Ghid Metodic GPP Camigo

Grădinița cu Program Prelungit Camigo
Ghid metodic al
activităților din
grădiniță
Echipa de proiect: Prof. Marc Alexandra
Prof. Pintea Alexandra Sabina
1
Cuprins
I. Activitățile din învățământul preșcolar.

1. Obiectivele operationale………………………………………………………3
2. Tipuri de activitati……………………………………………………………..6
3. Proiectarea didactică…………………………………………………………...7
3.1 Proiect didactic integrat – durata o zi
3.2 Proiect didactic integrat
3.3 Proiect didactic activitate monodisciplinara
II. Domeniile experiențiale
1. Domeniul Stiinte………………………………………………………………11
2. Domeniul Limbă și comunicare………………………………………………13
3. Domeniul Estetic și creativ……………………………………………………15
4. Domeniul Psihomotric………………………………………………………...17
5. Domeniul Om si societate……………………………………………………..53
III. Forme de realizare a activităților
1. Jocul didactic…………………………………………………………………57
2. Jocul logico-matematic…………………………………………………….…57
3. Exercitii cu material individual………………………………………………58
4. Lectura dupa imagini…………………………………………………………58
5. Povestire …………………………………………………………………..…61
6. Observare …………………………………………………………………....65
7. Convorbire………………………………………………………………...…67
8. Memorizare………………………………………………………………......69
9. Etapele de predare-învățare a unui număr………………………………...….71
2
Capitolul I. Activitățile din învățământul preșcolar.
1. Obiectivele operaționale
Tehnica lui R.F. Mager
● DENUMIREA COMPORTAMENTULUI FINAL
● PRECIZAREA CONDIȚIILOR
●STABILIREA NIVELULUI DE PERFORMANȚĂ
DENUMIREA COMPORTAMENTULUI FINAL

• Se descrie rezultatul așteptat atins de preșcolar la finalul activității prin utilizarea verbelor de
acțiune, adică a acelor verbe ce exprimă un comportament observabil.
Acestea sunt verbe de tipul: a identifica, a preciza, a enumera, a defini, a compara, a descrie, a
clasifica, a desena, a decupa, a rezolva, a demonstra, a aplica, a aminti, a recunoaște, a scrie, a
așeza, a analiza, a sintetiza, a ordona, a explica, a compune, a corela, a alege, a argumenta, a
reda, a povesti, a colora, a formula, etc.
*Lista cu verbele pe care le puteti folosi este lunga, aici am incercat sa enumar verbele folosite
mai des în invatamantul prescolar.
PRECIZAREA CONDIȚIILOR
• Se precizează condițiile didactice de obținere a comportamentului: ce i se pune la dispoziție
preșcolarului ca sprijin, ce cantitate de informație, ce nu are voie să utilizeze etc.
• Se precizează ce trebuie sa facă copilul
Exemplu : să enumere (comportamentul final) cel putin două elemente caracteristice(nivel de
performanta) anotimpului primăvara ilustrate în tabloul prezentat. (conditii).
STABILIREA NIVELULUI DE PERFORMANȚĂ
• Se indică numărul minim de răspunsuri corecte, numărul maxim de erori acceptate.
• Limite numerice
• Limite de exactitate făcând apel la mod de lucru, corectitudine, precizie.
Reguli in formularea obiectivelor
Să indice cu claritate intențiile, condițiile de realizare dar și rezultatele așteptate.
Să conțină câte o singură sarcină de învățare
Sa fie folosite in termen economicos, utilizând puține cuvinte
3
Se apelează la verbe de acțiune care indică comportamente ușor de observat și măsurat.
EXEMPLE DE OBIECTIVE OPERAȚIONALE
Povestirea educatoarei
- Sa identifice cel putin 3 personaje din poveste (enumerati personajele principale) facand
apel la imaginile prezentate anterior de catre educatoare.
- Sa formuleze enunturi utilizand trei din termenii noi (enumerate cuvintele noi) pornind de
la modelul educatoarei.
- Sa redea cel putin trei din momentele povestii, avand ca sprijin imaginile din poveste.
- Sa reproduca onomatopeele animalelor- personaje din poveste pe baza modelului
educatoarei (gruopa mica)
- Sa propuna continuarea, intr-un mod personal, a firului naratiunii al carui inceput este dat
de educatoare (grupa mare – poveste cu inceput dat)
Lectura dupa imagini
- Sa enumere cel putin 2 elemente componenete ale imaginii facand apel la tabloul
prezentat.
- Sa redea continutul tabloului sub forma unei povestiri, pe baza sintezei finale realizata de
catre educatoare, urmand modelul dat de aceasta.
- Sa deduca denumirea tabloului lecturat, cu ajutorul educatoarei.
Domeniul Stiinte
DS 2
- Sa puna in corespondenta cifra cu numarul de elemente și invers folosind fructe si legume
si jetoane cu cifre.
DS1
- Sa compare…… si …………evidentiind asemanarile si deosebirile dintre ele pe baza
imaginilor date (grupa mare: marul si para. Laleaua si narcisa.. etc/)
- Sa recunoasca animalele de padure pe baza unor scurte descrieri realizate de catre
educatoare.
DOS- Educatie pentru societate
- Sa identifice in imaginile afisate comportamente positive, bazandu-se pe experienta
proprie
4
- Sa exemplifice comportamentele proprii similar situatilor din povestea ,,……..”
formuland enuturi logice
- Sa descrie emotii, sentimente traite in anumite situatii din poveste, utilizand un limbaj
adecvat
- Sa identifice cauzele care au contribuit la starile emotioanale ale personajelor din poveste
- Sa mimeze corect expersiile faciale corespunzatoare emotiilor (bucurie, tristete, furie,
teama) cu ajutorul educatoarei.
- Sa denumeasca starile emotionale ale personajelor din povestea ,,… pe baza intrebarilor
adresate.
Activitati practice
- Sa rupa hartia in fasii pe lungimea foii dupa modelul educatoarei.
- Sa enumere cel putin doua material de lucru aflate pe masa, utilizand un limbaj adecvat.
- Sa taie cu foarfeca hartia pe conturul dat pentru a obtine………. Respectand indicatiile
educatoarei
- Sa stranga in ambii pumni o bucata de hartie mare realizand un bulgare de zapada, dupa
modelul educatoarei
- Sa mototoleasca bucati mici de hartie pe baza modelului dat de educatoarei realizand
bilute colorate pentru colier.
- Sa decupeze pe conturul dat imaginile, folosind foarfeca, dupa modelul educatoarei
DPM
- Sa execute corect (saritura in lungime, alergarea usoara,..etc) respectand indicatiile
educatoarei.
- Sa execute corect exercitiile motrice pentru inflentarea selective a aparatului locomotor
respectand modelul educatoarei
DEC
- Sa picteze….
- Sa coloreze…..
- Sa deseneze…..
- Sa redea prin desen personaje intalnite in poveste pornind de la modelul dat.
- Sa modeleze…..prin miscari sigure, precise, translatorii fata de plaseta dupa modelul
educatoarei.
5
- Sa redea linia melodica a noului cantec ,,…….” cu ajutorul educatoarei
- Se execute miscarile in concordanta cu textul jocului cu cant ………
*Conform Curriculum-ului pentru educație timpurie 2019 comportamentelor vizate li se

atribuie obiective operationale.
2. Tipuri de activități
Activitate de transmitere și însușire de noi cunoștințe comunicarea și însușirea/dobândirea
de cunoștințe noi.
I. Moment organizatoric
II. Captarea atenției
III. Reactualizarea cunoștințelor dobândite anterior
IV. Anuțarea temei și a obiectivelor
V. Dirijarea învățării/Predarea noului conținut.-secventa majora
VI. Obținerea performanței
VII. Asigurarea retenței și a transferului
VIII. Evaluarea activității
Activitatea de formare de priceperi și deprinderi
I. Moment organiztoric
V. Dirijarea învățării/Predarea noului conținut
VII. Evaluarea activității
Activitatea de consolidare a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor
III. Reactualizarea cunoștințelor dobândite anterior-secvența majoră
IV. Obținerea performanței
V. Intensificarea retenței
6
VI. Evaluarea activității
Activitatea de evaluare- verificarea însușirii cunoștințelor, formarea priceperilor și
deprinderilor
III. Anunțarea subiectului și a obiectivelor
IV. Evaluarea propriu-zisă- secvența majoră
V. Încheierea activității
Activitate mixtă
I. Moment organiztoric
V. Dirijarea învățării/Predarea noului conținut.
VII. Încheierea activității
3. Proiectarea didactică
ETAPELE PROIECTĂRII DIDACTICE
► stabilirea obiectivelor activităţii instructiv-educative
►alegerea conţinuturilor activităţii instructiv-educative
► precizarea căilor şi mijloacelor de realizare a obiectivelor
► elaborarea modalităţilor de evaluare
7
3.1 – 3.2 Proiect de activitate integrată
Data:
Unitatea de învățământ:
Educatoare :
Tema anuală de studiu:
Tema proiectului tematic:
Tema săptămânii:
Tema activității:
Tipul activității:
Elemente componente ale activității integrate:
Aici completati daca aveti activitate integrata
ADP+ALA+ADE+ALA2
Sau ALA1+ADE
Sau ADE: DS1+DLC
• ACTIVITĂȚI PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ
Rutine:
Întâlnirea de dimineață:
Jocul liber:
Tranziții:
Moment de mișcare:
Moment de lectură:
• JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI LIBER ALESE 1
Aici sunt sectoarele
• ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE
Aici sunt activitățile pe domenii și se scrie după cum urmează:
Domeniul , categoria de activitate, titlul activității , forma de realizare
Ex: Domeniul Limbă și comunicarea, educarea limbajului , ,,Povestea Ridichea uriașă”-
povestea educatoarei
• JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI LIBER ALES 2

Recomand 2 jocuri: unul de miscare si unul de relaxare
Domenii și dimensiuni ale dezvoltării:
COMPORTAMENTE VIZATE OBIECTIVE OPERATIONALE
Strategii didactice:
Metode și procedee:
Mijloace și materiale didactice:
Forme de organizare a activității:
Evaluarea activității:
Durata:
Bibliografie:
8
PARTEA 2
ALA1
ADP
TEMA ZILEI
ADE ALA2
PARTEA 3- SCENARIUL ZILEI
3.3 Proiect de activitate monodisciplinară

Data:
Unitatea de învățământ:
Educatoare :
Tema anuală de studiu:
Tema proiectului tematic:
Tema săptămânii:
Tema activității:
Tipul activității:
Domeniul experiențial:
Categoria de activitate:
Forma de realizare:
Domenii și dimensiuni ale dezvoltării:

COMPORTAMENTE VIZATE OBIECTIVE OPERATIONALE
Strategii didactice:
Metode și procedee:
Mijloace și materiale didactice:
Forme de organizare a activității:
Evaluarea activității:
Durata:
9
Bibliografie:
Desfășurarea activității
Nr.crt Etapele Conținut științific Strategii didactice Evaluare
activității Metode și Mijloace de
procedee învățământ
Temele anuale de studiu:

Cine sunt/suntem?- propune explorări ale corpului uman, ale stării de sănătate, ale valorilor și
convingerilor umane, ale culturii sau comunității.
Cum este/ a fost și va fi pe pământ?- presupune cunoștințe despre sistemul solar, evoluția vieții
pe Pământ, incursiuni în istorie și geografie
Când/ cum și de ce se întămplă? – vizează conținuturi ce-i invite pe copil să exploreze lumea
înconjurătoare, fizică și material, fenomene ale naturii, anotimpuri.
Cu ce si cum exprimăm ceea ce simțim?-intenționează explorarea emoțiilor , sentimentelor,
convingerilor si valorilor.
Ce și cum vreau să fiu?invită copilul in lumea meseriilor, a activității umane cu scopul de a
descoperi capacități și aptitudini propria.
Cine si cum planifica organizeaza o activitate? presupune continuturi ce-l deprind pe copil cu
capacități de a planifica si organiza diferite activități.
10
Capitolul II. Domeniile experiențiale
Domeniul Științe
√ Activități de Cunoașterea mediului
√ Activități matematice.
Activitățile de Cunoașterea mediului.

Conținuturile învățării specifice cunoașterii mediului în grădiniță:
• Grădinița și activitățile copiilor în grădiniță
• Familia și viața de familie
• Omul- înfățișare, condiții de viață
• Obiecte de uz igienic
• Îmbrăcăminte
• Hrana
• Vesela și tacâmurile
• Activitatea omului
• Mijloace de locomoție și transport
• Orașul/satul meu
Aspecte ale naturii (plante, animale, anotimpuri, orientare în timp, spațiul cosmic, drumeții,
excursii, vizite)
Activitățile cu conținut matematic

Grupa MICĂ Grupa MIJLOCIE Grupa MARE
Culori Culori Culori
- Roșu - Roșu - Roșu
- Galben - Galben - Galben
- Albastru - Albastru - Albastru
- Verde - Verde - Verde
- Portocaliu - Portocaliu
- Roz - Roz
- Gri
11
- Bleu
- Maro
Mărimi: Mărimi: Mărimi:
Mic Mic 4-5 mărimi
Mare Mare
Mijlociu
Constituire de grupe de Constituire de grupe de Constituire de grupe de
obiecte/mulțimi după un obiecte/mulțimi după un obiecte/mulțimi după 2-3
criteriu: culoare, mărime, criteriu: culoare, mărime, criterii luate simultan
formă. formă, lungime, lățime. (formă și culoare, formă și
mărime)
Diferențiere obiecte sau grupe Diferențiere obiecte sau grupe Diferențiere obiecte sau grupe
de obiecte/mulțimi după un de obiecte/mulțimi după un de obiecte/mulțimi după 2-3
criteriu: culoare, mărime sau criteriu: culoare, mărime sau criterii luate simultan .
formă. formă, lungime, lățime.
Compararea grupelor de Compararea grupelor de Compararea grupelor de
obiecte prin apriciere globală obiecte prin apreciere globală obiecte prin punere în
Un obiect-mai multe.... și prin punere în corespondență (perechi) și
Mai multe/puține corespondență (perechi) sesizarea raporturilor catitative
dintre grupele comparate.
Sesizarea diferenței catitative.
Poziții spațiale: Poziții spațiale: Poziții spațiale:
- Pe -sub - Pe -sub - Pe
- În interior-în exterior - În interior-în exterior - Lângă
- Sus-jos - Sus-jos - În exterior- in interior
- In , lângă - In , lângă - În față-în spate
- În față-în spate - Sus-jos
- Deasupra-dedesubt - Deasupra-dedesubt
- Aproape- departe
- Stânga-dreapta
12
Forme geometrice: cerc, pătrat Forme geometrice: cerc, Forme geometrice: cerc,
pătrat, triunghi pătrat, triunghi, dreptunghi
Perceperea caracteristicilor Perceperea caracteristicilor Perceperea caracteristicilor
formelor geometrice de formă formelor geometrice de formă formelor geometrice de formă
culoare, mărime culoare, mărime culoare, mărime și grosime.
Aranjarea pieselor în tablou.
Ordonare Ordonare în șir crescător și Ordonare în șir crescător și
Așezarea prin alternare a descrescător (3-4 obiecte) descrescător (4-5 obiecte)
obiectelor după un criteriu: șir după criterii cum ar fi: după criterii cum ar fi:
de obiecte alternând culoarea, mărime, lungime, lățime. mărime, lungime, lățime,
mărimea, forma, felul grosime, înălțime.
obiectelor.
Numere naturale 1-3 Numere naturale 1-5 Numere naturale 1-10
Numărarea conștientă în Numărarea conștientă în Numărarea conștientă în
limitele 1-3 limitele 1-5 limitele 1-10
Formarea șirului numeric 1-3 Formarea șirului numeric 1-5 Formarea șirului numeric 1-10
Asocierea număr-cifră. Asocierea număr-cifră. Asocierea număr-cifră.
Numeralul ordinal 1-3 Numeralul ordinal 1-5 Numeralul ordinal 1-10
Operații de adunare și scădere
cu 1 unitate în intervalul 1-10
13
Domeniul Limbă și comunicare
Activități specifice DLC :
- Activitatea de Memorizare
- Activitatea de Convorbire
Clasificarea convorbirilor:
• În funcție de obiectivul educațional: Convorbiri pentru fixarea cunoștințelor,
sistematizarea cunoștințelor, verificarea cunoștințelor
• În funcție de tematica aleasă: natură, cotidian, viață socială.
- Activitatea de Povestire
Repovestiri:
Povestirea -cu ajutorul unor planșe sau

Povestirile
ilustrații
educatoarei copiilor
-pe baza unui plan de idei
-pe baza unui text citit de către

educatoare
- repovestire liberă
Povestiri create de copii
-după modelul educatoarei
-pe baza unui șir de ilustrații
-povestiri cu început dat
-pe baza unui plan
-pe o temă dată

- Activitatea de Lectură după imagini
- Joc didactic
14
Domeniul Estetic si creativ
- Activitățile artistico-plastice:
• desen
• pictură
• modelaj
Modelajul la grupa mica
- Plastelina se dă copiilor direct pe planșetă atunci când lucrează cu o singură bucată
- Plastelina se dă copiilor în coșulețe atunci când li se cere realizarea unui model ce are mai
multe părți componente.
- Se recomandă să se dea copiilor bucăți mici pentru a avea suficientă putere ca să o
frământe și modeleze.
Modelajul la grupa mijlocie și mare
- Plastelina se dă copiilor direct pe planșetă. Copiii lucrează din întreg și își împart singuri
plastelina pentru părțile componente.
- Plastelina se poate da și în coșulețe când li se cere să lucreze cu mai multe culori.
Tehnici elementare de modelaj:
- Tasarea: turtirea între palme și planșetă
- Amprentarea : folosirea unui obiect mic la apăsare.
- Mișcarea translatorie: între palmă și degetele așezate față în față sau între palmele așezate
față în față.
- Adăugire: adăugare de material
- Eliminare: scoaterea surplusului de material
- Rupere
- Aplatizare
- Mișcare circulară
- Prin apăsare
- Incizare
- Prin adâncire
15
Cerințe în elaborarea modelului executat de educatoare
Acest model este materialul didactic prin care copilul este pus în contact direct cu imaginea pe
care o va desena, picta , fiind familiarizat și cu mijloacele și tehnicile de realizare.
1 model gata realizat
1 model realizat de educatoare pentru a explica tehnica folosita
Modelul sa fie mai mare decat lucrarea efectivă a copilului.
Educație muzicală
Mijloacele specifice educației muzicale
Cântecul
Joc muzical
Joc cu text ți cânt
Audiție
Exerciții muzicale
Pași în desfășurarea activităților muzicale
1. Organizarea copiilor pentru activitatea muzicală
2. Exercițiile muzicale pregătitoare
-exerciții de respirație: jocuri imitative
-exerciții pregătitoare a vocii: 2 min grupa mică, 3-4 min grupa mijlocie și mare (a-e-i-o-
u; se pot folosi onomatopee.
3. Anunțarea titlului
- ghicitoare, se poate face apel la o păpușă, ursuleț, jucării din grupă
4. Familiarizarea cu conținutul cântecului

- expunerea sub formă de poveste
- expunerea cu ajutorul unui tablou care ilustează personajele și elementele cântecului
- expunerea sub formă de dialog: întrebare-răspuns
- expunerea sub forma citirii textului.
Aceste procedee se pot combina în multiple forme.
5.Interpretarea cântecului de către educatoare
16
- cel puțin de 2 ori educatoarea intonează cântecul în întregime.
- se expune prima dată vocal pe urmă instrumental
6. Interpretarea cântecului de către copii
La început trebuie realizată împreună cu educatoarea, pentru a-i ajuta, a doua oară copiii fiind
lăsați singuri pentru a stabili punctele slabe în receptare și redarea cântecului.
Se poate aplica metoda învățării cântecului pe fragmente.
Interpretarea pe grupe sub forma unui concus
În final toâi copiii interpretează la unison cântecul, în întregime.
.Fixarea cântecului
Consolidarea și fixarea se realizează prin repetarea acestuia, atât în cadrul activităților obligatorii
de muzică cât și în cazul unor activități integrate.
Verificarea învățării cântecului
Această activitate conține etapele unei activități de consolidare fără a mai insista pe exersarea
prin repetiție.
Verificările se fac în general după o perioadă în care copiii au reușit să își formeze un mic
repertoriu și se pot aplica atât pe grupe cât și individual.
Domeniul Psihomotric
DEPRINDERI MOTRICE DE BAZĂ ȘI UTILITAR APLICATIVE
Definiție: Deprinderea de bază și aplicativ-utilitară este exercițiul natural, care se manifestă în

viața de zi cu zi, având o largă aplicare în activitatea omului.
MERSUL
Definiție: Mersul se definește prin alternarea sprijinului picioarelor pe sol, fapt ce asigură
înaintarea.
Caracteristicile mersului:
 Pasul: unitatea de bază a mersului, care se repetă în mod identic;
 Cadența: modul de deplasare în grup;
 Ritmul mersului: se identifică prin accentuarea periodică a unora dintre pași
 Direcția: Deplasarea față de un punct de referință
 Liber sau de voie: deplasarea fără respectarea cadenței
17
Jocuri pentru învățarea/consolidarea deprinderilor de mers
 Trenul (3-5ani)
 Acul și ața( 3-4 ani)
 Mergi cum îți spun eu (3-5ani)
 Jocul fără zgomot (5-7ani)
* Descrierea jocurilor se află în cartea „Educația fizică în grădiniță”
Regulile unui mers corect:
 Păstrarea poziției corecte a corpului (corp drept, cu pieptul scos înainte și umerii trași
înapoi, capul drept, privirea înainte);
 Contactul cu solul se realizează cu vârful piciorului, pasul este ferm, coordonat cu
mișcarea brațelor (braț și picior opus), în ritmul mersului;
 Respirație normală, pe nas.
ALERGAREA
Definiție: Alergarea reprezintă o deprindere motrică naturală care asigură o deplasare mai rapidă
prin acțiunea coordonată a musculaturii membrelor inferioare și superioare.
Caracteristicile alergării:
 Se compune din pași alergători care se repetă identic, dând un caracter ciclic mișcării;
 Deplasarea se realizează prin succesiunea fazelor de sprijin cu zborul.
Regulile unei alergări corecte:
 Corpul ușor înclinat înainte;
 Contactul cu solul se realizează în mai multe etape:
1. Pe unul din picioare (unilateral);
2. Faza de zbor, când corpul nu mai are contact cu solul;
3. Aterizarea pe celălalt picior (unilateral);
 Brațele îndoite din coate se mișcă liber înainte și înapoi
 Respirația se face de regulă pe nas.
Modalități de învățare/consolidare a formelor de alergare
 Alergare ușoară
 Alergare cu genunchii sus
 Alergare cu pendularea gambelor înapoi
18
 Alergare cu pași încrucișați
 Alergare cu pășire peste obstacole
Jocuri pentru învățarea/consolidarea alergării
 Alergare la steguleț (4-5ani)
 La zoo (3-4ani)
 Mută jucăriile (5-7ani)
SĂRITURA
Definiție: Săriturile sunt acțiuni motrice în care corpul părăsește solul pentru a reveni după un
timp mai scurt sau mai lung.
Caracteristicile săriturilor:
 Avântul: vioiciunea, energia sau forța mișcărilor care preced săritura;
 Elanul: prima fază a unei sărituri, cuprinzând totalitatea milșcărilor prin care se asigură
obținerea viezei optime pentru realizarea bătăii și desprinderii;
 Bătaia: reprezintă totalitatea acțiunilor corpului în vederea realizării desprinderii acestuia
de pe sol – se face pe un picior sau pe două;
 Desprinderea: înseamnă detașarea de la sol în urma acțiunii de bătaie;
 Zborul: reprezintă timpul în care corpul se află în aer. Traiectoria pe care o adoptă corpul
în timpul zborului definește felul săriturii – în lungime, în înălțime sau în adâncime;
 Aterizarea: înseamnă totalitatea acțiunilor efectuate pentru luarea contactului cu solul,
după faza de zbor;
 Piciorul de avânt: nu participă la bătaie, ajută la desprindere sau înfrânare;
 Piciorul de bătaie: asigură desprinderea de pe sol
 Săritura liberă: săritura în care zborul este continuu pe toată traiectoria sa;
 Săritura cu sprijin: săritura în care zborul este întrerupt prin atingerea, pentru scurt
timp, a unei suprafețe cu o parte a corpului, în scopul susținerii acestuia.
Modalități de învățare/consolidare a formelor de sărituri
 Sărituri pe loc
 Sărituri ăn adâncime de pe aparat sau în lungime
 Săritura în înălțime pentru atigerea unui obiect suspendat
19
 Săritura în înălțime peste obstacol, cu elan perpendicular cu desprinderea de pe un picior.
Jocuri pentru învățarea/consolidarea săriturii
 Iepurașii la morcovi (3-5 ani)
 Vrăbiuțele și pisica( 3-5 ani)
 Mingea printre picioare( 5-7ani)
Regulile unei sărituri corecte:
 Trebuie respectate toate fazele săriturii;
 Aterizarea trebuie făcută pe vârfuri cu genunchii îndoiți
ROSTOGOLIREA, ARUNCAREA ȘI PRINDEREA
Definiții:
Rostogolirea este o acțiune de deplasare pe o suprafață plană, prin rotirea obiectului.
Aruncarea este o deprindere motrică în care obiecte de diferite forme și greutăți sunt proiectate
în spațiu, datorită acțiunii forțelor degajate în contracția mușchilor corpului.
Prinderea reprezintă acțiunea membrelor superioare prin care se interceptează și se reține un
obiect aflat în mișcare.
Caracteristicile aruncării și prinderii:

 Priza: modalitatea prin care obiectul care se aruncă sau se prinde, este ținut, apucat,
susținut sau sprijinit;
 Amortizarea: scăderea progresivă a vitezei obiectului în timpul prinderii;
 Azvârlirea: aruncarea care se face cu mișcarea rapidă și violentă;
 Biciuirea: componentă a mișcării de azvârlire, care definește acțiunea brațului de
aruncare;
 Lansarea: aruncările în care acțiunea asupra obiectului se face printr-o mișcare curbilinie,
cu brațul sau cu brațele întinse;
 Rostogolirea: înaintarea unui obiect pe sol prin rotare în jurul axului său.
Regulile unei aruncări și prinderi corecte:
 Obiectul de aruncat trebuie să aibă o dimensiune adaptată mâinilor copiilor;
 Aruncarea implică angajarea întregului corp, evitându-se a fi rigizi sau contractați;
20
 Poziția picioarelor în timpul execuției rostogolirii sau aruncării trebuie să fie cu tălpile
paralele și depărtate la lățimea umerilor, genunchii ușor flexați, trunchiul înclinat înainte,
brațele în față;
 Corectitudinea mișcării ține de aprecierea distanței, țintei, traiectoriei și vitezei pe care o
imprimă obiectul.
Modalități de învățare/consolidare a formelor de rostogolire, aruncareși prinderea a mingii
 Rostogolirea mingii pe sol cu ambele mâni
 Aruncarea mingei în sus cu ambele mâini
 Aruncarea și prinderea mingei cu ambele mâini
 Aruncarea mingii înainte (de jos), cu ambele mâini și alternativ peste o sfoară la înălțime
Jocuri pentru învățarea/consolidarea aruncării și prinderii
 Lovește popicele (4-5ani)
 Mingea prin tunel (4-5ani)
 Mingea frige! (3-4ani)
 Mingea la coș! (5-7ani)
DEPRINDERI MOTRICE UTILITARE APLICATIVE
Deprinderi motrice utilitare- sunt deprinderi care se folosesc mai rar în activitățile zilnice,
dar capătă o importanță deosebită în anumite condiții.
Echilibrul
Definiție: presupune formarea deprinderii de a se păstra o poziție corectă a corpului în condițiile
unei baze reduse de sprijin.
Exercițiile de echilibru sunt de două categorii:
- pe loc
- în deplasare
Forme de manifestare a echilibrului:
a) Menținerea echilibrului în poziții statice, cu sprijin redus, realizate pe sol și cu suprafețe
cu lățimi, înălțimi și înclinații diferite;
b) Menținerea echilibrului corpului în mișcare
Regulile unui mers în echilibru corect:
21
 Poziția corpului este dreaptă;
 Privirea înainte;
 Brațele se țin oblic lateral, cu palmele în jos, pentru menținerea echilibrului;
 Se pășește normal ca pentru mers;
 Transportul obiectelor se realizează cu brațele întinse lateral, obiectele fiind purtate pe
palme;
 Obiectele folosite trebuie să aibă aceeași dimensiune și greutate.
Modalități de învățare/consolidare a exercițiilor de ehilibru
- Mers în echilibru între două liniitrase pe sol: distanța între linii de 20-25 cm
- Mers în echilibru pe o scândură așezată pe sol
- Mers în echilibru peplan ridicat de la sol. Înălțimea trebuie să fie de 20 cm.
- Mers în echilibru pe plan ridicat de la sol, cu sarcini și cu întoarceri.
Jocuri pentru consolidarea deprinderii:
 Pe cărare (3-4ani)
 Trecem potecuța ( 3-5 ani)
 Trenul trece pe pod (3-4 ani)
 Cățărătorii(5-6ani)
* Descrierea jocurilor se află în cartea „Educația fizică în grădiniță
TÂRÂREA
Definiție: reprezintă o formă de deplasare pe orizontală a corpului pe suprafața de sprijin,

realizată cu ajutorul brațelor și picioarelor.
Regulile unei târâri corecte:
 Sprijinul se realizează pe palme, antebrațe și genunchi, vârfuri sau pe tot trunchiul;
 Privirea este înainte;
 Deplasarea se realizează prin coordonarea brațelor și a picioarelor.
Modalități de învățare/consolidare a exercițiilor de târâre
 Târâre pe genunchi și palme
 Târâre pe vârfuri și palme
 Târâre pe antebrațe și palme cu brațul și piciorul opus dau de aceeași parte
22
Greșeli întâlnite la copii
 Ridicarea șezutei, a trunchiului și a capului
 Necoordonarea brațelor și picioarelor
JOCURI
 Ursuleții la mure(4-5ani)
 Suntem pisicuțe (3-4ani)
 Nu atinge clopoțelul (5-6ani)
CĂȚĂRAREA ȘI ESCALADAREA
Definiții:
Cățărarea constă într-o urcare cu ajutorul mâinilor și a picioarelor pe diferite aparate sau
obstacole natural înalte.
Escaladarea constă în acțiunea de depășire a unui obstacol înalt, folosind cățărarea și alte
procedee motrice.
Caracteristicile cățărarii și escaladării:
 Escaladările primesc forme variate în funcție de înălțimea, lățimea, poziția, forma,
duritatea aparatului sau obstacolului care trebuie depășit;
 Cățărarea se poate efectua doar ca urcare, în alte situații se poate continua cu deplasare la
înălțime, încheiată cu coborâre prin același mod sau prin procedee variate;
 Sunt recomandate obiecte care reprezintă stabilitate, de regulă este indicat ca activitățile
de acest gen să se desfășoare în aer liber, în care copiii utilizează condițiile naturale din
jurul grădiniței: buturugi, scânduri clădite, scări, garduri cu trepte etc.
Regulile unei cățărări și escaladări corecte:
 Coordonarea din timpul cățărării a brațelor și a picioarelor trebuie să fie cât mai naturală;
 Privirea trebuie să urmărească mâinile.
Greșeli semnalate la copii:
 Sunt mutate ambele mâini odată
 Deplasearea concomitentă a brațelor și picioarelor atât la urcare cât și la coborâre
Modalități de învățare/consolidare a exercițiilor de cățărare.
23
 Cățărarea pe plan înclinat cu autorul mâinilor și picioarelor
 Cățărarea pe scară cu mâna și piciorul opus
 Cățărarea la scară fixă orizontală
JOCURI
 Cațără-te și hai ( 4-5ani)
 Pisica cocoțată (4-5ani)
 Pompierii (5-6ani)
TRACȚIUNEA ȘI ÎMPINGEREA
Definiție: deprinderi prin care un obiect sau un partener este deplasat fără a fi ridicat de la sol.
Regulile unei tracțiuni și împingeri corecte:
 Apucarea cu palmele a obiectului sau persoanei ce urmează a fi trasă sau împinsă:
 Poziția inițială este stând cu picioarele ușor depărtate pentru o bază de sprijin largă;
 Deplasarea obiectului sau persoanei prin tragere sau împingere.
Modalități de realizarea a unei tracțiuni, împingeri corecte
 Tracțiune individuală
 Tracțiune individuală la bară
 Tracțiune câte doi față în față
 Tracțiune câte trei sau mai mulți
 Împingere individuală în perete
 Împingerea unor obiecte din mediul înconurător/sau a unei persoane aflate cu spatele
 Împingere între doi copii față în față cu spriin pe palme
 Împingerea unui obiect cu picioarele
JOCURI
 Cel mai puternic(4-5ani)
 Săniuța (5-6ani)
24
RIDICAREA ȘI TRANSPORTUL DE GREUTĂȚI
Definiție: deprinderi prin care un obiect sau un partener este ridicat, purtat în deplasare și așezat
la locul stabilit.
Regulile unui transport corect:
Trebuie respectate anumite etape:
 Copilul apucă cu mâna/cu două maini obiectul și îl ridică;
 Obiectul este deplasat pe un traseu stabilit;
 Greutatea trebuie să fie corespunzătoare vârstei; cel mult 2 kg- grupa mica, grupa mare
3kg
 Transportul greutăților cu o mână se realizează consecutiv cu fiecare mână;
 Spatele se menține permanent drept, privirea înainte;
 Obiectul nu se aruncă și nu se trântește.
Modalități de realizarea a unui transport corect
 Transport de obiecte cu o mână și cu două
 Transport de obiecte în perechi, cu o mână și cu două mâni
 Transport de obiecte sau a unu copil din grupă
Jocuri cu transport de obiecte
 Constructorii (transport individual) (3-5ani)
 Pădurarii (5-6ani)
 Cursa cu mingi (4-5ani)
DEPRINDERI MOTRICE DE BAZĂ
Clasificarea desprinderilor motrie
De bază Utilitare
Mersul Târârea
Alergarea Echilibrul
Săritura Cățărarea
Aruncarea Tracțiunea
Prinderea Împingerea
Transportul
Escaladarea
25
Forme de mers pe grupe de vârstă.
Forme de mers Grupa mică Grupa mijlocie Grupa mare

Mers înainte/înapoi/șerpuit în cerc
Mers lateral
Mers cu ocolire de obstacole
Mers cu pășire peste obstacole
Mers pe vârfuri
Mers pe călcâie
Mers pe marginea interioară/exterioară a

labei piciorului
Mers cu ridicarea genunchiului
Mers încrucișat
Mers cu genunchii întinși și spriinirea

palmelor pe sol- elefantul
Mers ghemuit
Pas săltat-pasul ștrengarului
Forme de alergare pe grupe de vârstă
Forme de alergare Grupa mică Grupa mijlocie Grupa mare

Alergare pe loc
Alergare înainte/ înapoi/ șerpuit/ în cer
Alergare pe teren plat și variat
Alergare spre diferite direcții cu opriri și

porniri la semnal
Alergare laterală
Alergarecu genunchii sus
26
Alergare cu pendularea gambelor înapoi-cu
călcâile la șezut
Alergare cu picioarele întinse înainte/înapoi
Alergare cu pași încrucișați
Alergare cu trecere peste obstacole
Alergare cu ocolire de obstacole
Alergare de viteză
Alergare de durată pe teren plan/variat
Forme de sărituri pe grupe de vârstă
Forme de sărituri Grupa mică Grupa mijlocie Grupa mare

Sărituri cu desprindere de pe ambele
picioare:
- pe loc
- cu depărtarea și apropierea picioarelor
- cu forfecarea picioarelor înainte și înapoi
Săritură de pe loc cu desprindere de pe un
picior
Săritură în deplasare, de pe loc înainte
Săritură cu deplasare, cu desprindere de pe

ambele picioare și de pe un picior înainte-
înapoi)
Săritură cu deplasare, cu desprindere de pe
ambele picioare și de pe un picior înainte-
înapoi- lateral
Săritură în adâncime ( de pe aparate)
(10-15 cm) (10-15 cm) (10-15 cm)

Săritură în înălțime de pe loc cu desprinderea
de pe ambele picioare, pentru atingerea unui
obiect suspendat
Săritură în lungime de pe loc
Săritură în lungime cu elan
Săritură în înălțime peste obstacole, cu elan
27
perpendicular, cu desprinderea de pe un
picior ( obstaco 40 cm. Înălțime)
Forme de rostogolire, aruncare și prinderea mingii pe grupe de vârstă
Forme de rostogolire, aruncare și Grupa mică Grupa mijlocie Grupa mare

prinderea mingii
Rostogolirea mingii pe sol cu ambele
mâini
Rostogolirea mingii printr-un spațiu
limitat
Rostogolirea mingii pe sol către o
poartă fiă
Rostogolirea mingii cu o mână
Aruncarea mingii în sus cu ambele

mâini
Aruncarea și prinderea mingii cu
ambele mâini
Aruncarea/lovirea mingii în pământ și
prinderea ei cu ambele mâini
Aruncarea și ărinderea mingii înainte
cu ambele mâini și alternatic, de jos
Aruncarea mingii înainte ( de jos) cu
ambele mâini și alternatic peste o linie
trasă pe sol, la 1-2 m
Aruncarea mingii înainte (de jos) cu
ambele mâini și alternatic peste o
sfoară la înălțimea de 0,80-0,90 cm
Aruncarea mingii la țintă fixă
orizontală de jos, alternativ și cu
ambele mâini
Aruncarea mingii la țintă mobilă
Azvârlirea mingii cu o mână la umăr
28
Formele exercițiilor de echilibru
Formele exercițiilor de echilibru Grupa mică Grupa Grupa mare

mijlocie
Schimbarea și micșorarea suprafeței
de sprijin:
- pe vărfuri
- pe un picior
Mers în echilibru înainte între două
linii pararele trase pe sol
Mers în echilibru pe o scândură
așezată pe sol
Mers în echilibru pe o linie groasă
trasată pe sol
Mers în echilibru pe o linie trasată pe
sol cu purtarea de obiecte- cu pășire
peste obstacole mici
Mers în echilibru pe plan ridicat de la
sol
Mers în echilibru pe plan ridicat de la
sol cu sarcini și cu întoarceri
Mers în echilibru pe plan înclinat
Formele exercițiilor de târâre
Formele eercițiilor de târâre Grupa mică Grupa Grupa mare

mijlocie
Târâre pe genunchi și palme
Târâre pe vârfuri și palme
Târâre pe antebrațe și palme cu brațul

și piciorul opus
Târâre pe antebrațe alternativ cu
împingere în vârful picioarelor
Târâre pe genunchi și sprijin pe
antebrațe
Târâre din culcat înainte cu tragere
alternatic în brațe și împingere
simultană în picioare
29
Formele exercițiilor de cățărare
Formele exercițiilor de cățărare Grupa mică Grupa Grupa mare

mijlocie
Cățărarea pe plan înclinat cu ajutorul
mâinilor și picioarelor
Cățărarea pe scară fixă cu ajutorul
mâinilor și picioarelor
Cățărarea pe scară fixă orizontală sau
curbilinie
Formele exercițiilor de tracțiune
Formele exercițiilor de tracțiune Grupa mică Grupa Grupa mare

mijlocie
Tracțiune individuală, prin forța
brațelor
Tracțiune câte doi față în față
Tracțiune câte doi având la mijloc un

obict de care să tragă: ex: cerc, baston,
coardă
Tracțiune în grup
Formele exercițiilor de împingere
Formele exercițiilor de împingere Grupa mică Grupa Grupa mare

mijlocie
Împingere individuală în perete
Împingerea unor obiecte din mediul

înconjurător/sau a unei persoane aflate
cu spatele
Împingerea între doi copii față în față
cu spriin pe palme
Împingerea cu picioarele a unui obiect
30
Formele exercițiilor de transport de greutăți
Formele exercițiilor de transport Grupa mică Grupa Grupa mare

de greutăți milocie
Transport de obiecte cu o mână și cu
două mâini (ex: găletușe, săculeț,
jucărie etc.)
Transport de obiecte în perechi, cu o
mână și cu două mâini
Transport de obiecte sau a unui copil
în grup ( ex.saltea, măsuță, bancă)
Transport de obiecte cu o mână sau
cu două mâini spriinit: la piept, pe
cap, sub braț, pe umăr, pe braț.
OBIECTIVE ȘI EXERCIȚII PENTRU PERCEPEREA COMPONENTELOR SPAȚIO-

TEMPORALE ȘI ÎNVĂȚAREA POSIBILITĂȚILOR DE MIȘCARE A SEGMENTELOR
COPRULUI
GRUPA MICĂ
Obiective
 Încălzirea organismului – asocierea influențelor factorilor naturali de călire;

 Formarea ținutei corecte a corpului în pozițiile statice și în mișcare;
 Dezvoltarea tonicității musculare generale, cu accent pe musculatura de susținere a
corpului;
 Învățarea corectă și îmbunătățirea practicării formelor naturale ale mișcării (mers, săritură
și alergare);
 Formarea simțului echilibrului;
 Dezvoltarea vitezei de reacție și a îndemânării;
 Dezvoltarea capacității de percepere și de orientare în spațiu;
 Formarea obișnuințelor copiilor de a-și coordona mișcările cu ale celorlalți copii, de a
acționa în colectiv și de a răspunde corect la comenzile date;
 Învățarea unor jocuri de mișcare individuale și colective fără caracter de întrecere, cu sau
fără cântec;
 Formarea deprinderilor de igienă individuală în legătură cu practicarea exercițiilor fizice.
31
A. Jocuri și exerciții pentru recunoașterea și denumirea diferitelor părți/segmente ale
corpului:
Exemple: ”Atenție să nu greșești”, „Ne jucăm, ne jucăm”, ”Arată ce spun eu„ , ”Fă la fel ca
mine” etc.
B. Cunoașterea posibilităților motrice ale diferitelor părți/segmente ale corpului:
1. Mișcări ale articulației capului și gâtului – aplecări, îndoiri, extensii, răsuciri: ”Privim
podeaua„, „Privim cerul„, „Privim după fluturi”.
2. Mișcări ale membrelor superioare – brațe, antebrațe, palme, degete:
 Îndoirea și întinderea brațelor la piept, la umeri, la ceafă, pe cap etc;
 Ridicarea și ducerea brațelor înainte, sus, lateral, jos, la spate etc.;
 Balansarea brațelor înainte, înapoi;
 Rotări înainte, înapoi, cu brațele îndoite sau drepte;
 Răsucirea mâinilor cu palmele orientate în jos, cu palmele sus;
 Bataia din palme.
Exemple de jocuri și exerciții: ” Brațe scurte, brațe lungi ” , ” Palma-n sus și palma-n jos” ,
” Di căluțule ” , ” Uriașii ”.
3. Exerciții pentru trunchi (ceafă, umeri, spate):
 Aplecări înainte – inapoi;

 Îndoiri și întinderi înainte/lateral;
 Răsuciri lateral dreapta/stânga;
 Înclinarea capului.
Exemple de jocuri și exerciții: ” Mâinile pe genunchi ”, ” Prin tunel” , ” Bărbia în piept ”
4. Mișcări ale trunchiului (abdomen) (din poziția șezând/culcat pe spate) – aplecări, îndoiri,
răsuciri: ” Tobe mari, tobe mici ”, ” Gândacul răsturnat ”, ” Avioanele ”.
5. Mișcări ale membrelor inferioare (picioare):
 Îndoiri și întinderi; ridicări pe vârfuri; flexiuni;

 Balansări, pendulări;
 Rotiri din poziția stând pe un picior, din culcat pe spate;
 Sărituri cu desprindere de pe ambele picioare și de pe un picior.
Exemple de jocuri și exerciții: ” Suntem mici, suntem mari”, ” Uriașii și piticii ”, ”Prindem
balonul ”.
C. Perceperea componentelor spațiale și orientarea adecvată
1. Direcția- înainte, înapoi, sus, jos, dreapta, stânga: Ex: „Privește și spune”, „Aproape de…”,
„Departe de..”
2. Distanța – aproape-departe
3. Poziții față de un reper/față de aparatele de gimnastică: Ex: „Treci (pe) lângă...” „Du-te pe..”
„Mergi sub..”
32
4. Acțiuni pe loc:
a. Drepți, pe loc repaus
b. Formații de adunare în cerc, în semicerc, în linie pe un rând ( unul lângă altul), în șir ( unul
după altul)
c. Alinierea în rând,în șir, la intervalul de un braț, de două brațe: „La linie ne așezăm” „Brațele
laterale”
d. Întoarceri spre stânga, spre dreapta: ”La stânga„ , ”La dreapta„ , ”Linia trenului„ , ”Întoarceri
cu reper..„
4. Acțiuni de deplasare:
a. Mers înainte, mers cu pas adăugat, mers cu oprire și pornire la semnal. Ex: Mergem la plimare
b. Mers cu întoarcere la comandă/la semnal, treceri din mers în alergare. Ex: Schimbă drumul
c. Mers și alergare cu ocolire de obstacole. Ex:Printre copaci
d. Mers și alergare cu pășire peste obstacole.Ex: Drum accidentat
e. Mers și alergare cu trecere pe sub obstacole. Ex: Pe sub pod
f. Ruperi de rânduri și grupuri la comandă. Ex: Puișori veniți la mama
D: Educare ritmului-perceperea componentelor temporale în executarea mișcărilor:” Mergi
ca sportivii„ ” Mergi ca mine„ ”Mergi cum bat”
II Dezvoltarea fizică armonioasă
1. Exerciții analitice pentru segmentele corpului:
a. Cap-gât: Ex: privim pantofii, privim tavanul, privim spre…
b. Membre superioare: Ex: linia trenului, păpușa face gimnastică, brațe scurte, brațe lungi
c. Membre inferioare: Ex: barza-ntr-un picior, mersul berzei, suntem mari, suntem mici
d. Trunchi-abdomen: Ex: moșneagul, culegem flori, șurubul.
III. Dezvoltarea calităților motrice
1. Viteza:
a. Exerciții și jocuri care necesită reacții promte- schimbări de poziții, exerciții accelerate: Ex: Sus-
jos, Morișca
b. Exerciții și jocuri din deplasare cu oprit, porniri, întoarceri și accelerări. Ex: Aleargă la jucării,
Primul la steguleț.
c. Alergare în linie dreaptă: Ex: Cel mai iute, Cine ajunge primul.
2. Îndemânarea:
a. Exerciții analitice cu creșterea graduluide complexitateexecutate în ritmul rapid- poziții variate,
direcții diferite, înperechi. Ex: Închide, deschide pumnii, Morișca, Sari minge.
b. Exerciții și jocuri cu și fără obiecte: Aruncă mingea, Adună fructele, Mingea în poartă.
3. Rezistență: Căluții și vizitii, Pisica și vrăbiuțile, Aleargă prin zăpadă.
4. Forță: Ex: Aruncă mai sus, Aruncă cât mai departe, Sari ca mingea.
33
GRUPA MIJLOCIE
Obiective
 Formarea ținutei corecte a corpului în pozițiile statice și în mișcare;

 Învățarea respirației corecte
 Dezvoltarea vitezei de reacție și de execuție; dezvoltarea îndemânării, a forței și a
rezistenței
 Întărirea stailității și dezvoltării mobilității articulare;
 Educarea capacității de orientare în spațiu;
 Consolidarea mersului, alergării, aruncării și echilibrului;
 Formarea deprinderii dearuncare și prindere, de transportare a unor obiecte ușoare și de
tracțiune și împingere
 Învățarea unor jocuri de mișcare colective;
 Învățarea unor elemente simple-dansuri și gimnastică ritmică;dezvoltarea simțului
ritmului și al expresivității;
 Cultivarea trăsăturilor pozitive de caracter și educarea voinței;
 Formarea obișnuinței de a răspunde individual și în colectiv la comenzilecadului didactic;
educarea spiritului colectiv;
 Obișnuirea cu ordinea, disciplina, curățenia și păstrarea obiectelor proprii și colective.
corpului:
Exemple: ”Luați seama bine, în picioare drepți„Cu degetele ne jucăm, Fă la fel ca mine, Bat din
palme.

Exemple de jocuri și exerciții: ” Brațe scurte, brațe lungi ” , ” Palma-n sus și palma-n jos” , ”
Di căluțule ” , ” Uriașii ”.
34


Exemple de jocuri și exerciții: ” Suntem mici, suntem mari”, ” Uriașii și piticii ”, ” Prindem
balonul ”, Vrăbiuța ciugulește.
1. Direcția: înainte, înapoi, sus, jos, dreapta stânga.Ex: Privim înainte, Privim jos, Privim sus,
Privim înapoi.
2. Distanța: aproape, departe
3. Poziții față de un reper/față de aparatele de gimnastică: treci (pe) lângă, du-te pe..,
Pozițiile de bază și derivate din acestea; stând, stând cu picioarele depărtate, stând ghemuit cu
sprijin pe palme, stând pe genunchi, șezând, șezând cu picioarele departate, șezând cu picioarele
îndoite, șezând cu picioarele încrucișate,culcat înainte, culcat înapoi, pe spate, pe față. Ex: stăm
corect, stăm în picioare, stăm drepți etc.
4. Acțiuni pe loc:
după altul)
laterale”
cu reper..„
a. Mers înainte, mers cu pas adăugat, mers cu oprire și pornire la semnal, mers cu întoarcere la
comandă/la semnal, treceri din mers în alergare, mers și alergare cu ocolire de obstacole
Mers și alergare cu pășire peste obstacole. Ex: Mergem la plimare. Ex: Schimbă drumul
Ex:Printre copaci .Ex: Drum accidentat.
b.Mers și alergare cu trecere pe sub obstacole. Ex: Pe sub pod.
c. Formarea coloanei de gimnastică. Ex: Câte doi-câte patru, Ne așezăm după înălțime
d.Ruperi de rânduri și grupuri la comandă. Ex: Puișori veniți la mama
35
D: Educare ritmului-perceperea componentelor temporale în executarea mișcărilor:” Mergi ca
sportivii„ ” Mergi ca mine„ ”Mergi cum bat”

1. Viteza:
jos, Morișca
2. Îndemânarea:
a. Exerciții analitice cu creșterea gradului de complexitate executate în ritmul rapid- poziții variate,
direcții diferite, în perechi, exerciții și jocuri cu și fără obiecte Ex: Închide, deschide pumnii,
Morișca, Sari minge.
b. Exerciții cunoscute de aplicare în condiții variate ( parcursuri aplicative)
c. Elemente de gimnastică acrobatică, ritmică și dans folcloric.
3. Rezistență: Ocolește trenul, Statuile, Nu mă atinge.
4. Forță:
a. Exerciții libere și cu obiecte cu influență analitică, crescând numărul de repetări, exerciții, ocuri
cu aruncare, prindere și sărituri.Aruncă mai sus, Aruncă cât mai departe Aruncăm bulgări de
zăpadă.
b. Exerciții, jocuri, ștafete și parcursuri aplicative cu tracțiune, împingere, cățărare târâre,
escaladare, transport de obiecte. „Scoate-ma din cerc, Trage camionul, Trecem pe sub sfoară etc.
36
GRUPA MARE
Obiective
 Întărirea sănătății, călirea organismului și creșterea capacității generale de efort;

 Formarea și educarea ținutei corecte a corpului în pozițiile statice și în mișcare;
 Educarea actului respirator voluntar;
 Tonificarea musculaturiide susținere și a musculaturii exterioare;
 Întărirea stabilității articulațiilor și sporirea acestora;
 Consolidarea și dezvoltarea deprinderilor motrice de bază și aplicative; utilizarea acestora
în condiții variate
 Dezvoltarea vitezei de reacție și de execuție și de repeiție;
 Dezvoltarea calităților motrice:viteză,îndemânare rezistență și forță;
 Învățarea și formarea deprinderilor de cățărare și escaladare;
 Învățarea unor jocuri colective cu caracter de întrecere;
 Dezvolatarea capacității de orientare în spațiu, dezvoltarea capacității de percepere a
componentelor temporale și îmbunătățirea ritmului;
 Familiarizarea cuunele elemente specifice unor probe și ramuri sportive; inițierea și
familiarizarea cu regulile elementare privind practicarea unor ramuri de sport accesibile
vârstei.:
 Educarea în spiritul respectării regulilor și disciplinei sportive;
 Consolidarea unui comportament igienic și civilizat.
corpului:
Exemple: ”Luați seama bine, în picioare drepți„Cu degetele ne jucăm, Fă la fel ca mine, Bat din
palme.

Exemple de jocuri și exerciții: ” Brațe scurte, brațe lungi ” , ” Palma-n sus și palma-n jos” , ”
Di căluțule ” , ” Uriașii ”.
37


Exemple de jocuri și exerciții: ” Suntem mici, suntem mari”, ” Uriașii și piticii ”, ” Prindem
balonul ”, Vrăbiuța ciugulește.
1. Direcția: înainte, înapoi, sus, jos, dreapta stânga.Ex: Privim înainte, Privim jos, Privim sus,
Privim înapoi.
2. Distanța: aproape, departe
3. Poziții față de un reper/față de aparatele de gimnastică: treci (pe) lângă, du-te pe..,
Pozițiile de bază și derivate din acestea; stând, stând cu picioarele depărtate, stând ghemuit cu
sprijin pe palme, stând pe genunchi, șezând, șezând cu picioarele departate, șezând cu picioarele
îndoite, șezând cu picioarele încrucișate,culcat înainte, culcat înapoi, pe spate, pe față. Ex: stăm
corect, stăm în picioare, stăm drepți etc.
4. Acțiuni pe loc:
după altul)
laterale”
cu reper..„
a. Mers înainte, mers cu pas adăugat, mers cu oprire și pornire la semnal, mers cu întoarcere la
comandă/la semnal, treceri din mers în alergare, mers și alergare cu ocolire de obstacole
Mers și alergare cu pășire peste obstacole. Ex: Mergem la plimare. Ex: Schimbă drumul
Ex:Printre copaci .Ex: Drum accidentat.
b.Mers și alergare cu trecere pe sub obstacole. Ex: Pe sub pod.
c. Formarea coloanei de gimnastică. Ex: Câte doi-câte patru, Ne așezăm după înălțime
d.Ruperi de rânduri și grupuri la comandă. Ex: Puișori veniți la mama
38
D: Educare ritmului-perceperea componentelor temporale în executarea mișcărilor:” Mergi ca
sportivii„ ” Mergi ca mine„ ”Mergi cum bat”

1. Viteza:
jos, Morișca
2. Îndemânarea:
a. Exerciții analitice cu creșterea gradului de complexitate executate în ritmul rapid- poziții variate,
direcții diferite, în perechi. Ex: Închide, deschide pumnii, Morișca, Sari minge.
b. Exerciții cunoscute de aplicare în condiții variate ( parcursuri aplicative)
c. Elemente de gimnastică acrobatică, ritmică și dans folcloric.
3. Rezistență: Ocolește trenul, Statuile, Nu mă atinge.
4. Forță:
a. Exerciții libere și cu obiecte cu influență analitică, crescând numărul de repetări, exerciții, ocuri
cu aruncare, prindere și sărituri.Aruncă mai sus, Aruncă cât mai departe Aruncăm bulgări de
zăpadă.
b. Exerciții, jocuri, ștafete și parcursuri aplicative cu tracțiune, împingere, cățărare târâre,
escaladare, transport de obiecte. „Scoate-ma din cerc, Trage camionul, Trecem pe sub sfoară etc.
Tipologia lecţiei de educaţie fizică
Criterii de clasificare:
I. În funcţie de etapele învăţării motrice avem:

1. Lecţie de invăţare;
2. Lecţie de consolidare (fixare);
3. Lecţie de perfecţionare;
4. Lecţie de verificare;
5. Lecţie mixtă.
39
Structura lecţiei de educaţie fizică
- este reprezentată de succesiunea unor părţi, secvenţe, etape, momente, evenimente sau verigi
necesare realizării temelor şi obiectivelor;
Pe verigi:
1. Moment organizatoric inițial;
2. Pregătirea organismului pentru efort;
3. Influenţarea selectivă a aparatului locomotor;
4. Dezvoltarea calităţilor motrice, viteză şi/sau îndemânare;
5. Învăţarea, consolidarea, perfecţionarea şi verificarea deprinderilor şi priceperilor motrice;
6. Dezvoltarea calităţilor motrice forţă şi/sau rezistenţă;
7. Liniştirea organismului după efort;
8. Aprecierii asupra desfăşurării lecţiei şi recomandări pentru activitatea viitoare.
Precizări:
- unele din aceste verigi au caracter permanent, iar altele apar sau lipsesc în funcţie de teme şi
obiective, de locul desfăşurării lecţiei şi de condiţiile climaterice specifice zonei;
- verigile cu caracter permanent indiferent de tipul lecţiei sunt verigile 1,2,3,7 şi 8.
- structura lecţiei pe părţi şi pe verigi rezolvă în egală măsură aceleaşi obiective ale educaţiei fizice.
1. Moment organizatoric inițial
Durata:
- 3-5 minute (ca medie)
Obiective:
- asigurarea unui început organizat al lecţiei;
- captarea atenţiei, ridicarea stării emoţionale;
- cunoaşterea ”variabilelor” de moment (efectiv, echipament, stare de sănătate);
- conştientizarea de către elevi a conţinutului lecţiei.
Sisteme de acţionare:
- raport (dacă este cazul) (pentru grupa mare)
- verificarea echipamentului
- verificarea prezenţei
- exerciţii de front şi formaţii
- jocuri şi exerciţii de atenţie.
40
Formaţii de lucru:
- în linie pe 1 sau 2 rânduri;
- careu, semicerc, etc.
2. Pregătirea organismului pentru efort

Durata:
- 5-7 minute.
Obiective:
- activizarea treptată a marilor funcţiuni ale organismului; - asigurarea excitabilităţii optime a
Sistemului Nervos Central; - educarea percepţiilor temporale şi spaţiale;
- creşterea interesului şi a stării emoţionale;
- mers şi variante de mers;
- alergare şi variante de alergare
- jocuri de mişcare, ştafete, parcursuri aplicative; - paşi de dans, exerciţii ritmice.
Formaţii de lucru:
- coloană câte 1 sau 2;
- alte formaţii specifice sistemelor de acţionare.
3. Influenţarea selectivă a aparatului locomotor

Durata:
- 5-6 minute (în unele situaţii7-8 minute).
Obiective:
- educarea atitudinilor corporale, prevenirea şi corectarea viciilor de postură şi a deficienţelor
fizice;
- asigurarea tonicităţii, troficităţii şi supleţei musculare; - mărirea mobilităţii articulare şi
întărirea sistemului ligamentar;
- educarea percepţiilor spaţio-temporale;
- educarea respiraţiei.
41
- exerciţii pentru educarea atitudinilor corporale; - exerciţii analitice pentru segmentele şi
părţile corpului; - exerciţii libere, cu obiecte, cu şi la aparate, cu partener; - exerciţii de
respiraţie.
Formaţii de lucru:
- coloană de gimnastică, semicerc, cerc, etc.
4. Dezvoltarea (educarea) calităţilor motrice viteză şi / sau îndemânare
Durata:
- 7-8 minute (în unele situaţii 10-12 minute).
Obiective:
- dezvoltarea vitezei sub toate formele ei de manifestare; - dezvoltarea îndemânării, coordonării
şi echilibrului.
- exerciţii specifice dezvoltării vitezei sau îndemânării; - ştafete şi jocuri de mişcare.
Formaţii de lucru:
- linie pe 1,2 sau mai multe rânduri;
- mai multe şiruri (”grupe” sau ”echipe”).
5. Învăţarea, consolidarea, perfecţionarea şi verificarea deprinderilor şi priceperilor
motrice
Durata:
- 10 minute (în unele situaţii 15-20 minute).
Obiective:
- formarea reprezentărilor corecte;
- formarea stereotipului dinamic;
- formarea capacităţii de aplicare şi generalizare; - cunoaşterea şi aprecierea rezultatelor
obţinute de elevi. Sisteme de acţionare:
- exerciţii pregătitoare, ajutătoare, analitice şi globale; - legări, combinaţii, întreceri,
jocuri;
- ştafete şi parcursuri aplicative;
- exerciţii variate şi dinamice;
- verificare curentă, evaluare prin note, etc.
Formaţii de lucru:
42
- pe ”ateliere”, ”grupe” dispuse în modalităţi specifice executării exerciţiilor.
6. Dezvoltarea (educarea) calităţilor motrice forţă şi / sau rezistenţă
Durata:
- 5-7 minute (uneori 10 minute.).
Obiective:
- creşterea indicilor de forţă şi rezistenţă.
- procedee metodice şi exerciţii speciale pentru dezvoltarea forţei şi rezistenţei;
- alergare de durată în tempo uniform şi variat;
- lucru pe ateliere, în circuit, izometria, etc.
Formaţii de lucru:
- adaptate procedeelor metodice folosite sau specifice fiecărui sistem de acţionare.
7. Liniştirea organismului după efort

Durata:
- 3-4 minute.
Obiective:
- revenirea treptată a marilor funcţiuni;
- scăderea nivelului de efort;
- întărirea reflexului de postură.
- exerciţii cu intensitate redusă;
- exerciţii respiratorii şi de relaxare;
- exerciţii de postură cu caracter educativ-corectiv.
Formaţii de lucru:
- coloană câte 1sau 2;.
- deplasare ”liberă” (individuală) în spaţiul de lucru.
8. Aprecieri şi recomandări
Durata:
- 2-3 minute.
Obiective:
43
- formarea capacităţii de apreciere şi autoapreciere; - realizarea bilanţului lecţiei.
- aprecierea rezultatelor obţinute şi a comportării elevilor; - evidenţieri pozitive şi negative
privind comportarea în lecţie; - teme pentru acasă
- salutul.
Formaţii de lucru:
- în linie pe un rând.
Metodica organizarii activităţii de exersare pentru consolidarea şi perfecţionare
deprinderilor motrice
Pentru că în fiecare lecţie profesorii folosesc o gamă mare de mijloce, pe parcursul unei
singure lecţii întâlnim toate formele de exersare: exersarea frontală sau simultană, exersare
pe echipe, exersarea pe perechi şi exersarea individuală.
Metoda frontală sau simultană

Exersarea frontală presupune activitatea simultană a întregului colectiv de elevi. Acest
procedeu se foloseşte frecvent în lecţiile de educaţie fizică pentru următoarele
raţiuni metodice:
- contribuie la angrenarea tuturor elevilor în activitate, asigurând o bună densitate motrică a
lecţiei;
- asigură acelaşi nivel de efort tuturor executanţilor; - favorizează atingerea unui nivel crescut
de efort sub aspectul volumului şi intensităţii;
- permite reglarea minuţioasă şi variată a efortului în mod egal pentru toţi elevii;
- favorizează o bună organizare a activităţii şi menţine disciplina colectivului;
- solicită profesorului să se preocupe de asigurarea unei baze materiale corespunzătoare
acestei activităţi.
Dezavantajele acestei metode:
- lucrându-se cu un colectiv numeros nu se poate observa execuţia fiecărui elev în parte;
- nu permite prevenirea din timp a greşelilor şi corectarea lor;
- creează dificultăţi în tratarea diferenţiată.
Activitatea pe echipe (grupe, ateliere)
44
- echipele trebuie să aibă o componenţă valorică cât mai omogenă;
- trebuie sa aibă un caracter relativ stabil pe parcursul mai multor sisteme de lecţii;
- în jocurile sportive fiecare echipă are un elev cu un nivel mai ridicat de pregătire, capabil să
îndeplinescă şi rolul de coordonator.
Avantajele activităţii pe echipe:
- se realizează o aplicare mai corectă a principiului accesibilităţii;
- se asigură creşterea interesului, a motivaţiei şi o activizare mai bună a elevilor;
- sunt promovate relaţiile de grup, formându-se deprinderile şi obişnuinţa de autoorganizare,
cooperare, de acceptare şi respectare a liderului;
- se creează simţul de răspundere atât cel colectiv cât şi cel individual.
Cerinţe de constituire a echipelor:
- folosirea testărilor iniţiale si periodice pentru a constitui şi modifica echipele în raport de
progresul realizat;
- alegerea liderilor de echipe să se facă cu tact şi discernământ;
- la repartizarea în echipe să se aibă în vedere şi criteriul afinităţii personale.
Activitatea pe perechi
- perechea sau lucrul cu partener, reprezintă o formă curentă de organizare a elevilor în lecţia
de educaţie fizică; - elevii care formează perechea trebuie sa fie de nivel şi forţe apropiate.
Formele activităţii pe perechi:
- unul dintre elevi execută, partenerul ajută sau sprijină execuţia;
- unul dintre elevi execută, partenerul corectează; - unul dintre elevi execută,
partenerul opune rezistenţă; - unul dintre elevi execută, partenerul se odihneşte.
Avantajele activităţii pe echipe:
- sunt promovate formele de activitate independentă, de colaborare şi întrajutorare;
- se dezvoltă iniţiativa, spiritul de observaţie, atitudinea critică şi autocritică;
- se intrebuinţează raţional timpul de lucru, profesorul reglând, după necesitate, pauzele şi
exersările;
- se accentuează caracterul metodologic al procesului de instruire;
- sunt promovate relaţiile de colaborare între profesor şi elevi şi între elevi.
45
Activitatea individuală
Acest procedeu de organizare a exersării răspunde cerinţelor învăţământului modern,
asigurând elevilor posibilitatea de a opta pentru un conţinut corespunzător propriilor
disponibilităţi psihomotrice, interesului si traseelor individuale de instruire parcurse.
Situaţii de exersare individuală:
- în cazul rezolvării aceleaşi teme de către toţi elevii clasei sau grupei; în cadrul exersării
unor elemente tehnice din atletism, jocuri sportive, gimnastică;
- în cadrul unor activităţi opţionale desfăşurate în lecţie; - în cadrul executării exerciţiilor cu
dozare diferenţiată sub aspectul volumului şi intensităţii;
- în cadrul algoritmului de dezvoltare fizică generală, pentru corectarea deficienţelor fizice;
- în cadrul executării unor sarcini suplimentare.
GRUPA MICĂ
1. Învățarea schemei corporale.
2. Învățarea mersului într-o direcție dată
3. Repetarea mersului într-o direcție dată
4. Învățarea mersului organizat în coloană câte unul
5. Repetarea mersului organizat în coloană câte unul
6. Învățarea mersului organizat în cerc
7. Învățarea mersului șerpuit printre obstacole
8. Repetarea mersului șerpuit printre obstacole
9. Învățarea alergării într-o direcție dată
10. Repetarea alergării într-o direcție dată
11. Consolidarea mersului și alergării într-o direcție indicată
12. Învățarea alergării pe teren plat și variat
13. Repetarea alergării pe teren plat și variat
14. Repetarea mersului îmbinat cu alergarea
15. Traseu aplicativ
16. Învățare dans pentru copii
17. Învățarea săriturii pe loc, cu ambele picioare
18. Repetarea săriturii pe loc, cu ambele picioare
19. Învățarea săriturii în lungime de pe loc
46
20. Repetarea săriturii în lungime de pe loc
21. Învățarea săriturii în adâncime de la 10 cm
22. Repetarea săriturii în adâncime de la 10 cm
23. Învățarea mersului în echilibru între două linii paralele la distanță de 20-25 cm sau pe o
scândură așezată pe sol
24. Repetarea mersului în echilibru între două linii paralele la distanță de 20-25 cm sau pe o
scândură așezată pe sol
25. Consolidarea mersului în echilibru pe o scândură așezată pe sol, lată de 25 cm
26. Învățarea târârii înainte pe genunchi și palme
27. Repetarea târârii înainte pe genunchi și palme
28. Învățarea rostogolirii mingii pe sol la distanță de 1 m
29. Repetarea rostogolirii mingii pe sol între doi copii
30. Învățarea pășirii peste obstacole
31. Repetarea pășirii peste obstacole
32. Învățarea aruncării mingii în sus cu ambele mâini
33. Repetarea aruncării mingii în sus cu ambele mâini
34. Învățarea aruncării mingii înainte cu o mână, de jos (cu ambele mâini alternativ)
35. Repetarea aruncării mingii înainte cu o mână, de jos (cu ambele mâini alternativ)
37. Învățare dans
47
GRUPA MIJLOCIE
1. Învățarea schemei corporale/verificare
2. Învățarea mersului organizat în coloană
3. Repetarea mersului în coloană cu trecerea pe sub obstacole
4. Consolidarea mersului organizat în coloană cu complicare prin șerpuire, ocolind 3-4
obstacole
5. Învățarea alergării organizate într-o direcție indicată, cu oprire
6. Repetarea alergării cu ocolire de obstacole
7. Consolidarea alergării organizate prin complicare, în grupe de câte 2 copii, îmbinată cu
mers și oprire la semnal
8. Învățarea săriturii cu ambele picioare cu deplasare
9. Învățarea săriturii în adâncime
10. Repetarea săriturii în adâncime
12. Repetare dans pentru copii
13. Învățarea mersului în echilibru între două linii trasate pe sol la distanță de 25 cm
14. Repetarea mersului în echilibru între două linii
15. Învățarea târârii înainte pe genunchi și palme
16. Repetarea târârii înainte pe genunchi și palme cu trecere pe sub obstacole
17. Învățarea săriturii în înălțime pentru atingerea unui obiect suspendat
18. Repetarea săriturii în înălțime pentru atingerea unui obiect suspendat
19. Învățarea rostogolirii mingii pe sol
20. Repetarea rostogolirii mingii pe sol
21. Învățarea săriturii în lungime de pe loc
22. Repetarea săriturii în lungime de pe loc
23. Învățarea mersului în patru labe, pe vârfuri și palme
24. Repetarea mersului în patru labe, pe varfuri și palme
25. Fixarea săriturii în lungime de pe loc
26. Consolidarea săriturii în lungime de pe loc
27. Învățarea aruncării mingii înainte, de jos, cu ambele mâini alternativ, peste o linie trasată
pe sol (distanță 1 m )
48
28. Învățarea mersului în echilibru pe plan ridicat (înălțime 20 cm, lățime 25 cm)
29. Repetarea mersului în echilibru pe plan ridicat
30. Învățarea aruncării mingii la distanță, de jos, alternativ cu ambele brațe
31. Învățarea aruncării și prinderea mingii cu ambele mâini
32. Repetarea aruncării și prinderea mingii cu ambele mâini
34. Repetare dans pentru copii
GRUPA MARE
1. Predarea/repetarea diferitelor forme de mers: Mers înainte/înapoi/șerpuit în cerc,Mers lateral
Mers cu ocolire de obstacole, Mers cu pășire peste obstacole, Mers pe vârfuri, Mers pe călcâie,
Mers pe marginea interioară/exterioară a labei piciorului, Mers cu ridicarea genunchiului, Mers
încrucișat, Mers cu genunchii întinși și spriinirea palmelor pe sol- elefantul, Mers ghemuit, Pas
săltat-pasul ștrengarului.
2. Predarea/repetarea diferitelor forme de alergare: Alergare pe loc; Alergare înainte/ înapoi/

șerpuit/ în cer; Alergare pe teren plat și variat; Alergare spre diferite direcții cu opriri și porniri la
semnal; Alergare laterală; Alergare laterală; Alergarecu genunchii sus;Alergare cu pendularea
gambelor înapoi-cu călcâile la șezut; Alergare cu picioarele întinse înainte/înapoi; Alergare cu
pași încrucișați: Alergare cu trecere peste obstacole; Alergare cu ocolire de obstacole; Alergare
de viteză; Alergare de durată pe teren plan/variat.
3.Consolidarea diferitelor forme de mers și alergare.
4. Predarea/repetarea diferitelor forme de săritură: săritură de pe loc u desprindere de pe un

picior; sărituri în deplasare, de peloc înainte, săritură cu deplasare, cu desprindere de pe ambele
picioare și de pe un picior (înainte-înapoi); săritură cu deplasare, cu desprindere de pe ambele
picioare și de pe un picior (înainte-înapoi-lateral).
5. Repetarea săriturii în adâncime ( de pe aparat, 20-30cm)
49
6.Repetarea săriturii în înălțime de pe loc cu desprinderea de pe ambele picioare, pentru
atingerea unui obiect suspendat.
7.Predarea săriturii în înălțime cu elan și desprinderea de pe ambele picioare, pentru atingerea

unui obiect suspendat.
8. Repetarea săriturii în înălțime cu elan și desprinderea de pe ambele picioare, pentru atingerea

unui obiect suspendat.
9.Repetarea săriturii în lungime de pe loc.
10. Predarea săriturii în lungime cu elan
11. Repetarea săriturii în lungime cu elan
12. Predarea săriturii în înălțime peste obstacol, cu elan perpendicular, cu desprindere de pe un

picior ( obstacol 40 cm)
13.Repetarea săriturii în înălțime peste obstacol, cu elan perpendicular, cu desprindere de pe un

picior. (obstacol 40 cm).
14.Consolidarea diferitelor forme de sărituri.
15. Dansuri tematice (specifice anotimpului)
16. Dansuri populare
17. Repetarea rostogolirii mingii pe sol cu ambele mâini și printr-un spațiu limitat.
18. Predarea rostogolirii mingii pe sol către o poartă fixă.
19. Repetarea rostogolirii mingii pe sol către o poartă fixă, pe o traiectorie delimitată.
20. Predarea rostogolirii mingii cu o mână.
21. Repetarea rostogolirii mingii cu o mână.
22. Predarea/repetarea diferitelor forme de aruncare și prinderea mingii: aruncarea mingii în sus
cu ambele mâini; aruncarea și prinderea mingii cu ambele mâini; aruncarea/lovirea mingii în
pământ și rpinderea ei cu ambele mâini; aruncarea și prinderea mingii înainte cu ambele mâini și
alternativ, de jos; aruncarea mingii înainte ( de jos) cu ambele mâini și alternatic pesteo linie
trasată pe sol, la 1-2 m.
23. Predarea aruncării mingii înainte (de jos) cu ambele mâini și alternativ peste o sfoară la
înălțimea de 0,80-0,90 m
50
24. Predarea aruncării mingii la țintă fixă orizontală de jos, alternativ și cu ambele mâini.
25. Repetarea aruncării mingii la țintă orizontală de jos, alternativ și cu ambele mâini.
26. Predarea aruncării mingii la țintă mobilă.
27. Repetarea aruncării mingii la țintă mobilă.
28.Predarea azvârlirii mingii cu o mână de la umăr.
29. Repetarea azvârlirii mingii cu o mână de la umăr.
30. Consolidarea diferitelor forme de aruncare.
31. Predarea/repetarea diferitelor forme demers în echilibru: mers în echilibru înainte între două
linii pararele trase pe sol; mers în echilibru pe o linie groasă trasată pe sol; mers în echilibru pe o
linie trasată pe sol cu purtarea de obiecte- cu pășire peste obstacole mici.
32. Predare mers în echilibru pe o scândură așezată pe sol cu purtare de obiecte.
33. Repetare mers în echilibru pe o scândură așezată pe sol cu purtare de obiecte, pășire peste
obiectele mici.
34. Predarea mersului în echilibru pe plan ridicat de la sol (40-50cm)
35. Repetarea mersului în echilibru pe plan ridicat de la sol (40-50cm) cu sarcini și întoarceri.
36. Predarea mersului în echilibru pe plan înclinat ( 40cm)
37. Repetarea mersului în echilibru pe plan înclinat ( 40cm )
38. Consolidarea diferitelor forme de mers în echilibru.
39. Predarea/repetarea diferitelor forme de târâre: târâre pe genunchi și palme; târâre pe vârfuri și
palme; târâre pe antebrațe și palme cu brațul și piciorul opus; târâre pe antebrațe alternativ cu
împingere în vârful picioarelor; târâre pe genunchi și sprijin pe antebrațe.
40. Predarea târârii din culcat înainte cu tragere alternativ în antebrațe și împingerea simultană
din picioare.
41. Repetarea târârii din culcat înainte cu tragere alternativ în antebrațe și împingerea simultană
din picioare.
42. Consolidarea târârii din culcat înainte cu tragere alternativ în antebrațe și împingere
simultană în picioare, cu trecere peste sau sub obstacole, cu împingere sau deplasare de obiecte.
43. Predarea/repetarea diferitelor forme de cățărare: cățărarea pe plan înclinat cu ajutorul

mâinilor și picioarelor; cățărarea pe scară fixă cu ajutorul mâinilor și picioarelor.
51
44. Predarea cățărării pe scară fixă orizontală sau curbilinie.
45.Repetarea cățărării pe scară fixă orizontală sau curbilinie.
46. Predarea/repetarea diferitelor forme de tracțiune: tracțiune individuală, prin forța brațelor;
tracțiune câte doi față în față; tracțiune câte doi având la mijloc un obict de care să tragă: ex:
cerc, baston, coardă; tracțiune în grup.
47.Consolidarea diferitelor forme de tracțiune.
48.Predarea/repetarea diferitelor forme de împingere: împingere individuală în perete;

împingerea unor obiecte din mediul înconjurător/sau a unei persoane aflate cu spatele;
împingerea între doi copii față în față cu spriin pe palme; împingerea cu picioarele a unui obiect.
49. Predarea/repetarea diferitelor forme de transport de obiecte: transport de obiecte cu o mână și

cu două mâini (ex: găletușe, săculeț, jucărie etc.) ; transport de obiecte în perechi, cu o mână și cu
două mâini; transport de obiecte sau a unui copil în grup ( ex.saltea, măsuță, bancă); transport de
obiecte cu o mână sau cu două mâini spriinit: la piept, pe cap, sub braț, pe umăr, pe braț.
50. Predarea escaladării peste aparate joase cu sprijinul pe diferite părți ale corpului.
51. Repetarea escaladării peste aparate joasecu sprijinul pe diferite părți ale corpului.
52. Dansuri tematice ( cu eșarfe, baloane, stegulețe etc)
53. Dansuri populare
54. Traseu aplicativ,
52
Domeniul Om și societate
Educație pentru Societate
Modalități de realizare
Povestirea Explicația Convorbirea Exemplul
Povața Dramatizările Lectură după imagini Exercițiul
Proverbele și zicătorile Memorizările Studiul de caz Joc didactic
Tipuri de activități specifice domeniului: Educație rutieră, Educație ecologică, Educație pentru
sănătate, Educație religioasă, Educație pentru incluziunea socială, Dezvoltare socio-emoțională.
Competențe sociale
Competențe sociale Exemple de comportament
Inițierea și menținerea Să inițieze și să mențină o interacțiune
unei relații Să asculte activ
Să împartă obiecte și să împărtășească experiențe
Să ofere și să primească complimente
Să rezolve în mod eficient conflictele apărute
Integrarea în grup Să respecte regulile aferente unei situații sociale
Să coopereze cu ceilalți în rezolvarea unei sarcini
Să ceară ajutorul atunci când are nevoie.
Principalele competențe emoționale

Competențe emoționale Exemple de comportament
Recunoașterea și Să utilizeze cuvinte și expresii care denumesc stări emoționale
exprimarea emoțiilor Să identifice situații în care el trăiește o emoție
Să identifice situații în care alte persoane trăiesc o emoție
Să identifice emoțiile asociate unui context specific
Să identifice situații în care apar diferențe între starea emoțională și
exprimarea ei externă
Să reacționeze nonverbal într-o situație socială
Să exprime empatie față de alte persoane
Să exprime emoții complexe precum rușine, vinovăție, mândrie.
Să transmită verbal în mod convingător, mesajele afective
Să transmită țină cont de particularitățile fiecărei persoane în cadrul
interacțiunilor sociale.
53
Înțelegerea emoților Să recunoască emoțiile pe baza expresiei faciale
Să identifice cauza emoțiilor
Să realizeze diferența între diverse emoții
Să numească consecințele emoțiile într-o situație
Să găsească soluții prin care să se liniștească atunci când sunt furioși
Să ceară ajutorul adulților când sunt supărați
Să își comute atenția de la joc sau de la o discuție care îl supără spre
alt joc sau altă activitate
Reglarea emoțională Să fie capabil să minimizeze importanța unei jucării inaccesibile
Să privească o situație supărătoare dintr-un punct de vedere diferit
Activitățile practice
Deprinderea Procedeu tehnic Grupa mică Grupa Grupa

practică manuală mijlocie mare
Mototolire Strângerea în ambii pumni a unei x
bucăți de hârtie
Strângerea în pumn a unei bucăți x
mici de hârtie
Rupere Rupere în bucăți mici cu ajutorul a x
2-3 degete
Ruperea în fâșii lungi pe lungime x
foii
Rupere pe un contur dat (cer, oval) x
Înșirare Trecerea unui fir prin orificii de x x x
diferite mărimi
Îndoire Suprapunerea laturilor și a x x
unghiurilo unui pătrat sau
dreptunghi
Suprapunerea în diferite direcții x
Origami x
Modelarea sârmei maleabile x x
54
Bobinare Înfășurarea firului pe un obiect de x
formă cilindrică
Înfășurarea firului în ordine, fir x x
lângă fir, pe un support cilindric
Înfășurarea firului în ordine, sub x x
formă de ghem
Ordonarea unei cantități mari de x
fire, prin încrucișare, depănare
Rulare Așezarea unei fâșii de material în x
jurul unui ax tubular sau
dreptunghiular
Răsucire Răsucirea unei fâșii de material x
între degete sau palme pentru a
obține un fir
Trecerea unui fir peste celălalt x x x
Șnuruire Trecerea firului peste muchie prin x x
orificii dispuse pe margine hârtiei
Înnodare Trecerea unui capăt al firului printr- x x
o buclă
Trecerea firului după deget, cu x
fundă
Trecerea unui mănunci de fire x
printr-un ,,ochi
Lipire pe Aplicarea unor elemente pe o x
suprafețe plane suprafață dată
Aplicarea unor elemente într-o x
succesiune dată
Aplicarea elementelor componente x x
pentru obținerea unui întreg
Tăiere Tăierea pe una sau mai multe axe, x
55
cu unelte improvizate (linear, cuțit
de lemn sau plastic)
Tăierea pe contur prin înțepare cu x
unelte improvizate
Tăiere cu foarfecele fără contur x
Tăiere cu foarfecele pe contur în x
linie dreaptă, frântă, curbă, spirală.
Festonare Trecerea firului peste muchie prin x
buclă prin orificiile dispuse pe
marginea hârtiei sau materialului
textil
Împletire Trecerea a trei fire alternativ unul x
peste celălalt
Coasere Trecerea firului de ață prin orificiul x
acului mare
Trecerea acului cu ață prin pânză
sau carton
Confecții Îmbinare prin utilizarea unuia sau a x x x
tridimensionale mai multor procedee tehnice
cu materiale din descries mai sus
natură
56
Capitolul III . Forme de realizare a activităților
1. Jocul didactic
Jocul didactic are o serie de caracteristici prin care se deosebește de celelalte jocuri și forme de
organizare a activtăților comune:
Scopul didactic
Sarcina didactică
Elementele de joc
Conținutul jocului didactic
Regulile jocului didactic
Materialul didactic
Acțiunea de joc
Metodologia jocului didactic

Desfășurarea jocului cuprinde următoarele momente:
- Organizarea sălii de grupă
- Introducerea în joc
- Prezentarea materialului
- Anunțarea titlului jocului și a scopului acestuia
- Explicarea și demonstrarea jocului
- Executarea jocului de probă
- Executarea jocului de către copii
- Complicarea jocului
- Evaluarea desfășurării jocului și a achizițiilor
- Retenția (fixarea cunoștințelor și deprinderilor)
2. Jocul logico-matematic
Sunt asemănătoare jocurilor didactice respective au un conținut specific, sarcini de rezolvat,

reguli de respectat, chiar elemente de joc care dau caracterul ludic.
Prin aceste jocuri logico-matematice copiii învață despre formele geometrice pătrat, cerc,
triunghi și dreptunghi precum și atributele acestora: culoare, mărime și grosime. Învață să
opereze cu acestea în diferite situații logice: reuniune, diferențiere, conjuncție logică, ordonare,
negație logică.
57
3. Exercitii cu material individual
Se desfășoară în toate tipurile de activitate. Ele presupun existența unui material didactic
distributiv pe care fiecare copil să-l aibă la indemână și să-l mânuiască individual pentru a
rezolva sarcinile date.
Exercițiile cu material individual se folosesc în activitățile de dobândire de cunoștințe după ce

educatoarea a predate noului conținut și a demonstrate la panou cu material demonstrative.
În cadrul activităților de consolidare sau verificare materialul individual poate fi folosit în toate
etapele activității, copiii putând fi solicitați să resolve sarcini variate.
4. Lectura după imagini
Lectura pe bază de imagini este o activitate de educare a limbajului specifică

ȋnvăţămȃntului preşcolar.
Desfăşurarea acestei activităţi conţine două componente:
1. observarea dirijată a imaginilor
2. dezvoltarea capacităţilor de receptare şiexprimare a mesajelor
Prima componentă constă ȋn perceperea organizată şi dirijată de către educatoare a imaginilor

pe baza analizei sintezei şi a generalizării datelor, prin relevarea dintre elementele constitutive
ale imaginilor.
Acest lucru se realizează prin metoda conversaţiei, pornind de la elementele cunoscute de către
copii, de la experienţa lor cognitivă.
Componenta a doua, cea verbală a activităţii, se realizează concomitent cu perceperea

imaginilor.
Acest lucru se realizează prin metoda conversaţiei, se realizează concomitent cu perceperea

imaginilor.
Copiii trebuie să analizeze imaginile, trebuie să le descrie, să le compare şi să le interpreteze,

folosim un limbaj propriu.
58
Materialul intuitiv are conţinut variat, legat de diferite aspecte ale realităţii şi contribuie la
ȋmbogăţirea şi sistematizarea percepţiei şi reprezentărilor ,copii la dezvoltarea gȃndirii acestora.
El trebuie să ȋndeplinească condiţiile :
 să fie accesibil şi interesant

 să asigure realizarea obiectivelor cognitive şiafective
 să ȋndeplinească cerinţe didactice : vizibilitate, claritate, atractivitate;
 să aibă valoare estetică;
 să asigure, contribuie la exersarea capacităţii de comunicare orală a copiilor;
Metodica activităţilor pe baza de imagini este examinată şi de particularităţile de vȃrstă ale

copiilor şi de scopul activităţii.
Particularităţile de vȃrstă ale copiilor sunt:
 atenţie de scurtă durată;

 experienţă de viaţă redusă;
 percepţie nesistematică,izolată a unor elemente nesemnificative, incapacitatea de a
recepta esenţia de aceea se impune dirijarea percepţiei şi interpretarea datelor sub
ȋndrumarea educatoarei;
Ȋn lectura pe bază de imagini nu trebuie folosite multe ilustraţii, pentru a nu dispersa atenţia
copiilor.
Educatoarea le studiază temeinic ȋn prealabil şi apoi elaborează planul de ȋntrebări.
 Ȋntrebările trebuie să fie clare, precise, accesibile, să nu sugereze răspunsul şi să nu

necesite răspunsuri monisilabice (da, nu)
 Răspunsurile copiilor trebuie să fie corecte, clare, concise, complete
Structura activităţilor de lectură pe bază de imagini
1. Organizarea activităţii :
- pregătirea sălii de grupă şi a materialelor ilustrative pe suporturi
59
2. Desfăşurarea activităţii cuprinde :
a) Introducerea ȋn activitate se realizează prin anunţarea temei, prezentarea imaginilor şi

pregătirea pentru perceperea acestora.
- E recomandabil să se conceapă elemente surpriză (imaginile aflate pe stativ sunt acoperite şi

dezvelite la momentul potrivit, treptat )
-Se poate prezenta o poezie sau o ghicitoare sau o scurtă povestire cu caracter pregătitor
-Se pot folosi jucării sau teatru de păpuşi(cu care se vor putea juca la sfȃrşit)
b) Perceperea ilustraţiilor prin analiza , descrierea, compararea şi interpretarea acestora,

prin convorbirea dintre educatoare şi copii şi prezentarea sintezelor parţiale, prin expuneri-
narative, descriptive sau explicative,
Educatoarea orientează atenţia copiilor de la detalii la impresia de ansamblu ;
Ȋntrebarea : Ce vedeţi ȋn tablou/ imagine ? necesita ca răspuns al copiilor o enumerare, ea

satisface curiozitatea copiilor şi este adaptată particularităţilor de vȃrstă.
După acest contact cu imaginea, educatoarea dirijează percepţia către planul central apoi către
celelalte planuri.
Copiii trebuie să recunoască (să identifice) componentele, să denumească, să enumere, să

descrie, să relateze acţiuni, să interpreteze, să evalueze, pentru a ajunge la concluzie.
c) Fixarea conţinutului principal al imaginilor şi sinteza finală
3. Ȋncheierea activităţii :
- constă ȋn integrarea noilor cunoştinţe ȋn sistemul celor ȋnsuşite anterior şi asigurarea retenţiei.
Teme pentru lectură pe bază de imagini;
Propuse : Familia mea; Camera copiilor; Copiii se joacă; Miculo gospodar; Prietenul omului;
Meserii; Toamna ȋn parc ;Ȋn livada , primăvara; La magazin, La piaţă, Ferma animalelor;
60
5. Povestire
A. POVESTIREA EDUCATOAREI
Momente ale activității didactice:
 Organizarea activității
 Captarea atenției (ghicitori, poezii)
 Reactualizarea cunoștințelor anterioare
 Anunțarea scopului și a obiectivelor
 Dirijarea învățării (expunerea poveștii de către educatoare)
 Obținerea performanței (copiii povestesc cu ajutorul educatoarei, pe baza ideilor
principale)
 Retenția (se reamintesc titlul și ideile principale ale poveștii)
 Evaluarea (aprecieri individuale și colective)
ETAPELE ACTIVITĂȚII:
1. Organizarea activității, care cuprinde:

- Asigurarea cadrului adecvat povestirii
- Pregătirea și expunerea materialului didactic și a mijloacelor audio-vizuale
2. Desfășurarea activității, care se compune din mai multe secvențe:
2.1. Introducerea în activitate – Captarea atenției copiilor – se pot utiliza jucării, siluete,
marionete, păpuși, un cadru din povestire, desene, tablouri/ilustrații, mai ales atunci când
copiii trbeuie pregătiți pentru înțelegerea cât mai profundă a conținutului.
2.2. Expunerea poveștii/povestirii de către educatoare:
- Anunțarea titlului și a autorului poveștii/povestirii
- Expunerea conținutului trebuie să fie clară și accesibilă copiilor, trebuie să fie
expresivă pentru a menține treaz interesul copiilor și pentru a asigura motivația
învățării.
- Educatoarea trebuie să arate imagini ce sugerează diferite momente ale conținutului.
Facilitând astfe asimilarea acestuia, să mânuiască marionete sau diferite siluete,
păpuși sau să folosească alte mijloace.
61
3. Încheierea activității are ca scop fixarea conținutului povestirii/ poveștii și se realizează
prin:
- Reținerea momentelor principale (pe bază de întrebări și imagini intuitive) fără
intenția repovestirii conținutului
- Integrarea noilor cunoștințe în sistemul celor însușite anterior prin realizarea
transferului (ex: trimiterea la povești cu mesaj asemănător)
- Mimarea unor gesturi și acțiuni ce definesc unele personaje preferate de copii
- Redarea prin desen, la alegere, a unui personaj sau a unui eveniment care i-a
impresionat din conținutul ascultat.
B. REPOVESTIREA
Copiii sunt puși:

- să redea diferite întâmplări, în ordine cronologică a desfășurării lor,
- să descrie personajele principale,
- să facă aprecieri cu privire la comportamentele acestora,
- să distingă astfel faptele bune de cele rele,
- să trasmită propriile păreri și sentimente cu privire la personaje și întâmplări,
- să desprindă morala întâmplărilor.
Activitatea de repovestire se poate realiza:
1. cu ajutorul unor planșe/ ilustrații care surprind principalele secvențe ale povestiri. Pe
scurt, etapele acestei activități constau în:
- introducerea în activitate, moment în care se anunță titlul și autorul povestirii
- expunerea, pe scurt, a povestirii
- repovestirea de către copii a episoadelor cu ajutorul ilustrațiilor
2. pe baza unui plan de idei, educatoarea schițează un plan de idei, sub forma unor
enunțuri sau a unor întrebări. Sarcina copiilor fiind aceea de a răspunde la aceste
enunțuri/întrebări, prin oferirea de detali, explicații, interpretări personale. Este necesar ca
62
repovestirea să se efectueze mai întâi pe fragmente și ulterior integral. Educatoarea îi va
încuraja să repovestească folosind cuvinte din propriul vocabular.
3. pe baza unui text citit de către educatoare – preșcolarii nu vor avea ca sprijin planul de
idei sau planșele/ ilustrațiile
4. prin repovestirea liberă – este o etapă de pregătire a povestirilor create de copii
Frecvența cea mai mare a repovestirilor a regăsim la grupele mici, ulterior acestea fiind
înlocuite de povestirile copiilor. Activitățile de repovestirea se pot desfășura numai cu ajutorul
materialelor imagistice, fiecare imagine/planșă reprezentând câte un moment important al
acțiunii. Obiectivul fundamental pe care îl urmărește repovestirea este acela de consolidare a
poveștii sau basmului prezentat. Sarcinile cele mai simple pe care le pot îndeplini preșcolarii
pentru a demonstra înțelegerea textului sunt reținerea numelor personajelor din text,
reproducerea unor replici ale acestora și descrierea succintp a întâmplării.
La grupele de nivel II putem introduce repovestirile pe baza unui text citit de către
educatoarea și repovestirile libere, realizându-se astfel trecerea spre textele create de copii.
C. POVESTIRILE CREATE DE COPII
1. Povestiri după modelul educatoarei – se recomandă la grupele de vârstă mai mare;

acest tip de activitate necesită expunerea povestirii-model de către educatoarea și apoi
expunerea povestirii create de copii (de cele mai multe ori o întâmplare din viața lor). Se
urmărește orientarea spre o tematică adecvată vârstei lor, mediului lor de viață (familia,
casa, grădinița, parcul etc), de aceea se recomadă educatoarei să aleagă un subiect simplu
și clar, să-și nuanțeze vocea, să creeze o stare afectivă plăcută, să stimuleze atebția
voluntară a copiilor, să-i antreneze pe copii să povestească liber.
2. Povestiri create pe baza unui șir de ilustrații – cultivă exprimarea corectă, cursivă,
logică, dezvoltarea gândirii creatoare, a independenței. Un rol îl au ilustrațiile ce trebuie
intuite, un tablou atractiv îi stimulează. La grădiniță este recomandabil a se utiliza
tablouri succesive pentru aceeași temă. Copiii intuiesc pe rând imaginile expuse,
generealizează cele văzute, apoi realizează o povestire pe baza ilustrațiilor succesive.
Regula fundamentală este aceea de a propune imagini care nu pot fi asociate unei
povestiri cunoscute de către copii. Se apreciază că un număr de 3-5 imagini este suficient
63
pentru acest tip de activitate. Ele trebuie să ilustreze momentele subiectului: expoziția,
intriga, desfășurarea acțiunii, punctul culminant și deznodământul; sau părțile unei
compuneri: introducere, cuprins, încheiere. Să nu fie prea încărcate, să fie accesibile
copiilor, să sugereze aspecte apropiate de experiența de viață a lor. Elementele ilustrației
sunt: cadrul acțiunii, personaje, activități, comportamente. Activitatea propriu-zisă va
consta în observarea și descrierea imaginilor de către copii, îndrumați de educatoare,
construind, astfe, ei înșiși o poveste.
3. Povestiri cu început dat – educatoarea dă începutul povestirii, copiii trebuie să continue
firul evenimentului dat. activitatea solicită multă atenție și imaginație. Este recomandabil
a se prezenta expozițiunea și intriga povestirii în așa fel încât copiii să ajungă la un punct
culminant convenabil și la un deznodământ plauzibil. Povestirile recomandate acestui tip
de activitate sunt cele inspirate din viața copiilor, adulților, animalelor, pentru a contribui
și pe această cale la educarea preșcolarilor în spirit umanitar, al respectului față de
oameni.
4. Povestirea pe baza unui plan – presupune existența unui plan elaborat de edcuatoarea și
dat copiilor pentru a fi detaliat. Categorii:
- Povestiri care imaginează întâmplări specifice basmului
- Povestiri inspirate din realitate
În cadrul acestei activități, convorbirea dirijată de la început urmărește constituirea

planului povestirii. După anunțarea titlului povestirii se va prezenta planul propriu-zis,
care este conceput narativ, în enunțuri simple. Copiii repetă planul, apoi încep să-l
dezvolte. Educatoarea are rol de mediator, intervenind doar pentru a corecta exprimarea
copiilor sau pentru a-i conduce spre un deznodământ plauzibil.
5. Povestirile pe o temă dată – stimulează, la rândul lor, imaginația copiilor, educatoarea

alegând teme din universul apropiat acestora: jucăriile, parcul, terenul de joacă, grădinița.
După anunțarea titlului activității se poartă o convorbire pe această temă.
64
6. Observare
Aspecte metodice ale organizarii si desfășurării observărilor

Etapele principale ale unei activităti
- Prezentarea obiectului de observat
- Perceperea libera a obiectului, exprimarea impresiilor imediat asupra obiectului
prezentat
- Perceperea sistematică a obiectului pe baza unui , deprinderea partilor componente
- Sintezele, generalizarile simple asupra celor observate , reconstituirea intregului plan
mintal in vederea elaborarii reprezentarii sau notiunii corespunzătoare
Structura unei activitati de observare cuprinde unele etape comune si anume
Introducerea in activitate
Perceperea sistematica
Incheierea
Structura clasica poate sa reprezinte diferite variante in functie de continutul
observarii sau de materialul utilizat in activitate.
In cazul observării unui animal, momentul de plecare il va constitui apropierea copilului
de animalul adus in sala de grupă, fixarea unor cerinte de comportae astfel incat perceperea
acestuia să aibă loc in conditii cât mai bune. Partea principală a activitătii , in cazul unui animal
viu, va consta in urmărirea principalelor actiuni ale acestuia , insotită de verbalizarea lor,
respectiv descrierea lor. Aceasta se finalizează cu fixarea principalelor trăsături ale animalului
observat, efectuarea unor generalităti simple. In cazul unui mulaj sau a unui animal impăiat ,
perceperea sistematică a părtilor componente si deducerea functiilor, a actiunilor acestora,
reprezintă partea centrală a activitătii. Specific acestui gen de observări este actiunea colectivă de
percepere determinată de existenta unui singur exemplar.
Observarea plantelor
In general o astfel de activitate va cuprinde
• Familiarizarea cu aspect exterior al plantei, intuirea ei in nsamblu si a principalelor părti
componente
Efectuarea unor actiuni simple de investigare prin intermediul cărora se desprind insușiri
principale
Sistematizarea constatarilor facute, elaborarea unei concluzii simple
65
In cazul observarii unui obiect din mediul ambiant, a unor elemente sau fenomene naturale ,
accentul trebuie sa cada pe insusirilor unor tehnici simple de investigatie a lumii materiale, pe
aplicarea acestora in vederea perceperii ei multilaterale.
In observările alimentelor sau ale unor materii prime(lem, bumbac) se pot organiza exercitii
senzoriale grupate in functie de analizatorii antrenati.
In cadrul activitătii de observare, introducerea in activitate
Se stabileste legatura cu alte activitati de acelasi fel sau cu aceeai tema
Se reactualizează experienta de viata a copiilor
Se prezinta materialul de observat , se precizeaza sarcinile ce le revin copiilor, reguli de
comportare etc.
Partea specifică si cea importantă a observarii este perceperea materialului de observat, analiza
lui pe baza antrenării multilateral a analizatorilor. In activitatea dfe observare accentul cade pe
perceperea sistematica a realitatii, acest lucru impune ca momentele cheie, in toate observările,
analiza si sinteza celor observate.
Primul contact se realizeaza liber, după care urmează analiza sistematică pe baza unui plan de
intrebări prin care se urmărește prelucrarea si ordonarea impresiilor intr-un tot.. in cele din urmă ,
ce este, din ce este alcătuit, la ce servește și cum se preinrtă sub aspectul dimensiunilor, culorii,
formei, așezării spațiale etc.
La grupele mici sugerăm ca analiza să inceapă cu aspecte legate de colorit, dimensiune si
forma lucrărilor, respectiv, cu insușirile exterioare, mai ales in cazul plantelor și al obiectelor,
partile componente urmand sa fie percetrpute in functie de aceste insusuiri. La grupa mare, se
acorda intâietate structurii exterioare și, in functie de aceasta, se diferentiază insușuirile
intregului si ale părților.
Sinteza poate avea loc imediat după intruducerea unui eleamt nou, pentru a-l integra in
contextul dat, după parcurgerea unei unitati logice in cadrul analizei ( respectiv, sintezei partiale)
si la sfarsitul analizei, sinteza finala, cu scopul de adesprine ideile principale ce se degajă din
analiză, sau pentru elabora generalizări simple, comparații, concluzii.
Recurgerea la unele descrieri, povestiri scurte, ghicitori-acestea fiind sinteza cu caracter
verbal formulate de educatoare sau de copii cu ajutorul educatoarei
Se poate folosi de asemenea, desenul educatoarei precedat, insoțit sau urmat de relatările
copiilor.
66
Se poate realiza sistematizarea și sintetizarea datelor senzoriale și prin procedee de joc
variate, prin utilizarea unor materiale ilustrative concepute in acest scop. Pentru fixare și
sistematizare sunt potrivite jocurile senzoriale ( Ghiceste ce ai gustat), jocurile cu perspicacitate (
Spune ce lipsește), jocurile de asociere ( Spune ce urmează), jocurile de clasificare ( Găseste-i
locul)
Incheierea unei observări se poate realiza prin procedee asemănătoare cu cele din
introducere, cu condiția ca acestea să fie diferite de cele utilizate deja in aceeași activitate și in
concordanța cu procedeele in analiza materialului de observat.
Observarea bazată pe procederul comparatie( grupa mare)
Putem vorbi de analiza separată a fiecărui element ți de desprinderea separată la urmă a
asemănărilor și deosebirilor, analizarea datailată a elementului mai puțin cunoscut,urmată de
compararea acestuia cu altul, de comparare simultană a elementelor, stabilind concomitent
asemănările și deosebirile, sau comparatia intre elemnt prezent și unul absent, dar perceput
anterior.
7. Convorbire
Convorbirea contribuie la consolidarea, aprofundarea și sistematizarea cunoștințelor

dobândite de preșcolar în contextul diferitelor tipuri de activități. Un element important al
convorbirii este întrebarea.
Întrebări de tip reproductiv: Ce? Când? Unde?
Întrebări de tip ipotetic: dar? dacă?
Întrebări de tip evaluativ (Ce este mai bun?? Ce este mai corect, mai frumos?)
Elaborarea structurii activității de convorbire pornește de la formularea obiectivelor,
stabilirea temei și a conținutului convorbirii. În activitatea de convorbire, pe lângă sistematizarea
cunoștințelor, se acordă o atenție deosebită verificării cunoștințelor acumulate de copii într-o
perioadă mai îndelungată de timp, după cum le cazul în activitățile: "Ce știm despre toamnă?", "
Ce-am învățat despre plante, animale?".
Clasificarea activităților de convorbire:
În funcție de obiectivul educațional:
A.Convorbiri pentru fixarea cunoștințelor
B.Convorbiri pentru sistematizarea cunoștințelor
C. Convorbiri pentru pe verificarea cunoștințelor.
67
În funcție de tematica aleasă:
A.Natură: anotimpuri, fenomene ale naturii, animale și plante
B. Cotidian: elemente de comportament ale copilului în familie, în grădiniță, în societate C. Viața
socială
D. Teme abordate în unele opere literare
Activitatea de convorbire, privită ca o activitate obligatorie, presupune, la rândul iei, o
succesiune de etape.
Momente ale activității didactice:
Organizarea activității – asigurarea cadrului optim
Captarea atenției
Enunțare obiectivelor – în manieră cat mai atractivă pentru cei mici
Dirijarea învățării – prin intermediul întrebărilor se va urmării transmiterea de cunoștințe,
sistematizarea, fixarea sau evaluarea lor
Obtinerea performanței
Retenția
Evaluarea
Convorbirea este o formă de activitate obligatorie, independentă care, prin intermediul
metodei conversației, contribuie la rezolvarea unor sarcini de bază ale cunoașterii mediului
înconjurător și de dezvoltare a vorbirii și anume fixarea, precizarea, sistematizarea, verificarea
cunoștințelor și a vocabularului preșcolarilor.
Structura activităților de convorbire:
I.Introducerea în activitate 3-4minute. Trebuie să trezească interesul copiilor față de subiectul
convorbirii.
II.Desfășurarea activității de convorbire:
– este dominată de succesiunea întrebărilor de educatoare și de răspunsurile copiilor
– după discutarea principalelor probleme fixate prin planul de întrebări, educatori adresează
copiilor câteva întrebări care îi stimulează să stabilească ce a fost esențial în discuție
– să facă legătura între conținutul discuție și propria lor de experiență
Întrebările pot fi de:
 verificare(Dacă se adresează memoriei)
68
 Judecata (Dacă stimulează gândirea)
Întrebările pot fi:
 Principale
 ajutătoare
Formularea simplă, clară, precisă și corectă are un rol hotărâtor -în înțelegerea întrebării
succesiunea logică a întrebărilor (o întrebare să decurgă firesc din alta)
Corectare raspunsurilor greșite ale copiilor se face cu tact fără a jigni sau ironiza copilul.
Stabilirea concluziilor: parțiale și generale.
Concluzia parțială este o sinteză la sfârșitul fiecărei idei principale discutate.
Concluziile generale se draga sfârșitul convorbirii pentru a face o sinteză mai amplă asupra
celor discutate.
III.Încheierea convorbirii reprezintă un moment de fixare a temei și a conținutului ei într-o
formă nouă față de cea folosită în timpul activității. Se urmărește declanșarea unor trăiri afective
puternice în legătură cu conținutul convorbirii. Se poate face prin procedee variate: – folosirea
unei ghicitori adecvate conținutului discuției, folosirea unei poezii, a unui cântec adecvat sau
printr-un joc joc simplu cunoscut legat de tema convorbirii.
8. Memorizare
Memorizarea presupune parcurgerea anumitor etape și tipuri de realizare:
 Activitatea de învățare a unei poezii,

 Activitatea de fixare a poeziei,
 Activitatea de verificare a poeziilor învățate.
Varianta sau mijlocul de realizare Momentele discursului didactic

Organizarea activității : asigurarea unui
cadru adecvat
Activitate de învățare a unei poezii Captarea atenției: o imagine, o ghicitoare
Anunțarea obiectivelor activității
Reactualizarea cunoștințelor anterioare
Dirijarea învățării: recitarea model a poeziei
de către educatoare; a doua recitare a poeziei,
pe fragmente, combinată cu o convorbire pe
baza conținutului poeziei
Obținerea performanței: recitarea poeziei de
către copii, pe fragmente, ulterior integral
(individual, colectiv)
69
Asigurarea retenției: recitarea poeziei de
către un copil, fixarea titlului poeziei și a
conținutului de idei
Evaluarea : redarea prin mișcări imitative.
onomatopee sau prin desen a conținutului de
idei ; aprecieri individuale și colective
Activitate de fixare a poeziei cadru adecvat
Captarea atenției
Reactualizarea cunoștințelor anterioare
Obținerea performanței: comentarea de către
copii a conținutului poeziei
Retenția : fixarea titlului și a ideilor
principale
Evaluarea : aprecieri individuale și colective
Activitate de verificare a poeziilor învățate cadru adecvat
Captarea atenției
Reactualizarea cunoștințelor anterioare: se
reamintesc titlurile poeziilor ce vor fi repetate
și verificate; se adresează întrebări cu privire
la conținutul unor poezii învățate
Retenția
Evaluarea
În activitățile de memorizare un rol deosebit de important îl deține educatoarea, prin

recitarea model a poeziei. Prima recitare a poeziei are un impact deosebit , poate genera, sau
nu, acea emoție și dispoziție a copilului pentru învățarea poeziei.
Cerințe : să fie clară, cât mai expresivă, să utilizeze gestica și mimica potrivite și, mai ales, să
creeze emoții specifice copiilor.
Materialul intuitiv nu se expune decât la momentul potrivit.
Exemplu : Somnoroase păsărele
În partea introductivă educatoarea îi familiarizează pe copii cu conținutul poeziei, utilizând

un tablou de natură. Sunt reactualizate cunoștințele copiilor despre natură, codru, prin
conversație estetică sau prin intuirea tabloului.
După anunțarea titlului, educatoarea recită model poezia de două ori. Recitarea- model se
poate realiza fie de educatoare, fie se pot utiliza mijloace audio sau audio-video.
70
După recitarea- model, în grupele de nivel II, urmează discuții orientative, trecând chiar spre
întrebări problematizante. La grupa mică și mijlocie, atenția educatoarei se concentrează, în
primul rând, pe formarea reprezentărilor, în vederea însușirii conștiente și corecte a textului, abia
la sfârșit se va urmări expresivitatea recitării. În grupele mică și mijlocie, se utilizează un bogat
material intuitiv, texte scurte de patru versuri, iar versurile se învață pe rând, respectându-se
ideea versului, mai întâi se învață versul 1, apoi acesta este reluat, adăugân-du-se versul al doilea
ș.a.m.d.
După memorarea versurilor se reproduce poezia în mod integral.
La grupele de nivel II, poezia poate conține cel puțin două strofe. Aici memorarea se face pe
fragmente, ținându-se seama de unitățile logice, de ideile exprimate.
Fixarea conținutului poeziei se face prin solicitarea copiilor de a reproduce poezia pe strofe
și integral. Se cere copiilor să folosească expresiile poetice în contexte noi.
Memorizarea este o activitate de educare a limbajului care solicită creativitatea și

inventivitatea cadrului didactic.
10. Etapele de predare-învățare a unui număr
Pentru învățarea unui număr se respectă următoarele etape:
• se construiește o mulțime care reprezintă numărul anterior învățat și se verifică prin numărare
conștientă, prin incercuire, atașând eticheta cu cifra corespunzătoare.
• Se formează prin punere în corespondență o mulțime care are cu un element mai mult decât
mulțimea dată
• se numără conștient, prin încercuire elementele din noua mulțime, numindu-se numărul care îi
corespunde.
• se prezintă simbolul grafic al noului număr (cifra corespunzătoare)
• se fac exerciții de recunoaștere în spațiul înconjurător al mulțimilor care reprezintă noul număr;
se verifică prin punere în corespondență și numărare.
• se formează mulțimi care reprezintă noul număr
•se prezintă caracterul ordinal al noului număr.
Se introduce noul număr în șirul numeric:
71
- se numără crescător și descrescător până la/de la numărul nou, se compară noul număr cu
precedentele subliniindu-se faptul că acesta este mai mare cu o unitate decât precedentul,
se numesc vecinii și se fac exerciții de completare a vecinilor. Se fac exerciții de ordonare
a unor mulțimi de numere care conțin noul număr.
• se compune noul număr din precedentul și încă o unitate, se compune apoi și din alte numere.
• Se descompune noul număr în forme diferite.
Sfaturi pentru desfășurarea optimă a activității
- Se lucrează cu material concret obiectual, cu jetoane, material individual.

- Este de preferat ca unele etape din predarea noului număr să fie realizate cu ajutorul unor
copii care vor lucra cu materialul.
- Prima etapă a activităților de predare este rezervată verificării prin exerciții de
consolidare si exemplificare a numerelor învățate anterior.
72

Ghid Metodic GPP Camigo

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Ghid Metodic GPP Camigo

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Grădinița cu Program Prelungit Camigo

Echipa de proiect: Prof. Marc Alexandra

Prof. Pintea Alexandra Sabina

I. Activitățile din învățământul preșcolar.

DENUMIREA COMPORTAMENTULUI FINAL

*Conform Curriculum-ului pentru educație timpurie 2019 comportamentelor vizate li se

• JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI LIBER ALES 2

PARTEA 3- SCENARIUL ZILEI

3.3 Proiect de activitate monodisciplinară

Domenii și dimensiuni ale dezvoltării:

Temele anuale de studiu:

Activitățile de Cunoașterea mediului.

Activitățile cu conținut matematic

Povestirea -cu ajutorul unor planșe sau

-pe baza unui text citit de către

Povestiri create de copii

-după modelul educatoarei

-pe baza unui șir de ilustrații

-povestiri cu început dat

-pe baza unui plan

-pe o temă dată

4. Familiarizarea cu conținutul cântecului

5.Interpretarea cântecului de către educatoare

Definiție: Deprinderea de bază și aplicativ-utilitară este exercițiul natural, care se manifestă în

Caracteristicile aruncării și prinderii:

Definiție: reprezintă o formă de deplasare pe orizontală a corpului pe suprafața de sprijin,

Clasificarea desprinderilor motrie

Forme de mers Grupa mică Grupa mijlocie Grupa mare

Mers cu ocolire de obstacole

Mers cu pășire peste obstacole

Mers pe marginea interioară/exterioară a

Mers cu genunchii întinși și spriinirea

Pas săltat-pasul ștrengarului

Forme de alergare pe grupe de vârstă

Forme de alergare Grupa mică Grupa mijlocie Grupa mare

Alergare înainte/ înapoi/ șerpuit/ în cer

Alergare pe teren plat și variat

Alergare spre diferite direcții cu opriri și

Alergarecu genunchii sus

Alergare cu trecere peste obstacole

Alergare cu ocolire de obstacole

Alergare de durată pe teren plan/variat

Forme de sărituri pe grupe de vârstă

Forme de sărituri Grupa mică Grupa mijlocie Grupa mare

Săritură cu deplasare, cu desprindere de pe

(10-15 cm) (10-15 cm) (10-15 cm)

Săritură în lungime cu elan

Săritură în înălțime peste obstacole, cu elan

Forme de rostogolire, aruncare și prinderea mingii pe grupe de vârstă

Forme de rostogolire, aruncare și Grupa mică Grupa mijlocie Grupa mare

Aruncarea mingii în sus cu ambele

Azvârlirea mingii cu o mână la umăr

Formele exercițiilor de echilibru Grupa mică Grupa Grupa mare

Formele exercițiilor de târâre

Formele eercițiilor de târâre Grupa mică Grupa Grupa mare

Târâre pe vârfuri și palme

Târâre pe antebrațe și palme cu brațul

Formele exercițiilor de cățărare Grupa mică Grupa Grupa mare

Formele exercițiilor de tracțiune

Formele exercițiilor de tracțiune Grupa mică Grupa Grupa mare

Tracțiune câte doi având la mijloc un

Formele exercițiilor de împingere

Formele exercițiilor de împingere Grupa mică Grupa Grupa mare

Împingerea unor obiecte din mediul