ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI Galina BADICU Svetlana MIHAILA 379 907 804 029 1296 731 1859 317 BAZELE CONTABILITATII Note de curs Chisinau - 2019CUM Uy Coty Conferentiar universitar, Doctor in stlinge economice, Doran ren meant autre rt Lier CLA = utilizarea unui limbaj, a unor termeni general acceptati; respectarea unor principii/reguli contabile; elaborarea unui sistem general contabil menit si rspunda cerintelor de inregistrare a diferitelor fapte economice; precizarea informatiilor pe care trebuie si le confin& situafiile financiare; stabilirea formei de prezentare a situatiilor financiare ete. in prezent, sistemul contabil din RM este raliat la Standardele Internationale de Contabilitate, legislatia in vigoare find armonizaté cu 11Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATII Directivele Europene in domeniu, in scopul indeplinirii cerintelor de aderare la UE. Ca acte legislative si normative privind reglementarea contabilitatii in RM, se aplica: v Legea contabilitatii si raportarii financiare; Y Standardele Nationale de Contabilitate; Y Planul general de conturi contabile. Scopul Legii Contabilititii si raportérii financiare reprezinta stabilirea cadrului juridic, a cerintelor generale si mecanismului de reglementare al contabilititii si raportarii financiare in Republica Moldova, prin descrierea: ¥ domeniului de aplicare; ¥ nofiunilor de baza utilizate; Y categoriilor de entitati si grupuri; ¥ modului de tinere a contabilitatii; ¥ principiilor generale; Y reglementirii contabilitatii; ¥ organizrii contabilitatii; ¥ situatiilor financiare. Entitatea este obligat& s& tin contabilitatea gi s& intocmeasca situatiile financiare in modul prevazut de prezenta lege, standardele de contabilitate si alte acte normative aprobate in conformitate cu legislatia in vigoare. Conform prevederilor art. 2 din Legea Contabilitatii si raportarii financiare, ca entitate se consider’ urmitoarele categorii de persoane, jnregistrate in RM: a) persoanele juridice, care desfisoara activitate de intreprinzator, indiferent de tipul de proprietate gi forma juridica de organizare; b) autorit&tile/institutiile cu exceptia celor bugetare; c) reprezentantele permanente gi filialele entititilor nerezidente; d) organizatiile necomerciale gi reprezentantele entitatilor nerezidente; ©) persoanele fizice, care desfasoara activitate de intreprinzitor, cu exceptia titularilor patentei de intreprinzator; f) persoanele fizice, care desfasoara activitate independenta, activitate profesionald in sectorul justitiei (norari, avocafi, executori judecdtoresti, mediatori, administratori autorizafi, experti judiciari, traducatori/interpreti autorizafi) $i birourile infiintate de acestea, precum gi cabinetelor individuale ale medicilor de familie. 12Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATII Entitatea este obligata s& tind contabilitatea si s4 intocmeascd situafiile financiare in modul previizut de Legea Contabilithtii si taportirii financiare, Standardele de Contabilitate si alte acte normative aprobate in conformitate cu art. 8 alin. (1) lit. b) din legea nominalizaté, RAspunderea pentru tinerea contabilitiii si raportarea financiara revine: ‘ conducdtorului, administratorului - in entititile mentionate la art. 2 lit. a)c) sid); “ conducttorului, directorului - in entitatile mentionate la art. 2 lit. b); ‘» fondatorului - in entitatile mentionate la art. 2 lit. e), ‘> persoanei fizice - in entititile mentionate la art. 2 lit. f). Persoanele prevazute la art. 2 sunt obligate si asigure: © organizarea gi finerea contabilitafii, in mod continun din momentul inregistrarii pana la lichidarea entitatii; ¢ claborarea, aprobarea si aplicarea politicilor contabile in conformitate cu standardele de contabilitate gi alte acte normative elaborate de MF; e elaborarea si aprobarea: ¥ planului de conturi contabile de lucru al entitatii, dupa caz; Y procedeelor interne privind contabilitatea de gestiune; v formularelor documentelor primare gi registrelor contabile; Y¥ regulilor circulafiei documentelor gi tehnicii de prelucrare a informatiei contabile; © intocmirea complet gi corecti, integritatea si pastrarea documentelor contabile; © organizarea sistemul de control intern; e documentarea faptelor economice gi reflectarea acestora in contabilitate; © respectarea actelor normative prevazute de MF; © intocmirea si prezentarea situafiilor financiare in conformitate cu Legea contabilitatii si raportarii financiare, Standardele Nationale de Contabilitate si alte acte normative prevazute de MF. in Legea Contabilititii si raportarii financiare sunt stabilite criterii de atribuire a categoriei de entititi prevazute la alin. (1}-(7) din art.4, care se aplicd in scopul contabilitatii si raportérii financiare, cu exceptia organizatiilor 13Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATII necomerciale si reprezentantelor entititilor nerezidente; persoanelor fizice, care desfisoard activitate de intreprinz&tor, cu exceptia titularilor patentei de intreprinztor; persoanelor fizice, care desfigoara activitate profesionala in sectorul justitiei (nofari, avocafi, executori judecdtoresti, mediatori, administratori autorizagi) gi birourilor infiintate de acestea, precum si cabinetelor individuale ale medicilor de familie, cAt si entitatilor de interes public, fapt prezentat in tabelul urmator. Tabelul 1. Categorii de entitati Ta data raportirii, nu depiiyeste limitele a cel putin doud dintre urmitoarele trei eriterit ss Numaral media eee LEAT eetactvelona a veatuniedine |e sean lei ‘vinziri, let Bee gestiune, persoane Entitate micro 5600 000 11 200 000 10 Entitate mic& 63 600.000 127 200 000 50 Entitate mijlocie | 318000000 | _ 636 000 000 250 Entitatemare —/ 31 000.000 | > 636000000 >250 (depeiseste) Modul de finere a contabilit&tii si de aplicare a Standardelor de Contabilitate, reiesind din prevederile art. 5 din Legea Contabilitatii si raportirii financiare, const in urmitoarele: Q Entitatile micro, persoanele fizice, care desfagoari activitate de intreprinz&tor dupa inregistrarea acestora ca platitori ai TVA, tin contabilitatea in partid’ dubli? si intocmesc situafii financiare prescurtate’, conform Standardelor Nationale de Contabilitate. Q Entitafile mici tin contabilitatea in partid’ dubla si intocmesc situatii financiare simplificate, conform SNC. Q Entit&tile mijlocii si mari fin contabilitatea in partid’ dubla si intocmesc situatii financiare complete, conform SNC. Q Entitatile de interes public tin contabilitatea in partid’ dublé si intocmesc situatii financiare, conform IFRS. 2 Partida dubla - sistem contabil care prevede reflectarea faptelor economice in baza dublei inregistriri, cu aplicarea planului de conturi contabile, registrelor contabile gi situatiilor financiare. 3 fn dependent’ de mirimea entititilor, pentru prezentarea situafiilor financiare, se vor intocmi diferite formate, deosebindu-se intre ele dupa cerintele de dezvaluire a informatiilor. 14Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATI Q Organizatiile necomerciale si reprezentantele _ entitAtilor nerezidente fin contabilitatea in partid’ dubla si intocmesc situatii financiare, conform indicatiilor metodice aprobate de MF. Q Persoanele fizice, care desfagoara activitate de intreprinzator, pana la inregistrarea acestora in calitate de platitori ai TVA, persoanele fizice, care desfaisoari activitate independentd, persoanele fizice, care desfsoara activitate profesionala in sectorul justitiei gi birourile infiintate de acestea, precum gi cabinetele individuale ale medicilor de familie, tin contabilitatea in partida simpli‘ in baza contabilititii de casi, fri intocmirea situafiilor financiare, conform indicatiilor metodice aprobate de MF. Standardele Nationale de Contabilitate sunt bazate pe Directiva 2013/34/UE si IFRS’. Ele sunt elaborate si aprobate de MF, care stabileste reguli generale obligatorii privind finerea contabilitafii si raportarea financiar, Fiecare standard national de contabilitate contine: ¥ domeniul de aplicare; ¥ notiunile utilizate; v regulile generale (recunoasterea, evaluarea, amortizarea, derecunoasterea, etc.); v¥~ modul de contabilizare; Y particularitatile etc, Entitatile care vor aplica Standardele Nationale de Contabilitate se vor conduce doar de prevederile acestora, fard a mai recurge la utilizarea unor prevederi ale Standardelor Internationale de Raportare Financiaré. Planul general de conturi contabile - act normativ care stabileste nomenclatorul, caracteristica si modul de aplicare a conturilor contabile. El reglementeaz4 modul de inregistrare a faptelor economice in functie de continutul economic al acestora, cu respectarea principiilor, normelor si politicilor contabile ale entitatii cu ajutorul conturilor contabile. in Planul general de conturi contabile este utilizaté terminologia din SNC-uri gi alte acte normative contabile. 4 Partida simpla - sistem contabil, care prevede reflectarea unilaterald a faptelor economice, utilizand inregistrarea in partida simpla, conform metodei ,intrare-iesire”. 5 IFRS - Standarde Internationale de Raportare Financiard, inglobeaz’ standarde i interpretiri cemise de Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate, acceptate pentru aplicare in RM. 15Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATII Concomitent, entitatile tin cont si de alte prevederi confinute in legislatia nationala (Jegislatia fiscald, sociald, medicald, a muncii etc.) la tinerea contabilititii, precum: Codul fiscal, Codul muneii, Codul civil, Legea bugetului pentru fiecare an de gestiune, Legea asiguririlor sociale si medicale, Indicatii © metodice, instructiuni, scrisori i alte acte instructive emise de MF al RM. Astfel, in decursul anului, pot aparea modific&ri in legislatie ca ummare a unor factori economici si sociali. Aceste schimbari sunt reflectate in materialele instructive si metodice curente ale Ministerului de Finanfe. Deoarece sistemul de reglementare normativa a contabilitatii prevede diferite variante de recunoastere, evaluare si contabilizare a elementelor contabile, entitatile sunt obligate si elaboreze, de sine st&titor, Politici contabile. Politicile contabile constituie principii, baze, conventii, reguli si practici specifice aplicate de o entitate la finerea contabilitafii si intocmirea situatiilor financiare. Elementele Politicilor contabile se selecteazi de catre entitate in baza prevederilor SNC-urilor. La selectarea si aplicarea politicilor contabile, trebuie respectate principiile generale i caracteristicile informatiilor prezentate in situafiile financiare prevazute de Legea contabilitafii si raport&rii financiare gi de Standardele Nationale de Contabilitate. Politicile contabile se perfecteazi printr-un document de dispo: (dispozifie, ordin etc.) si se aplica tuturor subdiviziunilor entitatii incep4nd cu prima zi a perioadei de gestiune urmatoare celei in care politicile contabile au fost aprobate. Ele trebuie aplicate in mod consecvent pentru fapte economice similare in cursul perioadei de gestiune, precum gi de la o perioada de gestiune la alta. { &), SUBIECTE PRACTICE: » % Situatia 2. Emumerati actele legislative si normative aferente reglementérii contabilitatii in Republica Moldova si caracterizafi-le. 1.3. Principiile generale ale contabilitatii Reflectarea corect& a faptelor economice const in aplicarea unor reguli concrete, care provin, in special, din principiile generale contabile: 16Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATIL | Principii generale | prevazute in Legea raportarii Continuitatea activitatii Contabilitatea de angajamente Permanenta metodelor Prudenta Intangibilitatea contabilitatii si financiare, art.6 Continuitatea activititiT *Contabilitatea de angajamente *Permanenta metodelor Prudenta «Intangibilitatea *Separarea patrimoniului si datoriilor *Necompensarea *Prioritatea confinutului asupra formei Evaluarea la cost de intrare presupune ca entitatea va continua, in mod normal, functionarea pe o perioada de cel putin 12 luni de la data raportarii, far intentia sau necesitatea de a-gi lichida sau reduce in mod semnificativ activitatea. De exemplu: in mod normal, bunurile entitéfii se vor reflecta in situatiile financiare la valoarea contabild. Jn cazul lichidarii entitajii, este necesaré evaluarea acestor bunuri la valoarea la care acestea pot fi vdndute, care, de reguld, este mai micd decdt valoarea contabila. impune recunoasterea elementelor contabile pe misura aparitici acestora, indiferent de momentul incasarii/platii de numerar sau compensarii in alta forma. De exemplu: Ia livrarea produselor, recunoastem venituri, chiar dacé cumparatorul nu s- @ achitat in acel moment. consté in aplicarea politicilor contabile in mod consecvent de la o perioada de gestiune la urmatoarea. Respectarea —acestui_—principiu —_—_asigura comparabilitatea in timp a indicatorilor economici. Regulile, procedeele si modalititile specifice contabilitafii sunt fixate in politicile contabile ale entitiifii. nu admite supraevaluarea activelor si a veniturilor si/sau subevaluarea datoriilor si a cheltuielilor. presupune c totalul bilantului, la inceputul perioadei de gestiune curente, trebuie si corespunda cu totalul bilantului la sfarsitul perioadei de — gestiune precedente. 17Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATIL Separarea patrimoniului gi datoriilor Necompensarea Prioritatea confinutului asupra formei Evaluarea la cost de intrare Importanta relativa prevede prezentarea jn situatiile financiare doar a informatiilor despre patrimoniul entitaii contabilizate separat de averea proprietarilor si a altor entitati. De exemplu, in cazul businessului particular. rezidi in contabilizarea si prezentarea distinct’ in situatiile financiare a activelor si datoriilor, veniturilor si cheltuielilor. presupune c&4 informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie s reflecte, mai curand, esenta si continutul faptelor economice, decat forma lor juridica. presupune c& elementele contabile prezentate in situatiile financiare se evalueaza la cost de achizitie sau cost de productie, cu exceptia cazurilor prevazute de standardele de contabilitate. permite nerespectarea —_cetinfelor privind tecunoasterea si evaluarea elementelor contabile, prezentarea, publicarea si consolidarea informatiilor aferente acestora atunci cand efectele respectarii lor sunt nesemmificative. Pragul de semnificajie constituie criteriul prestabilit de catre entitate pentru determinarea necesitafii de a prezenta sau corecta informatii in situatiile financiare, ludnd in considerare posibilitatea influenfei acestor prezentari sau corectari asupra deciziilor economice ale utilizatorilor. (OO) SUBIECTE PRACTICE: ~) -. Situatia 3. Specificafi in ce lund entitatea va inregistra veniturile din prestarea serviciilor de reparatie si de care principiu general contabil se va fine cont? La 20 martie 20XX o entitate a semnat un contract privind prestarea serviciilor de reparatie. Reparatia obiectelor a fost efectuat si facturati in luna mai, iar achitarea de citre beneficiar, a fost efectuati pe data de 20.06.20XX. 18Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATIL ® Situatia 4. Concretizati momentul recunoasterii cheltuielile privind vanzarea calculatoarelor si menjionati principiul general contabil de care se va fine cont. Pe 7 mai 20XX, o entitate achizifioneazd calculatoare, pentru a fi vandute ulterior. Datoria faté de furnizor creati s-a achitat pe 25 mai 20XX. Calculatoarele au fost livrate unui client pe 2 iulie 20XX. La 1 august 20XX clientul a achitat datoria. Ya Situatia 5. fn viziunea Dumneavoastré, tranzactiile prezentate mai jos genereazd venituri sau cheltuieli? Mentionafi principiul general contabil de care se va fine cont la inregistrarea acestora. a) Procurarea materiei prime cu plata imediata; b) fncasarea datoriilor de la cumparatori; c) Utilizarea materialelor in scopuri administrative; @) Incasarea veniturilor din dobanzi; e) Vanzarea produselor finite: f) Calcularea dobanzilor aferente creditelor; g) Achitarea dobanzilor aferente creditelor; h) Plata comisioanelor bancare; i) Consumul materialelor de ambalat pentru impachetarea produselor; j) Calcularea salariului; k) Achitarea salariului; 1) Calcularea impozitelor; m) Achitarea impozitelor. 1.4, Contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune. Utilizatorii informatiei financiar-contabile Realizarea obiectivelor fixate de entitate necesita atat cunoasterea gi urmarirea pozitiei financiare si a performanfei financiare, ca sintezA a activitatii proprii desfigurate gi a relafiilor lor exteme cu alte entitati, cat si cunoasterea, controlul si analiza activitatii interne. Corespunzator acestor doua componente ale activitatii entitatii, s-au conturat si dezvoltat in cadrul contabilitatii dou mari subsisteme: contabilitatea financiara gi contabilitatea de gestiune. 19Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATI. q Contabilitatea financiara reprezinté un sistem de colectare, © inregistrare, prelucrare gi sistematizare a informatici privind existenta si miscarea activelor, capitalului propriu, datoriilor, veniturilor si cheltuielilor pentru intocmirea situatiilor financiare. Obiectivul principal al contabilitatii financiare, const in prezentarea unei imagini de ansamblu a activititii entitatilor in decursul unei perioade de gestiune prin intermediul situatiilor financiare. fn acelagi timp, ea are un rol dublu: pe plan extern, reprezint4 un instrument de comunicare financiara prin informatiile prezentate utilizatorilor externi, iar pe plan intern, constituie un instrument de gestiune pus la dispozitia managerilor. Contabilitatea financiar’ se bazeazdé pe documentele justificative aferente faptelor economice $i pe prevederile legislafiei cu referire la modul de inregistrare al acestora. Contabilitatea de gestiune reprezinti un sistem de colectare, e inregistrare, prelucrare gi transmitere a informatiei pentru planificarea, controlul si analiza activititii entititii, in scopul pregatirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale. Obiectivul principal al contabilitt{ii manageriale rezida in inregistrarea informatiilor necesare aprecierii desfasurarii activitatii interne, controlului riguros si sistematic asupra modului de utilizare a factorilor de productie in diverse sectoare, furnizarea operativa a informatiilor necesare managementului in vederea adoptarii deciziilor aferente procesului de productie. Contabilitatea de gestiune se caracterizeaz§ prin operativitatea informatiilor, analiza activitatii interne a entitatii pe centre de responsabilitate, aprecierea productivititii diferitilor factori de productie, determinarea contributiei la rezultatul financiar al diverselor produse sau grupe de produse fabricate de entitate, calcularea rentabilititii pe produsele fabricate, fixarea preturilor de vanzare a produselor fabricate. Indiferent de deosebirile dintre cele dowd contabilit&ti, ele au gi elemente comune, precum: ambele folosesc aceleasi procedee si principii ale metodei contabilitafii, informatiile furnizate de ambele contabilitdfi trebuie sd fie verificabile, potrivit documentelor justificative si stau la baza adoptérii deciziilor de cédtre managementul entitai Contabilitatea financiard gi cea de gestiune se interfereaz’ reciproc si reprezinté pArfi componente ale unui sistem unic de evident, Faptul separarii contabilitai gi diverse registre de evidenta. 20Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATIL Tabelul 2. Deosebiri dintre contabilitatea financiara gi contabilitatea de gestiune Criterii de comparare Descrierea Obligativitatea finerii contabilitatii Contabilitatea financiara este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice, care s-au inregistrat ca agenti economici, Sistemul contabil utilizat — partida dubla. Prezentarea periodica a situatiei patrimoniale si financiare necesiti un mare volum de munca pentru culegerea si prelucrarea informatiilor intr-o forma prevazuta gi cu un nivel inalt de exactitate, indiferent de faptul daci conducerea entitatii considera cd aceste date sunt utile. Contabilitatea de gestiune este organizati in functie de nevoile proprii de informare ale entitafii, Entitatile mari igi definesc proceduti stricte si detaliate privind organizarea contabilitifii de gestiune, avand in vedere specificul activitifii. Impune un volum de munca generat de culegerea si prelucrarea informafiilor, acestea reducdndu-se doar la cele strict necesare managerilor. Nu exist’ restrictii sau reguli obligatorii. Nu este limitati la sistemul partidei duble, existand posibilitatea & se aplice orice sistem util. Scopul finerii contabilitéyii Scopul contabilitifii financiare rezidi in elaborarea situafiilor financiare pentru utilizatorii externi gi interni. Scopul contabilititii de gestiune consti in furnizarea informatiilor necesare planificarii, controlului si gestiunii. Utilizatorii informafiilor Utilizatorii informafillor furnizate de contabi financlaré sunt creditorii, debitorii, actionarii si alte persoane externe, ce utilizeazi informatiile financiar- contabile, precum si utilizatorii interni. Utilizatorii informatiilor furnizate de contabilitatea de gestiune sunt managerii entitatilor respective impreund cu personalul, care participa la analiza informatiilor in cauza. Respectarea principiilor generale contabile Contabilitatea financiaré - Respectarea obligatorie a reglementirilor contabile nationale in vigoare (Legi, SNC, Instructiuni, Regulamente etc.), pentru ca utilizatorii externi si fie siguri de realitatea si exactitatea informatiilor respective. 21Galina BAD! Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATII Gradul de exactitate Contabilitatea financiara inregistreazi fapte economice care au avut loc (istoric). Contabilitatea de gestiune este atit previzionala, cat si istorici, deoarece informatiile prezentate sunt pentru estimarile viitoare utilizind informatii ce tin de trécut. Frecvenja raportarii in cadrul_ contabi financiare se intocmesc situatii financiare pentru perioade stricte conform legislatiei (anual). in cadrul contabilit&tii de gestiune, sc claboreaz4 rapoarte privind bugetarea (strategicd gi operativa) si costurile, cheltuielile si veniturile pentru perioade mai scurte (luna, decada, saptimana, zi). Sfera de cuprindere a raportdrilor Situafille contabilitaqi financiar’ cuprind intreaga activitate a entitatii. Rapoartele elaborate in cadrul contabilitatii de gestiune se refera la subdiviziunile entitatii: pe activitati, sectii, centre de responsabilitate, produse etc. Unitatea de masura in contabilitatea financlard, se utilizeaz’ doar unitatea biineasca pentru inregistrarea faptelor economice, dat fiind faptul ci informatiile acesteia trebuie oferite sub forma generalizat. Contabilitatea de gestiune opereaz& mai mult cu etalonul binesc, insa informatiile furnizate pot fi exprimate si in alte unitafi posibile de misur’. La entitate, functioneaz& un singur sistem contabil, insd el este construit in aga fel, incat, prin regruparea datelor initiale, tuturor utilizatorilor si le fie pusé la dispozitie acea informatie, care fi va ajuta si ia decizii corecte. Utilizatorii potentiali ai informafiei financiar-contabile sunt: acfionarii, investitorii actuali si potengiali, conducerea entitdfii, salariafii entitdfii, creditorii, furnizorii si alti parteneri comerciali, clienfii, institufiile guvernamentale, publicul i alte persoane fizice $i juridice cointeresate. Actionarii Investitorii actuali gi potentiali ail nevoie de informatiile, pe baza cdrora, pot si evalueze capacitatea entitatii de a le plati dividende. sunt interesati de veniturile care pot fi obfinute din investitia ficuti, impreuni cu riscurile aferente. Ei folosesc informafiile pentru a se decide daca ar trebui s& cumpere, s& pastreze sau s4 vanda, in functie de performantele entitatii. 22Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATI are nevoie de informatii operative in forma rezumata, Managementul entitatii utilizeaza informatiile furnizate de contabilitate in vederea indeplinirii functiilor sale: Conduceren ionificare, organizare si controlul activitifii entiatii. entitafii Managerii folosesc informatiile contabile la intocmirea bugetelor, dar mai ales in faza de control al realizarii planurilor si programelor. doresc informatii privind stabilitatea locurilor de munca, dar Angajagi Si 428pre -masura in care lise repartizeaza 0 parte din valoarea addugatS de entitate, sub forma de remunerare, oportunitati profesionale etc. Creditorii sunt bancile si alte institutii similare interesate de financiari _lichiditatea gi solvabilitatea pe termen lung a entitatii. Creditorii sunt furnizorii de bunuri si servicii a ciror preocupare o comerciali _constituie lichiditatea pe termen scurt a entit&tii. Nevoile informationale ale guvernului se individualizeazi la nivelul institufiilor sale, care solicita informatii in scopul stabilirii politicilor economice, financiare, sociale, fiscale ete. Ministerul Finanjelor colecteazi informatii din contabilitate pentru elaborarea prognozelor veniturilor statului. Biroul National de Statistica centralizeazi taportarile statistice ale entitatilor in vederea elaborarii conturilor nationale, inclusiv calculul _indicatorilor macroeconomici, precum si PIB. Agenfia Nafionalad a Protectiei Concurenjei este interesati de informatiile furnizate de contabilitate, respectiv de structura costului de productie si de modul de stabilire a preturilor anumitor utilitati. Alte ministere colecteaza informafii sectoriale sau informatii privind gradul de ocupare a forjei de munci. Unmarese informatii in vederea cunoasterii activitatii entititilor in mai multe scopuri, precum: crearea locurilor Alti de munca, manifestarea performantelor profesionale, utilizatori dezvoltarea locald si regional, aprecierea tendintei de dezvoltare a ramurii din care face parte entitatea respectiva, colaborarea intre entititi etc. Guvernul si institufiile sale fn funcfie de nivelul si caracterul interesului financiar, utilizatorii informatiei financiar-contabile pot fi divizati in dowa grupe: ¥ externi, care se afl in afara entitfii si solicit’ informatii pentru luarea deciziilor privind activitatea acesteia; ¥ — interni, care activeazi in cadrul entitatii. 23Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATII eG SUBIECTE PRACTICE: S&S Situatia 6. Studiafi, analizati si gdsiji expresiile potrivite aferente deosebirilor dintre contabilitatea financiard si contabilitatea de gestiune. %@ Contabilitatea financiara pentru toate persoanele fizice gi juridice, care s-au inregistrat ca agenti economici. Sistemul contabil utilizat ‘%@ Contabilitatea de gestiune in functie de nevoile proprii de informare ale entittii restrictii sau reguli obligatorii. la sistemul partidei duble, se aplica orice sistem util. a rezida in elaborarea situatiilor financiare pentru utilizatorii externi si interni. mw const’ in furnizarea informatiilor necesare planific&rii, controlului si gestiunii. a sunt creditorii, debitorii, action: i alte persoane externe ce utilizeazi informatiile financiar-contabile, precum gi utilizatorii interni. a sunt managerii entitatilor respective impreun& cu personalul, care participa la analiza informatiilor in cauza. % Contabilitatea financiara —inregistreazi_ fapte += economice %. Contabilitatea de gestiune deoarece informatiile prezentate sunt pentru utilizdnd informatii legate de trecut. %. in cadrul contabilititii financiare se intocmesc situatii financiare pentru 24Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATIL Situatia 7. Completand pe orizontald toate elementele de la I la 8, gasiti cuvantul din patrajelele hasurate (pe verticald): 1. Consta in contabilizarea si prezentarea distincti in situatiile financiare a activelor gi datoriilor, veniturilor si cheltuielilor. . Au nevoie de informatiile, pe baza cdrora, si poati evalua capacitatea entitatii de a le plati dividende. 3. Nu admite supraevaluarea activelor si a veniturilor si/sau subevaluarea datoriilor gi a cheltuielilor. 4. Sistem complex de colectare, identificare, grupare, prelucrare, inregistrare, generalizare si de prezentare a informatiilor privind elementele contabile. 5. Doresc informatii privind stabilitatea locurilor de munca, dar gi despre méasura in care li se repartizeazi o parte din valoarea adaugata de entitate, sub forma de remunerare, oportunitati profesionale etc 6. Persoana care fine evidenta faptelor economice in cadrul enti Solicit informatii pentru luarea deciziilor privind activitatea entitatii. 8. Informafiile trebuie si fie importante pentru utilizatori gi s8-i ajute si evalueze evenimentele trecute, prezente sau viitoare, si confirme sau s& corecteze evaluarile lor anterioare. n = 1 2 & 4 5 6 ? 8 25.Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATIL Tema 2. OBIECTUL $I METODA CONTABILITATI OBIECTIVE: Studiul acestei teme vd va permite familiarizarea cu obiectul de studiu al contabilitéii, caracteristica si clasificarea activelor si pasivelor entitéfii, semnificafia si clasificarea costurilor, _cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor financiare, procedeele, modalitatile si tehnicile metodei contabilitafii. 2.1. Obiectul de studiu al contabilitafii 2.2. Activele: caracteristica si clasificarea 2.3. Pasivele: caracteristica gi clasificarea 2.4, Notiuni privind costurile 2.5. Nofiuni privind cheltuielile, veniturile si rezultatele financiare 2,6. Metoda contabilit3tii CUVINTE CHEIE: Obiectul de studiu al contabilititii, patrimoniu, bunuri economice, drepturi, datorii, procese economice, active, active imobilizate, active circulante, imobilizéri corporale, imobiliziri necorporale, stocuri, creanfe, numerar, investitii financiare, pasive, capital propriu, datorii, datorii financiare, datorii comerciale, datorii calculate, provizioane, costuri de productie, cheltuicli, venituri, rezultat financiar, metoda contabilitatii, cont contabil, balanti de verificare, situatii financiare, ACTE LEGISLATIVE RECOMANDATE: Standardele Nationale de Contabilitate. in: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 233-237, din 22 octombrie 2013, cu modificarile ulterioare. lanul general de conturi contabile, {n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 233-237, din 22 octombrie 2013, cu modificarile ulterioare. 26Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATII 2.1. Obiectul de studiu al contabilitatii Ca disciplina gtiintificd independent, contabilitatea are un obiect de cercetare, propriu stiintelor sociale. Obiectul de studiu al contabilitifii il constituie reflectarea e valorici a patrimoniului entita{ii, precum gi miscarea, modificarea lui, ca urmare a faptelor economice ce genereaz& costuri, cheltuieli, venituri si determinarea rezultatelor financiare in perioada de gestiune. Schematic, obiectul de studiu al contabilititii se poate prezenta astfel: Figura 1. Obiectul de studiu al contabilitatii in scopul cunoasterii si gestionarii patrimoniului, contabilitatea utilizeaza categorii specifice obiectului ei de studiu, si anume: activ, pasiv, costuri, cheltuieli, venituri, rezultat financiar. Prin patrimoniu, se infelege totalitatea bunurilor economice pe @ care le gestioneazi 0 entitate, precum gi totalitatea drepturilor si datoriile pe care aceasta gi le asum& in legiturS cu bunurile ce le poseda. Relafiile de drept se raporteaza la situatia in care entitatea isi procura, din surse proprii, o parte din patrimoniu. 27Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATI Relatiile de obligatii/datorii au in vedere situatia in care entitatea isi procur& o parte din patrimoniu din surse straine. Din punctul de vedere al existentei, bunurile economice se caracterizeaza printr-o forma concreta delimitati, care se afli in continu’ migcare gi transformare - active. Deoarece sursele de formare nu-si schimb4 volumul gi structura in mod independent, ele sunt condifionate de miscirile gi transformirile elementelor de activ - pasive. Categoriile de activ si pasiv sunt specifice relatiilor de finantare si investire a elementelor patrimoniale, iar cele de costuri, cheltuieli si venituri sunt caracteristice relatiilor de transformare permanent a elementelor patrimoniale, ca urmare a faptelor economice in cadrul proceselor economice. Activitatea desfiigurata in cadrul entitatilor urmareste crearea de bunuri, executarea de lucrari, prestarea de servicii in vederea comercializarii acestora. in obiectul contabilitatii, sunt reflectate, in mod distinct, toate procesele economice interne ce produc modificari si transformari in structura patrimoniului entitafii, precum: procesul de aprovizionare, procesul de producere, procesul de desfacere. Procesul de aprovizionare cuprinde faptele economice efectuate de entitate pentru a-si procura bunurile. Astfel, se comand si se incheie contracte cu entitatea-vanzitor, se receptioneaza bunurile primite, se achita datoriile fata de furnizori etc. Contabilitatea reflecté: valoarea de cumpdrare a bunurilor, cheltuielile de transport, incdrcare, descdrcare, montare, instalare, taxe vamale etc. - calculdnd, astfel, costul de intrare al bunurilor achizitionate. Valoarea bunurilor intrate in entitate = Valoarea datoriilor fata de furnizori Procesul de productie se considera procesul de bazé al activitatilor producdtoare $i cuprinde operafii efectuate in vederea obfinerii de produse, executarii de lucrari, prestarii de servicii. Bunurile fabricate contin costuri de productie, ca: directe materiale, directe cu personalul gi indirecte de productie. Cu calcularea costului de productie se ocupa contabilitatea de gestiune, colecténd toate costurile si determindnd costul efectiv al produselor, lucrarilor gi ~ serviciilor. Suma tuturor costurilor de productie = Costul efectiv al produselor, lucrarilor gi serviciilor 23Galina BADICU, Svetlana MIHAIL, sAZELE CONTABILITATII § contravalorii acestora. Operatiile constau in eliberarea produselor din depozit, expedierea lor la cump&rator, intocmirea facturilor fiscale si conturilor de platé, efectuarea cheltuielilor privind distribuirea acestora etc. In procesul de desfacere, contabilitatea reflecta costul vanzarilor, cheltuielile de distribuire si venitul din vanziri ete. Valoarea bunurilor vandute = Valoarea datorata de cumparitori in cadrul proceselor economice, se produc modificari si transformari ale bunurilor economice, care, fireste, trebuie si conduc la obtinerea de profit. Termenul de profit, etimologic, este de origine latin’, provenind de la verbul »proficere”, care inseamné a progresa, a da rezultate. 2.2. Activele: caracteristica gi clasificarea Deoarece bunurile economice se afla in continu’ miscare gi transformare, in cadrul circuitului economic, ele poarta denumirea de active. Structura lor se modific& permanent datorita operatiilor ocazionate de faptele economice. Activele sunt resurse economice identificabile si controlabile de e catre entitate, ce provin din fapte economice trecute, din a ciror utilizare se asteapti obtinerea unor beneficii economice. Beneficiile economice viitoare incorporate in active pot intra in entitate prin destinatiile atribuite acestora. Continutul activelor se stabileste pe baza a doua criterii: 1. Gradul de lichiditate, care se refera la capacitatea unui bun economic de a parcurge intregul ciclu de exploatare pana la transformarea lui in bani. 2. Modul de valorificare a bunurilor, care se raporteazi la modul in care acestea participa si se consumi in productie si la modul in care igi reflect’ valoarea asupra produselor/serviciilor. Astfel, norma contabili din RM, impreun& cu mai multe alte norme din lume imparte activele, in ordinea cresterii lichidit&tii acestora, in active imobilizate (sau necurente) $i active circulante (sau curente). intrucét intelegerea logici a contabilititii presupune cunoasterea principalelor structuri componente ale activului si pasivului, procedam in continuare la prezentarea acestora, inclusiv a continutului lor contabil. 29Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATIL Figura 2. Clasificarea activelor Active imobilizate - active detinute pentru a fi utilizate pe o @ perioada mai mare de un an in activitatea entitatii sau pentru a fi transmise in folosin{a tertilor, in vederea obtinerii beneficiilor economice viitoare. Caracteristicile activelor imobilizate: bunuri cu o durata indelungata de utilizare; nu se consumé de la prima folosire; isi transmit treptat valoarea asupra bunurilor la a caror realizare participa, sub forma de amortizare. in functie de limitarea duratei de functionare, activele imobilizate se divizeazd in active amortizabile® si neamortizabile’. in functie de modul de valorificare a bunurilor, componenfa activelor imobilizate este urm&toarea: imobilizdri necorporale, imobilizdri corporale, investifii financiare pe termen lung, creanfe pe termen lung gi alte active imobilizate. 1.1. Imobilizirile necorporale reprezinta imobiliziri nemonetare, care nu imbracdi o forma materiala, identificabile si controlabile de entitate. Jn normele internationale, imobilizirile necorporale pot fi numite si active intangibile. {n componenta acestora, se includ: © Imobiliziri amortizabile — imobilizari aflate in exploatare care au o durati de utilizare certa (limitata) gi pentru care se calculeazi amortizarea. Amortizarea imobilizArilor — repartizarea sistematic’ a valorii amortizabile a unei imobilizari pe perioade de gestiune ale duratei de utilizare. 7 {mobilizari neamortizabile — imobilizari care an o durati de utilizare incertS (nelimitata) sau care se afla in curs de executie. 30Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATIL a) imobilizri necorporale in curs de execufie — imobilizari necorporale aflate in procesul de creare, modernizare si de pregatire pentru utilizarea prestabiliti, precum si imobilizirile necorporale interconexate cu alte imobilizari, care necesita lucrari de pregatire pentru utilizare dupa destinatie; b) imobilizéri necorporale in exploatare - imobiliziri necorporale transmise in exploatare sub form’ de concesiuni, brevete, licenfe si marci; drepturi de autor gi titluri de protectie; programe informatice gi alte imobilizari necorporale (website-uri, refete, formule, modele, proiecte). Identificam 0 mare diversitate de active concrete regasite la aceast’ pozitie, care rezulta din contracte, ca urmare a unei tranzactii si, dau dreptul detinatorului sa foloseasc& elementele respective pe o perioadi mai mare de un an. c) fond comercial’ - diferenta pozitiva sau negativa dintre costul de intrare gi valoarea justé, la data tranzactiei, a partii din activele nete ionate de catre o entitate. Altfel spus, atunci cand se cumpar& o afacere, se compar’ preful de cumparare cu suma valorilor juste ale componentelor afacerii respective si, daci apare o diferent, atunci aceasta reprezint& fond comercial. Acest element se include in componenta imobilizarilor necorporale numai in cazul transferului tuturor activelor sau a unei parti a acestora si, dupa caz, de datorii si capital propriu, indiferent dac& este realizat ca urmare a procurarii sau a unor operatiuni de fuziune. 1.2. Imobilizarile corporale sunt active care imbracd forma fizicd naturala, au o durata de utilizare mai mare de un an, se folosesc in activitatea entitatii sau se afla in procesul credrii, si nu sunt destinate vanzarii. Din componenfa imobilizérilor corporale, fac parte: a) imobiliziri corporale in curs de executie - constructiile in curs de executie, utilajul destinat instalarii, utilajul si alte obiecte destinate utilizarii in calitate de mijloace fixe pana la transmiterea in exploatare, costurile ulterioare, in curs de executie, aferente mijloacelor fixe; Ss =" b) terenuri - terenurile fri constructii, terenurile cu ' construcfii, terenurile cu zaciminte aflate in curs de pregitire pentru utilizarea prestabilit& si/sau transmise in exploatare, precum gi drepturile de utilizare a terenurilor. ® fn limbajul financiar folosit adeseori de presa de specialitate chiar in lucrri de popularizare, fondul comercial este desemnat direct cu termenul in limba engleza: goodwill 31Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATII Terenurile au, de regula, o durat& de utilizare nedeterminata, deci nu se amortizeaza. c) mijloace fixe - clidirile (inclusiv drepturile de utilizare a acestora); constructiile speciale; maginile, utilajele si instalatiile tehnice; mijloacele de transport; inventarul si mobilierul; alte mijloace fixe (investifii capitale pentru mijloace fixe primite in leasing operaional, fonduri de biblioteca etc.); 4) investitii imobiliare - proprictitile imobiliare in curs de executie si/sau aflate in folosint’i, precum un teren sau o clidire ori o parte a unei cladiri sau ambele detinute de proprietar sau locatar in baza unui contract de leasing financiar, mai degrab& in scopul inchirierii si/sau pentru cresterea valorii acesteia, decat pentru a fi: $ Y utilizata in productie, pentru furnizarea de bunuri, prestarea serviciilor sau in scopuri administrative; ¥ vanduta in procesul desfisurarii normale a activitatii. sy e) resurse minerale - imobiliziri corporale sub forma de costuri capitalizate ale lucririlor de explorare (pregatire spre extracfie), pentru care este demonstrata fezabilitatea tehnic’ si viabilitatea comerciala. 1.3. Investifiile financiare pe termen lung sunt active sub formd de re, cote de participatie in capitalul social al altor entitati si alte investitii detinute de entitate in scopul exercitarii controlului, obtinerii yeniturilor sau altor beneficii economice. Dac la imobiliziri corporale gi necorporale avem drepturi de exploatare, de utilizare, la imobilizarile financiare identificdm dreptul de a primi bani la scadente mai indepartate de un an, drepturi oferite de detinerea de titluri de participatie. Dupa gradul de afiliere al partilor, investitiile financiare se divizeaza in investitii financiare aferente partilor afiliate” si neafiliate. Din componenfa valorilor mobiliare fac parte: a) actiunile — titluri de capital sub forma de certificate sau inscrieri in contul personal care confirma dreptul detinatorilor lor (actionarilor) de a ° Parti afiliate — entitai sau persoane fizice care au capacitatea de a controla sau sunt controlate, au influenfai semnificativa sau sunt influenfate semnificativ de cealalt& parte in politicile financiare si operafionale. 32Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATII participa la conducerea societitii pe actiuni, de a primi dividende, precum si o parte din patrimoniul societatii in cazul lichidarii acesteia; b) obligatiunile — titluri de creante, care acordi detinatorilor (obligatorilor) dreptul de a primi, in termenul stabilit, valoarea nominala a obligafiunilor si venitul sub forma de dobanda aferent& acestora; c) alte valori mobiliare — titluri de creante sub forma de certificate bancare, care confirma dreptul detinatorilor de a primi, la expirarea termenului fixat, numerarul depus si 0 anumitaé dobanda. Cotele de participatie reprezinta drepturi sub forma de parfi sociale sau alte participatii detinute de entitate in capitalul social al altor entitati. Marimea cotelor de participatie se negociazé intre asociati gi se reflecta in actele de constituire ale entititii in care investitorul detine astfel de cote. Alte investitii financiare includ imprumuturile acordate, depozitele bancare etc. imprumuturile acordate (entitdtilor afiliate si aferente intereselor de participare) reptezint& mijloace acordate de entitate in numerar sau in naturi altor persoane juridice sau fizice in baza contractelor de imprumut. Depozitele bancare reprezinti depuneri de numerar in institutiile financiare la termen (pentru o perioada fix de timp) sau la vedere (firs fixarea termenului de plasare) in scopul obtinerii venitului sub forma de dobanzi. 1.4, Creanfe pe termen lung si alte active imobilizate: a) creante pe termen lung - exprima drepturi ale entititii ce decurg din tranzactii sau evenimente trecute gi din stingerea c&rora se asteapti intrari de resurse care §ncorporeaza beneficii economice. Dupd gradul de afiliere al partilor, creanjele se divizeaza in creanje aferente parfilor afiliate si neafiliate. b) cheltuieli anticipate pe termen lung - reprezinta cheltuielile suportate in perioada de gestiune, dar care urmeazi s& fie trecute la costurile si cheltuielile perioadelor viitoare in curs de peste un an. ¢) Alte active imobilizate. q In componenja activelor imobilizate se pot regdsi si avansurile e acordate. Avansurile acordate reprezinti platile efectuate in contul procurarii ulterioare a bunurilor, serviciilor, lucrarilor. Astfel, avansurile acordate pe termen lung si scurt pentru imobiliziri necorporale si corporale, se prezinta in situafiile financiare, in componenta activelor imobilizate, indiferent de termenul de achitare a avansurilor. 33Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATIL Activele circulante - activele ce se agteaptd si fie consumate in e _ ciclul normal de activitate, vandute sau primite in termen de 12 luni sau care reprezinté numerar. Ciclul normal de activitate al unei entitafi reprezint& perioada de timp dintre momentul achizition&rii activelor, care sunt destinate proces&rii gi momentul transforméarii lor in numerar. Caracteristicile_activelor_circulante perioadé scurtd in activitatea entitay a, de reguld, la un singur circuit economic, modificéndu-si forma; participd la procesul de productie cu intreaga lor valoare de utilitate, se consumd si isi transmit valoarea asupra noului produs; se aflé intr-o continua miscare si transformare in cadrul stadiilor circuitului economic; sunt realizate sau definute pentru consum sau vanzare. in functie de modul de valorificare a bunurilor, componenta activelor circulante este urmitoarea: sfocuri, creanfe curente si alte active circulante, bunuri ce se utilizeazd pe o investitii financiare curente, numerar si documente bénesti. 2.1, Stocurile reprezint bunurile economice aflate la dispozitia entitatii destinate pentru a fi consumate la prima lor utilizare sau vandute in aceeasi stare, sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie. Ele sunt, in general, bunuri detinute pe termen scurt. Stocurile includ: a) materiile prime si materialele de bazit - bunuri care participa direct la fabricarea produselor gi prestarea serviciilor, executarea lucrarilor; ts b) materialele consumabile - bunuri care participa sau contribuie la procesul de productie si/sau de prestri servicii fara a se regasi, de reguld, in produsul finit (de exemplu, materiale auxiliare, combustibil, materiale pentru ambalat, piese de schimb, anvelope si acumulatoare procurate separat de mijloacele de transport). Diferenta pe care norma contabili o stabileste intre aceste doud structuri de stocuri este ci, de regula, materiile prime si materialele de baz se regisesc in produsul finit, integral sau partial, in timp ce materialele consumabile nu se regisesc in produsul final. c) obiectele de mic& valoare gi scurti durata - bunuri a c&ror valoare unitar’d nu depaseste plafonul stabilit de legislatie sau pragul de semnificatie prevazut in politicile contabile, indiferent de durata de serviciu sau cu o durati de serviciu ce nu depaseste un an, indiferent de valoarea unitari (de exemplu, instrumente i dispozitive cu destinagie generald si speciala, utilaj de schimb, 34Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATI. ambalaj tehnologic, inventar de productie, imbrdcdminte si incdiltdéminte speciald, dispozitive de protectie, lenjerie, inventar sportiv $i turistic etc.); d) preductia in curs de executie - bunuri care nu au parcurs toate stadiile de prelucrare prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor tehnice si receptiei sau necompletate in intregime, precum gi costurile aferente serviciilor si lucrarilor in curs de executie; e) produse - bunuri fabricate in cadrul entitatii, care includ: - _ semifabricate - bunuri al caror proces de productie a fost finalizat intr- 0 sectie (fazdi de fabricafie) si care, sunt in continuare, supuse prelucririi in alt& sectie (fazd de fabricafie) sau se livreazi cumpératorilor; - produse finite - bunuri care au parours in intregime stadiile procesului de productie si nu necesit& prelucrari ulterioare in cadrul entitatii, au fost supuse probelor tehnice i recepfici, sunt integral completate gi pot fi depozitate in vederea vanzarii sau livrate direct cumparatorilor; - produse secundare - bunuri care se obtin in procesul de productie concomitent cu produsele principale gi prezinté o important’ secundar’ si valoare nesemnificativa fata de acestea. Recunoasterea diferitelor produse in functie de definitiile prezentate se poate urméri, conform arborelui decizional din figura 3. S-au parcurs toate fazele S-a finalizat ‘macar 0 faze procesului de productie? a procesului de productie la sfargitul c&reia s& se fi recepfionat bunuri? Le] Bunul este semifabricat. Exist’ documentul de receptie a produsului fini’ DA Bunul se incadreaza la Bunul corespunde normelor jitidnerta tn cureda tehnologice si calitative? : executie. Bunul este produs rebutat. Figura 3. Recunoastere contabila a diferitelor stocuri 35G ina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATIL CAteva detalieri despre semifabricate: acestea au parcurs una sau mai multe faze ale procesului de productie (dar nu toate), sunt receptionate ca atare gi sunt destinate: fie utilizdrii in fazele urmdtoare ale procesului tehnologic, fie vGnzarii ca atare. in ceea ce priveste productia in curs de executie, aceasta a parcurs gi ea, intr-o anumit’ m&sura, faze de productie dar, spre deosebire de semifabricate, nu poate fi vanduté ca atare gi nici nu este, de regula, receptionati fizic. Singura posibilitate rezonabil& in ceea ce o priveste este continuitatea prelucr&rii. f) marfuri - bunuri procurate de entitate in vederea revanz&rii sau produse transmise spre vanzare magazinelor proprii. in categoria marfurilor, de asemenea, se includ cladirile, terenurile si alte bunuri imobiliare detinute in vederea vanzirii. 2.2. Creante curente si alte active circulante includ: a) creanfele curente, care reprezinta drepturi ale entit&tii ce decurg din tranzactii sau evenimente trecute si din stingerea carora se asteapt& intrari de resurse ce incorporeazA beneficii economice: creanje comerciale, avansuri acordate, creanje ale bugetului, creanfe ale personalului, alte creante. Orice persoana fizicd sau juridicd, ce a beneficiat de o valoare avansata si care urmeaza si dea echivalentul corespunzitor se numeste debitor. Acest echivalent poate constitui o sum de bani, un serviciu sau o lucrare. Creantele comerciale cuprind creanfele privind bunurile vandute, serviciile prestate si lucrarile executate, Dupa gradul de afiliere al partilor, creanjele se divizeazd in creante aferente pértilor afiliate si neafiliate. Creantele bugetului includ: impozitele si taxele achitate in avans/rate, sumele platite in plus la buget, diferenta dintre suma TVA trecutd in cont si cea calculaté, suma TVA aferent& avansurilor primite etc. Creantele personalului cuprind: avansurile acordate in contul salariului, sumele acordate titularilor de avans, creantele privind recuperarea prejudiciului material etc. Alte creante curente cuprind creantele privind veniturile din utilizarea, de céitre terfi, a activelor entitafii, privind iesirea activelor imobilizate, altor active circulante, privind subvenjiile, reclamatiile inaintate si recunoscute, creantele organelor de asigurari sociale si medicale etc. b) alte active circulante. Din componenta lor fac parte cheltuielile anticipate curente gi alte active circulante. 36Galina BADICU, Svetlana MIHAILA: BAZELE CONTABILITATII Recunoasterea creantelor in functie de conditiile prevazute fn standardele de contabilitate se poate urm&ri, conform arborelui decizional din figura 4. structura Alte creante Se vand produse, m&rfuri si servicii? curente. Exist o factura fiscala sau act Creanta se inregistreaz la de insotire a marfii? structura diversi Clienti/Debitori. DA S-a vandut catre clienfii. (nu sunt angajati) entivayii? Creanta se va regasi la inregistrarea se face la Creante ale personalului Creanta se va consemna drept Creanti comercial. Figura 4, Conditii de recunoastere a creantelor Cheltuielile anticipate curente reprezint& valori achitate in perioada de gestiune, dar care urmeazi a fi trecute la cheltuieli in perioadele viitoare in decurs de pana la un an (plata privind ratele de leasing operational, plata polifei de asigurare, plata de abonament pentru ediii periodice $i informative, valoarea formularelor cu regim special etc.). tn componenja activelor circulante se pot regdsi si avansurile 8 —_acordate. Avansurile acordate reprezint& platile efectuate in contul procurarii ulterioare a bunurilor, serviciilor, lucririlor. Astfel, avansurilor acordate pe termen lung gsi scurt pentru stocuri, se prezinti in situatiile financiare, in componenta activelor, indiferent de termenul de achitare a avansurilor. 2.3. Investitiile financiare curente constituie active sub forma de valori mobiliare, cote de participatie in capitalul social al altor entitdti, imprumuturi acordate, depozite bancare gi alte investitii detinute de entitate in scopul exercit&rii controlului, obtinerii veniturilor sau altor beneficii economice (similar investifiilor 37