Lier mmc h in PERCE T na 978-973-644-591-0ADRIAN DRAGOT Date biografice : nascut pe 7 august 1955 in Constanta Studii: Universitatea ,,A.L.Cuza" Iasi, Facultatea de Arte Plastice - promotia 1979 Profesor : Adrian Podoleanu si Liviu Suhar 1979 - 2006 profesor de Educatie Artistic’ Plastica - in invatiméntul gimnazial si liceal - Constanta 2006 - Distinctia Gheorghe Lazar, clasa alla 1986 Constanta -Membru U.A.P. xpozitii personale : 1982 Medgidia — - Muzeul de Arta 1983 Mamaia Hotel ,,Neptun,, 1985 Constanta -Teatrul de Drama 1988 Bucuresti - Teatrude Comedie 1991 Constanta - Muzeul Marinei Romane 1994 Bucuresti - Banca Mondial 1997 Glasgow -Academia de Arte 1998 Constanta -Muzeul de Arté 1999 Viena - Diézesan museum xpozitii de grup 1982-2002 Participari la expozitiile Filialei U.A.P. Constanta organizate la: Constanta, Braila, Cernavoda, Mangalia ozitii nationale: 19861988 Bucuresti- Bienala de pictur’ si sculpturd, Salonul Republican ‘Tabere de creatie ale profesorilor de educatie artistica plastica: 1985, 1987, 1994- Constanta 1996, 1997 - Curtea de Arges Articole, comunicari sicdrti publicate Tribuna invatimantul Demers artistic" publicat in analele Congresului Mondial INSEA, Montreal august 1993 Tristetea Expresie a spiritualitatii artistice romanesti" publicatd in Journal of Arts & Design Education Oxford 1997 ,Urmeazi-ma!” - al V-lea Congres European INSEA, Poznan, iulie 2000 - ,Colaj. Happening. Creativitate." - carte publicati 1a editura Ex Ponto, Constanta, 2001 - ,Jocul cu moartea" carte de eseuri publicaté la editura Ex Ponto, Constanta 2004 ~ Scenografia si costumele la piesa "Rimigagul" de V. Alecsandri - Teatrul pentru Copii si Tineret Constanta, 2005 ibliografie selectiva -Florica CRUCERU - Artisti dobrogeni, Ed. Muntenia, 2005 -Florica CRUCERU- Artele la malul mari, Ed. Muntenia, 2006 -lon FAITER - Origen pentru alfabet, Ed. Dada, 2002 - Geta DELEANU - Muzeografil de serviciu, Ed. Europolis, 2002 Lucrari aflatein colectii particulare side statin Austria, Canada, Danemarca, Franta, Germania, Grecia, Ita Romania, Suedia, S.U.A, Ungaria, Primdria din Nevers - Franta. Adresi e-mail : adriandragut@yahoo.com; telefon: 0241 589 458PORTRET DE FEMEIE tehnicile impresiilor reale si a senzatiilor vizuale pe care acestea le produc...” Doina PAULEANU - Catalog - 1983 O NOUA EXPOZITIE _ PERSONALA DE PICTURA A LUI ADRIAN DRAGUT Adrian Dragut continua si investigheze cu seriozitate lumea prin culoare si lumina, de obicei altele decat cele reale; peisajul, obiectele neinsufletite si personajele, meditative in cazul portretelor, animate prin gestica — activa si expresiva — in cazul lor, par situate geografic pe alte meridiane, aride si are. Dominantei calde i se contrapun, fir tranzi Je tonurilor locale, suprafete de culoare rece, la fel de intense $i concentrate. Din asemenea juxtapuneri sau imixtiuni, desfasurate pe trasee uneori sinuoase, alteori angulare, dar cel mai adesea combinate — linia dreapti se converteste cu usurinta in arabesc — se naste 0 picturi care mizeazi de cele mai multe ori pe contraste, pe violente, uneori chiar pe stridente de limbaj. Pi Drigut refuzi indoiosarea, edulcorarea si chiar calofilia; discursul pictural se consuma descriptiv, sub specia obiectivitat si expresiv, sub semnul tensiunii.Desi natura (in cazul peisajelor) este cea indeobste cunoscuta, recognoscibild si apropriata in traditia autohtona printr-un lirism care nu refuza infiorarea, Adrian Dragut pare decis si o zugraveasca in parametri ideali, reprimand orice lirism; paradisiacd, aceasta realitate secunda se agazd sub soare, in sud, neclintitA si triumfatoare; 0 asemenea pre- dispozitie, de filiatie suprarealista, pare a fi o caracteristica a demersului plastic iesean, la scoala caruia, de altfel, Adrian Dragut s-a format si in siajul cdruia s-a si pastrat apoi, prin afinitafi elective. Acestor date, aparent exclusive, Adrian Dragut le adauga un decorativism de structuri, care elimina registre de adancime si aduce imaginea in plan apropiat. Efectul produs de acest tip de compozitie tempereazd disonantele, elimina contrastele maxime si indeamna in cele din urma la confort vizual, La fel de concentrate, chiar agitate sunt si personajele, desi cle din actiunile pe care le intreprind nu justifica un asemenea consum de energie. in ansamblu insa, constructia tinde spre echilibru prin dozari judicioase intre efort sirepaus, intre suprafetele de culori in care intervin curajos, prin juxtapunere, tonurilerupte. in domeniul portretului, Adrian Dragut renunfi la tipul de retorica analizat si revine la intimitate, desi tentatia generalizarii nu este cu totul suprimata. Figura umana, tratata in volume, se inconjoara de suprafete decorative, ca un halou al gandurilor si uneori, al afectelor sale. Cand abordeaz compozitiile cu personaje, Adrian Dragut este atent la conture, la carnatie, la gestica, la unitate si intensitate cromatica. Tentatia decorativismului se manifesta si in aceste cazuri, prin saturatii ale culorii care nu o exclud, ci o explica sijustifica. Doctor DOINA PAULEANU Director Muzeul de Arta Constanta Septembrie 20062 S. 5 5 Ql e g € 5 Z| "De tdndul si talentatul plastician Adrian Drdigut ma leagi o amintire mai mult deeat plicut, subiectiv vorbind, chiar emotionanté, in primavara ‘anului trecut fiica mea, Doina Maximilian, regizoare de film, se cas&torea cu Radu Gheorghe, actor al Teatrului Najional din Bucuresti. Ma fitimdntam ce dar de nunta si le pregittese. in aceleasi zile am fost invitat la vernisajul primei expozitii personale. Atunci si acolo, la Muzeul de Art& din Medgidia, am infeles i trebue se fer mirilortablou intl de pietor "Logodna", un ulei deosebit de inspirat, cu. dou figuri hieratice de indrigostj asistati la oficierea actului de cite cdteva batrane ingandurate, Tabloul se afl acum pe un perete al locuinfei copiilor mei. Acum iaté-| pe ‘Adrian Driigut laa doua sa expociie personal, la numai un an de la prima. iprinde acuarele-peisaje, portretesierockiur de rar finee, discrete i Jon MAXIMILIAN - Text catalog - 1983 CALATORIE iN SPATIUL CULORII MOTTO:,,Nu sunt modern, sunt din toate timpurile. Sunt incapabil sé pictez pur sisimplu fard si.am ceva de exprimat.” THEODOR PALLADY Viata fiectruia dintre noi este oistorie, Lung sau scurta, bogata sau sliraci in evenimente, incheiati sau (ined) in desfésurare impetuoasi, atunci dam probe de egal masurd ne arogim i,caun fel de ecou aceea ce am td cH toate aceste amintiri sunt bucdjele dintr-un imens puzzle care trebu potriveasca cu imaginea general a timpului trait. in ultima instant’, istoria adevarati ne salveazi facdnd ajustiri gi clasamente. spirituala, din ac vreaadevirul. .Aneh' io sono pittore ?” .Aneh' io sono professore?” jolce far niente” al iluziilor si al certitu —— |)Fiecare rispuns cat 1 privesti este murmurul ‘Am vantui noastre s-at de cronicar, si ala Ja care doreste un nea Tui reali. Dar globul in care | presupus e la fel de ambiguu ca si ul nue niciodati comod. Mesageri celebrii si-au riu) sau prietenii de-o viata. Asadar, adevan spune sau serie peste ceea ce se stie deja? ‘Adrian Dr fesor, eseist, pictor cunoscut pentru intransigenta le pe care le respect pentru cdirtile scrise si exp\ atipic. La fel ca lungul timpului, este un personaj intr-o manieri indepartat care se situeazi la originea spus sa-si schiteze romanul vietii din Este Adrian Drigt scold”? Elevii vors in profesor bun? Ce inseamni asta? Sa faci facd un desen,,,frumos” nu si devina emuli, asteptare. Uneori, reuseste si se faci infeles. Dar, multe dintre se pierd. in tot ce face, incearca sa fie un creator de de imagine, modelind interiorul, ducand yerare pentru ca frumosul interior e id Asta nu-l impiedicd si-si fie credincios, umblind cu geanta plind de benzi video, in care artisti si filosofi din zestrea culturala universal demonstreaza frumusefea creat sfatuiesc Este Adrian Draigut un pictor bun? Istoria viitoare va aseza cuburile, noi, cei de acum, doar ne striduim. El s-a mulfumit cu o prezenti discreti, dar marcati de fiecare dati de semnul unei distinct Expozitiile personale, jalonate la distant una de alta, au fost gandite ca un tot unitar, un raport intre cunoastere si realizare. ‘In spatele tablourilor se ascunde o foarte atenta studiere a naturii. Nu se striduieste si dea o nou infijisare imaginii, este departe de ‘ori Lam banuit de subiectivitate superbissima din cauza fel . Este genul c&ruia ii place si oficieze io face la fel de bine ca un cerdot. Scenografia, gesturile, atmosfera, toate fac ca adevarurile icile banalitai care ne puncteaz& existenta, si capete importanta.{i plac gesturile largi, lucru bine facut , drapat in teatralismul de fect. Este locul unde picturile pulseaza vii, ele vorbesc despre drumul parcurs, despre valoare, efort, sinceritate, despre oameni, despre experienfe, semne ale timpului. Para aventuri cosmice, fara universalisme, fair indoieli metafizice, fard logica ascunsa pentru descoperirea cérora trebuie s& iei distant gi s debitezi enormitati Simplu, cinstit, direct. »Pictez pentru plicerea de a picta. Exist un confort intim pe care egoist mi-I hr’inesc cu imagini. Istoria, in ansamblul ei, ma lasa rece.” Secretul lui ar putea fi chiar aceasta detasare. Cand este asezatii pe simezii fiecare lucrare propune o tema de meditatie proprie si ne invati cum si gindim despre pictura in afara cuvintelor ingekitoare. Se zice ci dacd un artist devine un nume, el capati infaifisarea corespunzaitoare viziunii artistice. Mi se pare o afirmatie gratuit’, Sau, mia rog, o speculatie conjuncturala. Perfectiunea nu are sfarsit. Incd ne ‘mai mirim ci Leonardo a pictat 25 de ani la ,Mona Lisa”. Opera, indiferent cum ne raportim {a ea, inseamna amploare, diversitate, noutate, expresivitate. A pune o eticheti grabita este un gest de mare rise. Multe dintre asemenea asertiuni definitive” s-au vazut contestate deistoria ulterioara. Asadar, de ce picteazai Adrian? Motivatie, orgoliu, vocatie....? Cate putin din toate. La fel cum pictura lui este o alcatuire de fragmente care, strdnse la un loc, incearca si-I defineasca. in fond, cu tofii asistim 1a un joc, cu reguli bine trasate, neribdatori suntem noi, cei ce privim gi asteptim. Artistul nu contea ce undeva departe inclus in casuta pe care serie “narcisiac” sau “orgoli sau“‘egoist”. El face parte din spectacol. “Pictura mea, ceea ce fac, erodul unei céutdri neobosite” El stie ci nu s-a incercat tot. El viseaza la o “pasire phoenix”, pe care nu o descoperi din intamplare. Truda este sarea fara de care descoperirea nu are gust, Simai stie c& aceast cAutare, e un dialog perpetuu care poate fine toata viata. Evident, intrebarea noastr de mai sus ramane fird rispuns. Cel putin acum, Nicio expozifie nu se nagte ca rod al unei intrebari gi nici ca necesitate a unui rspuns. Ea exist, pur si simplu, este motivul care ne indeamni si scriem despre neliniste si speranta, despre vesnicele intrebari adolescentine cine suntem?”, ce lasim in urma?", despre scepticism si great, umor si disperare, despre drumul picturii sale, din ce in cemai ingust, pand la luminifa intrevizuti undeva, departe. Noi doi avem multe si ne spunem”, mi-a zis Adrian cu ceva ani in urma. A avut dreptate; ne-am zis, dar am si facut pufind istorie. Strangerea de mana care a pecetluit aceasta intelegere, a lisat si se scurgit un fluid deneastampar si, prietenie, de care ma bucur si acum. MA intreb: s-a schimbat ceva in tofi acesti ani ? Ne intalnim mai rar, fiecare cufundat in lecturi si scrieri, proiecte si vise, constienti de scurgerea nemiloasé a timpului. Din cénd in cénd, ii vad lucratile, aflate in diferite stadii. Imi cere parerea avid de observatii obiective. Le ii serios spe toate le demonteazi cu rabdare.El nu are nevoie de adevaruri absolute (exist oare asa ceva 2) remarei de conjunetur’, ,grele de sensuri’ cuvinte ffra sir. Era tentat si insiste pe compo: © si peisaje, ou evidente eforturi de a ordona un temperament poetic, frlimantat de nelinisti, spuneam, si pictezi astfel, cand toati lumea descoperd alburile si feliile de amintiri in aliturari postmodemiste. imi plac, totusi, rosurile astea grele, volumele robuste, solemna armonie a verdelui, brizdat cu oranjurt ; Personajele astea camavalesti, cu zgomotul lor... renunfé la ele, E pln pictura de aparitii hieratice, mirosind a ev medi i dureri * cam palladiene in lancezeala lor oblicd, cu perspectiva prea ciutata... cum si gandesti, pe ce fagas si le asezi?” Are Adrian o mentalitate conservatoare, abil camuflati in discursul retoric ? Nu Lam simit , nici militant agresi , nici ingust estetizant. Nu cumva este nevoie de samburele traditionalist care s ne impinga spre trairi siadevaruri grave doud lucruri pe care le pierdem din vedere, inconjurafi de lumea asta nebund ? Cei ce manuiesc ,,frontiera” cu abilititi inventate, cei ce rostese panseuri studiate, pline de infelepeiune (ale altora):,s-a mai Privind lucrarile, ma gandeam la tradifia simtirii culorilor (experienta ieseani 2), la rafinamentul formelor, la contururile lor clare gi la povestea detasez de gust si si transfer ‘totul spre vedem, forma, altceva decat sufletul fiecdrui artist. E un truism, o judecati previzibila, dar totodati si un adevar pe care mu-{ putea ocoli. Adrian n-a fost un ,,inchistat”. A incercat experiments ene. Le simfea bine construind si ri bine amestecate. Brunul gi verdele s-au intors la locul lor, gi traiesc impreuni o incdntitoare frumuseje cromatica. Tip reflexiv si yrul in picturd. Structura scrierilor ne vorbeste despre efortul liudabil, necesar fiecdruia, capabil sa transforme in argument gi sprijin teoretic, cercetarile in domeniul colajului infantil si a starii de fapt a educatiei estetice. O neimplinire continua il impinge sus, spre varful scdrii. E posibil sa se termine viafa aceasta zbatere de fluture sinuajungem la adevarul suprem ? Ceramane in urma? »Urdisc opera magna”, obisnuia si spuni in vesnicele noastre periple gandesti la Canaletto sau Petrascu. incerc si pastrez o justi masuri fat de ce? Asta inseamna un control al sentimentelor. Nu sunt contabi Redau aparenja si esenta ascunsi, asa cum 0 trfiesc eu! imi marturisea el._ Asa ajungi si eunosti omul. 1a sa carte ,,Jocul cu moarte: cat, Sunt un ritdcit in cele h ultima solufie a egoului. De la rasaritul soarelui, pana la apusul luni, trim extrem de putin. Vinovafi, vedem frinturi de LUMINA. Repetabile, toate iluziile acestea par fara limite, Alunec in spaii adanci siticute, Respir. Privese simi intreb daca sunt... Cutirile sunt asemnatoare izvorului care-si vars generos suvoaiele de apa , ce se pierd undeva, la vale, pentru ca altele sa vind din urna, Este nevoie de timp ca sa numim locul, izvor. La fel ca permanenja curgerii, pictura ca ocupare a spafiului si creare a totodatd nu se poate realiza decat in timp. Pictand la fel cum izvorul igi impinge apa, intr-o neodihna continua, ne definim rostul. Structura expo, in care sunt strdnse picturi intr-o prezenté 4 simt cAlator intr-un esti. Disperarea este exhaustiva, va fi analizata in cronici, urmare fireasca a prefejei care, cu toatd bunavoinfa, a ceea ce pot face, este doar s& arunc o privire, si si ile pe teme plastice pe care autorul le sugereaz , compun banal, ci in imediatul sensibil, e 0 anume o1 superficiale, care ne oferd un tip de traire seoreta si plind de satisfactii, a conceptelor celormai abstracte. _Urei sau nu urci treptele. Restul este praf cosmic. Toti vrem s& urcim scara timpului si si accedem la muzica divin’. Dar de atingerea lui Dumnezeu si inducerea starii de grafie au parte putini alesi. Este posibil ca unul dintre acesti alesi s& fie Adrian Dragut. Profesor VIOREL LUNGU Constanta, mai 2006 PEISAJ CU CASE “Majoritatea lucririlor sunt peisaje. Peisaje dobrogene, desigur, meleagurile natale, recunoscute pentru picturalitatea lor deosebi refindndu-i artistului atenfia cu o fortd irezistibila. O atmosfera specifica, degajand o putemica emotie, impresioneaza plicut privitorul, tablourile Iui Adrian Drigu} recompundnd inspirat lumina aparte, solaritatea Dobro; Arcadie STRAHILEVICI - Dobrogea Nowé - 1985“Apreciez curajul acestui tindr de a veni la Bucuresti, cu aceast’ expozitie, debutul fiind mai mult decat promifitor. Lucririle se disting prin atmosfer’, compozitie si culoare si, ceea ce este foarte important, plac publicului.” Coreliu NICOLAE - Bucuresti - 1988 B a S z < a a é 1S realist, cu un mesaj putemic, violent, mai ales in peisajele marine.” Florian POPA MICSAN - Suplimentul literar artistic - 1988NATURA STATICA CU VAS “Temeritatea | consti in aceea cote Driiguf nua fost niciodata si peisaj, unde gradul de dificultate propus sporeste de la imagine la imagine, planurile evolueazi firesc cdtre orizont, lumina voluptoasa a acestor zone nu mai decupeazi arbitrar obiectele, ci reunificd, spatiul se desfaisoara vast, panoramic.’ Doina PAULEANU - Revista Tomis - 1988 NATURA STATICA CU FREZII “Fie ca este vorba de naturi statice, de peisaj sau de picturd de atelier, imaginea picturala las cmp liber exuberanfei acest unghi, Adrian Dragut este un artist bine conturat. ”? Mihai COLESIU - Munca - 1988PEISAJ VENETIAN “Adrian Drgut isi subordoneaza ansamblul luerarilor intitulate propria sa virtuozitate demonstraté cu prilejul altor “iesiri in lume”.” Doina JELA - Revista Tomis - 1991PEISAJ - VARA “Adrian Driigut face parte din generatia pictorilor care a trecut de la arta care “vede lumea, la arta care da de vazut lumii”. El alcatuieste plastic propunerile sale picturale prin game cromatice prestabilite pentru ficcare tablou; detaliile constitutive ale imaginilor se racordeaza insé la un ton dominant, care este prevalent albastrul.” Florica CRUCERU - Revista Tomis - 1994 NATURA STATICA CU FLORI GALBENE, “Actuala expozitie este, agadar, o testare a unei etape care certificd folosirea studiului de atelier sau a celui in aer liber pentrua investiga probleme ale construcfiei, proporfiilor, _perspectivei, culorii si luminii. Daca, din punct de vedere al constructici, stu alese sunt de o mare simplitate, in general, pe structuril ale verticalelor si orizontalelor, in dom Adrian Dragut se preocupa de calitatea si mos culoriilumini, de modulare si uneori de perspectiva cromatici. . Doina PAULEANU - Prefafa catalog - 1998Ion FAITER - postfafa la Colaj. Happening. Creativitate. - 2001 st ODIHNA “Nudurile pictate: are de leit motiv al creatiei sale mereu in cAutarea unui “ce” existential sial er estetic viu. Portretistica sa tradeaz un anumit accent expresionist al figurilor redate in linii groase si contururi ferme peste care este asezati culoarea.’ Geta DELEANU - Muzeografil de serviciu - 2002