Thomas Jefferson (n.

2/13 aprilie 1743,[4][5] Shadwell(d), Comitatul Goochland, Virginia, Cele treisprezece

colonii, Regatul Marii Britanii[6] – d. 4 iulie 1826,[4][5][7][8] Monticello(d), Virginia, SUA[6]) a fost al doilea
vicepreședinte și al treilea președinte al Statelor Unite ale Americii (1801 - 1809), autor principal al
Declarației de Independență (1776), și unul dintre cei mai influenți dintre „părinții fondatori” ai Statelor
Unite. Evenimentele majore din timpul președinției sale includ Louisiana Purchase (Achiziția Louisianei)
(1803), Actul Embargoului din 1807(d) și Expediția lui Lewis și Clark (1804 – 1806).

Thomas Jefferson a fost un filozof al politicii care a promovat liberalismul clasic, republicanismul și
separarea bisericii de stat. Jefferson a fost autorul lucrării Statutul Virginiei pentru libertatea religioasă(d)
(1779, 1786), care a fost baza scrierii Primului Amendament(d) al Constituției Statelor Unite și totodată
parte a seriei primelor zece amendamente ale Constituției Statelor Unite (cunoscute sub numele colectiv
de The Bill of Rights, 1791).

Numele lui Jefferson a devenit omonimul conceptului de democrație jeffersoniană(d), iar Thomas Jefferson
a fost atât fondatorul, cât și liderul Partidului Democrat-Republican, care avea să domine scena politică
americană pentru circa un sfert de secol, fiind precursorul Partidului Democrat de astăzi din Statele Unite.

Jefferson a fost de asemenea al doilea guvernator al Virginiei(d) (1779 - 1781), primul secretar de stat
(1789 - 1795), și al doilea vicepreședinte al Statelor Unite (1797 - 1801).

Ca o completare armonioasă a carierei sale politice, Jefferson a fost agricultor, arheolog, horticultor,
arhitect, plantator, etimolog, paleontolog, criptoanalist, autor de studii, scriitor, statistician, avocat,
inventator, violonist și fondator al Universității din Virginia(en). Thomas Jefferson este considerat ca fiind
printre cei mai remarcabili ocupanți ai fotoliului de președinte al Statelor Unite ale Americii și printre cei
mai de seamă patrioți ai revoluției americane. Pentru Jefferson, ruperea totală de Anglia însemna nu doar
obținerea independenței, ci calea spre crearea unui nou tip de stat bazat pe principiile suveranității și
egalității naturale a oamenilor.

Cu ocazia primirii a 49 de laureați ai premiului Nobel la Casa Albă, în anul 1962, președintele John
Fitzgerald Kennedy a făcut o referire la Thomas Jefferson și la acei savanți spunând: "Cred că această
[adunare] este cea mai extraordinară colecție de talente și de cunoștințe umane care a fost vreodată
adunată în Casa Albă, cu excepția posibilă a [momentului] când Thomas Jefferson lua masa [de unul]
singur," conform originalului în engleză: "I think this is the most extraordinary collection of talent, of
human knowledge, that has ever been gathered at the White House, with the possible exception of when
Thomas Jefferson dined alone."