Boli respiratorii obstructive 961

li Cadranul 28.25 Indicaţiile ventilaţiei non-invazive(VNI) IJ Cadranul 28.28 Simptomele(%) de apnee obstructivă în somn

Bolile în care se Simptome clinice şi parametri biochimici Sforăit puternic 95

recomandă VNI pe secţte
Somnolenţă diurnă 90
BPOC, obezitate Frecvenţa respiratorie >23/min, pH <7,35
Somn neodihnitor 40
P0 co 2 >49 mmHg(6,5 kPa
Somn agitat 40
Boli neuromusculare Afecţiune respiratorie cu frecvenţă respira-
torie >20/min dacă capacitatea vitală Cefalee matinală 30
uzuală este < ll, chiar dacă PaCO2 <49
Senzaţie de sufocare nocturnă 30
mmHg {6,5 kPa)
pH <7,35 Scăderea libidoului 20
P0co >49 mmHg {6,5 kPa) „Stare de ebrietate" matinală 5

I
Edeme gambiere 5

Cadranul 28.26 Con�raindicaţiile ventilaţiei non-invazive pe

secţie
A Normal B Apnee în somn de tip obstructiv
Absolute
• Deformări faciale severe
• Arsuri faciale
• Astm
• Vărsături
Relative
• pH <7,153
• pH <7,25 în prezenţa unor factori de gravitate'
• Scorul Glasgow de evaluare a comei (Glasgow Coma Scale) <83
• Stare confuzională sau agitaţie•
• Tulburări cognitive
'Luaţi în considerare VNI într-o unitate de terapie intensivă.

n Cadranul 28.27 Indicele BODE•

�
Fig, 28.27 Secţiune prin craniu cu ilustrarea modificărilor presiunii la
indivizi sănătoşi si cei cu apnee în somn de tip obstructiv(ASO). (A)
�

Variabili Puncte în indicele BODE Se produce o scădere a presiunii în timpul 1nspirului în timp ce aerul este
o 2 3 aspirat prin cornete. Modificările sunt ilustrate în kPa. (B) În ASO, această
scădere presională este suficientă pentru a colaba faringele(indicat cu
VEMS {% prezis) 2:65 50-64 36-49 ,;35
săgeţi în dreapta), cu efect de obstrucţie asupra inspirului.
Distanţa parcursă în 2:350 250-349 150-249 ,;149
6min(m)
instrument poate fi util în determinarea momentului de trimitere
Scala de dispnee MMRCb 0-1 2 3 4 pentru evaluare în vederea unui transplant pulmonar.
Indicele de masă corporală >21 ,;21
•indicele BODE cuprinde: indicele de masă corporală (Body mass index), Apneea in somn de tip obstructiv
gradul de obstrucţie a căilor aeriene(degree of airflow Obstruction), disp­ Apnea în somn de tip obstructiv (ASO) este o formă de tulburare res­
neea(Dyspnoea) şi capacitatea de efort(Exercise capacity).
bScorurile pe scala de dispnee modificată a Consiliului de Cercetare Medicală
piratorie legată de somn, caracterizată prin colabarea căilor respira­
(MMRC, modified Medical Research Council) sunt cuprinse între o şi 4, un torii superioare ce rezultă în episoade de apnee şi hipopnee
scor de 4 indicând că pacientul este dispneic atunci când se îmbracă. obstructive asociate cu desaturare. Prevalenţa acestei condiţii este
de 3-5% din populaţie şi se întâlneşte cel mai frecvent la bărbaţi de
vârsta mijlocie supraponderali. Prevalenţa ASO este mai mare cu
prezentate în Cadranele 28.25 şi 28.26. Ventilaţia asistată prin înaintarea în vârstă, la menopauză, în obezitate şi anumite tulburări
sondă traheală este ocazional necesară la pacienţii cu BPOC care endocrine, cum ar fi acromegalia şi hipotiroidismul. În ţările dezvol­
prezintă insuficienţă respiratorie severă, dar numai în cazurile în tate, este prezisă creşterea incidenţei ASO o dată cu creşterea
care există un factor precipitant evident şi prognosticul gene­ frecvenţei obezităţii. ASO poate să apară şi la copii, mai ales la cei cu
al este rezonabil. Evaluarea probabilităţii de reversibilitate într-o hipertrofie amigdaliană sau trisomie 21. Principalele simptome şi
situaţie acută poate constitui o problemă etică dificilă. frecvenţa lor sunt prezentate în Cadranul 28.28.

Prognosticul BPOC Fiziopatologie

Vârsta înaintată şi agravarea obstrucţiei căilor aeriene, adică scă­
derea VEMS, sunt factori de prognostic nefavorabil. În Cadranul
28.27 este descris indicele de predicţie BODE constituit din indicele
de masă corporală (body mass index), gradul de obstrucţie a căilor
aeriene (degree of airflow obstruction), gradul de dispnee (dys­
pnoea) şi capacitatea de efort (exercise capacity). Un pacient cu
indice BODE de 0-2 are o rată de mortalitate de 10% la 4 ani, prin
comparaţie cu 80% pentru cineva cu indice BODE de 7-10. Acest
Activitatea muşchilor respiratorii este diminuată în timpul somnului,
mai ales în timpul somnului cu mişcări oculare rapide(REM, rapid eye
movement) când diafragmul este practic singurul muşchi activ. Apneea
survine atunci când, în timpul somnului, calea aeriană din partea
posterioară a gâtului se colabează datorită presiunii inspiratorii nega­
tive. În stare de veghe această tendinţă este contracarată de acţiunea
muşchilor dilatatori ai căilor aeriene superioare (muşchii genioglos şi
palatini), dar aceste grupe musculare devin hipotone în cursul som­
nului (Fig. 28.27). Îngustarea parţială produce sforăit, ocluzia
completă determină apnee, iar îngustarea până la un nivel critic