina RUSU, Universitatea Babes-Bolyai Cercetstor Postdoctoral Florin SAVA, Universitatea Babes-Bolyai Asist. univ. drd. Laura VISU-PETRA, Universitatea Babes-Bolyai Psiholog dr. loana TINCAS Universitatea Babes-Bolyai Asist. cercetare David OPRIS, Universitatea Babes-Bolyai Copyright: Universitatea Babes-Bolyai — Institutul International de Studii Avansate in Psihoterapie si Sandtate Mentald Aplicaté (www,psychatherapy. to INTRODUCERE Psihodiagnostic si Evaluare Clinica Validate Stiintific Din punct de vedere etimologic (vezi pentru detalii David, 2003; 2006a), termenul de diagnostic (gr. diagnostikos - capacitate de a distinge; dia - intre; gnosis - cunoastere) denota o activitate de cunoagtere. Psihodiagnosticul se referd la cunoasterea factorilor psihologici ai sublectului uman, cu relevanta pentru diverse activitati. Psinodiagnosticul clinic vizeaza cunoaslerea factorilor psihologici cu relevant’ pentru sinatate si boala. Psinodiagnosticul educational vizeaz cunoasterea factorilor psihologici implicati in procesele de invalare si educatie, iar psinodiagnosticul organizational vizeaz’ cunoasterea factorilor psinologici implicati in dinamica socialé si a resurselor umane din diverse organizafi. Cunoasterea acestor factori psihologici se realizeaz’ prin procesul de evaluare (clinica in cazul nostru) in care se utiizeaz’ doud clase de metode: testarea psinologica (Incluzand teste, diverse sarcini gi probe) gi interviul clinic (liber, semistructurat, structural). |. Sandtate $i Boald (vezi textul detaliat in David, 2003; 2006a, 2006b) Starea” de sandtate este definit8 in Constitutia_ WHO/OMS (World Health Organization/Organizatia Mondiala a Sanatafi; http:JAwww.who. int) ca 0 stare de bine fizie, psihic si social. Boala, pe de alté parte, esto definité ca o serie de mocificéri biologice siisau psiho- comportamentale care genereaz o stare de distres gi/sau dizabiliate sau un risc crescut spre distres silsau dizabiltate (American Psychiatric Association (APsyA), 1994; U.S. Department of Health and Human Services (USDHHS), 1999]. Boala, aga cum este ea definité mai sus, are mai multe componente pe care le discutém succint tn continuare. (1) Manifestari (pentru detalii vezi Bolosiv, 1990). Fiecare boalai presupune anumite modalitati de manifestare, un anumit tablou clinic (in anumite situatii boala poate sé nu aiba un tablou clinic identificabil sau ugor identificabit). Tabloul clinic — numit i simptomatologia pacientului - contin ‘somne gi simptome. Semiolagia (gr. semion - semn, marca dupa care ceva poate fi cunoscut; logos - discurs, stinta) este stinja care se ocupa cu studiul acestora. Semnele (at. signum - insemnare, marca) sunt forme de manifestare a boli care pot fi identificate de catre clinician sau de catre alta persoana, inclusiv de c&tre pacient, pe baza simjurilor propri, independent de ceea ce dectar’ pacientul, (ex., moditiciti ale culoriipiell, modfic&ri in comportament). Simptomele (gr. symptoma - ‘ceca Ce Se produce, apare, de la sym ~ Impreuna; piptein - a cdea) sunt acele manifestari ale boli care apar in primul rand in sfera de perceptie a bolnavului si sunt experientiate de cdtre acesta la nivel subiectiv. Ele pot fi cunoscute de cditre clinician doar indirect, prin intermediul declaratilor pacientului (ex., starea de fricd). Unele semne si simptome tind s8 apara Impreund, constituind sindroame (gr. syn-impreuné, dromos-cale, cursa). Un sindrom poate sa aiba o etiologie multipi Daca mecanismele etiopatogenetice ale unui sindrom sunt cunoscute, atunc! in principiu putem vorbi despre boald; pentru detali privind relatile existente intre conceptul de sindrom si cel de boala vezi Bologiu (1990). Tratamentele care vizeazA direct reducerea acestor manifestari far3 a schimba cauzele gi mecanismele care le-au generat se numesc tratamente simptomatice, (2) Boala presupune anumiti agenti/factori etiologici (cauzali) (pentru detalii vezi (Price si Lynn, 1981). Doud criterii sunt mai importante in clasificarea acestor agentifactori etiologici. Dupa natura lor, el se clasificé in agen{i exogeni si agenti endogeni. La randul lor, agentil exogeni pot sa fie fizici (ex., mecanici, termici, electrci, prin energie radianta etc.) chimici (ex., acizi, baze, séruri), biologici (ex., microbi, virusuri, paraziti, ciuperc, diferite macromolecule organice etc.) si pstho-sociali (ex., stresul, stlul de vial’ nesanaios). Agentii endogeni (ex., factori genetic!) pot ff considerati primari, producand diverse tipuri de anomalii ereditare; in ultima instant ei sunt Ins agenti exogeni care au acfionat fie asupra aparatului genetic al strémosilor nostri, fie asupra aparatuiui nostru genetic, in cursul existenfei noastre. Dupa functia lor, agenti etiologici se impart in: (1) factori declangatori; (2) factori determinanti, (3) factori favorizanti; (4) factori predispozantiée rise gi (5) factori de mentinere. Factoril declansatori se refera la acei factori care produc in mod direct simptomatologia; ei sunt facto necesari declansarii tabloului clinic, dar adesea nu sunt si suficienti. Unul dintre factori declangatori cai mai importanfi In psinopatologie se referd la discrepanta cognitiva dintre motivatia iit pacientului (ex., scopuri, motive, dorinte, agteptari gi expectante etc.) si evenimentele propriu-zise care au loc. Cu ct aceasta discrepant este mai mare, cu at&t problemele psihologice sunt mai severe. Studille araté ci discrepanta este cu atat mai severg cu c&t motivatia noastré este mai imperativa, extrema fiind formularea scopurilor gi dorintelor noastre in termeni absolutisti de "trebuie cu necesitate...” (David, 2006; Ellis, 1994). Trebuie 8 facem o diferent clara Intre factori declangatori si cei determinanti. Factorii_determinanti au aceleagi caracteristici ca cei deciangatori — produc in mod direct simptomatologia ~ dar ei sunt legati specific de un anumit tablou clinic (ex., bacilul Koch pentru tuberculoza), in timp ce factorii dectangatori nu sunt specific legati de un tablou clinic (ex., stresorii ca factori declangatori pot dectanga tulburéri depresive sau anxioase). Pana acum, in psthopatolo fost identiicati clar putin factori determinant, mai ales de naturé psihosociala. Eactori favorizant|joaca in psihopatologie rolul pe care catalizatori i joaca in reactile chimice. O serie de reactii chimice se pot desfagura si fara catalizator, dar prezenta acestora eficientizeaza intregul proces. Similar, factorii favorizanti eficientizeaz’ actiunea factorilor declansatori si determinanti in aparitia tabloului clinic, Eactorii ptedispozanti sunt acei factori care au un caracter general, apartin pacientului, au fost prezenti inainte de instalaree tabloului clinic si care prin interactiune cu factorii declansatori, determinant! sisau favorizanti duc la aparitia tabloului clinic. Factorli de mentinere au rolul de a sustine simptomatologia. Acest rol poate fi jucat de factori declangatori, determinant, favorizan{i sau predispozanti odat ce au dectangat tabloul clinic, dar gi de alfi factori care au apérut dup’ generarea tabloului clinic, Toti acesti factori etiologici descrigi aici interactioneaz’ pentru a genera un anumit tablou clinic, dar aceasta nu Inseamné c& de flecare dat nd apare un anumit tablou clinic trebuie sa fie prezenti factor’ din fiecare categorie mentionata (ex., {in anumite situati factori favorizanti pot sa nu fie prezenti, iar in psihopatologie este adesea dificil de identiicat factorii determinanti). Tratamentele care vizeaz& modificarea acestor factori si, prin aceasta, reducerea tabloului clinic se numesc tratamente etiologice, ele vizind cauza manifestarilor boii. (3) Reactii de réspuns ale organismului la actiunea agenttilor etiologici (pentru detalii vezi Price gi Lynn, 1981; Selye, 1976). Aceste react pot sa fie specifice sau nespecifice, fiecare din ele la randul lor putind sa fie locale sau cu caracter general. De asemenea, ele se pot manifesta la nivel biologic (ex. modificarea tensiunii arteriale) sau la nivel psihologic (ex. deficiente la nivelul memoriei implicite). Cu privire la modul in care apar aceste reacii ca rspuns al organismului la actiunea unor factori etiologici a aparut o intreagai stiinté — patogenia (gr. pathos-suferint&; gennan-a genera). Aceste reacfii sunt identificabile prin analize de laborator (vezi testele medicale $i psihologice). Tratamentele care vizeaz modificarea lor si, prin aceasta, ameliorarea tabloului clinic al pacientului se numesc tratamente patogenetice, Tratamentele etiologice gi cele patogenetice (etiopatogenetice) sunt un deziderat in tratamentul medical si psihologic deoarece ele vizeazA cauzele distale (cele etiologice) si proximale (cele patogenetice) ale tabloului clinic. Tratamentele simptomatice nu sunt cauzale si de aceea rolul lor este de a exista pand cand este posibila administrarea unor tratamente etiopatogenetice sau pand cand tabloul clinic se amelioreazé ca urmare a evolutiel naturale a boli in baza celor discutate mai sus, 0 clasificare cu rol euristic a bolilor este prezentata in Tabelul 4. (pentru detalii vezi David, 2003), Aceasta clasificare considera simultan crteriul etiopatogenetic gi pe cel semiologic si arata clar rolul tratamentelor psihologice si al color biomedicale in diverse categorii de tulburari. iv ‘Tabelul 1. O clasificare euristic’ a bolilor in functie de tabloul clinic si mecanismele etiopatogenetice. ‘Semne si simptome | Predominant Predominant Mecanisme psihologice somatice etiopatogenetice Tulburarile _psihice | Tulburari psinosomatice “clasice” [vezi DSM- | (vezi Kaplan i Sadock, Predominant IV pentru detalii | 1998 pentru detalii) psihologice (APsyA, 1994] Tulburari somatoforme [vezi DSM-IV pentru detail (APsyA, 1994)] Tulburai __psiice | Tulburérile —somatice datorate unor condifi | “clasice" [vezi ICD-10 medicale sau | pentru deta consumului de | (WHOIOMS, 1992) ‘substante [vezi DSM- WV pentru detalii (APsyA, 1994)] LEGENDA: ICD-10 (International Classification of Diseases and Related Health Problems; Clasificarea Statistica Internationalé a Maladillor si a Problemelor in Legatura cu Sandtatea; editia 10); APsyA (American Psychiatric Association; Asociatia Psihiatrilor American’); DSM-IV (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders; Menualul de Diagnostic si Statistica a Tulburérilor Mentale; editia IV); WHOIOMS (Organizalia Mondialé a San&tati; World Health Organization). Il, Psihodiagnostic si Evaluare Clinica Validate $tiintific Dac vorbim de boal, factorii psihologii care trebuie identificati se clasificd in factori care tin de tablou! clinic (starea de boala) sau de mecanismele etiopatogenetice (mecanismele de patogeneza). Daca ne referim la sénatate atunci factorii psinologici care trebuie identificati se refera la starea de sénatate (ex. emofii pozitive, calm/telaxare, emoti funcjionale negative) si la mecanismele de sanogenza care o genereazsi, desi exist& un interes crescut privind identiicarea starii de sanatate sia mecanismelor de sanogenez’ nu exista inc o metodologie clinica articulata, care sa facd acest lucru intr-o maniera validatA stintfc; vor incerca sa corectam aceasta stare de fapt prin Sistemul de Evaluare Clinica desoris mai jos. Vorbim despre psihodiagnostic si evaluare clinic& validate stlinjiic ~ evidence based assessment - atunci cand (1) exista o legéturd stabilit’ prin studi clinice controlate intre factor etiopatogeneticilde sanogenezé $i tablou! clinia/starea de sanatate si (2) probele psihologice utilizate au calit&i psinometrice adecvate. Exemplu: acd tabloul clinic este unul de tip depresiv atunci factor! etiopatogenetic! care trebuie diagnosticati sunt scheme cognitive, cognitile rationale si gandurile automate. Ei sunt factoril care in literatura de specialitate au fost asociati cu tabloul de tip depresiv (Beck, 1998). Alfi factori psihologici = unii din teorii foarte cunoscute dar nevalidate (ex. ,agresivitate introiactata” din teoria dinamic- psihanaliticd) ~ nu fac obiectul diagnosticului si evalu validate stintifc. ‘Suntem bombardati cu zeci de mii de teste psinologice. Cum ne orientam intre ele? Practic in diagnosticul gi evaluarea clinic’ validate slinfific nu ne intereseaza decat acele probe psihologice ‘care mascara factor psihologici care in literatura de specialitate au fost identificai ca fcénd parte din relalia ,tablou olinic/stare de sinatate ~ mecanism etiopatogenetic de sanogenezS". Restul, chiar In conditile in care au calitéti psihometrice adecvate, nu au utitate clinica! Infelegem poate mai bine acum afirmatia clasic8 c& ,ce! mai practic lucru este o teorie buna’ Diagnosticul si evaluarea clinica sunt componente fundamentale ale interventilor de tip medical si psinologic. Ia. Interviurile clinice structurate (SCID) pentru tulburarile cl Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale (DSM) Tn domeniul tulburérilor mentale i de comportament unul dintre reperele fundamentale tn diagnosticul acestora il constituie .Manualul de Diagnostic si Statistic’ a Tulburarilor Mentale* (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders; DSM), publicat de American Psychiatric Association. El a ajuns la editia a patra revizuité i se asteapta ca a cincea editie sa fie publicata in 2013. La noi in tard (DSM-IV-TR) a fost tradus de ,Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania’, tn anul 2003. Pentru a putea utiliza corect diagnosticul pe baza DSM este necesara utlizarea unor interviuri linice structurate. Trei astfel de interviuri sunt fundamentale, acoperind prin module specifice categorile de diagnostic cuprinse in DSM. + Interviul Clinic Structurat pentru Tulburatile de pe Axa | a DSM (SCID-1) © SCID-I CY (Versiunea Clinica/Clinician Version) © SCID-I RVIPE (Versiunea Cercetare /Research Version, Patient Edition) © SCID-IRVINP (Versiunea Cercetare /Research Version, Non-Patient Edition) © SCID-IRVIPS (Versiunea Cercetare /Research Version with Psychotic Screening) # Interviul Clinic Structurat pentru Tulburérile de pe Axa Il a DSM (SCID-I); © SCID-II= Interviul © Chestionarul de Personaiitate + Interviul Clinic Structurat pentru Tulburarile Sugarului, Copilului gi Adolescentului (KID- SCID). ‘Am adaptat aceste interviuri cinice structurate cu drepturi exclusive pentru Romania jice cuprinse in Manualul de Ib. Sistem de Evaluare Clinica (SEC) ‘Adesea in practica clinica si aproape constant in cercetare, acest sistem de diagnostic categorial tip DSM-SCID este ins& dublat de unul cantitativ, prin teste psihologice, cea ce dé o rigoare mai mare rezultatului si permite analize stalistice mai complexe. De alfel, mecanismele etiopatogenetice/de sanogenezé asociate prin teorii validate stiintific tabloului clinic/stérii de s8natate sunt identiicate mai ales prin probe psihologice. De asemenea, acest demers trebule dublat de mecanisme de identificare a starii de séintate, cAcilipsa bolii nu insearnna prezenta sanatatil, dupa cum prezenta bolii nu anuleaz complet anumite componente ale starii de sénatate. Agadar, un sistem de evaluare clinic modem trebuie s& permit péihodiagnosticul si evaluare clinica atat a start de boala cat sia celei de sénatate. In lucrérile noastre am elaborat Sistemul de Evaluare Clinica (SEC). Probele psthologice cuprinse in SEC au fost selectate pornind de la paradigma psihodiagnosticului gi evaluarii clinice validate stintiic, prezentat& anterior. Astfel ‘+ Am inclus probe psihologice (5 scale clinice) care evalueaza tabloul clinic, focalizate pe cele mai importante componente ale acestuia: distresul, tabloul de tip depresiv si de tip anxios. Unele scale (ex. PDA, SRGS) evalueaza si aspectele care {in de starea de sanatate (ex. emofii pozitive, emotii functionale negative etc.), lucru ignorat in majoritatea sistemelor de evaluare clinica existente. Toate aceste probe psihologice au calit&ti psihometrice foarte bune, acopera cea mai mare si relevant’ parte din tulburéinle clinice §\ starea de séndtate gi sunt complementare SCID-ulul, ‘+ Am inclus probe psihologice (15 scale clinice) care evalueaz& mecanismele etiopatogenetice/de sanogenezé asoviate tablourilor clinice (din DSM)/stérii de snatate. Aceasté asociere a fost stabilté dup analizele comprehensive ale literaturi de spacialitate (ex. Cochrane Review, Pubmed, Psycinfo), cea ce fi conferd validitate stinifica remarcabild. Ele se clasific tn probe psihologice care vizeazés © mecanisme etiopatogenetice generale (12 scale clinice), cu rol de vulnerabiltate generala (ex. scheme cognitive, cognifi rationale etc.) © mecanisme etiopatogenetice specifice (3 scale clinice), implicate in tulburari specifice (ganduri automate etc.) Unele scale incluse in SEC masoaré constructe identice gilsau similare; ele pot fi utiizate ca modaliaii altermative de evaluare, atunci cénd: (1) masurdtorile repetate cu aceeasi scala pot fi distorsionate $i (2) se doreste confirmarea unui rezultat din surse multiple (Iucru important in domeniul clinic). Agadar, SEC, prin modul in care a fost elaborat, reprezinta astéizi unul dintre cele mai avansate — the state of the art — sisteme de psihodiagnostic gi evaluare clinica validate stintific. Noi scale/probe psihologie pot fi adaugate acestui sistem - SEC — doar dacd: (1) ele evalueaz’ noi componente validate stiinffic ale starii de boala/sénatate gilsau ale mecanismelor de patogenez@/sanogeneza, identificate prin studli de specialitate, care aduc un plus de cunoastere semnificativ clinic fafa de cele deja incluse in SEC; (2) au calitati psihometrice foarte bune. Utilizarea vi SEC presupune cunostinge fundamentale de psihologie clinica si psihodiagnostic i se face In Conditile respectaristricte a deontologie profesionale. Pentru detalii privind diagnosticul si evaluarea clinica si modul in care se combina SCID cu ‘SEC vezi David (2006). Sintetizam aici demersul, de obicei derulat pe parcursul a trel gedinte: * Formularea diagnosticului nosologic (identifcarea tabloului clinic) (sedinjele 1-2) ‘© Formularea diagnosticului nosologic (OSM) (Faza 1 si2); © Detalierea diagnosticului nosologic prin surprinderea dinamicil acestuia in cazul unui pacient tint (Faza 3), © Operationalizarea diagnosticului nosologic in probleme de viala specifice pacientului (stabilirea listel de probleme). + Identifcarea factorior etiopatogenetici relevanti (sedina 2) Mai precis: © Sedinta 1 o Interviu clinic semistructurat sau nestructurat (pentru detalii vezi David, 2006) in urma cAruia se identifica probleme potentiale — diagnostic probabil - ale pacientului. Se poate Incepe gi direct cu SCID, dupa o scurta introducere. © Se administeaz’ probele psihologice din SEC asociate cu diagnosticul potential; unele pat fi date pentru completare acas8. + Sedinga 2: © Se administreazé SCID © Se poate continua aplicarea probelor psihologice din SEC daca acestea nu au fost completate sau daca au aparut diagnostice noi in urma administrarii SCID. + Sedinta 3: © Se integreaza datele de la SCID gi SEC pentru a se formula conceptualizarea clinica = care ne spune (1) ce probleme are pacientul, (2) de ce au aparut si (3) ce trebuie ‘facut pentru a le ameliora, iar apoi se poate implementa schema de tratament Strategii clinice de facilitare a utilizarii SCID (vezi David, 2003; 20062, 2006b) Requli faclittoare ale diaanosticarii si evaluaii clinic (1) allernarea intrebarilor deschise (mai ales la Inceput) cu intrebar stabilea unei comunicari deschise gi fluente): (2) comunicare nonverbal sdecvata; (3) reflectiri empatice frecvente; (4) atentie la ce spune pacientul, dar si la cum spune. Modul in care spune un lucru araté perspectiva lui asupra acestuia Tehnici de sparaere a rezistentelor Tn timpul interviului clinic pot 8 apara o serie de rezistente din partea pacientului si dificultat de comunicare in obtinerea de informatfi relevante pentru tratament. Sursele acestor rezistente sunt diverse: () pacientul este prea grav afectat de boala sa pentru a sustine o comunicare relevant, @) expectantele sale faiS de terapeut sau terapie sunt nesatisfacute: terapeut prea tandr/batran terapeut femeie/bairbat; cabinetul terapeutic sar&cacios/luxos etc.; (3) a fost adus impotriva vointei lui (ex., amenintat cu divortul, cu pierderea pensiel, etc.) in primul caz se apeleazA la obfinerea de informatii de la familie, rude, care trebuie apoi coroborate pentru a avea o perspectiva unitara gi a le verifica reciproc. Aceasta tehnica este utili chiar in cazul in care pacientul poate fi intervievat, pentru a compara perspectiva pacientului cu cea a familiel sau rudelor ete. nal dollea caz, spargerea rezistentelor se bazeaza pe urmatoarea regula susfinuta de studi de psihologie social’ (Gilbert $i colab.,1993): pe masura ce paciontul Impartageste clinicianului experiente personale, acesta incepe 4 fie perceput mai favorabil de catre pacient. Aceasta ‘inseamna cd este important ca paciontul sa fie siimulat s& vorbeasca, urmand ca atitudinea lul s8 se modifice pe masur’ ce impartégeste terapeutului tot mai multe elemente personale, Este indicals urmatoarea strategie clini Terapeut: - Ce probleme sunt? Pacient: - Uite ce este, nu am ceva personal cu tine, dar cred ca esti prea tandir sti ma infelegi si s& ma jut T: Din cele ce imi spuneli, infeleg c& sunteti dezamagit s& intalnii un terapeut prea tanar (reflectare empatica a rezistentei lu). P: - Da, ma asteptam la cineva mai matur, la varst& ma refer. intte/inchise (mai ales dupa vii T: + Cred cA aveti dreptate sa gandifi astfel. Toti am dori, fa necaz, s8 avem un om matur si puternic tanga noi care 88 ne ajute (suntem de acord cu rezistents lui). P:-Da T:- Am sa incere eu s8 va ajut, recomandandu-va unui coleg mai in varsta in care probabil veti avea mai multé inoredere. Dar pentru asta ar trebui s& stiu ce probleme sunt ca s8 va pot recomanda cel mai bun terapeut pentru problemele respective. Deci ce necazuri sunt? (oportunitate de dialog). P: - (de cele mai multe ori incepe 88 impartaseasca problemele personale), {nl trelea caz, mecanismul angajet pentru spargerea rezistentelor este de aceeagi factur T:- Ce probleme sunt? P:- Uite ce este, nu sunt nebun. De fapt, nici nu vreau sai fu aici, dar am vonit de gura neveste - mii. $i nu am nici o problema! T: - Infeleg c& trebuie 88 fti extrem de revoltat gi nemultumit c& afi fost adus aici (reflectarea empatica a rezistenfei pacientului). P:-Da, T: = Oricine in locul dumneavoastré ar simfi la fel. Cred ca si etl ag fi extrem de revoltat s8 fu dus undeva impotriva vointei mele (suntem de acord cu rezistenta lui). Dar oricum, cine v-a adus aici? P: - Nevasta, De o lund ma tot bate la cap s& vorbesc cu un psiholog, T:- De ce credeti c& doreste acest lucru? P: - Crede c3 am tot felul de probleme. Dar eu nu am nici una, adic& nu mei multe dec&t orice om. T: = Totusi mi se pare c& aveti o problema mai ciudata (cu umor): cu sotia dvs., ganditi cam diferit. ‘Sau ma ingel? (oportunitate de dialog). P:- A, nu cred cf aveti dreptate. Sd vedeti (pacientul Inoepe s& vorbeascd despre relalia cu sofia, rezultdnd si presupusele probleme pentru care sotia i-a cerut s& meargé la un psiholog).. ‘Asadar, tehnicile pentru spargerea rezistentelor urmeaza trei pagi principal: (1) reflectarea empatica a rezistentei pacientului; (2) abordarea indirecta a pacientului, (3) oferirea de intariri pentru implicarea pacientului in procesul de diagnostic. Il, Platforma de Psihodiagnostic si Evaluare Clinica Validate S| (PEC) Impreuna, SCID [SCID-I CV, SCID-| RVIP, SCID-| RVINP, SCID-1 RV/PS, SCID-II (incluzand chestionarul de personalitate), KID-SCID] si SEC constituie 0 Platforma de Psihodiagnostic si Evaluare Clinica Validate Stiinffic (evidence-based assessment) (PEC), cu implicafii majore asupra ‘ratamentului tulburatilor mentale, a tulburérilor care cuprind in etiopatogenezs factori psihologici si in optimizarea si promovarea sandtati. Ea reprezinta the state of the art in domeniu, in acest moment. Utlizarea PEC presupune cunostinte fundamentale de psihologie clinicd si psihodiagnostic gi se face in conditile respectarii stricte a deontologiei profesionale. Universitatea Babes-Bolyai — Institutul Intemational de Studii Avansate in Psinoterapie si Séndtate Mental Aplicati ~ are drepturile exclusive pentru Romania pentru toate variantele SCID, pentru SEC s! platforma PEC. Iv. CONCLUZII PEC (SEC + SCID) se constituie intr-o tehnologie avansatai In domeniui clinic (cercetare si practic’) care permite diagnosticul si evaluarea clinica validate stinjiic, ancorand utiizatorul in paradigma ,scientist-practitioner’, care Ti asigur’ o practica clinica validaté stintific cu eficienta maxima pe Care o permite cunoasterea actual din domeniu Pentru intrebari suplimentare si cursuri de formare in regim de educatie continua pentru utizarea PEC vezi www. psychotherapy 10 Prof, Aaron T. Beck" univ. dr. Daniel DAVID Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca Institutul Internajional de Studii Avansate de Psihoteraple gi Sandtate Mentald Aplicata viii INTERVIUL CLINIC STRUCTURAT PENTRU TULBURARILE CLINICE ALE SUGARULUI COPILULUI $1 ADOLESCENTULUI (KID-SCID) (text adaptat dupa Fredrick J. Matzner) |. Aspecte generale Interviul Clinic Structurat pentru DSM-IV, versiunea pentru Copii (KIO-SCID), este un instrument semistructurat nou, proiectat pentru a genera diagnostice pediatrice conform Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale, care are la baz varianta pentru adulti a SCID. Aceastd prima Versiune confine module pentru Tulburarile de Comportament Disruptiv, Episoadele Afective si Psihotice, Tulburarile Afective si Psinotice, Tulburarile Anxioase, Tulburarile in Legatura cu Alcoolul si ‘Substantele si Tulburarile de Adaptare. KID-SCID este destinat spre a fi administrat de catre cfinicieni specializati in séndtate mintala gi permite diagnosticarea unor tulburari psihiatrice generale gi pediatrice in conformitate cu DSM-IV, Interviul este impéift in mai multe module, fiecare modul evaluand o anumitd clasa de tulburari, Dupa secfiunea de cotare exist un interviu general, urmat de modulele de diagnostic propriu-zise. Daca cconsultafi pagina A-1, vefi vedea modul in care e construit instrumentul. Acesta cuprinde trei coloane. Pe coloana din centru sunt lstate cuvant cu cuvant criterile DSM-IV pentru fiecare tulburare. Coloana din stanga cuprinde Intrebarile amorsa, destinate s&-| ajute pe evaluator s& stabileasc’ masura in care criterile de pe coloana din mijloc sunt sau nu prezente. Este important de mentionat c& judecata/discernaméntul clinic joac’ un rol semnificativ in a stabili daca aceste crterii sunt satisfacute ‘sau nu. Cu alte cuvinte, in cazul unui copil care prezinté o dispozitie afectva depresiva (tristeje) evident’, criteriul tristete va fi cotat ca .adevarat’, chiar dac& el sau ea neagéi od s-ar simtitrisva In fine, coloana din dreapta confine rubric! in care evaluatorul poate coda raspunsurile. Raspundem mai jos cAtorva intrebari cheie privind KID-SCID-ul (pentru detalii vezi httouwww.scid4. org/scidfaq.htm).. Cine poate utiliza KID-SCID-ul? Instrumentul poate fi utiizat de orice profesionist din domeniul sandtatii mentale. El trebuie s& aiba un training adecvat. Diagnosticul la care se ajunge pe baza interviului se utlizeaza in functie de profesia de baza. Fiind un diagnostic psiniatric el poate fi ullizat formal, cu implicati legale (ex. pentru inregistrare in sistemul medical etc.), doar de c&tre medicul psiiatru. Ceilalti profesionisti din domeniul s4natafii mentale — inclusiv psihologi ~ il pot utiliza doar ca ghid pentru practica profesionala proprie gisau cercetare. De unde pot obtine KID-SCID-uI si ce tip de formare este necesar pentru a-l putea utiliza? In Romania training-ul este oferit de ,nstitutuiui International de Studii Avansate in Psinoterapie si Sandtate Mentala Aplicata’ (International Insfitute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health; www.psychotherapy.ro) care detine drepturile exclusive pentru Romania asupra acestui instrument. Institutul va permite utizarea lui gratuita pentru cercetare, in condifi clar specificate printr-o injelegere Intre institut gi utlizator. I, Recomandari privind utilizarea KID-SCID Mai jos sunt prezentate cateva recomandairi de care evaluator trebuie s& ind cont in utiizarea KID-SCID: Instrumentul este un suport in realizarea unei evaluari clinice obisnuite. Existé pericolul de a e&dea in capcana tratrii KID-SCID ca pe un chestionar, codand pur si simply réspunsurile pacientului. Acest cru este incorect. Intrebarile amorsa constituie doar directii generale pentru Stabilirea gradului de satisfacere a crteriior. In realitate evaluatorul nu pune intrebéiri, ci stabileste daca sunt prezente criterile. Astfel el ar trebui Intotdeauna s& se opreascd gi s8 citeasc& mal intal coloana centrala pentru a intelege ce trebuie s8 afle, iar apoi s& abordeze Intrebéirile amors& din acea perspectiva. Unele dintre aceste intrebari duc direct la miezul problemel. De exemplu, In cazul Tulburarii de Conduita, unul din criteri specifica: ,minte adesea pentru a obtine bunuri sau favoruri (adic’ 'escrocheaz’' pe alti. Prima intrebare amors4 evalueaz ins doar daca pacientul minte. Daca raspunsul este da’, atunci intrebarile amors& urmatoare se focalizeazd asupra aspectului central al criteriului, gi anume ,escrocarea” celorialti. Evaluator isi vor spune invariabil ,pacientul satisface crterile, asa cA a trebuit s8 marchez 3 (adevérat), dar mi-am dat seama c& de fapt nu e asa (indiferent de diagnostic)’. Acest lucru nu se va intémpla daca instrumental este administrat corect. ix Evaluatorul trebuie s8 tind cont de propriul discemamant in a stabili dac& evaluarea ca ,3° este potrivits, Prin urmare, se coteaza itemii corespunzator crterilor, nu réspunsurlle la intrebairi, Cu toate ca ‘sunt oferite intrebari structurate specifice pentru a facilita accesul la informatia diagnostic’, este important s& se inleleag’ cA evaluarile/cotirile KID-SCID vizeaza criterile de diagnostic si nu neaparat réspunsurile pacientului la intrebair. Desi majoritatea intrebarilor din KID-SCID se preteaza la réspunsuri simple de tip da’ sau ,nu’, de cele mai multe ori un ,da” neelaborat nu ofera clinicianului suficienta informatie pentru’ca el s8 poatd decide dacd un crteriu este satisfacut. De regula este nevole ca pacientul sa fie rugat s&-si elaboreze raspunsul sau sa ofere exemple specifice, Unul din punctele forte ale instrumentelor semistructurate fatd de cele structurate tine de faptul ca evaluatorul poate sd aud’ un da" ca raspuns, dar sa il respinga daca el considera acest Iucru adecvat din punct de vedere clinic. Cu alte cuvinte, interviurile complet structurate sunt obligate sa accepte un ,da’. Aceasta inseamna ca ele vor fi prea generale, vor genera prea multe diagnostice, si prea mult falsi pozitivi. In cadrul unui interviu semistructurat, judecata clinic permite clinicianului s& respinga diagnosticele care ar satisface teoretic criterile dar care, de exemplu, nu cauzeaz’ o deteriorare semnificativa. Multi copii se pot teme de clovni, dar clinicianul poate decide ca acestia nu prezintd 0 tulburare. Intiebarile amors& constituie doar sugestil. Asigurati-va c& parintele sau copilul lege intrebarile. Adesea raspunsul va fi ,uneori’, aga Incat va trebui s& mai investigati pentru a stabili de exemplu severitatea sau freoventa (ex. .Cat de des va certali? Cat de grave sunt certurile?"), Judecata clinica include si examenul statusului mental. Astfel, in cazul unui pacient care neaga problemele, dar care arata, s4 spunem, extrem de trst,criteriul de dispozitietristé poate fi considerat ca satisfacut. La fel in cazul hiperactivitatii — agitatia evidenté se poate cota cu .3° chiar dacd pacientul o neagé. Tabelul de codare/evaluare aratd astiel: 7[11213 COP PAR “ALT ‘OPT 2° Inseamna informatie insuficients’, 1” inseamné\,fals", ,2° Inseamn’ sub prag’ (acordati atentie acdsTer TUbrici, majortatea sitvafilor de fidelitate scdzuta apar atunci cand un pacient ests cu putin sub sau putin deasupra limite), iar 3 Inseamnd ,adevarat cu siguranta”. Mai precis: 2 = Informatiaeste inadecvata pentru a cota criteriul cu 1, 2 sau 3 De exemplu, se neaga prezenta unui anumit simptom, care este Ins& sugerat de biletul de trimitere sau de internari anterioare. Atunci cnd informati ulterioare permit recodarea crterlului, se taie peste \2Lsi se Incercuieste evaluarea corectd. De exemplu, itemul poate fi recodat in urma discutilor cu famila sau un terapeut anterior care confirma prezenta simptomului respect. 1 = Absent sau Fals Absent. Simptomul descris tn eriteriu este in mod clar absent (de ex,, nu existé nicio dovad’ de simptome-de fobie sociald) Fals. Afirmatia din oriteriu este in mod clar falsa (de ex., este prezent doar unul din patru simptome necesare) 2 Sub nivelul prag Pragul pentru criteriu este aproape atins (ex., simptomu-este.prezent, dar nu este suficient de sever pentru a produce o afectare sau un distres marcat) 3= Nivel prag sau Adevarat Nivel prag. Pragul pentru criteriu este atins (ex., se admite existenta unui simptom si se ofera un exemplu convingétor) sau este depasit (ex., sunt oferite mai multe exemple convingéitoare, in numeroase contexte). Cotarea cu 3" este justiicats doar daca s-a abfinut_o descriere sau un exemplu concludent sau daca existé dovezi, din comportamentul in timpul interviulul sau surse;té emul satistace criferile necesare cots cu 3". a x Exemplu: Pagina F21: daca itemul ,Criteriile A, B, C, D, E si F pentru Tulburarea de Stres Posttraumatic sunt codate cu 3” este adevarat, él se coteaza cu .3” (nivel prag sau adevarat), si se va pune diagnosticul de Tulburare de Stres Posttraumatic. Daca itemul nu este adevarat, el va fi cotat cu,1" (absent sau fals) gi se va trece la evaluarea Tulburari de Anxietate Generalizata (pagina F23). Randul ,COP" din tabel este pentru codarea pe baza interviului_cu copilul si include toate sursele de informal din timpul interviului cu acesta, inclusiv, asa cum am arafal mai sus, observatille evaluatorulul asupra copilului. De Ta 9 ani Th SUS, un copil poate raspunde de obicei la intrebarile - CU c&E Copilul este mai mic, cu alat va veti baza mai mult pe observatii pentru a stabil ‘alisfacerea criterlor. oS Les —Rardul ,PAR® este pentru interviul cu patintele. Din nou, bazati-va pe judecata/discemamantul dlinic, nu doar pe un da" seu ,nu™ain- partea parintelui. Mai ales in cazul copiilor mici, este recomandabil s& intervievati pariptele sl.copilul Impreun’, Punefi intrebari parintelui gi codati pe linia »PAB®.in timp ce observati capilul gi codati pe linia COP”. ALT" (je. ,altole") se referd la TOATE celolalts surse de informatie, ca de exemplu, fise medicale vechi, rapoarie ale profesorilor, prieteni, membri ai familie, ete La nur (ce_,optim’) clinicianul sintetizeazd toaté informatia adunaté. Dac apar contradict, rimane [a latitudinea acestuia s& decida in ce masur copilul Satisféce cu adevarat crilesiile. Exact ca Tn orice interviu clinic obignuit! Deoarece nimeni nu define un algoritm pentru a combina informafileobfiute de la pari, profesow9icopl, acest luory-depinde-de dumneavoasta Tineti minte ca ee ea tran copil.ca.avand probleme, dar este vorba de doud egantioané de 10% diferite! Far suprapuneri! Rubrica/,OP7” este cea caré—— se utilizeaz4 pentru a stabili daca pacientul prezinta tulburarea. el Incercati sa realizati un interviu c&t mai natural posibil. Citirea intrebétilor amorsa intr-un mod rigid ca_gi cum ar fi un sondaj.de opinie va plictisi repede. Utlizali Secfiunea Imagine de Ansamblu pentru a cunoagle copilul mai bine si incercali s& 0 parcurge ca pe o simpla discutie. NU puneti o Intrebare al c&rei rAspuns 1! siti deja. Adesea p&rintele sau copilul va va oferi gi alte informatii atunci ‘cand réspunde la 0 intrebare (de ex., la intrebdirile despre casmaruri ispunde ca nu doarme bine). De asemenea, in cazul intrebarii pentru Opozitionismului Provocator privind blamarea celorilti, copllul poate oferi singur informatia c& nu minte niciodata. Prin urmare, nu va mai fi nevoie s& puneti Intrebarea referitoare la minciuna din secjiunea pentru Tulburarea de Conduit Acordati o atentie deosebita instructiunilor din subsolul rubrioli de codare. Dacd obtineti un .1" intr-un punct cheie, putefi sari peste restul modululu. La inceputul anumitor module se poate bifa .nu" gi trece peste modul in intregime. Modulul referitor la consumul de substanje / alcool (G) reclama, de asemenea, 0 atentie deosebit’. Codarea se face difert, find prezentata la final. Aceast& sectiune este complicata, iar clinicianul trebule sa se asigure cd stie ce face. Desi KID-SCID-u! complet este foarte lung, se Intémpla rar ca un interviu s& dureze mai mult de saizeci de minute. KID-SCID este conceput pentru a fi ugor de tolerat de catre copii, Intrebérile sunt naturale gi ibiltatea de a sari peste unele sectiuni pentru a scurta lungimea interviului. De exemplu, dacd un copineage orice consum de substanje sau alcoo), aceste secfuni sunt complet ignorate. a — Ill, Caracteristici psihometrice ale KID-SCID tn procesul de elaborare KID-SCID au fost generate date pilot pentru a determina dacd fidelitatea inter-evaluatori e adecvatd. Datele au indicat o fidelitate interevaluatori excelenta in cazul modulului Comportament Disruptiv, obtinandu-se un coeficient de 0.84 pentru Tulburarea Opozinismuiu! Provoctor ! Tuburarea de Conduit, respect de 1 pent ADHD: in cadrul unui studiu preliminar care a avut ca obiectiv evaluarea fidelitfi test-retest pentru diagnosticele de Comportament Disruptiv si Anxietale intr-o populatie ciinicd. (Matzner, Silva, Silvan, Chowdhury, & Nastasi, 1997), s-au obtinut urmatoril coeficienti kappa: + Tulburéri de Comportament Disruptiv: Tulburarea de Hiperactivitate gi Deficit Atentional: 0.84; Tulburarea de conduita: 0.84; Tulburarea Opozitionismului Provocator: 0.63. + Tulburéri anxioase: Fobie Sociala: 1.0; Tulburare de Anxietate de Separare: 0.66, $i Tulburare de Stres Posttraumatic: 0.44. xi In prezent se aflé in desfégurare un studiu mai extins, implicénd un numar mai mare de copii din fiecare grup de varst8. Pe baza informalillor de care dispunem, putem spune c& acest instrument este promitétor in raport cu scopul cdruia i se adreseaza ‘in Romania KID-SCID a fost adaptat de 0 echip& de profesionisti de la Insfitutul de Studit ‘Avansate in Psihoterapie si Sandatate Mentala Aplicata si utlizat intr-o serie de studi clinice controlate (vezi www. psychotherapy 10), datele de fidelitate si validtate obtinute fiind comparabile cu cele ale versiunilor in mba engleza. De exemplu, coeficienti de concordanfé inter-evaluatori pentru versiunea in imba roman a KID-SCID sunt cupringiintre 69- 95. BIBLIOGRAFIE APsyA (1994). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (fourth edition), American Psychialric Association: Washington. Beck, J.S. (1995). Cognitive therapy: Basics and beyond. New York: Guilford Press. Bolosiu, H.D. (1990). Semiolagie medicald. Cluj-Napoca: Medex, David, D. (2003). Castele de nisip. Bucuresti: Editura Trtonic. David, D. (2006). Metodoloaia cercetari clinica, Fundamente. Iasi: Editura Polirom David, D (2006a). Psinologie clinica gi psinoterapie. Fundamente. lag: Editura Polirom. David, D. (20066). Tratat de psihoterapii coanitive si comportamentale. lagi: Editura Polirom. Ellis, A. (1994). Reason and emotion in psychotherapy. New York: Carol Publishing Group. Gilbert, D. T., Tafarodi, R. W., & Malone, P. S. (1993). You can't not believe everything you read journal of Personality and Social Psychology, 65, 221-233. Kaplan, H.L., si Sadock, B.J. (1998). Kaplan and Sadock’s Synopsis of Psychiatry: Behavioral Sciences, Clinical Psychiatry, 8th Edition. Baltimore : Wiliams and Wilkins, Price, R.H., si Lynn, S.J. (1984). Abnormal psychology in the human context. The Ilinois: Dorsey Press, Selye, H. (1976). The stress of life, New York: MeGraw-bil USDHHS (1998). ‘Mental health: A report of the sutgeon general-Executive Summary, Rockville, MD: U.S. Deparment of Health and Human services, Substance Abuse and Mental Health Services Health, National Institute of Mental Health, INTERVIUL CLINIC STRUCTURAT PENTRU. TULBURARILE CLINICE ALE SUGARULUI, COPILULUI $1 ADOLESCENTULUI KID-SCID Denise Hien, Ph.D; Fredrick J. Matzner, M.D. Michael B. Frist, M.D.; Robert L. Spitzer, M.D. Miriam Gibbon, M.S.W.; si Janet B.W. Williams, D.S.W. Studiu: Subiect: Surse de informatie (bifafi tot ceea ce corespunde) Consultare cu: Editat si verificat i Studiu nr.: Evaluator nt.: Evaluatorul este: Intervievator 1 Observator 2 Data interviuluis = = Zi Luna An Evaluare: Tnigiaks 1 Reevaluare 2 Ora inceperii incheierii interviului Subiect Parinte / Parinti Profesori Alte persoane (inclusiv cadre medicale, fisa medicala) Data: INTERVIUL CLINIC STRUCTURAT PENTRU TULBURARILE CLINICE ALE SUGARULUI, COPILULUI $I ADOLESCENTULUI KID-SCID Cuprins Modul Fisa rezumativa Intrebari Imagine de ansamblu Tulburétile de comportament disruptiv - Modulul A ‘Tulburarea de hiperactivitate / deficit de atentie Tulburarea opozitionismului provocator Tulburarea de conduit Episoade afective - Modutul B Episodul depresiv major curent Episodul maniacal curent Episodul hipomaniacal Tulburarea distimica Tulburarea afectiv’ datorati unei conditii medicale generale Tulburarea afectiva indusi de o substanta Speciticanfi pentru episoadele afective Simptome psihotice - Modulul C Idei delirante Halucinatii Alte simptome Simptome negative Tulburiri psihotice - Diagnostic diferenfial Modulul D Schizofrenia Tulburarea schizofreniforma Tulburarea schizoafectiva Tulburarea deliranta ‘Tulburarea psihotic3 datoratd unei conditii medicale generale Tulburarea psihotica indusi de o substanté Tulburarea psihoticd FAS ‘Tulburarea afectiva curenti - Diagnostic diferential Modulul E Tulburarea bipolara I ‘Tulburarea bipolar’ II Alte tulburiri bipolare Tulburarea depresiva majora Alte tulburiti depresive Evolutia longitudinala a dispozitiei afective Subclasificarea episodului curent Pagina i Imagine de ansamblu 1 AL A8 All BI B6 B10 BI4 BI8 B20B22 cL C4 C6 cs DI D7 D9 D10 DI4 DI6 Dis EI E2 E3 Ea BS E6 ET Tulburari anxioase - Modulul F Anxietatea de separare Fl Fobia sociala F5 Fobia specifica FB Tulburarea obsesivo-compulsiva FI2 Tulburarea de stres posttraumatic FI6 Tulburarea de anxietate generalizata F23 Panica 26 Agorafobia fird istoric de panic& F31 Anxietatea datoraté unei condifii medicale generale F34 Tulburarea de anxietate indus de o substanta F36 Tulburarea de anxietate FAS F38 Tulburarile in legaturd cu o substanta - Modulul G Tulburerile legate de consumul de alcool GI Dependenfa de alcool G2 Abuzul de alcool G ‘Tulburarile datorate consumului de substante ne-alcoolice G0 Abuzul de substante Gal Tulburarea de adaptare - Modulul H KID-scID Fgh eezumativa i FISA REZUMATIVA KID-SCID informatie absent sub prag_ nivel inadecvata prag TULBURARILE DE COMPORTAMENT DISRUPTIV Tulburarea hiperactivitate /deficit de atentie 2 1 2 3 (ayy Subtip: 1 | Tipul predominant de inatentie 2. | Tipul predominant hiperactiv-impulsiv 3. | Tipul combinat Tulburarea opozifionisnmul provocator 2 1 2 3 (A10) Tulburarea de conduits 2 1 2 3 (ais) Subtip: 1] Tipul cu debut in adolescents 2 | Tipul cu debut in copilarie KIp-scID Fgh rezumativa i informatie absent subprag_—_ nivel . inadecvatd prog ‘TULBURARILE AFECTIVE Tulburarea bipolars 2 1 2 3 0) Episodul curent: 1 | maniacal 2 | mixt 3. | hipomaniacal 4 | depresiv major 5} nespecificat 1 | nici melancolic nici atipic 2. | euelemente melancolice 3. | cwelemente atipice Severitatea episodului curent: 1 | usor 2 | moderat 3 | sever, fird elemente psihotice 4 | cuelemente psihotice congruente cu dispozitia 5_ | cuclemente psihotice incongruente cu dispozitia 1 | cuciclare rapids Tulburarea bipolara I (E2) 1 | hipomaniacala 2 | depresie majora. ———— 1. | nici melancolica nici atipica 2. | cuclemente melancolice 3, | cuelemente atipice 1 | cuciclare rapida Kip-scip igh rezumativs i TULBURARILE AFECTIVE Alte tulburéri bipolare (3), informatie absent sub prag_—_ nivel inadecvat’ prag 2 1 2 3 oc tulburarea ciclotimica episoade hipomaniacale intermitente episod maniacal sau hipomaniacal suprapus peste o tulburare psihotica ‘Tulburarea depres (EA) sivi majord 2 1 2 3 oo (Bi?) usoara moderata severd, fird elemente psihotice ccu elemente psihotice congruente cu dispozitia cu elemente psihotice incongruente cu dispozitia nici melancolica nici atipic& cu elemente melancolice cu elemente atipice 2 1 2 3 Tulburarea distimica 2 1] debut timpuri 2 | debut tardiv 1 cuciclare rapida KID-ScID. Fig rezumativa iv informatie absent subprag nivel inadecvat prag TULBURARILE AFECTIVE Allte tulburari depresive 2 1 2 3 (5) pe 1 | tulburarea depresiva posipsihoticd a schizofteniei 2. | episoade hipomaniacale intermitente 3 | episod maniacal sau hipomaniacal suprapus peste o tulburare psihotica 4 | tulburarea depresiva minoré 5 | tulburarea depresiva recurenti de scurta durata Tulburarea afectiva datoraté unei conditii 1 2 3 ‘medicale generale (B19) Specitficat: ——— 1 | ewepisod asemanator depresiei majore 2. | cuclemente depresive 3. | eu elemente maniacale 4_ | cuelemente mixte Tulburarea afectiva indust de o substan 2 1 2 3 B21) — 1 | cuelemente depresive 2 | cuelemente maniacale 3_| euelemente mixte KID-ScID Figd rezumativa v informatie absent sub prag nivel inadecvata prag SCHIZOFRENIA SI ALTE TULBURARI PSIHOTICE Schizofrenia ? 1 2 3 (3) = | 1 | tip paranoid 2 | tip catatonic 3 | tip dezorganizat 4 | tip nediferentiat 5. | tip rezidual ‘Tulburarea schizofreniforma ? 1 2 3 On) el 1 | cuelemente de prognostic bun 2. | fra elemente de prognostic bun ‘Tulburarea schizoafectiva 2 1 2 3 i) 1 | tip depresiv 2. | tip bipolar Tulburarea deliranta 2 1 2 3 ony Tulburarea psihotica scurta 2 1 2 3 (p13) KiD-ScID Fgh eozumativa vi informatie absent —subprag nivel inadecvata prog SCHIZOFRENIA $1 ALTE TULBURARI PSIHOTICE (continuare) Tulburarea psihoticé datorata unei conditii ? 1 2 3 medicale generale (DIS) Specificati pL _ OO 1 | cuidei detirante 2 | cuhalucinatii Tulburarea psihotica indus de o substant& ? 1 2 (17) Specificati: 1 | eu idei detirante 2 | cuhalucinasii Tulburarea psihotica FAS 2 a 2 (D18) KID-SCID isd rezumativa vi informatie absent sub prag__ nivel inadecvatt prag ‘TULBURARILE ANXIOASE Anxietate de separare 2 1 2 3 (Fa) Fobie social 2 1 2 3 (F7) Fobie specifica 2 1 2 3 10) Tulburare obsesivo-compulsiva 2 1 2 3 15) Stres posttraumatic 2 1 2 3 (F21) Anxietate generalizati 1 2 3 (F25) Panicé (30) 1 | Para agorafobie cu agorafobic Agorafobie fart istoric de panicé 2 1 2 3 (32) KID-ScID informatie absent inadecvati TULBURARILE ANXIOASE (continuare) Tulburare anxioasi datoratd unei condifii 2 1 medicale generale (F35) _—— 1 | cuatacuri de panic& 2. | cuanxietate generalizats Tulburare anxioasi indus de o substanta ? i (E37) 1 | cwatacuri de panica 2 | cuanxietate generalizaté Tulburare.anxioasi FAS 2 1 (38) igh rezumativl vit sub prag nivel prag =| °° °° Kip-scip TULBURARILE IN LEGATURA CUO SUBSTANTA Alcool (G5-G9) Sedative-hipnotice-anxiolitice (G17-G23) Cannabis (G17-G23) Opiacee (G17-G23) Cocains (G17-G23) Halucinogene!PCP (G17-G23) Polisubstants (G17-623) Alte substange (17-623) TULBURARE DE ADAPTARE. (H2) Alti TULBURARE DE PE AXA DSM Specificat informatie inadeovata absent abuz Fgh cezumativa ix dependent KID-ScID Fish rezumativa x DIAGNOSTICUL PRINCIPAL PE AXA 1 - adici, tulburarea care este (sau ar trebui si fie) in centrul atentiei: DIAGNOSTICUL INTERVIEVATORULUI, DACA E DIFERIT DE DIAGNOSTICUL KID- SCID: KID-ScID Fgh rezumativa xi AXA V A DSM-IV: Sala de evaluare global a functionatii Functionarea psihologicd, sociala si profesional se consider’ pe un continuum ipotetic de sindtate-maladie mentali. Nu se inchide deteriorarea in funejionare datorata restricfilor somatice (sau de mediu), Indicati codul pottivit pentru cel mai SCAZUT nivel de funcfionare de pe parcursul sAptimanii cu CEA MAI SLABA funcfionare din ultima lun’. (A se utiliza coduti intermediate, cfnd sunt corespunzatoare, de ex., 45, 68, 72). 100 | Functionare superioara intr-un Jarg domeniu de activititi, problemele de viata nu par a fi scApat 91 vreodati din mand, este clutat de alfii pentru multele sale calitati. Nici un simptom, 90. Simptome absente sau minime (de ex., anxietate usoard inaintea unui examen), bund functionare in | toate domeniile, interesat si implicat intr-o gama larga de activitati, eficient social, satisfacut in 81 general de viafa, nu mai mult decdt probleme sau preocupari cotidiene (de ex., 0 cearté ocazionala cu membrii familie). 80 Daci sunt prezente simptome, acestea sunt reacfii de asteptat st tranzitorit la stresori psihosociali | (de ex., dificultsti in concentrare dupa 0 cearti in familie); nu mai mult decd o usoara deteriorare in 71 functionarea social, profesional sau scolari (de ex., rimanete in urm temporara in activitatea scolara). 70 Cateva simptome usoare (de ex., dispozifie depresiva si insomnie usoara) sau alte dificulta | functionarea sociali, profesionala sau scolara (de ex., chiul ocazional ori furt din cast) dar, in 61 general, functionare destul de bund, are cAteva relafii interpersonale sernnificative. 60 Simptome moderate (de ex.,afect plat i limba] circumstantial, atacuri de panicd ocazionaie) ORL | dificult&ti moderate in functionarea social, profesionala sau scolar’ (de ex., putini amici, conflicte 51 cu egalii sau eu colaboratorii). 50 Simptome severe (de ex., ideatie suicidara, ritualuri obsesionale severe, furturi din magazine), ORT | deteriorare severi in functionarea socialA, profesional sau scolar (de ex., nici un fel de amici, 41 incapabil si menfind un serviciu), 40. 0 oarecare deteriorare a sim{ului realititii sau in comunicare (de ex., limbajul este uneori ilogic, | obscur sau irelevent) ORI deteriorare majora in multe domenti, cum ar fi serviciul sau scoala, 31 relatiile de familie, judecata, gindirea sau dispozitia (de ex., omul depresiv evit& amicii, igi neglijeaza familia, este incapabil si munceasc&; copilul bate copiti mai mici ca el, este sfiditor acasd, lipseste de la scoala). 30 Comportamentul este considerabil influentat de idei delirante sau de halucinatii ORI existi 0 | serioasi deteriorare in comunicare sau in judecati (de ex., tneori este incoerent, actioneaza in mod 21 flagrant inadecvat, are preocupiri suicidare) ORI este ineapabil si functioneze in aproape toate domeniile (de ex., sti in pat toatd ziua, nu are serviciu, locuinta sau amici). 20 Un oarecare pericol de a se vatima pe sine sau pe alfii (de ex,, tentative de suicid fra urmarirea | clara a morfii, frecvent violent, excitajie maniacala) ORI ocazional incapabil si mentind un 11 minimum de igien personal (de ex., miroase a tecale) ORI deteriorare flagranti in eomunicare (de ex., extrem de incoerent sau mut), 10 Pericol persistent de vitimare severd a sa sau a altora (de ex., violenti recurenta) ORT | incapacitatea de a menfine o igien’ personal minima ORI act suicidar sever cu do 1 amuri, fa clara de 0 Informatie inadecvata. KID-SCID Imagine de ansamblu 1 IMAGINE DE ANSAMBLU ti voi pune niste intrebari despre diferite probleme pe care se poate s& Te fi avut si voi lua notite pe masura ce inaintam. Ai intrebar inainte s& fincepern? DATE DEMOGRAFICE SEX: 1. masculin 2. ferninin ETNIE: Citi ani ai? VARSTA: ee Aj frati sau surori? (Ai copii? Cai?) Unde locuiesti? — Cine mai locuieste ou tine? a EDUCATIE $I ISTORIC EDUCATIE: 1. invaimant de masa PROFESIONAL 2. scoala speciala La ce scoala mergi? in ce clasi esti? a Clasa: Esti la 0 scoala obisnuita sau la 0 scoala speciald ajutitoare? Ai fost repetent/a? (Cand?) (De céte Num&r de ani ori?) repetati: Ai renuntat la scoala sau ai incetat si mai mergi pentru un timp? De ce? Kip-scip Aj lucrat vreodaté? Ce anume ai Tucrat? Lucrezi acum? DACA DA: De cit timp lucrezi acolo? Ce fel de mune ai ficut? IMAGINE DE ANSAMBLU A BOLII CURENTE DATA INTERNARII iN INSTITUTIE (INTERNAT SAU AMBULATOR) PENTRU BOALA, CURENTA Cand ai venit fa (spital, clinica, medic)? ACUZE PRINCIPALE $I DESCRIEREA PROBLEMEI CARE CONSTITUIE MOTIVUL PREZENTARII Co te-a determinat si vii aici (de aceasti dati)? (Care ¢ problema principala care te deranjeaza?) DACA NU DA DETALII DESPRE PROBLEMA: Spune-mi mai multe despre aceasta. (Ce vrei s& spui prin...) Imagine de ansamblu 2 Numar de siptimani de ta internare 1.<1 siptimé 2. 1-4 stiptimani 3.>4 siptimani KID-SCID DEBUTUL BOLII CURENTE SAU ACCENTUAREA ACESTEIA De cind a inceput problema? (Cand ai observat pentru prima dati 8 ceva mu ein regula?) Cand te-ai simfit bine ultima data? SIMPTOME NOI SAU RECURENTE Este ceva nou sau ceva ce ai mai avut si inainte? (Ce te-a determinat si cau ajutor acum?) FACTORI DE MEDIU $1 POSIBILI FACTORI DE PRECIPITARE AI BOLII CURENTE SAU AL ACCENTUARII ACESTEIA (UTILIZATI ACESTE INFORMATII PENTRU CODAREA AXEITV) Cum era viafa ta cand au inceput problemele? $-a intémplat ceva sau s-a schimbat ceva cdnd au inceput toate acestea? (Crezi ci acestea au vreo legituré cu BOALA ta CURENTA?) CURSUL BOLI CURENTE SAU AL EXACERBARII Ce s-a intémplat dup’ ce a inceput? (Au mai inceput si te supere si alte Iucruri?) De cénd a inceput, cand te-ai simtit cel mai ru? DACA DE MAI MULT DE UN AN: Cand te-ai simrit cel mai ru in ultimul an? Imagine de ansamblu 3 KID-ScID ISTORICUL TRATAMENTULUT Cand ai fost pentra prima data la cineva datorité unor probleme emotionale sau psihiatrice? (Pentni ce anume? Ce fel de tratament ai urmat? Ce medicamente ai luat?) (POATE FI UTILIZAT , TRASEUL, BIOGRAFIC” DE LA PAGINA 6 A PREZENTARII GENERALE PENTRU A REZUMA OISTORIE COMPLICATA DE PSIHOPATOLOGIE $I TRATAMENT) Aj fost vreodata pacient/& al unui spital de psihiatrie? DACA DA: Pentru ce anume? (De cate ori?) DACA OFERA UN RASPUNS INADECVAT, PROVOCATI-LIO CU BLANDETE: de ex., Nua fost pentru altceva? Oamenii nu merg de regula la un spital de psihiatrie doar pentru c& sunt obosifi sau nervogi ALTE PROBLEME CURENTE Aiavut alte probleme in ultima luna? Cum te-ai simfit? (Fericit, trst, furios, speriat?) Ai fost sindtos/s vedlere fizic? Tei vreun medicament sau vitamine (altele decat cele despre care mi-ai spuss deja)? (Ai avut vreo problema medical?) UTILIZATI ACESTE INFORMATII PENTRU CODAREA AXEIIIT. atoasi din punct de Ct de nnult (alcool) ai baut (in ultima una)? Ai consumat droguri! medicamente (in ultima fun)? (Dar marijuana, cocaind, alte droguri) Imagine de ansamblu 4 Numar al spitalizarilor 0 anterioare (nu inckudefi 1 transferurile): 2 3 4 5 (sau mai multe) KID-ScID. FUNCTIONAREA SOCIALA CURENTA ‘Cum ifi petreci timpul liber? Cu cine ifi petreci timpul? CEL MAI PROBABIL DIAGNOSTIC CURENT: DIAGNOSTICE CARE TREBUIE EXCLUSE: Imagine de ansamblu 5 KID-ScID Imagine de ansamblu 6 ‘TRASEUL BIOGRAFIC Varsta Eveniment ‘Simptome sau conditie ‘Tratament (au data) Kip-sciD Tulburarea ADAD Curentie ‘Tutburarile de comportament disruptiv AY A. TULBURARILE DE COMPORTAMENT DISRUPTIV iN ACEASTA SECTIUNE SUNT EVALUATE ADHD, ODD $1. CD SINDROMUL HIPERACTIVITATE-DEFICIT DE ATENTIE ACEASTA SECTIUNE PRESUPUNE CA SIMPTOMELE SA FIE PREZENTE DE CEL PUTIN 6 LUNI, INTR-UN GRAD CARE ESTE DEZADAPTATIV $I DISCREPANT IN RAPORT CU NIVELUL DE DEZVOLTARE. TREBUIE SA APARA iN CEL PUTIN 2 LOCURL. SINDROMUL ADHD CURENT igi voi pune céteva intrebari despre felul in care te port Lucrurile marunte care se intmpla in CRITERIU ADHD. AL: Inatentie: Cel putin gase din unmatoarele simptome de inatentie au persistat eel putin sase luni intr-un grad care este dezadaptativ gi discrepant in raport cu nivelul de dezvoltare: (a) este usor de distras de stimuli jurul t3u te fac sf pierzi firal (suit irelevanti cop te opresti) in coea ce faci? (Iucruri nae precum zgomotele de afar, masinile oot care trec Sau oamenii care vorbese?) (daca da, ce se intémpla?) Odata ce ai pierdut firul, eat de grew iti este (cat de mult timp if ia) ea 88 re lace Piceai? DACA DA: Se intémpla acest Iuera (de 6 luni)? Se pling ceilalti oameni, de exemplu_ _(b) adesea nu pare a asculta pitintii sau profesorii,c& nu asculfi? iti cind i se vorbeste direct cor Gai seama des ci nu ai ascultat ceca ce mae yumea altcineva? spunea altcineva? ar DACA DA: Se intémpla acest Iueru (de 6 luni)? iti este dificil si fii atent Ia scoala? Dar _(c) adesea are dificultati in nd ifi faci temele? $i cnd te joci sau sustinerea atentiei asupra cop faci ceva ce fi place cu adevirat... este sarcinilor sau activititilor de joc FSR ‘greu s& te concentrezi fa ceea ce faci on chiar gi atunci? DACA DA: Se intmpla acest lucru (de 6 lunij*? + xprimati prnt-o expresie din care subicetl $8 injeleagi e& se refed la ultimele 6 luni (de © acest an geolar” et.) inadgevatd Imabsent sau fl 2=sub prag vel prog sau adevirat in august” sau yin tot xaD-sc1D ‘*Tutburarea ADHD Tulburirile de comportament disruptiv A2 Curent Faci multe greseli din neatentie (6) esueaza adesea ina da (prostesti, stupide)? atentia cuvenita detaliilor ori cor face erori prin neglijenta in PAR Se enerveaza des pe tine profesorii sau efectuarea temelor scolare, la on ‘pirinfii pentru neglijenti sau pentru ci serviciu sau in alte activit3ti iti mici detalii (lucruri) atunci cand lucrezi? Pofi s& imi dai un exemplu? DACA DA: Se intimpla acest lucru (de 6 luni)*? — Este dificil s& organizezi (st faci) (©) adesea are dificultati in Tucrari care au mai mulfi pagi sau pe _organizarea sarcinilor gi cop care trebuie si le faci intr-un anumit —_activitafilor ow fel? Lucruri ca respectarea unei refete... ae _ ovr sau un proiect de la scoala... sau asamblarea unui model sau a unei jucsrii? Care din lucrurile de acest tip sunt dificile pentru tine ? DACA DA; Se intampla acest lucru (de 6 luniy*? ‘Ai probleme in a-ti aminti lucrurile pe _(f) adesea este uituc/8 cu privire care trebuie sa le faci intr-o 2i? la activitatile cotidiene or "AR ALT Ce fel de lucruri uiti adesea? oor Se pling adesea profesorii sau parinfii cA uiti anumite hucruri? DACA DA: Se intampla acest lueru (de 6 tuni)*? * Exprimati printr-o expresic din care subiectl <8 fnjeleagl c& se refer la ultimele 6 toni (de ex., din august” sau acest an scolar” ete.) 2ninformatie inadeevats.I=absent sau fals 2=sub prog 3-nivel prag sau adevirat KID-ScID #Tutburares ADIID Curentie Pierzi adesea diverse lucruri? Ce fel de Iweruri? DACA NU: se plang patinii tai c& {ntotdeauna ifipierzi lucrurile? DACA DA: Se intampla acest Iuera (de 6 luni)? Este dificil s& duci fa bum sfargit Tucrurile pe care tile cer alfi si le faci? Se plang profesorii sau parintii c& trebuie mereu sé {fi reaminteasca si termini atunei cénd iti faci temele sau alte sarcini? DACA DA: Spune-mi mai multe despre asta... de ce se intémpls? Pentra cc ou vrei si faci? Sau nu intelegi ce trebuie sa faci? DACA DA: Se intimpla acest lucru (de 6 luni)? incerci adesea sé nu temele, chiar gi atunci cénd parintii sau profesoriiIsi doresc mult ca tu si fncerei? Este greu s& continui si lucrezi atunci cfind ii faci teme care presupun un timp mai indelungat? Este dificil si invetiednd esti la scoala? Ai dificultai cand trebuie s& incepi si faci diferite sarcini la scoall sau temele de casi? DACA DA: De ce se intémpla acest Incru? Poti si fmi dai un exemplu? DACA DA: Se intémpla acest luera (de 6 luniy*? * Expeimati avest an scolar” ete.) ‘informajie nadeevatd I=absent sau als 2=sub prag. 3nive p (g) adesea pierde hicruri necesare pentru diferite sarcini sau activititi (de ex., jucdrii, teme pentru acasi, creioane, crf, instrumente) (h) adesea nu se conformeaza instructiunilor si este incapabil/a si-si termine temele pentru casi, sarcinile casnice sau obtigatiile la locul de munca (nedatorate comportamentutti opozitionist sau incapacitatii de a infelege instructiunile) (i) adesea eviti, se opune, nu este dispus/d si se angajeze in sarcini care necesita un efort mental susfinut (cur ar fi cefectuarea temelor in clasi sat avast) CEL PUTIN 6 DIN SIMPTOMELE DE LA Al (INATENTIE) CODATE , 3” sa adevirat ‘Tulburdrite de comportament disruptiv cop PAR ALT ort cor PAR ALT opr cor PAR ALT. ort Aa nto expresie din care subiectl $8 infeleagl c8 se referd la ultimele 6 luni (de ex, din august” sau 4 t cree Stites not KID-SCID iburarea ADED Curentie iti voi pune in continuare intrebari despre momentele in care esti prea avtiv/a sim care fi-e greu sh sti linigtiva. Este foarte greu pentru tine si stai linistit/& mai mult decdt céteva minute? Ceilalti, de exemplu profesorii sau paringii, if spun adesea s& stai linistiv& sau s& nu te mai agiti? (pentru adolescenfi) Daci esti undeva ‘unde trebuie s& stai linisti@, incepi si simfi cd nu ai stare ca gi cum ai avea nevoia de a te misca? DACA DA: Se intampl acest Iucra (de 6 luni) Te ridici de multe oti de fa locul tu And nu ar trebui? Paring sau profesorii trebuie s& ii spund adesea si te agezi la loc? DACA DA: Se intdmplé acest lucru (de 6 tuni)*? Alergi mult in locuri in care nu ar trebui sé faci asta... ca de exemplu in casi sau in clas® sau intr-un magazin? ‘Te caferi sau sari pe lucruri... ca de ‘exempt pe mobila sau pe banca? Des? Parintii sau profesorii trebuie s8 iti pum tot timpul s& 0 iei mai usor.. niu mai alergi... s& nu te mai cajeti pe Iucruri? DACA DA: Se intdmpli acest lucra (de 6 himi)*? * Expritnati printr-o expresie din care subiectul si infeleagi c& se reerd la acest an scolar” ete.) A2. Hiperactivitate- Impulsivitate: Cel pufin sase din urmatoarele simptome de hiperactivitate-impulsivitate au persistat cel putin sase luni intr tun grad care este dezadaptativ gi discrepant in raport cu nivelul de dezvoltare: HIPERACTIVITATE: (a) adesea se joack cu mainile sau cu picioarele sau se foieste pescaun (b) adesea igi piriseste locul in clas sau in alte situafii in care este de dorit sa ramand asezat (©) adesea alearga sau se caftirl excesiv de mult, n situatti in care acest lucru este inadecvat (Ia adotescenti sau la adulfi, se poate limita la senzatia subiectiva de neliniste) ‘informatie inadeevati Teabsent sau fals 2=sub prag Snivel pag sau adevarat ‘Tulburdrile de comportament dist CoP. PAR ALT ort cop PAR ALT opr cop PAR ALT. Pr ultimele 6 luni (de ex. din august” sau tn tot KID-ScID ‘Tulburarea ADED Curentie Irie greu sf te joci in liniste? igi spun ceitalfi cd esti prea zgomotos? DACA DA: Se intimpla acest lneru (de 6 tuni)*? Esti un copil c&ruia ti place s& alerge tot timpul? Care jocuri iti plac mai mult: cele in care stai agezat/a site joci sau cele in care poti alerga? DACA DA: Se intampla acest lucrt (de 6 tuni)*? Ceilalti spun c& vorbesti tot timpul? Crezi ca vorbesti prea mult? {fi spun adesea ceilalti s& taci? DACA DA: Se intémpli acest lueru (de 6 luni)*? Spui adesea réspunsu! in clasi fnainte ca profesonul sa igi fi terminat ‘ntrebarea? (Trebuie mereu sa iji aminteasca profesorul si ridiei mana gi s& astepti pana esti numit/82) DACA DA: Se intémpla acest lucru (de 6 luni*? Este greu sd iti astepti rindul cind te joci sau ednd stai la coada? (Ce se intémpla atunci cand trebuie si ‘i astepti randul? Povesteste-mi despre aceasta). DACA DA: Se intémplt acest lueru (de 6 luni)*? * Exprimati pritr-o expresie din care subiectal st acest an scolar” etc.) (@) adesea are dificultati in a se jjuca sau in a se angaja in activitati distractive in finiste (e) este adesea ,in continua igcare” sau actioneaza ca gi cum ar fi Impins de un motor” (® adesea vorbeste exeesiv de mult IMPULSIVITATE: (g) adesea ,tranteste” rispunsuri inainte ca intrebarile si fi fost complet formulate (h) adesea are dificultsti in a-gi astepta rindul ‘reinformafieinadeevatd. [absent sau fals 2=sub prag 3°nivel prag sau adevarat ‘Tulburarile de comportament disruptiv cor PAR ALT opr cor PAR ALT. ort cor PAR ALT ort CoP. PAR ALT orT coP PAR ALT. PT eleagh cA se refer la ultimele 6 luni (de ex., yin august” sau in tot KID-SCID Tutburarea ADHD Curentae iti spun adesea ceilalti c4 ii intrerupi? _(i) adesea fi intrerupe sau ii Intervii intotdeauna in joc inainte s& fii deranjeaza pe alii (de ex., invitava? intervine in conversafiile sau jocurile altora) DACA DA: Se intémpla acest lueru (de 6 luni)*? ‘Tutburdrile de comportament disruptiv AG cor PAR ALT ort CEL PUTIN 6 DIN 123 SIMPTOMELE A2 (HIPERACTIVITATE - t IMPULSIVITATE) SUNT oo CODATE »3” snow FIEALFIEA2CODAT,3" 123 T 1 Treeaia Tontnaay *Talbararca opoaiionism provacator", (DACA ESTE NECLAR): citi ani B. Unele simptome care au p12 3 aveai cand ti s-a intamplat pentru cauzat deteriorarea erau prezente I prima dati si (numifi simptome din Al inainte de varsta de 7 ani t T i A2)? Se intamplan acestea cdnd erai in clasa inti? Dar la gradinita? Inainte nn Continual de asta? provocator*, A (DACA ESTE NECLAR): vreuna C. O anumit& deteriorare din a2 41203 dintee acestea (numifi simptomele) ifi _cauiza simptomelor este prezent& cauzeazi probleme in mai multe locuri, in dow sau mai multe situatit t de exemplu acasi gi la scoala? (de ex., la gcoal, Ja serviciu, acasi) Treseh Continua Spune-mi mai multe despre asta. bu opozitionismaut provocator®, AS * Exprimati pintr-o expresie din eare subicetul s8 inteleagd cB se refed la ultimele 6 luni (de ex. in august” sau tn tot acest an scolar” ete.) 'minformaticinadecvati.Lwabsent sau fals 2>sub prag 3~nivel prag sau adevirat KID-SCID (DACA ESTE NECLAR): Aceste (simptome) te incurct la scoala sau iti creeaza probleme mari acasi? (Simptomele) te-au fScut vreodata cu adevarat nefericita? Povesteste-mi mai multe despre asta. INTREBARE POATE SA NU FIE ADRESATA PANA NU S-AU ADMINISTRAT ALTE MODULE ADECVATE. ‘*Tulburarea ADHD. Curentie D. Trebuic s& existe o deteriorare 2 ‘Tulburdrile de comportament disruptiv AT semnificativa clinic in functionarea sociald, scolara sau profesionala 1203 t Tt Treeei le Continual *Tulburares opozitionismul provocator®, AS E, Simptomele nu survin exclusiv in? 1203 cursul unei tulburari de dezvoltare pervaziva, al schizofreniei sau al altei tulburdri psihotice gi nu sunt T tT explicate mai bine de alta tulburare nate Continuayi mentalai (de ex., de o tulburare operitionisaul afectiva, anxioasi, disociativa sau de | provoeator', A.8 personalitate). Nota: Dac& tulburarea NU apare in timpul unuia din aceste dingnostice, codati ,3”. CRITERIILE ADHD B, C, D SIE 1 2 3 SUNT CODATE 3” t t Treceft Ta TULBURAREA DE *Tulburares HIPERACTIVITATE, poritionisml DeNern De provocator®, AS ATENTIE SUBTIPUL TULBURARI HIPERACTIVITATE-DEFICIT DE ATENTIE 1. DACA Al ESTE CODAT 3” $I A2 NU ESTE CODAT ,,3” predominant de inatentie TIPUL ESTE 2. DACA A2 ESTE CODAT 3” $I Al NU ESTE CODAT 3” predominant hiperactiv-impulsiv TIPUL ESTE, 3. DACA ATAT Al CAT $1 A2 SUNT CODATE 3” TIPUL ESTE, combinat Pentru persoanele (in special adolescenti si adulti) care in mod curent au simptome care mu mai satisfac in intregime criteriile, teebuie specificat in remisiune partiala” * Exprimati print-o expresie din care subiectul <8 ngeleag c& se referd la ultimele 6 juni (de ex., yin august” sau yin tot acest an gcolat” ete.) ‘2informajie inadecvats '=absent sau fals 2-sub prag 3-nivel prag sau adevérat KID-ScID ‘*Tulburarea Opozitionivo Provocator Curentie *TULBURAREA OPOZITIONISMUL PROVOCATOR* ii voi pune in continuare niste intrebari despre felul in care te infelegi cu ceilalfi Te enervezi des? Ce fel de ucruri te enerveazi? DACA DA: Se intémpla acest Ineru (de 6 tuni)*? Te certi cu protesorii? Dar cu patinti? Cu alti adulti (vanzitori, soferi de autobuz)? DACA DA: Se intémpla acest Iuera (de 6 luni)*? Faci ceea ce {i se spune? Périn{ii sau profesorii striga mereu la tine pentru c& nu faci ceea ce ar dori ei s& faci? De ce? Pot si te conving’ oamenii si faci ucruri pe care mu vrei si le faci? DACA DA: Se intdmpls acest lneru (de 6 tuni)*? Se enerveazi adesea ceilati din cauza ta? Faci anumite Iucruri cu scopul de a-i enerva? De exemplu pe profesori? Dar pe plrinti? Pe alti copii? DACA DA: Se intémpla acest lucru (de 6 uni)*? CRITERI PENTRU, OPOZITIONISMUL, PROVOCATOR A: Un patern de comportament negativist, ostil si provocator care dureaza cel putin sase luni, in timpul caruia sunt prezente cel putin patru din urmatoarele: (1) adesea igi pietde cumpatul (2) adesea se cearti cu adulfit (3) adesea sfideazd sau refuz’ in mod activ s8 se conformeze cererilor sau regulilor adultilor (4) adesea ii agaseazi in mod deliberat pe altii ‘Tulburicile de comportament disruptiv cop PAR ALT orr cor PAR ALT. opt cop PAR. Aur opr cop PAR. aur ort AS * Exprimati printe-o expresie din care subiectl si Tnfeleagh cb se refer la ultimele 6 luni (de ex, din august” sau jn tot seest an scolar" etc.) ‘informatie madecvstd Imabsent sau fals 2=sub prag. 3enivel prag sau adevirat KID-SCID eTulburarea Opozitiontsmulul —— Tulburd Provocator Curentie Cénd te implici ntr-o cearti sau intt-o (5) adesca blameaza pe alfit bataie, cine incepe de obicei? pentru propriile sale erori sat purtare rea Cand ai probleme, se intémpla pentru c& ai facut o gregeala sau este de regula din vina altora? Parinfii dau vina pe tine atunci cdnd tu crezi c& nu e vina ta? D&- mi un exemplu, Dai vina pe altii, de exemplu pe frate, sord sau un prieten, chiar si atunci cand stii c tu ai ficut acel Iueru? D&-mi un exemple, DACA DA: Se intémpla acest lucru (de 6 tuni)*? Te enerveaza saute irita des ceilalti? _—_ (6) adesea este susceptibil ori Este ugor sd fit scos din sirite? usor de agasat de catre alfii Povesteste-mi despre asta, DACA DA: Se intampla acest lueru (de 6 buni*? Ramai nervos/oasi sau furios/oasa mult (7) adesea este furios si plin de timp? Ceilalfi spun despre tine c& aio _resentimente atitudine rea sau cd esti ,gata de atac”? Dac te enerveazi un parinte sau un profesor, rdmai nervos/oasi sau te calmezi Pird dificultate? Dar dact te enerveazi un prieten? Ramadi furios/oas& mult timp? Povesteste-mi despre asta DACA DA: Se intamplé acest lucra (de 6 iuni)*? Incerci sa te razbuni pe cei care te (8) adesea este ranchiunos gi enerveazi? Povesteste-mi despre asta. _vindicativ DACA DA: Sc intmpla acest lucru (de 6 luni*? * Exprimati prio expresie din care subiectl sé injeloagl cd se refers la ultimele 6 luni (de ex., din august” sau in tot acest angola” ete.) {ormafie nadeevatd. Imabsent sa fals 2=sub prag 3+nivel prag sau adevarat le de comportament disruptiv cop PAR ALT. ort cor PAR ALT ort cop PAR ALT ovr cop PAR ALT. ort KID-ScID ‘Tolburares Opozit Tulburirile de comportament disruptiv A 10 Provocator Curentie INTERVIEVATOR: ACEASTA NTREBARE POATE SA NU FIE ADRESATA PANA NU S-AU ADMINISTRAT ALTE MODULE ADECVATE. INTERVIEVATOR: ACEASTA. INTREBARE POATE SA NU FIE ADRESATA PANA NU S-AU ADMINISTRAT ALTE MODULE ADECVATE. CEL PUTIN 4 SIMPTOME A” 1 23 SUNT CODATE,,,3” cS) t "Treceila *TULBURAEA DE CONDUTTA* Al B. Perturbarea in comportament 7 3 cauzeazi o deteriorare COUT 4 semnificativa clinic in t funefionarea social, seotard si Treile profesionala, *TULBURABA DB CONDUITA* AM C.Comportamentele nusurvin 2 1 23 exclusiv in cursul evolutiei unei_ [T_T T tulburari psihotice sau alective. t Notii: Daca tulburarea NU — survine in cursul acestora ¥PULBURAEA codati 3” pe CONDUITA All 1D. Nu sunt satisficute criteriile 2 1 23 pentru rulburarea de conduits, si CT TT] dacé individul este in varsta de t 18 ani sau mai mult, nu sunt Teale satisfacute criterile pentru *TULBURARA tulburarea de personalitate DE CONDUTTA* antisociala, zu CRITERIILE PENTRU ys OPOZITIONISMUL Ct PROVOCATOR A, B, C $ID. T i SUNT CODATE 3 Trecaiia | [TUCBURARER| wruLBuRAEA | {OPOZITIONIS-| pe conpurras| | MULUI * xprimati print-o expresie din enre subicetul $8 infoleagh c& se referd la ultimele 6 luni (de ex. ydin august” sau vin tot acest an seolar" ete.) ‘informatie inadeevatS absent sau fals 2nsulb prag 3enivel prag su adevarat KID-ScID ‘*Tutburarea de Conduits ‘TulburSrile de comportament disruptiv A U1 ‘Curontie *TULBURAREA DE CONDUITA* Iti voi pune acum c&teva intrebari ‘A. Un patern repetitiv gi despre diferitele tipuri de incurcaturi in persistent de comportament in care se poate s& fi intrat in ultimele gase care drepturile fundamentale ale Ini. altora, normele sau regulile sociale corespunzatoare varstei sunt violate, manifestat prin prezenta a trei (sau mai multe) din urmAtoarele criterii in ultimele 12 luni, cu cel pusin un criteriu prezent in ultimele 6 luni: (1) chiuleste adesea de la coal, ‘incepand dinainte de varsta de cor DACA DA: Ce ai facut in loc s& mergi 13 ani (pentru persoanele PAR la scoala? De cite ori ai facut astain _—_angajate, absent de la locul de or ultimele sase luni*? (CODATI 3” munca) DACA S-A INTAMPLAT DE 2 SAU DE MAI MULTE ORI IN ULTIMA LUNA) Citi ani aveai cand ai inceput si lipsesti de la scoala? DACA ESTE ANGAJAT: Ai lipsit adesea de la servici fira motiv? DACA DA: Cat de des? Ti se intmpla des si mai st afard dup (2) adesea lipseste de acast -ora la care ar trebui sf fii acas&? noaptea in ciuda interdictiei cor ee rn parintilor, incepnd dinaintede PAR DACA DA: De cite ori ai ficut acest —_varsta de 13 ani at Iuera in ultimele gase luni? Cafi ani aveai cand ai inceput si ai probleme pentru acest lucru? ‘Ai fugit vreodata de acasa, dormind \ (3) a fugit de acasi noaptea de cel putin doua ori in timp ce CoP ———"_Jocuia in casa pirinteascd sua PAR DACA DA: De ce ai fugit? (A fost substtutului parental (sau o data, ALT numai pentru cf cineva de acast ti-a —fird a reveni acasd o lungs facut ru?) pperioadai de timp) (DACA ESTE NECLAR: S-a intémplat de mai multe ori? Cat timp ai stat departe?) * Exprimati print-o expresie din care subiectul sf injeleagl cA se referS la ultimele 6 luni (de ex. din august” sau gin tot acest an scolar” et.) ‘informatie inadecvatd I~absent sau fal 2=sub prag 3 vel prag sau adevarat ‘KID-SCID ‘Tulburaren de Conduits ‘Tulburarile de comportament disruptiv A 12 Curentie jin mt) (4) mint adese penta obine bunuri sau favoruri ori pentrua COP JA; (Ai minfit adesea sau ai evita anumite obligatii (adica, me _prostit” pe cineva ca si scapi de cea _,escrocheaza” pe alti) our ve trebuia sé faci?) @ DACA DA: Dimi te rog cfteva exemple. (Ai mint acasi doar pe cineva care fi-a ficut rau?) Ai mintit mai des decdt o data pe saptimin’ in ultimele gase luni? * DACA NU: Ai incalcat adesea promisiunile ficute? (S-a intémplat des in ultimele sase luni?) —— TTobligi adesea pe copii s& faci ceea ce») (5) adesea tiranizeazi, amenin{i dorest tu, chiar pe copii mai mic! decat sau intimideaza pe ali cor tine? , es DACA DA: Spune-mi mai multe despre ort ceca ce faci Ceilalti copii, profesorii sau paringii iti spun c& esti Dataus/8 (S-aintdmplat acest Iucru cel putin 0 dati pe lund in ultimele gase Tuni?) {oii desea Tn care inpingl ss) (6 nine dsssb lovesti alti copii? cor as PAR DACA DA: Poti sa imi dai un exemplu? a Ce se intémpla cand te bai? Cite astfel de batdi ai avut in ultimele sase luni? (CODATICU,,3" DACA AU FOST DOUA SAU MAI MULTE) a ‘Ai ficut vreodati lucruri rele cu intentia) (7) a fost erud fizie cu alti de a tini pe cineva, cade exemphia —/ oameni cor | Tisuci mana, a lovi foarte tare sau a ve ‘impinge brutal? S-a plans cineva cd esti on DACA DA: Spune-mi ce ai ficut, S-a ‘ntimplat acest lucru in ultimele sase uni? * * Exprimati print-o expres din care subicetl si Tnfcleagi cB se referd ta ultimele 6 tani (de ex. r acest an scolar” etc) ‘informatie inadeevath. I=absent sau fals 2-sub prag 3nivel pag sau adevaral KID-ScID ‘Tulburarea de Conduits ‘Tulburarile de comportament disruptiv A 13 Curentie Aiutilizat vreodat& o arma pentru a réni (8) a facut uz de o arma care pe cineva, cum ar fi un bat, 0 carimida, poate cauza o vatamare cop co sticlA sparta, un cufit sau 0 arma de ‘corporala serioasa altora (de ex., ou foc? bat, cfrdmida, sticl8 sparta, cutit, 57 arma de foc) Aj furat vreodati de la cineva sau ai (9) a furat prin confruntare cu comis acte de vandalism? vVictima (de ex., furt din posete, COP DACA DA: Povesteste-mi mai mult estorcare, atac cu mana armati) PAR despre acest lucru. Ai ficut acest lueru or in ultimele sase tuni? * DACA NU: Ai forfat vreodata pe cineva sf ifi dea un lucru pe care il doreai? Ai forfat vreodata pe cineva si iba (10) a forfat pe cineva si alba activititi sexuale, ca de exempht si'se _activitate sexual cor dezbrace si si ifi arate parfile intime sau PAR si ifi ating’ partile intime, end oot acesta/aceasta nu dorea? (ai fortat pe cineva vreodati si fact sex cu tine?) DACA DA: Ai ficut acest Iuera in ultimele sase Tui? * Ai lovit sau ai torturat vreodatit (11) a fost erud fizie cu intenfionat un animal? animalele cop DACA DA: Ce ai facut? S-a intamplat ee acest lucru in ultimele gase huni? * at * Exprimati printr-o expresie din eare subiectl si Infeleag c& se referd la ultimele 6 luni (de ex. din august” sau in tot acest an scolar” et.) 2sinformatie inadecvath I=absent sau fals 2=sub prag. 3=nivelprag sau adevarat KID-SCID Curent ‘Ai furat vreodaté din magazin sau de la ‘*Tulbararea de Conduits (12) a furat lucruri de valoare ‘Tulburarile de comportament disraptiv aw un membru al familiei cénd nu era mare far confruntare cu victima COP nimeni fn jur si te vada? (de ex., furt din magazine, dar PAR sy Pra efractie, plastografic) an DACA DA: Ce fel de lucruri ai furat? Cat de valoroase erau? S-a intimplat acest lucru in ultimele gase luni? DACA NU: Dar ai semnat cu numele altcuiva ca s& obfii bani sau alte lucruri in ultimele gase Iuni? Ai spart vreodata casa sau masina cuiva (13) a intrat prin efractie in casa, sau vreo claire? dependinfele sau autoturismul COP cuiva PAR DACA DA: Povesteste-mi mai mult or despre asta, S-a intimplet in ultimele sase luni? Ai dat vreodat® foc ca si distrugi ceva (14) s-a angajat deliberat in de valoare sau ca si rinesti intentionat —_incendieri cu intengia de a cauza COP pe cineva? un prejudiciu serios PAR Aur DACA DA: Povesteste-mi mai mult or despre ce ai facut. Ai Picut acest lneru in ultimele sase huni? Ai rupt sau ai distrus vreodat (15) a disteus deliberat intenjionat lucruri care nu erau ale tale, proprietatea altora (altfel decat_ COP ca de exemplu ferestre sau lucruri care _prin incendiere) PAR apartineau altor copii? our DACA DA: Povesteste-mi mai mult despre ce ai ficut. Ai ficut ceva de acest gen in ultimele gase luni? CEL PUTIN 3 DINTRE tons SIMPTOMELE DE LA A a a SUNT CODATE ,3” $I CEL 7 t PUTIN UN SIMPTOM DE LA Crier A AFOST PREZENT TRECETILA Sis EN ULTIMELE $ASE | MODULUL Urataron [Lindeolinite LUNI *BPISOADE AFECTIVE* ut * Bxprimati printr-o expresie din care subietul s§infelesgd cd se refers la ultimele 6 funi (de ex, in fin august” sau ,tn tot acest an scolar” ee ‘informatie inadecvati Imabsent sau fals 2nsub prag 3enivel prag sau adevirat K1D-scID Tulburarea de Conduit Tulburdcile de comportament disruptiv A 15 ‘Cureatie DACA NU SE §TIE: Cati ani ai acum? B. Perturbarea in comportament 7? 3 cauzeaza o deteriorare semnificativa clinic in T functionarea sociala, scolar’ sau TERIA profesionala, *EPISOADE APECTIVE® C.Daci persoanaesteinvarsti =? 123. de 18 ani sau mai mult, ou satisface criterile pentru T ‘ulburarea de personalitate antisociala, TRECETILA SEPISOADE AFECTIVE* a TULBURAREDECONDUITA 123 CRITERIILE A, B $1 C SUNT CODATE ,3” 1 T TRECETIEA, Talburare de septsoane AFECTIVES | |" conduita BI CCati ani aveai cénd ai inceput si faci_ © CODATI VARSTA LA DEBUT ‘mai multe din aceste Iucruri, cum ar fi (ENUMERATI SIMPTOMELE), 4 despre care tocmai am vorbit? ————_ ‘SUBTIPUL TULBURARU DE CONDUITA PE BAZA VARSTEI LA DEBUT 1 ABSENTA ORICAREI PROBLEME DE CONDUITA INAINTE DE VARSTA DE 10 ANI TIPUL cu debut in adolescent 2. __ INSTALAREA CEL PUTIN A UNEI PROBLEME DE CONDUITA INAINTE DE VARSTA DE 10 ANI TIPUL cu debut in copitirie DACA E NECESAR, INTOARCETI-VA LA TULBURAREA OPOZITIONISMUL, PROVOCATOR, A 10 * Exprimati print-o expresie din care subiectuls Ineleagh cA se refer la ultimele 6 luni (de ex, in august” sau tot acest an jeolar" et.) ‘informatie inadecvatd I=absent sav fals 2=sub prag 3nivel preg sau adevarat

You might also like