720 Grup Media Liee® nc in limba romeo peu reverie Ms eu fi i lori Zahie prepress Joana Crster itionale » Romie) i = Bucur Liters, 2020 NORA ROBERTS Pe urmele fericirii ducere din limba englezi Tra Irina Steica LITERA Bucuresti 2020capitolul 1 Calitoria cu trenul parea ci nu se mai sfarseste, iar Serenity era deja obosité din caleafara. Cearta cu Tony din seara precedenti nu fi imbundtirea catusi de putin dispozitia. Nici lungul zbor de la Washington la Paris. far acum avea de petrecut ore in trenul aglomerat. Strén- se din dinti ca si nu scoati un geamit de disperare. Una peste alta, trebuia so recunoasci: nu era genul de persoana care si indure usor cAlatoriile. Plecarea fusese pretextul pentru cearta final dintre Serenity si Tony. De siptimani bune, relatia lor fusese tensionati gi plind de suisuri si cobordsuri. Refuzul ei constant de a ceda presiunilor de a se cdsitori provo- case o serie de certuri minore, dar Tony fusese perse- verent, iar rezervele lui de ribdare pareau inepuizabile. Pana cand anuntul ei ci urmeazi sa plece il ficuse sa cedeze nervos. ~N-ai cum sa dai fuga la Paris la o aga-zisa bunica des- pre care nici nu stiai acum cAteva saptamani ca exista! Tony incepuse si umble de colo-colo prin camera. Era vizibil agitat, lucru care se observa mai ales din faprul ca isi permisese sf-gi teach mana prin par, stricindu-si freza blonda atent pusa la punct. ~ In Bretania, nu la Paris, spusese Serenity. Si nu con- tea clind am aflat ca existé. Conteazi cd acum stiu. - Babaciunea iti trimite o scrisoare in care spune ci € bunica ta gi cd vrea si te cunoascd, iar tu te urci in avion. si pleci pur si simplu.Nora Roberts texasperat. Serenity stia ci mintea lui cary de logic nu putea ingelege actiunile f, ca facuse eforturi 55 Era absolu functiona extTe cute sub impulsu rece cumpatul - Tony, e mama mamei o mai am pe lume. Aga ca cunose. Sti cd iau in calcul posibi ej scrisoare. _Individa tace ma la ea! exclama el, continuand sa se p! si intorcanduse brusc spre ea. Pentru paringii tii n-au spus niciodata vreo vorb&? De ce nau pomenit de existenga ei lar ea de ce a asteptat sf moard eiccasi ia legitura cu tine? Serenity gtia cf intentia lui ea. Nu ii stitea in fire. Era pur si Mintea lui de avocat se concentra asupra faptelor gi a cifrelor, Nu avea de unde sa stie cd, la doua luni dupa moartea neasteptata a parintilor ei, sufletul ii era chinur jtde o durere surda, aproape mortala. Cu toate cf stia ca Tony nu intentionase si o rineasca, reactionase violent, iar cearta escaladase pind cind Tony plecase gi o lasase singurd, fierband de furie gi plina de resentimente. lar acum, pe misura ce trenul traversa Bretania, Serenity se vedea nevoit’ si recunoasci faptul ci si ea avea unele indoieli si semne de intrebare. Oare de ce bunica ei, aceasti necunoscuta contesd Francoise de Kergallen, stétuse la cutie pret de aproape un sfert de secol? Oare de ce mama ei, adorabila, fra- gila, fascinant de speciala ei mama, nu mentionase ca ar avea vreo ruda in indepartata Bretanie? Nici macar tatal ei, asa volatil, direct si fard menajamente cum era, » m | momentului. Asa sisdii vorbeased rational, cu calm, mele si singura ruda pe care am de gind si ma duc s& 9 litatea inci de la prima isi past Jc 24 de ani gi brusc te convoaca limbe prin camera Dumnezeu, de ce i nu fusese sa fie crud cu simplu un tip logic.Pe urmele fericirii 7 nu pomenise vreodata de existenta vreunei rude de cea- Jalta parte a Adlanticului. Fusesera atat de apropiati toti tre... Serenity ofta amintindwsi de toate lucrurile pe care le facusera im- 4, ca familie. Chiar cand era mica, parintii ei o Juaserd la toate evenimentele, fa intalnirile cu senatori, a membri ai Congresului si ambasadori. Jonathan Smith fusese un artist renumit si foarte cd- utat, Un portret realizat de el constituia un bun extrem de rivnit. La Washington, lumea se inghesuia de 20 de 3 il antameze. Era respectat nu doar ca artist, ci = ca om, iat farmecul bland si gratia sotiei lui, Gaelle, rransformase intrun cuplu care se bucura de toar sti- ma in capitalé. Cand Serenity mai crescuse, iar calitatile ej artistice deveniseri vizibile, tatal ei nici cA putuse fi mai mandru. Ficeau impreuna schite si picturi, intai ca tutore $i elev, apoi ca artist gi artista, iar faptul ca impartageau bucuria adusa de pictura ii apropia tor preun mai mult. Mica familie avusese parte de o viata idilicd in casa lor eleganta din Georgetown. O viati plind de dragoste si yeselie, Pand cfind viafa lui Serenity se pribusise odata cu avionul cu care paringii ei se indreptau spre Califor. nia. Nu-i venea 8 creada cA ei nu mai erau, iar ea trdia. inciperile cu tavan inalt ale locuintei familiei nu mai risunau de vocea sonora a tatalui ei sau de rasul bland al mamei. Casa rimésese goala, dar era, fn acelasi timp, plina de amintiri care ti umbreau fiecare colt. In primele dou sAptamani, Serenity nu suportase nici macar sd vada panzele sau pensulele. Nici nu pusese piciorul in atelierul de la al treilea etaj, unde ea si ratail ei petrecusera atatea ore, facdnd-o pe mama ei sd intreNora Roberts & edind si cind pentru a le reaminti cd pind gi artist) aii nevoie si nvindnce. Cand igi Meuse in sfiirgic cura) s ile sig n locul durerij ciuda A gi undari de lumin insuportabile la cane se agtepta simpise 0 vindecatoare, Soarele patrundea in voie prin tavanul de si rasctele de odin; intre in inedperea sticlt, iar peretii pastrau dragostes oar. Asa ci reincepuse sf tra cil gi si picteze fusese blind gi atent, ajutind-o si treac’ pierderea suferiti, Apoi venise acea scrisoare gi fato ple. cind din Georgetown, piriisindud pe Tony gi incepand sa igi caute ridacinile din Bretania gi pe acea bunieg, necunoscuti, Serisoarea ciudati, foarte formali care o mulsese de pe strizile linistite gi familiare ale Washing. tonului, trecand-o fulgeritor in peisajul rural complet iguranga impacurita r Tony Mai USOT peste necunoscut al Bretanici, se afla in in geanta de piele de langi ea. Era o scrisoare complet lipsita de afectiune. Continea doar faptele si o invitagie, una aproape poruncitoare, Serenity zimbi, pe jumatate ite amuzata. Nota poruncitoare Ti fi- curiozitatea si dorinta dea ilia ei fuseserd mai puternice. iritata, pe jum cuse orgoliul sf tresard, sti mai multe despre far Cu impetuozitatea si simqul organizatoric ce © caracteri- zaul, igi pregitise plecarea, inchisese multiubita casé din Georgetown gi 0 rupsese cu Tony. Trenul scarfaia din toate incheieturile in timp ce pregatea de oprire in stagia Lannion. Oboseala provoca- tide diferenta de fus orar incepea si se amestece cu o usoard stare de nerabdare si anticipatie. Serenity igi bua bagajul de mana si cobori pe peron, aruncind o prima privire atenta girii de bastina a mamei sale. Se uitd in jurcu ochii artistului din ea, pierzindu-se pentru o clipiPe urmele fericirii 9 jn frumusefea simplé si armonioasé ale Bretaniei. Barbacul o privea cum std concentrata, cu buzele in- rredeschise intrun inceput de surds. Ridicd ugor spran- | cenele, surprins. O analiza in detaliu, de la silueta inalta 19 Pe urmele ferici geplasindu-se lenes pe cerul ce se intuneca vazind qu ochiil Era intrun castel din Bretania. Clatina din cap ca si nici ei nu Far fi vent si creada si se agezi in dreptul ferestrels admirind lésarea serii, Ce cduta Serenity Smith mn acel peisaj? Unde ii ¢ lacul? Undeva. Se inerunta la acel gind care+i risirise brusc in minte. »Cumva, intrun fel, aparsin acestui loc. Sau cel putin o parte din mine apartine. Am simfito in clipa in care am vazut acele jiduri incredibile din piatra si din nou cand am intrat holul castelului.” incercd si nu se mai gindeasca la toate acele lucruri si se concentra asupra bunicii ei. Putin spus ca femeia nu fasese coplesita de intilnire, decise Serenity cu un 2am- het. Sau poate formalismul european era de vind pentru jmpresia de distanta si riceala pe care to lasase. Nu prea cred ci mar fi chemat pana aici daci nu siar fi dorit si ma vada. Probabil aveam asteptari mai mari pentru ca imi doream mai mult.“ {gi roti ugor umetii. Rabdarea Da fost niciodati pe lista calitatilor mele, dar a putea sa mat lucrez la asta. Poate daci gi eu as fost mai binevoitoare si mai amabilé la intalnirea de pe peron.. Se incrunt’ din nou amintindu-si de comportamen- tul lui Christophe. Pot sf jur cA at fi vrut sa ma vada facut pachet ina- poi in tren ined din clipa in care m-a vazut. A urmat acea discutie enervanta din magind." Se incrunti tot mai tare gi wit si mai admire apusul. Individul ¢, cu siguranga, frustrant gi enervant’, de- cise, apoi cizu pe ganduri. ,E un conte breton tipic. cum in20 Nora Roberts Ponte deasta a avut aga un efect asupra mea." Tsi SDrijip bacbia tn palma gigi aduse aminte de felul in care deve. niser congtienti unul de celflalt atunci, in maging, | poalele castelului. - »Nu are legiturd cu nici un alt barbat pe care Lam cunoscut. E elegant ¢ plin de viata in acelagi timp, Invg. luite in aerul acela sofisticat ghicesc virilitate, putere.* Cuvantul parca ii fulgerd in minte, Da", recunoscu ea, CU 0 ezitare pe care nu go intelegea. , Exist o fort aco. lo. Si o siguranta de sine.” Pentru un artist, este un subject remarcabil. Sunt atrasi de el ca artist, nu ca femeie, igi spuse ea. O fe. meie ar trebui si nu fie in toate mintile sa se incurce cy un asemenea barbat, Nebund de legat’, isi repeti ca cu insistent. lacapitolul 2 Oglinda ovala, inaltd si inramata reflecta imaginea - femei blonde si suple. Rochia fluida, roz-prifuit, i er inalt, fi punea in valoare pielea aproape cre- a e Jasindui goi umerii si bratele. Serenity intalni Oe de chihlimbar a propriei teflexii, o fixd si ofté. pe é momentul 88 coboare gi sA isi revadi bunica, pe ae a cu aeT regal gi rezervat, si pe virul ei, contele de on rete rece $i deo ostilitate stranie. Bagajele ei sosi- i ea igi savura baia preg de servitoarea 4. Bridget ti despachetase hainele gi le ese in dulapuri. La inceput o facuse cu timidicate, me pe masura ce descoperea tot mai multe articole eeimentat, scotea exclamatii admirative. Atitudinea ei rierentoasd si simpli contrasta teribil cu atitudinea celor ae ji erau rude. incercirile lui Serenity de a se odihni un pic in asternuturile ricoroase ale uriasului pat fuse- seri zadarnice, cAci emotiile nu ti dadeau pace, Senti- mentul cd mai fusese candva in acel loc, primirea rece si formal de care avusese parte din partea bunicii, rispun- sul intens, aproape visceral pe care experimentase fat de contele acela distant, toate se imbinasera nefericit sio ficusera neobignuit de agitata si nesigura de sine. Se treti ci isi dorea din now sé fi lasat pe Tony s-o facé 58 se razgindeascd gi si fi ramas printre locurile si oamenii pe care Ti cunostea gi Ti intelegea. Expira adane, ist indrepcd umerii si isi ridic& barbia. {si reamin- ticd nu era vreo scolarita naiva si usor impresionabila 9 polit sera in timp ce & precond si minion2 Nora Roberts chreia i se taic genunchii la vederea unui castel fata unor oameni cate Se formalizeazi prea mult sere Smith, fiica lui Jonathan sia lui Gaelle Smith si avea si tind capul sus si st facd fata oricaruj conte i ‘ i oricirei contese. Bridget batu discret la usd, iar Serenity OUEMA pe ho, Jul ingust si apoi fn jos pe scari. Era plina de incredery si sigura de sine. " _ Bonsoir, mademoiselle Smith, o salut Christophe, a formalismul lui obisnuit, cand ajunse la baza settilor, inp Bridget se retrase aproape neobservata. _ Bonsoix, monsieur le comte!, raspunse Serenity, I fel de politicoas’, in timp ce se studiau reciproc cy mare atentie. Costumul negru, de sear, dadea trasaturilor acviline un aer cumva satanic. Ochii inchisi la culoare straly- ceaul, aproape negri ca smoala, iar pielea era impecabil pusd in valoare de haina neagra i de cimasa alba. Sere. nity decise ca, daca individul avea in arborele genealo- gic gi ceva stramosi pirati, acestia fuseserd, fara doar si poate, niste pirati foarte eleganti. Si, se mai gandi ea, in timp ce privirea lui staruia asupra ei, probabil fuseseri pirati de succes... pe toate planurile. —Contesa ne asteapta in salon, o informa el dupa ce e privise dupa pofta inimii. Cu un farmec gi o curtoazie neasteptate, ti oferi bra- gul. Contesa fi privi intrind, barbatul tnalt si ugor trufas si femeia supla, cu plete aurii, care il completa perfect. Formau un cuplu incredibil de reusit, igi spuse ea, care ar intoarce capetele oriunde ar fi, ~ Bonsoir, Serenity, Christophe. * Bund seara, domnule conte (n.tr.)Pe urmele fericirit B aratind, la rindul ei, absolut superb intro {i salut cu un colier de diamante care rochie albastru-safir, parca fulgerau. = Mon apes Christophe, s'il te plait!. Serenity, ce doresti? -Vermut ambet bine exersat. — Sper ci teat odihnit, spuse contesa in timp ce Chris- phe ii jnmana un mic pahar din cristal. _ Da, foarte bine, madame. arse ca sd accepte paharul ce era oferit. madame, mulfumesc, taspunse ea, cu un 10) Se into: -Eu. Cuvintele inghetar’ pe buze cand vizu portretul de intoarse si incepu sa il studieze cu atentie. Din imagine © privea o femeie cu parul deschis la cu- Joare si pielea ca de portelan. Chipul parca il reflecta pe alei. In afara de lungimea pletelor aurii care fi cadeau pe umeri, a ochilor care scainteiau lumini albastre, nu de chihlimbar, ca ai ei, ferneia din portret pared era copia fui Serenity: fata oval, cu concururi delicate si pometi inalti, frumusetea eluziva a mamei ei reprodusa in ulei jn urma cu un sfert de secol. Era o lucrare a tatalui ei. Serenity 0 stu instinctiv si imediat. Fara doar si poate. Tusele, felul in care era exploatar& culoarea, tehnica in- dividual’ din care se simpea imediat stilul lui Jonathan Smith releseau clar, inainte de a citi mica semnatura din coltul de jos al luctirii. Ochii i se umplura de lacrimi. Clipi ca si le impiedice si i se scurgd pe obraji. Vederea portretului parc& ii adusese aproape, pentru un mo- ment, pe parintii ei, luctu care 0 umpluse de caldura gi ii daduse acel sentiment care fi lipsea deja de ceva vreme pe perete- Se ' Christophe, aperitivul meu, te rog (n.tr,)"4 Nora Roberts sicu care incepuse sa s¢ invete 84 triiasci ~ Sentimeng de apartenentd, senzatia ci nu este a nimanui, Con! nud si priveascé pictura cu mare atentic, absorbing i ca fiecare detaliu al lucririi taralui ei: faldurile Tock hs de culoarea fildesului, care pirea s4 fluture sub acters, unui vine blind, ca o briza, cerceii cu rubine aj Mame; ei, contrastul oferit de culoarea lor intensa, care igi Fiiceg itia si pe inelul, tot cu rubine, de pe degeryl apoi apa tinerei femei. nedumerire, o neliniste, un gind care nu ii didea Pace, Un mic deraliu nelalocul lui pe care nu reusea sé il iden. tifice si la care renunti apoi sf se mai gindeasca, -Mama ta a fost o femeie foarte frumoasa, spuse con. Privind tabloul, Serenity simrea ceva, o tesa dupa o vreme. - Aga ¢, raspunse Serenity cu un aer absent, inch absorbira de stralucirea plina de dragoste si fericire din ochii mamei ei. E incredibil c&t de putin sa schimbat de la momentul cand tata +a facut portretul. Capi ani avea? - Abia implinise 20 de ani. Ai recunoscut repede mana tatilui tiu. - Normal, spuse Serenity, adresindu-i contesei un zimbet plin de caldura. In calitate de fiied a lui, dar si de colega de breasla, ii recunosc imediat si stilul, si scrisul de mand. Se intoarse din nou spre tablou, gesticuland cu o mand supla, cu degete lungi si fine. ~Sunt 25 de ani de cand a fost pictar, dar e in conti- nuare extrem de viu, de parci amandoi ar fi alacuri de noi, chiar acum, in aceasta incapere. ~Semeni foarte bine cu ea, observa Christophe, sor- bind din paharul cu vin si captindu-i atentia de parcaPe urinele fericirit 25 .ste a ei, M-a frapat asemanarea din mina pe iar fi pus me i a in care aj coborat din tren. clip Doar la ochi nu seamina, decreti contesa inainte ca it. Ochii gerenity sf poat formula un comentariu patriv erent § guatal lui. ‘Améraciut din gles oY roatse jneet spre €4- Da, madame, am ochit Contesa ridicd elegant nea si chiar nemultumirea ce-i razbiteau fara echivoc. Serenity miji ochii si se in- tatilui meu. Va deranjeaza? din umeri, apoi sorbi din alate 2 gre . _Parintii mei sau cunoscut chiar aici, la castel? intre- pa Serenity fcand eforturi sa isi ascunda nerabdarea. pecea plecat si nu sau mai intors niciodaté? De ce nu nial pomenit niciodat’ de dumneavoastr’? Se uit cand In bunica ei, cand la Christophe, dar in- talni dowd chipuri rec, lipsite de orice expresie. Contesa jsi activase scutul de protectie, iat Serenity stiu instinctiv ci Christophe 0 v8 ajuta sid mentina. El nu avea sa fi spund nimic. Singura de la care va putea afla ceva avea ei fie contesa- Serenity deschise gura, gata si spund ceva, dar bunica sa 0 intrerupse cu un gest scurt din mana. “Vom vorbi despre toate acestea la momentul potti- vit, spuse €4 de pared ar fi citit un decret regal. Acum mergem la cind, continué, ridicandu-se de pe scaun. Sufrageria era extrem de mare, ca de altfel totul din acel castel, constatd Serenity. Tavanul era inalt ca al unei catedrale, iar peretii aveau ferestre largi si inalte cu draperii bogate, din catifea sangerie. Un semineu urias aproape ci acoperea un perete intreg, au Oureniy igi spuse ca, probabil, cand este aprins oferd o ima- gine cu adevarat extraordinara. Incaperea era luminata% Nora Roberts de un candelabru urias, ale cdrui cristale ParCE gp rau, imprastiind nuanfe de curcubeu asupra lierului din stejar- Primul fel al cinei fu 4 supe ceapa bogata, groasa, tipic frantuzeasca. Car ihe Hd. vird supa, cei trei facurd conversatie, foarte Politi, Din cand in cand, Serenity fi arunca lui Christo, cate o privire, intrigata, in pofida vointei ¢j, de ie sdturile lui frumoase gi de postura demna, sro” sfidatoare. ,Cu siguranté nu semandm", isi Suse, j cruntandu-se a nedumerire. ,Nu m-a plicut din g)..” in care ma viut. Ma intreb de ce." Las deoparte ideea si continua si guste somonul jp sos alb. »Poate ii displac femeile, in general.“ Privirile lise intalnira, iar forta interactiunii aproape cA provocé o furtund electric. Serenity simti cd ij Sare inima din piept. »Nu‘, isi spuse ea degraba, desprinzindu-si Privireg dintra lui si concentrandu-se asupra vinului din paharul aflat in dreptul ei. Nu, nu e genul de barbat care uraste fe. meile. Ochii lui vadesc experiencd si o buna cunoastere. Tony nu mi-a provocat niciodata asa o reactie.“ Ridicd paharul si bau cu hotdrare. »Nimeni nu mia provocat vreodata aga o Teactie.“ ~ Stevan, du vin pour mademoiselle', ceru contesa, Cuvintele ei 0 readuserd pe Serenity cu picioarele pe pamént si fi intrerupsera visarea, - Mais non, merci. C'est bien,? ~ Vorbesti franceza foarte bine pentru 0 americancd, Serenity, observa contesa. Sunt mulrumita ca ai avut Clipa "Vin pentru domnigoara (n.tr) “Nu, mulfumese, nut € nevoie (n.tr.)Pe wermele fericirit a completi, cu toate ca ai trdit tn acea parte de o educ ec art plind de barbari. ; pisprevul din ultimele cuvinte era atit de evident, in- cat Serenity nu stia dacd sa se simta jignita sau amuzati je trimiterea la nagionalitatea sa. d _Acea far de barbari, madame, spuse ea pe un ton ceo, se numeste ‘America sie aproape civilizata in vremu- rile noastte- De ce spun asta? Ajung si treacd sptamani snrregi inte doua atacuri ale indienilor. i pitrina doamn’ ridica brusc capul, vizibil ofensara. _ Nui nevoie sa fil obraznicd, domnisoara. “Chiar ase? nispunse Serenity cu un z4mbet inocent. r! Aveam senzatia clara cie nevoie p ce ridica paharul, observa, cu surprindere, c& Ce ciuda in tim Christop! Ai infapisarea “ contesa, dar Jimba ascugita a taralui tu. -Mulpumes¢, rspunse Serenity, privind aprobator drept in ochit albastri ai femeii. Multumesc pentru ambele complimente. Cina lua sfarsit, iar conversatia reveni la generalitati Parea cf se ajunsese la un armistitiu, dar Serenity incd au intelegea motivele pentru cate se declangase rizbo- iul. Revenird in salon. Christophe se agez4 relaxat in- trun scaun excesiv tapirat, invartind coniacul in pahar, in timp ce contesa si Serenity isi beau cafeaua din cani elegante din portelan, foarte mici gi fragile, - Jean-Paul le Goff, logadnicul lui Gaelle, La cunos- cut pe Jonathan Smith la Paris, incepu contesa fara yreun preambul, iar Serenity ramase blocatd cu cana de cafea la buze, privind fix chipul ascutit al femeii, Fuse- se cucerit de talentul catalui rau si il angajase si ii fac& he afisi un ranjet scurt. bland& a mamei tale, remarcd batranaNora Roberts 28 eretil iui Gaelle. Urma si fie cadoul ty; de po pentrn ea. My “Mama a fost logodita cu un alt barbat ; inain, tata? intreba Serenity punand jos ceasca cy mare dy _ Oui. Familiile se intelesesera de ani buni g a un la aceasta casdtorie. Gaelle era multumitg qe ps, ment. Jean-Paul era un parbat bun, dintro familie ei a _Era, asadar, o casfitorie aranjata? i Cuun gestal mainii, contesa trata nongalane dezape, barea din tonul lui Sereni — Asa se facea de cand e lumea gi, cum am pus tes, Gaelle era multumiti de aranjament. Sosirea la egg, al. lui Jonathan Smith a schimbat ins4 totul. Daca ag fig, mai atenta, mias fi dat seama de pericol, as 4 Sesig schimburile lor de priviri si rogeata din obrajij e; Ching ii auzea numele. Francoise de Kergallen ofta adane gi privi Portretyl fiicei. _Nu mi-am imaginat ca Gaelle isi va incailea Promi. siunea si va face familia de rugine. Fusese dintotdeaung o copild dulce si ascultatoare, dar tatil tau a indepartat, de la indatotirile carei reveneau gi de la ceea ce se oy venea sii facd. Ochii sai albastri recur de la tablou la tandra in cap. ne si oase din fata ei. - Nam stiut cd se petrecea ceva intre ei. Nu mia des tdinuit nimic si nici nu mia cerut sfatul, asa cum fficuse mereu pana atunci. in ziua in care portretul a fost gata, Gaelle a lesinat in gradina. La insistentele mele s& che- mam doctorul, mia spus ci nu e nevoie. CA nu e bolna- vi, ci doar insircinata. TePe urmele fericirit 9 Contesa igi Intrerupse povestea, iar tacerea s¢ astern cao mant _ Madame, spuse sd ma socati cu informaria cd am fost ma tem cA veri fi deza- je grea in incapere. Serenity cu vace clara si controla- ri, dacd incercati conceputé in afara cAsatariel, magitd. Mi se pare lipsit de relevanta ca paringii mei asatoriti atunci. Au trecut vremurile cand lucruri erau infierate. Cel pugin in fara mea trecut. Parintii mei sau iubit, si nu imi pasa manifesta iubirea inainte sau dupa juramin- nu eraul astfel de chiar au daca saul rele de nunta. Contesa se sio privi pe Serenity cu intensitate. ~ Esti foarte directa, n’est-ce pas? _Chiar sunt, raspunse Serenity, sustinandu-i privirea. rotusi, SA ma asigur ca stilul meu direct nu Ti las ugor in scaun, isi impreund degetele Incerc, raneste pe ceilalti. Touché, murmura Christophe. Pret de o fractiune de secunda, contesa se uita in- spre el, tidicand 0 spranceani, apoi isi indrepté din nou atentia citre Serenity. Mama ta se miritase cu o lund inainte s4 fii conce- puta, continua €a, fara ca fata sd ti rideze vreo emotie. Casftoria sa facut in secret, la o capela din alt sat. Pla- nul lor era s4 tind totul secret pana cand taral rau va putea si o ia pe Gaelle cu el in America. -Inteleg, surase Serenity, Aparitia mea in peisaj a grabit un pic lucrurile. $i ce ati fiicut, madame, cand ati aflat c4 fiica dumneavoastra se miritase si mai era si gravida cu un artist obscur? : -Am dezmostenit-o gi leam cerut amandurora sa ple- ce din casa mea. Din acea zi, nu am mai avut fica. ee30 Nora Roberts Vorbise repede, de parci ar fi vrut si scape de POvay, acelor cuvinte. Serenity nui putu reprima un eam, scurt. Se uit degraba inspre Christophe, dar era ¢4 , cum ar fi privit un zid urias. Se ridica incet de pe scan, coplesita de durere, ii intoarse spatele bunicii si Briyj zimbetul bland al mamei sale. -Nu ma miri ca teau exclus din viata lor si din , mea, remarc ea, apoi se intoarse si se uita in ochij con. tesei, care rimase impasibild gi cdreia doar paloarea feta; ii trida o urma de emote. [mi pare rau pentru dumneg. voastra, madame. V-ati ripit singura o sans la fericitg, Dumneavoastra ati fost cea care a trait de atunci in izo. lare si singuratare. Parintii mei au impartisit o dragoste profunda si desavarsita, in vreme ce dumneavoastra v-ati cramponat de onoare si de mandria ranité. Mama v-ar fi iertat si, daca ati fi cunoscuto cat de putin, ati fi stiut asta. lar tata v-ar fi iertat de dragul ei, pentru ca nu ii putea refuza absolut nimic. -S4 mi ierte?! exclama contesa, a cdrei voce studiata tremura de furie. N-am nevoie de iertarea unui hor de rand sia unei fiice care si-a tridat familia! Ochii ca de chihlimbar ai tinerei incepura sa arda, iar obrajii i se imbujorara vizibil. Hot? repeta Serenity, cu glas taios. Madame, vreti si spuneti ci tatal meu v-a furat ceva! ~Oui, a furat, rispunse contesa, cu glasul si privirea dure si controlate, Nu ia fost de ajuns ci mia ripit co- are At viata insdsi. lui Rafael, Asa ca din in casa meaPe urmele ferictrit 31 i in care am avut incredere am pierdue doud lucruri neprequite si de neinlocuit. _Un tablou de Rafael? exclama Serenity confuzd, du- cand mina la frunte. Insinuati ca tatal meu a furat un Rafael? Cred c& nu sunteti in toate mintile. _Nu insinuez, © corecta contesa, ridicind capul pre- cum o regina gata si anunte o sentinti. Spun dea dreptul ci Jonathan Smith le-a luat si pe Gaelle, si pe Madonna. A fost extrem de viclean. $tia ci intentionam sé donez pictura Muzeului Luvru gi sa oferit si o curete. Am avut incredere in el. Numai ci sa folosit de incre- derea mea, ia sucit mintile fiicei mele si a facuto si igi ignore indatoririle, iar cand a plecat din castelul meu a plecat cu ambele mele comori. -E 0 minciuna sfruntata! izbucni Serenity, a carei furie se acumulase in ea precum o maree furioasa. Ta- til meu nu ar fi furat in viata lui. Niciodata! Daca ti-ai pierdut fiica, a fost din cauza mandriei tale, pe care ai [asat-o si te orbeasca! - Dar tabloul de Rafael? jntrebarea fusese adresata pe un ton scizut, dar rasu- nase in incdpere ca un ecou. -Neam idee ce s-a ales de Rafaelul tau, spuse Sere- nity si, witandu-se cind la femeia cu chipul de nepa- truns, cao masca, cand la barbarul impasibil, se simti teribil de singura. Tata nu La luat. Nu era un hot. Na facut in viata lui nimic necinstit. Incepu si se plimbe prin incipere, dorindugi sa strige, sA zbiere, s4 distruga cumva acel zid de calm si autocontrol, ~Dacd erati atat de sigura ca preriosul dumneavoas- tri tab] el, continua Serenity, de ce nu LatiNora Roberts denuntat? De ce nu ati cerut sit fe arestat? De ce fi facut nimic ca si dovediti cf intradevar vil furase? ~ Cum am spus deja, taril tau a fost foarte Vicleg Stia ci n-ag risca si 0 implic pe Gaelle intrain asemen, seandal, chiar dac& ma tridase. Cu sau fara incuvi Marge mea, el era sotul fiicei mele gi tatil copilului pe cae urma sa il nasca. Era in siguranta. Serenity se opri si se uita inspre contesi cu 0 expresig uimita. ~Credeti ci sa incurat cu ea ca si fie in siguranta? C, mésuri de protectie! Nu aveti nici o idee ce era intre gj, ce relatie au avut. Q iubea mai mult decat iubea viary, O iubea mai mult decét 100 de tablouri de Rafael. ~Cand am descoperit c& pictura de Rafael a disparut, relua batrana ca si cum Serenity nici nar fivorbit, m-am dus la ratal tau si iam cerut sd-mi explice ce sa intam. plat. Deja se pregiteau de plecare, Cand Lam acuzat ci furat tabloul, am vazut schimbul de priviti dintre ei, din. tre barbatul in care avusesem incredere si propria mea fica. Mi-am dat seama ci el luase tabloul gi cd Gaelle, cu toate cA stia ci e un hor, fi tinea partea in fata mea. Sa tradar pe sine, sia tridat familia si fara. Ultimele cuvinte fura spuse aproape in soapta, iar pe chipul atent controlar fu vizibila o unda de durere. - Ati discurat suficient in seara asta, interveni Chris. tophe, ridicandu-se si turnandu-i contesei incX un pahar de coniac, pe care i-l oferi murmurandu-i ceva in bretona. ~Nu lau luar ei. Serenity facu un pas spre contes, dar Christophe o opri, apucdnd-o de brat. - Discutia se incheie aici pentru azi. SePe urmele fericirii 33 ga se smucl i incepu si igi verse furia asupra lui. “Numi spi tu cand sa vorbese si cAnd s4 tac! N-am « permit $4 8¢ spun despre tatal meu cd era un hot. Ta sf Feil tu, domnule conte, daca intradevar tata a luat 5 raul arunci unde ce? Cea facut cu el? ta christophe ridicd o sprinceand si o privi drept in gh intern fel lipsit de echivoc. Serenity pili, apoi cu- loacea fi reveni violent in obraji. Deschise gura, apoi inghiti in 56° si vorbi pe un ton lar si calm. ~Dacd eram barbat, amandoi ati fi platit pentru ci miati insultat parintii gi pe mine, _ Alors! mademoiselle, replica el, dand din cap, noro- cul meu cl nu esti barbat. Serenity ignord batjocura din vocea lui si i se adres contesei care le urmérise in tacere schimbul de replici, Madame, daca m-ati chemat aici crezind ca stiu unde va este tabloul disparut, sunt nevoitd si va de- samagesc. Nu stiu absolut nimic. Si sunt dezamagita, Jp rindul mew, pentru ci am venit crezind cA voi gasi jegituri de familie care si. ma readucd aproape de niste | mama, Acum nu avem incotro decat s4 invatim si trim cu aceste dezamagiti. Le intoarse spatele si parisi incdperea fird sd priveas- ed in urma. Trinti usa camerei ei, gest care ti produse o mare satis- factie, apot igi scoase valizele cin dulap gi le puse pe pat. Cuprinsa de o furie dea dreptul innebunitoare, incepu siscoati hainele atent puse pe umerase si sd le arunce in valizele care seminau cu niste uriase guri cAscate. ~Pleaca! strigi ea fara pic de politee cand cineva ii batu la usa. " Atunei (n.tc)