ao DESMOND MORRIS bel 160 ISBN 973 ~ 45 - 0017 ~ 1(Cupena Mlucea DEAN ISBN: 973.48-0017-1 INTRODUCERE Exist 6 suti nouizest gi trei de specii de maimufe mn Vials, unele cu coads, altele fara, O suts nowdzeel si. doud dlintre ele sine acoperite ca par. Exceptie face o maimutd fgoala, aulonunita HOMO SAPIENS. Aceesta specie neo- bignuita si foarte reusta igi petrece o bund pare. din timp examinindusi mobilusle superioare i tot ata timp igno- Shdurgcle it mod studiat pe‘cele fmdamentale- Ese minds cat are cel mal mare ereierintre tate primatele, dar inceares fa ascunda faptul ea are si cel mai mare penis, preferind. si aconde accasti|onoare putemicel gorile, Este 0 malmutz intens YYoeala, eu un acut sim al explorii, care suprapopuleaz pla- neta, sé ests timpul.si-i examindm eomportamental. En simt zoology iar maimuts goald este un animal, Ea esto prin urmare un, vinat frumos.pentru tocul mei si refuz. 33.0 Iai evit, pur $i simpli, numal pentru ei uncle din modelele Sale comportamentale sit eeva mal complexe 41 impresionai te, Scura mea este ca, desi dovenit atit de erudit, HOMO i goal; dobindind’ mobili noi, elevate, cl nu si-a pierdut nicl unul din cele vechi, pimin~ ei, Acca rvotes ade o arse fn de Yc sale impulsuri kau ingofit milioane de ani, cvle nol doar citevs nil cel mult ~ i nu exista rio speranga de a se lepida rapid db masa gets sculls dea gl egal 8 wee evolutiy. Elat fi un animal cu mult miai pufine grt si muilt ‘maj realizat daca pur si simply ar privi in fad acest Expt Probabil ca aich poste Yeni un ajutor din, partea zoologulul ‘Una dintre caractensticile cele: mai civdate ale studitfor anierioare asupra comportamentului maimujei goale este, ca acestea su evita aproape intotdeauma cvidentul, Primi antro- Pologi s-au precipitat spre tot felul de colturi neverosimile ale 11 tuumest despre: arn ric tlle muerte A Ge ope cra er. ev fala afel Fu Uptoie uintae Cespre Beare ob tmiperesher,Nntemele stra de rien, stale vay Ehtatt oe ocr ibe pou ons mek meri ca gc Eri fost de'o ionani fundamen sn comportanentul Teste nostra ca lwag, Memes witytanal Ge acest tere tan a ws dengan exter de mierestin east d& val Fours ah ¢e prpoas itnpix unc eld Wr roe tasimae geste itn peat a perspective dn yung de ede cull, kay denvalt ot de dope de nor Tot etlua made tse amore fs 9s nye la 0 prt social wots, Cees cena nes sus Ee Sire ot ceva dese conpomamental apscie al maieor fale tpi, ‘Aveals be rime ace nap eraminaret modellor corprtxatale vomne, prop rior tembor hsm east a eultrlor mafore ~ apecmenete rece Nout princiale are apreura, repress vast mao tate Din puncte vedere logic sce este singural tod tas shore ben por me a Tog te si vets at adece aurea cx propurl sile wibsl, ‘imple din pet de vedere af thnalopie. seals mil proape de iueeal robe’ dest membry ehizwafor avant, Ex fim cr mene ssa Granite tabale simple care tates ile moare msn pram, ch doa desconsiderste rit {a adovare prive ie exits dem ean: aL soils te i esenjao specie exploratote 1 ice sovietate Ste ou a reugit fa wtyere aequtt iirdn anuine. Sens “a mets peo cle grein inmpat Peva ae in loc, cova eave increas contra teimelr Fret ae spl neni umes ino Cacti eae Frimtl snropolog: eau muda fe scete tant a pes Ufa aces vasaar cre au bart prog xu prpurilor respec five Ee, prin tare, pimejdos& liza sexe Informal a bara penn once schema Renerls compartment nostra age iis phan din conta a ras ma de cast sau axat pe StU clince asuprs 7 inenelor da divest evolutive principals. Ault in primes for ote, desi fara w suc Je lpea de ole x informatie antropo™ lopice a tele o tendita nefits india care ss igastra, pt stipice sh de neyeusive ines ap tarat coneluzie st, im sida desendentet lor din directa evahtivd papi: Wi nad ieviotd spine mae see uate ini oareare maura, Daca ar fot dv santos ‘ist st pra urmane ph mt arf trebut pelea Is ps tian av ar fe comet bogiea oct de infor: imal et acestorn, Inca @ eth ne Gores stint Yalourea ane ert. ane ato cummere around xterm de imports tape tw ete Medel moans Somportamenate se pot pra. Cur angi inte Incerarer de stay ontrafundamerial logics» specie nasste, ex ine, ni exe itcept sve puna uh ated prea mare pe primele descope ne sewopotogiel 3 ale pate (Treble 4 aug Ca stain Setepologe ath aie se schints, rapa Mullt enero, mederny tn wesc dome resume Hache prinson invert $1 itera tat ma mul ne stun anupra nr nigh, santo ‘Aa cm 4 ekprnan rece on cetctuor, “A aera earl imaites lor Neca repezit usps anhmalior 3 de aa ieumt ncepem. yi ah ie, a. necomeentary emt supra normal) Rietoda pe cate propam 0 wlzez im aceasta cae ish extrge material tin get surse principales (1) informatie espe ecutl nosey fmtate de Care paleonolog atate pe losle 31 pe lle ramagie ae sramostor nest ancesval &5 informatie de are dispnem ain ude de eologie com Darativa ssupraconporsmentstisnimatlon, baste fe oer Yat detains asopre une game ag de speci de animale special ridele este cele msl apropitte existent ica, Mamie cu fare conde (7 ifermate cae pot poe fap la cap sin observer siapla dtecta a modeelor com. fotamentale de Pant cele mal comin tutor spevimenclor ‘patinind dretii evlitive puineipale in cure Contemporane tore ale ns mal mle goal. ‘Dao propontilor acest sarin ft cesta. ot se simplifies el cnrecore: Modes pr cae Yl fealiea acest Iucr este de a ignors in bund. pare ras etaliaye be tobmclogie’ 4 ais exprintba pris cuviate, 9 We ma concentra in shih apa acelor spec ae weil noaste Cate an coresponen evident a alle special cum Sin fnies, lens person somnul, Idierae, ipese chee 3 lagrijes yetui Pusa fa acesor probleme fundamentals, cum rescioneszt maimuts goals? Care satrevttile sale _im/eomparatie ct cele ale ator mimute vit sau fara couda? Iw ce aspect particular este ea unica si curn se Teaga ciudateniile sale de isoria @ evolutiva spectal: TAbordind aveste probleme ami dau. seama ca. eo rise ss ofensez 9 serie de oament. Sint unit vare ap prefera sa nus ‘comemple proprile eur animale: Acestia pot eonsidera ea am degrada spect nosstrapuinind-o'1n diseutie mn termenit aspri, Pfopri animalor, kar ny pot decit Sai asigur &4 nu aceasta imi Este intentia. Sint alti Care vor avea un tesentiment fal de force Invadare de catre un zoolog a arenei specialtati lor. Dar tere cu acest mod de abordare poate fi de mare valoare si Gi, offcire Far A neajunsurile, va arunca o lumina noua (51 trun anit fel neasteptata) supra naturii complexe a extra- ‘ontinare! aoaste: specti MULTUMIRI ACEASTA cute se adteseazsi unui public larg si de acces sursele de referinta nu au fost eitate in text, A fi facut acest Jer ar fi insernnat a £1 ripe curgerea cuvintelor si aceasta este 6 practi ce se polriveste numal unei tucrati mai tehnice, Dar pe parcursil intocmirii volumlui de fats sau facut reteini ta Inulte luerani si arti stralucite si ar ft nedrept sie} prezentam fri a yecunoasteajutorul lor pretios. La sfiryitul eatii am inelus ‘9 -anexa pe eapitole ce pune in relaie subieetele trate cu prin- tipalele surse de referins. Aceasts anexa este apo) urmath de + 0 bibliografie selectiva cu referinte detaliate ‘As dori de asemenea si-mi exprim indatorarea si recu nostinta fata de numerosi colegi si prieteni cafe mau ajutat, direct i indirect, prin discuti, covespondent i in multe alte felon. Print acestia se mumara tndeosebj urmatori: de. An~ thony Ambrose, dl, David Attenborough, dr. David Blest dr. N.G. Blurton-Jones, dr. John Bowlby, dr. Hilda Bruce, tr. Richard Coss, dr. Richard Davenport. de. Alisdair Fraser, profesor J.H, Fremlin, profesor Robin Fox, baronesa Jane. van Linvick-Goodall, dr. ‘Fac Hall, profesor Sir Alister Hardy, profesor Harry Harlow, dena Mary Haynes, dr. Jan van Hoff, Sir Julian Huxley, ders Devra Kleiman, dr. Paul Leyhausen, Gr. Lewis Lipsitt, d-ra Caroline Loizos, profesor Konrad Lorena, de.” Malcolm Lyall-Watson, dr. Gilber Manley, dr, Isaac Marks, dl. Tom Maschler, de. L. Hartson Matthews, na Ramona Moris, dr. John Napier, dra Casoline Nicolson, dr, Kenneth Oakley, dr. Frances Reynolds, dr. Yemon Reynolds, onarabila Mitiam Rothschild, d-na Claire Russel,de W.MS. Russell, dr. George Schaller, dt. John § tds Lionel Tiger. profesor Niko Tinbergen, dl. Ronald Wehster, ide. Wolfgang Wicker si profesor John Yudkin. Ma grabese sa adaug ca includerea unui nume i aeasts Tisia mu inseamms neaparat ca persouns respectiva este de ‘cord eu punctele mele de: vedere asa cum sint exprimte a In aceasta carte APITOLUL UU ORIGIN] oologica pe care se afla 0 etcheta eare spune, Aces animal ete mt ppentct stinfa’, Inaunbrl cast sao mics veverita. Are Picloare negre 3} grovine din Afvea. Pix. acum ow Sa mai Bist wil 0 veveria cu piejoare negre pe ace continent. Nurse atte nimic despre ex. Nu. are ri Benin Zo0log e8 fepfezinta 0. provocate imediata, Ce anume din modul of de via 9 facto wien? Cum cifers ea ae celelaltetrei swe saizei yt gave de speci: de veverite in Siete dejn cumoscute 9) descvise? Camva, intrain pune’ din ‘evolutia familiei veveritelor, siramogii acestui animal trebuie ‘cks-au despris de cella sau stabil ea populate care se reproduce independent. Ce anime din meditl ieonjuraror a facut posits ieolaes lor cu forma uu de viata? Nous ten dint trebuie xa, fi inceput la seare mica, cuun. grapde veve= Tite dinw-o anumita 2063 c8 se ransformau tepia! st deveneau mai bine adaptate (a copditile specifce de acolo, Dar in aceasta etap ele af mal fl pututsnea sa ge corcensca cw rele lor din apropiere. Nowa forma arf) avut wi usor avanta) In regiunea et special, dar naar fi fost mal mult dito rasa a speciet cle baza si ar fi putut fi mghitita, reabsorbita in directia volutiva prinipali in ance moment. Daca, cu ecerea timp iui, noile veverite sar 1 perfectionat din’ce sn ce mat mult adaptarea lt mediul lor particular, ar fi susit in cele din ura: momentul cmd ar (fost avantajos pent ele 43 se izateze de posibila contaminare cu vecinit. In aceasta eapa comport Thentul lor social st sexual ar fi sufert modifican specie, ofcirea eu alte fel de veveicedevenind improbabita sin ‘cole din ure imposibils. La mgepat, anatomia lor poate sa se schimbe si-sa fie mai adecvata hranei speciale 4 tinucului, dar Ww‘ol tirziu instinetul tor de imperechere si infitisarea lor exte- fiowri sar modificat si ele, asigunndu-se aoetia mumel Pent peravhi de noul tip. fn fied, ur M-aparut G noua specie, Qeparath si deosebita, o forma, unlea de viata, ural el sue sect 31 sapteles tip de veverita ‘Cind ne ‘itam IN yeverita noastra neientificata din cusca iin yodina-roologie, nu pitem dec a ghicim actste enuri ‘Singur! Iucru de care putem sa fim sigur este-c8 petele de pe bilana ei ~piciouele negre — indica fapral ca. este v forma now, Dar acestes sint numal simptomele, eruptia care dt tunui doctor un indi despre oats pacientului sau. Cash Infefegem ca adevarat noua specie, trebuie $3 utiliza indie je doar ca punct de plecae, care sa ne spunac# aici este "icetul_ Aim putea fncerea si ghieim stor jar acest lucru ar fi indraznet yi periculox Tn Shin Yom incepe modest prin a4 pune @ etichets simpli fevidenta: 0. vom num) veverifa aftieana eo pleioare: negte: ‘Aci itbute 8 observa 91 sa tinem evident fecal aspect 8 comporcamernul st structuri sale yi sa vedem cum lft de, Siu se aeenina ed, alle veverite Apo, putin ite putin, i nul yivipa povested. Magee avant pe cave 1 avem cind stem asemenea ani gle este Gx no| maine mw sitet veverite ew piioiare ne =iaph cae ne obliga lao atitudine de umilints ce sta. bine investigate stiifice. Cn de dliferite sim lacrarite, it de Ceasperant de diferte, cind incercam sa studiem animalul lubian. Chiat si pene zoology care ese bigmut sa cumeas stialul animal, este diel sa evite aroganta. implicant sutbective: Puen) incerea. i depaim avest Ivers, mt-0 oy je masts, sbordind fants uamana wv tod deliberat st cam Twn s¢ctn ae 0 alts speci 0 forma chidata de viata pe nasi de diseeti@. in agteptarea wnaliae’. Cam, putean incepe? Cai ls vevenia cea now, pulem incepe prt 8.0 compara ‘alte speci cite para fi cele: ma indexproape mrudite: Dus Aint. ttn, chi, SF dierite alle rssiton anatonvie, este ev ent un soi de primata, dar de-an tp toane eiudat. Cit anume de eiudat devine clarcind intindem, re an sir hung, picile cekor fo sulu nouazeot st dou de speci actuale de radimute Cu sh fara coada, iar spot incercum sa introducemt 6 undevicintran punet sdeyat wn ubeasta hing seri, Orne 0 ppanem, pare a ni-yavea focul. In cele din usm ne. simtim Inslemati st a6eeaim chiar ka un eapat al sill dé pei, Andi dup pieile mritor msimuge furs coud cum sinc cime Jranzsul si gorla. Chiarstsicl ese'cu tut nepotrivita. Piciow Male rl, ate sin ora scr, ar Label pion felor stot cam ciuidae, In mod clar aveusa’ specie: de primate she: dezvoltat tpt de locomotie:special care ix. mo Trina de:huzu, Dur mt este 0 coracteistica ce sare in och pielea este de fapy nescoperita. Cu esceptia smocurlor de par Vinibile de pe cap, de la subsuoara si din jurul orginslor geni- fale, suprafalw prliv ¢ complet expuss. Cind se face compa tafia cv alle speeii de primate, contrast este izbitor, Adeva Hele speci de mum cu sau fora coal au mc ortium de piole neacoperite pe noakla, pe full, pe piept, dar Eri odie cette cs nouscn 9 doc de spec pw exists ceva care sa se apropie macar dé condita umand. In Madiut acesta st tara alte investgatt. este justficat so numimn dceasta noua specie "maimula goala". Est denunmure sinipla, ddeseriptiva, bezati pe 0 abservatie simpla, ote nu face nei @ Afimnatie speciala. Poste ca e8 ne vi ajula sane pastrim Simul proportied si s4'ne meofine obiectivitstea Hesbindunse latest specimen cide rain wimit de semnificatia trasatuilor sale unice, 2oolagul trebuié sa inveap ‘Heum sa faca compasatii. Unde in alta parte este miditatea la ‘mate pret? Celelalte primate nu sint de nici un ajutor, ees ex insewmna ca (rebuie ciuta. undeva mai depane. © rapide necere in revista a inuegii game de mamifere actusle dover dest meat cee wn email de Legte de sera for protestor de blana si cu foarte putine din cele 4257 de {i existente av gasit nimerit s+! abandoneze. Spre deosebire fle straosit lor reptile, manievele au dobindit un mare avan- 1a) Hizilogic find capable si-si mentina o temperatira. a cor Pului constants, rifeatd, Aceasta menting In form, pentru performante optime, delicata masinarie a proceselor din. cory. Nu este o proprietae care si fle pust in peril sau desconsi- ddorata ca usurints. Mijloasele de control asupra temperaturit sint de Yitald i © haing groasa, parcasi, czolatoare aca evident wn rol major m.oprirea piererit de edlduri. [x lwnina inensa # soarelul, ea impiediea de asemenes supra. ‘linea 94 deteriorarea pielif cx ware a expunerit directe Ix razele sowrelui, Dact parul tebuie sa dispard, atunci categoric UWebule sb existe un motiv foarte putemic papiru a renunta fx ‘ol, Cu putine exeepti, acest pas desisiv 2 fost cut numal ‘ind mamiferele s-au lansatintrun mediv complet nex, Mami-forte aburatoae, ili, nu webuit st dezgoleas aril, jar sau pastrat aspectul pros in fet si cu gret pot fi sc0- tite b specie nuda) Mamifersle care tec in vruine ian reds in eiteva cazuri~ cinita fara blana, fumicarul afican $1 tatu, de exemplu — acoperamiotul par, Maniferete acy tice, cam sint balenee, delfinii, marswini, dogongii, lamantinis si hipopotamii, sau pierdut 31 ele blana ca parte 2 vei aivetit generale de evotutie. Dar pentru toate mamifercle tat obisnue ce traiese Ia suprafat, fie cd alearga de colo psa Colo pe 20h fle cae cars prin vegetal aborcoa, plea Scoperitd dé un par des reprezinta regula de baza. Lasind deo- ‘parte acei giganti anormal de gel, rinoceri gi clefantit care 4u probleme de incalzire i racorire specifice Lor). maimuts oala este unica, deosebita prin nuditatea ei de toate eelelalte mii de specii de mamifere cu par scurt. cu par lung sau cu bana, care tiiese pe useat. ‘in’ acest punet zoologul este nevoit sa conchida ca, fie ea ave de face cu un mamifer care traieste in Vizuina sau cu tin rmamifer acvatc, fie ca exista ceva foarte ciudat, cu adevarat a maimutel goste. nainte de a porn la drain pentru a observa animalulin forma sa din zilele moaste Brio! fac care uebuie facut prin urmare exe se some fim trecutul 1 sa-i examinam eit mai siramosih Imediati. Poate ca prin examinarea fosilelor sta ator ramasite Si prin observarea celor mai apropiate rude actuale, vom putea ‘Obtine un fel de tablow asupra a-ceea ce sea Intimplat atunct ‘and acest now tip de primata a aparut sia indepattat de Bro sill familiekprivttelor Ar Ia prea malt timp: pentru a prezenta aici saate micile feagmente de davest care scan adunat ed trada in secolul tre: cat fn chim vm costes cara tot 2 fot a pliita st vom. rezams pur si simplu concluzile ce se {elac, combined intrmate proverte din manca paleo. logitor.aflatt im permanent esttare de fosile, cu faptele au- nate de etologl, care au observat cu rabdare maimutele. ‘Grupal de primate caruis apartioe maimuta noastra goals a apart itil din-neamul insectivorelor primitive. Aceste ‘mamifere timpurit era creaturh mici, insignifiante, care fugeatt nervoase de colo-colo la adupostul padurlor, tn timp ce stve= ‘anele reptile dominay seena in tumea animalelor. tove optaeci Sisincizeei de muiligane de ani im unm. dupa. incheerea ruses a mail ere teptillor, aceste mici mincatoare de insecte au inceput st se aventureze in afara, in teritaié noi, AAcolo s-au raspindit sis-au dezvoltat enue forme ciudate. Upete au devent incase de planet sau spat vzsine sub paint penira sigurants, alors fen crescut piciowe: lungi adevarate picioroange cu care sa fuga din fata duymanilor, ‘Akvele au devenit ucigasi cu gheare lungi, cu dinti ascutitt Bes pinnacle ple ablcaers priser sen, clmpol deschis era inca o data un cmp de hipta. Intre timp, dinire subsezvoltate, cele cu picioare mici se fagotau inca de siguranfa oferita de vegetal de padure. Pro- fese se faceau shaici. Vechile mincatoare de insecte au ince- fl sari latgeaxca dicta si si-si rtzolve problemele digestive {ezultate din devorarea fuctelor. nucle. bacelor, mugurilor si frunzelor. Pe mavura ce 2 evoluat i cele mai primitive forme de primace. vederea li s-a imbunatatit, ochi avansind spre partea frontala 3 fete, iar mlinile i sau modificat pentru 3pucarea hranei. Cu o vedere tridimensionala, eu manevrabili- {atca membrelor si prin cresterea treptatd a volumului creie- rului ele au mceput ssi domine din ce in ce. mai mult lumea arboricola indva, inte douazeci si cine gi weizeci si cinci de mili- cane de ani in uma, aceste pre-malmule theepusers deja si evolueze in maimute propriv-ise, Incepeau sass dezvotte cozi angi, pentra echilibeare iar corpul le erestea considerabil in imensiuni, Uinele erau pe cale de a deveni specialiste in Imincatul franzefor. dar majotitatea isi pastraw un regim larg, ‘mix. Cu trecerea tieypl, unele din sceste creatunt asems- rstoare maimotelor au devenit mai mari si mai grele. In loc i ‘mat fuga si sa mal-sara au. recut la bracare ~trecerea unei ‘wind peste cealalta In lungul crengilor din pariea de jos a arborilor. Cozile au devenit demodate. de dimensiuni ‘man. desi le facea mai greoaie in copaci, le facea sa aconde mai pofina atentie atacunior veite de pe’ so. CChiar si aga, im acest stadii—faza maimules firs coads— craw multe argimente in favoarea nerenuntarit la confortul luxuriant si a culesul ugor din padurea lor edenica.. Numai daca medial le-ar da un brinci violent spre marile spafit des ‘hise a 1 probabil ca ele sa se mute. Spre deosebire de primit exploratori mamiferi, ele se specializasera In traiul in padure- Milioane de ani de dezvolare trecusers pentru perfectiona- ses secs airocall» padi, i daca fi fost plece scum ar fi webuit si ine in competife eu (scum deja) foarte ”foc, rantegindsi tructele $1 Si asa sa facut co au rama vazmdu-si tn Linie de treburile (or. ‘Trebulie secentist cd aeeasti disectie & anaitntelor Fara cia + desvoltat tintin mot sow alt nama In Lume Veche. Matmutele eu eosdg se deevaltsert Separate» specie trborteala ait in Lamea Veche ot stm Lumet Nout dar Tamura americana primatelor na cunescut nici frat tnuimutel fara coada. Wy Lumea Veche. pe de allt parte. mar mutt Tar coada ancetale se Bonen forpnde eo Sap fats mos de pace din Ati de Vest a eapat pam m ‘Nabe de Sui eat fo veto Aves raniasiale aces der eat pa ve to porile iw Affca sifoni 3 ung re ete de xt mes xe ain isa mee, Pate hs figs a Cpa Ce itt maimfle eel!” Dp ite stim, tims Incepo oa tate mporivs lors foment dat seilm ‘eo Cincizet de iloune. deus citelle Tor de Pathite ne redunesers eon ca marime. bfsimutele fra coud Arcestole au fost ite su fas oa din ga ie ea a et si'se age de eceu ve rimicese din vechle for camine din Faure cs istean ses aprogpe bibl, a Weta st fac fa Expulzarh din Gradine Ralls Stamos cmpanzclon p= fer, ahonitor 3 urangutanloe sacramroral de media Lor Se unc incon nan for ft seeds Stason elie lice maimue fra Coal suprvieuitoare — mamuta goals — Su patrins in afara, aa purist pac ta areata competi eu doje efcient adarateleTocuioare ale slut. ya o treaba sscans, dar tn mitered sees M evolu & merita dn pin, Povester siceesulul miimutet goale de aici tncolo exe bine Caneseuta dun seu ret vs pine ine, doar tate vital st se pratrere im minfe evenimetle care a urmst, fia ‘rem sa ajumgem lao ineogere abvectiva s compora: trontulel seal al Scie Pus fata unui now med, stam NOR aveau a per spectiva sumbra. Bt tebuiay sau sa devi? Uigae mat un Geet camivorel cin timpunie staveehy sa 8 4urgs sa pasca mal bine deci esvorle din ssi timpun. Nor stim fstazi cman fel suceatl fost in smbele sensurs dar riculuta tate Yeche de numa teva mie, i sic este ry orb de miljoane le ani. Bxploutaren specializari a viet Pntelor in simp deschis era peste putinia situmosilor nostri tincestrat sf Mebuit x4 ayepte dezveltaren teliellor avansate fle Umpurilor siodeme. Sistenul digestiv necesar pentru 0 lalcerine directs a yestrselor de brant ale payunilor lipsea Dieta de padre bazats pe frurte $1 alune pugea M7 alata la diets Bazata pe radacini si bulbs, 1a nivelul solului, dar Timitarite erau kevere. In foe et se aninde lees a expat Ae ramus duo fructs coups sf suculenta, maint fees, ‘aitatoare de legione, arf fos nevoits s9 naire $s svring Gefir in pmsl tare pentru pretioasa era Vechea Sa dieta de padre, totus, nu era sleatuits in mite ime din frvcte sh alune. Proteinele animale erau fara moi tie mare imporunta penirw ea. Se tigea de altel din rear Inseesivorelor si edmtinuarborico} al strimosilor Husese tntot jeauna boar’ im insecte. Gindacii suculenti, ovale, puii worat din euiburi, brotaceli si reptilele mich era toate rauiote entra moara sa. Ba mai mult, ele qu punea mari probleme sistemulut sau dipesty desl de generalizat. 40. la Hivelul solwlui sesasta sursa de hrana nu era citi de putin sibsents $1 nimie mu a impiedica sisi spareasea aecesta parte & ticle La inceput, ea nus fost_un aaversar pe Musura \igasulut profesionist din Lumex eamivorelor. Chis si 0 mica angusta, a sa el mat vorbim deo pisich mare, 0. ples witige $i cide. Dar efau animale tinete de tot telul, cele heajutorate sa cele bolnave, numai bune de inhafst si primul pas pe calea hranirit pe scara larga ex came a fost uyor. Tro- Hele aevarat mar tui era zeae cu pio ng xen picioroange, gata a 0 Iva la fuga, intro clipa, cu viteze tie rept! toposiblle: Acimalele copitie, adevarste cima {de protein i depageau posibiliatle se actin. Gu acess sjtngem Ie aproximsaiy wks milion de a al istoriet ancestale'a maimutel poate si la. serie de dislocan si ‘iezvoltan (ot mai dramatice. Sau tnvplat mal mate luca ‘deodata, si este important a se congtentiza nest Tucra. Dee cele trai miuive or, iad se spune povesten, partite e| separate sim pezentate ca si cind un progres major 2 condus (a un alc, dar cost lueru induce in eroar. Msimutele ancestrale care waiau ia nivelut solului aveau deja un ereier mare si evoluat. Aveau ‘ochi mari si mii care apucau bine. Ca primate aveau, inevi- abil, un onrecare grad de organizare sociala. O data et pres- inca pitemica exereitata asipra lor de asi spon indrizneala "I ude ntl au ines uh I cts, \-clstigat in verisltate ~ al, devenic atergatoare mal rapide, ‘a tunes Mili {r'-2u liberate sare locomoroare 24 devenit sustinutgare puternice, eficiente, de arme. Creierul esa devenit mai complex — mua fteligent, mat rapid In Tuazea dsejziilor. Aveste luerunt ou aw urmat unl dupe alla intro Sivecesiune majond, prestabilita ele ay ifort impreun, un progres infim facindu-se mai int inte-o dleetie si apor te ceajalta, fecare impulsionind: 0 pe cealata, fra pe vale a se fornia 6 maimita-vinator, © maimmits-ucigas- ‘Sar putea argument ei evolutia ay punut faveriza un as ma putin radical in sensul dezvoltarit uni ucigas mai apropiat de pisica say de eine, wn feb de maimuta-pisiea sau ja-eiine, prin simplul proces al manini dinilor si unghi- ior pentru a le transforma in arme sillatice de genul coltitor si al ghearelor, Dar aceasta ar fi pus misimufa-de-sol ancestral competitic dirscta cu deja foarte spexialzatii eigash plsic| i chgi, Ar fT insemnat sa inlre in competitie cu acestia in ondiite inypuse de ei, iar rezultatul ef fost fird Indias dezastruos pentry pritatele in disculie. (Dupa elle cunoastem, ‘acest Jucra poate si se f indimplat efectiv st su fi Tost un eee ait de mare incit dovezite 1 ni mai fi fost descopente:) In schimb, problems a fost sbordats complet difet, fofosindi-se " ile in locul calor naturale, sia dat rezultae, Pasi unnacora fost de la folasived unelielor le conteo res acestora yi simulta eu ace fe Sea bur tati tehnicile de vinatoare, nu num in privinta armelor, e131 In Ces a comperari sociale,’ Maimutele-viator ina n hails x, pe masta ce tehnicle lor de x weide se smbunatatead, [ae Ibunatitea si modul de organizare social, Luly adh in ht ca esfasumat, dar maimuta-vinatoravea teja un exe mult mai bu decal uni up si putes fotos i probleme de x ‘in ce mal complexe. Dezvoltarea ereenuli & facut un pas insite in esenta era vorba de-un grup de vinitoare alestuit din rmasculi, Femelele erau prea ocupute cu cresterea genetatiel finere pentru a msi putes si josce x x0 major In Urmiricea si prindetes prazii, Pe musura ce complexitatea vinatorii a cs femela. Peste toate acestes erau obligatiile, mult mai Rea~ tru parinli, fata de. odraslele care crogteautincet, ‘Trebuls. doz sclet ym conperaaent past, tx mducre manly ‘ipante ave’ wana ayn ‘at uy Senos pen in cpl putemic. ‘Lulod aceasta sidatle ea punet de pomire. putem yedea acum cum ae luc a doors nea; Masi Bela 4 buit-sa-si dezvolte cspacitatea, de. a se indrigosti, pentru a se

You might also like

• Mills ImagSoc p126 181cap4 5

  

  Document28 pages

  Mills ImagSoc p126 181cap4 5

  Darabaneanu Dragos

  No ratings yet
• Mills ImagSoc p4 58cap1

  

  Document27 pages

  Mills ImagSoc p4 58cap1

  Darabaneanu Dragos

  No ratings yet
• Subiect Licenta Ru

  

  Document2 pages

  Subiect Licenta Ru

  Darabaneanu Dragos

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Selectiuni Etnicitate

  

  Document3 pages

  Selectiuni Etnicitate

  Darabaneanu Dragos

  No ratings yet
• Bibliografie Relatii Publice

  

  Document1 page

  Bibliografie Relatii Publice

  Darabaneanu Dragos

  No ratings yet
• Locul Şi Rolul Asistentului Social În Comunitatea Rurală

  

  Document1 page

  Locul Şi Rolul Asistentului Social În Comunitatea Rurală

  Darabaneanu Dragos

  0% (1)
• SOCIOLOGIE Generala An1

  

  Document3 pages

  SOCIOLOGIE Generala An1

  Darabaneanu Dragos

  No ratings yet
• Referat Necesitate SAS3.05.2018

  

  Document1 page

  Referat Necesitate SAS3.05.2018

  Darabaneanu Dragos

  No ratings yet
• Artterapia

  

  Document3 pages

  Artterapia

  Darabaneanu Dragos

  No ratings yet
• Comunicare Interc - Subiecte

  

  Document2 pages

  Comunicare Interc - Subiecte

  Darabaneanu Dragos

  No ratings yet
• Caiet Seminar Hatos

  

  Document70 pages

  Caiet Seminar Hatos

  Darabaneanu Dragos

  No ratings yet
• A6.3 Lista SURSE Bibliografice

  

  Document1 page

  A6.3 Lista SURSE Bibliografice

  Darabaneanu Dragos

  No ratings yet
• Fisa Promovarea Imaginii Comunicare InSS Darabaneanu

  

  Document4 pages

  Fisa Promovarea Imaginii Comunicare InSS Darabaneanu

  Darabaneanu Dragos

  No ratings yet
• Chestionar Gradina Zoologica

  

  Document1 page

  Chestionar Gradina Zoologica

  Darabaneanu Dragos

  No ratings yet
• Chestionar Vanatoare

  

  Document1 page

  Chestionar Vanatoare

  Darabaneanu Dragos

  No ratings yet
• Tipologia Votului

  

  Document2 pages

  Tipologia Votului

  Darabaneanu Dragos

  No ratings yet
• Analiza Electorala

  

  Document185 pages

  Analiza Electorala

  paperplanes89

  100% (1)