IMPORTANŢA METODELOR

PSIHOLOGIEI
(studiu independent ghidat)

Cuvinte-cheie:
Metodele de cercetare Experiment
Observaţii Test
Convorbiri Metoda biografică

Metodele de cercetare ştiinţifică prezintă procedeele şi mijloacele prin

intermediul cărora se obţine informaţie veridică despre subiect, care apoi poate
fi folosită pentru elaborarea teoriilor ştiinţifice sau a recomandărilor practice.

Metodele ştiinţifice de cercetare în psihologie au început a fi apli-

cate din anul 1879, cînd savantul german W. Wundt a organizat în oraşul
Leipzig primul laborator ştiinţific de psihologie experimentală.
Cercetarea psihologică are ca obiect de studiu fenomenele şi însu-
şirile psihice.
Complexitatea obiectului de cercetare a psihologiei, natura subie-
ctivă a psihicului se răsfrîng asupra metodologiei utilizate în cercetarea
psihologică, imprimîndu-i o serie de elemente specifice.
Orice cunoaştere se realizează utilizîndu-se un ansamblu de metode
care sunt ghidate în general de concepţia cercetătorilor şi de principiile
teoretico-ştiinţifice de la care acesta porneşte, cu alte cuvinte, de meto-
dologia cercetării. Metoda nu este o structură dată şi neschimbată, în decu-
rsul timpului ea înregistrînd modificări, corecţii, perfecţionări, devenind tot
mai adecvată şi mai eficientă obiectului.
Nici una dintre metodele de cercetare psihologică, oricît ar fi ea de
elaborată şi complexă, nu este suficientă singură pentru o cunoaştere psi-
hologică şi ştiinţifică a individului, ceea ce face ca să se aplice o strate-gie
de cercetare.
Ca plan de acţiune ordonată în vederea atingerii scopului propus,
strategia de cercetare psihologică presupune parcurgerea următoarelor
etape:
 stabilirea scopului şi a obiectivelor,
 formarea ipotezelor de lucru,
 alegerea şi precizarea metodelor, mijloacelor, subiectelor,
 specificarea condiţiilor în care se va efectua cercetarea,
 stabilirea modalităţilor de prelucrare şi interpretare a datelor şi
validarea (măsura în care concluziile pot fi generalizate).

17
 În cercetarea psihologică sunt utilizate mai frecvent următoarele strategii:
 Strategia cercetării genetice – presupune studierea genezei şi
evoluţiei fenomenelor psihice şi a comportamentelor într-un dublu
plan – filogenetic şi ontogenetic,
 Strategia cercetării comparate – surprinde, în special, deosebirile
calitative existente între diferite etape evolutive ale psihicului, al
adultului cu al copilului etc.,
 Strategia cercetării psihopatologice – vizează studierea tulburărilor
sau a devierilor funcţiilor psihice şi comportamentale,
 Strategia cercetării longitudinale – presupune urmărirea unui
individ de-a lungul mai multor etape ale vieţii lui,
 Strategia cercetării transversale – implică cercetarea mai multor
indivizi aflaţi la niveluri diferite de dezvoltare psihică.

Metodele de cercetare şi variantele lor folosite în psihologie

Metoda Variantele metodei

Observaţia Extrospecţia
Introspecţia
Studiu de caz
Convorbirea Interviu
Chestionare
Anchetare
Experimentul Natural
De laborator
Testele Teste de inteligenţă
Teste de personlitate
Teste de aptitudini
Metoda biografică (anamneza) Orală
Scrisă
Metoda analizei produselor Observaţia
Analiza
activităţii

În psihologie se aplică metodele de cercetare de bază ca observaţia,

convorbirea, experimentul, testul psihologic, ele fiind completate , în caz
de necesitate de alte metode suplimentare cum ar fi: metoda biografică,
metoda de analiză a produselor activităţii, interviul etc.

18
 METODELE DE CERCETARE ÎN
PSIHOLOGIE

FUNDAMENTALE

Observarea Experimentul

Obişnuită Ştiinţifică De Natural

(liberă) (standardizată) laborator

De De
Inclusă Neinclusă constatare formare

AUXILIARE

Generalizarea Analiza
caracteristicilor independente produselor activităţii
Chestionarea: Testarea:
 Scrisă.  Proiectivă.
 Orală.  Psihocorecţională.
 Interviul.

Metoda observaţiei constă în acumularea şi înregistrarea exactă,

sistematică a informaţiei necesare despre individ sau grup în condiţii
naturale.
În psihologie se aplică observaţia introspectivă şi observaţia extro-
spectivă(extrospecţia).

Introspecţia sau autoobservaţia presupune studierea propriilor gîn-

duri, impresii, trăiri afective, a propriului comportament .

19
 Extrospecţia reprezintă studierea proceselor cognitive, comporta-
mentului, însuşirilor de personalitate, stărilor afective ale altor persoane.
În realizarea observaţiei se ţine cont de anumite cerinţe:
 Se stabileşte exact scopul observaţiei, condiţiile în care se va efectua
observaţia, ce probleme vor fi soluţionate în procesul ei.
 Observaţia se realizează după un plan bine stabilit.
 Observaţia se desfăşoară sistematic, în condiţii naturale.
 Se realizează în baza unei grile de observaţie (o listă de aspecte
necesare de observat) care facilitează înregistrarea şi clasificarea
datelor.

Metoda convorbirii permite, prin utilizarea unor întrebări, clarificarea

imediată a unor detalii, motive, aspiraţii, trăiri afective, interese. O
convorbire poate fi acceptată ca metodă ştiinţifică de cercetare dacă este
elaborată şi desfăşurată conform unor rigori: e stabilit clar scopul, se
elaborează întrebările şi se stabileşte consecutivitatea lor.
Convorbirea se desfăşoară sub formă de interviu, chestionare şi
anchetare.
În cadrul interviului se adresează întrebări concrete asupra subiectu-
lui se înregistrează datele, apoi se analizează.
Chestionarea presupune răspunsul în scris la întrebări. Un chestionar
prezintă un set de întrebări elaborat în aşa fel , încît să se obţină date cît
mai exacte privind o persoană sau grup social, fenomen psihic sau social.
În chestionar pot fi întrebări deschise, ce presupun răspunsuri mai
desfăşurate, ample şi întrebări închise, unde subiectului i se propun
variante de răspuns din care el poate alege pe cel considerat optim.
Anchetarea este o variantă a convorbirii în scris. Ea este utilizată în
cazul cînd e necesar de a afla opinia socială asupra unei probleme sau a
unui fenomen. Specific pentru anchetare este faptul că subiectul nu numai
răspunde la întrebări, dar şi oferă informaţii despre sine(vîrstă, studii,
ocupaţie etc.)
Metoda experimentului este cea mai importantă metodă de cercetare în
psihologie, ea oferă date precise, veridice şi obiective. Experimentul
permite provocarea unui fenomen psihic supus cercetării cu scop de a găsi
sau a verifica o ipoteză. Creînd condiţii care induc o anumită manifestare
a fenomenului care necesită să fie cercetat, se pun în evidenţă şi se
înregistrează cu precizie rezultatele.

20
Experimentul psihologic poate fi:
 De laborator (se utilizează programele şi condiţiile de cercetare bine
determinate, unele studii se înregistrează cu aparataje specializate).
 Natural (permite studierea individului în timpul îndeplinirii unor
probe în condiţii obişnuite de viaţă). Experimentul natural îmbină
avantajele oferite de metoda observaţiei şi metoda experimentului de
laborator. Observaţia în cazul acesta se realizează în cadrul obişnuit
de activitate a persoanei.
Metoda testelor psihologice
Această grupă de tehnici vizează probe specializate verbale şi
nonverbale care permit obţinerea unor informaţii cantitative şi calitative
despre subiect.
În psihologie se folosesc:
 teste de inteligenţă şi dezvoltare intelectuală,
 teste de personalitate,
 este de aptitudini şi capacităţi.

Testele de inteligenţă au ca scop evaluarea gradului de inteligenţă a

subiectului, identificarea coeficientului de inteligenţă (IQ). Administrarea
testelor de inteligenţă oferă date obiective privind nivelul dezvoltării
intelectuale a subiectului.

Testele de personalitate îşi propun să studieze tot ceea ce include

categoria de personalitate. Cele mai cunoscute sunt chestionarele de
personalitate şi tehnicile proiective.
Testele de aptitudini au ca scop evaluarea profilului indicilor unor
aptitudini la subiect, măsurarea potenţialului unei persoane pentru a
efectua un anumit tip de sarcini(muzicale, tehnice etc.).
Metoda biografică este numită şi anamneză. Această metodă implică o
analiză a datelor privind trecutul unei persoane şi a modului prezent de
existenţă a ei. Metoda dată presupune acumularea a cît mai multă
informaţie despre principalele evenimente parcurse de individ în viaţa sa,
despre relaţiile dintre ele, despre semnificaţia lor în vederea cunoaşterii
istoriei personale a individului.

Metoda analizei produselor activităţii. Pot fi studiate produsele activi-

tăţilor productive(desenul, modeloarea, construirea, aplicarea) şi a activi-

21
tăţii de muncă a individului. Analiza produselor activităţii permite
obţinerea datelor utile privind diferite trăsături de personalitate, priceperi şi
deprinderi, reprezentări şi atitudinea faţă de muncă a subiectului.

Metoda modelării şi simulării

Este o metodă relativ nouă ce a apărut ca urmare a dezvoltării
ciberneticii şi inteligenţei artificiale. Metoda constă în realizarea unor
scheme logice ale organizării şi desfăşurării unor funcţii psihice –
percepţie, gîndire, memorie etc., simularea lor pe computer şi realizarea
unor programe care să le reproducă. P. Golu (1980) consideră că simularea
pe computer a diferitelor funcţii psihice reprezintă „forma cea mai înaltă
de aplicare a metodei modelării în cercetarea psihologică”.
Modelele simulative sunt în general programe pentru calculator,
validarea lor făcîndu-se prin compararea traiectoriei procesului viu cu
derularea lui pe computer, aproximativ pe baza cercetării empirice. Dacă
pînă acum s-a reuşit mai ales simularea în sfera proceselor cognitive, în
prezent se încearcă şi simularea unor procese afectiv-motivaţionale şi chiar
de dinamică generală a personalităţii.

22