Prefata edifiei originale v Prefata editiei in limba romana vii Introducere in anatomie gi fiziologie 1 ‘Niveluri de organizare structural 2 Caracteristici ale organismului uman 4 ‘Termeni direction: 5 Cavitatile gi regiunile corpului 8 Intrebiiri recapitulative i Bazele chimice ale anatomiei si fiziologiei 2 rincipii chimice 2 Compusi organic 27 intrebari recapitulative 35 Celulele si fiziologia celulara 45 ‘Structura celulei 46 Celulele gi energia 2 Mitoza $i reproducerea celulei 55 Sinteza proteic& 58 {ntrebari recapitulative 6 Tesuturile B ‘Tesutul epitelial ” ‘Tesutul conjuntiv 81 ‘Tesutul muscular $i fesutul nervos: 85 intrebari recapitulative 87 Sistemul tegumentar 97 Pielea 98 Anexele pielii 102 Intrebari recapitulative 106 Oasele si articulatiile 5 Osul 16 Articulaiile 121 intrebari recapitulative 127 Sistemul osos 139 Scheletul axial 140 ‘Scheletul membrelor 147 i recapitulative 154 ‘Tesutul muscular 167 ‘Muschiul striat scheletic: 169 Energia necesarl contraciei musculare 176 Funcfiile muschiului neted gi cardiac 178 intrebari recapitulative 180 Sistemul muscular 191 Muschi extremitajilor corpului 196 ‘Muschi capului si ai tranchiului 205 Intrebari recapitulative 209 10 iu 12 13 14 15 16 17 18 Tesutul nervos Onganizare Fiziologia nervilor intrebsirirecapitulative Organizarea sistemului nervos ‘Sistemul nervos central Sisternul nervos periferic Intrebari recapitulative Organele de simt Ochiul Urechea Allte simpuri Intrebari recapitulative Sistemul endocrin Hipofiza Glanda tiroids Glandele paratiroide Pancreasul Glandele suprarenale Alte glande endocrine {ntrebari recapitutative Sangele Plasma Globulele rosii Globulele albe Plachetele sanguine intrebari recapitulative Sistemul cardiovascular Tnima Vasele sanguine Intrebari recapitulative Sistemul limfatic si imun Sistem! limfatic Timusul Splina Sisternul inn Raspunsul imun ntrebai recapiculative Sistemul respirator ‘Anatomia sistemului respirator Fiziologia respiratiei Intrebari recapitulative Sistemul digestiv ‘Tractul gastrointestinal Organele anexe Intrebari recapitulative19 20 21 Cuprins Metabolism si nutritie Adenozin-trifosfatul Metabolismul glucidelor Metabolismul lipidelor si al proteinelor Alte aspecte ale metabolismului intrebari recapitulative Sistemul urinar Rinichii Structuri anexe Alte organe excretorii intrebari recapitulative Kchilibrul hidro-electrolitic si acido-bazic Fluidele corpului Echilibrul electrolitic Echilibrul acido-bazic intrebari recapitulative 453 455 456 464 470 ATA 485 486 495 496 498 509 510 514 517 519 22 Sistemul reproducator masculin 23 Testiculele Ducte si organe anexe Hormonii masculini fntrebari recapitulative Sistemul reproducitor feminin Ovarele si organele anexe i Fiziologia reproducerii la femeie Dezvoltarea embrionara si fetal intrebari recapitulative Glosar Index 529 539 536 53 549 550 556 562 567 579 591EMA ATA TMs invajarea anatomici sia fiziologiei poate fi destul de grea, dat fiind cd trebuie insusiti termeni, trebuie infelese procese gi trebuie studiate structuri noi, Am incercat s& va facem sarcina mai usoara printr-o abordare nesofisticatd a anatomiei gi a fiziologiei. Cartea de fat, Anatomie $i fiziologie umana pentru admitere la facultajile de medicind (titlu original: E-Z Anatomy and Physiology —n. trad.), conjine notiunile de bazi ce se regasesc in cursurile de anatomic sifiziologie din programa gcolilor si facultajilor din domeniul sénatafii. Blevii care doresc si urmeze 0 cariera in asistenfa medical, fizioterapie, igiend dentara, tehnic& medical, farmacie sau alte specialititi inrudite vor aprecia utilitatea acestei carfi, Studentii la facultifile de medicina vor regasi in ea un valoros material auxiliar, iar elevii din anii terminali de liceu vor beneficia de abordarea directa a organismului uman pe care aceast lucrare o ofera. Confinutul acestei c&rfi este in conformitate cu manualele standard si este prezentat clar, concis gi detaliat, pentru a putea fi citit si infeles rapid. Paragrafele sunt scurte, iar textul confine vocabularul de bazi necesar pentru a putea utiliza cu incredere diversele concepte anatomice gi fiziologice prezentate. ‘Am incercat s& evitim, de cate ori a fost posibil, un limbaj prea tehnic gi am redus la maximum folosirea jargonului de specialitate, in favoarea unei abordari directe a conceptelor stiintifice. La sfargitul lucririi este inclus un glosar, pentru a inlesni clarificarea notiunilor si recapitularea textului. Pentru a vi putea ajuta in autoevaluarea progresului pe care il inregistraji invatnd am inclus, la sfargitul fiecdrui capitol, peste 100 de intrebari recapitulative de tipul celor pe care le veti intalni cel mai frecvent la examene. Aceasti carte poate fi folosita gi in pregitirea pentru examene cumulative, comprehensive ficare, ea confinand nofiuni de baz din anatomic gi fiziologie redactate intr-o forma ugor de citit. Conti- nutul capitolelor a fost planificat cu atentie, pentru a va ajuta s& va simfii confortabil abordind multimea de termeni noi pe care o veti intélni. Puteji s8 face{i notije oriunde, pe orice pagini ~ aceastl carte a fost conceputi sti devin’ un prieten de ndejde, care si vA ajute la invatat, Nu uitati si cititi intrebarile reca~ pitulative, pentru a fi siguri c& stipAniti conceptele prezentate in fiecare capitol. Sperm c& va va plicea s4 invataji din aceastt carte, gi ne va face o mare phicere daca, folosind-o, veti Jua note de 10 Ja anatomie $i fiziologi in incheiere, dorim s4 va urim succes la invaat, Dact vi simtiti coplesiti la un moment dat, trageti adanc aer in piept gi amintifi-va proverbul: ,,Cu ribdarea, treci gi marea” Barbara KrumhardtJesuturile = 75 sanguine sunt c&ptugite cu un epitelin, Celulele ce prin mitoza gi, de obicei, una din suprafetele epiteliil cu diverse fluide, ceea ce permite celulelor sX cont parte in alta a epiteliului. ompun fesuturile epiteliale se divid lor vine in contact direct cu aerul sau troleze migcarea moleculelor dinte-o Tesutul epitelial nu este vascularizat, in schimb, el este hranit cu substanfe nutritive provenite din vasele sanguine din fesutul conjunctiv wae aCe Oecd subjacent. Tesutul epitelial este ancorat de fesutul conjunctiv prin inter- mediul unei membrane bazale, alcituite din materiale ce nu intra in MRO Ca componenta celulelor (non-celulare), Membrana bazala este compusa STG din glicoproteine (molecule proteice cuplate cu molecule glucidice) se- cretate de celulele epiteliale. O alti component a membranei bazale este reprezentata de o refea de fibre de colagen aparfindnd fesutului conjunctiv. JONCTIUNILE CELULARE Celulele epiteliale sunt de obicei strains unite intre stranse si aderentiale. Jonctiunile du-le strins de celulele invecinate (Figura 4.1), O ipirii membranelor celulelor adiacente prin in spafiul intercelular, care devine foarte redus, Jonctiune stransa Siruri de jonctiun stednse cuplarea unor lipoproteine intre ele j Membrane celulare A adiacente Spetiu extracelular Desmozom Membrand ingrosats Glicoproteine transmembranare 1 Fllamente de cheratind ancorate de membrana Ingrosats Membrane celulare Spatiu extracelular Jonctiune ,gap” Proteine membranare © Membrane celulare adiacente Spat extracelular Trei tipuri de jonctiuni ce pot fi in strnse asiguri fixarea celulelor i branclor celulare, (b) Desmozomi prezinta filamente de cheratin§ cu tip .gap” au mici canale pentru a le. Astfel de joncfiuni se gisese tr FIGURA 4.1 (Anite fn fesuturile umane. (a) Jonetinnile re ele gi prezintd portiuni de tuziune a meme unt jonetiuni punetiforme intre celute, ce rol de ancorare a celulelor. (6) Jonofiunile de Permite schimburile de iont si diverse molecu: n fesutul muscular neted ifn cel cardiac,Oasele $i articulatiile {narticulafii pot avea loc diverse tipuri de mi rea ce reduce unghiul dintre dou’ oase in articn! jn urma cfreia unghiul dintre dowd oase creste, nei articulatii, ca de cxemplu flexia genunchiul respectivei articulafii (Figura 6.6). Pronatie Adductie Abductie Flexie Extensie ircumductie f FIGURA 6.6 Miscarile posi scr, Flexin este definita ca fiind migca- latic. in opozitie, extensia cste migcarea Simplu spus, flexia se referd la indoirea ui, iat extensia are ca rezultat intinderea in articulafiile umane. Alte dou’ migcdri articulare sunt abductia si adductia. Abductia reprezint& indepar- ‘area unui membru fafa de linia mediana a corpului, iar adductia apropierea membrului respectiv de linia median’. Ridicarea brafului pnd la orizontal& este un exemplu de abducfie, iar intoarcerea lui la pozitia anatomica este o migcare de adductie. Miscairile rotative sunt un alt tip de migcari articulare, Rotatia reprezint migcarea unei parti a corpului in jurul unei axe. intoarcerea capului dintr-o parte in alta (ca atunci cind se exprim’ o negatie) este un exemplu de rotajie, Rotajia poate fi medial, daca are loc spre linia median’ a corpului, sau laterali, daca are loc in directia opus’, O forma special de rotatie o reprezintA pronafia. Aceasta reprezinta rotatia antebratului, astfel incdt palma s& priveascA spre posterior, Supinafia reprezinti migcarea opusi, Totafia antebrajului pAnd cand palma ajunge in pozifie anatomica, privind spre anterior (Tabelul 6,3). Ridicarea sau cobordrea unei par{i a corpului poarté numele de elevatie sau depresie, Elevafia reprezinta ridicarea, spre exemplu a umerilor, iar depresia migcarea opus’, Retractia reprezintdi migcarea spre inapoi a unei parfi a corpului, spre exemplu barbia, lar protractia este migcarea opusi. 125Sistemul muscular yuscill ABDOMENULUI yeriot al cavitatii abdominale este format dinte, ; , oe Astfel, straturiintinse si subyiri de mugehi a iloce inpeeat ate enna ta a contentavisceelrsbdominae la ea tnchioa i eo " ts linia alba se intinde pe linia mediani a peretelui abdominal, de la apofiza xifoida |; an za pubiand, Linia alba este consttuitt in principal din eau conjunetiv, id muschi, risen vase maride singe, . elt, om al dintre muschii importanti ai peretelui abdominal este dreptul abdominal (Fi- gura 9.11). Dreptul abdominal este un muschi tung, lat, asemandtor unei benzi, situat pe fecare parte a liniei albe. Leaga oasele pubiene de coaste gi stem si, Impreund cu alti rmugchi abdominali, comprimé cavitatea abdominala, ajutand si la flexia coloanei verte- trae, Originea lui este pe creasta pubiana, iar inserfia este pe apofiza xifoida, Un alt muschi important este oblicul extern, Oblicul extern este un muschi superfi- cial si extins, asemanator unei fasii, ce porneste de la ultimele opt coaste inferioare sise intinde in jos si medial. Se inser& printr-o aponevroza pe linia alba si pubis. Oblicul ex. tem comprim® peretele abdominal. Un al treilea mugchi abdominal este oblieul inter. Acest muschi constituie stratul mijlociu al celor trei straturi musculare, care sunt situate Interal de dreptul abdominal. Fibrele lui au o directie aproape perpendicular’ fata de cele ale oblicului extern. Oblicul intern are originea pe creasta iliacd coastelorinferioare, dar gi pe linia alba si pe creasta pubiand. Cel mai profund dintre cei trei muschi dispusi lateral de dreptul abdominal, este transversul abdominal, El are originea pe coastele inferioare gi pe apofizele vertebre- lor lombare si insertia pe linia alba si pe creasta pubian’. Functia lui este de a contracta peretele abdominal. In plus, el contribuie la expirafia forfat4 prin impingerea diafragmei insus. $i inserfia pe cartilajele Oblicul extern Lina albs Dreptul abdominal Oblicul extern Oblicul intern Aponevroza obliculul extern Transversul abdominal FIGURA 9,11 Cei mai importanji mugchi ai peretelui abdominal, 27