Mimi Graminea Dorica Boltagu Nicolae Limba si literatura romana — ghid complet pentru Bacalaureat — Booklet Bucuresti, 2019Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei GRAMNEA, MIMI Limba si literatura romana : ghid complet pentru Bacalaureat / Mimi Gramnea, Dorica Boltasu Nicolae. - Ed. a 4-a, - Bucuresti : Booklet, 2019 ISBN 978-606-590-765-2 |. Boltasu Nicolae, Dorica 811.135.1 821.135.1.09 Redactor: Oana Chir Corectori: Ana-Maria Lupascu, Anda Marin ‘ Tehnoredactor: Carmen Dumitrescu GEditura Booklet 2019 Toate drepturile asupra lucrarii apartin editurii Sa ee a a2 tt Tt EL TE Te aaa a TE (le TE: Te Te: Tes Tes Tes TES Tes les TesCUPRINS [NOTIUN! TEORETICE.... a rane . en ‘TESTUL 1 Sil lirica simbolista; Sil Ideologia promovata de Dacia literard - ae 38 TESTUL 2 Sil tex iri; Sl Coracterizarea unui persona dint-un basm studiat(Harap-Alb) 40 TESTUL 3 Sil text irc; SIl Relafia dintre doua personaje dintr-un basm studiat (Harap-Alb ~ Spl) .. 42 TESTUL 4 Sil lcd eminesciand; Sill Constructia personajului intr-o nuvela (Moara cu noroc, de loan Slavici ~ GI) nun TESTUL 5 Sil text lric; SIll Tema i viziunea despre lume int-o nuvela studiatd (Moara cu noroc, de loan Slavici sau La Henul ui Manjoala, de |. L. Caragiale) AB TESTUL 6 Sil text rama; Sill Constucta pesonaju nt-un roman do L.Rebreanu(personaullon) vB TESTUL7 Sil lcd simbotist; Sill Relat dintre doua personaje int-un roman modern subiectiv (Ultima roe de dragoste, intaia noapte de rézboi, de Camil Petrescu sau Maiteyi, de Mircea Eliade)... : 50 TESTUL 8 Sl iricd neomodemist; Sl Tema si vziunea despre lume int-un roman de G. Cainesou (Enigma Otic) ......52 TESTUL 9 Sil text lic; Sill Relafia dintre doua personaje tnt-un roman de G. Calinescu (tila gi Felix) ...... 54 TESTUL 10 SII text dramatic; Sil Tema si viziunea despre lume inr-un roman de M. Sadoveanu (BalaQUI) <...c.n-ennn86 TESTUL 11 Silricd modernist; Sill Construcfia personajuulintr-un roman de M. Sadoveanu (Vitoria Lipan) .somn58 TESTUL 12 Sil text cramatic; Sill Tema si viziunea despre lume int-un roman postbelic (Mofometi, de Marin Preda) .....60 TESTUL 13 Sil rica tradijionalsta; Sill Construct personajululint-un roman de Marin Preda (lie Moromete) TESTUL 14 Sil text epic; SII Tema gi viziunea despre lume intr-un text lic romantic (Luceaférul, de Mihai Eminescu) TESTUL 15 SI proza romantic; Sl! Directia modernisté promovaté de Eugen Lovinescu, prin refeire la un text Studia ..s..n.66 TESTUL 16 SII text epic; Sill Tema si viziunea despre lume int-un text dramatic postbelc (lana, de Marin Sorescu) 68 TESTUL 17 Sil text epic; Sill Tema si viziunea despre lume int-o comedie (O scrisoare pierdut, de I. L. Caragiale) weenonu.70 TESTUL 18 Sil tex! epic; Sil Consiructia personajulul int-o comedie de |. L. Caragiale (Zoe Trahanache) 72 TESTUL 19° SII text epic; Sil Tema gi viziunea despre lume Intr-un roman apartinand perioade’ postbelice,scris Intre anii 1960 11980 (Col mai iubitdintre pamanten, de M, Proda) Senin 74 TESTUL 20 Sil text epic; Ill delle promovate de ciicismuljunimist - : ae TESTUL 21 Si lrcd modernist; Sill Cond femellint-un roman interbeis (Enigma Ole) : 78 TESTUL 22 Sil text epic; Sil Tema si viziunea despre lume int-un text lic interbelic (Flor de mucigal, de T. Arghezi, Eu nu strvese corola de minuni a lumi, de L. Blaga, Testament, de Tudor Arghezi sau Riga Crypto si apona Enigol, de |. Barbu) ..80 TESTUL 23 Sil text epic; Ill Argumentarea apartenentei la simtbolism a unui text lc (Plumb, de G. Bacovia) 82 TESTUL 26 SI liicd romantica; Sill Drama omului modem in dramaturgia postbelicé (Jona, de Marin Sorescu) 84 TESTUL 25 Sil text dramatic; SIll Tema gi viziunea despre lume intr-un text ric (Oda (in metru antic), de M. Eminescu) .....86 TESTUL 26 Si rca romantic; Sill Condita intelectualullintr-un roman (Stefan Gheorghidiu) ..... 88 TESTUL 27 Sil text epic; SIll Tema si viziunea despre lume int-un roman al experientei(Maitrey, de M. Eliade). 90 TESTUL 28 Sil rca simbolista; Ill Tema gi viziunea despre lume intr-un roman (lon, de Liviu Rebreanu) ... 92 TESTUL 29 Sil lic traditionalist; Sl Relafia dintre dou personaje int-o nuvela (Moara cu noroc, de |. Slavci 94 TESTUL 30 Sil text dramatic; SIll Tema si viziunea despre lume intr-un text post studiat din opera lui Nicita Stanescu (Leoaica tanard, iubirea)...... 6 TESTUL 31 Silex epic; Sil Reaia dnt doud personae int-un text oramaic (0 sorsoare piece I. Caraga) 96 TESTUL 32° Sil text li; Sil Tema gi viziunea despre lume int-un roman seris dupa 1980 (Femeia in rosu) canst 00 TESTUL 33 Sil text lic; Sill Tema gi viziunea despre lume Int-un roman apartindnd lui Camil Petrescu (Patul lui Procusf ...102 TESTUL 34" SII text epic; Sill Constructia personajului intro drama studiata (Mesterul Manole, de L. Blaga) ecnincel TESTUL 35 SII text epic {Gocumen); SI Tema vunea despre ume int-un text raat apa uM. Sadoveary (Hany Ancutei) : 106 TESTUL 36 Sil text epic; Il Temas vzunea despre lume int-n ext pose traditionalist (Aci sosi pe vreruride lon Pita .108, TESTUL 37 Sil text dramatic; Sill Tema $i viziunea despre lume Tnt-un basm cult apartinand lu lon Creanga (Harap-Alb) ...110 TESTUL 38 Sil lricd simbolst; Sil Relaiadintre doua persongje int-urvroman apartndnd Wi Livy Rebrean (lon si George) .112 TESTUL 39" Sil tox lrg; Stl Tema si viziunea despre lume int-un text 2parnnd petal Prelungt al romanteat g lasicismulul (Rugaciune, de O. Goga) 114 TESTUL 40 Silex epic; Sl Prezertarea uel ate posce modernist Joc secun, de ton Barbu)... M16‘TESTUL 41 Sil lircd romantic; Sill Modernismul lovinescian aplicat pe un text naratv, poetic sau dramatic... 118 ‘TESTUL 42 Sil text dramatic; SIll Relatia intre doud personaje intr-un text de M. Sadoveanu ....... a 120 TESTUL 43 Sil liricd modernist; Sill Relatia dintre incipit gi final intr-un text narativ studiat, la alegere ....... 122 - TESTUL 44 Sil ext epic; Sil Ideologia promovata de revista Dacia iterara z feroa TESTUL 45 Sil text liric; Sill Relatia dintre doud personaje intr-un roman de M. Preda .. 126 TESTUL 4s Sil tex’ dramatic; SIl Constructa personajull int-un roman al experientei ae 128 TESTUL 47 Sil lcd modernista; Sill Tema si viziunea despre lume intr-un roman psihologic studiat 430 ‘TESTUL 48 Sil liricd neomodernista; Sill Condifia femeii intr-un roman interbelic studiat Fae TESTUL 49 Sil text dramatic; Sli! Tema iubirii intr-un text narativ studiat 134 TESTUL 50 Sil tex irc; Sill Condi intelectual int-un roman postbelic tUdiat os 136 TESTUL 51 Sil text lr; Sill Condiia omului modern into drama apartinand lui Marin Sorescu 138 TESTUL 52 Sil liricd eminesciana; SIll Conditia femeii intr-o comedie studiata .......... vai ve 140, ‘TESTUL 53 Sil ext dramatic; SI Tema si vziunea despre lume int-un text narativ relist interbelic cea TESTUL 54 Sil text epic; Sill Tema si viziunea despre lume intr-un text poetic interbelic ‘ 144 ‘TESTUL 55 Sil text epic; SIll Tema si viziunea despre lume intr-o arta poetic’ interb@liC’ os. 146 TESTUL 56 Sil text dramatic; SI! Construcfa unui persona inr-un roman postbelic 148 TESTUL 57 Sil text epic; Ill Tema si viziunea despre lume int-un text poetic studiat a clas& : 150 TESTUL 58 Sil text epic; Sl Tema iubii nt-un text poetic studiat la clasa 482 TESTUL 59 Sil text dramatic; SIll Tema si viziunea despre lume intr-un text epiclirc/dramatic din perioada pasoplisté .....154 TESTUL 60 Sil text epic; Sill Tema si viziunea despre lume intr-o arta poetica interbelica 156 TESTUL 61 Sil tex ric; Sill Tema si viziunea despre lume int-o nuvel fantastic 158, TESTUL 62" Site SITemesvzinea despre ame nt et fot dn prota preg dle emantimu EaSICISMUL rere i : 160 ‘TESTUL 63 Sil text dramatic; SII! Constructia unui personaj intr-un text narativ de M. Sadoveanu ...... 162 ‘TESTUL 64 Sil text liric; Sill Relatia dintre doua personaje intr-un roman al experientei 164 ‘TESTUL 65" Sl text epic; Ill Tema gi vziunea despre lume int-un roman sors intre ani 1960 5! 1980 166 TESTUL 66 Sil text epic; Sl Dous tologi feminine gin doud romane din perioada postbelicastudiat la ciasd, prin raportare la tema iubii 168 TESTUL 67 Sil text liric; Sill Relatia dintre dou personaje dintr-un roman interbelic 170 TESTUL 68* SII text liric; Sill Constructia unui personaj intr-un roman scris dupa 1980 7 AT2 TESTUL 69° Sil text dramatic; SIll Particularitatile de constructie a personajului intr-un roman scris intre anil 1960 si 1980 .174 TESTUL 70 Sil text epic, Sil Tema si viziunea despre lume int-un text poetic postbeli mn. 176 TESTUL 71 Sil text ric; Sill Tema si viziunea despre lume intr-un basm cult 178 TESTUL 72 SII text lric; Sill Relatia dintre dou personaje dintr-un roman psihologie studiat 180 TESTUL 73 Sil text epic; Sill Tema gi vziunea despre lume int-un text poetic interbelc 182 TESTUL 74 Sil text dramatic: SIll Particularitatle de constructie a personajului intr-un text narativ apartinand lui L. Rebreanu, G. Calinesou sau M. Preda 184 TESTUL 75 Sil tex epi Sl Tema i viziunea despre lume int-un roman sti a cas, apatindnd peroadlpostbeice 186 TESTUL 76 Sli text lric; SIll Particularitafile de constructie a unui persona dintr-un text dramatic 188 TESTUL 77 Sil tex irc; Sill Particulate unui ext neratv studi, apartinnd prozalreliste 190 TESTUL 78 Sil text epic; Ill Particular ale unui text poetic aparinand lui Mhal Eminescu... 492 TESTUL 79 Sil text epic; Sil! Sill Rolul critici literare, pornind de la una dintre orientarile critice impuse de Titu Maiorescu sau Eugen Lovinescu 194 TESTUL 80 Sil text liric; SII Partculartaile de constructie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, apartinand perioadei interbelice 196 NOTA! 7 Testele pot fi lucrate atat de elevii de la profilul real, cat si de cei de la profilul umanist, ie facdnd subiectul al Iil-lea al testelor notate cu asterisc, care se adreseazd exclusiv elevilor de la profilul umanist. TE: Tet TES (Le: Tes TEs Tes TES Tes Ane Tes Tes Tes Tes! clasic TES]RASPUNSURI 198 TESTUL 1 Sillirica simbolist; SI! Ideologia promovata de Dacia literara toa 198 TESTUL? SI tex’ irc; SI Caracterizarea unui personaj dint-un basm studiat (Harap-Alb) a 200 TESTUL 3 Sil text iri; SII Relatia dintre doud personaje dintr-un basm studiat (Harap-Alb ~ Spanul) 202 TESTUL 4 Sil irica eminesciana; Sil! Constructia personajulu intr-o nuvela (Moara cu noroc, de loan Slavici ~ Ghita) .....204 TESTUL 5 SI text irc; SII Tema si viziunea despre ume nto nuvela sts (Moara cu nor, de oan Slavic sau La Hanu! ui Manjoala, de |. L. Caragiale) .. 206 TESTUL Silex cramatc; il Construct personjui nian roman de L. Rebrean (person on) sunt TESTUL 7 Sil ric simbolista; Sil Relatia dintre dou personaje int-un roman modem subiectv (Ultima noapte de dragost, intdia noapte de rézboi, de Camil Petrescu sau Maitreyi, de Mircea Eliade) : 212 TESTUL 8 Si iricé neomoderista; Sill Tema sivaunea despre lume int-un roman de . Calinescu (Enigma Olli)... 216 TESTUL 9 Sil text irc; Sil Relat dintre doua personaje int-un roman de G. Calinescu (Otilia $i Felix)... 218 TESTUL 10 Sil text dramatic; Sil Tema gi viziunea despre lume int-un roman de M. Sadoveanu (Baltagul) 220 TESTUL 11 Sil liicd modernist; Sill Constructia personajului nt-un roman de M, Sadoveanu (Vitoria Lipan) .. 222 TESTUL 12 Sil text dramatic; Sl Tema gi viziunea despre lume int-un roman postbelic (Moromefi, de Marin Preda) .....224 TESTUL 13 Sil Irica traditionalist; Sill Constructia personajululint-un roman de Marin Preda (lie Moromete) 221 TESTUL 14 Sil text epic; Sl Tema gi viiunea despre lume int-un text ric romantic (Luceaférul, de Mihai Eminescu) saeeun.229 ‘TESTUL 15 Sl proza romantica; Sill Directia modemnista promovatd de E. Lovinescu, prin referire la un text studiat (Uma noapte de dragoste, intéia noapte de rizbo). 882 TESTUL 16 Silex epic; Sl Tema si vizunea despre lume int-un text dramatic poste (ono, de Marin Sorescu) 234 TESTUL 17 Sil text epic; Il Tema sivizunea despre lume int-o comedie (O sorsoare plerduté, de I L Caragile) 238 TESTUL 18 Sil text epic; Sl Constructia personajulu intro comedie de |. L. Caragiale (Zoe Trahanache) 239 TESTUL 19" SII text epic; Sill Tema si viziunea despre lume intr-un roman apartinand perioadei postbelice,scrs intre anii 1960 1 1980 (Cot mai iutit dintre pamnteni, de M. Preda) 2a TESTUL 20 Sil text epic; Sill Idele promovate de cricismul junimist.... nn DA3 TESTUL 21 Sil liricé modemisté; Sill Conditia femeiiintr-un roman interbelic (Enigma ole) - 1.245 TESTUL 22 SII text epic; SIll Tema si viziunea despre lume Intr-un tex lire interbelic (Fion de muciga, de T. Arghezi, Eu mu strivesc corola de minuni a lumi, de L. Blaga, Riga Crypto silapona Enigel, de |, Barbu, sau Testament, de Tudor Arghez!) 247 TESTUL 23 SII text epic; Sill Argumentarea apartenenfoi la simbolism a unui tox rc (Plumb, de G, Bacovia) 252 TESTUL 24 SI lirica romantica; Sill Drama omului modem in dramaturgia postbelica (Jona, de Marin Sorescu) 253 TESTUL 25 Sil text dramatic; SIll Tema si viziunea despre lume Int-un text ric (Odea (in metry antic), de M. Eminescu) ....256 TESTUL 26 Sil lirica romantica; SIll Conditiaintelectualului intr-un roman (Stefan Gheorghidiu) 257 TESTUL 27 Sil text epic; Sl Tema si viziunea despre lume intr-un roman al experientei (Maitrey, de M. Eliade) 259 TESTUL 28 Sil iricd simbolst; SII Tema gi vziunea despre lume int-un roman (lon, de Liviu Rebreanu) 261 TESTUL 29 SIllrcd traditionalist; SI Retalia dine doua personaje into nuvela (Moara cu noroc, de , Slavil) .......263, TESTUL 30 Sil text dramatic; Sil Tema gi viziunea despre lume int-un text poetic studiat din opera lui Nichita Sténescu (Leoaica ténard, iubirea) 265 TESTUL 31 Siltext epic; Sil Relatia dint doua personae nt-un text dramatic (Oscrsoare lerdul, de LL. Caragiale) 266 TESTUL 32" Sil text lic; SIll Tema si viziunea despre lume intr-un roman seris dupa 1980 (Femeia in rosy) 268 TESTUL 33 Sil text li; SI Tema si viziunea despre lume int-un roman apartinand lui Camil Petrescu (Patullui Procust) ....270 TESTUL 34* SII text epic; Sill Constructia personajuluiint-o drama studiata (Mesteru! Manole, de L. Blaga) an TESTUL 35 Sil text epic (document); SIll Tema gi viziunea despre lume int-un text nara aparinnd Ns, Sadcvean Haru Ancute) 273 TESTUL 36 Sil tex epic, Sil Tem vzunea despre ure int~un ext poetic tadonlt (Aso! pe wemun de on Plat) 275 TESTUL 37 SII text dramatic; SIll Tema gi vziunea despre lume intr-un basm cult aparinand lui lon Creanga (Harap-Alb)....277 TESTUL 38 SII lirica simbolist; Sill Rela dintre doua personaje int-un roman apartinnd li Liviu Rebreanu (lon si George) 278 TESTUL 39" Sil text lrc; SI Tema si vziunea despre lume int-un text dpartinand perioadel prelungir ale romantismului i lasicismului (Rugéciune, de O. Goga). : 280 TESTUL 40 Sil text epic; Sil Prezentarea nel arte poetice modemiste (Joc secund, de lon Barbu) .. - 282CURENTE LITERARE ROMANESTI IN CONTEXT EUROPEAN UMANISMUL EUROPEAN Etapa culturald denumita umanism este strans legata de intreaga migcare a Renasterii europene. Caracteristici Reprezentanti + pune in centrul preocuparilor omul si valorile sale; + datorata dezvoltarii burgheziei si oraselor, aceast’ noua conceptie se desprinde de cenzura puternica a biserici, iar crturarul nu mai este, ca in Evul Mediu, doar clericul, ci laicul; + crede in libertatea, perfectibiltatea si demnitatea omului, capabil de a descoperi adevarurile despre sine si despre lume; + accentul cade pe ratjune; + idealul umanist este Uorno Universale, personalitatea creatoare capabila sa se afirme in mai multe domenii, s8 fie simultan savant, muzician, poet, matematician, pictor {una dintre aceste personalitaf ind Leonardo da Vinci). Italia: Dante Alighieri, Francesco Petrarca, Giovanni Boccaccio, Ludovico Ariosto, ‘Michelangelo Buonarroti, Niccolo Machiavelli; Franfa: Frangois Rabelais, Michel de Montaigne, Pierre de Ronsard; | Anglia: Francis Bacon, Thomas Morus, William Shakespeare; Tarile de Jos: Erasmus din Rotterdam; Spania: Miguel de Cervantes, Luis de Géngora y Argote, Lope de Vega, Pedro Calderén de la Barca; La noi: Nicolaus Olahus, Nicolae Milescu Spatarul, Grigore Ureche, Miron Costin, lon Neculce, Dimitrie Canter. ILUMINISMUL. lluminismul este un curent ideologic gi cultural care se manifesta in secolul al XVillea, prefigurat de Deciaratia dreplurilor omului si cetéfeanului (1789); prin ilurinism se prelungesc ideile renascentiste, cu accent pe importanta’ rafjuni in cunoastere si pe emanciparea oamenilor prin cultura. Caracteristici Reprezentanti + are un pronunfat caracter laic gi anticlerical, + accentul cade pe valorile ratiunii; + militeaza pentru eliberarea spiitului de orice prejudecata; + pledeaza pentru iluminarea maselor populere, pentru emanciparea poporului prin cultura; + acorda interes libertatlor spirituale si nationale; + are caracter antifeudal si antidespotic; + apeleaza adesea la ironie, satira, + condamna orice forma de violenta, find acceptata doar dezbaterea de idei. Franga: Denis Diderot, Jean le Rond r D'Alembert, Jean-Jacques Rousseau, |Voltaire, Montesquieu; |Anglia: Jonathan Swift, Daniel Defoo; Germania: G. €. Lessing, Johann Wolfgang Goethe, Immanuel Kant; La noi: Samuil Micu, Petru Maior, Dinicu (Golescu, loan Budai-Deleanu, Gheorghe Sincai Limba gi literatura romand. Ghid complet pentru Bacaloureatlad oe ROMANTISMUL ROMANTISMUL EUROPEAN [in prima acceptie a termenului, romantismul este un curent literar dezvoltat in Europa la sfargitul secolulul al XVillea gin primele decenii ale secolului al XIX-lea, aparut ca o reactie impotriva clasicismului [Caracteristici Reprezentanti + afirmarea originalitati si a libert&tii de creatie; reactie | Germania: Heinrich Heine, Friedrich von Schiller, ‘Impotriva ierarhiei genurilor $i a doctrinelor clasice ale |Friedrich Héldertin, August Wilhelm si Friedrich obiectivitsi si imita |Schiegel (frati) + domenile de creatie predilecte: lirica si drama; Rusia: Mihail Lermontov revalorificarea afectivitai; |Anglia: Percy Bysshe Shelley, George Gordon Byron, reasezarea eului in centrul lumii; William Wordsworth, Samuel Taylor Coleridge + trecerea de la rational spre zonele tainice ale FFranta: Victor Hugo, Alphonse de Lamartine Italia: Giacomo Leopardi + cultivarea tainei, tenebrelor, demonicului; La noi: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Dimitrie |+ prediiectia pentru mit si simbol; Bolintineanu, Barbu Stefanescu Delavrancea + surse de inspiratie:folciorul,istoria, natura; + contemplarea spatiului cosmic (infin); + respingerea prezentului fad si decadent (romantic cauté universuri compensator: fie se intore spre ‘recut, mai cu seama spre Evul Mediu, fie se cufunda in lumea visulu, a reverie sia iubiri) + cuttivarea starilor de melancolie, nostalgie, suferinys, dar sia ironiei; + apetenta pentru solitudine (eroii romantici sunt nigte mari singuratici) + prezenta figurilortutelare:ttanul, geniul, profetul, | regele, demonul si ingerul + la nivel stistc, se observa folosirea frecvent a | antitezei. l ROMANTISMUL ROWANESC La noj, romantismul s-a manifestat si in perioada pasoptistd, sub forma unui romantism care milta in primul rand] Pentru consttuirea une’ lteraturi originale, in care se regaseau si elemente clasice. Dar romantismul ga gésit| xpresia plenara in lrica eminesciand, odata cu epoca urmatoare, a Junimii sia marlor autor din a doua jumatate [A Secolului al XIX-lea. F Caracteristici * valorificarea elementului national (folcor, natura, istorie); * caracterul militant (crea artistica este subordonata idealurilor nationale si sociale ale epocil; se urmarea ‘mobilizarea publiculuicititor pentru realizarea acestor idealuri); * Garacter retoric (decurge din dimensiunea lui militanta, stilul retoric fiind o modalitate de persuasiune); * eclectismulstlistic (romantismul romanese, de la scritori pasoptist si pana la Eminescu, s-a integrat anumite aspecte si trésaturi particulare ale clasicismului, acest amestec de clasicism ‘siromantism fiind, dupa uni istorici litera, 0 caracteristcd a romantismului tarziu, numit si romantismul Biedermeier), Notiuni teoretice 7Particularitati ale prozei romantice + prazenta unui narator implicat afectiv, ce renunta uneori (aga cum se intampla in proza fantastica) la atributul omniscientei; + acfiune bogatd In intémplari neobisnuite si rsturnari de situalie spectaculoase, legate cel mai adesea de ascensiunea si prabusirea unor personaje; + personaje exceptionale, Inzestrate cu calitii sau defecte iesite din comun; + cultivarea pitorescului (pitoresc este ceea ce place ochiului, cea ce e singular, neobisnuit), + intrebuinjarea frecventa a antitezei, atét ca procedeu compozitional, cat si ca mijloc de caracterizare a | personajelor); + limbaj care mizeaz’ pe expresivitate, bogat in figuri de stil «interes manifestat fafa de specii cum ar fi nuvela istoric& gi romanul istoric, nuvela fantastica si romanul fantastic, memorille de calatorie. [Teme gi motive romantice in poezia eminesciana + Tema naturii si a iubirii: Motive: lacul, marea, izvorul, codrul, stelele, luceaférul, noaptea, .sara-n asfinft’, teiul, nuférul, intalnirea indragostitior, chemarea iubitel, asteptarea infrigurata, nostalgia, dorul, femeia-inger si femeia-demon, voluptatea suferintei. i + Tema (supratema) timpului Motive: inserarea, trecerea inexorabild a timpului, momentul genezei gi al extinc{iei universului,istoria, ‘epocile vechi sau mitice ale lumi si ale istoriei nationale (Dacia, Egiptul antic, Evul Mediu $.2.), timpul sacru al iubiri, timpul cosmic (al Luceaférului) si timpul uman-terestru + Tematica filosofica Motive: caldtoria cosmic, geniul (cu ipostazele: ,batranul dascal" din Sorisoarea I, tanarul voievod, Luceaféiul, ‘ndragostitul ,cufundat in stele”, magul, profetul, regele, ,imparatul si proletarut'), conditia umana, viafa ca vis, viata ca teatru. REALISMUL [Afost un curentlterar gi arlistic care a inceput sa se manifeste spre sfArgitul primei jumatati a secolulu al XIX-lea, ca 0 reac impotriva romantismului Caracteristic Reprezentanti + reconstruieste la nivel fictional o lume in toaté Franta: Stendhal, Honoré de Balzac, Gustave Flaubert, complexitatea ei, infatiseazd un tablou cat mai Guy de Maupassant uprinzator al viefji sociale, cu toate clasele sale; | Rusia: N. V. Gogol, I. S. Turgheniev, '* este o literatura bazata pe mimesis, adica pe IL. N. Tolstoi, F. M. Dostoievski, A. P. Cehov reprezentarea verosimila a realiti, /Anglia: Charles Dickens, W. M. Thackeray + teme specifice: goana dupa inavutire, césatoria, familia; + personajele sunt oameni obisnuit, apartinand tuturor medillor sociale; + personajele sunt reprezentative pentru o tipologie moralé (avarul, arivistul, fata batrana, tandrul in formare etc.), dar mai cu seama pentru o categorie sociala ({arénimea, burghezia); ‘in caracterizarea acestor personaje se foloseste tehnica detaliului, a amanuntului semnificativ, + se remarca interesul pentru psihologia personajelor (se intrebuinteaza analiza psihologica); + apare principiul obiectvitati (autorul realist are pretentia de a infatisa realitatea aga cum este, fara s-0 idealizeze, dar si féré s-0 caricaturizeze); + naratorul este neimplicat, impersonal, omniscient si omniprezent, adesea obiectv, 8 Limba gilitratura romand. Ghid complet pentru Bacalaureat [si cul pe ce’ ma sirr |sec[REALISMUL ROMANESC jn cultura romana, viziunea realist se regaseste + la prozatori secolului al XIX-lea — loan Siaviel (romanul .Mara’, nuvela realist-psihologicé .Moara cu noroc’), ILL. Caragiale (nuvelele, schitele, dar si comedile) + in prima jumatate a secolului al XX-lea (Liviu Rebreanu - realismul de inspirafie rural in ,lon’si -Rascoale", realismul psihologic in ,Padurea spanzuratilor’, G. Calinescu - realismul balzacian, de inspirajiecitadina — .Enigma tile’) sin a dova jumatate, tn perioada postbelicd (Marin Preda — .Morometi") SIMBOLISMUL [Aluat nastere in Franja, in a dova jumatate a secolulul al XiXlea, ca reacle Impotriva naturalism si oultuul lexagerat pentru forma al parnasianismului, Odaté cu simbolismul Incepe, in plan european, poezia moderna. Caracteristici + preferinfa pentru simboluri f Atentje! Nu simbolismul descopera virtutile expresive ele simbolului. Acesta esté o modalitate de cunoastere si de expresie a postilor dintotdeauna. Romantic, de exemplu, sunt, la randul lor, mari iubitori de simboluri | + corespondentele: acestea sunt, de fapt, o exprimare a unor echivalente care se stabilesc intre star interioare| {trair, senzati, sentimente) si anumite elemente exterioare, din natura, din realitatea inconjuratoare: + simbolisti au cultivat programatic un gen de corespondente intr tipuri diferite de senzatiinumite sinestezi: unui anumit sunet fi corespunde un parfum sau o culoare, iar asocierea aceasta se face spontan in constinta poetului: * pentru simbolisti, poezia este o arta a sugestiel. A numi un lucru, spuneau acesti primi poefi modern, inseamna ai ‘pi misterul: ,2-| sugera, iatd visull" (Stéphane Mallarmé). De aceea, folosesc asociati insolite, suprima unul dintre| termeni cand folosesc comparatia, preferd exprimdirie eliptice, incantatile etc. + muzicalitatea versurilor, + simbolismul creeaza poezie in vers liber, renunténd la rigorile versificatel; + temele favorite ale poeziei simboliste: nevrozele, descompunerea universului, decadenta, disolutia materiel, bolle, Parfumul, floile legate intotdeauna de mister si moarte, muzica viotilor sia clavecinului, obsesia mori, stare de angoasa, depresia, spleen-ul (stare nemotivata de melancolie, manifestata prin plictseala si dezgust fata de! orice), disolutia sentimentelor, orasul neurastenizant siunoroios, culorile cenusii terne. Reprezentanti Franta: * Paul Verlaine - Arthur Rimbaud + Stéphane Mallarmé + Jean Moréas La noi: "Alexandru Macedonski + George Bacovia + lon Minulescu + $tefan Peticd + Dimitrie Anghel ‘Simbolismul romanesc In literatura romana, cel dintai teoretician al simbolismului a fost poetul Alexandru Macedonskl. delle sale estetice sunt expuse in cateva articole, in care se teoretizeaza poetica simbolisté: Despre logica poeziei (1880) -| cultivarea muzicalitati: ,arta versurilor nu este nici mai mult nici mai pulin decét arta muzicii"; sugestia, inefabilul: »Poezia convinge pentru 0a tot ce este frumos ni se impune far ca nimeni s-si dea seama in ce mod si pentru ce"; Poezia viltorului (1892) — veritabil manifest simbolist. Poezia lui Macedonski este, insd, la confluenta a doua ‘mari curente: romantism si simbolism. Poet, prozator si dramaturg, lon Minulescu a jucat un rol insemnat in impunerea si popularizarea literaturi simboliste. Opera sa cuprinde mai multe volume de versuri, de o muzicalitate deosebitd Un alt nume important al simbolismului romanesc este George Bacovia, care scrie in primele decenii ale [secolului al XX-lea Notiuni teoretice 9MODERNISMUL aloo Tending generald care se manifesta in iteratura arta universal, incepand din a doua jumatate a secolulul fa xDclea gi pana dupa al Dolea Razboi Moncial,cénd va fi contiuaté de postmodernism. In poezie, se considera ic8 anal de nastere al lr modeme este 1857, cand Charles Baudelaire publica Flore réulu. Caracteristici + se defineste in opozitie cu traditia care apara un anume ideal de frumusete neschimbator si transcendent, moderismul insemnand nou!, schimbarea, diferenta; + ruptura de traditie si, adesea, revolta impotriva mostenirii crestine; + artistul modern cauté ,caracterul frumosului actual", tocmai de aceea accentul cade pe originalitate; ‘instaurarea arffcialulul ¢\eliminarea naturalului: referinjele noilor artisti sunt la lumea marilor orase, la epoca tehnici; arta este un construct al imaginatie/, + inaderenta la real, respingerea dispretuitoare 2 lumii reale, de-realizarea realului (Hugo Friedrich): arta are| capacitatea de @ orea o lume noua care nu mai urmeaza legile lumii obignuite; + indiferenta fata de gustul publicului comun (numité de Hugo Friedrich ,placerea aristocratica de a displacea’: autorul modemist se adreseazé une’ elite, unor initia. Poezia moderna + transformarea negativului, a urdtului intr-o categorie esteticd ~ estetica urétulu + estetica moderna ,d& un sentiment de instrainare, de mister gi, in cele din urma, de nefericire” (Baudelaire) cullivand un frumos in acelagi timp infernal si divin; « se descopera analoali si legaturi noi, cum ar fi cea Tntre poezie si matematicd (vezi poezia lui lon Barbu), ceea ce duce la ermetizarea poeziei; + predilectia pentru poezia de cunoastere si preferinja pentru artele poetice: + existd o disonanlé intre forma gi continut, cea ce genereaza ambiguitate, aparenta incoerentd, tensiuni nerezolvate etc.; -teoria magie’ limbajului si fanteziel, cultivata mai ales de catre adept .poeziei pure", printre care se numa Mallarmé i, la noi, lon Barbu; + principiul fanteziei dictatoriale ~ poetul modernist nu mai .reda’ ,exprima',c! isi propune sa creeze universuri posible: + poezia modema se bazeaz’ pe metaford, de aceea a fost nimité .poezia metaforel"; metafora este constitu din aléturari gocante, aparent incompatibile, + transfigurarea realului; + ,noullimbaj" caracterizat prin: ambiguitate, limbaj metaforic, sintaxa eliptica sau contorsionata, dislocare topica, preferinta pentru versul alb. Modernismul poetic romanesc > perioada intorbelic&: poefi Tudor Arghezi, lon Barbu, Lucian Blaga, critic! lterar Eugen Lovinescu + perioada postbelica: neomodemismul generatiel ‘60 (Nichita Stanescu) Romanul modernist (de analiza): Mircea Eliade, Camil Petrescu Romanul de analiza s-a impus in iteratura secolului al XX-lea ca o reaclie impotriva romanului de tip obiectv. Prozatorii acestui secol {influentati de psihologia si filosofia epocii) s-au aratat preocupati de analiza starilor de| cconstinta gi au respins conventile prozei realiste (mai ales prezenta naratorului omniscient), afirmand ca acestea| |genereaza o evident lipsa de autenticitate. 10 Limba $i literatura roméind. Ghid complet pentru Bacalaureat TTR Ola » os [Particularitagi + prezenja naratorului-personaj, care relateaza la persoana | si nu mai detine atributele omniscientei si omnipotenfei (naratiune cu focalizare interna); + ordinea evenimentelor nu mai este cronologica; + ny mai conteazai umea $i faptele, ci individul si interiortatea, memoria lui; deplasarea de accent de la actiunea propriu-zisé la viata interioara a personajelor si de la creatie la analiza (in acceptia data acestor termeni de G. Ibraileanu); + confictul este, de obicei, psihologio; confictul exterior are o importanté secundaré sau poate lipsi: + personajele (de regula intelectuali) au o vialé sufleteasca de o mare bogaije si complexitate, se confrunt’ cu probleme de ordin moral sau existential si isi analizeazd permanent reactile; acestea actioneaza adesea intr-un mod imprevizibil; + timpul se subiectivizeaza, devine ,timp interior” si functioneaza principiul memorie’ involuntare, care face ca evenimentele s nu mai fie relatate in ordinea lor cronologica, ci intr-o ordine subiectiva, asa cum sunt. percepute de constiinta naratorului-personaj; + Tntrebuinfarea unor tehnici si modalitati specifice: analiza psinologicd, monologul interior, fluxul constiintei: + apare imperativul autenticitti care se concretizeaza in estomparea limitelor dintre fictional si nonfictional, prin abordarea unor formule cum ar fjumalul, memorialul, romanul epistolar sau ,dosarul de existente": luenta noilor orientari din filosofie (Bergson, Husser!) si psihologie (Freud); + creafile au caracterul unor ,opere deschise’ TRADITIONALISMUL Constituie, alaturi de modernism, una dintre direcfile importante care s-au manifestat in literatura romana dintre: cele doud Razboaie Mondiale, Particularitati Reprezentanti + preocuparea pentru aspectele nationale, pentru folcior, mit si istorie, fon Pillat + caracter rural (cultul satului; satul este privit ca o vatra de spiritualitate); | Adrian Maniu + cultivarea poeziei cu subiect religios (Vasile Voiculescu, Poeme cu inger, lon Pilla, | Vasile Voiculescu Biserica de altédata); |Aron Cotrus + poezia pamantului gi a roadelor; . Radu Gyr + cuttul strabunilor; + paseismul(valorizarea trecutului); + peisajul rural, campestru; + tome specifice: legatura omului cu paméntul, legdtura dintre generafi, nostalgia ‘trecutului; + asimilarea modalitatilor de expresie ale poeziei modeme. Nofiuni teoretice 11POSTMODERNISMUL Constituie, aléturi de neomodernism, una dintre direcjile importante care s-au manifestat in literatura romana postbelica, Caracteristici estetica postmodemista e strans legata de contextul extra-literar (social, economic, politic etc.); = recuperarea ironica si parodic& a trecutului, a faptelor de culturd datorate predecesorlor, + literatura postmoderista utiizeaza citatul, aluzia, colajul, pastisa, reciclarea formelor literare vechi; + cultiva imprecizia si indeterminarea sensului; + pentru postmodemi, literatura este un labirint textual de posibiliti, de timpuri paralele, el facand apel la epoci pe trecute si la viitoare alternative; rep + ionia,ludicul, experimental; art + poezia ,coboara in strada; + se estompeaza granitele traditionale dintre genuri si specii literare; ale + print tehnicile de crealie preferate de postmoderni se afla intertextualtatea, procedeul prin care textul trimite sur ‘mereu la alte texte, cit&nd fara ghilimele, preluand personaje, simbolur, fragment, sintagme celebre sau rescriind) nas pur si simplu alte texte; + valorificarea cotidianului si a banalului va Postmodernismul romanesc [su Postmodemismul este revendicat de generatia ‘80: « Mircga Cértarescu (romanul Orbitor, poezie: Levantul, Poeme de amor) lw |+ Mircea Nedelciu (proza: Zmeura de campie) + prozatori Cristian Teodorescu, Razvan Petrescu si Gheorghe Craciun, loan Grogan P + Simona Popescu (romanul Exuvil, poezie: Xilofonul si alte poeme) + lon Bogdan Lefter (critica literard) so + poetul Florin laru Printre primele romane postmoderniste se afia romanul colectiv Femeia in rogu, scris de Adriana Babel, Mircea frei Mihdies gi Mircea Nedelciu. | Scriitorii au debutat in anii ‘80 si au incercat sa impuna un alt mod de a face literatura. S-a remarcat, pe buna + si dreptate, cd in Romania anilor ‘80 nu exista 0 societate de consum care sa ofere fundalul postmodemitatii (societate industrial, noile tehnologii etc.), fiind vorba, prin urmare, de un,,postmodemism fara postmodernitate’. sel re hi m ge. id co may (for De roku real ’ |*Cc +Fe 412 Limba si literatura roménd. Ghid complet pentru BacalaureatSURSELE EXPRESIVITATII POETICE A. VALORILE STILISTICE ALE PARTILOR DE VORBIRE Expresivitatea este o valoare pe care o dobandesc in context anumite cuvinte sau constructi. Prine efectele pe care le produce, enumeram: eufonia, valoarea afectiva, sublinierea unor idei si sentimente, concizia, evitarea repelitilor, dinamizarea enun{ului, implicarea cittorului, obtinerea unor efecte de persuasiune, crearea unor imagini artistice, evidentierea, prin contrast, a unor termeni etc. Expresivitalea poate fi spontana, in limbajul colocvial, sau deliberata, in imbajul artistic. Inre aceste doud paliere ale limbii exista transferuri, de regula dinspre cel familiar spre cel beletristic. De exemplu, in lirica lui Nichita Stanescu sunt fructficate valorile expresive ale unor termeni din argou, limbajul popular si cel familiar. Zicea c& i-am vrjit rnasol,/c& fac misto la parastase) VALOR! EXPRESIVE Substantivul | Intré frecvent in alcdtuirea unor figuri de stil ca: + metafora Luna, 0 clogca rotunda si grasa” (Mihai Eminescu) + personificarea Cu grele rasuflete apele dorm” (O. Goga) + comparatia Mie limba aspré ca de cenusa" (T. Arghezi) + epitetul: venti sé-Ilovim cu sigeaté de foc!..* (St. A. Doinas) + simbolul: .Dormea intors amorul meu de plumb” (G. Bacovia): + enumeratia 1+. 6€ci eu iubese/ $i flor’ $i ochi si buze $i morminte" (Lucian Blaga); + repetitia: hn juru-mi ceata creste réndur-réndun'" (M. Eminescu); * hiperbola: Si voda-i un munte" (G.Cosbuc); + miloace fonetice: dar lasafi-o balta, copil:/ erau stelufe in genele ei./ CORUL: Erau stelufe, erau stelufe, erau stelu-u-ute/ in| ge...eeneee...leeeee... nele eeeeeeeeeil” (Mircea Cartarescu). ‘Adjectivul Folosit cu sens figurat, adjectivul are, de obicei, valoarea stlistic& de epifet al substantivului: Ce noapte groasé, ice noapte grea!" (T. Arghez). Uneori, un adjectiv poate fi simultan epitet al substantivului si al verbulut:... biuitoare, apa se agazé intre ‘maluri, potolits, neted8, ca 0 oglinds.” (Al. Viahut’) Intrucat substantivul denumeste obiecte, fife, lucruri, fenomene ale naturi, iar adjectivul, insusiri ale acestora (forme, dimensiuni, calitii), acestea sunt mijoace foarte importante in reprezentarea artistic a realitai prin cuvinte De aceea, ele sunt folosite cu precadere in descrier, portrete, tablouri. Frecventa acestora, int-un text literar, are ‘olul de a crea imagini artistice, cu precadere vizuale, adesea statice. Valoarea afectiva a adjectivului apare si in ‘ealizarea sa la gradele de comparatie, mai ales la superlativ. * Constructile exclamative: Nu fife de deochi/ Ce frumoasa-i fara ochil”(T. Arghezi); * Folosirea unor substantive cu valoare superlativa: |__ ,suparati foc", Nofiuniteoretice 13- Repetitia adjectivuli — ,8¢ ficea c& era intr-o gradina frumoasa, frumoasa.. (Tugulea, ful unchiagului si al matusi; + Adverbe si locutiuni adverbiale: grozav de, minunat de, din cale afara de, nespus de; — ,£ra un vis misterios/ gi bland din cale-afaré/ si prea era de tot frumos/ De-a trebuit sé piaré.” + Mijjoace fonetice: lungirea unei vocale, repetarea unor sunete: frumoooos! Pronumele \Valoarea expresiva a pronumelui rezida in manifestarea accentuata a interesului vorbitorilor fata de o anumita| situatie sau stare: + dativul etic (freovent in literatura populara): Cine mi-au vazut’ si mi-au cunoscut” (Miorita); + dativul posesiv .Inima-mi tresarea cand il vedeam. + intrebuintarea cu valoare neutra .Dé-i cu bere, dé-i cu vin!” sau general: ,Ce tie nu-{f place, altuia nu-i face!’ + folosirea unor locutiuni pronominale cu intentie parodica sau ironicé: ,S-ar putea sé fie Cine-stie-Cine.../ care n-a mai fost si care vine/ si se uité prin intuneric la mine/ si-mi vede cugetole toate.” (T. Arghezi); | + utiizat ta plural, pronumele semnnificd implicarea vorbitorului intr-o anumita comunitate, exprimand solidaritatea, | cconditfa umana in general, apartenenta la un grup anume etc. lin operele lirice, pronumele de persoana | este esenfial in construirea discursului, reprezentand instanta denumita .0u lic”, Pot fi considerate marci implicite ale eului tric si formele verbale si pronominale de persoana a Ila \Verbul Este considerat centrul enuntului, asadar importanja lui in structurarea si dinamica discursului este ltundamentala. Cu cét frecventa verbelor este mai mare, cu atat rtmul textului este mai alert, impresia de sucoesiune rapid creste, precum in fragmentul de mai jos, o parabola a relativitati competitie: Ma ajunge sageata, ma strépunge, Alearga mai departe, Fug dupa ea, o prind, Alerg un timp cu ea in mand, Fidau drumul, 0 intrec, Ma ajunge din urmé, Ma strépunge... Siar o arunc. Sunt arcul si totodaté finta. (Marin Soresou, Calul alb far splina) In functie de confinutul semantic, verbele si locutiunile verbale se pot grupa in mai multe categori: + verbe si locutiuni verbale incoative (> ft. inchoatif, care exprima inceputul unei acfiuni): a incepe, a debuta, a se ‘nfrirpa, a r&séii, a iesi la iveala etc.: sar ceru-ncepe a roti In locul unde piere." (M. Eminescu); + verbe si locufuni verbale durative $i iterative (care exprima ideea de durata a ac{iuni si de repetitie, frecventa) a cutreiera, a dormita, a repeta, a lectura, a rézbate etc.: .Fiind béiet pduri cutreieram... (M. Eminescu) + verbe si locufiuni verbale intensive (exprima intensitatea unei acfiuni, care se face In ritm viu, uneori incordat): | a izbandi, a reusi, a se implini etc. Q. vreau s8 joc, cum niciodaté n-am jucatl/ Sa nu se simté Dumnezeu/ In mine/ un rob in temnité - Incatusat.” 7 (L Blaga)) + verbe si locufiuni verbale eventive (fr. eventf, verbe reflexive care marcheaza transformarea, trecerea de la o| | stare la alta, o schimbare in condita subiectuui): a se imbogatl, a Se of, a se Tnrosi, a se ingrasa etc: |___.Dintr-un bolovan coboara/ Pasul tau de domnisoara”(N. Stanescu) 14 Limba siliteratura roménd. Ghid complet pentru Bacalaureat[Ca $i celetalte categorii gramaticale, verbul intra in componenfa unor figuri de stil: + personificarea: Umbra ta, lovindu-se de ziduri" (Nichita Stanesou) + enumeratia: Sa stm de vorba, s& vorbim, s spunem cuvinte/ lungi, sticloase, ca niste délti ce despart/ fluviul rece in delta fierbinte,/ ziua de noapte, bazaltul de bazatt.” + metafora: .Prea miva nins si mi-a plouat, demult/ in copilaria mea cu nop{i grozave" (N. Stanescu) Valor expresive ale modurilor si timpurilor verbale 1. Indicativul exprimé o actiune sigurd, realé, conferind impresia de certitudine. | Diferitele forme temporale ale indicativului dezvolta, la rndul lor, alte nuante si valori expresive |+ Prezentul: poate sugera, in functie de context: ~ un adevar general valabil (prezentul etern sau gnomic) Ce ¢ val ca valul trece” (Minai Eminescu), — prezentulistorc, folosit in locul trecutului pentru a crea o imagine dinamica, plina de vat Céléreti implu cémpul siroiesc dupa un semn/ sin call lor salbatici bat cu scérile de lemn/ Pe copite iau in fugé fafa negrului pamant/ Lanci scanteie lungi in soare, arcuri se intind in vant..."(Mihai Eminescu); ~ prezentul narativ sau dramatic, utlizat de un narator pentru a crea iluzia de prezent in ceea ce priveste unele’ fapte din trecut: $i eu fuga $i ea fuga, si eu fuga si ea fuga, pana ce dam cénepa toata palancei la pamént. “(lon Creanga) ~ prezentul instantaneu ~ care marcheazéi o acfiune inceputa si terminatd intr-un interval foarte scurt: ,Marcheazal pentru oaspeti jucdtorul cu numérul 9." + Imperfectul: exprima o actiune trecutd, cu aspect durativ, al cérel final nu este clar marcat »Pomi luceafarul. Cresteau/ In cer @ lui aripe,/ $i cai de mii de ani treceau/ In ot atatea clipe." (Mihai Eminescu) Imperfectul indeplineste mai multe valor: 1. Imperfectul narativ! evocativ are o functie dinamic - evocativa, proiectand un eveniment, o traire sau o stare! intr-o durata nedeterminata si instituie 0 perspectiva subiectivé a naratorului/ eului lic (Pe atunci colindam ‘mutt prin péiduri si pe dealuri) 2. Imperfectul descriptiv actualizeaza in imagini plastice o realitate trecuta, situand-o int-o durata indeterminata, Are o functie descriptiv - evocativa, imprimand rememorérii o dimensiune subiectiva, melancolicé (Ea era frumoasé ca umbra unel ide); : 3, Imperfectul iterativ - exprima fluxul temporal, duratele ciclice, situate repetabile (Vorbeau zinc la telefon), 4. Imperfectul oniric - creeaz un plan al imaginarului oniric si creeaza impresia de ireal a succesiunii de evenimente sau de star si trail lrice. (Se facea ca eram intro alta tara. * Perfectul compus: indica o aciiune trecuté, incheiata, sigurd, trimitand la un prezent al actului comunicari Si dac-a fost petits des/ E lucru tare cu-nfeles,/ Dar dint-al prntior sirag, / Cati au trecut al casei prag/ De bund seamé cel mai drag/A fost ales. (G. Cosbuc) ~ perfectul compus inscrie evenimentele narate, procesele, starile sau experientele lrice intr-o durata trecuta |__ Inchis’, expriménd ideea finalizéri unei actiuni, |_ ~Poate avea rol in detimitarea planului naratorului (a c&rui obiectivitate poate fl exprimatd prin perfectul simplu) | de planul personajelor, marcat subiectiv prin perfectul compus; | ~ in relatie cu timpul narativ principal, perfectul compus poate avea un rol rezumativ sau conclusiy, reliefand caracterulireversibil al evenimentelor, * Perfectul simplu: este considerat prin excelenta timpul povestiri; el desemneaza evenimente recente, Este folosit regional in Oltenia, unde indica fapte petrecute in ultimele 24 de ore. Vatavul a dat semn din steag / $i atunci pornira tofi sireag / incetinel. (G. Cosbuc) Perfectul simplu are doua valori 1. Narativa - situeaza prim-planul evenimentelor/ al momentelor relatate, al starlor enuntate int-un trecut recent, apropiat de timpul naréri; , ~ oferd impresia de actiune momentand sau reliefeazd derularea rapidé a evenimentelor, in unele contexte epice,| | oferd impresia de accelerare brusca a relatari Se aplecé, ud in méini un bulgare sil arama intre degete cu o placere inficosata. (L. Rebreanu) Nofiuni teovetice 152. Descriptiva - confera vivacitate imaginilor descriptive, creand impresia de succesiune alert. Ploaia incepu sa cada in stropi mari, tunetele incepuré sa rasune de-a Jungul vail cu niste zguduituri mail putemice $i mai puternice. I. Slavici) + Mai-mult-ca-perfectul araté c& 0 actiune s-a desfagurat in trecut si s-a incheiat inaintea alteia din trecut. Rolul stilistic este acela de a diferentia trecutul indepartat al intmplérilor de timpul istorisiri, creand o tensiune narativa. In primavara anului 1916, ca sublocotenent proaspat, intéia daté concentret, luasem parte, cu un regiment de’ infanterie din capital, fa fortficarea vaii Prahova, intre Busteni si Predeal. (Camil Petrescu) Inunele contexte, are rolul de a insera o secventa retrospectiva. (T. Vianu) Valoarea sa expresiva este conferita de intreruperea fluxului temporal, de 0 dislocare semnificativa in ordinea cronologica, creand acronia narativa. Niciodata femeia aceasta nu ma jubise. Reluam tot ce a fost la Odobest, la fara, si acum simeam ca acolo am avut dreptate...(Camil Petrescu) * Viitorul - poate avea doua forme: una literaré (voi scrie) si alta populara, analiticd (am sé plec, o sé plec). Viitorul indic& o actiune care se va petrece dup’ momentul vorbiri. El prelungeste, astfel, prezentul enuntéri intr-o durata imaginara. Rolulsilistic principal este acela de a crea o perspectiva anticipativa, reprezentarea unui plan interior al reveriel ‘sau al dorintei; \Valoarea sa expresiva rezidei in marea incarcatura afectiva gi subiectiva, ind apropiat de conjunctiv; Eu am sé seria Romanul adolescentului miop". (M. Eliade) Vitorul anterior construieste 0 succesiune de secvente anticipative, situdnd starea sau evenimentul exprimat linaintea altei actiuni proiectate in viltor. Valoarea sa stlistici este cea de exprimare a incertitudini locutorulul sau 2 unei posibiltai. Valori expresive ale modurilor i timpurilor verbale 2. Conjunctivul indica o aciune posibil, probabil, sub semnulipotezel: Int&i, Ins&, viafa, bolind de durata,/ Sa nu inceteze deodata,/ $i chinul sé-nceapé cu-ncetul/ Sd usture aerul greu, ca ofelul. (Tudor Arghezi) '3. Conditional-optativul indica o actiune dorita, in implinirea careia intervine un element perturbator, un obstacol ‘As putea vecia cu tovarasie/ Sa o au partas8 géndurilor mele, (Tudor Arghezi) ‘4. Imperativul — se foloseste pentru a exprima un indemn, o norunca, o rugaminte etc, Vino iar la sanu-mi, nepasare trista! (Minai Eminescu) raportand-o la alta; poate dobandi in contexte un efect de| 5. Gerunziul ~ imprima acfiunii un sens durati muzicaltate lenta, cu rtm apasat: Jubind in tain am péistrat técere,/ Gandind o& astiel o sé-tiplacé tie. (Mihai Eminescu) _| ‘Adverbul ‘Are, de obicei, valoare stlistica de epitet al verbului, cu rolul de a reda mai expresiv modul de desfésurare a actiunii Te stingi incet din mine, iaré/ sub piept loveste-n céldarim 0 minge/ si ziua pe trotuare se prelinge,/ lésénd in urmé-iiz de primavara. (Nichita Stanescu) Interjectia ‘Are ca principale efecte expresive crearea de imagini auditive, dinamizarea, aspectul ludic, imitarea unor sunete din natura pentru crearea unei atmostere, imprimand discursului diferite nuante afective: mirarea, furia, indoiala, insisten{a, aprobarea, chemarea, nemultumirea etc, ‘Aléturi de mocirlele uscate/ ies pomiltofi cu trunchiurile-n floare/ Hei. zi cu soare-n zare, spune-mi oare/ cam cate fote-s astazi deflorate? (Nichita Stanescu) 16 Limba sititeratura roménd. Ghid complet pentru Bacalaureat el sil A dc Ar fig ter an rol act Hi folk ima Me inv par prir luce sin syn res in Ie ag fact Cor Hfigu |con inte {prec Per bie ‘Ale, proc prin ce} intelvail sul a, oe ‘tal ari rel rat B. FIGURILE DE STIL [Aliterata [.alitération, repetarea aceleiagi tere") —figura de sunet care consta in repetarea consoanelor sau a! silabelor pentru obtinerea unei efect auditiv, eufonic. Eu altfel respir aerul ca soda/ $i caut sufiul lucrului in sine! Pot sa va spun sonetul ce e, oda/ Secrete ce le! sti origicine” (Marin Sorescu, Declarati) |Asonanta [fr. assonance] — repetitia vocalei accentuate in| ddoud sau mai multe cuvinte plasate in succesiune |.Cu ceata groasa oblojind copacil/ Coboara jos cerul ca o prelata’ (Marin Sorescu ~ Sonet tomnatic) JAnafora (gr. Anaphoré din ana si phorein, .a transporta’] ~ figura care const in reluarea printr-un substitut a unui ‘termen exprimat anterior numit antecedent. Relatia antecedent-substitut este numita ,relatie anaforica” si are rolul de a oferi referinta substitutului. Ea are mai multe} funofii: emfaticd, de intensificare, retoricd, favorizeaz’ acumularea enumerativa etc. intotdeauna tu esti alta/ $i intotdeauna eu sunt acelasi” (Marin Sorescu, intotdeauna tu esti alta)} Hiperbola (fr. hyperbole) — figura de stil, constand in folosirea unor expresii si imagini exagerate, pentru a reda mai plastic ideea sia impresiona mai puternic. Figcare din noi se considera Dragos mandru ca un soare! Si cu un roi intreg dupa el, chiuind, fuge in| zig-zag? (Marin Sorescu, Lupta cu gérgéunil Metonimia (ft. métonymie) — figura de stil care consta in inversiunea voluntara a categorilor logice ale intregului prin parte, ale parti prin intreg, ale cauzei prin efect, ale efectului prin cauza, ale abstractului prin coneret, ale posesorului prin uorul posedat. «Ce pana sa se innoade exact/ La firul meu inceput™ (Marin Sorescu, Scribul): »pana” pentru ,scris” ‘Sinecdoca (din lat. synecdoche, ngr. sinekdohi, fr synecdoque) - figura de stil care consta in largirea sau restrangerea sensului unui cuvant prin folosirea intreguluil ‘in locul parti (si invers), a particularului in locul generalului, 2 generalului in locul particularului, a materiei din care este facut un lucru in locul lucrului insusi et. .Vin cu inima curata/ S8-si fumeze aici tutunul/ ce rbdare-are romnul/ Vor a sti, cronometrata” (Marin Sorescu, Navéiir)| Comparatia [lat. comparatio, ,asemanare, stabil] figuré de stil prin intermediul careia un termen numit ‘comparat este apropiat de alt termen numit comparant prin intermediul unui adverb ce semnific’ asemanarea lor (ca, precum, cum). Apropierea se face pe baza unel analog, inspiratia mea astazi/ Ca un microb frumos'' (Marin Sorescu, Microb frumos) A intra Personificarea este figura de stil prin care lucrurilor, obiectelor li se atribuie insusiri umane .lmi place aerul tandru/ din jurul tau" (Marin Sorescu, Microb frumos) Imi cade cerul in genunchi” (Marin Sorescu, Lumina data la rindea) ‘Alegoria ({r.allégorie — ,desfagurare a Inchipuiri*) este un rocedeu silistic consténd in exprimarea uneiidei abstracte rin miloace concrete; altfel spus, este o ampli metafora Ce permite un transfer din planul abstract’ profund al ‘infelesurior,intr-un plan de suprafata, figurativ .Fulgerul a trecut prin mine/ Luminandu-ma fantastic! Dar omorandu-l/ Pe fiul meu... Daca ma gandesc la padure! Se face mangal Pana méine dimineata! De| bun ce sunt/ Lumina m-a rugat sé fu gazda/ Si cu toate acestea, in jurul meu! E un imens cerc/ Negru.” te , (Marin Sorescu, Fulgerul a trecut)| Noyiuni teoretice 17Epitetul (gr. epitheton, ,cuvant adaugat’) ~ ,Partea de| vvorbire sau de fraza care determind, in lucrarile sau acfunile| lexprimate, printr-un substantiv sau verb, insusirile lor jestetice, adic acelea care pun in lumina felul cum le vede sau cum le simte scritorul si care au un rasunet in sensibitatea si fantezia ctitorului”(T. Vianu) ,E-atata iané-n frigul sferic..” (Marin Sorescu, Limpezimi) norul fefei mele, plumburiu gi greu” (Nichita Stinescu, Euridice) Interogatia retorica [lat interogatio, ,intrebare"]— figural de stil realizata sub forma unei unor intrebari de la care! nu se asteaptd un rspuns, dar prin intermediul c&reia/| (cdrora se transmit o idee, o supozitie, 0 atitudine. Este, de fapt, falsa intrebare. Ce literd e asta?/ L-a Intrebat. — Noaptea, a spus el. ~ Te ingeli, este soarele./ Noaptea, stim cu tof, n-are) raze. Dar asta?! Noaptea./ — Ma faci sa rad! Este marea, De unde/ Atata intuneric In mare?” (Marin Sorescu, Unghi) Paralelismul sintactic [ft. parallélisme] ~ repetarea| ‘simetricé a unor functi sau structuri sintactice, in| propozitie sau in frazéi realizarea acestuia este rezultatul repetitiei si al simetriei Alergam pe o platforma infiniti de beton alergam. Tacerea era desdvarsité si alergarea nu mi-o auzeam vederea platformei era ampla si infnita ssin-o mai vedeam. 'Alergam pe-o platforma infinité de beton lalergam.” (Marin Sorescu, Trepte) Refren [fr. refrain, cf. lat. Refringere — a rupe] ~ procedeu| stilstic ce deserineaza cuvantul, sintagma, versul sau 'versurile care se repeteta la anumite intervale pentru a sublinia o stare, o idee, pentru a spori expresivitatea si muzicalitatea unei opere Numa o clip, spuse aerul pasarii care zbura Numai o clip, las’-ma numai o clipa 's4 nu flu de fe{ cu dumneata Numai o clipa, numa o clipa las8-m& singur& cu dumneata Numai o clipa, numai o clipa i-am spus morfi care ranjea ‘cu rosii buze, cu alba danturé.” (Nichita Stanescu, Numai o clip) ‘Metafora [gr. metaphora, ,transport, transfer’ - figura de stil (trop) care const in denumirea unui obiect, lucru, actiune, printr-un altul, pe baza unei analogii. Metafora este, de fapt, o comparatie din care lipseste elementul de| |legatura (ca, precum, asemenea etc.); prin urmare, se produce 0 echivalare, o identitate intre cei doi termeni alaturati, cel comparat T1 si cel comparativ T2. Ca un glob de aur luna strdlucea" este, evident, o ‘comparajie, unde T1 = luna si T2 = glob de aur. In enuntul wluna, un glob de aur, strélucea’ - este cuprinsé o metaforé pe baza analogiei intre luna si aspectul strlucitor (aur) si rotund (glob). ‘Oximoronul [gr. oxys, .intepator, picant” si moros, -prostanac, nauc’] -figurd de stil ce consta in asocierea jn aceeasi sintagma 2 doi termeni ce exprima nofiuni ‘contradictori, " suferinjl tu, dureros de dulce", bulg fluizi™ (Minai Eminescu) Elipsa — procedeu al eliminarii unei parti a discursului care se subintelege usor din context, fara sa fi fost] lexprimata in prealabil. Elipsa elimina ceea ce este| neesential, retindind exprimarea concisa a ideii. Fa cunostin{a cu fata, n-o lua numai pe auzite, pentru ca Tu se mandnc tot ce zboara si se-ntémplé de departe| {randafir gi de-aproape bors cu sti.” (Costache Negruzzi)| Repetitia [fr repétion, /at. repetitio] - Figura de stil care| consté in repetarea unui cuvant, a unui grup de cuvinte, sau a aceleiasi relatii gramaticale de doua sau de mai multe ori pentru a intario idee sau 0 impresie. 18 Limba si titeratura romana. Ghid complet pentru Bacalaureat Tremur, tremor, tremur. Orice ironie Va raméne voua Noaptea e tarzie, Tremur, tremur, tremur.” (George Bacovia, Rar)| Enumeratia [ f. énumération, lt. enumeratio - enumerare]] lar in patru par a lumi Vede siruri mungii mari Allasul, 1, Ca termen retoric, desemneazé o recapitulare a|Caucazul, Taurul si Balcanii seculari;/ Vede Eufratul si principalelor argumente inainte de incheierea discursului| Tigris, Nilul, Dundrea batrand/ Umbra arborelui falnic cu scopul de a convinge auditoriul. 2. Ca figura de stil/ peste toate e stapana.” ‘const in prezentarea succesiva a unor argumente, fapte, insusiri privitoare ka o tema sau un subiect, utilizata atat In prozé, cét si in poezia liricd. Este considerata gi una dintre figurile insistentei. (Mihai Eminescu, Scrisoarea Ii!) Sofo| Noriun’ teovetice|. SEMNELE DE ORTOGRAFIE 1. APOSTROFUL [’] [A La nivel grafic, apostroful marcheazzs Exemple 1. caderea accidentala a unor sunete "Neala! |,Cine oar’ sa fie omul care te-a ingrozit?” (Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia) 2. absenta ciftel sau a ciffelor de inceput ale anilor calendarstici \Anii 80, anul ‘48 3. grafia unor cuvinte imprumutate din alte limbi, McDonald's neadaptate limbii romane B. La nivel stilistic, apostroful contribuie la: ~ Exemple 1. evidentierea felului de a vorbi al unui personal Las’ ca stiu eu ca te prefaci! Zice Goe. (I. L. Caragiale, D-! Goe...) 2. pastrarea ritmului gi a masurii prin reducerea numarului de silabe Gerul d& aripi de vultur cailor in spumegare/ Ce se-ntrec| pe campul luciu, scofand aburi lungi pe nare./ O! tu, gerule naprasnic, vin’, indeamné calul meu/ S& maj poarte ca sageata unde el stie, si eu! (Vasile Alecsandri, Gerul) 3. impresia de oralitate in textele literare Vrei ceva, baat’? (Radu Paraschivescu, Salvarea) 4, afitudinea ironica ‘Sigur vre{i sé vind gi domnu’? ATENTIE! Apostroful este singurul semn exclusiv ortografic. 2. CRATIMA [ -] ‘A. LANIVEL GRAFIC |. Cratima leagé Exemple 1. cuvinte pronuntate impreuna: a) da), de-a dreptul, las-o a) permanent b) accidental ) de-abia sau de abia, n-am sau nu am etc, 2. cuvinte compuse Rosu-imparat, Albé-ca-Zapada, 3, componentele unor locufiuni drept-credincios, Piatra-Neamt |treaca-mearga, tura-vura, hodorone-tronc 20 Limba si literatura romana. Ghid complet pentru Bacalaureat(4. artcolul hotarat enciiic de unele cuvinte imprumutate, a caror finala prezinta deosebiriintre soriere si pronuntare [Acquis-ul, show-uri 5, elementul -lea, -a de la numeraiul ordinal si-ime de la numeralele cardinale scrise cu cifre romane sau arabe a Vill-a, al XXb-lea , 17-imi |6. cuvinte care se repeta identic sau usor modificate lusor-usor, singur-singurel, cioc-cioc 7. sufixe $i prefixe de cuvantul de baza ‘ex-ministru, pro-Nato, ante-'90 8, substantive care denumesc grade de rudenie de adjective pronominale posesive ‘Maicé-mea, cumnatu-séu, soacra-sa 19. forme abreviate ale unor cuvinte ‘Ltmajor, S-V /10. derivatele cu prefixele ne- si re- de la teme care lincep cu im, in- 11. forme verbale inversate ne-ncetal, re-mpargi venit-au 12, pronumele neaccentuat /- de un verb care incepe cu vocala ‘Lam ascultat /13. forma scurta a verbului a fi(-s-) de cuvinte care se termina in vocala Cétiva-s atleti Il. Cratima desparte: [Exemple 1. cuvintele In silabe la capat de rand Tete-ratucré 2. silabele unui cuvént redat sacadat O-braz-ni-cu-tet B. La nwet smustic ‘Cratima marcheaza: 7 [exemple 1. tempoul rapid al vorbinii |De-abia a ajuns si s-a si apucat de feme, 2, menfine ritmul si masura versurilor (prin céderea unei vocale, disparitia une’ silabe, eliminarea hiatulu, pariia unui ditong etc.) 'Ne-am agezal alétur si brafu-i m-a cuprins./ Un luminis in mine parea ca s-ar fi stins. (Tudor Arghezi, Toamna) 3. intensifica sentimentele (de bucurie, admiratie, dlispret, urd, revolta s.a.) [No-ta ze-ce pentru acest project! Pe unde ai umblat, ne-no-ro-ci-tu-le? ATENTIE! Cratima este obligatorie: 1. c€nd leaga un pronume cu forma neaccentuata (mi, fF, te-, ne-v-le-, $-) de un verb auxiliar sau de pronumele neaccentuat 0 Exemplu ta zis, mia luat, -0 timite 2. c&nd pronumele (mir, tl, ni, vi, F, sk) neaccentuate sunt urmate de forme pronominale in acuzativ Shi duce, nit daruieste 3. cand pronumele neaccentuate i si o sunt precedate Ge verbe la imperatiy, optativ sau conjunctiv |4 cand pronumele se aflé dupa un substantiv sau |_Prepozitii de genitiv Cnté-i! Laud-o!, ar aduce-o Cartea-i, asupra-i, contra-i Notiuni teoretice 25. in structuri in care apare forma verbala i Nu-i, ii dor 6. in locufjuni adverbiale formate cu prepozitia compusa|De-a latul dea (Cratima este facultativa: |Exemplu +, end nu este necesar un tempo rapid al vorbini _|de-ar veni (tempo rapid pentru ritm si masurd in poezie c |sau pentru dinamizarea discursului in proza) ide ar veni (tempo normal) 1 2, cand un cuvant terminat in vocal este inaintea altuia| grupa-ntreagé 2 care incepe cu - neaccentuat urmat de consoana -n |grupa intreaga 5 ATENTIE! 4 Cratima contribuie la formarea unorfigur de stil fonetice: + sinereza (transformarea unui hiat in diftong: de-abia); « sinalepsa (reducerea unui diftong la o singura vocala: d-abia); + afereza (suprimarea unui sunet initial: naif); [A + apocopa (suprimarea unui sunet final: pén-sa). 5 3. PUNCTUL [.] La nivel grafic, punctul este folosit: i Exemple B. “1 in abrevieri daca acestea pastreazd una sau mai ete, invar, C.FR., d.Hr multe litere din partea inifialé a cuvantului, nu gi cea a final _ at +c ATENTIE! ; oR [Nu sunt urmate de punot: Exemple 1. abrevierile care contin vocala finala énei 2. punctele cardinale IN, S, V A 3. simbolurile unitatilor de masura cm, mm, mg Se '4. simbolurile din diverse domenii stiintifice LL (lungime), O (oxigen) 1 5. abrevieri imprumutate : HIV, SUA | 4, VIRGULA[,] P La nivel grafic, virgula este folosita: Exemple a Iau [7 in interiorul unor loculjuni, avand aceeasi functie ca_|cu chiu, cu vai Ieee |__sicratima de bine, de rau t 2. Intre cuvinte care se repeta identic sau cu o valoare_|mor, mor; ham, ham; cioc,cioc je apropiata (interjectii, adverbe, adjective), intrénd in concurenta cu cratima (trosc-trosc) si cu semnul , jet ‘exclamarii (pleosc!) | 2 Limba si literatura roménd. Ghid complet pentru Bacalaureatll, SEMNELE DE PUNCTUATIE 4. CRATIMA[-] (Cratima este folosita: | Exemple 1. Intre cuvinte repetate, care constituie o unitate Fata era frumoasa-frumoasa. 7 2. intre numerale, pentru indicarea aproximatiel ‘Au venit 3-4 cameni. 3, Intre substantive sau numerale ce precizeazd limita |pe ruta Bucuresti-Craiova ee de spatiu si de timp : in perioada 10-15 ianuarie ‘4. ierarhia intr-un clasament Elevii au ocupat locurile 2-4. 2. LINIA DE DIALOG [— [A. La nivel grafic, linia de dialog semnaleaza: Exemple 1. inceputul vorbiri directe — Mamimare! de ce mu mai vine?... Eu vreau sa viel — Vine, vine acuma, puigorul mami! rspunde cucoana. (IL. Caragiale, D-! Goo) B. Larnivel stlistic, linia de dialog creeaza o pauza $i o intonatie specific in vorbire. De asemenea, linia de dialog este 0 marca a dialogului, mod de expunere, ce indeplineste urmatoarele func + Asigura comunicarea dintre personaje; * Conferd culoare locala; + Creeaza impresia de autenticitate; + Dinamizeaza discursul; + Reprezinta o modalitate indirecta de caracterizare a personajelor etc. 3. SEMNUL EXCLAMARII [!] Semnul exclamarii este semnul grafic care marcheazé o intonaje exclamativa, A. LANIVEL SINTACTIC [Semnul exclamarii este folosit Exemple i 1. pentru a marca grafic intonatia enunturilor Nimicul z&cea-n agonie 4 exclamative sau imperative cand singur plutea-ntunerie si dat-a sal lun semn Nepatrunsul 288 fie lumina!” (Lucian Blaga, Lumina) 2.in interiorul enunturilor, dupa interjectii Ei! ziceti voi cum stifi: eu zic cum am apucat. | (L.Caragiale, D-/ Goe...) 3. dupa vocative exclamative — Goe! puisorule! Goe! Goe! (.L.Caragiale, D-/ Goo...) |4, dupa propozitiincidente pentru a sublinia caracterul |/ar viztiul— ptiu fereasca Sfantul de-aga orestin! —in loc exclamativ sau imperativ de ochi avea sticle negre, ca orbil. (lonel Teodoreanu, La Medeleni) ‘6. dupa anumite imprecafi,injuri sau invocati (Cat de frumoasa to-ai gat, Naturo, tal Ca 0 virgin |Cu umblet drag, cu chip iubit! |As vrea sa pling de ferici. (G. Cogbuc, Vara) \Nofiuni teoretice 23B. LANIVEL STILISTIC ‘Semnul exclamari este folosit pentru: Exemple 1. a sugera anumite stari afective: hotarare, curaj, dezgust, suferinta etc. — Am zis! spuse ea cu o privirea ce trade holarérea. 2 in locul unei atitudini care s& marcheze mimica gi gesturile personajului — Am reusit primul la facuitate! 3. a reda intensitatea unel trairi — Sari, conifa! varsa spirtul! s-aprinde! (.L.Caragiale, Vizta)| 4, a arta dezaprobare, ironie — Hm! Sa crezitu asta! 5. a accentua o anumita atitudine (indignare, refuz, dezaprobare etc.) '— Nu! Nu! am spus. Tu chiar nu intelegi? A. Lane sinTacric 4, SEMNUL INTREBARII [7] Semnul intrebarii este semnul grafic care marcheaza o intonalie interogativa. ‘Semnnul intrebari este folost pentru @ marca Exemple 1. intonalfa unor cuvinte sau grupuri de cuvinte JUPAN DUMITRACHE: Ei! iac-aga m-a fiert fara apa toata seara. IPINGESCU: In sfarsit? (LL. Caragiale, O noapte furtunoasa)| 2. cuvinte sau grupuri de cuvinte cu functie de propoziti interogative directo [= Nue nimic pe lume, nu pot face nimic ca sa mai pot iubi putin? E cu adevérat imposibil? (Camil Petrescu, Patul lui Procust) 33, sfargitul unei propozitiinterogative incidente intercalate| inte partle unei propoziti enuntiaive sau intre dou propozifii enuntiative izolate prin pauze. [A fost impresionata de vorbele $i de purtarea lui — de alffel, cum s& nu iubesti un asemenea om? — incat a acceptat imediat propunerea lui B. Lanvet sTustic ‘Semnul intrebairi poate sugera: Exemple 1. interogalia retorica Lumina ce-o simt navalindu-mi in piept cénd te vad, loare nu @ un strop din lumina loreata in ziva dintai, din lumina aceea-nsetata adane de viata?| (Lucian Blaga, Lumina) 2. absenta unei replici cu caracter interogativ, exteriorizata prin mimica — N-ai aflat ce se intmpla? 7 {2 rezervele sau indoielile vorbitorului fat de 0 afirmatie anterioara; se noteaza intre paranteze ‘Spunea cdi talentul (2) ra ajutat si de data asta. (4, anumite sentimente puternice: revolta, nemul{umirea, furia, neincrederea, redate in monologul interior etc. (Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decal voinia mea? (loan Slavici, Moara cu norog)| 5. impreuna cu semnul exclamairii reda sentimente contradictorii [Sa-j spui ce am affat acuma la telefon din Bucuresti. E lata rau} Razboiul e declarat. — Ce?! zic eu ingrozit (LL. Caragiale, Ultima ord.) '6. oscilafia intre doud posibiltafi, 0 dilema interioar& Pe cine sa aleaga are? 24 Limba si iteratura romdnd. Ghid complet pentru Bacalaureat5. GHILIMELELE [,, ‘A. La nivel grafic, ghilimelele: |_Exemple “| 1. reproduc intocmai un cuvant, un grup de cuvinte, 0 [Plans de cobe pe la geamuri se opri, propozitie, o fraza sau un paragraf spuse sau scrise_| Sipe lume plumb de iarndi s-a lasat; de catre cineva Fawzi corbil..” ‘mi-am zis singur...s-am oftat; ar in zarea grea de plumb Ninge gri (George Bacovia, Gri) |2. reproduc in fraza titiurile operelor lterare, stiinffice, ale publicatilor etc. Romanul ,lon” a fost publicat in anul 1920. 3, atrag atentia in mod deosebit asupra anumitor ccuvinte si le dau o importanta mai mare Se consuma”e un fel de a spune. 4, precizeaza sensul unor cuvinte in lucrarile stingiice Cuvantul ,inefabil” desemneazé ceva ce nu poate fi lexprimat in cuvinte. (DEX) B. La nivel stiistic, ghiimetele: [Exempie in sens opus 1. exprima ironia fata de cel care foloseste cuvantul sau| Valoarea ,estetica” a unei asemenea lucrari nu ne ‘grupul de cuvinte reprodus, ori cénd cuvantul este flosit|impresioneaza. 2, redau sensul figurat al unui termen L |.Sfantul Nicolaie”i-a motivat pe colegii lui Nic& s& invete. 6. PARANTEZELE ()/[] Parantezele rotunde delimiteaza: Exemple. 1. un adaos neintegrat ideilor din text, alcatuit din propoziti gi fraze independente ca sens si ca valoare sintactica (divagatii, extinderi, trecerea la alt idee etc.) Trecu — de candi - si ultimul drumetl/ (A mai ramas \vreo urmé prin noroi?) / Un biet copac se clatind raz Cu trupul frant $i crengile valvoi. (Al. Philippide, Desen murdar) 2. un adaos integrat ideilor din text (completari, explicatii, precizari etc.) Privea folografa de pe perete si gandul i zburai departe. (Tare-ar mai fi rut sé fie copi.). O lacrima i aluneca incet pe obraz. icatile scenice in textul dramatic JUPAN DUMITRACHE (lui Spiridon): Dar mai mutt nu puteai sa sozi, mai? |SPIRIDON: Vezi ca era multi mustini, jypane, pai mi dea madama gazeta. (lpingescu ia gazeta) (I\L. Caragiale, 0 noapte furtunoasa) Parantezele drepte au rolul de a Exemple 1. furniza precizari celui care utilizeaza textul sau de a reproduce cuvinte, sintagme etc. pentru a facilita injelegerea mesajului de c&tre receptor El [Alecu Russo] va fi unul dintre cei ce pregaitesc anul de desteptare 1848. (Lucian Blaga, Alecu Russo) 2. evidenfia anumite semne de punctuatie sau cuvinte ZOE: Co vrei cu mine{?] (LL. Caragiale, O scrisoare pierduta) |S. indica absenta unui fragment de text impreund cu Punctele de suspensie Pierzéndutimpul tau cu dul rimicuri/[..] Sa stai viséind la foc, de somn si picuri. (Mihai Eminescu) Parantezele oblice au rolul de a Exemplu [eda transcrierea foneticd a unui cuvant Chiar- fk’) J Noyiuni teoretice 257. LINIA DE A. LANIVEL SINTACTIC PAUZA[-] Linia de pauza este folosita pentru @ marca: Exemple 1.in interiorul propozifiei sau al trazei constructille incidente cuvintele,| |— Te astept oricat vrei, citesc ceva — si brusc, ca si cand| ar fi calcat strémb ~ sau poate trebuie sa vie cineva... (Camil Petrescu, Patul lui Procust) 2. apozitile explicative 3. lipsa predicatului sau a verbului copulativ: Prietena mea — Maria Popescu — fusese prima pe lista [celor admisi la facultate. Ela cumpérat un caiet, far eu — dou. Fata — desteapté, baiatul — cam prostut. 4. lipsa adverbului comparativ intr-o comparatie Dan era inalt— un catarg in toaté regula. 5. interventia autorului dupa semnul intrebarii sau al exoiamaril |— Unde pleci? — intreba iritat George. B. Lanivel stiuistic Linia de pauza: Exemple 1. contribuie, prin delimitarea unor fragmente de enunjul Intreg, la dinamizarea discursului in cas — zgomote, in gradina — zgomote, oare ce-o fi? 2. impune crearea unei pauze sia une’ intonafi specifice La orizont — departe — fulgere far glas [zvacnesc din cand in cand/ ca niste lungi picioare de ipaianjen-smulse/ din trupul care le purta. {Lucian Blaga, Vara) 3. in cazul unor precizéri suplimentare, contribuie la sporirea semnificatilor sia trimiterilor. 4, marcheaz 0 pauza mai mare decat una care apare anterior Un baietan voinic — barba de-abia-imijeste, si sub caciulé de oaie pérul cre sides... $i niste ochi blanzi- $i mintos| tanar. L. Caragiale, Pacat) Supt solitarul pustilor piefe Cu jocuri de umbra ce dau nebunie; lind in tacere si-n paralizie, — Sunt soltarul pustilor piefe. (George Bacovia, Palind) 5. 0 atitudine afectiva a naratorului sau a eului lic Privea cu durere totul in jurul ei - ah, de-ar fi fost mamal aproape... 8. PUNC AA. LANIVEL SINTACTIC. TUL [1 [Punctul este plasat dupa: Exemple 1. propozifi independente Am vazut un dalmatian pe strada mea. 2. fraze formate din propozitii enuntiative coordonate prin} juxtapunere, principale sau subordonate; fraze formate din propoziti enunfative subordonate imi aduc aminte ce zarvé a fost, cénd intr-un rand, s- zvonit cé pe Domnu nostru are sé-| mute intro alta jcomuné, peste Siret (Minail Sadoveanu, Domnu Trandafir) 3. raze contindind propoziti interogative indirecte 26 Limbo i literatura romdnd. Ghid complet pentru Bacalaureat [Am intrebat cine va veni maine. ol>{[4, propozitii formate dintr-un singur cuvant cu valoarea unei propoziti enunfiative, independente 'M Nusmi pasa nimic... dar sunt curios sa vaz pana ‘unde merge miselia omuli... Zicic& mi-e amic. a L.: Bun. |M.: Amic de-aproape? Da. : (LL. Caragiale, Amici) ast) — = 'g. fraze fragmentate in propozitji principale — Unde pleci? — intreba iritat George. 'sta| —{ — [efraze in care apar interogative directe, propozitil Codrule, codrutule, imperative sau exciamative, in relafie cu subordonate| Ce mai faci, drégutule, baa care le atenueaza acest caracter (Ca de cand nu ne-am vazut | Multa vreme a trecut ee |Si de cand m-am depértat, ‘Multa lume am imblat. (Mihai Eminescu, Revedere) B. LaNWet stiustic Punctul este plasat pentru: Exemple i | 1 aaccentua o idee Lam spus sa astepte. Sa vadé si el ce inseamna asta, |S se convinga singur. 7 2.a crea un moment meditativ, echivalent unei taceri| Se géndea cum sé facd. Tare-ar fi vrut sa fie mai ugoara de! ‘indelungate |calea pe care s-o apuce. '3.a exprima teama, nedumerirea, 0 succesiune de|Asteapta. Priveste pe fereastra, | se pare cA aude un| ra) ganduri!actiuni fosnet in gradina. la pusca si ese afar3. ul} tos) 9, PUNCTUL $I VIRGULA[; ] cat A. Lanivet sintacric 5 ‘Semnul de punctuatie punctul si virgula delimiteaza: Exemple 7 1d) 1. propozitii $i fraze, diverse observafi referitoare lal...ea cu adevarat ca tia a face multe si mari minunai: wal acelasi obiect etc. alunga nourii cei negri de pe deasupra satului nostru si | abatea grindina in alte parti, infingand toporul in pamant, Jt | afara, dinaintea usil; inchega apa numai cu doud picioare de vaca, de se incrucea lumea de mirare; batea paméntul, sau peretele. | flon Creanga, Amintiri din copilarie) + '2. anumite subordonate de regentele lor |Atunci bucuria cocosului! Sé-l fi vazut cum inghijea la | |buhai, la boi, ja vaci si la vitei; pan-a inghitit el toatal | cireada $-a facut un pantec mare, mare cat un munte!_ | | (lon Creanga, Punguta cu doi bani) ie de restul enunfuiui |CHIRIAG: Sé-mi poruncesti, fireste; nurmi esti in ‘stapana?... Nu sunt sluga in casa dumitale, cu simbrie? | | | VETA (intorcdndu-se cu fafa spre Chiriac): Bine, domnule Chiriag, bine; zi inainte, ca n-ai zis destule. | (LL. Caragiale, O noapte furtunoasa) Nopiuniteoretice 27“4. construcfile incidente Naf, ma, bani! zise dracul trimis; $s te carabanest de| aici; ca, de nu, e rau de tine! (ion Creanga, Danis Prepeleac)| 5. 0 anumita consecinta sau explicatie cauzala Nu m-au iertat; nu-i iert nici eu. (Mihail Sadoveanu, Zodia Cancerului) B, LANIVEL sTILISTIC Punctul i virgula se folosesc pentru: Exemple 1. a dezambiguiza mesajul | De frig te-nghemi, $-0 racla Tf pare-odaia toaté/ de prin ‘hogeaguri fumul se-ncercuieste roata/ si ciori ca de funingeni asteapt-un holt trantit/ si gandurile pleaca in ‘sol funinginit/ ca ciorile ce, negre, dau peste-ntinderi oat {B. Fundoianu, Hiems)| 2. a sugera monotonia, repetabiltatea unor actiuni E lama, urlé criva; in vatra-t foc saracy/ $i ninge, ninge, ninge; ca-ntr-un sfarsit de veae (8. Fundoianu, Hierns) 3.a rupe ritmul fluent al discursului pentru a atrage| atentia asupra unor aspecte Ochii nu mai vazusera asa ceva, insa narile ii dadeau o| buna incredinjare; asa incét urma pilda boierului $-a) cépitanului te. (Mihail Sadoveanu, Zodia Cancerului) ‘4. evidena stari sufletesti puternice, generate de o| tensiune launtrica Tacea, nu se pléngea, nu ofta; numai ochil negri, ncrucigaf,licéreau ca doi ochi de fara (Mihail Sadoveanu, in concentrare) 5. a marca pauze interioare marite Céizu pe ganduri: se uita la chipul acela de parca nu ar fi vazut de mult timp, A. LANIVEL SINTACTIC 410. DOUA PUNCTE [:] [Dou puncte marcheaza: Exemple 1. trecerea de la vorbirea indirect’ la vorbirea directa, dupa un verb dicendi prezent sau subinteles Marius m-a intrebat incet |- Unde pleci? 2. 0 propozitie independenta care anunfé un text citat, un proverb, un principiu ete. 'S-a implinit vorba cea: aparé-mé de gaini, ca de caini| nu mé tem, (lon Creangai, Povestea lui Harap-Alb) '3. 0 propozitie independent care anunté un fapt, 0 idee 4, stilul indirect liber (poate fi folosita gi linia de pauza) lata ce s-a intémplat: Maria s-a impiedicat, a cézut si a spart geamul. isi ceru iertare: exagerase. 5. 0 enumerajie [Si-a cumpérat mai multe haine: pantaioni, o fusta si doua| \bluze. 6.0 explicate [A infeles, in sférsit, mesajul: trebuia sa firémas acasé, 7. un enunt aflat in raport adversativ, conclusiv, cauzal,| cconcesiv in raport cu restul enunulu [Ai gresit: vg fi pedepsit! 8. lipsa predicatului Fata: o frumusete, baiatul - mai urétel. 28 Limba $i literatura romané. Ghid complet pentru Bacalaureat ETB. LANIVEL STLISTIC [Doud puncte evidentiaza: Exemple 26) ores a [un fapt 0 idee, un punet de vedere — De unde rasare soarele? a _ | Stiu: din casa lui de dincolo de nori a [> un element necesar comunicarii Pe banca, sub castanul din vie, te asaza, / Straine, ce \venit-ai privelistea s-o vezi —/ Florica e acolo, cu casa, as parc, livezi, / $i peste drumul mare: zAvoiul. insereaza (lon Pillat, Strainul)| vin /3, schimbarea registrului afectiv gi a intonatiei, mai ales| Dar sturzul se lasa Inga bucafica de hartie, deschise de tanga o interjectic |pliscul, apucd, cu lécomie, cérdbusul, $i hap! hap! - mal in ‘88 se inece, i! inghiti ‘eri| (Emil Garleanu, Sarécutul!...) 13) Io anumita intonatie ‘Nu € de aur: @ de raze. ze, (Al. Macedonski, Rondelul cupei de Murano); 2s) pee 11, PUNCTELE DE SUSPENSIE [...] up| A. Lanivet sinvactic mi, Punctele de suspensie marcheaza Exemple i 1. intreruperea intentionata/ neintenfjonata a vorbini: | jau inapoi faré sa stu unde merg; ma impiedic de un ) butoi cu tient... O inspiratiune... - eu ca poet am onl |totdeauna inspiratiuni! — m-ascunz in butoi! -ar| (1. L. Caragiale, O noapte furtunoasa) J 2. indica lipsa verbului la mod predicattiv, suplinind linia de pauza sau virgula | Mittelul... al dumneavoastra? (LL. Caragiale, DI Goe...) 3.marcheazé omisiunile care nu apartin autorului, in acest caz recomandandu-se folosirea lor intre paranteze drepte sau rotunde ‘Mi-era teamé sé nu ma intrebe de ce plangeam... Dar mil ‘se paru straniu, din punctul tui de vedere, c& nu mal intreabé totusi [...] noi eram insé cam la cincizeci de pasi| din drum. (Camil Petrescu, Patul lui Procust) '4, vorbirea incoerenta |Pristanda: (asemenea) Curat caraghioz!... Pardon, sa| ert, coane Fanicd, 8 intreb: bampir..ce-aia, bampir? Tipatescu: Unul...unul care suge séngele poporului.. Eu sug sdngele poporului!.. Pristanda: Dumneata sugi séngele poporului.. Aoleu! (LL, Caragiale, O scrisoare pierduté) Nofiuniteoretice 29B. LANWvEL STILISTIC Punctele de suspensie creeazd: Exemple 1. pauza psihologica (O privea incordat... Oare s-i sound ce-| macina de Ia o| |vreme? 2.0 stare de indecizie sau de emofie @ vorbitorului _|-Elev Marcu, ai facut fema pentru azi? |- Pai, stifi...aseara...am., \ 3. técerea, pauza, lipsa, absenia, prin. intreruperea| Primaivara... 1 enuntului, dand posibilitatea unei interpretari noi care s8| O picturéi parfumata cu vibrari de violet. h apartind cttorului In vitrine, versuri de un nou poet, . Tn oras, suspind un vals de fanfara. d (G. Bacovia, Nervi de primavara) : 12. VIRGULA [,] js 1. parti de propzitie de acelasi fel aflate in | Copiil erau veseli, activi, creativi. r raport de coordonare, cand nu sunt legate |Béiaful era atent, curios, sfios. Munti pareau prin gi, ori si sau (nerepetate) inalti, maiestuosi, impunétori /Ninge pe cémpuri, pe uli, peste case. 2. atributele izolate, apozifiile ‘explicative — Maria, fata cea mai desteapta, a luat premiu| inti. 3. constructile gerunziale i paticipiale, cu | Termindnd primul, a predat lucrarea, sau fara determina, asezate la inceputul propozitiei 4. interjectile, daca nu sunt folosite alte semne| He, ce faci acolo? de punctuatie La nivelul 5. un complement circumstantial asezat___|in lniste, aga a plecat Andrei. Propozitiei, inainte de locul pe care il ocupa in ordinea Virguia normal a complementelor delimiteaza 7 6. complementele circumstantiale asezate Trenul, la Galati, pleaca. | intre subiect si predicat, dar numai cand la subiectul se afld inaintea predicatului vir 7. cuvintele si constructile incidente “| = Vino, zise e8, mu vrei sa participi [a |petrecere? |8. adverbele de afirmatie sau de negatie cénd | — Nu, eu voi pleca maine. ‘sunt echivalentele nor propozitii Sooo 9, adverbul cu valoare conjunctionala agadar | Devenise, asader, cel mai popular din liceu. | silocutiunea conjunctionalé prin urmare, | |__asezate in interioru! enuntului | 10. vocalivele de restul enuntuiui i NOTA BENE! 1. Virgula indeplineste si functia de substitutie, aparand in focul unei predicat, verb copulativ sau auxiliar eliptic, ca sicratima , Eu am cumparat caiete, iar Paul, cart. 2. Virgula are gi o functie de identificare sintactica sau semantica in unele contexte (ajuta la dezambiguizarea mesajului). 30 Limba sititerature romand. Ghid complet pentru Bacalawreat+9| ra} Exemplu: Tot e alb pe cémp, pe dealuri, imprejur, in depéitare, Ca fantasme albe plopii insirati se pied in zare, $i pe-ntinderea pustie, faré urme, féré drum, Se vad satele pierdute sub clabuci albi de fu. (Vasile Alecsandr, arma) Virgula atrage atenfia asupra faptului ca gi este aici conjunctie coordonatoare adversativa, nu copulativa. ATENTIE! Nu se despart prin virgula: + partie de propozitie de acelasi fel legate prin $i copulatiy, prin ori si sau; + subiectul de predicat, daca nu sunt intre ele construct explicative sau incidente; + atributele (substantivale, adjectivale, pronominale, verbale, adverbiale etc.) neizolate de termenul lor regent; + complementele directe, indirecte gi de agent asezate imediat dupa predicat; + interjectile ia si hai de verbul care le urmeaza gi cu care formeaza o unitate; + cand sunt urmate de un substantiv sau de un substitut al lui in cazul V cu care formeazé o unitate, interjectile nu se despart prin virgulé de vocativele respective, ca La nivelul frazeil virgula despar ‘A. PROPOZITII COORDONATE 1. propozifi coordonate prin juxtapunere Copilul freciona melodia, asculta, isi punea apoi castle pe urechi. 2. propozitii coordonate prin jonctiune: prin conjunctii sau locutiuni conjunctionale copulative (nici, nu numai... ci $i etc.) copulative cu nuanta adversativa (si); adversative (iar, dar, insa, ci, ba, numei cj; disjunctive perechi (ba..., ba; cand. cénd: fe. fe; ori... or, Sau... Sau); coordonata conclusiva (deci, agadar) [Or vii cu mine, ori raméi singur acasa. B. PROPOZITII SUBORDONATE 1, doua propozitii subordonate de acélasi fel aflate in raport de coordonare prin juxtapunere prin jonctiune (cu exceptia celor | coordonate prin $i copulativ sau prin sau) |S3-mi spui cine esti, cine te-a trimis si incotro te indrepti. 2. subiectiva cand este reluata printr-un subiect exprimat prin pronume demonstrativ Cine invala, acela va ajunge departe. 3. propozitile atributive explicative (izolate) Un elev, pe care il apraciez in mod deosebit, a cstigat '4. propozitile completive directe gi indirecte asezate inaintea regentei Ca nu a terminat proiectul la timp, asta 1! supara. 5. propozitile circumstantiale de loc, de timp si de mod agezate inaintea regentei (cand nu se insist& asupra lor) ‘S-a dus mos lon i n-a putut face treaba singur, dar cénd v-ati dus cétiva int-ajutor, teaba s-a Facut cu muita usurints {lon Creanga, Mog Jon Roat) 6. subordonata cauzala, indiferent de locul ei, ac nu exprima singura cauza pentru care are loc actiunea din regent [Abia vorbind, reusesti sa uifi ce a fost, pentru ca tot ce ai pus in loc e mai proaspat in mintea ta, (Mircea Nedeloiu, Zmeura de cémpie) Notiuni teovetice 31La nivelul frazei B. PROPOZITII SUBORDONATE T. propozitia circumstantial de scop, cand se affd inainte sau dupa regenta ei, dacd nu se insisté asupra ei si cand are corelativ in regent Ca si reusesc, de aceea inva. 8. propozitia circumstantiala concesiva, indiferent de locul pe care-| ocupa Desi te-am ajutat mereu, totusi de data asta| trebuie sa te refuz. virgula desparte: [9 Sropozitia condifjonala, dacé nu aratai|Dacd le intorci cu leofile Facute, atunci putem| singura condifie pentru inféptuirea actiunii| vorbiaitfl. din regent gi cand are corelatv in regents 10. propozitille consecutive si concesive, cu| [in /umea asta sunt femei ‘exceptia celor introduse prin de gi aflate| Cu ochi ce izvordsc scantei imediat dupa termenul regent Dar, oricat ele sunt de sus, Ca tine nu-s, ca tine nu-s ! (Minai Eminescu, De oe nu-mi vi?) ATENTIE! Nu se despart prin vrgul + propozitile subiective si predicative de regentele lor; + propozitile atributive determinative (neizolate), absolut necesare in fraza; + propozitile completive directe gi indirecte asezate dupa regentele lor; + unele propoziti circumstantiale cand se insist asupra lor. {La nivel stilistic, virgula poate Indeplini urmatoarele roluri Exemple 1. confera un ritm lent discursului E minunat, soarele abia a apus, seara coboara armonios, 'pe-pomi, pe flor, pe bazinurile cu apa cu reflexe roscate. (Anton Holban, O moarte care nu dovedeste nimic) 2. poate sugera precipitarea gradata, creand o anumita tensiune epica Bolnavul sare din pat, jese din dormitor si fara s&i mai anunte pe cineva, dupa cum cere regulamentul, jase pe \poart’. (LL. Caragiale, Pacat) 3, creeaza impresia de insistent, de acumulare Ascultam cu sufletul la buze si ingurgitam acum cu’ creierul, cu ochii, cu urechile, cu sufletul,fecare cuvant, fiecare silabé, fiecare sunet. | (Gib Mindescu, Donna Alba) 4, reliefeaza anumite idei, sentimente Céci tu inseninezi mereu Viata sufletului meu, Mai mandré decét orice siea, lubita mea, iubita mea! (Mihai Eminescu, De ce nu-mi vil?) 5. poate crea un contrast intre anumite elemente Asa de prépadit, este fotusi foarte indraéznet (.L. Caragiale, Pacat) 32. Limba i literatura romana. Ghid complet pentru Bacolourea jt TI u TR SP unasta) nios, vate. ban, mic) mail teal) cul “ent, iba wii?) cat) GENUL LIRIC DEFINITIE Etimologic, termenul de poezie provine din fr. poésie, lat. poesis, gr. poiesis, ,creatje”, iar Cuvaintul,lrc” provine din fr. lyrique, derivat din lyre, lat., gr. Iyra li, intrucat primele creatii de acest gen, in Grecia antica, erau recitate cu acompaniament muzical de lira. Muzica, mai apoil muzicalitatea au ramas, de-a lungul veacurilor, un ideal de atins prin intermediul poeziei, un ‘domeniu in care poezia (subiectivitatea, lrismul) se intdineste cu armoniile lumii Lirismul reprezinta, deci, acea forma a creatieiliterare in care poetul isi exprima direct viziunile, sentimentele, trairile si aspiratile cele mai intense, care dobandesc, de fapt, un caracter| general-uman, Poezia este strans legata de: figure de stil, metrica, rimele, tot ceea ce alcatuieste seductia ‘sonora a cuvantului, muzicalitatea (exterioara) si emotia, sentimentul SCURT ISTORIC Aparitia poeziei este legata de secolele VIII-VII Hr, fiind la Inceput o liricd monodicai, corala, lexpresia sentimentelor unui eu plural, colectiv. Primi poeti apartin Antichitatii grecesti si latin: Pindar, Alceu, Sapho, Anacreon, Virgiliu. 5 Termenul s-a impus totusi destul de tarziu, generalizandu-se abia in secolul al XVIli-lea: latin foloseau termenul de carmina, in Evul Mediu italieni isi numeau productile lice canzoni. iar in Renastere, europenii utiizau sinonimul paral ode. |TIPURI DE |URISM 1. Lirica subiectiva are urmatoarele caracteristic * discursul lrc se desfasoard la persoana | sau a Ila; * sunt prezente marci textuale ale eului tic, cum ar f pronumele si adjectivele pronominale la Persoana |, verbele la moduri si timpuri personale, la persoana | sau a Il-a; + are un putemic caracter afectiv; + are forma unui monolog (lic); * are un caracter confesiv, direct, apropiindu-se de defintia clasica a lirismului. Ex.: Sara pe deal de Mihai Eminescu, Testament de Tudor Arghezi, Eu nu strivesc corola de ‘minuni a lumii de Lucian Blaga 2. Lirica obiectiva sau lirica mastilor, a rolurlor, cu urmatoarele caracteristici * discursul iro se desfasoara sila persoana a Ill-a, fara insa a renunta la exprimarea la persoana | sau a Ila; * locul marcilor textuale ale euluiliric este Iuat de roluri, masti care se comport asemenea ersonajelor din genul epic; * are un ugor caracter dramatic (care provine din introducerea dialogului in textulliric) si chiar descriptiv si narativ Ex.: foarte multe dintre idilele dialogate ale lui George Cosbuc, Zburatorul de lon Heliade Radulescu, Luceaférul de Mihai Eminescu | TRASATURI ‘SPECI LITERARE, este expresia directa a subiectivitatii autorului, a interioritai(lrismul), exprima direct cele ‘mai profunde ganduri, sentimente, star, exprima direct viziunea despre lume, despre arta $1 despre sine a autorului, * instanfa comunicarii este eul liric, marcat prin verbe i forme pronominale de persoana | sia Ia, interjecti ete; + modul de expunere reprezentativ este monologul liric, adresat sau nu * textul prezinta o expresivitate poetica provenind din frecventa figurilor de stl de tip semantic, precum metatora si din muzicalitate. Doina, idita, meditatia, sonetul, imnul, elegia, arta poetica Notiuniteoretice 33EVOLUTIA LIRICIL Poezia @ evoluat, a cunoscut accepiii si forme noi cu fiecare nou curent literar. Exista doua| ‘mutatji fundamentale care marcheaza in acelasi timp dou etape de glotie ale poeziei romantismul, legat de inspiratje, sensibiltate, imaginatje, expresie, sentiment, sensul addnc si Lltim, divin al lumii si de muzicalitate; si epoca moderna, care mizeazé pe fantezie, puterile intelectului, sugestie, iar ,starea poetica” nu mai este datd, ci este rezultatul unei cAutari vvoluntare gi lucide, ‘in romantism (sfarsitul secolul al XVIlI-lea, inceputul secolului al XIX4ea), pentru care lirica] ‘este unul dintre genurile predilecte, poezia este consideratd o ,expresie a emofie’’, indisolubil lagat’ de limbajul divin al lumii gi de muzicalitate. Astfel, in romantism, poezia nu mai este 0 ‘imagine picturala (ut pictura poesis), ca in clasicism, ci reface vechea legaturd cu muzica (ut ‘musica poesis). Matei Calinescu, unul dintre teoreticienii poeziei, observa c&: .(...) prin contactul fe cu folclorul, poezia romantica adera la o tehnic& muzicala, capatand adeseori caracterul de ‘cantec (Liedul se constituie aproape ca un gen)’. Poeziei modeme (Incepand cu a dova jumatate a secolul al XIX-lea, cu mari poetf francezi ‘Charles Baudelaire, Stéphane Mallarmé, Arthur Rimbaud) fi sunt atribuite urmétoarele ‘caracteristici: se defineste in opozitie cu traditia care apara un anume ideal de frumusete ineschimbator gi transcendent, modernismul insemn&nd noul, schimbarea, diferenta, artstul modern cauté ,caracterul frumosului actual’, toomai de aceea accentul cade pe originalitate; originalitatea poetului modern se legitimeazé de regula prin ,anormalitatea’ demersului sau (Rimbaud: .Mai bine s& te urascd lumea decat sa fii normal’). Anormalitatea se anunia deci ca ‘un principiu al artei moderne (Baudelaire: ,Placerea aristocratic de a displacea"); instaurarea artificialulu $i eliminarea naturalulu: rferinjele noitor artsti sunt la lumea marilor orase, la epoca tehnici; transformarea negativului, a urétului in frumusele, fascinatje (modernismul nu mai tolereaza conceptul vechi de frumusete); arta este un construct al imaginafiei; se descopera| analogii si legaturi noi, cum ar fi cea intre poezie si matematica (vezi poezia lui lon Barbu), cea ‘ce duce la ermetizarea poeziei; nelegerea artei modeme presupune iniiere; ruptura cu tracifia si, adesea, revolta impotriva mosteniriicrestine; indepartarea de real si nazuinta spre ,poezia pura” 34 Limbo i iteratura roménd. Ghid complet pentru BacalaureatGENUL DRAMATIC fe DEFINITIE ‘SCURT ISTORIC 'Termenul dramaturgie provine din fr. dramaturgie, din aceeasi familie cu dramatique, un derivat (de la drame, drama, si desemneaza totalitatea operelor scrise in forma dialogatd, c3rora le sunt jasociate forme ale spectacolului teatral, menite a fi reprezentate pe soend, \In limba greacd, unde este utilizat pentru prima data termenul, drama insemna agtiune. |ncepand cu Antichitatea greaca si pana in Renastere i clasicism, cele doud specii pure ale prezinta instante ale comunicarii narative specifice ja. AUTORUL este persoana real care concepe si scrie opera. El nu apare in mod direct in text, rolul find preluat de narator. lb. NARATORUL este instanta textuala care relateaza faptele, vocea autorului, Este un mediator| intre autor si cittor, o instan{a narativa auctoriala: cine povesteste — un ,eu", un ,el", o camera de luat vederi, digital sau nu, o privire impersonala care vede tot si stie tot, asemenea lui Dumnezeu. Tipologi 1. in functie de raportul narator-discurs narativ: ‘a. Narator heterodiagetic — relateaza la persoana a Il-a b. Narator homodiegetic ~ relateaza la persoana |, find martor sau ascultator al intamplarilor 11. in functie de gradul implicarii in evenimentele povestite, naratorul este: 1. obiectiv — povesteste evenimentele la persoana a Ila si adopta o atitudine detasata fata de| acestea; 2. subiectiv — povesteste evenimentele la persoana |, find implicat si ca personal; 3. martor — cel care este sau nu personaj secundar al evenimentelor, roll find cel de observator. Functile naratorului sunt: narativa (de reprezentare), de regie/ de control gi de interpretare. c, PERSONAJUL (lat. persona ~ masca, rol de teatru, actor) ~ instanta narativa prin intermediul ‘careia scritorul isi exprima in mod direct ideile, conceptille in opera literara. Mai este numit de teoreticieni actant, actor sau erou. Tipolog |. Dupa rolul pe care il au in actiune: principale, secundare, episodice, figurante; IL In functie de profilul moral: pozitive, negative; Ill Din punctul de vedere al raportarii la realitate: fantastice, alegorice, simbolice, istorce etc. IV. Din punctul de vedere al implicarii in text: personaj-narator, personaj-martor, personaj-reflector etc.; \V. Dupa modul in care sunt prezente in opera: individuale, colective; VI. Dupa gradul de evolutie: plat gi rotund, complex, cu trasaturi contradictori ‘Vil. in functie de curentul literar: a. Clasic — este reprezentat de caracter, un personaj cu o trasatura dominanta (avarul) b. Romantic — exceptional ce actioneaza in imprejurari exceptionale; ¢. Realist - tipul uman intr-un mediu social bine definit: demagogul, aivistul; 4, Naturalist ~ evolutia sa este determinata de factorul genetic; @. Modern - are o psihologie complexa, este imprevizbil, isi impune proprile norme in lumea fn care traieste. }d. CITITORUL - este cel care recepteaza textul in functie de propriul orizont de asteptare si de bagajul sau cultural. + Faptele, intamplarile reprezinta istoria sau continutul povestii. O succesiune de intamplairi creeaza un fir narativ, caracterizat prin unitate compozitionala. Aceasta respect momentele| subiectului: expozitiunea, intriga, desfasurarea actiunii, punctul culminant, deznodamantul 36 Limbo $i literatura roménd. Ghid complet pentru Bacalaureat[TRASATURI |+ conflictul genereaza actiunea si este 1. exterior ~ intre doua personaje, concep\ii, atitudini, personaj si societate etc: e| 2. interior — in sufletul aceluiasi personai, intre datorie si sentiment sau intre ratiune gi sentiment. * un spatiu si un timp al derulariifaptelor, ca si un timp al spunerii lor, care nu este intotdeauna| | acelasi cu timpul derularii; 4 | + modurile de expunere specifice: a, naratiunea - are rol in relatarea (de cétre narator). in scena a evenimentelor); | b. dialogul ~ confer dinamism textului epic prin caracterul soenic pe care il creeaza: constiuie 0 ul Modalitate indirect de caractetizare a personajelor; creeazé impresia de verosimiltate a | evenimentelor. Poate avea mai multe functi:faticé (de mentinere a contactuluiint-o comunicare); informationala, dramatica (determina si intretine conflictul} eto. ©. descrierea — prezinta, prin detalile oferite, notele definitoril ale unui peisej, obiect, personal | etc, Are mai multe roluri: de a crea almosfera, a anticipa anumite evenimente, a sustine impresia de verosimiltate etc. d. monologul este de doua feluri: S 1. adresat — intalnit in discursul unui personaj cu un referent absent/imaginar, te | 2. interior — ofera cititorului acces la interioritatea personajelor; evidentiaza zbuciumul sufletesc al personajelor. reprezentarea evenimentelor (punerea, oS x + procedeele prin care pot fi legate intamplarile int-o opera epicd sunt 1. inkéntuirea — consta in destasurarea lineard, cronologicd a evenimentelor; | 2. alternanta — este un procedeu ce consta in alternarea planurilor narative; este intainita cu) precadere in roman, dar si tn specii mai scurte, cum este povestirea; 3. insertia ~ procedeu prin care o naratiune de sine statatoare este inclusa in alt narafiune. Este intalnita mai ales in specia numita ,povestire in rama’. ‘SPECIIEPICE|Romanul, nuvela, povestirea, schita, basmul cult, textele de frontiera ca reportajul, memorile, biografia (romanfata), balada, legenda, epopeea, basmul, fabula, EVOLUTIA Mitul, povestea unui fapt ancestral, fabulos, dar si istoria, mai ales in Antichitate, Evul Mediu si UNOR romantism, reprezinta punctul de plecare al epicului, acestea generand o intreaga literatur FORME legendele, istorile despre zei, teogoniile, imnurile biografice adresate eroilor etc. La acestea se| EPICE ‘adauga baladele, epopeile ce descriu expeditile nautice si cronicile etc, Valoarea textului literar! leste documentara, in sensul evocdiii unor fapte istorice cruciale in evolutia unei societ&ti, dar’ acesteia i se adauga valoarea estetica, rezultat al distinctiei realitate/ fictiune. Treptat, eposul popular se transforma in epos cult, specille epice cunoscaind diverse forme in functie de curentul literar in care pot fi incadrate. Asadar, proza poate fi: realisté, romantic’, moderista s.a. si are toate caracteristicile curentulu’ iterar respectv. ri Notiuni teoretice 37TESTUL1 Subiectul | (50 de puncte) Citeste urmatorul fragment: Cénd, adolescent, au inceput s& ma incerce crizele de melancolie $itristefe, imi souneam ca astea fac parte din zestrea mea moldoveana. Uneori, ma rézvrateam impotriva acestei aplecdiri cétre visdtorie si contemplatie, a tendintei de a ma intoarce in trecut $i a ma lésa doborat de amintiri— ma rézvrateam impotriva sangelui meu ‘moldovenesc $i chemam in ajutor zécamintele de energie ale familiei mamei, spiritul de aventura, puterea de munca si dérzenia, vitalitatea aproape vulgara a crescatorilor de cai de la Dundre. Intr-una din aceste revolte contra melancoliei, am scris si publicat in ,Cuvantul", din 1927, cénd eram deja student, un foileton, ,/mpotriva Moldover’, care a stémit o lungé polemica. Evident, simplificam prea mult lucrurile. Dar continui totusi s8 cred ca aceste doud ereditati s-au infruntat necontenit in adancurile fintei mele, ajuténdu-ma asttel sa creso, invatandu-ma sé nu ma identific complet cu niciuna dintre ele; in cele din urmé, silindu-ma sa-mi capat un altel de echilibru, pe care s8-| dobandesc plecnd de la alte date si utiizand alte mijoace. Nu stiu cum s-au cunoscut péirin(i mei. Cand s-au casatorit, tata era flécau tomnatec; avea vreo cincisprezece ani mai mult ca mama. In fotografia nuptial’, de prin 1904, tata nu ardta cei 35 de ani pe care Ti aves, cu toate ca era deja plesuv. Brun, uscat, cu mustata neagré, In furculté, cu sprancenele groase si och ofelti, patrunzétori, tata prea cd nu imbétraneste. Avea o mare rezistenté fizicd. La 70 de ant, umbla pe jos de la un capat la celalalt al Bucurestiuiui si nu putea rémane o clipé locului; isi gasea necontenit de lucru, in cas&, In pivnitd, in curte. Era de felul lui frugal, dar la petreceri manca si bea cat cinci. Dupa ce-a iesit la pensie si s-a hotarat s4 se ocupe serios de educatia noastra, ajunsese obosilor; i se parea cai trebuie s& ne invefe necontenit cum s& ne purtam si mai ales, cum fi placea lui s4 spuna, s& ne ,facd moral”. in ultimii ani de liceu, aproape la fiecare masa ne {inea o lunga predic, de altfe! necontenitintrerupta de interjectile si glosele exasperale ale mamei. [..] La instalarea noastra definitive la Bucuresti, mama era inca foarte ténard, nu Implinise inca 30 de ani. Pe atunci, era frumoasé $i inca eleganta, dar putin ani mai in urma, in timpul ocupatiei germane si imediat dupa razboi, céind am séracit, mama a renuntat treptat la eleganta si cochetéirie, La 35 de ani, a holéral c& nu mai e ténaré, c& are copii mari $i cé trebuie sa traiasca numai pentru ei. N-a mai vrut s&-si cumpere nimic pentru ea, si ducea singura toata casa, renunfand, vreo zece ani, chiar la 0 bial’ slujnic’ de la fara, ca si-si poata fine copii la liceu si universitate. in schimb, Imi dédea intotdeauna oricati bani fi ceream ca sé-mi cumpar carfi. Am ghicit mai tarziu c& prin mine tsi indestula, int-un anurnit fl, setea de lecturd pe care o avusese in prima tinerefe. Ia placutintotdeauna sd citeascd, dar, dupa ce s-a retras tata cu regimentul in Moldova si ea a rémas singuré cu noi, ragazu! pentru Jectura se imputina din zi in zi. Pastrase totusi cdteva’ carti de capatai, si nu se culca niciodata faré s8 deschida ,Psaltirea’, Anna Karenina® sau ,Poezile” lui Eminescu. Mircea Eliade, Memori A. Scrie, in enunturi, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la text: 1. Indica sensul structurii /si gésea necontenit de lucru. 6 puncte 2. Menjioneaz ce reacfi a stam foiletonul impotriva Moldovei, scris de Mircea Eliade in perioada studentie.6 puncte 3. Precizeaza, pe baza textului, doud elemente contradictoi in felul de a fal tata 6 puncte 4. Explica ce reprezinta pentru Mircea Eliade zestrea ereditara oferita de fiecare dintre parintii sai. 6 puncte 5, Prezinta, in 30-50 de cuvinte, imaginea mamei, asa cum este surprinsa in ultimul alineat al textului. 6 puncte B. Redacteaza un text de minimum 150 de cuvinte, in care s& argumentezi daca factorul ereditar poate influenta sau nu destinul unui om, raporténdu-te atat la informatiile din fragmentul citat apartinénd lui Mircea Eliade, cat si la experienta personal sau culturala. 20 de puncte in redactarea textului, vei avea in vedere urmatoarele repere: —formularea unei opinii fat de problematica pusd in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adeovate opine’ si formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte - utilizares corecté 2 coneciorilor in argumentare, respectarea normelor limbilIterare (norme de exprimare, de ortografie si de puncluatie), asezarea in pagina, lzibiltatea 6 puncte In vederea acordarii punctajului pentru redactare, textul trebuie sa aiba minimum 150 de cuvinte si sd dezvolte subiectul propus. 38 Limba siliteratura romand. Ghid complet pentru Bacolaureat oma Pp oz Pp, e id pt in stcte) >din ea meu ancas tra triva dca ma 4, pe rece 20a tata alt al ade sde des, nga inci, “and are yuré usi aca una ntru sa 101i rete rete ete icte vcte ate lui cte ua ote de ote alte (10 puncte) Comenteaza, in minimum 50 de cuvinte, textul urmator, evidentiind relatia stransa dintre ideile poetice gi mijloacele artistice utilizate: Subiectul al II-lea Desi pe cer e-aceeasi lund — Dar unde ¢ cea de-altédat ‘Minciuna vietei ce mé-mbata ~ E azio altfel de minciuna, Ca gi atunci, duios résuna Cavale-n noaptea instelata, Si-n cer zambeste-aceeasi lund — Dar unde e cea de-altadata? Aei lumina argintaté Cu roze albe ma-ncununa, ‘Si cdnté tot pe vechea strund, Dar pentru mine e schimbata, Desi pe cer e-aceeasi lund. Alexandru Macedonski, Rondelul iunei Nota Pentru confinut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utiizarea limbiilterare - 1 punct; logica inkéntuiti ideilor - 1 punt; ortografia - 1 punct; punctuatia - 1 punct) Invederea acordarii punctajului pentru redactare, textul trebuie s& aiba mi subiectul propus. 1um 50 de cuvinte $i s& dezvolte Subiectul al Il-lea (30 de puncte) Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sa prezinfi ideologia promovata de revista Dacia literara, aga cum se reflecta aceasta intr-o opera literara studiata, In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: — descrierea contextululistoric in care a apéirut revista Dacia lteraré, ~ prezentarea a doua trasaturi ale ideologiei iterare promavate in studiul Introductie: ~ stabilirea unei relafiintre ideile identificate tn programul revistel gi o opera literard studiata (text narativ sau text poetic). Nota! Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Pentru continutul eseului, vei primi 18 punete (cate 6 puncte pentru fiecare cerintal reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existenta parlor componente — introducere, cuprins, incheiere ~ 1 punct: logica inlintuii 'deilor- 1 punct;abilitti de analiza si de argumentare - 3 puncte; ullizarea limbiilterare ~ 2 puncte; ortografia ~ 2 Puncte; punctuatia ~ 2 puncte; agezarea in pagina, lzibiltatea - 1 punct) |i vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 400 de cuvinte si sa dezvolte iectul propus. Teste 39