ASIA CURS 1 Este continentul cel mai intins – 44 milioane km² si cea mai mare populatie – 3,7 miliarde locuitori

; China si India – 2,3 miliarde locuitori. Tarmul Marii Moarte se afla la -400m sub nivelul oceanului.Maximul pluviometric este in statul Asam din India iar minimul termic la Verhoiansk.Cel mai mare lac al Terrei este Marea Caspica, cel mai adanc lac este Baikal – 1620 m.Cel mai sarat lac este Toose din Turcia urmat de Marea Moarta.Cea mai lunga cale ferata este Transiberianul circa 10 000 km.Cea mai populata aglomeratie – aria metropolitana Tokyo – 30 000 000 loc. Cea mai inalta cladire – Tai Pei 101. Limite : - N : Oceanul Arctic, Marea Kara, Marea Siberiei de E, - E : Oceanul Pacific, Marea Bering, Marea Japoniei, Ohotsk, Chinei de S; - V : Muntii Ural, fluvial Ural, Marea Caspica, Muntii Caucaz, Marea Neagra, stramtoarea Bosfor, Marea Marmara, Egee,Mediterana, Marea Rosie si Canalul Suez. - S : Oceanul Indian Asia se intinde de la S de Ecuator (11º laitudine S). Cel mai N punct : Peninsula Taimar.Acest punct N se afla dincolo de cercul polar- 80º latitudine N.De la N la S Asia are 76 000 km.Cel mai V punct este Capul Baba. STRUCTURA POLITICA ASIA DE EST China – BEIJING Japonia – TOKYO Coreea de N – PHENIAN Coreea de S – SEUL Mongolia – ULAN BATOR ASIA DE S-E Vietnam – HANOI Laos - VIANGCHAN Myanmar – RANGOON Indonezia – JAKARTA Thailanda – BANGKOK Malaysia – KUALA LUMPUR Cambodgia – PHNOM PENH Brunei – BANDAR SERI BEGAWAN Filipine – MANILA Singapore – SINGAPORE Timorul de E – DILI ASIA DE S: India – NEW DELHI Pakistan – ISLAMABAD Bangladesh - DAKAR Sri Lanka – COLOMBO

1

Nepal – KATMANDU Bhutan - TIMPHU Insulele Maldive – MALI Afganistan – KABUL ASIA DE S-V : Azerbadjan – BAKU Georgia – TBILISI Armenia – EREVAN Turcia – ANKARA Iran – TEHERAN Arabia Saudita – AR RIYAD Oman – MASCAT Emiratele Arabe Unite – ABU DHABI Irak – BAGDAD Kuwait – AL KUWAYT Bahrain – MANAMA Qatar – DOHA Yemen – SANAA Israel – TEL AVIV Liban – BEIRUT Siria – DAMASC Iordania – AMMAN ASIA CENTRALA Kazahstan – ASTANA Uzbekistan – TASKENT Tadjikistan – DUSANBE Turkmenistan – ASHABAD Kargastan – BISKEK ETAPELE DE EVOLUTIE GEOLOGICA : - Precambrian – platform siberiana, S Coreei, structura indiana, platforma araba; - Paleozoic – cutarile caledonice – Podisul Kazahstan, N Peninsulei Taimar, Muntii Saiani - Cutarile hercinice (Paleozoic superior) – partea centrala a Asiei-Muntii Altai, Tian Shan; - Pe la jumatatea mezozoicului – N-E siberian, Peninsula Indochina, regiunea Amurului inferior - Cutarile alpine de la sfarsitul mezozoicului, de la E la V – Muntii Taurus, Zagros, Karakorum, Himalaya, Cordiliera Birmaneza, Insulele Sumatera, Java, pana in Insula Noua Guinee ; de la N la S : Peninsula Kamceatka, Insula Sacalin, Japonia, Taiwan, Filipine PLACILE TECTONICE : - Euroasiatica ; - Indoaustraliana ; - Pacifica ; - Medie Filipineza ; - Medie Araba.

2

CURS 2 RELIEFUL ASIEI 75% din relieful Asiei este format din podisuri si munti 2/3 din suprafata prezinta altitudini de peste 500 m si 20% din suprafata altitudini care depasesc 3000 m. REGIUNEA MONTANA Regiuni muntoase regasite in cadrul platformelor stabile: Gatii de E si Gatii de V s-au format prin inaltarea marginii scutului indian ; Muntii Libanului si Antilibanului – munti de tip bloc, prezinta versanti abrupti, de falie. Muntii din regiunile de geosinclinal, formati prin incretirea scoartei : - in timpul cutarilor caledonice : Saianul de E si Saianul de V - in timpul cutarilor mezozoice : Verhoiansk. - munti de cutare alpina : Caucaz Altitudinea muntilor - regiuni muntoase cu altitudini de peste 7000 m : Himalaya (8848) Tian Shan (7500), Pamir, Karakorum - regiuni cu inaltimi de peste 5000 m : Caucaz (5600), Elburz ( N Iranului 5600 m), Ararat( Turcia) - regiuni de peste 3000 m : Taurus, Altai, Zargos (Iran),Muntii Peninsulei Kamceatka - regiuni sub 2000 m : Muntii Chinei de S, Gatii de V In functie de orintare si influenta in peisajul geografic : - Caucaz – la S de Caucaz : Depresiunea Rion si Depresiunea Kuracaras ; - La N de Caucaz – clima rece, temperata cu ierni reci iar la S in cele doua depresiuni este o clima subtropicala - Muntii Elburz – in N Marea Caspica, in S Podisul Iran – masele de aer care vin dinspre N, strabat Marea Caspica si se incarca cu umiditate descarcand-o in regiunea Muntilor Elburz. PODISURI - podisuri dezvoltate pe structura precambriana : Podisul Arabiei, Central siberian, Decan, - podisuri pe structura paleozoica : Podisul Kazahstan, Podisul Tibet – pe regiunea cutarilor alpine Podisuri cu altitudini sub 500 m : Podisul Korat ( Thailanda ) Podisuri peste 5000m (Tibet). Podisuri cu caracter desertic : Podisul Arabiei, Podisul Gobi Podisuri cu carcter de taiga : Podisul Central siberian Podisuri cu caracter stepic : Podisul Anatoliei. CAMPIILE Campia Siberiei de V,Campia Indogangetica, Campia Chineza, Campia Turanului.Campii cu peisaje diverse : de tundra, taiga, cu grad mare de umanizare : Indogangetica ; campii cu caracter desertic :Campia Mesopotamiei, Thuranului. DEPRESIUNI

3

RELIEF VULCANIC . Borneo . 4 . incep sa se dezghete din cursul superior si produc inundatii . Indonezia. . Verhoiank.deserturi reci : Taklamakan.nisipoase : Rub al Khali.deserturi calde : Desertul Rub al Khali (Arabia). . RELIEFUL LITORAL . Enisei. . Kamceatka. TIPURI DE RELIEF Relief desertic: desserturi calde si reci . Raurile care se varsa in Oceanul Pacific : Amurul. Tibet.Cel mai intins ghetar se gaseste in Pamir (peste 77 km – Fercenko ). Indonezia. Filipine. Caucaz.In N a fost un ghetar de calota care acoperea Campia Siberiei de V si Podisul Siberian.in zonele active – Japonia. in N-V Podisului Central Siberian (triasic). Lena. in Muntii Tian Shan Depresiune tectonica – Sachiu An.relief vulcanic mai vechi din Podisul Decan acoperit cu o patura de roci vulcanice . .relief pe loess – in Podisul de loess al Chinei – pana la 300 m. . Thar. APELE Raurile care se varsa in Oceanul Arctic – Obi. Tian Shan. Altai. . Enisei. Deserturi dupa morfologie : . . Karakum. Taklamakan.Au potential hidroenergetic : hidrocentrala de la Brantk. Gobi ( 30ºC in timpul iernii).tarm cu fjorduri in N Siberiei.tarm cu riass in S-E Chinei. Kazalkum (Uzbekistan).tarm cu mangrove – Sungabansk – cea mai intinsa din lume.Sunt fluvii care ingheata in timpul iernii.relief pe cenusa vulcanica – Capadocia (Turcia).tarm cu delte – Gange. Than ( India) .tarm cu estuar – Gobi.pietroase : Gobi . . . Filipine . . Huang He. in timpul iernii ingheata.Depresiunea Tarin situata la peste 1000 m in V Chinei cu caracter desertic Depresiunea Tulfran – China – 154 m Depresiuni cu peisaj desertic : Tarin ocupata de Desertul Taklamakan Depresiuni umanizate : Fergana ( Perla Asiei Centrale). Indonezia.tarm cu lagune – Marea Caspica. . Mekong. Chang Jian. RELIEF LITOLOGIC (PETROGRAFIC) . Karakorum (ghetari mai lungi decat cei din Himalaya). Strabate Podisul de loess al Chinei. Tibet. Podisul Armeniei din E Turciei.Chang Jian.In timpul verii sunt navigabile.tarm cordigen – Maldive. Nefud. S-E Coreei.Se evidentiaza Huang He prin cantitatea mare de aluviuni pe care o transporta in Marea Galbena.deserturi cu cruste de sare : Kevir RELIEFUL GLACIAR In cuaternar suprafete intinse din Asia au fost cuprinse de ghetari.relief carstic – Podisul Yunnan din sudul Chinei. Peninsula Ciukotsk. Chang Jian si Mekong strabat regiuni afectate de musonul de vara care determina debite foarte mari vara. . Golful Persic. Strabat regiuni cu clima rece. Peninsula Malaca.tarm vulcanic in Japonia. Marea Rosie. in masivul Tutorana. Brahmaputra ( peste 80 000 km² ).

Gange. Asia Centrala. Temperaturi medii negative: Siberia ( -70º C la Verhoiansk) Temperaturi medii pozitive iarna : Arhipelagul Indonezian (31º C). Lacuri sarate : Tuz (Podisul Anatoliei). CURS 3 CLIMA ASIEI Factorii care genereaza clima : . .Puterea energetica – 16 000 mega wati..circulatia unor curenti oceanici ( KURO SHIVO. Campia Siberiei de N. ONA SHAVO). TEMPERATURA Izoterma de 0ºC a lunii ianuarie : Japonia. folosit in navigatie.zona polara : N Siberiei de N. Iernile sunt lungi si foarte aspre (-30. Peninsula Taimar. irigatie. Repartitia precipitatiilor Charrapunji. S Coreei.. Ceyhan – Turcia. Temperatura lunii iulie: . Podisul Decan – 500 mm/an. au debit foarte mare in timpul verii datorita ploilor musonice. vanturile sunt foarte puternice. verile sunt scurte si cu temperaturi intre 0 si 10º C. Raurile care se varsa in Marea Mediterana – Orontes.are 100 km. lacul Baikal – cel mai adanc – 1620 m.relieful : Gatii de V – bariera climatica.Gange si Brahamputra au izvoare in Himalaya si Tibet.. vegetatie de savana si paduri tropicale.. Suprafete mlastinoase : Campia Siberiei de V.Ca tip de 5 . lacul Aral (tectonice).Au debite mari in timpul iernii. Regiunile endoreice Asia Centrala – raurile care se varsa in lacul Aral : Amudaria. Marea Moarta . . Iran.masivitatea continentului . Mauseran (statul Asam din India) – cele mai mari cantitati de precipitatii – circa 14000 mm/an. Brahmaputra. Siberia de N (200 mm) ZONELE BIOPEDOCLIMATICE . Indus. 2000 mm/an.Georgia.Cea mai mare valoare a fost de 25 000 mm/an..Primele trei fluvii strabat regiuni desertice. Cele mai uscate regiuni : Peninsula Araba.-50º C). V si N Chinei. Rion. N Peninsulei Indochina.Chang Jian cel mai lung din Asia – 6 300 km este cel mai important din China. . Sardaria Grabenul Elahor El Araba – Iordan care se varsa in Marea Moarta Depresiunea Tarin din V Chinei – Tarin care se varsa in lacul Lopnur Regiunile areice Peninsula Araba. au rol vital in popularea si in activitatile economice ale acestor parti. S Thuranului.. Lacuri vulcanice: Toba (Insula Sumatera). Litani.. Sistemele lacustre ale Asiei: Marea Caspica – 37 000 km².temperaturi aride : Peninsula Araba ( 40-50º C) iar cele mai mici temperaturi – zona polara (5-10º C).Au izvoarele in regiunile glaciare.circulatia maselor de aer : circulatia musonilor este cea mai importanta . N Podisului Iran.marea extindere in latitudine . Fluvii care se varsa in Oceanul Indian – Tigrul. Eufrat.. S Caucazului . China..Marea Neagra. zona cu paduri tropicale. . poalele Himalayei.

In Indonezia se afla floarea cu cel mai mare diametru din lume numita RAFLESIA – 11 kg. S Coreei. salcie pitica. maimute. temperaturi iarna intre -15 si . temperatura este de 0-6º C iarna (Japonia). pin (Muntii Taurus). . stejar. leopardul. tigrul bengalez.Fauna . padurea continua de la Ural la Marea Ohotsk ( taigaua siberiana). coasta Turciei V si S. V Chinei.-15º C.Solurile : podzolurile ( padurile de conifere). padure de amestec : silvostepa : in S Siberiei. N Coreei.zona tropicala uscata : centrul si S Peninsulei Arabe. vara uscata si foarte calda. N-V Indiei. poalele Himalayei.zona subtropicala desertica (uscata). in stepa – rozatoare.Vegetatia : paduri de foioase. N Peninsulei Indochina.Fauna : makakul japonez. . N Coreei. S Coreei.clima temperat excesiva – Asia Centrala. pin. . iarna ( -5º C).Vegetatie caracteristica desertului : tufisuri de tamarix.Vegetatie : tufisuri de mesteacan. temperaturi ridicate iarna (20ºC).clima subtropicala oceanica (musonica): S Japoniei. .20º C. temperaturi de circa -5º iarna. precipitatii de 2000 mm. asini salbatici. cedru. vara peste 30ºC. vara temperaturi de 15-20º C.zona tropicala umeda : V.clima temperat umeda : N Japoniei. .In Podisul Anatoliei este clima temperat continentala cu vegetatie de stepa. N Chinei. precipitatii scazute. N Kazahstanului. cernoziomuri (stepa).Precipitatiile sunt sub 1000 mm /an.Vegetatia este mediteraneana: tufisuri de maquis.zona temperata : S Siberiei. Podisul Kazahstan. Georgia. paduri mediteraneene – cedrul de Liban. S Manciuriei. fauna : dromaderul. Fauna : elefantul indian. Azerbaidjan. precipitatii de 400-500 mm. gingko biloba. S Chinei. muschi).zona subpolara – face legatura intre zona polara si zona temperata rece : Siberia. iarna temperaturi intre 7 si 10º C. Iran. . In Mongolia – camila bactiana.vegetatie caracteristica este tundra ( arbusti. Precipitatii de 2000 mm. orhidee. la Beijing. ursul brun. lichenul renului. temperaturi pozitive. temperaturile sunt mai ridicate iar vara la fel. specii adaptate conditiilor de saratura. In S Siberiei. S Chinei. fag.Fauna : ursul panda. Mongolia – clima temperata rece. Asia Centrala.Solurile sunt terra rosa. Indochina.Solul este de tip permafrost ( merzloter – denumire ruseasca). N Japoniei. V Chinei – clima are caracter desertic.zona subtropicala : 30-40º latitudine : S Japoniei. tigrul siberian. iarna. N-V Indiei. Mongolia. Iran. iernile sunt reci -10…. stejar. ursi polari. vegetatie : paduri de conifere. temperaturi pozitive tot timpul anului. precipitatii de circa 600-700 mm. Indonezia.. mistretul. temperaturile sunt ridicate vara peste 30º C. pasari. padure de amestec in regiunea Amurului si Manciuriei. precipitatii reduse sub 250 mm.Vegetatie : paduri permanent verzi – bambusi. animale : reni. . artar. temperaturi ridicate iarna pana la 15-17º C. rinocerul indian. vara 40-60º C. N Chinei. vara temperaturi de circa 30ºC. lupul. CURS 4 POPULATIA SI ASEZARILE ASIEI 6 . . S Chinei. Vegetatia : paduri tropicale umede – ferigi. rasul. . Campia Mesopotamiei.

olandezii – Indonezia. Malaysia. . . Hong Kong.britanicii (India.1 miliarde loc.Bangladesh – 1000 loc. N si N-V Iranului . Cele mai slab populate : Mongolia. TASKENT) . Singapore. . 7 .resturi ale homonizilor Primul hominiz : SINANTHROPUS PEKINENSIS (China) PITECANTHROPUS ERECTUS (India) NIPPONANTHROPUS ACKASHIENSIS (Japonia).Vechimea populatiei : .civilizatia feniciana . .Pakistan – 160 milioane loc. Insula Luzon – cea mai populata din Filipine .spaniolli (Madgelan) au ajuns in Filipine .China – 1. Kazahstan : 4 – 5 loc.Vietnam – 80 milioane loc. in Indonezia : Campia Menan.Asia este locul cu cele mai mari rate de crestere .Asia de S-E: Insula Java din Indonezia – cea ma populata insula a lumii ./km².3.Indonezia – 230 milioane loc.portughezii au ajuns primii in spatiul asiatic (India) – secolul XV sub conducerea lui Vasco da Gama .7 miliarde de locuitori . Primele civilizatii ale omenirii : civilizatia sumeriana aparuta in Mesopotamia (civilizatia mesopotamiana) – cea mai veche din lume.Japonia – 126 milioane loc.civilizatia persana .Turcia – 70 milioane loc./km². Birmania.2 miliarde loc./km². Bangladesh) – colonii britanice.Singapore – 5000 loc.India – 1. . Laos).Filipine – 80 milioane loc. . . Densitatea populatiei .Bangladesh – 140 milioane loc. .directia de populare – Africa ./km² .Iran – 70 milioane loc.in N in lungul Transiberianului (Novosibirsk) . . Regiunile cele mai populate .rusii au colonizat Siberia. In Turcia – civilizatia hitiţilor Perioada coloniala . . . Repartitia populatiei in spatiul asiatic . .Asia Centrala – Depresiunea Fergana (300 loc. Coasta Malabar si Coasta Coromandel (India) .Coreea de Sud – 370 loc. ./km² .Asia de S: Campia Indogangetica .francezii au colonizat Indochina de V (Vietnam./km² . partea de N a Muntilor Tian Shan (orasele AL MATY. zona de varsare a fluviului Mekong. .S-V Asiei: Campia Mesopotamiei. zona Golfului Persic.Japonia – 340 loc. 2/3 din populatia Indoneziei se afla aici .

Sri Lanka. cazaca. Campia Manciuriei. China. Indochina . coreana. Indonezia 30%. armeana.hinduismul una dintre cele mai vechi religii (80% din populatia Indiei sunt hindusi). Japonia Migratiile . cu o natalitate de 35‰. . Israel. uzbeca.familia sino-tibetana: chineza. India. . Myanmar. Malaysia. Structura lingvistica . .migratii extracontinentale : America.familia limbilor altaice: turca.budista: Mongolia. Armenia. Coreea . zona sudica a Chinei (Hong Kong) coasta pacifica a insulei Honshu (Japonia).80% .rasa dravidiana : S Indiei. .familia dravidiana in sudul Indiei.Japonia. N Indiei . Malaysia. 2% in China. . CURS 5 ORASELE ASIEI 8 . Yemen. Cambodgia. Iran. farsi (persana). . tibetana. Coreea de S. China de N-E . Pakistan. Ca grad de omogenitate: Japonia – japoneza (99%). Iran. .familia austro-meziana: Indonezia. Georgia. . .100%. . ebraica. Rusia asiatica. Filipine. tai. Australia. State cu natalitate mica : Israel.rasa alba : Rusia. India. Europa . Filipine. birmana. Peninsula Araba.rasa mongoloida : China. state sub 30% ca grad de urbanizare: Mongolia.chmera.familia afro-asiatica: araba.confucianismul: China.islamismul : Cambodgia. Pakistan.familia limbilor caucaziene: georgiana .rasa neagra : India. 10% din populatia Indiei.familia indo-europeana: hindi (India). Pakistan . Structura etnica : regiuni eterogene – India. 10% din populatia Indoneziei. Bangladesh. regiuni in jurul orasului Seul Dinamica populatiei : areale cu mare natalitate se suprapun spatiului islamic : Pakistan. tadjica. Indonezia..religia sintoista: Japonia.State eterogee lingvistic : India – 15 limbi oficiale si alte cateva mii de limbi si dialecte.migratii la nivelul statelor dinspre regiuni sarace spre regiuni bogate – India si China dinspre regiunile interioare spre regiunile de coasta. India si China au 40% grad de urbanizare. japoneza. Nepal. Laos. Coreea – coreana. Campia Kanto (capitala Tokyo). Structura religioasa : toate marile religii ale lumii au avut originea in Asia : .Asia de E : Marea Campie Chineza. se intalneste si in Indonezia. Thailanda. Kazahstan.crestinismul : Liban.zoroastrismul (vechea religie a persilor) – Iran. Cambodgia. statele Asiei Centrale.migratii intracontinentale de la o tara la alta : zona Golfului Persic . Armenia. . Filipine . . Indochina. Structura populatiei Ca grad de urbanizare : Singapore . . Armenia – armeana. turcmena. Sri Lanka . Vietnam. Mongolia – mongola. . Japonia.ebraica Structura rasiala . . Indonezia (cea mai mare comunitate islamica din lume.

MANILA In Sri Lanka . loc. BERYTOS (Beirut) Persia : SUSA.aglomeratia urbana BOMBEY – 14 mil. NINIVE.COLOMBO In China – SHANGHAI.aria metropolitana Manila – peste 10 mil. loc. URUK. NARA (monumente vechi japoneze) .1916 CHANDIGARH (India) Marimea oraselor Cea mai mare arie metropolitana este Tokyo (circa 30 mil.1909 NEW DELHI . SHANGHAI. SAMARKAND. loc. lana . CALCUTA. (ambele in Uzbekistan) ANGKOR – Cambodgia (capitala regatului chmerilor) TEHERAN. IERUSALIM.) cu orasele KAWASAKY si YOKOHAMA. BAGDAD (secolul VII) AGRA – in India se afla mausoleul TAJ MAHAL Cel mai vechi oras din Japonia – NARA . loc.prima capitala (secolul VIII).).functie petrolifera – ABADAN (Iran) – rafinarii de petrol .) – Coreea de sud .functie industriala: orase siderurgice – ANSHAN in nord-estul Chinei.CALCUTA (10 mil. BEIJING. TEL AVIV. KARACI – fabrici de textile : bumbac. AGRA (India). LHASA (faimosul palat Potala). LUOYANG IERIHON – dupa unele ipoteze cel mai vechi oras din lume IERUSALIM. PERSEPOLIS DELHI – pe valea Gangelui Perioada medievala -fie apar orase noi fie altele se dezvolta In Asia Centrala : BUHARA.functie turistica – DUBAI. Functiile oraselor .aglomeratia urbana KARACI – 10 mil. loc.aglomeratia Seul – INCHON (15 mil. loc.). BENARES (pe Valea Gangelui).cu functie religioasa – BENARES. KYOTO. KOBE (Japonia). . . KERBALA (Irak). Perioada coloniala India – BOMBEI. Perioada moderna (sec. MADRAS In Indonezia olandeza – BATAVIA (JAKARTA) In Filipine . .aglomeratia urbana SHANGHAI (13-14 mil.Cele mai vechi orase ale Asiei au aparut in Mesopotamia (mileniul III i. KYOTO. ADEN (Yemen) . ERIDU Orase ale civilizatiei indiene (harappa) – MOHENJO-DARO China – XIAN. . loc. ECONOMIA ASIEI Factorii care favorizeaza dezvoltarea economica : 9 .aglomeratia urbana JAKARTA – 10 mil. loc. Hr)UR. loc. XX) ISLAMABAD (capitala Pakistanului) TEL AVIV . BEIJING (11 mil.functie portuara : SINGAPORE.) . DAMASC Orase feniciene – TYR. SIDON. .

China (primul producator mondial de carbune – peste 1 miliard tone) . Campia Siberiei de vest. orez. vestul Chinei. Industria prelucratoare . alimentara (Asia Centrala. Indonezia) .resurse naturale: Golful Persic – petrol. Filipine Sericicultura – Japonia.SHINKANSEN . .agricultura moderna bazata pe tehnologie – Japonia .factorii umani . zona Marii Galbene. Vietnam). grau..resurse de petrol si gaze naturale: Golful Persic. cafea. China.ramuri traditionale : textila.cresterea camilelor. Bombey). sorb . Campia Manciuriei . pietre pretioase (Sri Lanka). oilor – Peninsula Araba.transporturile aeriene – aeroporturile japoneze pe insule artificiale – Kansai din Golful Osaka.minereuri : Siberia.factorul politic (China din timpul lui DENG XIAOPIN) Resursele minerale .agricultura itineranta : Indonezia.industrai constructiilor de nave (Japonia – lider mondial. Malaysia. Filipine . Malaysia.agricultura comerciala (de piata) : plantatii ce ceai.agricultura de subzistenta : cereale. Pakistan.Turksibul . Meckong. Agricultura . carpete). staniu (Asia de sud-est. palmier de ulei (Malaysia. China) . India) . Israel) . Indonezia (Sumatera. Indonezia.trenurile de mare viteza din Japonia .transporturile maritime si fluviale : Chang Jian.siderurgica (Japonia.cresterea porcilor (China) . citrice (Israel. China) . vitelor – Asia musonica .factorul geopolitic .Transiberianul (10 000 km) .industria aeronautica (Israel.calea erata transtibetana (cea mai inalta cale ferata din lume) . Pakistan. Iran (covoare. plantatii de arbori de cauciuc (Indochina). India. mei. Yokohama . Kazahstan (Galagav). . Rusia) . Japonia (mandarine)) . China. gaze naturale . Brunei. Iordania. India (bazinul DAMODAR langa Callcuta) . .carbune : Siberia – bazinul HUZBAS (HUSNETK). Kobe. Kalimantan).cresterea cailor (Mongolia) Pescuitul – Japonia. nord-vestul Indiei -cresterea bubalinelor. Coreea de Sud. Filipine). CURS 6 CADRUL NATURAL AL INDIEI 10 . China Transporturi . Thailanda. Marea Caspica. Cresterea animalelor . India (fier) . Shanghai. China. fosfati (Iordania.Porturi mari la : Singapore. India. Gange. bazinul Lena . caprelor.industria constructiilor de masini (Japonia. nichel (Sulawesi) . cocos (Indonezia. Indonezia. India (nord-est : Assam.

Podisul se suprapune scutului indian.In tertiar aici exista un brat de mare care s-a colmatat si s-a transformat intr-o campie foarte joasa. Himalaya – munti foarte tineri. Valea Kasmir (in statul Kasmir). sectorul de contact intre munte si Campia Indogangetica – Dealurile Siwalic. RELIEFUL Himalaya .Topirea lor are efecte serioase. fundament din sisturi cristaline . Karakorum.Mai detine cateva insule : Andaman si Nicobar.O mare parte din populatia Indiei se gaseste aici. care a dus la o puternica seismicitate. Campia Indogangetica prezinta sectorul Gange-Brahmaputra.Falierea acestei structuri precambriene a dus la jocuri pe verticala a unor compartimente care a dus la inaltarea acestora.Relieful predominant este cel fluviatil.Karakorum Himalaya este situata intre Indus si Brahmaputra.Depozitele sedimentare au grosimi de mii de m.Placa indiana se afla in contact cu placa eurasiatica. cu inaltimi de peste 200-300 m (Campia Punjab). care au rol important in agricultura. Karakorum-8611 m (varful K2)). Gatii de vest si Gatii de est. peste 2000 km lungime. Din punct de vedere geologic sunt doua regiuni : scutul indian de varsta precambriana si regiunea alpina din nord :Himalaya. Podisul Decan in centru. de amestec. versantii sudici prezinta o etajare a vegetatiei.In urma cu circa 90 milioane de ani(cretacic) India s-a rupt de Africa si in urma cu 50 milioane ani India a intrat in coliziune cu placa eurasiatica. sunt mai lungi ghetarii din Karakorum (ghetarul Sia Ken – peste 60 km lungime). Diferente foarte mari bioclimatice intre versantii nordici si cei sudici ai Himalayei. Cmpia GangeBrahmaputra in nord-est. Localizare : in Asia de sud.Sectorul mai inalt se gaseste intre bazinele Indusului si ale Gangelui. Muntii Satpura si Vindhya in nord.India se suprapune placii indiene sau macroplacii indoaustraliene. conifere.Este un stat federal iar impartirea ei s-a facut pe criterii etnice si lingvistice.Este format din platouri cu altitudini medii de 11 .Muntii Himalaya si Karakorum in nord. paduri de foioase. subtropicale. sub 100 m. Himalaya mica – 3000 m . este acoperit de roci bazaltice in mare aprte. pe cand Himalaya prezinta o fragmentare transversala.In cretacic in lungul unor puternice falii au aparut la zi efuziuni vulcanice astfel incat in cretacic s-au depus strate groase de de depozite bazaltice.Toti ghetarii sunt ghetari care sufera fenomene de topire de 10-20 m/an (Gangetrich – ghetarul care alimenteaza Gangele). Karakorum prezinta o fragmentare longitudinala. Sudul Indiei este un rest al vechiului continent Gondwana. Insulele Laccadive. in sectorul deltaic sunt inaltimi de sub 10 m (Campia Bengaliei).Orientarea este de la est la vest. Coasta Malabar si Coromandel. foarte inalti (multe varfuri peste 8000 m – Everest -8848 m.Este o campie de acumulare foarte extinsa.Relieful predominant in Himalaya este cel glaciar – ghetari de tip himalayan .Himalaya estica este mai umeda si mai bogata in vegetatie decat Himalaya vestica. Arawaly. Himalaya mijlocie – 5000-6000 m .Himalaya nu prezinta multe depresiuni : Depresiunea Katmandu. sunt mai calzi si mai umezi – paduri tropicale. Himalaya poate fi divizata atat in sens transversal cat si longitudinal fiind separata o Himalaye inalta de 7000-8000 m – Anapura . Podisul Decan este localizat in partea sudica a Indiei.

Vara – martie-iunie clima este cea mai dificila. Insulele Andaman si Nicobar – reprezinta o continuare a cordilierei birmaneze. Himalaya nordica. iar vegetatia este de savana cu paduri cu frunze cazatoare. temperaturile sunt mai coborate.Ambele sunt insemnate arii de populare si insemnate regiuni agricole. Podisul Malba – intre Muntii Vindhya si Muntii Arawali .Precipitatiile sunt intre 500-1000 mm.Clima este tropical uscata.Vaile care-l strabat sunt foarte inguste. In timpul iernii este o regiune care beneficiaza de umiditate – musonul de iarna – statul Tamil Nabu.Este in parte valorificat agricol.Sunt doua masive in sud : Anai Mudi si Wilgir (peste 2500 m). pt ca s-a construit canalul Rajastan de la afluentii Indusului.Brahmaputra are debit mai mare.Cele mai uscate regiuni sunt Desertul Thar. nefragmentat. fiind si ultima regiune pe unde se retrage musonul.circa 500 m. cu inaltimi care cresc spre sud (peste 2500 m in sud). in est paduri tropical uscate. altitudinea medie este sub 1000 m.Intre sectoarele cu roci sedimentare apar si depresiuni de eroziune : Depresiunea Naypur – Raypuur.Podisul Decan este inaltat marginal in sisteme muntoase. dar ele pot avea inspre Gatii de vest 1000 m.Podisul Decan are si un peisaj deosebit datorita inaltarii marginale. sunt cele mai mari temperaturi inregistrate. Clima Indiei India este strabatuta de tropicul Racului.Versantii vestici sunt foarte umezi (3000 mm) si foarte bogati in vegetatie – paduri tropical umede. Muntii Gatii de Est au orientare nord-sud .Perioada cea mai placuta este cand musonul incepe sa se retraga.Musonul ajunge la inceputul lunii iunie si tine pana in august-septembrie.Au clima tropical calda. Apele – sunt doua fluvii mari : Gange si Brahmaputra care au izvoare in Tibet. sunt munti relativ scunzi (pana in 1500 m). Desertul Thar – la granita cu Pakistanul. anotimpul musonic. Muntii Satpura si Muntii Vindhya se remarca prin orientare de la vest la est. cu precipitatii in sud sub 100 mm.Temperaturile sunt pozitive tot timpul anului. cu suprafete pietroase si nisipoase dar si saraturoase.Aici este singura regiune vulcanica a Indiei (vulcanul Barent). Podisul Decan.Polul ploilor pe glob este pe valea Brahmaputrei la Cherrapunji. este strabatut de o serie de afluenti ai Gangelui.Este fragmentat de o serie rauri : Godavari.Sunt munti de tip bloc. iar Gangele are 12 . au caracter asimetric avand versanti abrupti spre Valea Narmada. Muntii Gatii de Vest – orientare nord-sud. cu dune de nisip care pot atinge 150 m inaltime. 30-40ºC.Coasta Malabar este mai umeda si mai bogata in vegetatie. este de natura vulcanica. anotimpul de retragere al musonului si anpotimpul de iarna.In India sunt 4 anoptimpuri : vara.Aici se impune circulatia musonica. sunt mult mai fragmentati si mai scunzi.Au un peisaj mai umed. umiditatea este mai redusa.Printre reginile afectate de muson : Coasta Malabar la inceputul lunii iulie. de inaltare in lungul unor linii de falie. un sistem montan continuu. care face clima tropicala. Cmpiile marginale Malabar si Coromandel – coasta Coromandel este mai lata – pana la 150 km. are rol de bariera climatica. vegetatie bogata. in sud sunt de 20ºC. iarna in nord sunt de 10-15ºC. Krishna care se varsa prin delte.

Muntii Qiuling au inaltimi de peste 4000 m. leopardul zapezilor. RELIEFUL O asociere de platouri si lanturi muntoase foarte inalte care au orientare de la vest la est. Solurile sunt inghetate (permafrost) chiar si vara.Precipitatiile sunt reduse : sub 200 mm (in partea de est si sud-est – 500 mm) . pe fundul sau sunt multe suprafete saraturoase. Din punct de vedere al formarii se suparpune unei structuri foarte vechi – Scutul Tibetan.. savane sau neosavane.Intre cele doua regiuni muntoase se gaseste o depresiune tectonica : Tarin cu inaltimi intre 800-1200 m. la nord climatul este temperat iar in sudul lor climatul este subtropical.Inaltimea medie este de 4500-5000 m insa lanturile muntoase depasesc 6000 m. rinocerul indian.bazinul mai mare. in nordul Gatilor de est si in cursul inferior al Brahmaputrei si Gangelui. iarna sunt de -15º. iarna stratul de zapada este discontinuu. Fauna : elefantul indian. Gangele este navigabil . langurul. gaurul (bivolul asiatic). exsta si lacuri glaciare si ghetari. temperaturile vara sunt de 10-15º.-20ºC. crocodilul.. tigrul bengalez. Kunlun in nord..Este localizat in sudvestul Chinei.. Clima este impusa de altitudine si de pozitie. peste 2000 km lungime. CURS 8 CADRUL NATURAL AL CHINEI Podisul Tibet se suprapune regiunii autonome Tibet. Chang Jian.Ca relief reprezentativ este relieful glaciar si periglaciar cu numerosi ghetari. Au importanta mare in agricultura. padurile etajate din Himalaya. este o depresiune desertica.. sunt si situatii cand coboara si sub 0ºC. cobra regala.Reprezinta o bariera climatica. sanbal. pantera neagra. vegetatie de mangrove (Golful Bengal – aici sunt cei mai multi tigri bengalezi) . Ambele regiuni muntoase se remaeca prin relief glaciar si periglaciar.In cadrul depresiunii se gaseste Desertul Taklamakan – un 13 . paduri de tropicale cu frunza cazatoare in Podisul Decan.Sunt de varsta hercinica. fiind marginit de lanturi muntoase foarte inalte : Himalaya in sud.Se remarca prin caracterul desertic.Afluentii Gangelui au potential hidroenergetic.Tian Shan este mai umed iar Kunlun este mai uscat.In Tian Shan sunt mai multe depresiuni : Hami si Turfan. ghetarii din Kunlun sunt mai mici decat cei din Tian Shan.Populatia este formata din chinezi han si tibetani. Mekong. ptrund ca un pinten catre Marea Campie Chineza. ambele regiuni muntoase au inaltimi de peste 7000 m.Din punct de vedere hidrografic aici isi au izvoarele Huanghe. Vegetatia : paduri tropicale umede permanent verzi pe Coasta Malabar. sunt formate din mai multe culmi paralele separate de depresiuni sau culoare de vale : pentru Kunlun se remarca marea depresiune Qindam . gibonul.Jim Gorbet este cea mai veche rezervatie (1936). Sistemul montan Kunlun si Tian Shan Ambele sisteme muntoase au dispunere de la est la vest. au doua perioade de crestere a debitelor : primavara cand se topesc ghetarii si culmineaza in timpul musonului cand cresterea este foarte mare.Se impune afluentul Gangelui – Taguna care curge paralel cu Gangele circa 1000 km.

.Este o depresinue mai bogata in resurse si mai umanizata : orasul Urunji (peste 1 milion de loc.Podisul de loess este locul de aparitie al civilizatiei chineze. se aseamana cu Depresiunea Tarin. asini salbatici (culani). Suprafata mare a campiei a facut ca clima sa fie diferita: in nord clima este temperata. vegetatia este de stepa arida si desertica. acelasi caracter de ariditate (este mai putin arida decat Tarin – precipitatii de 250-400 mm). tasarile.. veri fierbinti (30ºC).In cadrul lui sunt niste munti pietrosi cu inaltimi de 2000 m. este o regiune agicola importanta. ialtimea maxima este de 4000 m. frasinul manciurian.desert nisipos cu dune care au peste 100 m inaltime.-30ºC. in sud vine pana in Muntii Qiuling. Muntii Altai sunt munti vechi hercinici. iarna temperaturile ajung la Bijing la -4ºC…-5ºC. cu caracter torential. temperaturile sunt pozitive iarna.). ursul gobian.. iar in interior sunt circa 200 mm anual. muflonul. prabusirile.Este o campie cu altitudini de sub 50 m in unele locuri. Depresiunea Jungaria este situata la nord de Tian Shan. exista relief glaciar si numerosi ghetari.Solurile sunt fertile. fundamentul este precambrian apartinand Scutului Sinic. in tertiar aici existand un mare golf. cai salbatici.Prezenta stratelor groase de loess care ating grosimea de peste 300 m in apropierea localitatii Lanzhaou. Podisul de loess al Chinei este separat de Podisul Orgos prin marele zid chinezesc.In nordul Chinei in regiunile desertice vegetatia si fauna este redusa : tufisuri de tamarix.Clima este de tip continenetala (desertica) cu ierni foarte reci (-15ºC). aici apar suparafete saraturoase. camila bactiana.Regiunea este intens umanizata (peste 70 milioane loc. Marea Campie Chineza s-a format prin scufundare.Clima este temperat continentala de tranzitie cu precipitatii de circa 300-400 mm. Piemonturile acumuleaza cantitati de apa care sunt valorificate de populatie. campia este bine utilizata agricol.Un rol important in formarea campiei l-au avut Fluviul Galben si Fluviul Albastru. se cresc animale.Fundamentul prezinta grade diferite de scufundare . dar si in campie.Caracterul desertic se datoreaza climatului care este temperat continental cu ierni reci -20ºC. siroirile. Podisul Gobieste situat cu o buna parte pe teritoriul Mongoliei dar se continua si in nordul Chinei. are altitudini medii de circa 1000 m.Se gasesc resurse de petrol.Densitatea 14 . precipitatii putine. RELIEFUL : sunt frecvente alunecaril e de teren.Depresiunea este strabatuta de catre Irtas (afluentul lui Obi).Vegetatia este formata din paduri de foioase si de pin : stejarul mongolez. are caracter desertic si semidesertic pe mari suprafete.Vegetatia este cea de stepa si silvostepa.Altitudinea este de peste 1000 m. veri calde (25ºC-30ºC).Este in cea mai mare parte desert. precipitatii de 250 mm anual la poalele muntilor. iar seismele declanseaza alunecarile de teren. precipitatii putine. unele fragmente au fost inaltate. precipitatiile sunt in jur de 600-700 mm .La contactul depresiunii cu muntele sunt formatiuni piemontane datorita climei continentale. Podisul Ordos se deosebeste prin ariditatea sa mai mare.Regiunea este activa din punct de vedere seismic.Cantitatile mari de aluviuni transportat de Huanghe sunt depuse pe fundul albiei.Populatia principala este formata din uiguri.).. in sud este un climat subtropical cu precipitatii de circa 1000 mm.

jibonul. tarmul este de tip riass. placa Pacifica 15 . Huanghe.Sunt lacuri de natura tectonica.Clima este temperat continentala cu temperaturi de circa -30ºC iarna la Harbin in nord .Regiunea prezinta formatiuni muntoase cu inaltimi de circa 1500 m.populatiei se situeaza in jurul valorii de 500 loc.paduri bogate.Ca animale : tigtul chinezesc. altitudinile depasesc 1000 m . /km² . Podisul Yunnan se afla la granita cu Peninsula Indochina. Muntii Chinei de sud : la sud de fluviul Chang Jian– sunt munti formati in paleozoicul inferior (cutari caledonice. ca aniamel : ursul panda. in nord este marginita de Muntii Hinganul Mic. reprezinta una dintre cele mai insemnate regiuni forestirer ale Chinei. gingko biloba care a aparut in paleozoic . in sud clima este mai blanda si mai umeda. clima subtropicalmusonica . elefanti. vegetatia este permanent verde : paduri . puternic faliati si cutati in mezozoic).Aici este foarte bine dezvoltat relieful carstic.Campia Manciuriei este marginita la nord de Muntii Hinganul Mare – 2000 m de3 varsta hercinica. leopardul. regiunea este puternic fragmentata. cu numeroase precipitatii (2000 mm) – cea mai umeda regiune a Chinei.Aici se gaseste padurea de piatra. precipiatiile sunt bogate. Campia Manciuriei (Lia He-Sungari) este o campie puternic umanizata si valorificata economic. CURS 10 CADRUL NATURAL AL JAPONIEI EVOLUTIA GEOLOGICA Multe dintre fenomenle geografice sunt strans legate de pozitia Japoniei la contactul cu unele placi tectonice : placa Euroasistica in vest. exista si o serie de rauri : Marele Canal Chinezesc.

Campiile sunt cele mai valorificate din punct de vedere economic. Sendai – aceasta din urma fiind considerata granarul Japoniei. temperaturile sunt negative iarna : la Saporo valorile medii ajung pana la -10ºC. 16 . Debitele sunt constante.Cand seismele su t puternice se produc valuri tsunami. Campiile sunt foarte inguste. Niigata. sunt peste 130 vulcani. .Face parte din sistemul cutarilor alpine pacifice cu inaltimi in partea centrala a insulei Honshu care trec de 3000 m. Cea mai importanta masa muntoasa este Masivul Central Japonez in care sunt munti precum : Hida. Reteaua hidrografica – raurile sunt scurte. Akita. Intre Tokyo si Osaka tarmurile sunt puternic antropizate. sunt importante in irigatii. Golful Suruga. placa Filipineza si placa americana. Clima Japoniei Ca factori : . repezi.Intensa cativitate tectonica a facut ca Japonia sa fie brazdata de multe falii . cad mai multe precipitatii pe versantii estici.Placa Filipineza si placa americana se sunduc sub cea eurasiatica.Are ca golfuri : Golful Tokyo. Ca depresiuni sunt : Nara. multa zapada in timpul iernii.relieful prin inaltime si orientare . strabat Muntii Japoniei si descarca multe precipitatii pe versantii vestici.In partea centrala este culmea Oku iar in vest culmea Deva – Ekigo.curentii marini : Kuro Shivo si Oya Shivo. Regiunea Japoniei este frecvent afectata de taifunuri.Teperaturile cresc de la nord la sud . regiunea de la sud se incadreaza in regiunea subtropicala. Akaishi (Alpii japonezi).In sud sunt Muntii Ciubocu.In partea de sud a tarmului apar multe formatiuni coraligene.circulatia musonica : musonul de vara si musonul de iarna . Sudul insulei Honshu prezinta un climatsubtropical musonic.In Joponia exista munti de cutare si munti vulcanici . Tone-peste 300 km lungime. Abukuma si Tutakani.Altitudinea maxima este data de vulcanul FUJI (3776 m). temperaturile medii sunt pozitive iarna : la Nagasaki media este de 10ºC. vara valorile sunt in jur de 20ºC .Spre nord si sud se desprind lanturi muntoase alungite. Regiunea de la nord de Tokyo – clima este temperat musonica.Grabenul Fosa Magna strabate partea centrala. Maebashi. cu potential hidroenergetic ridicat .In timpul verii crculatia predominat este dinspre Oceanul Pacific.pozitia geografica si distributia latitudinala (45º latitudine nordica) face ca Japonia sa aiba o clima cu parametri care se modifica de la nord la sud. Japonia este formata predominat din munti (85%) tineri de varsta alpina. Golful Osaka. se formeaza acolo unde raurile importante sunt iesite din munti : Ishikari. RELIEFUL este predominant muntos. este situat in partea centrala a insulei Honshu. precipitatiile sunt in jur de 800-1000 mm. precipitatiile sunt in jur de circa 1000-2000 mm. .Tarmurile Japoniei sunt destul de sinuase.Cel mai lung are 360 km : Shinano care se varsa in Marea Japoniei .in est. cele dinspre Marea Japoniei sunt mai rectilinii iar cele de la Oceanul Pacific sunt mai fragmentate.Iarna masele de aer uscat.

Altitudinile cele mai mari din Asia se gasesc aici: Vf Everest (8848 m. MUNTII HIMALAYA se intind si pe teritoriul statelor: China. ursul negru. magnolii.V: Marea Arabiei . In cuaternar. in sud sunt paduri subtropicale : bambusi. fiind limitata la: . In timpul cretacicului au avut loc puternice eruptii vulcanice in Podisul Deccan si la N de el. stejari. care au dus la formarea unor intinse platouri vulcanice bazaltice cunoscute sub numele de trappe bazaltice. lacuri tectonice – Biva. RELIEFUL In N se dispune pe directie E-V sistemul Himalayan pe o lungiume de 2000 km. Vegetatia si fauna Mare parte din teritoriul Japoniei este impadurit (peste 80% din suparafata Japoniei).2006 ASIA GEOGRAFIA INDIEI INDIA este situata in S Asiei. salamandra uriasa. cocosul japonez.NV: Pakistan Cuprinde o serie de insule: ANDAMAN. racirea puternica a climei a facut ca in Himalaya sa se instaleze ghetarii.12. Ambele placi sunt continentale (nu s-a produs o subductie). Placa Indiana a fost desprinsa de Africa acum 90 mil ani si s-a indreptat spre N intrand in coliziune cu Placa Eurasiatica (acum 50 mil ani).S: Oceanul Indian . Apele subterane sunt valorificate in cura balneara. NICOBAR.In nord sunt paduri de foioase si conifere : molidul de Hokaido.E: Nepal.Prezenat lacurilor: lacurile vulcanice – Akan. LOCCADIVE Cea mai veche structura geologica se intalneste in Penisula Indiana (regiune situata la S de Valea Gangelui) Platforma indiana este de varsta precambriana Pe teritoriul Indiei se gaseste Placa Indiana care reprezinta o parte a marii Placi Indo-Australiene. Nepal. Aceasta coliziune este responsabila de formarea si puternica inaltare a Muntilor Himalaya si regiunilor de la N (Tibet. molidul de Ohotk. Muntii tineri sunt formati in urma cutarilor alpine. Limita acceptata este valea Indusului-valea Brahmaputrei 17 . frasinul . Fauna : makakul japonez. Calcutta.Cea mai cunoscuta statiune este Beppu. Buthan. Golful Bengal . CURS NR 4 12.N: China . Lacul Baikal). Pakistan.) Unii geografi include Muntilor Himalaya si muntii Karakorun.

ghetari) Ghetari numerosi de tip Himalayan (50-60 km lungime) Ghetarii din Karakorum mai lungi decat cei din Himalaya. GATII DE VEST . Marginal : 2 campii: Coromandel si Malabar. Este de natura vulcanica si drenat de afluentii Gangelui. despletire. Prezinta un versant abrupt spre Mare Arabiei. versantul E este mai uscat (600 mm/an).limiteaza Podisul Deccan in E. campii inguste si alungite. Relieful predominant de tip fluviatil. Este fragmentat de o retea hidrografica cu izvoarele in Gatii de Vest in special ( Gondhawy. sunt orientati pe directia N-S. Spre Podisul Deccan versantul este prelung. In N Podisului Deccan exista o serie de siruri muntoase (munti cu altitudini reduse: 800 – 900 m.au un aspect continuu. . Krish). sunt munti cu altitudini mai mici decat Gatii de V (1000 –1500 m). cu lunci intinse. Este o depresiune de eroziune. GATII DE EST: . CAMPIA INDO-GANGETICA se impune pe teritoriul Indiei. subtropicale la baza. Inaltimile variaza intre 500-1000 m. Are un grad foarte ridicat de populare si un grad ridicat de valorificare agricola (preponderant agricola a Indiei) – Gange asigura apa pentru irigatii. in timp ce versantii N sunt mult mai uscati si mai saraci in vegetatie. Campia Coromandel este mai complexa si are caracter deltaic. Este o campie neteda. PODISUL DECCAN . paduri tropicale umede.Se impune prin larga dezvoltare relieful glaciar (vai. La suprafata prezinta strate groase de roci bazaltice. Este despartit de desertul Thar prin muntii Arawali (care sunt munti foarte vechi si cu altitudini reduse). sunt mult mai fragmentati de reteaua hidrografica. Intre cele 2 siruri montane se gaseste grabenul traversat de raul Narmada. se prezinta sub forma unor platouri foarte intinse si erodate. 18 . Prezinta in zonele mai inalte roci de natura vulcanica. Este o regiune de mare populare si intense dezvoltare agricola. Sunt munti de tip bloc. etajata. Aceste siruri au orientare de la E la V si sunt munti de tip bloc. pajisti alpine la altitudini mari. sunt o inaltare a Platformei Indiene. Astfel versantii sudici sunt bine umeziti si cu o vegetatie bogata. creste. PODISUL MALVA este situat la N de Muntii Vindhya. terase. Delta cea mai intinsa din lume.este o campie foarte joasa (in zona de varsare altitudinea este mai mica de 10 m). iar in fundament roci bazaltice. de acumulare. cu inaltimi care culmineaza partea sudica la peste 2500 m (in Masivul Nilgiri). iar in fundament roci cristaline sau granitice de varsta precambriana. Este delimitat de Gatii de V. Gatii de E si Muntii Satpura. Vegetatia este alcatuita din paduri tropicale. Muntii de tip bloc. altitudine): Muntii Satpura (800-900 m alt) si Muntii Vindhya (1200-1300 m). Functioneaza ca bariera clima in calea maselor musonice (musonul de vara) -> versantii de vest sunt mult mai bine umeziti (3000 mm/an). rar atingand 1200-1300 m.este situat in partea centrala a Indiei. cu savane si paduri tropicale uscate. La poale cad precipitatii intre 2000-4000 mm/an iar in Tibet de 200 mm/an. Dispunerea Himalayei E-V si inaltimile fac ca acestia sa joace un rol important bioclimatic( bariera climatica).

anotimpul retragerii musonului (octombrie-noiembrie).cad ploi slabe’ . sunt mai multe anotimpuri : . CLIMA Este determinate de 3 factori: a) pozitia geografica – partea centrala si nordica a Indiei este strabatuta de Tropicul Racului -> clima tropicala (calda) b) circulatia musonica – musonul de vara c) Muntii Himalaya – au rol de bariera climatica in calea maselor de aer dinspre S si celor reci si uscate din N. . Isi are izvoarele in Himalaya. regiunea de la N de Podisul Deccan 19 . mai mult de 30° C. GANGE este cel mai important fluviu al Indiei. Gatii de E. temperaturi foarte ridicate. anotimp foarte uscat. BRAHMAPUTRA + GANGE au cea mai mare delta de pe Glob. La contactul cu Golful Bengal se gaseste cea mai intinsa padure de mangrove din lume (regiunea Sunderbans – parc national care protejeaza si cele mai mari efective de tigru bengalez). statul Tamil Nadu) HIDROGRAFIA Regimul de scurgere este direct influentat de circulatia musonica. Reteaua hidrografica este folosita pentru: irigatii (culturile de orez). VEGETATIA SI FAUNA padurile tropicale-umede: Coasta Malabar si V.anotimp musonic (iunie-septembrie) – ploi puternice si abundente (75-80 % din ploile din India cad in acest anotimp) . Musonul vine anual la inceputul lunii iunie si loveste coasta Malabar. navigatie (Gange) si hidroenergie (raurile himalayene si cele de pe versantul V al Gatilor de V). predominant nisipos (cu numeroase dune de nisip). Este considerat fluviul sfant. sunt intinse suprafete saraturoase. musonul de iarna (afecteaza coltul SE al Indiei. Astfel cele mai mari debite vor fi inregistrate in perioada august-septembrie (inundatii). cursul inferior al Gangelui si Brahmaputrei.anotimpul de iarna – temperaturi si precipitatii scazute. Este un desert tropical. N Gatilor de E. Se continua pe teritoriul Pakistanului pana la Valea Indusului. apoi se deplaseaza spre NE.anotimpul de vara (aprilie-iunie) – defavorabil agriculturii. Gatilor de V. padurile tropicale uscate si savanele: Podisul Deccan. In S.DESERTUL THAR este situat in NV si V Indiei.

grau. Resurse: minereuri de Fe. rinocerul Indian.Vasile Popa (ianuarie 2008) Caractere ale populaţiei 20 . Coasta Coromandel (deltele raurilor care se varsa in Golful Bengal) vegetatia desertica : desertul Thar – tufisuri. Varanasi (multe temple hinduse: Templul de Aur). Moscheea Jama Masjid). arbori de cafea. II. leopardul zapezilor (Himalaya). Mumbai. principalele zone sau obiective: TURISMUL 1. bauxita. soia. la peste 3000 de m. statiuni balneoclimaterice: Puri (pe tarmul Golfului Bengal si mai ales al Marii Arabiei) si Ladakh (“Micul Tibet”) JAPONIA Lect. gaze naturale. industria cimentului. Este al III-lea mare producator de cereale din lume. mei.- padurile de mangrove – zona deltei. Se cultiva: orez. edificii coloniale si moderne: Delhi ( Coloana de Fier. petrol. reptile. bananieri. Agra (renumitul mausoleu Taj Mahal). langurii). porumb. leul Asiatic (Parcul National Gir din statul Gujarat). alte animale: elefantul Indian. serpi veninosi. industria siderurgica. III. temple. cetati si constructii vechi. pantera neagra (Gatii de V). moschei. pana la pasunile alpine. iuta. bazata pe agricultura si pe industria miniera si prelucratoare. carbuni. industria textila. dr. leguminoase Plantatii: de ceai. statiuni climaterice: Simla si Darjeeling in Himalaya 3. Desi culturile ocupa jumatate din suprafata tarii.) carnivorele mari: tigrul bengalez. randamentul agriculturii indiene este redus din cauza lipsei sau slabei dotari tehnice si iregularitatilor climatice. hevea. Ramuri ale industriei: industria zaharului. trestie de zahar. ECONOMIA INDIA este un stat cu o economie in dezvoltare. Madras Jaipur (Palatul Vanturilor) 2. cocotieri. orase bogate in monumente (palate. iar fertilitatea este in mare parte ridicata si in multe zone se realizeaza 2 culturi pe an. specii de maimute (gibonii in padurea himalayana. citrice. plante de saratura vegetatie etajata in S Muntilor Himalaya (de la paduri tropicale si subtropicale la baza.

astronomiei. fapt care favorizează pătrunderea în Japonia a literaturii. cu care se împotriveau puterii centrale de la Kyoto. Taiwan. În secolul al XII-lea au avut loc două tentative de cucerirea a Japoniei de către mongoli (1274. 21 . cu excepţia regiunii de sud a Insulei Kyushu şi a nordului arhipelagului (populat de către ainu). Numele nippon (nihon) . Populaţiile curentului nordic s-au stabilit în secolul al IV-lea în Insula Honshu şi au format statul Yamato (regiunea Kinki). Acest oraş reprezintă prima capitală a statului centralizat japonez. prin Siberia-Sahalin în Hokkaido şi nordul insulei Honshu. Cea mai răspândită teorie despre originea japonezilor este cea a unei culturi duble: curentul nordic (Siberia. Mongolia. Lângă Kobe a fost descoperit un schelet de om din paleolitic-Omul de Akashi (Nipponantropus akashiensis). apare pentru prima dată într-o scrisoare din anul 607 adresată de prinţul Shotoku împăratului Chinei. fiind fondat în anul 710 (cel mai vechi oraş al Japoniei). sudul Chinei). Comunităţile tribale din câmpia Yamato au reuşit să cucerească. Influenţa foarte mare exercitată de către preoţi (existau numeroase temple) a determinat curtea imperială să mute capitala într-un alt oraş – Kyoto (794). Nara este un oraş vechi. fiind unul dintre puţinele oraşe care nu au fost bombardate în al doilea război mondial.a venit din Europa. Cultura Jomon ia sfârşit în secolul II î. până la sf. Kyoto reprezintă astăzi capitala culturală a ţării. Acest fapt a favorizat păstrarea multor vestigii ale istoriei nipone. Reprezintă şi centrul budismului din Japonia. Higashi Hongaji).ţara soarelui răsare. Aici se află. Majoritatea oamenilor de ştiinţă afirmă că omul care a trăit în paleolitic pe aceste insule a fost exterminat de cataclismele naturale. Coreea) şi curentul sudic (insulele indoneziene. Ele au funcţionat în paralel cu religia locală şintoismul. Daibutsu (Marele Budha-statuie din bronz de 16 m înălţime) care datează din anul 752. când se fac simţite primele influenţe culturale chineze (dinastia Han)-cultura orezului. care dispuneau de forţe armate (războinici devotaţi-spiritul bushido) puternice. Se întâlnesc numeroase temple budiste şi şintoiste (Nishi Hongaji. În secolele XI-XII se constată o sporire a influenţei marilor seniori feudali. 1281) zădărnicite de forţele naturii (taifunuri-vânturi divine-kamikaze). în templul Todaiji.Hr. Epoca Nara.Originea japonezilor. arta confecţionării uneltelor din bronz şi fier. La sfârşitul neoliticului se dezvoltă cultura Jomon-vase de lut ars cu suprafaţă mată şi decoraţiuni în relief. cu numeroase monumente şi parcuri situat în câmpia Yamato. În această perioadă are loc limitarea autorităţii împăratului (doar cu rol ceremonial) şi asumarea puterii reale de către şogun (comandantul militar suprem). palate (castelul Nijo). Populaţia AINU . Filipine. Epoca şogunatului (1192-1868). grădini (grădina de piatră a templului Ryoanji). case vechi din lemn. În secolul al V-lea japonezii stabilesc relaţii cu China. Manciuria. Nu există o explicaţie ştiinţifică clară asupra originii japonezilor. cu străzi înguste şi întortocheate. secolului al IV-lea. aproape întreaga Japonie. medicinei şi sericiculturii iar în secolul al VI-lea a confucianismului şi budismului.

La începutul secolului XX devine una dintre marile puteri economice şi militare ale lumii. în 1941 are loc atacul asupra bazei americane Pearl Harbour. . a divizat societatea japozeză.02 milioane japonezi au peste 90 ani) şi o popuaţie urbană de 78 %. Perioada 1858-1868 este marcată de dispute. cu consecinţe dramatice.1904-1905 .. în 1872 este reformat sistemul de învăţământ. sudul insulei Sahalin.1931. Perry) care forţează Japonia să deschidă porţile comerţului exterior.1914-1918 . fiind formată. În 1853 îşi fac apariţia americanii (Matthew C. care proclamă Japonia monarhie constituţională. Semnarea tratatului de comerţ şi amiciţie japono-american. Se remarcă prin autoizolarea de restul lumii (sunt închise graniţele circa două secole şi jumătate) şi mutarea capitalei de Edo (actualul Tokyo-capitala de răsărit) în 1603. Populaţia este foarte omogenă. Cele mai mari densităţi de populaţie se înregistrează în megalipolisul japonez (Tokyo-Nagoya-Osaka-Kitakyushu) cu valori care depăşesc 1000 loc/km2 (chiar 4000 loc/km2). circa 1. În 1871 este abolit feudalismul. Politic şi militar Japonia rămâne. Japonia traversează ultima perioadă de dictatură militară.restabilirea autorităţii imperiale şi dispariţia şogunatului. Perioada dintre 1500-1603 este cunoscută ca „perioada războaielor civile”. În prezent Japonia are o populaţie de circa 127. urmat de alte tratate cu puterile occidentale. iar în 1889 este adoptată Constituţia după modelul german. Lioadong. 250 mii chinezi. în 1873 sunt introduse serviciul militar obligatoriu şi calendarul gregorian.dispute între feudali (daimio) pentru putere ceeea ce determină o puternică fărâmiţare statală. Valori mai mici se înregistrează în nordul insulei Honshu. .se alătură axei Berlin-Roma: ofensivă asupra Chinei (ocupă o bună parte a ţării). Epoca (restauraţia) Meiji (1868-1912) .1894-1895 . În Japonia mai trăiesc circa 500 mii coreeni. protectoratul asupra Coreei (colonie între 1910-1945). . în proporţie de 99%. . care durează până în 1868 (perioada Tokugawa). legată de SUA.conflict ruso-japonez: aduce Japoniei Pen. .expansiunea spre China şi Taiwan. speranţa de viaţă la naştere de peste 76 ani (77 ani masculin şi 84 ani feminin.loc. mortalitatea de 8. când acesta este numit şogun. Aceştia introduc armele de foc şi creştinimul (interzis în 1587). În 1598 vine la putere Tokugawa Ieyasu care reunifică ţara. 180 mii brazilieni şi 90 mii filipinezi.În 1542 în Japonia ajung primii europeni.participă la primul război mondial de partea Antantei: anexarea posesiunilor germane din China şi Pacific.6 mil. Insula Shikoku şi Insula Hokkaido. care păstrează aici baze militare şi care-i asigură securitatea. în perioada postbelică. În insula Hokkaido există circa 20 000 22 . promotor al unei politici externe imperialiste. Începând cu anul 1603. misionari şi negustori portughezi din Macao.5 ‰. din japonezi. Japonia este statul care a realizat cea mai rapidă tranziţie de la un sistem socio-economic feudal la unul modern. Are loc modernizarea statului după modelul european şi nord-american şi trecerea de la o societate feudală la una modernă şi industrială (capitalistă).conflict chino-japonez: ocuparea Manciuriei (din 1932 statul independent Manciuko). Natalitatea este de 9.7 ‰.1937 . Doar chinezii şi olandezii au avut permisiunea de a veni în insula Deshima din golful Nagasaki pentru comerţ. cu o densitate de 341 loc/km2.

8 2.54 75.1 10. oraşele apar după după secolul XVI. fig.3 1.13 69. Osaka. Fig. Tabel nr.3 3 Sursa: Statistics Bureau. Unele oraşe se dezvoltă în jurul centrelor portuare (Kobe.9 17.1 creşterea naturală rata fertilităţi i speranţa de viaţă masc fem 62.8 6. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea în jurul templelor influente şi a castelelor seniorilor feudali încep să apară oraşe.9 74. 1. Şintoismul (51%-străveche religie animistă a Japoniei) şi budismul (38%) sunt religiile cele mai răspândite.6 81.9 13.9 8 3 0.3 0 199 10 6. multe localizate în lungul princialelor căi de comunicaţie (Tokyo. Majoritatea oraşelor importante se dezvoltă în jurul castelelor. în general. Sakai). Kyoto şi Kamakura.29 78.6 3.1 11.65 59.7 4. Himeji).9 85. 23 . nr.5 0 197 18.9 1. Ministry of Internal Affair and Communication.1) populaţia Japoniei este în declin demografic şi îmbătrânire. de vârstă recetă. Tipuri de piramide ale vârstelor Oraşele Japoniei Oraşele din Japonia sunt.7 % va avea peste 65 ani. Japan.3 195 28.9 0 200 8.1 anul natalitate a (‰) mortalitate a (‰) mortalitate a infantilă (‰) 60. Nagoya.ainu. Exceptând vechile capitale Nara. Se consideră că în 2050 Japonia va avea 100 milioane locuitori din care 35. În condiţiile tendinţelor actuale (tab.1.2 3.

pe locul unui sat pescăresc. Oraşele principale sunt: Tokyo (8. Multe oraşecastel.59 1990 (mil. Este de asemenea cel mai mare centru cultural-ştiinţific şi de învăţământ al Japoniei (Academia Japoneză-1879. Osaka (2. Tabel nr. (pe o suprafaţă de 5.8 mil). capitala Japoniei moderne se stabileşte la Edo. monumente-Palatul imperial.2 % din total.46 mil).4 mil). Este şi un însemnat centru financiar-bancar. sunt prinse în procesul industrializării. construcţii de maşini.loc. Hakodate. teatre.loc). numeroase muzee şi galerii de artă-Muzeul Naţional Tokyo-1871. când şogunul Jeyasu Tokugawa construieşte.9 % din total).4 7. Originile oraşului datează de la începutul secolului al XVII-lea.5 mil).4 % din totalul populaţiei Japoniei era concentrată în 3 arii metropolitane (aria metropolitană – s-a considerat teritoriul întins pe 50 km distanţă de centru) . Este distrus de cutremurul din 1923 şi de bombardamentele din al doilea război mondial dar se reface de fiecare dată.14 mil. În Hokkaido şi sudul insulei Kyushu resursele minerale au favorizat dezvoltarea industrială şi urbană (Muroran. produse chimice. adică 56. când prosperă centrele portuare (Kobe. Kyoto (1. ind. Nagasaki) şi apar centrele industriale (Kawasaki. Densitatea populaţiei în aceste arii metropolitane este foarte mare: 4028 loc/km2 în aria Tokyo.5 8. 2209 loc/km2 în aria Osaka şi 1206 loc/km2 în aria Nagoya. Oraşul Tokyo este localizat în estul insulei Honshu. Kawasaki (1. În 1980 42. în special cele din est.loc ) 29. Kobe (1. Multe din industriile ariei metropolitane sunt localizate aici: construcţii de nave. În anul 2000 procentul s-a ridicat la 44.2 Aria metropolitană Aria metropolitană Tokyo Aria metropolitană Osaka Aria metropolitană Nagoya Totalul celor 3 arii metropolitane 1980 (mil.4 53.8 49. numit de acum Tokyo-capitala de răsărit.loc) 30. Niigata.3 15.3 mil).2 16. temple-Asakusa). Reprezintă unul dintre cele mai importante centre urbane şi industriale ale lumii fiind şi primul centru comercial. Yawata). Minamata). În 1859 era un mic sat de pescari care avea să înflorească după Restauraţia Meiji odată cu intensificarea schimburilor comerciale. uşoară.14 24 .1 mil). Yokohama este al doilea oraş al Japoniei (3. Oraşul are mult de suferit de pe urma cutremurelor (în special cel din 1923) şi a bombardamentelor celui de-al doilea război mondial.2 8. automobile. În 1889 este declarat oraş devenind al doulea oraş al Japoniei. parte a ariei metropolitane Tokyo (la 32 km sud-vest de acesta). financiar şi de transport al ţării (nod de comunicaţii rutiere şi feroviare. prelucrarea petrolului. Sendai (1 mil). Yokohama (3. Amagasaki.loc ) 26.7 16.4 mil.1 mil).Tokyo. care să reprezinte reşedinţa sa (reşedinţa împăratului se afla la Kyoto). Osaka şi Nagoya. Fukuoka (1. Yokohama.25 mil). Nagoya (2. Kitakyushu (1 mil).1 mil).84 2000 (mil. după abolirea şogunatului. un castel numit Edo. amenajări sportive-Parcul sporturilor.Dezvoltarea centrelor urbane are loc de la sfârşitul secolului al XIX-lea (după restauraţia Meiji). mare port şi centru industrial. Hiroshima (1. la Golful Tokyo.8 56. În 1869. port şi 2 aeroporturi internaţionale la Narita şi Haneda). combinate siderurgice şi metalurgice. Sapporo (1. de transport (prima cale ferată din Japonia a fost construită între Tokyo şi Yokohama în 1872) şi comercial.6 mil). Universitatea Nihon-1889.

Între 1905-1940 economia Japoniei creşte de 12 ori. În perioada 1960-1970 are loc o creştere economică foarte mare (după ce în 1950 Japonia era devastată de bombardamentele atomice din 1945. resursele financiare reduse care au fost alocate sectorului militar.9 Sursa: Statistics Bureau.5%/an. Dacă în perioada 1960-1970 creşterea economică era de 11%/an în deceniul 1970-1980 s-a redus la 5. Astfel în 1974-1975 are loc o cădere economică importantă. înregistrând un boom care a continuat până la criza de supraproducţie din 1929.2 126. În 1950 produsul naţional brut era de 10 miliarde dolari.3 % din servicii. cu mare consum de inteligenţă şi scăderea ponderii ramurilor energofage. Dacă în 1955 resursa energetică principală a Japoniei era cărbunele (75%). prin construirea unor mari capacităţi de-a lungul coastelor. Şocul petrolier (1973). MIC. stabilitatea politică. grav afectată de bombardamentele celui de-al doilea război mondial (inclusiv bombele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki.Procentul din populaţia totală Japonia-populaţia totală 42. În anii 60 se dezvoltă puternic industria siderurgică. dar şi un mare consumator de energie.spiritul bushido din perioada samurailor). în 1970 raportul se inversase. muntoasă în cea mai mare parte.4% industrie. Şocul petrolier a dat o nouă şi semnificativă dimensiune vulnerabilităţii Japoniei. Prima etapă a modernizării Japoniei poate fi considerată perioada 1870-1905 când au fost puse bazele unei industrii naţionale bazate pe meşteşugurile tradiţionale dar şi pe importul de tehnică. 25. Până la criza petrolieră a fost cea mai prosperă şi eficientă industrie.4 117 43. lipsită de resurse naturale. În 1901 apare prima oţelărie (Yawata Iron and Stell Mill). Un rol din ce în ce mai mare revenea petrolului. onoare şi disciplină . Japan. În 1970 Japonia era a treia putere industrială a lumii (puternică dezvoltare a industriei siderurgice). ca şi de soarta celor circa 7 milioane japonezi care se repatriau din zona Pacificului). A progresat mult programul nuclear dar şi tehnologiile de producerea a energiei pe baza potenţialului solar şi geotermal. cărbunele contribuind cu doar 25% la necesarul energetic al ţării. Caracteristici economice Japonia este a doua putere economică a lumii. traumatizată de tragediile de la Hiroshima şi Nagasaki. După criza petrolului au avut loc preocupări pentru restructurarea economiei naţionale: trecerea treptată de la import şi consum de materii prime la import şi consum de semifabricate. 25 .6 123 44. cu realizări remarcabile din punct de vedere tehnologic. dolari (73. Explicaţia este dată de poteţialul uman remarcabil (putere de muncă. 1. situată într-o zonă seismică şi vulcanică foarte activă dar şi cu multe taifunuri. 6-8 august 1945) a devenit în epoca postbelică o mare putere economică. relativ mică ca suprafaţă (circa 378 mii km2). Restructurarea industrială a dus la promovarea ramurilor sofisticate de înaltă tehnicitate. politicile economice şi de dezvoltare guvernamentale. „Miracolul economic japonez” rezidă din faptul că această ţară.3% agricultură). dar care a continuat să se dezvolte datorită orientării către producţia de război. cu un PNB care depăşeşte 5200 md. o ţară cu resurse minerale foarte reduse.

3%).5 % în perioada 1990-1997). puternic mecanizată şi chimizată. participă cu 1. textile. legume. de la peste 100 mii bucăţi în 1956 la peste 11 milioane în prezent. ind. situat în partea centrală a insulei Honshu. alte surse (2. gaze naturale lichefiate (13. În acest sens se evidenţiază oraşul ştiinţific Tsukuba. cărbune (19. produselor electronice.1%). maselor plastice. Japonia este o ţară dependentă de comerţul exterior.6%). „Revoluţia electronicii” începe odată cu descoperirea tranzistorului (1947)-semiconductor folosit la fabricarea calculatorului electronic şi continuă cu dezvoltarea circuitelor integrate cu peste 100 mii tranzistori. Producţia de autovehicule a crescut constant. comercializare.Industria de autovehicule este o industrie cheie deoarece antrenează numeroase activităţii (industria siderurgică şi metalurgică-Al. Un rol central în dinamismul economiei îl prezintă industria de vârf. antrenează 5% din populaţia activă. Se mai remarcă. care antrenează 25% din populaţia activă şi contribuie cu 25% la crearea PIB (ponderi în scădere în defavoarea serviciilor). biotehnologie. Pb. Cu. care cuprinde Universitatea Tsukuba1973 şi numeroase institute de cercetare şi educaţionale (una dintre cele mai mari concentrări ştiinţifice din lume orientată spre cercetare fundamentală). „războiul televizoarelor” (deceniul 7) sau „conflictul oţelului”. navală-primul producător mondial. prin activităţi semnificatice. 26 . de importul de materii prime şi exportul de bunuri. trestie (în insula Kyushu) şi sfeclă de zahăr. În aceste condiţii menţinerea unui comerţ internaţional liber (fără practici protecţioniste) este esenţială pentru economia Japoniei. ceai. telecomunicaţii. cu un înalt nivel tehnologic.4%). cu randamente superioare. împrumuturi şi credite acordate de băncile japoneze. Lipsa acută a spaţiului destinat construcţiilor (de unde dezvoltarea pe verticală) a făcut ca multe unităţi industriale (şi nu numai) să fie amenajate pe insule artificiale (poldere industriale). a automobilelor-8. pescuitul (inclusiv vânatul de balene) şi sericicultura. Această confruntare economică şi comercială nu a fost singura: „războiul textilelor” (deceniul 6). robotică) nu se puteau realiza fără investiţii masive în cercetare şi învăţământ. service). anvelope. Circa 80% din necesarul de energie se importă (90% din importurile de petrol provin din Orientul Mijlociu). Sfârşitul secolului al XX-lea este cunoscut ca „deceniul negru” fiind marcat de o încetinire a creşterii economice (1. Japonia are o industrie complexă (ramuri industriale reprezentative: industria siderurgică.6 milioane bucăţi. motocicletelor. Agricultura este intensivă. Industria energiei electrice se bazează pe: petrol (49. arbore de camfor. Începând cu anul 1980 are loc boom-ul roboticii (în prezent sunt peste 410 mii roboţi industriali).3%). chimice-inclusiv farmaceutică. Succesele deosebite obţinute în diverse domenii ale industriei de vârf (electronică şi electrotehnică. primul producător mondial. textile). energie nucleară (12. achiziţii de acţiuni ale investitorilor japonezi. Se cultivă orez (jumătate din terenurile cultivate).3% la PIB şi este subvenţionată de către stat. În anul 1980 a fost locul Expoziţiei Ştiinţifice şi Tehnologice Internaţionale. Cheia industrializării postbelice a Japoniei a fost dată de folosirea pe scară largă a tehnologiilor electronice în toate domeniile. fructe. hidroenergie şi energie geotermală (3. produse chimice. De asemenea se remarcă trecerea spre exportul de capital: investiţii directe în străinătate ale companiilor japoneze.5%). reţele de distribuţie.

izvoare fierbinţi. fiecare cu peste 100 mil.N. Alte linii au fost construite spre Niigata (la Marea Japoniei) şi Morioka (în regiunea Tohoku). în două regiuni: Japonia de nord (limita este situată la nord de Tokyo) caracterizată printr-un climat temperat rece cu ierni aspre care nu este cultivabilă decât vara. Kamakura (importanţă istorică-sec. muzeu în aer liber-sculptură). Kawasaki. soia. importanţă religioasă-templul budist Rinnoji. Porturile japoneze sunt printre cele mai mari din lume: Kobe. Ca obiective reprezentative se remarcă: oraşul Tokyo şi împrejurimile (P. cu numeroase temple şi clădiri istorice. lacuri. Furnizează cele mai mari cantităţi de orez (limita culturii este în nordul insulei Hokkaido).16 mil. cu numeroase temple şi monumente istorice. Kyoto (oraş turistic şi cultural cu numeroase temple). cu peste 3000 izvoare fierbinţi). peste 200 km/h) care leagă insulele japoneze prin poduri şi tunele (se remarcă tunelul Seikan. orz). Domul bombei atomice. Reţeaua feroviară este deservită de trenuri de mare viteză (Hikari. Hakone (populară staţiune balneară-loc faimos pentru izvoarele fierbinţi. între insulele Honshu şi Hokkaido). cascade. Prima linie de mare viteză a fost construită între Tokyo şi Osaka (515 km) şi dată în folosinţă în 1964. lung de 54 km. Okinawa (recifi de corali cu abundentă viaţă marină). plaje populare în timpul verii). Hiroshima (Parcul Păcii şi muzeul memorial. feroviare23705 km. staţiunea termală Beppu (Insula Kyushu. mandarini). Predomină turismul cultural-istoric şi religios apoi cel balneoclimateric şi pentru sporturile de iarnă. Aici se evidenţiază Zona industrială Keihin care cuprinde centrele industriale Tokyo. templul Todaiji). Diferenţieri regionale Regiunea Kanto este situată la Golful Tokyo (insula Honshu) fiind cea mai importantă din punct de vedere urban şi industrial din Japonia.km. din punct de vedere agricol. bază de excursi în Alpii Japonezi) Insula Hokkaido: Parcul Naţional Akan (lacuri de crater. Muntele Koya (centrul budismului shingon-sectă budistă din secolul 9. staţiunea Nikko). Nikko (oraş turistic şi parc naţional-peisaje montane. Kitakyushu.1214. Sapporo (staţiune a sporturilor de iarnă. Căile de comunicaţii sunt moderne şi diversificate (rutiere-1. aeriene şi speciale). Până în 1975 linia se prelungeşte până la Fukuoka. Himeji (castel faimos). Chiba. templul Zenkoji). dar şi alte cereale (ovăz) sau sfeclă de zahăr. vegetaţie bogată). Kawasaki. grădini şi parcuri). Yokohama. Japonia de sud (subtropicală) se remarcă prin două recolte pe an: o recoltă de orez vara şi o recoltă complementară (grâu. Turismul nu beneficiază de un număr ridicat de turişti străini (4-5 milioane) fiind mai dezvoltat cel intern. numeroase temple). dud pentru creşterea viermilor de mătase sau pomi fructiferi (meri.tone/an. cuprinde izvoare fierbinţi. Fujigoko (regiune lacustră-5 lacuri. munţi vulcanici-Usu. munţi vulcanici). Lacul Toya (este inclus Parcului Naţional Shikotsu-Toya. Nagano (staţiune pentru sporturile de iarnă. izvoare fierbinţi. staţiunile pentru sporturi de iarnă Karuizawa şi Sugadaira. Pe pantele munţilor culturi de ceai. Matsumoto (castel faimos. Kumamoto (castel faimos din secolul 16). Nara (prima capitală a Japoniei. lacul Ashi. Yokohama. Se cresc bovine pentru lapte. Nantai. sacru. navale. Osaka. la poalele Muntelui Fuji). Fuji-Hakone-Izu cu vulcanul Fuji San. mausoleul lui Ieyasu Tokugawa). 27 .Japonia se poate împărţi. Nagoya. lacul de baraj vulcanic Chuzenji-situat la poalele muntelui vulcanic. festival al gheţii). Osaka şi împrejurimile (staţiunea balneară Takarazuka).

Hamamatsu (motociclete. mătase naturală). fiind în prezent un important centru comercial. Funabashi). ceai. mătase naturală). Toyota (automobile). Iwakuni (petrochimie). Abukuma) şi depresiunile reprezintă elemente de favorabilitate pentru agricultură şi aşezări. prelucrarea petrolului. ceramică. Kisarazu. produse chimice). textilă). Se mai remarcă. Kure (siderurgie). petrochimie) Zona industrială Keiyo (Chiba. metalurgică). automobile. Fukui (construcţii maşini. Regiunea Chugoku este cuprinsă între culoarul Biwa. Regiunea Hokkaido cuprinde insula cu acelaşi nume situată în nordul Japoniei. construcţii de maşini). În această regiune se remarcă Regiunea industrială Setouchi (care se extinde şi în nordul insulei Shikoku): Hiroshima (siderurgie. culoarele de vale (Kitakami. Insula Kyushu. textilă). industria cauciucului. locomotive. prin activităţile portuare şi industriale (siderurgie. Prezintă un relief predominat muntos fragmentat de o reţea densă de râuri dar şi câmpii litorale favorabile agriculturii (cereale. Tosan şi Tokai (la Golful Ise). îngrăşăminte chimice). ind. 2077 m) cu câmpii marginale (Kushiro. Kobe (activităţi portuare. Deţine resurse. sericicultură) şi aşezărilor. Zona industrială Chukyo este monopolizată de centrul Nagoya şi ocupă un loc important în industria japoneză (textile. alimentară). nu foarte însemnate. Regiunea Tohoku cuprinde partea nordică a insulei Honshu. siderurgie). metalurgia aluminiului): Niigata (construcţii nave. siderurgie. textile). culturale şi turistice) sunt cele mai însemnate din cadrul Zonei industriale Keihanshin (sau Hanshin). prelucrarea petrolului). ind. Toyama (metalurgie. ind. siderurgie. Prezintă o serie de resurse 28 . Alte centre urbane şi industriale: Aomori (centru al industriei uşoare. Prezintă un relief muntos (vulcanul Tokachi. nave. Tokuyama (petrochimie. Okayama (materiale de construcţie. electrotehnică. gaze. Centre industriale: Shizuoka (industrie alimentară. siderurgie. Acest oraş s-a dezvoltat în jurul unui castel din secolul al XVI-lea. Akita (prelucrarea petrolului. ind. construcţii de maşini. portuar şi industrial (prelucrarea petrolului. motoare diesel.loc) localizat pe coasta Oceanului Pacific. industria lemnului) sau moderne (construcţii de maşini. comerciale. siderurgie. Marea Japoniei şi Marea Interioară. textilă. de petrol. Shimizu (prelucrarea petrolului. Câmpiile (Sendai. petrochimie). piane. textilă). prelucrarea petrolului. construcţii maşini. Fukushima (industrie chimică. Regiunea industrială Hokuriku se remarcă prin activităţi tradiţionale (producerea mătăsii naturale. Numele provine de la termenii kin-proximitate şi ki-capitală imperială (teritoriul din vecinătatea capitalei imperiale Kyoto). Regiunea industrială Tokai este situată în lungul magistralei Tokaido între Tokyo şi Nagoya. Centre reprezentative: Nagoya (centru metalurgic. cauciucului. însă cu producţii însemnate în domeniul agricol (orez) şi silvic. sticlă. construcţii de nave) şi Kyoto (funcţii industriale-electrotehnică. Regiunea Chubu este situată în partea centrală a insulei Honshu şi se divide în trei subregiuni: Hokuriku (în lungul Mării Japoniei). Regiunea Kinki este localizată între Golful Osaka şi lacul tectonic Biwa şi ocupă locul al doilea ca potenţial economic.Yokosuka (activităţi portuare. materiale de construcţie. ceramică. Ishikari) şi o climă mai aspră comparativ cu restul ţării. textile. Centrele Osaka (mare centru industrial-prelucrarea petrolului. Akita). uşoară. celuloză şi hârtie. minereuri de fier şi neferoase. ind. activităţi portuare). financiar-bancar şi comercial). metalurgia aluminiului. ind. port pescăresc). Yokkaichi (industrie chimică). motoare vehicule). industrie chimică. Principalul centru urban şi industrial este Sendai (peste 1 mil. Kanazawa (textile.

Tripura. lemn) şi terenuri favorabile culturilor agricole (cereale-orez. Este un centru industrial (construcţii de maşini. Omuta (metalurgie.dr. construcţii de maşini. Tokushima (industrie chimică. sfeclă de zahăr). Uttar Pradesh. ind. prelucrarea petrolului. pe râul Ishikari. aur).8 mil loc) localizat în partea vestică a insulei. Prin concentrarea aşezărilor pe coasta Oceanului Pacific. Bihar. cupru. Sasebo (construcţii nave. ind. ind. Regiunea Kyushu prezintă o serie de resurse de subsol (cărbune. Nagasaki (construcţii de nave. Goa. Rajasthan. între Regiunea Kanto (Tokyo) şi nordul insulei Kyushu (oraşul Kytakyushu) o mare formaţiune urbană (cu o mare dezvoltare industrială. Orissa. chimică). în special în nordul insulei. strânsele legături de producţie şi infrastructura de transport diversă. Uttaranchal. Daman şi Diu. densă şi modernă (autostrăzi. textilă). Se evidenţiază: Matsuyama (prelucrarea petrolului. Partea nordică a insulei se remarcă printr-un grad superior de dezvoltare urbană şi industrială. Maharashtra. Regiunea Shikoku corespunde insulei omonime din partea de sud a Japoniei. Are un relief montan cu înguste câmpii litorale şi o climă blândă. ind. Delhi. comercial. POPULAŢIA 29 . terenuri agricole fertile (orez. alimentară). textilă. s-a detaşat. materiale de construcţie. chimie). Jammu and Kashmir. Muroran (siderurgie. ind. Karnataka. trenuri de mare viteză) care interconectează aceste centre. neferoase. Takamatsu. textilă. Meghalaya. pomi fructiferi. siderurgie). cu o industrie variată: Kytakyushu (siderurgie. Cel mai însemnat oraş al regiunii este Sapporo (1. ceai. minereuri feroase. Kumamoto (ind. chimică). Chhattisgarh. ceramică. Kerala. Madhya Pradesh. Jharkhand. celuloză şi hârtie). Alte centre ale regiunii: Kushiro (industria celulozei şi hârtiei). Dadra şi Nagar Haveli. Fukuoka (siderurgie. Manipur. Tamil Nadu. Hakodate (construcţii de nave. În partea sudică a insulei cel mai însemnat centru industrial este Kochi (siderurgie. Lakshadweep. Vasile Popa (noiembrie 2007) India este un stat federal compus din 28 state (Andhra Pradesh. alimentară). chimică. Haryana. Nagaland. ind. Pe câmpiile litorale şi poalele munţilor se cultivă orez. aur. Assam. India-caractere umane şi economice Lect. Arunachal Pradesh. chimică. turistic (centru popular pentru sporturile de iarnă. Pondicherry). pescuit). Himachal Pradesh. Punjab. textilă). Mizoram. celuloză şi hârtie. ovăz. legume (în nord) şi ceai (în sud).uşoară). festival al gheţii) şi educaţional (Universitatea Hokkaido-1876). construcţii de maşini. trestie zahăr) şi o serie de centre urbane.naturale (cărbune. Sikkim. West Bengal şi 7 teritorii unionale (Insulele Andaman şi Nicobar. alimentară. Chandigarh. comercială şi portuară) cunoscută sub numele de Megalopolisul Japonez. Gujarat. construcţii de maşini).

În a doua jumătate a mileniului al II-lea î. Bengalul de Vest. soldate cu numeroase victime. până în secolul V î. În antichitate s-au remarcat două formaţiuni politice care au reuşit să controleze cea mai mare partea a Indiei: Imperiul Maurya (sec.Hr. 30 . Oraşele Harappa. face ca India să fie divizată pe criterii religioase în două state distincte: Uniunea Indiană (cu populaţie hindusă) şi Pakistanul (cu populaţie musulmană). care a impus budismul ca religie oficială şi Imperiul Gupta (sec. Mişcarea de emancipare naţională are ca principal lider pe Mahatma Gandhi (18691948). În timpul neoliticului (mileniul V î. Descendenţi ai acestor oameni primitivi se întâlnesc şi astăzi în unele locuri ale Indiei: santalii (la vest de Calcutta).Hr) oamenii au început să cultive pământul (cereale. cuprindea oraşe înfloritoare cu străzi largi şi drepte. Însă.Cele mai vechi urme de locuire aparţin oamenilor paleolitici care se ocupau cu vânătoarea. în a doua parte a secolului al XVIII-lea Anglia devine principala forţă de influenţă din India. Mohenjo-Daro (astăzi pe teritoriul Pakistanului).Hr pătrund din Asia Centrală populaţii indo-europene (indo-arienii) care cuceresc. Această civilizaţie. în special din Asia Centrală.Hr. Deşertul Thar are cea mai redusă densitatea a populaţiei (sub 5 loc/km2). religia islamică. care unifică mare parte din India şi impune ca religie de stat islamismul. aproape necunoscută până la începutul secolului XX. Aceştia introduc sistemul castelor şi religia brahmanică. în valea fluviului Indus. Assam şi teritoriul naţional Delhi deţin aproape 40% din populaţia statului). În prezent India are o populaţie de peste 1. în special între Anglia şi Franţa. printre altele. devenită din 1858 coloniei britanică (Perla Coroanei britanice).. pomi fructiferi) şi să domesticească animale (boi şi capre). care prin Vasco da Gama ating coasta Malabar în anul 1498 iar ulterior pun stăpânire pe mare parte din această coastă.(15% din populaţia planetei).Civilizaţia Indusului (sau Harappa) dezvoltată în mileniul III î. disensiunile dintre hinduşi şi musulmani. monopolizând comerţul cu Europa şi Africa. La începutul secolului al XVI-lea se înfiinţează Imperiul Marilor Moguli (cu capitala la Agra şi apoi Delhi).IV-V) când se răspândeşte hinduismul. dotate cu sisteme de drenaj.Hr. venind. Aici a apărut una dintre vechile civilizaţii ale omenirii . Bihar.Hr). Primii auropeni care ajung în India sunt portughezii. Lothal (cu activităţi portuare) sau Kalibangan. populaţii diferite din punct de vedere etno-cultural (populaţii turanice. afgani. partea nordică a Indiei devenind elementul etnic principal. mongoli) care răspândesc. erau printre cele mai înfloritoare centre urbane ale vremii.. apărute aici în mileniul III-II î. Alte regiuni bine populate sunt câmpiile Coromandel şi Malabar precum şi partea de sud a Indiei. „părintele naţiunii indiene” care joacă un rol marcat în independenţa Indiei (1947). băi publice şi clădiri construite din cărămidă arsă. khonzii (Orissa) sau gonzii (India Centrală). cu o densitate de peste 310 loc/km2. loc. După mai multe confruntări între puterile coloniale europene.IV-III î. Cele mai mari densităţi de populaţie (peste 500 loc/km2) se întâlnesc în Câmpia Gange-Brahmaputra (statele Uttar Pradesh. arabi. culesul sau pescuitul. Invaziile continuă în India şi în secolele următoare.08 md.

XVI-XVII ca o reformare a hinduismului sub influenţa islamismului şi a altor religii.78 copii/femeie. Esenţa hinduismului se bazează pe 3 dogme fundamentale: învăţătura despre inegalitatea socială iniţială a oamenilor. chiar şi în condiţiile în care promovează discriminarea. urdu. dezastrelor naturale şi sărăciei.9%. Populaţia este tânără. dar fiecare cuprinde mii de caste şi subcaste). pneumonia. Printre credinţele Indiei se mai adaugă parsismul (formă specifică a zoroastrismului.3%) urmaţi de musulmani (12%. Kşatriya.2 ‰) (sunt încă foarte răspândite malaria. Cea mai mare parte a populaţiei (73%) vorbesc limbi indo-europene (hindi. de circa 48 ‰. Budismul şi jainismul au apărut în sec. vorbite în partea centrală a ţării. tamila. Karma-învăţătura despre datorie şi răsplată. malayalam. Progresele realizate în domeniul medical. în prezent ea este de peste 23%. cu o vechime de 2000 ani. Engleza este încă importantă în comunicare. fapt reflectat şi de mortalitatea infantilă care este foarte mare (56. assameza.). din care 70. singurul element de unitate poate fi considerată religia hindusă împărtăşită de majoritatea populaţiei. în Punjab) şi budişti. holera.3% feminin. circa 31% având sub 15 ani.3%). kashmira. Din punct de vedere religios cei mai mulţi sunt hinduşi (81. fapt care favorizează creşterea populaţiei (în anul 1950 erau circa 360 mil.La începutul secolului XX (1911-1920) atât natalitatea cât şi mortalitatea aveau valori ridicate. Dacă în intervalul 1901-1911 creşterea populaţiei a fost de 5%. O serie de limbi care aparţin grupului munda. Sistemul castelor (tradiţional sunt 4 categorii de caste-Brahmani. punjabi. peste 120 mil. tuberculoza etc. religie a vechilor perşi.Hr ca protest împotriva sistemului de caste prin promovarea egalităţii oamenilor şi plasarea acestora în societate în funcţie de meritele personale. telugu. stă la temelia civilizaţiei indiene. assameza. valoare nu prea ridicată (Japonia are peste 75 ani) datorită dificultăţilor socio-economice. dravidieni (25%).). iar rata de fertilitate este de 2. punjabi. mongoloizi şi alţii (3%). Limba cea mai vorbită este hindi (limbă maternă pentru circa 30% din populaţie) dar mai sunt recunoscute de Constituţie alte 14 limbi vorbite în statele federale: bengali. sunt considerate a aparţine celor mai vechi populaţii ale Indiei. Sikhismul apare în sec. Indienii sunt divizaţi din punct de vedere etno-rasial în indoarieni (72%). Structura populaţiei. oriya. sindhi şi sanscrita. Pe lângă acestea se mai vorbesc peste 200 limbi şi mii de dialecte. urdu. VI-V î. aproximativ 60% din populaţia de peste 15 ani ştie să scrie şi să citească. marathi. castele şi limba sunt factori majori în organizarea socială şi politică a Indiei de azi. Religia. creştini (2. Nici gradul de alfabetizare nu este foarte ridicat. kannada. malayalam. rajasthani) în timp ce populaţia din sudul Indiei vorbeşte limbi dravidiene (kannada. aproape dispărută din Iran) dar şi numeroase credinţe animiste specifice unor popoare tribale. telugu). gujarati.2% masculin şi 48. adică despre normele de comportare care asigură omului posibilitatea de a trece pe o treaptă socială superioară numai în procesul reîncarnărilor de după moarte. Diferenţele etno-culturale sunt foarte mari în India.loc). sikhişti (1. iar între 1930 şi 1940 de 14%. Speranţa de viaţă la naştere este de circa 64 ani. Vaisya şi Sudra. tamila. educaţional au dus la reducerea semnificatăvă a mortalităţii (sub 9 ‰) însă natalitatea a rămas ridicată (23 ‰). credinţa în metempsihoză şi reîncarnări succesive. social. Cea mai 31 . Valorile mari ale mortalităţii se datorau epidemiilor.

În ciuda modernizării economiei şi legilor care interzic discriminarea de castă. formată din persoane care au aceeaşi origine. Reprezintă prima aşezare a indo-arienilor pe cursul mijlociu al Gangelui. Coceput ca un simbol al modernităţii. După 1960 s-a constatat o urbanizare accelerată (Delhi. construcţia oraşului a început în anul 1950 fiind împărţit în sectoare rectangulare. trafic aglomerat. Sunt şi grupuri tribale primitive. A fost ales pentru a înlocui oraşul Lahore. au un nivel de organizare tribală. capitala împăratului Chandragupta (sec. Pe lângă oraşele Civilizaţiei Indusului (Harappa. În state precum Arunchal Pradesh. adică 86 milioane loc. poluare şi mari disparităţi în dezvoltare (la periferia marilor oraşe sunt cartiere foarte sărăcăcioase-bidonviluri). Oraşul are peste 500 mii loc şi împreună cu regiunea înconjurătoare formează un teritoriu unional. aceleaşi ocupaţii. Mohenjo-Daro. care practică meseriile cele mai dispreţuite. fiind în acea perioadă un însemnat centru cultural-religios dar şi meşteşugăresc (produse textile.Hr. cedat Pakistanului în 1947. Lothal. oamenii fără castă. unul dintre cele 7 oraşe sacre ale hinduşilor. Meghalaya. Bangalore. zgomot. Rupar. în locuri greu accesibile. Hyderabad. cu drepturi. neamestecat) este o grupare închisă. Madras. Chandigarh este unul dintre cele mai noi oraşe ale Indiei (oraş planificat). curat. Delhi. comerciale. fiind situat la poalele Colinelor Siwalik din nord-vestul ţării.Hr). Kalibangan etc.pur. continuu locuit din mileniul II î.IV-III î. un anumit tip de profesiuni. Bangalore) ca centre administrative. Circa 8% din populaţia Indiei. 32 . a fost în secolul III î.). Nagpur..Hr reşedinţa împăratului Aśoka (ultimul domnitor Maurya). Ujjayini (actualul oraş Ujjain) din Madhya Pradesh. Casta (din latinescul castus . cei aflaţi la periferia societăţii. prelucrarea fildeşului) şi comercial.Hr (circa 1400 î. Madras. Multe oraşe apar sau se dezvoltă în perioada medievală (Agra. Varanasi este unul dintre cele mai vechi oraşe din lume. Pātaliputra (actualul Patna) era un oraş important. Oraşele mari se caracterizează prin mari densităţi de populaţie (New Delhi-peste 6000 loc/km2). creatorul unui mare stat în partea de nord a Indiei. Amri. pe care le respectă cu mare stricteţe. Bangalore) sau în cea colonială (Calcutta. acest sistem rămâne o importantă cale de identificare socială pentru majoritatea hinduşilor. care trăiesc în izolare.) mai pot fi amintite: Indraprastha (pe teritoriul actualului oraş Delhi) este menţionat în epopea indiană Mahabharata ca oraş din mineniul II î. drept capitală a statului Punjab şi a fost construit după planurile arhitectului elveţian Le Corbusier în colaborare cu arhitecţi indieni. Cea mai mare concentrare a populaţiei tribale se află în regiunea himalayană.Hr. Mizoram şi Nagaland peste 90% din populaţie este tribală. ORAŞELE Cele mai vechi oraşe datează din perioada antică. care se caracterizează printr-o agricultură de subzistenţă şi un grad redus de alfabetizare. Tamil Nadu şi Kerala au o populaţie tribală de circa 1%. portuare sau industriale. parfumuri. Hyderabad) bazată atât pe creşterea naturală cât şi pe migraţiile din mediul rural. Bombay. îndatoriri şi tradiţii bine precizate.defavorizată categorie socială din India este PARIA.

plantaţiile agricole (ceai.5 mil.urb.loc. porcine. Dacă în 1868 au fost extrase circa 500 mii tone de cărbune în 1920 producţia a ajuns la 20 mil. comerţ şi meşteşuguri. şi 16 mil.loc) etc. indigo ).urb. este un oraş nou în partea de sud-vest a oraşului Delhi.9 mil. 33 . atât pe apă cât şi pe uscat (drumuri de caravană). fildeşului. în partea de nord a statului (Câmpia Gangelui) pe malul drept al râului Yamuna (afluent al Gangelui). şi 4.urb. meiul. confecţionarea uneltelor. dezvoltându-se aici o mare civilizaţie. armelor. Se creşteau ovine. prelucrarea lemnului. Bangalore (3. Acum s-a dezvoltat industria extractivă. erau reprezentate de prelucrarea unor produse agricole. Activităţile meşteşugăreşti. activităţile economice erau reprezentate de agricultură. pieilor.loc. cele mai ridicate valori fiind întâlnite în statele Sikkim (91%). şi 4. Himachal Pradesh (91%) sau Assam (88%). organizate în bresle. În prima perioadă a existenţei sale principala activitate a Companiei britanice a Indilor Orientale a fost comerţul cu mărfurile indiene în Europa.urb. Din 1911 se începe construcţia oraşului New Delhi care în 1947 devine capitala Indiei independente. olăritul.agl.3 mil. Delhi (7. cânepa şi unele legume. bubaline şi se practica pescuitul. valoare forte redusă în condiţiile în care India are oraşe foarte populate: Bombay (9. şi 11 mil.agl. cafea. în ţară sau cu alte regiuni dezvoltate ale Asiei şi Africii în special cu Mesopotamia. şi 8. transporturile feroviare şi activităţile portuare (pentru expedierea mai rapidă a produselor spre metropolă sau desfacerea celor britanice). Ocupă circa 20% din suprafaţa oraşului Delhi şi are circa 500 mii loc. grâul. Ahmedabad (3 mil loc. iută. Kanpur (2 mil. capitala Indiei. rotaţia culturilor. fapt ce a afectat profund economia locală (a fost afectată în special industria textilă. Persia. bine dezvoltată în India). producerea de bijuterii etc. bovine (vacile erau animale sacre). metalelor.). Asia Centrală. Hyderabad (3.). Comerţul se făcea.3 mil.). iar cultura principală era orezul. pietrei. trestia de zahăr. Nu este un mare centru industrial (ind. îngrăşăminte naturale.5 mil.4 mil. New Delhi. Agricultura se baza pe sisteme de irigaţie (canale).). materiale de construcţie.8 mil.agl. culturalştiinţifice şi politice. şi 5. Calcutta (4. ECONOMIA Activităţile economice se practică în India din cele mai vechi timpuri. agl. Madras (3. aglomeraţia urbană). În aceste condiţii agricultura a devenit principala ocupaţie a populaţiei până în preajma primului război mondial).2 mil. alături de care se mai cultivau: orzul. Apariţia revoluţiei industriale în Marea Britanie şi extinderea căilor ferate în India a făcut ca multe produse industriale englezeşti (mai ieftine decât cele indiene) să pătrundă rapid pe pieţele indiene. de transport. uşoară. Există însă diferenţe vizibile între state.1 mil. Arabia. În această perioadă încep să fie exploatate zăcămintele de cărbuni din statele Bihar şi Orissa pentru aprovizionarea cu cărbuni a locomotivelor importate din Anglia. În perioada colonială economia Indiei este legată de nevoile de materii prime şi produse agricole ale Coroanei britanice. Indonezia sau Egipt.Populaţia urbană este de circ 28%. În antichitate.).). farmaceutică) însă se remarcă prin activităţile financiar-bancare.agl.urb. În ciuda progreselor socio-economice înregistrate în ultimii ani India rămâne o ţară cu un grad ridicat de ruralizare.3 mil. ţesutul pânzei de bumbac.

URSS o a doua.Nehru a păstrat India ca ţară nealiniată ideologic ceea ce a permis dezvoltarea economică cu ajutorul sprijinului primit din ambele tabere. estompând beneficiile reale ale creşterii economice. Cu toate aceste dificultăţi India este un mare producător agricol. 30% din producţia mondială). Circa 75% din terenurile agricole sunt cultivate cu cereale şi leguminoase. insuficienţa îngrăşămintelor chimice. cocotieri (locul 3). Dacă în 1863 erau doar 2 fabrici de iută în Bengal în 1882 erau 20 cu peste 20 mii muncitori. la 440 mil. peste 1/3 din producţia mondială). ananas. În prezent India este un stat cu o economie în curs de dezvoltare (peste 500 md. măslini. datorită utilizării pe scară tot mai largă a cărbunelui. tutun. fărâmiţarea terenurilor. la sfârşitul celui de-al doilea plan cincinal (1956-1961). Politica sa economică a constat în planificarea economiei. 34 . Deşi culturile ocupă jumătate din teritoriul ţării (55% terenuri arabile). În această decadă însă populaţia Indiei a crescut de la 360 mil. arahide (locul 1). arbori de cauciuc. Agricultura. dolari) dar care se remarcă încă printr-un procent foarte mare (circa 2/3) de populaţie care este ocupată în agricultură. de către Tata Iron and Steel Company. Cele mai importante plantaţii industriale din această perioadă au fost cele de ceai. Dezvoltarea industriei siderurgice este un exemplu internaţional de coexistenţă. se lansează industria siderurgică în statul Bihar. Era Nehru (1947-1964) Jawaharlal Nehru (1889-1964) a fost unul dintre cei mai importanţi lideri politici ai Indiei în lupta pentru independenţă şi reformatorul economiei indiene. iută (locul 1). Industria minieră şi prelucrătoare au creşteri importante în ultimul timp contribuind cu circa 1/3 la PIB. Plantaţiile de cafea au înflorit în sudul Indiei între 1860 -1879.tone. India dispune şi de mari plantaţii: ceai (locul 1. În 1871 erau peste 300 plantaţii de ceai ce acoperea o suprafaşă de peste 12 000 ha. Astfel producţia de cereale a crescut de la 51 mil tone în 1951 la 82 mil tone în 1961. cu SUA construind o uzină. Industria iutei din Bengal se dezvoltă semnificativ în timpul conflictului din Crimeea (1853-1856) atunci când Rusia stopează aprovizionarea cu cânepă a uzinelor scoţiene. în 1911. Marea Britanie a treia şi Germania de Vest a patra. Pe baza acestuia. fertilitatea solurilor este ridicată iar în multe zone se realizează două culturi pe an. Primul plan cincinal a fost lansat în 1951 şi cele mai multe resurse au fost alocate refacerii infrastructurii de transport feroviar şi realizării de sisteme de irigaţie. cu ponderi semnificative la multe produse: cereale (al treilea producător mondial). fapt ce a stimulat exportul iutei de la Calcutta la Dundee. orez (locul 2 pe glob-hrana de bază pentru populaţia din estul ţării). trestie de zahăr (locul 2). arbori de cafea. randamentul agriculturii este încă redus (slaba dotare tehnică. soia. legume (tomate). citrice (lămâi). peste 590 mii km2 de terenuri agricole sunt irigate. Din punct de vedere politic J. grâu (locul 3-hrana de bază pentru populaţia din vestul ţării). mango (locul 1). calamităţi naturale). bumbac (locul 4). leguminoase (locul 1). bananieri (locul 1). Plantaţiile britanice de ceai au început să apară în regiunile deluroase din Assam în anul 1850 iar în sud. companie care creşte rapid în timpul primului război mondial iar după cel de-al doilea război mondial devine unul dintre cei mai importanţi producători de oţel din lume. mei (locul 1. în regiunea dealurilor Nilgiri în 1870. indigo şi cafea.

Se mai remarcă pescuitul. având rezerve de aproape 1 mld. tutun). Cele mai importante rafinării sunt: Jamnagar (Gujarat.tone/an (în anul 1975 producţia era de 100 mil tone). bubaline. trestie de zahăr) sau Podişul Decan (bumbac. Câmpiile Malabar (orez. Koyali (Gujarat.Cu toate că deţine un şeptel semnificativ (locul 1 mondial la bovine. regiunea Krishna-Godawari. petrochimie). se remară regiunea himalayană). 156 mii barili/zi). mirodenii) şi Coromandel (orez. Cu rezerve de peste 80 md. Industria. Rusia. West Bengal şi Madhya Pradesh. Petrolul reprezintă circa 30% din consumul energetic. Capacitate de rafinare este de 2. 540 mii barili/zi). Exploatări offshore se fac în regiunea Bombay. plumb. 180 mii barili/zi). Madras. petrol (care acoperă doar o parte din necesar). bazată pe numeroase plantaţii). industria carboniferă (peste 350 mine) este controlată de către stat. Bombay (2 rafinării cu ocapacitate totală de 232 mii barili/zi). motoare vehicule şi a cimentului. gaze naturale. SUA sau Franţa. trestie de zahăr. bauxită. Producţia de petrol este de 785 mii barili/zi (circa 45 mil tone/an) însă consumul este de 2. mei. Utilizarea cărbunilor în termocentrale determină o intensă poluare a mediului (oraşul Delhi este unul dintre cele mai poluate din lume). Marea Britanie. arahide. India deţine minereuri de fier. Mathura (Uttar Pradesh. locul 3 a cămile) creşterea animalelor nu deţine un loc marcant în agricultură. absoarbe 20% din populaţia activă. Tipurile de agricultură cele mai răspândite sunt cea de subzistenţă şi cea comercială (de piaţă. Prin importanţa economică se mai evidenţiază terminalele petroliere Bombay. Kandla şi Madras. 185 mii barili/zi). zinc). India fiind nevoită să importe cantităţi importante de petrol. tone. metalurgia neferoasă (aluminiu. iar principalele regiuni agricole: Câmpia Gange-Brahmaputra (orez. Mangalore (Karnataka. iută). 35 . susţinând numeroase ramuri industriele. Industria este foarte diversificată. statul Assam. cupru. dar la multe produse încă nu este competitivă pe piaţa externă. cărbuni (al 3-lea producător mondial). localizate în regiunea Bombay.tone şi o producţie de 360 mil. India este al treilea producător mondial de cărbune (peste jumătate din necesităţile energetice). Câmpia Punjab (grâu). Industria energetică se bazează pe cărbune şi hidroenergie (27%. Prin producţiile mari se remarcă: industria textilă (cea mai importantă . După 1997 statul a încurajat investiţiile străine în domeniul petrolier. industria chimică (îngrăşăminte. fiind preezente firme din Canada. Madras (130 mii barili/zi).20 mil. caprine. Există şi centrale atomoelectrice (nord de Bombay. uraniu. electronică. industria siderurgică. contribuie cu circa 30% la economia naţională. Variatele şi bogatele resurse de subsol au un rol important în economie. zinc. Cambay şi Cauvery.32 mil barili/zi (şi cu tendinţe de creştere în viitor). care este şi cel mai productiv bazin petrolifer al Indiei. Rajastan. muncitori şi 1/3 din exporturi). Gujarat) care contribuie doar cu 3% la producţia totală. industria zahărului (printre cei mai mari producători mondiali).2 milioane barili/zi. silvicultura şi producţia (legală) de opiu pentru industria farmaceutică. însă cu o creştere importantă faţă de 1998 (970 mii barili/zi). bazine carbonifere majore fiind în statele Bihar (Bazinul Damodar). Haldia. Kochi (Cochin).

Tuticorin în est. New Mangalore. După obţinerea independenţei printre priorităţile guvernelor s-a aflat dezvoltarea industriei siderurgice pe baza minereurilor feroase din Podişul Decan (printre marii producători mondiali). Reţeaua de transport deşi este diversificată este insuficientă (foarte aglomerată) şi nesigură în unele locuri (multe accidente feroviare). este cea mai mare din lume în acest domeniu. 2 în Calcutta). Palatul maharajahilor din Bangalore. Rourkela (cu ciclu integrat -fontă. În Calcutta există metrou iar în Bombay un sistem bine pus la punct pe calea ferată (însă foarte aglomerat). cele mai mari producţii provenind din regiunile Bombay şi Gujarat. iar Bangalore. Calcutta-NagpurBombay (traversează India de la est la vest) şi Bombay-Madras. Mittal Steel. Există 11 porturi majore: Kandla. Vishakhapatnam. biologiei moleculare sau fizicii. În majoritatea oraşelor circulaţia este foarte aglomerată. Prin valoarea producţiei se remarcă centrele: Durgapur. Bombay. Industria electronică se remarcă prin producţia de computere. Turismul se bazează pe un potenţial foarte variat dar nu suficient valorificat. fiind prezentă în numeroase ţări. Paradip. În anul 2002 s-au descoperit 2 mari zăcăminte gazeifere: în bazinul Krishna-Godawari (Andhra Pradesh). Nhava Sheva (în regiunea Bombay). Madras. de real succes s-au dovedit a fi Parcurile Tehnologice Software (STPI) care au ca obiectiv furnizarea de date terestre şi satelitare diverselor instituţii de învăţămât sau cercetare. ruinele vechiului oraş Golconda de lângă Hyderabad.5 milioane tone. Bokaro şi Vishakhapatnam. 3 şantiere navale medii şi 35 şantiere mici (acestea fiind proprietate privată) Domeniul ştiinţei şi tehnologiei reprezintă o nouă frontieră pentru India. capitala statului Karnataka. transportul în comun se face predominant cu autobuzul. În Bombay există Institutul de Cercetare Fundamentală Tata. Se remarcă turismul cultural-istoric care dispune de numeroase vestigii şi monumente istorice. Bhilai. Kochi (Cochin) pe coasta vestică şi Calcutta-Haldia. Altă companie indiană. de artă sau religioase. Coloana de fier şi Moscheia Jama-Masjid din Delhi. 36 . cu cercetări în domeniul astronomiei. aparate electronice sau motoare de vehicule. în lungul coastei sud-estice a Indiei şi în statul Gujarat. Este şi un major exportator de servicii software. cu rezultate pozitive în domeniul spaţial (India utilizează 5 sateliţi de fabricaţie proprie INSAT) şi nuclear (este putere nucleară). În 1990 aici erau peste 100 mii muncitori şi 3000 companii numai în industria electronică. oraşul Varanasi cu numeroase temple. Marmagao. Cele mai însemnate căi ferate sunt: Calcutta-Madras-Madurai (în lungul Coastei Coromandel). care creează poluare. Compania privată Tata Iron and Steel (TISCO) împreună cu un mare număr de minioţelării contribuie cu 40 % la producţia de oţel a Indiei. matematicii. Transporturile fluviale dispun de circa 16 000 km de cale navigabilă din care circa 3600 km pentru vase de mare capacitate. Delhi-Agra-Kanpur-Varanasi-Calcutta (axa Gangelui). care este de 18. laminate). Se evidenţiază: mausoleul Taj Mahal din Agra.Producţia de gaze a fost în 2005 de 22 md m3. oţel. este centrul pentru industria de vârf (high-tech) şi un major centru de cercetare şi dezvoltare (tehnopol). Vishakhapatnam. Îndustria construcţiilor de nave dispune de 4 mari şantiere navale (Kochi.

Prezintă un sistem de transport divers. industria metalurgică. pielărie şi încălţăminte.) joasă în partea vestică a Indiei. Lucknow (construcţii de maşini. textile. Activităţile economice sunt astăzi diversificate remarcându-se industria constructoare de maşini (automobile. nave. staţiunea balneoclimaterică Puri de la Golful Bengal. monumente. Beneficiază de o puternică concentrare a populaţiei şi activităţilor economice. Mult timp centru al industriei bumbacului. cea industrială remarcându-se prin: construcţii de maşini. Bombay (Mumbay în limba marathi.) iar din 1661 intră sub control britanic. pielărie şi încălţăminte). alimentară. nod de comunicaţii. ceramică. legume) şi diverse căi de comunicaţie. cultural (studiouri de film) sau turistic (festivaluri. Agra (sticlă. Madras etc. bacteriologie etc. textile. celuloză şi hârtie).uşoară). de la zeiţa locală Mumba) este capitala statului Maharashtra şi ocupă o regiune insulară (Insula Bombay. Se remarcă Skybus-un tramway suspendat. produse textile şi alimentare dar şi educaţionale şi culturale). produse chimice. financiar-bancar sau ştiinţific cu o populaţie care depăşeşte 16 mil. alimentare. Regiunea industrială Bombay. rafinarea petrolului.staţiunile climaterice Simla şi Darjeeling din Himalaya. Allahabad (ind.). activităţi comerciale într-o bogată regiune agricolă). prelucrarea tutunului. materiale de construcţie. Patna (capitala statului Bihar. Varanasi (sticlă. Un procent foarte ridicat al populaţiei acestui mega-oraş. această activitate bine prezentă şi astăzi a contribuit la prosperitatea sa. are un sistem feroviar automatizat dar aglomerat şi aeroport internaţional-Sahar. în extindere (în special cel rutier) şi modernizare: este principalul port la Marea Arabiei. Insula Salsette etc. textile. numeroase centre de cercetare în tehnologie. În 1869 devine cea mai mare piaţă a bumbacului din India. Potenţialul său natural a făcut ca această regiune să intre în circuitul economic şi comercial încă din antichitate când au apărut cele mai vechi oraşe ale Indiei (actualele Delhi.loc (Marele Bombay). oraşele Calcutta. Mumbay. Centrele urbane şi industriale reprezentative sunt: Delhi (funcţii complexe. Barauni (prelucrarea petrolului). electronică. celuloză şi hârtie. 37 . DIFERENŢIERI REGIONALE Axa urban-industrială a Gangelui reprezintă o veche şi imporantă cale comercială între Calcutta şi Delhi ce se suprapune câmpiei Gangelui. activităţi industrialeconstrucţii de maşini. inclusiv fluviale. produse textile). terenuri agricole fertile (orez. cultivat pe mari suprafeţe în Podişul Deccan. Novi Mumbay (Noul Mumbay) este un cartier modern format prin desecarea unei regiuni umede (recâştigarea uscatului) ce are o populaţie de peste 1 milioan de loc. Reprezintă o veche arie de umanizare (în perioada antică locuitorii se ocupau cu pescuitul). trestie de zahăr. alimentare. circa 60% locuieşte în mahalale insalubre. Este un mare centru industrial. un fel de telecabină dar care merge pe şine susţinute de piloni. Patna sau Varanasi). comercial. construcţii de maşini-locomotive). textile. Kanpur (produse chimice. material rulant). Este şi un însemnat centru de educaţie şi cercetare (Universitate-1857. cuprinsă în imperiul lui Aśoka (sec III î. muzee).Hr.

prelucrarea lemnului. Bhopal (industrie chimică). Marea importantă economică a oraşului a început odată cu dezvoltarea comerţului cu iută şi a intreprinderilor de prelucrare. Mangalore (activităţi industriale şi portuare). Oraşul Calcutta este situat în delta fluviului Gange. de maşini. A reprezentat o veche aşezare indiană cu activităţi agricole unde la sf.al XVII-lea Compania engleză a Indiilor Orientale a înfiinţat o factorie comercială. industrie textilă) etc. prelucrarea petrolului. alimentară. ind. ind. Rourkela (mare centru siderurgic). Bangalore (centru al industriei de vârf). alimentară. Bucureşti. palmieri de cocos. industria chimică. prelucrarea petrolului. pe braţul Hooghly (nord-estul Indiei) şi se remarcă prin diverse activităţi economice sau cultural-ştiinţifice. textilă. textile. cauciuc natural. utilaje textile. Nagpur (activităţi industrialeechipament de transport. produse chimice. textilă. constr. În domeniul agricol se remarcă plantaţiile (cafea. Coimbatore (prod. Madurai (industrie textilă). Activităţile industriale sunt concentrate în centre precum: Asansol (centru metalurgic. electrotehnică şi chimică). Salem (metalurgie neferoasă. Chittaranjan (construcţii de maşini-locomotive). comerciale. activităţi portuare). echipamente de transport.sec. Bokaro (centru siderurgic). ind. Jamshedpur (vechi centru siderurgic. Jaipur (construcţii de maşini. chimică. Calicut (activităţi industriale şi portuare). Alte centre sau regiuni industriale de influenţă regională: Hyderabad (construcţii de maşini. Din 1773 până în 1912 a reprezentat capitala posesiunilor britanice din India fapt ce a dus la puternica sa transformare. Bibliografie Jawaharlal Nehru (1956). 38 . industrie chimică. Dintre acestea se remarcă: Madras (marea metropolă a Indiei de sud cu activităţi idustriale complexe). bunuri metalice. Regiunea industrială Chota Nagpur-Damodar se bazează pe importante zăcăminte de cărbune (Bazinul Damodar). Descoperirea Indiei.Regiunea industrială Calcutta. industrie farmaceutică. industrie textilă. produse chimice). materiale de construcţie. industrie textilă şi portuar). celuloză şi hârtie). Durgapur (mare centru siderurgic. chimice). nod de comunicaţii). minereuri feroase (Singhbhum) şi neferoase (bauxită) şi potenţialul hidroenergetic al râului Damodar. Indore (construcţii de maşini. materiale de construcţie). industrie textilă. celuloză şi hârtie). În prezent este capitala statului Bengalul de Vest şi are o populaţie de peste 11 milioane locuitori (aglomeraţia urbană). India de Sud se suprapune extremităţilor sudice ale Podişului Deccan şi câmpiilor costale Malabar şi Coromandel şi cuprinde o serie de oraşe dens populate şi cu activităţi economice diverse. Ahmadabad-Vadodara (prelucrarea petrolului. citrice) dar şi culturile de orez din câmpiile costale. chimică). Printre activităţile industriale (localizate în lungul braţului Hooghly) se remarcă industria iutei. de celuloză şi hârtie şi al industriei chimice). automobile sau prelucrarea petrolului în avanportul Haldia. Cochin (construcţii de maşini. prod. Editura de stat pentru literatură şi politică. Vishakhapatnam (important centru industrial-construcţii de nave.

Bucureşti. 39 . vol. Istoria culturii şi civilizaţiei. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.I. De la Bhārata la Gandhi. istorie şi cultură indiană.Mihai Martiş (1987). civilizaţie. Bucureşti. Ovidiu Drimba (1985). Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful