'23*

c
H

MARELE

DICflONAR GEOGRAFIC
AL

ROMINIEI

' .. .
-^ •

MctUmar (itogrnflc. Vol. IV.

61*75. Mortl*

f)

*
Digitized by VjOOQ IC
Digitized by VjOOQ IC
M
SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMlNA
FUND ATA LA 15 IUNIE 1875

RECUNUSCUTA DREPT INSTITL'TIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN 20 FEBRUAR1E 1897

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMINIEI
alcAtuit $i prelucrat dupa dictionarele partiale pe judete
DE

GEORGE I0AN LAHOVARI

PRE$EDINTE AL INALTEI CUKJI DE COMPTURI,
PRE^EIMNTE AL SOCIETAfll PENTRU lNVA'fATURA POPORULUI ROM1n,
SECRETAR GENERAL AL SOCIETA?!! GEOGRAFICE ROMlNE

GENERAL C. I. BRATIANU GRIGORE G. TOCILESCU

SUB-§EF AL STATULUIMAJOR GENERAL, MEMBRU AL ACADEMIEI ROMtNE,
DIRECTOR PROKESOR UNIVERSITAR.
AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI DIRECTOR AL MUZEULU1 NATIONAL DE ANT1CH1TATI

VOLUMUL IV.

BUCURE§TI
STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZE1, 59

1901

Digitized by VjOOQ IC
.LIS

Digitized by VjOOQ IC
T^-^V- To

(9L - Sra ^^
&-S-&

MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC

AL ROMINIE1

Iablani^a, com. rur. $i sat, in com. sunt: Balauru), Iepurele, Iacob-Mog, movil&y jud. Tul-
jud. Mehedin{i, pi. Dumbrava, Vulturul, Batovul, Sculele $i cea, situate in partea centrala
la 35 kil. de ora^ul T.-Severin, Geanta. a plS?ei Tulcea, §i cea dc S.
situata pe dou& dealurl §i o Dealurl mai insemnate sunt: a com. rur. Malcoci a$ezat£ ;

vale ?i m&rginindu-se la E. Cuca-luI-R&doI, Dealul-Malinu- pe muchea Dealulul-Mare, arc

cu com. Podul-Grosulul, la S. lul, Boca $i Sculele. o inal^ime de 148 m., domi-
cu com. Padina-Mare $i Padina- V&i : Iablani{a $i Boca, pe care nind asupra vailor Sari-Ghiol $i
Mic&; la V., cu com. Paroina- curge piriul Iablani^a $i care Valea-Mare, asupra satulul Mal-
Mare $i la N., cu comuna Stig- se une?te cu apa Podul Gro- coci ?i drumulul comunal Mal-
ni{a. sulul, la locul numit Podul- coci- Agi-Ghiol; este naturala $i

Satul forraeaza comuna cu Iablani{el. La V. com., la o de- acoperita cu verdea^a.

mahalalele: Dose$ti $i fa^a, a- pirtare de 1 kil., se afla fin-

vind 1600 locuitorl, locuind in tina numita Po$ta, pe unde se Iacob (Piscul-lul-), pise, in com.
300 case. cunoa?te olacul vechiu. rur. Govodarva, pi. Motrul-d.-s.,

Locuitorii poseda : 70 plugurl, jud. Mehedinji. Aci se afla ur-

165 care cu bol, 26 caru^e cu Iacob (Dealul-lui-), deal, in jud. mele unel vechi ceta^I romane.
cal ; 70 stupl cu albine. Tulcea, pi. MScin, pe teritoriul Se afla pe partea dreapta a pi-
Are : o $osea comunala care com. rur. Turcoaia; este deal riulul Govodarva ?i in apropi-
o leag& de com. Orevija $i Pa- fara legftturl cu vre-un alt deal, ere de $osea.
roina-Mare o biserici, cu hra-
; a?ezat in partea de V. a pi. ?i

mul Sf. Gheorghe, deservit&de a com. care seintindela poalele Iacob-Suhat, girla, in jud. Tul-
2 preop $i 3 cintcirep o $coal&, ; sale de V. ; e denature stincoas&, cea, in partea de N. a pla$ei
condusS de un inva^&tor, fre- acoperit pe alocurea cu fine^e are ; Tulcea $i a com. rur. Mal-
cuentata de 26 elevl $i 3 eleve. o inal^ime de 336 m., care poarti coci, $i in partea de S.-V. a
Budgetul com. e de 3736 lei numele de Turcoaia, dominind placet Sulina $i a com. urb. Chi-
la venituii ?i de 2936 lei la asupra satulu! Turcoaia asupra , lia-Veche ; se desface din lacul
cheltuell. Dunarel $i asupra drumululju- Costin ; curge spre E. d'alungul
Contribuabili sunt 246. defean Macin-Satul-Nou-Ostrov malului nordic al grindulul Sti-
Vite : 690 vite marl cornutc, are ca prelungirl dealurile : Igli- pocul; trece pe ling& lacurile

330 bol, 60 cal, 700 01 ?i 600 $oara Mare, Igli?oara-Mica\ Ma- Costinciuc ?i Buciul, care se
rimatorl. nole $i Gorgova; este acoperit scurge in el, $i, dup& un curs
Cimpiile mai principale din j
cu fine^e $i pa$unl. de 12 kil., se plerde in intin-

Digitized by LiOOQ IC
 IACOBENI IAILA-DERE

sele stufaril de linga lacul Pe- Iacovile, sat, facind parte din com. iar populafia, compusa din Bul-
purnicul. rur. Madulari, pi. Cerna-d.-j., garl ?i RominI, este de 57 fa-

jud. Vilcea. Are o populate milii, sati 215 suflete. Prin el

Iacobeni, sat, in partea de E. de 202 locuitorl (102 barbaflf ?i trece drumul comunal Hasanlar-
a com. $ipotele, pi. Bahluiul, 1090 femei). Orta-Chioi.
jud. Ia?i, situat pe malul drept
al Jijiei, format din 2 catune : Iadul, vale, izvore^te de la E. Iaila-Bair, deal, in jud. Tulcea,
Iacobeni ?i Tomulejul, carl fac de com. Mioveni, pi. Riul-Doam- pi. Babadag, pe teritoriul com.
un trup, avind o populate de nel, jud. Muscei $i se varsa in urb. Babadag; se desface din
87 familii,sau 335 locuitorl. riul Arge^elul, pe malul sting. dealul Asmilar-Bair ; se intinde
Locuitoril din Tomuleful sunt spre E., avind o directiune ge-
statornici^I in anul 1880. Iaco- Iadulul (Gura-), toe izolat, in nerala de la S.-E. spre N.-E.,
beni este sat vechiu. jud. Buzau, com. Nehoia?ul, pe brazdind partea de N. a pla?el
Are o biserica zidita de un mo$ia Jari$tea, in poalele mun- ?i a com. ; lasa spre S. dea-
preot, Andrei. telul Cumpenile, unde se afla lulGhel-Tepe pe la poalele de ;

Vite sunt : 239 vite marl cor- o mul^ime de izvoare cu ape E. merge drumul judejean Ba-
nute, 30 cal, 723 01, 9 capre ?i minerale, exalind un miros sul- badag- Alibei-Chioi este de na- ;

75 rimatorf. furos, ce f-a determinat numirea. tura stincoasa; se ridica la 138

m., dominind satul Satul-Nou,
Iacobeni, deal, linga satul cu a- Iaga, toe, in jud. Bacau, pi. Taz- balta Topra-Chiopru ?i drumul

cela$I nume, com. §ipotele, pi. laul-d.-s., com. Buc$e$ti, situat judejean ; este acoperit cu pa-
Bahluiul, jud. Ia?i. la confluen^a piriulul Cernui cu durl ?i fine^e.

Tazlaul-Mare.
Iacobeni-Noi, sat, in partea de Iaila-Dere, piria, in jud. Tulcea
N.-V. a com. Dingeni, pi. Jijia, Iaguda-Ceair, vale, in jud. Con- pi. Macin. Izvore^te din poalele
jud. Boto^ani, pe coasta de deal, stanta, pi. Silistra-Noua, pe te- de V. ale dealulul Qubucluc-Bair
in dreapta Jijiet. S'a infiin^at la ritoriul com. rurale Almaliul se ; $i Orta-Bair, $i se indreapta mal

1879 cu noil improprietari^r pe desface din poalele de E. ale fntuu spre N.-V. ?i apol spre V.,
mo?ia statulul Iacobeni. Are o dealulul Sari-Me?ea-Bair ; se in- avind o directiune de la E.
suprafa^a de 436 hect. ale lo- dreaptaspre E., intr'o direcjiune spre V. ; trece prin partea de
cuitorilor $i o populate de 70 generala de la S.-V. spre N.E., N. a satulul Iaila, de unde ?i-a

familii, sau 264 suflete. mergind printre doua prelun- luat numeie; curge de la poa-
Numarui vitelor e de 1240: girl ale dealulul Sari-Me?ea-Bair, lele de N. ale dealulul Ortabui-
422 bol ?i vacl, 81 cal, 702 01, 35 carl poarta acela$I nume ; braz- rac $i Hasanlarulul, ?i, dupa un
porcl. deaza partea de N.-V. a pla^el curs de 12 km., se varsa in

In sat se afla : 1 circiuma, 2 $i pe cea de S.-E. a com. ; taie piriul Cerna, pe partea stin-

comercian^i $i 2 meseria^I. drumul judefean $i eel comunal ga, linga satul Satul-Nou, pe
ce duce de la Almaliul la Ese- care-1 uda prin mijloc. Braz-
Iacobeni-Vechi, sat, in centrul Chioi, $i, dupa un mers de 6 deaza partea de S. a pla^el, ?i

com. Dingeni, pi. Jijia, jud. Bo- kil., se deschide in valea piriu- pe cea de N. a comunel Satul-
to§ani, pe partea dreapta a Ji- lul Almaliul, numita BeilicCeair, Nou. Basinul sau, cu o intindere
jiei, cu o suprafa^a de 993 hect. ceva mal jos de locul numit Ci$- de 2400 hect, coprinde cite o
§i cu o populate de 50 fami- meaua-Ostrovenilor ; malul sau parte din teritoriul comunelor
lii, sau 250 suflete. Mo?ia este sting este acoperit cu vil. Satul-Noti $i Cirjelari, $i este
proprietatea Statulul. cuprins intre dealurile Hasanlar, :

Are o biserica facuta de lo- Iaila, sat, in jud. Tulcea, pi. Nia- Dijcadael-Bair, Ciuciuc-Cara, Or-
cuitorl $i deservitade 2 cintare^T. cin, catunul com. Cirjelarl, a- ta-ChioI, de-oparte, Carapcea ?i

$ezat in partea centrala a plfi^el Ac-Punar, de alta parte. Ca a-

Iacoboaia, piidure, in jud. Ba- $i cea de N. a com., la 12 kil. fluen^i are pc dreapta: Derea-
cau, pi. Siretul-d.-j., com. Ta- spre N. de re$edin{a, pe am- Ac-Punar, $i pe stinga Domus-
ma^i, cu o intindere de 28 hec- bele malurT ale vail Iaila-Dere. Culac. Maluriie sale sunt in ge-
tare. Intinderea sa este de 45 hect., neral ripoase, pana la conflu-

Digitized by Google
 IALOJITA IALOMIfA QUDEJ)

en{a cu piriul Domus-Culac. despre N . de com. Jilavele, mer- marginesc acest cimp in p&rfile

Pe valea luT merg drumurile co- ge spre E., trece prin valea piriu- de N.-S. si E., iar partea de
munale: Iaila-Satul-Nou, Ac-Pu- lul Sarata si pe la N. satulul Gir- V. formeaza o continuare a cim-
nar, Satul-Nou, Homurlar-faila. bovi, apol satul Grindul, de piilor din pi. CimpuluT si din ju-
unde se coboara spre N.E., des- de^ul Ilfov. Coasta de N. poarta
Ialoji^a, piruly in jud. Suceava, parfindu-se de judeful Braila pa- numirea de coasta Ialomi^ef, iar

com. Sarul-Dornet afluent ; al pi- na in dreptul satulul Murgeanca, cele despre E. si S., numat sim-
riului Calimanelul. unde teritoriul comuneT Cioara- pla numire de coasta.
Doicesti din jude^ul Braila, se Sunt in jude^, si cu deose-
Ialoji^ei (Virful-), piscul mun- coboara spre pSna in lacul S. bire pe cimpul B^ragan, multe
telul cu acest nume, intre com. Strachina, formind un cot in movile, artificial. Modul cum
$arul-Dorne!siBrosteni,jud. Su- judeful Ialomi^a in forma de sunt aranjate nu pare a fi ceva
ceava, avind 1616 m. altitudine. dreptunghiu, de unde iaras! ia intimplator ; asa, in partea de
direc^iunea spre E. pana in Du- E. a Baraganuluf, unde sunt ma!
Ialomicioara, sat, jud. Dimbo- nare. bine conservate, se poate obser-
vifa, plaiul DimbovHa-Ialomita, Limita jude^ulul spre S. o va c£ moviiele sunt ast-fel dis-

cat. com. Mo^aeni. formeaza Dunarea, ce desparte puse, ci formeaza patrulatere,

jude^ul de Bulgaria din drep- dintr'un centru, format dintr'o
Ialomicioara, piria, jud. Dimbo- tul satului Vara?ti, pi. Borcea, movila mat mare, se intind mat
vi^a, care izvoreste aproape de pana in dreptul pichetulul Chi- multe razein diferite directum.

muntele Leoata, si primeste in ciul, sau panS la un kil. spre Nu cunoastede unde s'aluat
se
sine piraiele: Ialomicioara Fru- E. de Silistra; de aci, Dunarea pamint pentru a se ridica aceste
moasS, Ialomicioara-VaeT sati desparte jude^ul Ialomi^a de ju- movile, cacl prin prejurul lor,
Valea Vacel, Silistea, Lili, Giur de^ul Constanta, formind si li- nu se vad gropl. Sapindu-se
cule^ul, Chincioaca, Tan{ea si mita despre E., pana intra in unele movile, nu s'au gSsit intr'u-
altele, apot trece prin raionul jude^ul Braila. nele nimic, iar intr'altele numat
com. Runcul, si, aproape de com. Marginea de E. este o linie carbunl. Cele mal principale
Mot&eni, se varsa in partea conventionale, care incepe din movile sunt Movila- VoevoduluT,
:

dreapti a Ialomi^eT, sub numele limita jude^ulul de N., desparte Movila-luT-David, Dragaica, Ca-
de Tot in
Ialomicioara-Mare. acest judet de judeful Prahova, comeanca, Baurul, Ciunga, Pa-
Ialomicioara mat varsa si
se mergind spre S. p&na* in riul una, Copuzul, Gemenile, a-Neac-
Valea-Jtya, din sus de Mo^aeni. Ialomi^a si de aci merge spre suluT, etc.

S.E., taind d'a curmezisul vaile Ape. Dunarea curge spre S.,

Ialomicioara-Micd, sau RSsS- Ileana, Hie si Bulumezi si trecind apol spre E., formind mal multe
riteana, piriu, jud. Dimbovifa, pe la Moara Saraca, prin Valea- bra{e, din carl cele mal marl
ce izvoreste de sub muntele Pa- ArgoveT, prin lacul Mostistea, sunt: Borcea si Gura-BaliT. Ia-
duchiosul, despre Prahova si se pana in DunSre, in dreptul sa- lomi^a strabate jude^ul despre
varsa \\\ partea stinga a lalomi- tulut Varasti. V. spre E., unde se varsa in

{eT, din sus de Moroeni, in drep- Suprafafa jude{ului, cu o in- Dun&re. Sarata, piriu, curge
tul Glavel, care este o poeana tindere de 805529 hect., este din jude^ui BuzaU, spre S.,

frumoasa. o cimpic vasta, taiati in doua si se varsa in riul Ialomifa. Ghi-

parp de riul Ialomi^a, presarata un mic piriu, vine din jud.
ghiul,
Ialomi^a, judef, numit ast fel de o mul^ime de movile si cres- Prahova si se varsa in piriul
dupa* riul Ialomi^a, ce-1 uda tata in partea de N. si de S. Sarata. Lacuri principale sunt:
de la V. spre E. Este situat de mat multe vaT. Din riul la Boianul, Jegalia, Calarasi, Ca-
pe {annul sting al DunSrel, in lomifa, spre S., in lafime ca de bilul, Strachina, etc.
unghiul ce formeaza acest flu- 35 kil. si din Borcea, spre V., Dunarea, in curgerea sa, for-

viu in curgerea sa despre N\, in lungime ca de 75 kil., se in- meaza mai multe insule, din
udind partea de V. a Dobrogel. tinde cimpul Baraganul, a Cclrui carl cele mal marl sunt: Balta,Tul-
Limite. Spre N., judejul se mar- suprafafa prezinta niste ondu- chia-Mare, Strimbul, Hopa, Ba-
gineste cu judefele Buzau si Bra- la{iun! largl, nesimfite in urcare laban, Aleonte, Atirna^i si Vaca.
ila. Linia desp3r^itoare incepe si coborire. Trel marl coaste Clhna. In timpul lernel, clima

Digitized by Google
IALOM1JA (JUDEJ) lALOMIJA (JUDEJ)

este aspra, din cauza vinturilor Culcatf (Nucet), Culcafi (Raz- Dintre pasari se afla vulturul,
ce sufla despre N. $i carl, ne- van), Fratiie?ti, Motilva, Sforile, dropia, cocorul, lebada, pelica-
gasind nicl un obstacol, produc Piscule^ti, Pisculeasa, compusa nul, beca^a, gisca ?i ra^a sal-

viscole ce pun adesea in pri- din Cotul-lui-Coco? $i Cotul-luT- batica, etc.Din cultivarea albi-
mejdie d'a se name^i turme in- Dragan, Bobul sau Corneanca, nelor se produc anual pana la
treglde vite. Primaverile sunt Surdeasca - Gloganeasca §i Ar- 20000 kilog. miere $i 6800 ki-
adesea umede $i reel ?i din ma$e$ti. log. cear5.

cauza ploilor $i a topirii zape- Eforia Spitalelor Civile din Bu- Din Dunare, Borcea $i de prin
zilor. Dunarea ese din albia sa cure$ti, poseda opt proprietor, $i lacurl, se pescuesc: crap, somn,
$i inundeaza pa^iunile ?i padu- anume: Calara$i-Lichire?ti, Cir- morun, cega, ?alau, §tiuc3, etc.

rile de pe ^armurile sale. Verile nulisa, Crasani-d.-j., Dude$ti, Lu- De ?i agricultura este spe-
sunt calduroase, ploile adesea ciul cu Giurgeni ?i Gura-Ialomi^eT, ciala ocupatiune a locuitorilor,
inceteaza, Dunarea scade ?i cu Popeni, Piersica-Mlerlani $i Stel- totu$i ^i industria a luat avint;
dtnsa, bra^ele $i lacurile ce for- ciul. a?a, in fabrica din satul Bro?-
meaza mla^tine. Producfiunea. Pamintul jude- teni-NoI se fabrica mult alcool.
Toamna, cind nu cad plot {ulul, propriti zis pentru cultura, Macinatul cerealelor se face in

?i zapezile nu vin de timpuriu, formeaza un strat argilo-nisipos maf multe mori de vint, de ap&
este timpul eel mal frumos. amestecat cu substance orga- ?i cu aburi, din carl cele mal
Propriet&ft. Sunt tret seriT de nice ?i produce o mare canti- sistematice ?i carl dau zilnic o
propriety in acest judet: pri- tate de cereale, plante alimen- mal mare cantitate, sunt cele
ma serie incepe din Dunare pana tare. Cultura tutunului se face din Bro§teni - Not, Lehliul §i

in mijlocul Baraganului; adoua in pi. Cimpulul. Caline^ti. Fabricarea brinzeturi-

serie incepe din riul Ialomi^a Pe insulele ce Dunarea for- lor, a pastramel, a pe?telul sarat,
spre S., pana in mijlocul Ba- meaza in curgerea sa, se afla apol a caramidet, a obiectelor
raganului ; a treia serie, din riul multe padur! cu lemne de salcie de lemn $i de fier, precum ^i
Ialomi{a, spre N., pana in jude- ?i plop, iar pe amindoua ma- ^esaturile de lin&, de cinepi, de
{ele Braila $i Buzau. lurile riulut Ialomi^a, se afla bumbac §i de mitase, etc., for-

Statul poseda 59 propriety! padurl, carl, pe linga salcie $i meaza una din principalele ocu-
$i anume: Carareni sau Hagieni, plop, mal con^in $i stejar, anin, pa^iuni ale locuitorilor.
Cune$ti sau Bizeanca, Fundul- carpen, frasin, etc. ComerciuL In judef comerciul ,

Crasanijegalia, Strachina, Bro$- Suprafata jude$ului, fiind o in- se face cu cereale, animale, plei
teni-Vechi, Rogozul, Bue^ti, Fe- tinsa cimpie producatoare, este nelucrate, lin&, alcooluri, seu,
te$ti, Faurei, Gauno^i, Vara?ti, favorabila cre^terel animalelor. pe?te sarat $i proaspat. Comer-
Vladeni, Blagodeasca, Pfersica Vite in jud. Ialomifa sunt: 490x^9 ciul cu cereale, care formeaza
sau Bordu?elele, Piscul-Carapa- cal, 92932 boT, 257737 ol, i960 primul izvor de bogafie al lo-

nuluT, Ciocanesti -Mihaiu-Voda, capre, 49578 porcl, 147 asint. cuitorilor jud., se face in fie-care
Dichiseni, Trimseanca, Sapu- Este cunoscut ca numarul vi- com., dar mal mult in porturile
nari sau Odaia - Protopopulul, telor era in secolele trecute $i Cal5ra?i ?i Gura-Ialomi^eL Co-
Berbeci - Pope$ti, Cocora, Mi- chiar pana pe la jumatatea a- merciul de vite $i de manufac-
leasca, Slobozia, Ciocane^ti-Mar- cestuT secolma! mare ?i ca vi- ture se face in fie-care comuna
gineni, Bogata, Ceacul sau Valea- tele erau de o mal buna rasa; ?i cu deosebire in bilciurile ce
PlopuluT, Iazul sau Lata-Sanata, a?a ca guvernul turcesc cum- se ^in peste an in urm&toarele
Lup$ani, Ulmul, Copuzul sau para de aici ca! pentru armata locaiita^- in Calara?i, de la 1 — 10
Odaia- Calugarulul, Gaifa, Sapu- $i alte vite, din hergheliile $i tur. Septembrie ?i la 9 Martie; in Slo-

nari, Calara$i-Vechl, Coslogeni, mele ce populau cimpiile jude- bozia, la 23 Aprilie, 24 Iunie
BuculMatuse$ti, Cure$ti, Cotul- ^ulul Ialomi^a ; acum insa" trans- ?i la Inil^are ; in Urziceni, unde,
luI-Epure, Stelnica-Pir^ani, Re- formarea suhatelor in locuri de in deosebl de tirgul saptaminal, e
viga, Cazane$ti, CalSra?i, Ora?ul cultura, a facut ca numarul vi- tirg la Duminica Floriilor $i la 14
sau Piua-Petrel, Cotorca, Grin- telor sa se inpu^ineze. Octombrie; in Lehliu se face
dul-cu-Rogoazele, Cotorca-Mica, Dintre animalele salbatice se tirg saptaminal ; in Giurgeni, la

Cune^ti, Petroiul, Baraganul, gasesc: lupul, mistre^ul, vulpea, 14 ?i 26 Octombrie; in Ciochina,

Buciumeni cu Fr&tile$ti, Buc$a, iepurele, vidra, viezurele, etc. la 8 Septembrie $i Duminica-

Digitized by Google
IALOM1TA T
(JL DET) IALOMITA (JUDEX)

Floriilor ; in Jilavele, la 20 Iulie banl si pentru scoalele urbane Doue escadroane de c&l5ras!
91 la Pogorirea Sf. Duh; in 47394 let, 60 bant. fac parte din regimentul 5 de
Brosteni No!, la 25 Martie,
29 Pentru inva{amintul secundar calSras! cu resedin^a in Ploesti.
Iunie, 27 Iulie, Duminica To- se afle un gimnaziu real in o- In Slobozia se afle un regiment
met si 14 Octombrie; in Grin- rasul CalSrasi, cu 9 profesorf. de cavalerie permanent.
dul, la 9 Martie, 15 August, 26 In satul Armasesti este o CultuL Se afla 140 biserici,
Octombrie si la Pogorirea Sf. scoale mixte de meserii si agri- cu 181 preojl, divizate in patru
Duh. culture practice, in care se afle subprotoierif: subprotoieria Bor-
Cfil de comunicafie. Jud. Ialo- interna^! 40 elevi si 40 eleve, cea coprinde 3 circomscripyi!
mi^a e strabdtut de cei ferate, avind 14 profesorl, profesoare, subprotoieria Cimpulu! coprinde
sosele si ca! navigabile. CSile fe- maestri si maestre. 4 circomscripyi subprotoieria Ia- ;

rate strabat jude^ul in lungul Personalul sanitar al jude^u- lomi^e! coprinde 5 circomscripyi!
si latul s3u, avind o lungime de lui se compune dintr'un medic si subprotoieria Bal{il coprinde
167 kil., din carl linia Bu cures ti- primar, patru medic! de pies!, 5 circomscriptii. Peste aceste
Fetesti, cu jy kil., avind sta- un medic al orasului Calirasi, subprotoieri! este o protoierie cu
bile: Lehliul, Dllga-Mare, Ghim- do! medic! la spitaiele din Ca- resedinta in Calirasi, si care
pa(i, Guinea, Marculesti, Elena larasi si Urziceni, precum si un depinde de Eparhia Mitropo-
si Fetesti; linia Slobozia Cele- medic la spitalul Armasesti. Se liei din Buciresti.
rasi-Port, cu 47 kil., cu stasia ma! afla patru vaccinator! si Populafiunva. Dupa statistica
Silistea; linia Fetesti-Feurei, cu patru moase. Un medic vete- oficiale din 1887, se afla in ju-
43 kil., avind stabile Hagieni, rinar ingrijeste de starea sa- de{ 132936 locuitori, cu 29134
Jindarei si Murgeanca. nitary a vitelor in caz de epi- cap! de familie, din carl 15092
Sosele acoperite cu pleatra zootil. Sunt trelfarmaci!, din car! persoane stiu carte si 1 17844
sunt pe o intindere de 15 kil., doua* in Calirasi si I in Urzi- nu stiii.

iar neimpletrite sunt foarte nu- ceni, cari procure medicamente Dupft recensSmintul fecut in

meroase pe o mare intindere. bolnavilor dinspitalesi particu- 1

894, popiilafiunea jude^ulu! con-
Cei navigabile sunt: Dunarea, larilor. ste din
146630 locuitori, cu
cu bra^ele sale Borcea si Gura- Justijia. Se afla in jude$ un 33962 cap! de familie, si 1 12668
Bali!. tribunal, care depinde de curtca membri de familie, sau 75679
In strucfiunea, I n st r uc^i u n ea de apel din B icuresti ; o curte barbatf si 7095 1 feme!. Dupi
se prede in jude{ in 124 scoll cu jura^I, care funcfioneaze la profesiun! se afle :
38487 agri-
primare rurale si 4 scoll pri- inceputul fie-cSru! trimestru, tre! cultorl, 1 185 meseriasl, 85 in-

mare urbane, din carl 22 de judccetorii de ocol cu resedin^ele dustrial!, 1273 comercian^I, 800
baejT, 24 de fete si 82 mixte \\\ Cal&rasi, Slobozia si Urziceni cu profesiun! libere, 6080 munci-
iar din acestea, 62 sunt intre- si in fie-care comune cite o jude* tor! 3231 servitor!.
si

{inute de stat si comune, 10 cetorie comunale. Budgetul pe 1898 99 — : Ze-

de jude{ si comune si 56 numaT Admipiistrafia. Se afle o pre cim! : veniturl, le! 540710, ban!
de comune. Urmeaze cursurile fectura, tre! subprefecturl si in 70; cheltuell, le! 537428, ban!
in scoalele rurale 4000 elevl fie-care comuna ci:e o primerie. 95. Drumur! si presta^il: veni-
si800 eleve, iar in cele urbane Siguranfa publica \\\ orasul Cale- turl, le! 283302, ban! 19; chel-
600 elevi si 300 eleve. Per- rasi este pusa sub privigherea tuell le! 280313, ban! 60. Spi-
sonalul didactic se compune une! poli^il. Rescdin^a s ib pre- talul rural findarel, la veniturl

din 104 investor!, 8 institu- fecturilor este in : Calarasi, Slo- ca si la cheltuell, le! 32189,
torl, 24 inve^etoare si 5 insti- bozia si Urziceni. ban! 54.
tutoare, ceea ce formeaze un Armata, Este in jude{ un re- Istoric* Pe timpul domnie! lui

total de 141 membri a! inv&- giment de infanterie, care poarte Alexandrulpsilante(i778),jude-

temintului primar. Cu intre^i- denumirea de al 5 -lea, lalomi^a tul avea alta forme si aite ?m-
nerea acestor scoli s'au chel- No. 23, si depinde de corpul III parfire ; asa in partea de N. se
tuit de stat, jude{ com., ?n- .si de armata cu resedin^a in Galafi. limita cu raiaua Breile! si jude-
tr'un singuran suma de 200367 Regimentul are tre! batalioane, ^ele : Slam-Rimnic, Buzeu, Sa-
lei, 10 bant, din care pcntru din car! unul permanent si doua cueni si Prahova ; spre S. si E.,

$coalele rurale 152972 let, 50 teritoriale, avind si 1 2 companil. cu DunSrea si spre V., cu Ilfovul.

6117*. Mmrgl* DUfionar Qtogr+He. Vol. TV.

Digitized by LiOOQ IC
IALOMIfA QUDEJ) 1ALOMIJA (PLASA)

Coprindea 127 sate impar{itein batu in anul 1398 pe Turci; mal ales of $i vite mar! cor-
7 pla?I: Lichiresti, Stelnica, O- Neni$ori, numit azl Armase$ti, nute.
ra$ul, Slobozia, Girbovi, Jilavele unde Mateiu-Basarab batu in a- Padurl sunt: 105000 aril la
$iDridul. Pl^ile Girbovi Jilavele
: nul 1639 pe Vasile-Lupu ; O- Bolovani, 5000 aril la Podul-
?i Dridul coprindeau sate, can ra$ul-de-Floci, unde Mihaiu-Vi- Barbierul, 5000 arii la Corna-
azt sunt in jude^ele : Buz^u, Pra- teazul batu la 1595 pe Turci. {el, 25000 aril la Frasinul-Pir-
hova ?i Ilfov. Plasa Ora^uIuT co- Urme de ceta^T sail intarirl mi- lita, 5250aritlaGhergani, 80000

prindea sate din jude^ul Slam- litare, despre carl istoria nu aril la Marce^ti, 10000 aril la
Rimnic; iar satele din V. pla- spune nimic, mat sunt la Ceta Mavrodinul, 57000 ariT la Vi-
cet Borcea formau plasa sepa- tea-FeteT, Crasani, Iazul, Ulmul, zuresti-Pirlita, 11750 la Boanga,
rata, numita a CiocSne?tilor, ce etc. etc.
depindea de judeful Ilfov. Din In pi. Ialomi^a, afara de riurl
punct de vedere militar, jude- Ialomi^a, plasa, Dimbo- in jud. 5i pirate, sunt $i cite-va lacurl
\u\ era impact in 7 capetenii vi^a, care ?T-a luat numele de si hele?tae, precum doua he- :

militare: a-ScaunuluI, a-Lichi- la riul Ialomi^a. Aceasta plasa le^tae $i un mare lac la Baleni,
re?tilor, a-StelniciT, a-Ora$ului, octipa partea de S.-E. a jud. un hele§teu la Corn&tel, unul
a Sloboziet, a - Grindului - F&g&- Dimbovita, fund situata numal la Ghergani, unul la Podul-Bar-
ra$eanuluT $i a-Fundul-Danciului, pe loc $es $i cimpii intinse, a- bierul, etc.
peste care era ?i o polcovnicie. vind numal cite-va delule^e in Ca industrie aceasta pi. are
Scheie principale erau : Ora?ut- raionul com. Baleni-RominT $i o fabrica de spirt %\ o fabrica
de-FlocI, Berle?ti, Plopi, Stel- cite-va valcele, precum $i cite o de faina la com. Baleni-RominT,
nica, Timbure?ti ?i Calara§i. Ca- movila artificiala facuta in tim- o fabrica de spirt la com. Ghe-
pitala jude^ilui era Urziceni. pul rezbelelor vechT la Finta, boaia, o moara de apa la Ba-
Aceasta imparfire a durat pa- Corne?ti ?i Frasinul. Aceasta leni-Romini, o moara cu aburl
na in anul 1832, cind jude^ul plasa se invecine^te: la E. ?i la $i trel brutadl la Bilciure$ti, o
a fost divizat in patru pla^I N.-E. cu jud. Prahova, pi. Tirg- moara de apa $i o brutarie la
Borcea, Balta, Ialoraija §i Cim- $orul, de care se desparte prin com. Catunul, o moara de apa
pul, stramutindu-se capitala ju- riul Cricovul-Dulce, afl lent al la Corne^ti, o brutarie la Con-
detulul la Calara$i. Pla?ile Ia- Ialomi^el; la N.-E., ca pi. Dea- te^ti, o moara de aburl la Cor-
lomi{a ?i Balta s'au unit in 1882, lul-Dimbovi^eT, j id. Dimbovi^a; natel, o moara de apa la Fra-
formind o singura plasa cu nu- la V. ?i S.-V., ci pi. Bolintinul sinul, o moara de aburl la Gher-
mele Ialomifa-Balta. $i la S. ?i S.-E., cu jud. Ilfovul. gani, o moara de apa $i o piua
La 335, de era
inainte cre- Clima acestel pla?T este dulce la Tatarai $\ o moara de ap£
?tina, locuiau pe aid $i in res- $i sanatoasa, pamintul este fer- la Vizure^ti.

tul {aril, Ge^il, car! aveau o til $i este udat de riurile ur- Comerciul este activ ^i ca
cetate de lemn, in dreptul Si- matoare: Ialomi^a, cu afluen^il centre de desfacere a diferite
listret, la tret sferturi de ora sat Piscovul, Crivatul $i Crico- obiecte peste an sunt: Corna-
departe de Dunare. Acea ce- vul, cart cite-trele se varsa in {elul, un mare tirg anual, care
tate a fost pradata $i arsa de partea sti iga a Ialorai^eT; Co- se face toamna, la 8 Septembrie,
Macedoneni, carl trecuscra Dn- lin tina, Ilfovul $i in partea de unde se aduna lume ?i comer-
narea intr'o noapte, sub co V. riul Dimbovi^a, care serva cianp din diferite par^I ale ^a-

manda lui Alexandru-celMare, de limita intre pi. lalomi^a $i rel ; apol Baleni, unde se face
regele MacedonieT. pi. Bolintinul. PI. Ialomi^a ca ?i tirg la Dragaica, adica la 24
Pe la jumatatea secolului al pi. Bolintinul $i Cobia, fiind si- Iunie. Cu toate acestea, produc-
§aselea, {ara fu invadata de tuata pe cimpii intinse, este una ^iunea acestel pla^I se vinde ?i

Slavl ?i parole cele ma! popu- din cele ma? productive in ce- se exporta §i in alte par^i de-
late de acel neam erau laturile reale, griu, porumb, orz, ovaz partate : a?a spirtul din Baleni
riului Ialomifa $i cu deosebire $i meiii ; mat produce cinepa, s'a exportat anil trecu^I tocmal
locurile de pe linga gura riu- fine^url intinse, legume ?i in pe pie^ele Ispaniel in Barcelona
lui Ialomifa. cite-va locurl e acoperita cu pa- $i alte par(T de asemenea,
; faina,

Ca locurl istorice injude^sunt: duri. fiind de o prea buna calitate,

Rovine, unde Mircea eel Mare An i male in aceasta pi., sunt se trimite in multe pftr^T ale \£-

Digitized by Google f
IALOMITA (PLASA) 11 IALOMITA (PLAlC)

rel; un depou insemnat este si resti. Aci este si resedinfa ju- florl si impodobite cu toate
in Tirgoviste. decatoriei de ocol a plasel. podoabele naturel. Pamintul a-
Pentru inlesnirea comunicafiel $colI sunt in toate comunele cestor plaiuri este fertil si in

sunt: soseaua na^ionala Tirgo- acestei plasl. La cat. Cocosul sinul sSu confine multe metale
viste Fundata Bucuresti, care
• - din com. Corna^elul este un si minerale de mare valoare.
trece prin comunele Bildana, : mare spitai, intre^inut de Efo- Munfil mai insemna^T, cari braz-
Podul-Barbierul, Ghergani, Con- ria Spitalelor Civile. deaza aceste plaiuri sunt: Mun-
{esti, Bolovani si intri in pi. La catunele Stanesti, Boanga {il despre E. de partea dreapta
Dealul, mergind la Tirgoviste; si Mavrodinul au fost lupte in- a Ialomi^ei, cum mergi de la

soseaua jude{eanaTirgovisteBu- tre Romini si Turci sub Mihaiu- Moroeni in sus: Plaiul-Domnesc,
timanul, care trece prin catunele Viteazul (1585 — 1599). Finta e- Priporul, Gilma-Ialomi^el, Brin-
si comunele : Butimanul, Finti- ste loc memorabil pentru lupta, dusi, Orzea, Marginea-Cirligului,
nelele, Bujoreanca, Catunul, O- dintre Mateiu Basarab si Vasile- Surlele, Dichiul, Paduchiosul, O-
chiul-BouluT, apoi prin Cojasca, Lupu, la 1653. boarele, care se numeste si

Bilciuresti, Dobra, Baleni, dupa muntele Pietrosija, Nucetul, Bla-

care intra in pi. Dealul, mer- Ialomita, plaiil, jud. Dimbovifa, na, LSpticul, Cocora, Furnica
gind iarasi la Tirgoviste; so- care sl-a luat numele de la riul si Obirsia. In virful Obirsiel
seaua vecino-comunala care trece Ialomi^a si care pana la 1883 este Piscul-Omul, linga Bucegi,
prin comunele: Bolovani, Cor- coprindea toata partea de N. Mun^il pe partea stinga a Ialo-
nctyelul, Dobra, Gheboaia, Finta a jude^ulul, spre E. de riul mi^el, de la Moroeni in sus
si Frasinul ; soseaua vecino-co- Ialomifa; caci spre V. de Ia- sunt : Gilgoiul, Piscul-cu-Brazi,
munala Ghergani-Colacul-Cojo- lomi^a era plaiul Dimbovi^a. Mdgurile, Raciul, Cufuritul, RSte-
sea. Peste riurile pe unde tree De la numita data, aceste doua iul, Lespezi, Zanoaga, LucScila,
aceste sosele se afla doua po : plaiur! s'au unit si asta-zl este Deleanul, Plaiul-MirceT, Tatarul,
durl pe Ilfov si unul pe Co- unul cu numele Plaiul Ialomi^a Padina, Col^i, Batrina si Doam-
lintina in raionul com. Balteni, Dimbovi^a cu resedin^a in com. nele. Mun^il despre V. si apro-
un mare pi d peste Dimbovifa $erbanesti-Podurile, unde se afla pia^I de Muscel Orlea, Vaca, :

si doua peste Ilfov in raionul si Baile-Pucioasa. Acest plaiu Ratuneiul, Marginea-Domneas-

com. Bolovani, un pod pelalomifa unit este situat numal pe mun{I, ca, Leaota, care este eel mai
si unul pe Crivat la com. Ca- dealurl, vat si valcele si co- inalt munte din Dimbovifa dupa
tunul, doua podurl pe r. Criva^ul prinde partea de N. a
toata Omul, Mitarcea, §utila, Dudele-
la Cornesti, patru podurl la Con jude^ulul. Se margine$te la E. Marl si Dudele Mid. Mun^il des-
festi peste riurile Ilfovul, Colin -
cu Prahova, de care se des- pre E. de Moroeni In vecina- :

tina si Dimbovifa, un pod la parte prin mun{il Furnica, Pa- tatea Runculul : Podul-Frumos,
Gheboaia, pe riul Piscovul, unul duchiosul, Plesul, Plesuva, Gur- Ton^ea, Piscul-VulturuluT, Piscul-
la MSrcesti tot pe Piscov, si guiatul, Secatura, Poiana-Lupu- Lacului, Fa{a, Citinele, Gilma
unul in centrul com. Vizuresti, lui, Magura, Sultanul si alfil; la si muntele Orlea zis mai sus
peste riul Colintina. V., cu jud. Muscel, de care se in vecinatatea Moroenilor si

PL Ialomi{a se compune din desparteprin mun^il: Meterezul, Pietrosi^el: Suhatul-Maliu , Pla-

19 com. rur. si anume: Baleni Muchia-Leoatel, Marginea-Dom- iul - Plopilor, Dealul - Porumbel,
Romini, Baleni-Sirbl, Balteni, Bo- neasca, Plaisorul, Valea-BrebuluT etc.; in vecinatatea Bezdeadulul:
lovani, Bilciuresti, Cojasca, Ca- si al^il ; la N. cu Transilvania, Virful-Maguril-Morii, Virful-Run-
tunul, Cornesti, Con^esti, Cor- de care se desparte prin culmea culul, Virful-Gruiulul, Virful-Ur-
na^elul, Dobra, Frasinul, Finta, Carpafilor cu piscurile sale Omul, seiulut, Virful- Voi net, si alfn.
Gheboaia, Ghergani, Marasti, Caraimanul, Batrinasi altele; iar Dimbovi^a este
Plaiul Ialomija
Podul-Barbierul, Tatarai si Vizu- la S., cu plasa unita Dealul-Dim- udat de o mulfime de cursurl
resti, avind peste tot o populate bovi^a. Clima acestor plaiurl unite de apa, dintre cari mai insem-
de 26069 locuitorl Romini si este foarte duice si sanatoasa, de nate sunt: Ialomi^a ce izvo-
ci{I-va Bulgarl in com. Baleni- aceea in toate veriie mul^ime reste din muntele Obirsia,
Sirbl. de vizitatori din Bucuresti, Giur- curge spre S. printre plaiurile
Resedinfa subprefecturel a- giu, Pioesti, Tirgoviste, etc., unite si primeste in sine : in

cestel pl&sl este in com. Bilciu- cutreera aceste iocurl pline de partea de E. : Ialomicioara-Mica,

Digitized by Google
IALOMIJA (PLAlO) 12 IALOMIJA (PLAIU)

care lzvore^te despre Prahova Preste 9680 hect., 50 aril padure etc. ; o piva $i o dirsta pentru
din muntele Paduchiosul de $i sunt in mun^rT Blana, Piscul-Bra- fabricarea fesaturilor de lina in
sub virful Pietricica, ?i vine de zi,Magurile, Brindu$ile, Cocora, Moroeni, unde locuitorii se o-
se varsa din sus de Moroeni; Deleanul, Dichiul, Plaiul-Dom- cup& de {esaturi
cu tot felul
piriul Ruseful, care se varsa tot in nesc, Lapticul, Lucau^ul, Plaiul- ?i inpletiturl de Una; o piva
apropiere de Moroeni ; Valea* MirceT, Nucetul, Oboarele, Sur- in comuna Izvoarele, doua pive
Lupului, care se varsa in Ialomi{a lea, Vinturi?ai $i Zanoaga ;
pe- in Pietro^a, cite-va in com.
intre Moroeni ?i Pietro$i£a; Biz- ste 200000 aril la Valea-Lunga, Runcul, etc. apol 3 mori de ; :

dideiul, care prime^te in sine 77000 aril la Glodeni, 25000 apa in Bezdeadul, 1 in Bela, 1

Valea - Coporodulul $i Valea- aril pe mun^il Mitarcea ?i Pietrele- in Barbulef, 3 in Brane^ti, 7

Leurdel, ?i se varsa in Ialomi^a Albe, 29500 aril pe muntele Cor- in Gemenea, 5 in Izvoarele, 1

in dreptul Brane$tilor, intre ca- na^elui, 175000 aril la Izvoare, in Cucateni, I in Coliba$i, 1

tunul Podurile $i Pudr&ria sau 35000 aril la Runcul, 7 5000 in Moroeni, 3 in Mo^aeni, 3
fabrica de praf de pu$ca. In aril la Vilcana-d.-j., 145000 aril in Pietro^a, 6 in Poduri, 3 in

partea de N., Ialomi^a prime?te la Vilcana-d.-s., $i prin alte lo- Riul- A lb, cite-va in Rune, 4 in

Valea -
f l^el, Ialomicioara - Mare, curi. Plaiul Ialomita-Dimbovi^a f i^a, 4 in Urseiul, 2 in Vi$ine$ti,
Vilcana, etc. mai produce porumb, cinepa, 6 in Valea-Lunga, 1 in Vilcana-
Afara de Ialomi^a $i afluen^ii in, tot felul de poame?i mai ales Pandeli ?i Afara
2 in Voine^ti.
sai, plaiuriie unite ma« sunt u- prune multe, din care se fabrica de acestea, la com. Pietrari, Pie-
date: spre E., de riul Crico- {uica aproape prin toate comu- tro^i^a $i mai ales la com. Riul-

vul-Dulce, care curge prin ra- nele $i catunele acestor plaiurl. Alb, se lucreaza costume na^io-
ionul comunelor : Urseiul, Vi$i- Ca minerale terenul sail con- nale cu fluturi §i cu fir de aur,
ne$ti, Valea-Lunga $i Coliba^i, ?i fine: sare, la Bezdeadul, Bra- argint, sau bronz, sau numai
prime^te in sine afluen^i!: Ur- ne$ti $i Glodeni ;
pucioasa, la cu linuri multicolore, de o fru-

seiul, Valea Lacurilor, Valea-

-
Bezdeadul, Glodeni, Pietro^i^a, muse^e rara, precum : ile, cama^T,
Traistei, Puturosul, Valea - lui- Virfuriie, Vi?ine$ti, ?i mai cu fote sau catrin^e, sor^url, bete,
Natul, Tinoasa, Strimbul, Valea- seama la bai la Pucioasa, com. ^tergare, etc., carl se vind in

Rea, Cordunul, Valea-Lunga ?i $erbane$ti-Podurile ;

pacura in diferite par{i ale {arei.
apol intra in jud. Prahova. Spre exploatare, la Glodeni, Coliba^i, Comerciul este foarte viu in a-

V., plaiul Ialomi£a-Dimbovi$a mai Cucuteni, cat. Valcana-d.-j., un- cesteplaiuri j^i ca centre de desfa-
este udat o mica parte de riul cle sunt $i baile iodo-salifere, cere a diferitelor produc^iuni
Dimbovifa, in care se varsa Riul- Vi$ine$ti; carbuni de pamint, sunt : Pietrari!, unde se face
Alb aproape de comuna Izvoa- in exploatare la $otinga doua : bilciu la 29 Iulie ?i la 17 Ianuarie

rele $i prime$te in sine afluen^ii mine, una a statulul $i una, a Voine^ti la 8 Noembrie $i la Flo-
Valea-Barbuleful, Valea-Runcul, proprietaruiul Dobrogeanu, in ril; Brane^ti, la 20 Iulie; Poduri-
$i al^il. ne exploatare : la Glodeni, la Mo- le, la 27 Iulie $t la 6 August. Pe
In plaiul Ialomi^a-Dimbovita reni, pe mun^il $i in padurile linga acestea se exporta din a-
se afla tot felul de animale, mun^ilor Brindu^ile $i Priporul ceste plaiurl in diferite par^i
vegetale §i minerale, carl pot pletre de moara in exploatare, la ale ^arei tot felul de produc^iuni
exista in Rominia. Ca animale Pietrari ; var, iaBrane?ti, Izvoare, mai importante, precum : praf
sunt : bol, cai, vacl, $i mai cu Runcul, f i{a, Vi?ine$ti, Vilcana- de pu$ca, var, pacura §i gaz,
seam& porcl ?i capre multe. Se Pandeli, etc. ^uica, scindurl, lemne de foe ?i

cresc turme marl de porct, pe Se afla : o mare fabric^ de praf de cherestea, fructe, ^esaturide

can alta-data le desfacea pe de pu$ca, singura din f ara-Romi- lina, etc. Cai de comunica^ie prin
Austro-Ungare Bra$ov,
pie^ele :
neasca, in cat. Lacule^ele, com. pi. Ialomi^a-Dimbovi^a, sunt: so-
Sibiu, Pesta §i altele. Asemenea Glodeni, pe malul sting al Ia- seaua na^ionala Tirgovi?te-Tran-
$i turme marl de capre. Pasari lomi^el $i pe $oseaua Tirgovi^te- silvania, care pleaca din Tirgo-
J

inca se cresc in aceste plaiurl, Pucioasa ; un herestrau de taiat \

vi^te spre N., trece prin Lacu-
precum: gaini, curd, ra^e, gi$te, scindurt in com. Brane^ti, cincT le^e, (Pudraria), Gura-Bezdede-
bibilici, ra{e le$e$tl, etc. Riurile herestrae in Moroeni, cite-va in lului, Podurile, Mo^aeni, fi^a,
confin pe?tt gusto?!. Albina $i Runcul, cite-va pe piraele Cu- Pietro?i^a, Moroeni ^i apol spre
gindacul de matase se cultiva. furitul, Valea-RaciuluT^iBrateiul, Sinaia, trecind pe linga mun-

Digitized by LiOOQ IC
 IALOMIJA (RlC) 13 IALOMIJA (RlO)

tele Paduchiosul ;
§oseaua jude- tre jud. Prahova §i Ilfov. Spre Frumoasft, Valea-Vacet, Sili?-

feana Tirgovi?te - Cimpul-Lung, N. de com. Butimanul, din pi. tea, Valea-Lilel, Giurcule^ul, Va-
care dupa ce lese din plasa Znagovul, intra in jud. Ilfov. De lea-J ifei ^i al^il ;
piriul Valeana
Dealul - Dimbovija, apuca spre la cat. Turbafi, o ia spre uda S., care izvore^te de sub dealurilc
N.-V. §i trece prin coraunele un col{ al jud. Prahova. Apol de E. ale com. Pietrari $i pri-

Izvoarele, Voine$ti ?i Gemenea de la com. Mic?une§ti curge me^te afluen^il Valea-Cheil, Val-
$i apol intra in Muscel; $osea- spre E. $i intra in jud. lalo- c^ni^a, Valea-SticlirieT cu Va-
ua vecino-comunala Izvoarele- mi{a linga satul Pan^oiul, com. lea-Baciului, Valea Glodulul cu
Pietrari-Barbuletul $i altcle. Pla- Moldoveni, unde prime^te pe Valea-Popit $i apol se varsa in
iul IalomHa-Dimbovi^a se com- partea stinga riul Prahova. De riul Ialomifa intre Vilcana-Pan-
pune din 23 comune rurale $i aci are cursul sau spre E., delci ?i ^otinga. In stinga Ia-

anume: Bezdeadul, Beta, B&r- primind iari^I pe partea stinga lomi^el se varsS: Ialomicioara-
bule^ul, Brine^ti, Gemenea, Glo- piriul S&rata, linga satul Ale- Micd care vine despre N.-E. $i
deni, Izvoarele, Cucuteni, Coli- xeni $i dupa ce mal multe
face se varsa din sus de Moroeni
ba$i, Moroeni, Modern, Pietro coturi, din carl cele mal mari Valea-Lupulul, intre Moroeni §\

$i{a, Pietrari, Riul-Alb, Runcul, sunt la satul Malul, la Caz£ne$ti Pietro§i^a; Bezdedelul cu afluen-
$erbane$ti - Podurile, Ti^a, Ur- §i la Bucul, se une^te cu Du- \\i sal Valea -LeurdeT ; Valea-
seiul, Vi$ine$ti, Virfurile, Valea- narea la capatul de N. al satu- Coporodulul se varscl in Ialo-

Lunga, Vileana-Pandelil $i Voi- lui Piua-PetreT. mi^a intre Poduri $i Lacule^e;

ne$ti, avind peste tot o popu- Unirea la acest punct cu Du- RSzvedeanca ; Sl£nicul, care se
lajiunede 34867 locuitori Ro- narea, dateaza de pe la anul varsa din jos de Sftcueni ; Pis-
mini. Re$edin{a sub-prefecture! i860, cind malul care despar^ea covul care vine din p&durile ?i

acestor plaiuri unite este in com. celedoua ape, a fost rupt de vaile com. Adinca, trece pe
$erbane$ti-Podurile, unde este Dunare $i ast-fel s'a format un linga Buc?iani, Marce^ti $i se
$i re$edin{a judecatorieideocol. nou punct pentru debarcare, varsS in Ialomija lingi Ghe-
La Pietro$i{a este osucursaladc numit, dupa vechea schela, tot boaia ; Criva^ul, care vine tot
vama. Gura-Ialomi^ef. din apropiere de Adinca, trece
$colf sunt 22, adica prin De aci, apa Ialomifel ameste- printre Finta $i Frasinul $i se
toate comunele sus numite cite cata cu a Dunarel, curge spre varsa in Ialomi^a din jos de com.
una, afara de Vi$inc$ti. In Ser- N., pe vechea albie a riulul $i Catunul. Cricovul-Dulce, care,

b&ne$ti este un local mare de la 6 kil. spre N". de Piua-Petrei dupa ce prime^te afluen^il: Ur-
$coala facut din fondurile ju- se varsa in Dunare. seiul, Valea - Lacurilor, Valea-
dejene, precum $1 la Pietrari. Riul Ialomija, incepind de la Tnustel, Puturosul, Valea-lul-
Man&stM sunt trei : Bunea, N. spre S.-E., are pe malurile Natu, Tinoasa, Strimbul, Valea-
Fusea $i Pe^tera. sale comunele : Moroeni, Petro- Lunga ^i altele in jud. Dim-
$i{a, $erbane$ti-Podurile cu ba- bovi^a, in jud. Prahova piriul
Ialomi{a, riil, jud. Dimbovija, ile Pucioasa, Lacule^ele cu fa- Provija $i un Iaz-de-Mori rupt
Prahova, Ilfov ?i Ialomtya, izvo brica de praf de pu$ca, Doi- din Prahova, se varsa in Ialo-

re?te de sub coama munfilor ce$ti, Razvadul, Sacueni, Buc- mija in fa^a com. Tatftrai din
Carpafi, care desparte in jud. $iani, Marce^ti, Gheboaia, Finta, jud. Dimbovija ^i in apropiere
Dimbovifa, Rominia de Tran Catunul $i cu cat. sau Ochiul- de com. Poenari-Burchil din jud.
silvania, de sub muntele Obir- Boulul, TU a » Mo^aeni, Brane^ti, Prahova. In Ialomi^a se mai
$ia, din apropiere de manasti Vilcana-Pandeli, $ottnga, Tir- varsS §i alte riurt carl uda jud.
rea Pe$tera-Obir$iei care se nu- govi^te, Comi^ani, Habeni, Ba- Prahova, precum: Prahova cu
Curge
rae$te ^ilzvorul-Ialomitet. leni, Dobra, Bilciure^ti, Cojasca, trei marl afluen^I at sar, adica:

Dimbovi^a spre S. pan a

in jud. Tatari, Crivina, Slobozia, l^m- Doftana, care se \arsa in Pra-
aproape de Tiigovi^te, la com. darei, etc. etc. Uova din jos de Cimpina, Telea-
$otinga; de aci se indrepteaza In tot cursul sau, Ialomi^a are jenul, care se varsS la com. Pa-
spre S.-E., facind diferite coturi, o mul^ime de afluenti atit in lanca ?i Cricovul-Sarat la com.
mal cu seama in apropiere de dreapta cit $i in stinga. Cel Adincata, dupa care apol Pra
Finta §i Bilciure$ti; apol, printre din dreapta sunt: Ialomicioara- hova se varsa in Ialomi^a la com,
com. Catunul $i Tatari, intra in Marecuafluen^ilsallalomicloara- Dridul. In jud. Ialomtya, la A-

Digitized by Google
 IALOMIJA-BALTA 14 IALOMIJA-BALTA

lexeni, Ialomi{a prim e ?*e piriul mind o singura subprefectura 8. Vlddeni, formata dintr'un
Strata. cu re$edin{a in Slobozia. singur sat.
Malul drept al riulul Ialo- Se margine^te la N. cu jud. 9. Ckioara, formata din sa-
mi^a este cind inalt format de Buzau ?i Braila; la S., cu pi. tele : Bobul, Cojoaca, Sf. Vasile
coasta riuluT, cind jos, marginit Borcea; la E., cu Dunarea $i $i Chioara.
de luncile can sunt formate ln- la V., cu pi. Cimpulul. Limita 10. Piua- Petrel, cu satele:
tre coasta §i albia riuluT. Malul pla$it despre N., de care se Brailija §i Piua-Petrei.
sting este mat in toata lungi- desparte de judefele Braila $i 1 1 Hagieni, cu satele : Ha-
mea riulul o lunca supusa la Buzau, o formeaza capatul mo- gieni $i Gura-Jigaliet.
dese inunda^iuni. $iilor din ambele judefe, care 12. Frdfi/efti, cu satele: Ghiz-
Cursul Ialomi^el este lini^tit formeaza o linie neregulata. dare?ti ?i Fra{ile$ti.

dar repede §i din dreptul sa- Terenul placet este pu^in ac- 13. Mdrcule§ti, cu satele: Mo-
tulul Hagienipana se varsa §i cidentat $i coprinde tret parflf: rile, Cealic §i Marcule^ti.
in Dunare are aspectul unet ape partea baltoasa formata de lun- 14. Sudifi, cu satele: Sara-
statatoare. La^imea riulul ajunge cile Dunarit, BorciT §i a riulul la- gea, Masali, Caraman §i Su-
la 6b metrl. lomita; partea despre N. de rt il diti.

Peste riul Ialomi^a sunt con- Ialomi^a $i brazdata de vaile Stra- 15. Ograda, cu satele: O-
struite tret podurt cu picioa- china §i Fleanca ?i in fine, par- grada $i Dimieni.
rele de platra $i supra-structura tea despre S., de riul Ialomtya, 16. findarei, cu satele: fin-
de fter, unul pe c. f. Bucure^ti- care coprinde mat mare cea darei, Cotul-EpureluT, Strachina,
Ploe^ti, linga stasia Crivina, altul parte a cimpulul Baraga a. Nicole^ti, Caineasca §i Valea-
linga satul Slobozia $i altul lin- Prin aceasta plasa curge : Du- Tronit.
ga Jindarei. narea, care o uda despre S- 1 7 Murgeanca, cu satele Du- :

Ialomifa a purtat $i numirea spre N., din dreptul satulut Du- mitre^ti, Pribegi ?i Murgeanca.
de Galbenul §i Galbeni{a, din de$ti pana intra in jud. Braila; 18. Iazul, formata dintr'un
cauza apet sale, care mat in Borcea, care curge aproape singur sat.
tot timpul este turbure galbi- paralel cuDunarea riul Ialo- 19. Zmirna, formata din sa-
nicioasa; iar in timpurile maT mtya, care uda plasa prin mijloc, tele: Grivi^a ?i Zmirna.
vecht s'a numit Naparis. curgind despre V. spre E. La- 20. Giurgeni, formata din-
Dupa etimologia d-lut B. P. curt mat insemnate sunt: Co?- tr'un singur sat.
Hasdeu, numele de Ialomija ar covata, Strachina, Bucul, Amara 2 1 . Gura - lalomifet, formata
veni de la termenul slav ialov, §i Fundata. Aceste doua din dintr'un singur sat.
care inseamna pustiu, desert, urma lacur! confin ape mine- 22. Luciul, formata dintr'un
precum era $i este inca in parte rale. singur sat.
cimpia Baraganuiut. In plasa Ialomtya-Balta sunt 23. Slobozia, cu satele: Slo-
48 comune, formate din 107 sate bozia, Amara ?i Slobozia-Noua.
lalomi^a-Balta, plasd, situata sau catune 24. Bucul, cu satele: Gheor-
in partea de N.-E. a judefulul 1. Dudefti, formata di;itr'un ghe-Lazar, Sara^eni §i Bucul.
Ialomija. $I-a luat numirea dupa singur sat. 25. Pribegi, cu satele: Lata
riul Ialomija, de care este udata 2. Fetefti, formats dintr'un $i Pribegi.
$i dupa mulfimea balfilor ce singur sat. 26. Periefi, cu satele: Perie^i,
are. 3. Stelnica, formata din sa- Bordea, Botarul, Bratescul $i

Pana la 1832, jude^ul Ialomi^a tele: Maltezi $i Stelnica. Lata.

fusese impar^it in 7 pla?I $i 4. Cegani, formata din sa- 27. Andrdsefti, cu satele
aceasta plasa coprindea tret tele: Pirtani $i Cegani. Andrase^ti $i Orboe^ti.
pl&$I: Stelnica, Ora$ul $i Slo- 5. Bordufani, formats din 28. Ciochina, formats dintr'un
bozia. De la acea data, jude^ul satele: Bordufani Mart, Bordu- singur sat.
a fost divizat in patru pla$i $i $ani-Mict $i Lateni. 29. Cdzdnefti, formata din-
din cele tret pla$l, arState maT 6. Fdcdeni, formats dintr'un tr'un singur sat.
sus, s'au format numal doua: singur sat. 30. Sdrdfeni, formata dintr'un
Ialomija $i Balta. In anul 18S2 7. Gfiifa, formata dintr'un singur sat.
aceste doua pla?t s'au unit, for- singur sat. 31. Fundul-Crdsani, cu sa-

Digitized by LiOOQ IC
IALOMITA-BALTA IANCA

tele: Vadul-Pletros, Sudtyi ?i Fun- in mar! cantita{!: porumb, fa- Iazul sau Lata $i Sarata, Co-
dul-Crasani. sole, orz, ovaz, griti, secara, puzul sau Odaia Calugarului,
-

32. Balaciuly cu satele: Bala- meiu, etc. Prin insula Balta ?i Gatya, Bucul-Matase^ti, Cotul-lul-
ciul-d.-s., Balaciul-d.-j. $i Cran- pe amindoua farmurile riulu! la Iepure, Stelnica ?i Parfani, Ca-
{o$ul. lomi^a sunt padur! de diferite zane^ti $i Reviga, Blagodeasca,
33. Cnmfi, format dintr'un esen^e. Pa^unile, care alta data Piua-Pietre! sau Ora$ul, Buciu-
singur sat. erau atit de intinse, acum sunt meni §i Frafile$ti, Buc$ea, Fra-
34. Reviga, cu satele: Re- reduse aproape cu totul din tile^ti, Motilva, Sforile-Pisculea-
viga §i Munteni-Buzau. cauza intinderel ce se da agri- sa, compusa din Cotul-lu!-Coco-
35. Cocora, formata dintr'un culturi!; totu$I in 1887 au fost lo^ ^i Cotul-lu!-Dragan ^i Bobul
singur sat. 266639 capete de vite §i in a- sau Corneanca.
36. Cole Ha > formata dintr'un nul 1888 aQ fost 275780.
singur sat. Produc^iunea pla§e! fiind ce- Ialomita-de-Jos, fosta plasa,
37. Mllosefit, cu satele : Nico- realele $i vitele, comerciul con- a jude^ulu! Ialomi^a, formata
le$ti, Pastrama $i Milose$ti. sta esclusiv numal din aceste conf. lege! organizari! admi-
38. Cosimbefti, cu satele: Gim- doua articole, care se desfac nistrative, votata de Corpurile
ba$ani, Pope$ti §i Cosimbe$ti. in portul Gura-Ialomifa, in sche- Legiui toare, in 1 892 Aceasta pla-
.

39. Zfora, formata dintr'un lelede pe Borcea $i in fie-care sa are re$edin{a in Slobozia §i co-
singur sat. comuna. Micul comerciu se face prinde comunele : Poeana, Lar-
40. Ciulni[a, cu satele : Gui- cu bauturf, man u fact url in fie- ga, Ciulni^a, Bora, Cosimbe^ti,
nea $i Livedea. care comuna §i cu deosebire in Marcule^ti, Suditf, Fra^le^ti, O-
41. Poiana, cu satele: Ghim- Slobozia, unde se fac trei tir- grada, Bucul, Iazul, Smirna §i

pafi $i Poiana. gur! anuale: la 23 Aprilie, la Pribegi!.

42. Larga, cu satele: I^arga Inalfare §i la 24 lunie. Tirgur!
$i Ivane§ti. anuale se ma! fac in Giurgeni, Ialomita-de - Sus, fosta plasa,
43. Albtfti, cu satele: Bu la 14 $i 26 Octombrie ?i in a jud. Ialomi{a, formata conf.
e?ti, Socoale, Batalul $i Albe§ti Ciochina, la Duminica Floriilor lege! organizari! administrative
44. Marsileni, cu satele : Mar $i la 8 Septembrie. votata de Corpurile Legiuitoare!
sileni sau Dilga-Mare, Dilga Linia Bucure$ti-Fete$ti, intra in 1892. Aceasta plasa are re-
Mica $i Neamfu. in plasa in dreptul satulu! Dor- ^edin^a in Ciochina $i coprinde
4J. Bordufelul, cu satele marunt §i are stabile: Dilga- comunele: Perie^i, Andrase^ti,
Bordu$eIuI, Orezul $i Persica. Mare, Ghimpafi, Guinea, Mar- Albe$ti, Crun^i, Reviga, Milo-
Dormdrwit, cu
46. satele cule?ti, Elena $i Fete^ti; linia se$ti, Cocora, Colelia, Cazane^ti,
Dormarunt, Sibireanu, Pelinul Guinea -Slobozia $i linia Fe- Bordu§elul ^i Marsilieni.
$i Grindul-Pfetre!. te$ti-Faurei cu stabile: Hagieni,
47. ^^/, cu satele: Ra$i $i findarei $i Murgeanca. Iamandinul, c&tun, in jud. Te-
Carau^i. Re§edin{a placet e in Slo- leorman, com. Baneasa, pi. Cal-
48. Copusul, cu salele: Cra- bozia. mafuiul, format din insura^ei! im-
sani $i Copuzul. Are: 75 $col!primare rurale, proprietarif! in anul 1880 pe
Dupa recensamintul din 1894, frecuentate de 2174 elev! $i 71 mo§ia Statulu! $ipotelc Badu-
populafiunea consta din 15020 eleve, conduse de 80 invafator! leasa.
famili!, sau 69196 suflete: 36000 $i inva^atoare, din car! 28 re- Pe locul unde se gase^te
barbafi $i 33196 feme!; 18036 tribui{! de stat45 de comune
$i acest catun a fost de 11 or!
agricultorf, 502 meseria?!, 9 in- $i judef ; 67 bisericf, cu 202 de- sat ; dar locuitori! erau sili{! a'l

dustrial!,490 comercian^I, 298 servenflf. parasi de frica $i de jafurile

cu profesiun! libere, 4347 mun- Statu! poseda in aceasta pi. Turcilor. Sili^tea satulu! vechiu
citorl $i 1 58 1 servitor!. urmatoarele propriety!: Cara- se vede §i astaz!.
$tiQ carte 11749 persoane. reni sau Hagieni, Fundul-Cra-
Pamlntul pla?il, propria zis sani, Strachina, Bue$ti, Fete$ti, Ianca, plasd, jud. Braila, situata
pentru cultura, este format ca Vladeni, Persica cu Piscul-Ca- in partea de S. V.ajude^ulu!. Se

§i al intregulu! judej, de un strat rapanulu!, Berle^ti $i Pope^ti, margine^te laN. cu pi. Vadeni,
negru argilo-nisipos ?i produce Cocora $i Mileasca, Slobozia, la S. cu pi. Calmafuiulu!, la E.

Digitized by Google
IANCA 10 IANCA

cu pi. Balta si la V. cu judeful V., dc mucheanumita Baldovi- cu pasunl si fine^uri intinse pen-
Buzau si Rimnicul - Sarat, de nesti, ce vine prin pi. Vadeni, tru cresterea vitelor.
cart se desparte prin riul Bu- intra in aceasta pi. pe la N. Pamintul produce tot felul
zaul. de unde ia direc-
satului Nazirul, de cereale.
Aceasta plasa poarta numele fiunea spre S.-V., pana la com. Populafiunea totala a acesteT
comunei de resedin^a, Ianca, situ- Romanulundesepferde aparind ; plasT este de 3550 familil, sau
ata aproape in centrul plasei si din nou pe teritoriul com. Gur- 14340 sufl. din cart 2590 contrib.
in apropierea laculuf cu acelasi gue^i, dupa care se intrerupe si $tiu carte 1750 persoane.
nume. apare pe teritoriul com. Scortarul- LocuitorT improprietari^T in a-

Coprinde 13 com. rur. si Nou, de unde trece pe teritoriul ceasta plasa,dupa legea din
47 de sate si anume : com. Domni{a,din jud. Rimnicul- 1864 sunt 1720; dupa cea din
1 Batogul, cu satele Batogul, : Saratslpeurmaprin com. Sutesti 1878, sunt 203; neimproprieta-
Mocani, Cojica, Ghionesti si urmind {annul drept al riu- ri^T sunt 500.
Mangiuresti, luT Buzaul, pana la Piscul-Negru Prin comunele de plasa sunt
2. Dedule§ti, cu satele: De din com. Dedulesti, de unde se 125 licence de bauturl spirtoase
dulesti, Bagdat, Visineni, Gher- fine de {annul Buzauluf-Sec, si 50 debite de tutun.
ghisani si Vladulesti. trece in pi. Calma^uiul pe la Are : 12 bisericl, cu 20 pre-
3. Filipefti, cu satul Filipesti. satul Vizireni si apoi se conti- o^i, 18 paracliserl si 17 cinta-
4. Ianca, cu satele Ianca si nua in jud. Buzau. Acest pla re{T; 18 scoale, din carl 7 scoale
Niculesti. tou este in trerupt prin mijloc de baep, cu 380 de elevi; 6
5. lone§ti-Berle§ti, cu satul de Valea-Ianca, care strabate scoale de fete, cu 175 eleve si

Ionesti-Berlesti. com. Scortarul-Vechiu si Urleas- 5 scoale mixte, cu 190 de elevi

6. Movila-Miresel, cu satul ca; de dealurile sarate: Ianca, si eleve.
Movila-Miresel. Coada-Encei, Iazul, Lutul-Alb, Sunt 17570 vite cornute (din

7. Periforu/yCu satele : Periso- Plopul, Ezna, Seaca si Bratesul. cart 9862 boT, 5986 vacT, 265
rul, Plopul, Oprisanesti si Jipesti. Buzaul curge pe hotarul de taurf, 2340 vi^el, 58 bivoli), 6520
8. Slobozia-Cire§ul, cu satele: V. al plaseT, de la V. spre N. caT, 11 magarT, 35560 01, 3890
Slobozia-Ciresul si Cirjani. si se varsa in Siret pe teritoriul rimatort 30 capre.
si

9. Strimbul, cu satul Strim- com. Cotul-Lung. Este fabrica de spirt in sa-

bul. Comunica{ia in plasa se face tulIanca; 3 mon de aburi si

10. Surdila-Gaiscanca, cu sa- pe calea ferata Braila-Buzau ce 13 mori de vint.

tele Surdila-Gaiseanca, Bratesul,
: trece prin S. plaseT, intrind pe
Mare?, Stravolca, Mortul si Das- teritoriulcomunei Tudor- Vladi- Ianca, com. ;v/r., in jud. Braila,

calesti. mirescu si trecind pe linga sa- resedin^a plasel cu acelasi nume,

11. Surdila- Greet, cu satele: tele: Traian, Ianca, Perisorul asezata pe ses, la V. de lacul
Surdila-Greci, Vizireni, Faurei, si Faurei, apoi in jude$ul Bu- cu acelasi nume si la I
l
h kil.

si Gura-Faurei. zau ;
pe soseaua jude^eana Bra- departare. Se invecineste la E.
12. Sute§ti, cii satele : Sute?ti ila -Rimnieul - Sarat, cc pleaca cu com. Perisorul, la V. cu De-
Constantinesti, Oncea, Sasul, din orasul Braila, continua spre dulesti, la N. cu Su^esti si la

Gagulesti, Grigorestisi Irimesti. S.-V. prin satul Cazasul, intra S. cu Urleasca. Suprafaja com.
13. Urleasca, cu satele: Ur- pe teritoriul plaseT Ianca pe la este de 6250 hect. Popula^iu-
leasca, Caldarusa, Eznea, Bur- N. com. Tudor- Vladimirescu si nea este de320 familil, sati 1483
dusani, Ciscanesti, Burta-Tencel Scortarul-Vechiu, pe la S. com. suflete, 730 barba^T si 753 fe-

si Balanesti. Movila MireseT

- pana la satul mel. ^tiu carte 347 persoane.
Suprafa^a pi. este de 65400 Sutesti si de aci peste podul Sunt 231 contribuabill.
hect., din carl 56400 hect. ara- de la Gradistea intra in jud. Venitul com. e de 16080 lei,

bile si 9000 islaz. Calitatea pa- R.-Sarat. iar cheltuelile sunt insuma 15958
ratntului esce mal buna in aceas- Paduri in aceasta plasa nu lei anual.
ta plasa de cit in pi. Balta si sunt de cit prin coturile riului Sunt 12 debite si 20 circiuml.
Calm&fuiul. Buzau si sunt numai de salcie, Vite sunt: 673 boi, 457 vacT,
Aceasta pi. este strabatuta rachita si plop. Tarmurile si 2 tauri, 216 vi^ei, 28 bivoli,

prin mijlocul eT de la E. spre luncile BuzauluT sunt acoperite 510 caT, 1498 of, 202 rimaton.

Digitized by LiOOQ IC
 IANCA 17 IANCA

Loc. posedi 20 stupl cu albine. din Ianca-Noua (950 locuitorl), bae ?i 690 feme!; 547 casato-
Suhatul vitelor e dc 750 hect. situata pe o apa mica, care se rip, 800 necasatori^I. $tiu carte
Are: 2 bisericT, una cu hra- varsa in apropiere in balta Po- 347 persoane.
mul Sf. Treime, zidita, la 1834, telul. Se invecine$te cu com. Sunt 1200 vite marl cornute,
de C. Draganescu, cu 1 preot Dabuleni $i Potelul, la 25 kil. 460 caT, 1400 ol, 170 rimatorl,
1 cintaret, $i 2 paracliseri ; a de Corabia, iar de Caracal de $i 2 capre. Sunt 15 stupl cu
doua, cu hramul Sf. Ion Bote- 37 kil. Altitudinea terenulul d'a- albine.
z&torul, zidita la 1885 de locui- supra nivelului maril este de In timpul verel se face tirg
torl, cu 1 preot, 2 cintare^T $i 62 m. in fie-care Duminec£.
3 paracliseri ; 2 $coli, una de Are o populate de 516 fam., Are o $coala de bSef!, infiin-

bae{T infiin^ata la 1863 ?i fre- sau 2214 suflete: 1121 barba^i {ata la 1863, cu 69 elevl, $i o
cuentati de 69 elevT, a doua $i 1093 feme!; 947 casatoripf de fete, infiin{at£ la 1877,
scoala.

de fete, infiinjata la 1877, fre- $i 1266 necasatori^I. cu 46 eleve, intrefinuta de com.

cuentata de 42 eleve. $tiu carte j6 persoane. Sunt Anibele $colI au un bun local
In com. se afla : 1 fabrica 379 contribuabili. de zid. $coala are o intinsa $i

de spirt, infiin^ata la 1878; 1 Budgetul com. de 5358 lei frumoasa gradina.

moara de aburf ; 1 2 morl de la veniturl $i de 5167 lei la Sunt 2 bisericl, una zidita de
vint. cheltuell. locuitorl, la 1834 $i a doua, la
Drumurl: la gara Ianca spre Sunt 2449 vite marl, 7543 1872, cu 2 preo^i, 2 cintare^T $i

N.E., pe lingi lacul Ianca (2 vite mid $\ 200 pore!. 2 paracliseri.

kil.); la Br&ila, spre N.E., (40 Are : o $coala primary mixta
kil.) ; la Movila-MireseT, spre N.- gradul II, cu I investor, fre- Ianca, s/afie de dr.-d.-f., j'id.

E., prin cat. Gola?ei, (14 kil.): cuentatA de 41 baetl; 2 bise- Braila, pi. Vadeni, com. Peri$o-
la Su{e$ti, spre N.-V., (9 kil.); ridf: Sf. loan (1842) $i Sf. Ni- rul, pe linia Faurei-Braila, pusa
la Dedule?ti, spre V., (7 kil.) colae (1843), cu 2 preo^I $i 4 in circulate la 13 Sept. 1872. Se
la Filipe?ti, spre S.-V., prin c&t cintaretf. afla intre stabile Dedule^ti (10.2

Bagdatul, (11 kil.); la Surdila- La aceasta comunS, situata pe kil.), $i Urleasca (8.5 kil.)- Inal-

Greci, prin Filipe$ti, spre S., o coasta de deal, se observa 111 Jimea d'asupra nivelului maril:
(20 kil.) ; la Ione<ti-Berle$ti, spre partea de N. ni$te grop! in pa- 26 m. 69. Venitul acestel stafil

S., traversind c. f. Braila-Bu- mint, unde se zice ca a fost pe anul 1896 a fost de I
S575S
cure^ti, pe la Cantonul 117 (17 $eli$te pe vremea Tatarilor. Se lei, 57 bani.
kil.) ; la Peri$orul, spre S., taind mal vad un $ir de magurl carl
c. f. Br&ila-Bucure$ti, (5 kil.) tree peste toate mo$iele din Ianca, lac sarat, jud. Braila, avind
la Urleasca, spre E., prin tir- apropiere; intre aceste magurl aproape aceea$Icompozi{ie ca la-

lele Opri$ene$ti $i Jipe$ti, (14 este §i Jidova. cul Sarat de linga Braila. La N.-

kil.) ; $i la Silistrarul prin Ur- V. g&rel Ianca, prin mijlocul lul

leasca, spre E. Ianca, sat, infi'm^at la 1834, in trece hotarul intre com. Ianca
In com. e o singur& strada jud. Braila, la S. E. com. cu ?i Peri§orul. Rare-orl seaca in
dreapti, lata de 50 metri $i i- acela^I nume, pe malul de V. al timpul verel. Are doua insule
luminata $i 12 strade mal mid. laculul Ianca, linga drumul de fer mid: una in partea de N. ?i a
Aci se face tirg in toate Du- Braila-Buzau, ca la 40 kil. spre doua in partea de S. In mar-
minicile. In partea de N.-V. a V. de ora$ul Braila. Numit ast- ginea de V. a laculul se afla
com. era stasia po?teI vechT fel dupa numele laculul. un izvor, care curge in lac.
Braila-Bucure$ti. Suprafaja satulul este de 400
Com. s'a infiin^at la 1834 $i hect., avind 820 case ; 20 pra- Ianca, mope, particular^, in jud.

$T-a luat numele de la lacul valii cu diferite manufacturl $i Braila, de com. cu

pendinte
Ianca, situat in apropiere. bauturl spirtoase ; 8 morl de acela$l nume, in suprafafa de
vint; 2 morl de aburl; o fabrica 6000 hect., dind un venit de
Ianca, com. rur., la S. pla^el mare dc spirt; 2 bacanil ?i ma- 52000 lei.

Balta-Oltul-d.-j., jud. Romana^i, nufacturl,

formata din Ianca-Vechle(i264 Are o populate de 328 fa- Ianca, vale, jud. Braila, care
locuit.) unde se afla primaria $i milil, sau 1347 suflete: 658 bar- pleaca de la S. com. Roman ?i

6/275. i/nrtle IHetionar Orogrnfic. T- /. IV.

Digitized by VjOOQ IC
 IANCA-DIN-DEAL 18 1APA

Gurgue{i, pe o lSrgime de 2 1
/* a dealulu! Chizil- Suhat, linga Iapa, movila, in jud. Ialomija,
kil., merge spre S., strimtorin- digul Chizil -Cum. pi. Borcea, linga satul Mihaiu
du-se $i trecind pe ling& satul Viteazul. In ce prive^te aceasta
Comaneasca, peste c. f. Br&ila- Iancu- Caramel, vechin picket, movila este o legends poporanS :

BuzSu, pe lingS satele Traian cu No. 29, in jud. R.-Sarat, pi. Mihaiti-Viteazul ar fi avut o prin-
?i Burdujeni, Coada-Ience! ?i Orasului, com. Virte$coi, la ho- soare cu proprietarul mo$iei, ca
B^lcine^tide aci se ingusteaza
; tarul spre Moldova; az! e loc mosia sa fie a lu! Mihaiu, daca
ma! mult, trece pe lingS. satele izolat. in timpul cit va oficia preotul
Morote^ti, Vamer $i Burta-Ien- leturghia in biserica, va putea
ceT, de unde ia direc^ia spre lane, braf (prival), in insula Mihaiu s& ocoleasca cu iapa lu!

N. $i continue p&na in dreptul Balta, teritoriui comune! Cocar- mo§ia, iar de nu va putea, iapa
satulu! Cald&ru$a unde se pTerde. gea, pi. Borcea, jud. Ialomifa. s& fie a proprietarului. Mihaiu
In c&patiiul de N. al vae! este primi prinsoarea, dar ma! ina-

lacul Coada-Ience!, care nu seaca Ianoli, deal cu pfidure, jud. Ba- inte de ajunge la locul de unde
ma! nicl o data, iar primavara, in c&u, pi. Tazlaul-d.-s., com. Slo- plecase, iapa a cazut $i a murit,
toata intinderea aceste! va!, se bozia-Luncani, situat pe limit a iar Mihaiu alergS. pe jos si ci$-

formeaza multe lacun car! scad satelor Duba^ul $i $3rpeni. tig& mo$ia.
vara. In locul unde a cazut iapa,

Iapa. Vez! Calul Iapa, com. rur., s'a ridicat aceasta movila.
Ianca- din -Deal (Ianca -Ve- in pi. Piatra Muntele, judeful
chie), sat, in pi. Balta-Oltul-d.-j., Neam^u. Iapa, ostrov, jud. Braila, coprins
jud. Romana^i, in care se afla intre: Vilciul, laE.; CoitSneasa,
primaria com. Ianca, la 25 kil. Iapa, sat, in jud. Neam^u, plasa viroaga, la N.; Cremenea $i M£-
de Corabia. Se invecine$te cu Piatra-Muntele, com. Calul-Iapa, nu$oaia, la V. Este situat la S.
com. Dabuleni §i Potelul. Are situat pe valea piriulu! cu ace- de ostrovul Popa.
1264 locuitorl. la^! nume, la 21 kil. de ora?ul
Piatra. Iapa, ostrov, intre Dunarea-Ve-
Ianca-Noua, c&tun, al comune! Are o populate de 495 su- chie ?i Vilciul, pe teritoriui co-

Ianca, pi. Balta-Oltul-d.-j., jud. flete: 251 barba^i ?i 244 feme!, munelor Berte$ti-d. s., ?i Luciul,
Romana^i, situat spre N. de car! se indeletnicesc cu indus- din Ialomi^a, jud. Br&ila.
Ianca-de-Deal. Se Invecine^te la tria, agricultura, exploatarea te-
N.-V. cu mo$ia domeniala Sa- renurilor ?i a pSdurilor. Iapa, picket de frojitierti, pe Du-
dova $i cu alte cimpi! intinse. Are : 1 bisericS, cu 1 preot nare, in pi. Borcea, jud. Ialomi^a.
Are 950 locuitor!. $i 2 dascal!; 18 pive pentru fa-

cutul sucmanelor ; 9 mor! de Iapa, padure, situate in judeful

Ianchi-Bair, deal, in jud. Tul- apa; 2 cariere de p!eatra va- Neam^u, pi. Piatra-Muntele, co-
cea, pi. Babadag, com. urbana rarie; depozitul unei fabric! de muna Calul -Iapa, cu o intin-

Babadag; se desface din dea- cherestea. dere de 2946 pog. (socotindu-se

lul Iaila-Bair; se intinde spre $i acele de pe mo^ia Calul).
S. in o direc^ie de la N. la S., Iapa, satisor, jud. Bacau, pi. Si-

br&zdind partea de N. a pla^e! retul-d.-j., com. Bote?ti, situat Iapa, izvor at apa minera Id, in
?i a comune!; pe clini merge la 2400 m. de satul Bote?ti. j id. Neam^u, pi. Piatra-Muntele,

drumul jude^ean Babadag-Ali- Are 8 familii, sau 34 suflete. com. Calul-Iapa, situat pe Va-
bei-Chio! ; din el izvore$te valea lea-Iepe!, la 3 ore departare
Doruchi-Dere ; are 112 m., do- Iapa, tirld. Vez! Gulieni $i Nesi- de ora?ul Piatra, in apropiere
minind asupra ora^ulu! ; este a- purile, din com. Cioara-Doice$ti, de gara Roznov ; apa ferugi-
coperit cu padur! §i pa$un!. jud. Braila. noasa-sulfuroasa.

Iancina, cap, in iezerul Razelm, Iapa, tirle, situate pe partea Iapa, mosie. Vez! Calul, mo$ie,
situat in partea de E. a pla^ei stinga a Vilciuiu!, in Balta, pcn- jud. Neam^u.
Babadag ?i ajude^ulu! Tulcea; dinte de com. Berte$ti-d.-j., jud.
se afla pe ultima prelungire E. Braila; au 20 case. Iapa, j apse, jud. Braila, incepe

Digitized by Google
 IAPA 19 IARtM-ME?ELIC

de coada privalului luT Mos-

la in partea de N. V. a plasei si Iarim-Ba§a, virf de deal, in

Stanciu si da in partea stinga cea de V. a comunei; se des- jud. Constanta, plasa Silistra-

a Vilciului, la N. de cat. Iapa. face din dealul Ieral Ceea-Bair, Nouji, comuna Hairan-Chioi, ca-
se intinde spre E , avind o di- tunul Sevendic, pe muchea dea-
Iapa, prival, care uneste tezerul rec^ie generala de la N.-V. spre luluT Ghiol-Punar; are 196 m.
Iapa cu privalul Baicul, jude^ul S.E., printre fluviul Dunarea si inaltfme; prin el trece hotarul
Braiia. valea Trincovi^a, afluent al pi- Dobrogel in spre Bulgaria.
riulul Almaliul; lasa spre E,
Iapa, piriii, jud. Neamju, ce iz- ca prelungirl, dealul Bugeacul, Iarim-Culac, vale, in jud. Con-
vore?te dintre ramurile Tarcaul iar spre S., Dealul-Caramizei stanta, plasa Silistra-Noua, com.
si Doselul, curge in direc^iune este acoperit cu semanatur!, Hairan-Chioi, catunul Sevendic,
V.-S.-E., pe teritoriul comunei purine pa^unl, iar la poalele de jud. Constanta; pleaca din dea-
Calul-Iapa, strins in ingusta vale N. si N.-V. se gasesc asezate lul Iarim-Basa si se coboara in
numita alepel, formata de mun^ii viile orasulul Ostrovul ; insu-si valea Sevendic ; malurile sale
Doselul si IepeT (in partea stinga orasul este situat la poalele sale sunt acoperite cu padurl.
a piriului) ?i culmile Tarcaul, nordice ; inal^imea cea mal mare
Porfirul, Nechitul, Alunisul si o atinge in virful Ostrovul (102 Iarim-Iuc, deal, in jud. Tulcea,
Negulesti (in partea dreapta a m.), fost punct trigonometric plasa IstruluT, pe teritoriul co-
piriulul), varsmdu-se pe dreapta de rangul i-iu; din cauza ca munei Cogelac, si anume pe
riului Bistrija in fa^a satuluT el se termina brusc linga Du- acela al catunulul sau Inan-Ces-
Roznovul, dupa un curs apro- nare, malurile flaviuluT sunt in- me ; se desface din dealul Rim-
ximativ de 12 kil. nalte si ripoase ; este taiat de o nic-Bair, se intinde spre N.,
Afluen^iT din stinga sunt : pi- mul^ime dedrumuri: spre Silis- intr'o direc^ie generala de la S.-V.

riul Catargul, Chiliile, Tochilele tra, spre Cuzgun, si apoi de spre N.-E., brazdind partea cen-
(care se varsa la marginea sa- drumuri comunale spre satele trala a plaseide N. a co-
si

tuhii Iapa). Almaliul, Bugeacul, etc., si care munei; are o inalfime de 206
Afluen^if din dreapta sunt se intretaie in diferite senzurT. m., punct trigonometric de ran-
piriul Minza, care izvoreste din gul al 3-lea, dominind satul
ramura Tarcaul, piraiele Pecela, IarbS-Dulce, tirld, jud. Braiia, Inan Cesme ; acoperit cu fine^e.
Jabolanul, Malina, carl les din pe teritorul com. Filiul, la 9V2
ramura Porfirul, pi. Negulesti, kil. spre N. de satul Filiul sau Iarim-Iuc, movila, in jud. si pi.
din ramura cu acelasi nume. Budisteanca, pe drumul de la Constanta, com. Techir-Ghiol,
Filiul la Pernor. Are o intinderc catunul Hazi-Diuliuc; situata pe
Iapa, vale, situata de-a lungul pi- de 13 hectare, cu o populate muchea dealulul Hazi Diuliuc ;

riulul Iapa, com. Calul-Iapa, pi. de 24 familit, sau 97 suflete. are o inal^ime de 44 m., domi-
Piatra - Muntele, jud. Neam^u, Vite sunt: 65 cal, 230 vite nind satul Hazi-Diuliuc.
cunoscuta pentru multele pive, cornute, 300 ol si 25 porcl.
mori, cariere de piatra, vararii, Iarim-Iuc, movila, in jud. Con-
depozite si fabrice de cheres- Iarb&-Ro§ie, lac, in insula Balta, stanta, plasa Silistra-Noua, co-
tea. Dealungul piriului Iapa se pe teritoriul comunei Bordusani, muna Hazarlic, catunul Ghiol-
intinde un canal foarte lung, pi. Ialomi^aBalta, jud. Ialomifa. Punar; are 105 m. inaljime
care serveste pentru transpor- este acoperita cu verdea^a, iar
tarea dulapilor (lemnelor) de la Iarca, cot pronun{at, al Calma^u- la poale sunt padun.
fabricl la depozite prin ajutorul iulul, la N. de satul Insura$ei,
apel. jud. Braiia, unde a fost podul Iarim-Iuiuc, movih, in jud. si

peste Calmatuiu, pe vechiul plasa Constanta, comuna Cara-

Iapa-Alba, deal, jud. Muscel, pi. drum al BraileT. Harman, catunul Peletlia; are
Podgoria, com. Valeni. 73 m. inal^ime; e acoperita cu
Iarca, wovila, juil. Braiia, m mar- verdea^a; este asezata pe dealul
Iapce-Bair, culme de deal, jud. ginea de V. a satulul Vizirul. Peletlia.

Constanta, pi. Silistra-Noua, pe Aci se intilnesc mobile: Gro-

teritoriul com. urb. Ostrovul, zesti, Vizirul si Domeniul Brailei. Iarim-Me§elic,/>/tf/tf/7, pe dealul

A
Digitized by LiOOQ IC
 TARlM-TABIA 20 IA?1 (JUDEJ)

Rimnic-Bair, jud. Tulcea, plasa pi. Prutul-de-jos, jud. Dorohoiu, S. a pi. Cirligatura, prin punc-
IstruluT, pe teritoriul comunelor pe care se afla vechea seli$te, tele: Buznea, Gane?ti $i Bra-
rurale Beidant $i CogelaCj situat Ia^anca, unde se spune ca odi- ne$ti. La S. se magine$te cu jud.
in partea centrala a pla?il ?i nioara a locuit o colonie venita Roman, linia hotaruluT conti-
de N. a comunelor ; este aco- de la Ia$i. nued pe marginea de S. a co-
perit jumatate cu tufari§url, ju- munelor: Goe$ti, Sine?ti, Po-
matate cu fine^e. Ia§anul, deal, pe mo?ia Pu^u- pe$ti ?i de la satul
Pau§e$ti, iar
reni, com. Co{u$ca, pi. Prutul- Bojila, lasindu-se pe marginea
Iarim-Tabia, nume, dat de TurcT, de-Jos, jud. Dorohoiu. pi. Stavnicul pana in $oseaua ju-
ruinelor unul tnic castru roman, de^eana; inaT in jos incepe li-

jud. Constanta aflator linga va- Ia§i, judef, numit ast-fel de la mita cu jud. Vasluiu, prin punc-
lul roman de pamint, linga mo- capitala sa. Formeaza o parte tele :
J ibana $i Mironeasa, ?i

vila Avreliuc, la 3 kil. spre N. din hotarul fare! la E. spre din $oseaua judefeana de pe dea-
de ora$ul Constanta. Rusia, in partea de sus a Mol -
lul Border, de la satul Sperie^i

dovel. E a$ezat pe valea $i po- pe marginea pi. Codrul, mer-

Iarmac, insula, in bra^ul Chilia, di$ul dintre riurile Prutul $i gind hotarul prin punctele: Po-
jud. Tulcea, coprinsa intre bra- Jijia, incepind din hotarul de iana-cu - Cetatea, Slobozia-Do-
\w\ principal §i cele secundare, S. al jud. Boto^ani ;
pe valea brovatului, Tirgu$orul - Poenel
Solomonof $i Vilcov, pe teri- §i podi?ele dintre riurile Jijia ?i de Comarna, tre-
la satul
toriul comuneT urbane Vilcov, §i pe valea Bahluiului
Bahluiui ;
cind pe marginea pi. Brani$-
din Basarabia-Ruseasca ; are o $i pe de dealurl, care se
§irul tea. Din $oseaua judejeana, din
lungime de 8 kil. $i o intindere prelungesc de la N.V., de-a jos de Costuleni, incepe mar-
de 480 hect. este neproductiva, dreapta riulul Bahluiui, din mar- ginea jud. Falciu, avind hotar
fiind acoperita cu stuf. ginea de S. a jud. Boto?ani ?i apa Jijiei, pana din jos de sa-

Suceava, lasindu-se spre S.E., tul Macare$ti, la satul Col^ul-

Iarul, piriU, pi. Siretul-de-Sus, pan& in marginea de N. a jud. CorneT (jud. Falciu). La E. se
com.Berbenceni, jud. Bacau, care Vasluiu $i Falciu. margine^te cu Basarabia, de
curge prin satele Chiticeni $i Limitele. — Se margined te la care se desparte prin riul Prut,

Berbenceni, in direcjie S.-N. N. cu jud. Boto?ani, linia de hotarul incepind de la satul Ba-
?i apol intra in jude^ul Roman, hotar incepind din malul drept darai (com. Bivolari), din mar-
prin com. Poiana-Iura?cu, spre al riulul Prutul, de la satul Bada- ginea de S. a jud. Boto^ani $i

a se scurge in Siret, d'a stinga, rai (com. Bivolari, pi. Turia) $i mergind pana din jos de satul
dimpreuna cu Piriul-Odobulul. inclinindu-se spre S.-V., pe mar- Macare^ti, in marginea satuluT
ginea pi. Turia, pana in ma- Cohjul-Cornei, din jud. Falciu,
Ia§anca, deal, pe mo?ia Dara- lul sting al riului Jijia, din sus udind de-a lungul marginele de-
bani, com. cu aceea?! numire, de Epu-
satul Andrie?eni, (com. spre E. ale pla?ilor Turia $iBra-
pi. Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiu, reni, pi. de aci se in-
Turia) ; ni^tea.
in hotar cu satul Grivi^a, din dreapta pe marginea pi. Bahluiui, Forma. — Forma teritoriulul
com. Paltini$ul. prin punctele : One$ti (com. $i- jude^ulul este aceea a unui romb
potele), Luparia (com. Badeni), neregulat. Aspectul sau topo-
Ia^anca, piriil, izvore^te dintr'o Hirlaul (jud. Boto^ani) $i Zaga- grafic ni se infa{i$eaza printre!
flntina, de sub dealul Bulean- via, pana in dreptul satului Sti- ^irurl de dealurl longitudinale,
dra, com. Darabani, plasa Pru- claria (com. Badeni). La V. se cu diferite ramificari, ridicindu-
tul-de-Jos, jud. Dorohoiu, cur- margine$te cu jud. Suceava, din se de la N.-V. $i inclinind spre
ge spre S., ?i dupa ce formeaza dreptul satului Sticlaria, prin S.E., cu trei vai mail, prin
iazurile: Ia^anca, Ieparia ?i al- punctele: Virtyi (com. Ceple- care curg tret riurl. In doua
Turcului, se varsa in piriul Po- ni^a), ZbTereni (com. Cotnari), puncte, la intrarea riurilor: Jijia
driga. Valea-Racului, Cirjoaia, Baiceni, $i Bahluiui in $esul Prutului, se
Cucuteni, Secare^ti $i Dade^ti termina doua din aceste ^iruri,
Ia§anca (Valea-), vale, formats (com. Baiceni), pana in margi- iar al treilea, care incinge jude-
linga dealul cu acela?! nume, pe nea TirguluT-Frumos; de acolo ^ul pe toata partea de S.-V. in
mo?ia Darabani, com. Darabani, cu jud. Roman, pe marginea de forma de semicerc, se lasa prin

Digitized by Google
 IA$I (JUDEJ) 21 IA?I (JUDEJ)

diferite ramificarl in jud. Vas- sa pe teritoriul jude^ulul, ianu- noasa, com. Birlesti, la conflu-
luiii si FalciQ. mele de Podisul-Turiel, care enfa piriulul cu riul Bahluiul.
Regiunl* — Teritoriul jude^u- formeaza pe dreapta culmea Ramura din dreapta riului

lui este ma! tot deluros, si face despre V. a sesulul Jijiel, iar Bahluiul incinge toata partea de
parte din sistemul dealurilor cu- pe stinga culmea despre E. a V. si de S. a jud., fiind cea
prinse Jntre Siret si Prut, for- Din acest podis
sesulul Prutului. mal ridicata si acoperita cu pa-
mind doua" regiunl : una se in- (pe intinderea caruia se afla un durl, din care o culme, cu di-

tinde de-a dreapta Bahluiulul, drum vechiu, numit al Furilor), ferite ramificarl, se intinde in-

ale carul dealurl mart, formate se desfac alte ramuri, formind tre riul Bahluiul si piriul Bah-
• din straturi de piatra, sunt a- diferite val, culml si dimburl, lue^ul, incepind din satul Zaga-
coperite cu padurl, vilsilivezl; carl se sfirsesc in marile vat via (com. Badeni). Aceasta cul-

iar alta de-a stinga riului Bah- aflate la dreapta si stinga lui. me se intinde prin comunele
luiul, numita zona cimpeana, Tot din lan^ul eel mare de Cotnari, Baiceni, Tirgul-Frumos
formata din dealurl mal mid, dealurl din linia Siretului, se si se termina in tirgusorul Po-
podisurl si sesurl, acoperite cu desfac alte doua ramuri, din sus dul-Iloael, la confluen^a piriulul
fine^e, imase si semanaturl. de satul Deleni, din jud. Boto- Bahlue^ul cu riul Bahluiul. Alta
Intinderea. — Suprafa^a teri- sani, aproape de Iirlau una I ; ramura incepe din com. Buz-
toriulul este de 291 137 hect., pleaca pe dreapta si alta pe nea, din capatul de V. al pla-
sau de 291 1 kil. p., dupa ca- stinga riului Bahluiul. sei Cirligatura, desfacindu-se din
dastrul publicat de catre Di- Ramura care intra in judej, ramura cea mare de dealurl din
recjia Statisticei din Moldova, printre riul Jijia si stinga riului jud.Roman si anume de la satul
la anul i860, calculate. Bahluiul, ocupa cea mal mare par Poenele-Oancei aceasta culme ;

C/ima. — Clima in general te a terenulul pi. Bahluiul, pre- cu variatele sale ramificarl, se
este sanatoasa si dulce; partea cum si tot terenul pi. Copoul,ter- intinde sub numele de Dealul-
Prutului este ma! umeda prima- minindu-se in sesul Prutului, Mare, de alungul plasei Cirliga-

vara si toamna, partea padurilor pe toata hitinderea de la intra- tura, intre piraele Bahlue^ul pe
mat racoroasa in timp il verel. rea in acest ses a riurilor Ji- stinga, pana la Podul-Iloael, iar

Calitatea solulul in genere e jia si Bahluiul. de acolo intre riul Bahluiul si pe

buna si productive. Aceasta ramura, fiind intre-
j
dreapta piriulul §acova^ul,de la

Pentru inalfimea tercnuluide i

taiata, in diferite direc^iunl, de '

padurcaBoghicea(jud. Roman),
la nivelul maril, se poate lua ca un numar de val, formate de ce face mal in jos hotarul jud.
punct de plecare orasul Iasi, piraie, prezinta mat multe culml. Vasluiu ; apoi din com. Pausesti
care este la o in atyime de 318 Ast-fel este culmea dintre rial trece in pi. Stavnicul, prin doua
metri; cu cit insa ne vom sui Jijia si piriul Miletinul, care se culml, din care una pleaca prin-
spre N., nivelul va fi mal ri- prelungeste din jud. Botosani, tre piraiele Stavnicul si $aco-
dicat. com. $ipotele, pana din jos de vaful, trecind prin com. Miro-
Orografia. — Dealurile carl satul Vladeni, unde Miletinul,
(

|
neasa, in jud. Vasluiu, iar par-

se prelungesc de la N.-V. la se varsa in Jijia. Alta culme tea din stinga Stavniculul, se
S.-E. a judejulul, nu sunt de se intinde printre piraiele: Mi- prelungeste intre riul Bahluiul,
cit ramificarl din lan^ul nepre- letinul si Jijioara, care cuprinde pana la varsarea lul in Jijia,
curmat al dealurilor carl sein- o parte a pi. Copoul, trece si de acolo pe linga riul Jijia,
tind din Carpafi, intre Siret si prin com. Gropnifa, terminin- pana in dreptul satulul Maca-
Prut, pe toata linia Siretului. du-se in marginea de S. a com. resti, din marginea jud., de unde
Din acest lan{ se desface o ra- Movileni, unde piriul se varsa trece in jud. Falciu.
mura, care pleaca printre riurile in Jijia. O culme pleaca intre ldrografia. — Apele ce curg
Prutul si Jijia, din sus de Do piraiele : Jijioara si Hucul si pe teritoriul jud. in direc^iune
rohoiu, trece prin jud. Boto?ani continua pana in sesul Prutu- de la N.-V. la S.-E. sunt:
si apol intra in acest jude{, ter- lui, intretaiata de alte mict val Riul Prut, care uda toata par-
minindu-se in sesul Prutului, la ?i piraie, iar alta culme se in- tea de E., de la satul Badarai,
satul Carniceni, pi. Turia, unde tinde intre piriul Hucul si Ba- pe marginile plasilor Turia si

si riul Jijia intra in acest ses. hluiul, trece prin com. Bel- Branistea, pana la satul Maca-
Partea acestul deal, de la intrarea cesti $i se sfirseste la satul Spi- resti, facind hotarul cu Basa-

Digitized by LiOOQ IC
IA?I (JUDEJ) 22 IA$I (JUDEX)

rabia. Este eel mal mare riu Jijioara, Hucul, Sirca, Buhalni^a, Cultura livezilor produce foar-
$i eel mal folositor pentru jud. Cirjoaia, Miletinul, etc. te multe fructe alese $i frumoase,
caci, pe toata intinderea sa, a- Producfiunea. — Din 29 1 1 37 car! pe linga ca se consuma in
limenteaza cu apa necesara, atit hect., intinderea teritoriulu! jud., {ara, se exporta $i in straina-
satele, cit $i intinsul §es, pe 73354 hect. se cultiva pentru tate.

care se prelunge^te, facindu-1 cereale, legume, tubercule ?i Cultura albinelor, estemaTpu-

fertil in producjiunea erbel. Prin plante oleioase ; 41 51 hect. este {inintinsil; din 1 2400 stupT, se
debordSrile sale intre^ine apele paramt, pe care se 44834 aria* vi! ;
scoate : 30000 kilogr. miere ?i

girlelor $i ale bailor, ce pro- hect., pamint acoperit cu pa IOOO kilogr. ceara.
duc stuharii, papura, pe$tT $i durl, din carl 31426 hect. sunt
: Cultura vlermilor de matasa
ract, servind tot odata $i pen- particulare $i 13408 a Statului se face numaT in cite-va sate.
tru adapatul vitelor, carl se cresc iar 178798 hect. se afla ocu- Padurile, sunt intinse $i satis-

pe intinsele ima?e aflate pe $e- pate de ora?e ?i sate $i acope- fac trebuin^elor locuitorilor din
sul lut. rite de ape, ima?e, livezi $i rip\. judej; din ele se scot tot felul

Jijia curge de la N. spre Cultura cerealelor e foari:e in- de lemne pentru construc^iunt
S.-E. printre pla§ile : Bahluiul, tinsa. Aproximativ cultura po- $i foe, lemne care se transports

Copoul $i Turia (hotar natural rumbului se face pe o intindere §i afara din judef.
intre ele), formind intinsul ?es de 4 1 08 hect. a
1 griului pe 2493 In padurl se gasesc urmStoa-
al JijieT, bogat in fine^e $i ima$e, hect., a orzulul pe 5 181 hect., rele animate salbatice: capri-

carl inlesnesc cre$terea vitelor. aovazulul pe 1799 hect., a se- oare, porci, lupi, vulpt, jderl,

Acest riu, de la trecerea sa in carel pe 229 hect., a hri?tet pe epurl, etc.

?esul Prutulul, din pi. Brani?tea, 70 hect. Din dealuri $i pirate se scoate:
pe care-1 uda in toata lungimea, Dintre legume : fasolea pe 416 pleatri varoasa, pieatra pentru
pe dreapta, devine mal mult pa- hect., mazarea, pe 44 hect., lin- zidirl $i ?osele, nasip ?i prundi?.
gubitor, atit pentru agricultura, tea pe 27 hect. Apele ce se intind pe teri-

cit ?i pentru clima, cart prin Tubercule : cartofele pe 482 toriul judefuluT, pe linga ca ali-

multa sa apropiere cu riul Prut, hect. menteaza satele, $esurile §i cim-

curgind paralel pe acela?i .ses, Plante oleioase : rapifa pe 1 1 piile cu apa necesara, inlesnind
m&re?te indoit volumul apelor hect., cinepa pe 134 hect. ?i vegeta^iunea planteior §i cre$te-
in timpurile zlotoase, can e^ind inul pe 3 hect. rea vitelor, con^in $i pe^tT, racl ?i

din matca lor, acopar in cea Producfiunea cerealelorintr'un scoicl pentru hrana ; stuh pen-
mal mare parte $esul, producind an bun se poate socoti in ter- tru foe, acoperitul caselor §i a
inunda^iunT foarte marl, carl cite- men mijlociu urmatoarea: 463000 ocoalelor; papura, din care se
o-data ineaca iarba §i semana- hectolitri porumb, 252000 hec- fac rogojini, etc.
turile. tolitri griu, 65000 hectolitri orz, Industrie*. — Sunt in jude^ul

Bahluiul curge de la N. spre 26000 hectolitri ovaz, igoohecto- Ia?i de ora§ul la si), 3 vel-
(afara
S.-E., prin mijlocul placet Bah- litri secara, 500 hectolitri hri$ca. nite, in carese fabrica rachiu, 38

luiul, printre pla$ile : Cirligatura, Producfiunea cartofelor este mort de aburl pentru macinat
Stavnicul, Codrul, Copoul ?i aproximativ de 2500000 kilogr. faina, 88 morl de apa, 8 de vint
Brani^tea, (hotar natural in unele Produc^ia planteior oleioase: §i 3 cu animale, 1 fabrica de le-

parp) ; formeaza o vale intinsa, rapi^a 1000 hectolitri, cinepa racota in satul Scobityeni, 2 de
bogata in ima§e $i finale; ali- 1200 hectolitri. luminarl, una de scrobeala, in
menteaza cu apa necesara toate Viile produc in termen mij- com. Buciumi, ?i una de duba-
satelede pe ambele maluri, pre- lociu 1 00000 hectolitri vin. lirie, in com. Galata.

cum $i tirgurile Podul IloaeT $i : Pe linga agricultura, cultura Caiabrica^iunl primitive sunt:
ora$ul Ia$i. vitelor face bogata jud. Numa- olaria in com. Poeni, rotaria

Afara de aceste tret riuri, rul capetelor de vite ce se cresc in com. Voine^ti, butnaria in
sunt un numar mare de pirale pe intinsele ima$e $i finale este com. Buciumi ($coala de meseril).
$i piriia?e, care curg in difcrite de 240000, din car! 84424 : vite Industria manuala: impietirea
direc^iunT, varsindu-se unele la marl cornute, 120457 °*> ll 77 de pallrii de paie $i impietirea lo-

dreapta $i altele la stinga aces- capre, 48 bivoli, 10207 ca * ?' ziilor, din carl se fac: panere,

tor riurT, ast-fel sunt: Bahlue^ul, 24023 rimatorl. co$uri, sca'ine, a inceput prin

Digitized by Google
IA§I (JUDEX) 23 fASI rj^Tl) ET)

?coalele rurale acum de ciflf-va teni, Podul-Iloaei $i Tirgul-Fru- mijlocul pi. Codrul $i prin mar-
anl. mos, prin carl se face comu- ginea de N. a pi. Stavnic, le-

RogojinI §i co^ciuge, imple- nicafie $i transportul prod icte- gindu-se cu jud. Vasluiu dea-
tite din papura, precum §i ma lor de prin jude{. Alta ramura supra dealuluT Bordea, la satul

tun se fac prin satele: Bosia, pleaca de la Ia$i, spre Ungheni, Grajduri ; e pietruita §i are o
Prisacani, Vorove$ti $i Uricani. prin Criste$ti; aceasta cale co- lungime de 18 kil.

Industria casnica se inseamna munica cu Rusia, iegindu-se cu De la tirgu§orul Nicolina,

prin lucrul bumbacul if, cinepel, re^eaua ferata ruseasca prin un din marginea de S. a ora^ulul
inuluT $i a li.iel, din carl se pod mare deffer construit peste Ia§i %\ din dreapta $oseleT
fac: pinze, foale, sumanl. riul Prut. Com micafia $i tran- ramura
Ia^i-Vasluiu, pleaca alta
In raport cu industria rurala, sport ll grinelor se fac pe acea- spre S.V., pe partea de N. a
cea urbana a luat insa o des la linie prin stabile: Criste§ti $i placet Codrul prin tirgu^orul t $i

vol tare maT intinsa. In ora?ul Ungheni. O a treia linie ferata podgoria Galata, apol trece prin
Ia$i, mai cu seama, pe linga d ; -
duce le Vasluiu $i de acolo la mijlocul pi. Stavnicul, trece
feritele meserii ce se exerciteaza, Birlad $i Mara$e$ti unde se de-a curmezi^ul Dealului-Mare,
pentru trebuin{ele orasenilor si leaga cu intinsa re^ea care stra prin localita^'ile : Sacaturile, Boji-
chiar ale locuitorilor din judef, bate centrul Moldovet Aceasta la, Lingurari ?i Ghideni, la margi-
se mal inseamna: cite-va $co!i linie are in jud. Ia$i srafiile la nea de N. a jud Roman, pe o
de meserie, ateliere de stolerie, Iasi, Ciurea $i Birnova. lungime in total de 50 kil.

fierarie, tinichigerie, fabrica dc CaleaXafionald. Ramura de Din ?oseaua nafionala Ia$i-

cartonaj, cortele, fabric! de bere, $osea pletruita ce se prelun- fujora, f]e la satul Tome^ti,
soda, etc. ge$:e de a lungul {arel dela S. pleaca pe dreapta o alta ramu-
Comerciul. — Se face in aces: la N., trece prin jud. Roman ra de $osea, pe partea de N. a
judej un intins comerciu, cu to* in jud. Ia^i, pe la Tirgul-Fru pldsel Codrul, $>, din jos de sa-

soiul de cereale, dar maT cu mos, vine spre E., paralel cu tul Comarna, trece pe partea
seama cu grid, porumb, seca calea ferata prin tirgu^orul Po- de S. a placet Brani^tea, pana
ra, orz $i ovaz; cu vite: boT, dul Iloaei, pana in ora?ul Ia?i, dincolo de satul Costuleni, de
vacl, ol %\ rimatori; cu piet, de unde se ramifica, o parte unde se leaga cu jud. Vasluiu.
Una §i brinza ; cu lemnarii de spre Vasluiu, iar alta pana in Cdl lateralV. Drumul numit
tot felul, afara debrad; cu vi marginea Prutului, la satul fu- al Brani§teL format din cal co-
nurl de cele mal bune calitati, fora. munale, pleaca de la N. din
din podgoriile: Cotnari §i Ia$i, Calea Mixta, Dela Tirgul-Fru- $oseaua jude^eanS Ia$i- Boto^ani,
precum $i cu fructe. mos, din $oseaua nationals, plea- anume de la satul Trife^ti, com.
Desfacerea acestor producte ca o ramura de $osea pletruita Hermeziul, pi. Turia $i se pre-
pentru strainatate se face mat spre N.V., prin mijlocul pi. lunge^te pe $esul Prutulul, de-
ales in pieafa ora?ulu! Ia$i. Bahluiul, pana in marginea tir- a lungul pla^el Brani^tea spre
Pentru comerciul intern sunt guluT Hirlau, din j id. Boto§ani, S., pana in marginea satului
tirgurile : Podul-IloaeT $i Tirgul pe o intindere de 33 kil. Macare^ti, com. Costuleni, unde
Frumos, precum $i 12 iarma Cdl judefene. Din ora? u
'
1 Ia?i se leaga cu jud. Falciu.
roace anual in ora?ul Ia$i, pe pleaca trelde $osele
ramurl Drumul ce pleaca de la tir-

§esul Frumoasel; patru iarma- una spre N. prin pi. Copoul $i gu$orul Podul-IloaeT, spreN.-V.,
roace la Podul - Iloaei $i unul, Turia, pana in marginea jud. prin pi. Bahluiul, prin Belce§ti,
mare la Tirgul-Frumos. Boto^ani, la Badarai din com. Hodura, Cepleni^a, dincolo de
Calea-Feratd. O ramura plea- Bivolari ; aceasta $osea este ple- Badeni se leaga cu $oseaua
ca din ora§ul Ia$i spre V. §i tre- truita, avind o lungime de 53 mixta, aproape de Hirlau.
ce prin tirgurile: Podul-IloaeT kil. Adouape olungimede 65 kil. Impdrfirea administrative. —
$i Tirgul-Frumos, de unde e?ind pleaca de la Ia$i, spre N.V., dea- Judeful Ia$i se imparte in 7 pi.

din jude{ pleaca spre Pa§cani lungul pla§ilor Copoul $i Bah ^i anume:
(Suceava), legtnd judejul cu toa- luiul, $i, dincolo de satul One$ti, 1. Bahluiul, cu 8 com., 1

te ora$ele ?i localita^ile ce au com. $ipotele, se leaga cu ju- tirgu$. ?i 57 sate.

re^ele ferate. Pe aceasta cale dejul Boto$ani. O a treia pleaca 2. Branistea, cu 8 com., I

sunt patru garl: Ia$i, Cucu- spre S., de la ora$ul Ia$i, prin tirgu$. $i 38 sate.

Digitized by LiOOQ IC
IA$l (JUDET) 24 lA^I (JUDEj)

3. Cirligdtura, cu 7 com. 1 Podul-Iloae!, Bivolari ?i Voine?ti. din Procurorul- General ?i do!

tirg. urb. ?i 40 sate. Medicamentele pentru popula- procuror! de sec^i!, care exer-
4. Codrul, cu 5 com. 3 tir- tiunea rural£ se dau gratuit de cita* puterea judiciarS asupra
gu?oare ?i 23 sate. c&tre jude^ ?i comune. Pe linga* intrege! jurisdicfil a Curfel de
5. Copoiiy cu 6 com., 2 tirguri micile farmaci! din fie-care spi- Apel.
?i 30 sate. tal, se mat afli una in Tirgul- IatS statistica judeciarS din
6. Stavnicul, cu 5 com., 1 tir- Frumos ?i alta in Podul-Iloae!. 1892: 41 indiviz! preveniJI la
gu§or $i 36 sate. Pentru cautarea vitelor bol- curtea cu jurap; 1423 la corec-
7. Turin, cu 5 com., 3 tir- nave sunt do! veterinarl: unul ^ional; 3200 c&rflf de jud. por-
gu?. ?i 37 sate. de judet ?i altul pentru ora?ul nite; 259 procese civile termi-
Sunt in total 44 com., 10 tir Ia?i. nate; 242 procese com. 74 ;

gu?oare 2 ora?e ?i 261 sate. AfarS de medicul de jude$, electorate.

Populafia. — Sunt in jud. Ia?i se afl& un Medic-Primar al ora- CultuL — Locuitoril jude^u-
32975 familit, sau 172935 sufle- §ului Ia?i, 5 medic! si 5 moa?c lui, sunt ma! tot! de religia
te, din car!: 27520 famili! sau ale despar^irilor, pu?I la servi- ortodoxS, avind bisericile lor
105400 suflete, tralesc in sate ciul populate! s&race; osebit de prin sate ?i tirguri, in num3r
?i tirgu?oare, iar restul in ora ace?tia ma! sunt medicil spita de 188, afarS de 9 capele (pa-
sele : Ia?i ?i Tirgul-Frumos. lelor din ora$, precum ?i aceT radise), cu 593 deserven^f ?i a-
Sunt: 70435 cSsStori^i, restul particular!. nume: 223 preo^!, 24 diaconl,
nec&s&tori^i, v&duv! ?i divor- Sunt dou& consili! de higienS : 23 1 cintSrep ?i 115 eclesiarcl.

ta^i; 1 19532 ortodoxl, 36425 unul al jude^ului si altil pentru de acestea ma! sunt:
Afarii
evrei, 4524 catolicl, 399 protes- ora?. patru biseric! catolice; una lu-
tanflf, 232 gregorienl, 520 lipo- Justifta. — In jude^ul Ia?i terana, una armeanS ?i douS li-
venT, etc., etc. se afl& 6 judec&tori! de ocol: povene. Evrei!, car! dintre strain!
Cu ?tiint& de carte sunt 45290 una in Tirgul-Frumos, pentru sunt ma! numero?! in jude{, au
loc. pl&?ile Bahluiul ?i Cirlig&tura; ma! muite sinagoge.
Administrafia. — Puterea ese- una in t?rgu?orul f ig&na?i, pen- Bisericile ortodoxe, cu deser-
cutivS a jud. este incredin^atS tru pl3$ile Copoul ?i Turia; una ven^i! {in de Mitropolia Mol-
unui Prefect, care are in ajutor in tirgu?orul Socola, pentru pl&- dove! ?i a Suceavei. Pentru ju-
la administrarea pl&?ilor, 5 sub- §ile Stavnic, Codrul ?i parte decarea clerulu! ?i administrarea
prefecp ?i 44 prim an cu aju- din Brani?tea, iar 3 in ora?ul bisericilor se afli un conzistoriu
toarele lor, pentru administrarea Ia?i. In ora?ul Ia?i este un tri- la Mitropolia de Ia?i, do! pro-
comunelor; poli^ia ora?ulu! Ia?i bunal divizat in patru sec^iun!, toerei, unul pentru jude^, altul
este incredin^ati unuT Prefect, cu patru pre?edin$!, din car! pentru ora?, ?i 2 sub-protoerel.
ajutat de 6 comisar!, ma! mul£! unul prim-pre?edinte, opt jude- Bisericile se intretin : parte
sub-comisar! ?i epistap. c&torl, patru supleanp. de Stat, numite m&n&stir! cele ;

Budgetul judejulu! in ce pri- Pe lingii acest tribunal, se mat multe de comune ?i foarte
ve?te fondul zecimilor este de afl& poltyia judiciara\ formats pufme de epitropit ?i particular!.
620670 le!, 95 ban! la venitur! din Primul-Procuror ?i patru pro- ManSstirile din jude^; sunt:
?i de 261437 le!, 73 ban! la curori de sec{il, do! dintre ju- Galata, Hlincea, CetS^uia, So-
cheltuel!, iar in ce prive?te fon- decStori! tribunalulu! fiind in- cola, Birnova, Hadimbul ?i Aro-
dul pentru drumur!, este de sarcina$I ?i cu instruc^ia crime- neanul.
202109 le!, 7 ban!, la venitur! lor ?i delictelor. Instrucfiunea. — Sunt in jude{
?i 1 9679 1 le!, 20 ban!, la chel- Se aflS o Curte de Apel, 144 de ?coale, afarS de acele
tuel!. cu douS sec^iunl, cu un prim- private, care sunt in numar de
Servichil sanitar. — Acest ser- pre?edinte, un pre?edinte, opt peste 20.
de c£tre
viciu se face in jude{ membri ?i do! supleaaj!, ?i avind Dintre ?coalele publice pri-

un medic primar, ajutat de 5 sub jurisdictia sa tribunalele din mare, 87 sunt rurale, cu 90 in-

medic! de pl&?I §i unul de ora? jude^ele: Dorohoiu, Boto?ani, vS^Stor!, 6 invS^Stoare ?i cu o

in Tirgul-Frumos ?i de 42 moa?e Suceava, Neam^u, Roman, Ba- populate ?colarSde 3105 b£e{!,
comunale, avind sub ingrijirea ca\u, Vasluiu ?i Falciii. 724 fete.

lor 4 spitale in : Tirgul Frumos, Parchetul Cur^e! este compus Po$t& §i Telegraf. — In jud.

Digitized by LiOOQ IC
 IA?I (ORA?) 25 IA?I (ORA$)

Ia$i sunt oficil telegrafo-telefono- familil, 26698

sau 59427 suflete : Industria manuala ce se prac-
po$talein urmatoarele locality: barbaff 32729 femel; 21203
$i tice in ora? este : croitoria, ciz-

ora^ul Ia$i, 3 oficil, cu un ve- casatori^I, 3 8 4 necasatortyl,

1
1
maria, zidaria, lemnaria $iferaria.
nit de pesle 350 mil lei; Po- 6170 vaduvl ?i 240 divor^I; Industria mare e reprezentata
dul-Iloael, cu venit 10000 lei; 24087 ortodoxl, 33141 mozaici, prin cite-va fabricl, precum : o
Tirgul-Frumos, cu un venit de 1709 catolicl, 113 grigorienl, fabrica de cortele, una de car-

1 5000 lei §i Bivolari (pi. Turia), 350 protestan^i, 18 lipovenl $i tonaj, doua de soda, una de
cu un venit de peste 4000 lei 9 de deosebite religiuni 24780 ; scaune; mal multe fabricl de
anual. Romini, 31829 IzraeliJI, 188 luminari $i sapun, o fabrica de
PolonI, 728 Ru?T, 1533 Ger- bere ; doua mori mari de aburl
Ia^i, ora§, capitala jude^ulul Ia$i manI, in Grecl, 33 Lipoveni, pentru faina si mai multe mori
$i re^edin^a Inalt-Prea- Sfin^i- 77 Francezi, 1 Belgian, 8 Olan- de cal.

tului Mitropolit al Moldovei $i dezl, 9 Bulgarl, 50 Ungurl, 6 Acest ora$ este legat, cu ju-

al Sucevel ?i vechia capitala Americanl, 10 Turd $i 1 Spa- de^ele limitrofe, prin trei linil

a Moldovei. Se afla situat pe niol. de cale-ferata : Pa?cani-Ia$i, Un-

capetele de S. ale dealurilor: $tiu carte 16276 persoane. gheni (cu Rusia) §i Ia$i-Vas-
Copoul $i $orogari; pe valea O parte din ace^tl locuitorl luiu ;
prin calea najionala, cu
dintre aceste doua dealurl, prin se ocupa cu agricultura, iar a- Romanul $i Vasluiu; prin $0-
care trece piriul Cacaina $i pe proape trei par^i cu comercitil sele judejene cu Boto?ani, Fal-

§esul Bahluiul, pe care trece 91 industria. ciu, VasluiQ, Roman.

riul Bahluiul, o parte se pre- Comerciul consta in cump3ra- Are o sta^iune mare de cale
lunge$te peste piriul Nicolina, re de producte $i vite ; in vinde- ferata.

pe podi^ul sudic al comunel rea lor in par{I mid prin locality Se afla in ora^ sucursala Ban-
Galata. Se afla intre pla$ile: $i in cantitatl marl in strainatate; cel-Na^ionale ?i a Creditulul-A-
Copoul la N., Brani$tea la K., in cumparare de marfurl straine: gricol, institu^iunl publice ?i mal
Codrul la S. ?i Stavnicul, cu o lipscanil, bacanil §i fteraril, care multe case de economil pri-

parte din Copoul, la V. se desfac pentru trebutnfele o- vate.

Pozifiunea acestul ora$ este ra^enilor $i a locuitorilor din In privinfa administrative o-

frumoasa, fiind inconjurata mal jude{, iar in cantitatl marl, ora- ra^ul este divizat in 5 despar-
din toate parole de dealurl a- §elor din jude^ele vecine. ^irl. Pentru paza $i men^inerea
coperite cu vil $i livezl. Sunt trei pieje: una numita ordinel publice se afla: un Pre-
Inaljimea orasulul de la nive- medeanul Sf. Spiridon, in par- fect de Police
cu 6 comisarl,
lul marei e de 318 m. tea de sus a orasulul, alta la mai mul{I sub-comisari, epista^I,
Parole cele mal principale centru, unde este o hala mare un capitan de sergenJI $i ser-
din carl e format Ia$i sunt: frumoasa, $i a treia, medena^ul gen^I de ora§.
Tatara^i, partea de pe dealul din Tirgu§or. Pentru paza de foe sunt pa-
$orogari ; Copoul, Jicaul (Sara- Pentru lemne de foe sunt de- tru pompierii pendinte de co-

ria) §i Pacurari, partea a$ezata pozite pe uli{a garel, iar pentru mandamentul corpulul IV de
pe dealul Copoul; Podul-Lung, lemne de construe^!, doua me- armata din Ia^i.

Frumoasa §i Broscaria, partea deanurl, unul la bariera Sara- Comuna se administreaza de

a^ezata pe Bahluiul; Tirgu- riei 91 altul linga Bahluiu, la catre un Primar cu trei ajutoare
?orul Nicolina, partea de pe Podul-Ipsilante. $i Consiliul Comunal.
platoul Ga)a{ei. Pentru inlesnirea nego^ulul Venitul com. e de 2086963
Osebit mal sunt un numar de vite, sunt statornicite 1 2 iar- lei, I9banl; iar cheltuelile, de
mare de alte numiri de maha- maroace anuale, carl au loc pe 1846034 lei, 76 banl.
lale $i strade. $esul Frumoasel, (situat in par- Serviciul sanitar al orasulul
Intinderea ora§uluI este de tea dreapta a riulul Bahluiul $i se face de catre un medic-pri-
16235740 metri patra^I— 1 182 de a stinga piriuluf Nicolina); mar, 5 medic! de despar^iri, 5
falcl, 27 prajinl $i 13 stinjenl osebit in toate Joile, la locul moa§e, 1 medic-veterinar $i 1

patrafl sau 1623 hectare ?i 5740 numit: Movila-lui-Cuza, in par- vaccinator.

metri patra^I. tea orasulul ce poarta numele In Ia$i sunt 45 biserici ortodo-
Are o populate de 11049 Tatara^i. xe §i 8 capele, cu 81 preofl, 18

S197B. Marth ZHefionar GecgraAc. Vol. IV.

Digitized by Google
IA?I (ORAS) 26 IA?I (ORAS)

diaconl, 96 cint&ref! $i 51 pa- Intre zidirile publice se in- nat la Alba-Julia, inTransilvania.
racliserl. seamna : Palatul-Administrativ Un val numit al - lu! Traian,
Se mat afla 1 biserica cato- sau Curtea-Domneasca, in care care trece din jud. Boto§ani in
lica, 1 luterana, 1 armeanS, 1 se afla instalate : Prefectura ju- acest jude{, vine prin apropie-
lipovana. de^ulut, Comitetul - Permanent, re de Ia$i, pe sub dealul Po-
Numarul ^coalelor publice pri- Tribunalul cu 4 sec^iunl, Par- canilor, pe ^esul PrutuluT, tre-
mare de baeflf e de 10, cu 30 chetul tribunatuluT, do! judeca- cind riul pe la satul $endreni
institutor! $i cu o populafiune tori de Instrucfie, Curtea de ?i merge pana la Nistru. Daca
$colar& de 1400 elevi ; 8 §col! pri- Apel cu 2 secfiuni, Parchetul ar trebui si d&m crezSmint une!
mare de fete, cu 30institutoare Cvir^eT, Camera Depunerei $i de cronice slavone, apo! pe la in-

§i 883 eleve; 2 gimnazit, 2 Acuza^ie, Curtea cu Jura^I, Cor-

''

ceputul secolulu! al XIV exista

licee, 1 4
universitate, cu fa- pul Portareilor, Percepfia Statu- |
un principat al Ia^ilor, care
culty!, avind un cabinet de fi- lu!, Medicul-Primar al judeJuluT, traia in legatun de priete^ug
zica $i chimie $i o biblioteca; Se Avoca^ii-Statulul, Casieria, Te- cu domnul farilRominestI(To-
minarul Veniamin, $coala Nor- legraful ?i Po$ta, Arhiva Statu cilescu, Istoria RominS, 1886,
mals SuperioarS, $coala Norma- lu!. p. 120).
ls Vasile-Lupul, pentru inva{a- In fa^a palatulul se afla sta- Dela formarea Principatului
ton, $coala Comerciala, $coala tuia lu! ^tefan-cel-Mare, Dom Moldovel, ?i ma! cu seama de
Tehnica, $coala Fiilor-de-Mili- nul Moldove!. In centrul ora^ulin cind Ia?i deveni capitala prin
tarl, cu un cabinet de fizica $i se ridic& Marea^a Catedrala a stramutarea scaunulu! Domnie!
chimie, $coala Copiilor-de-Tru- Mitropolie! $i biserica TreMe- de la Suceava, de catre Ale-
pa, $coala Normala de Fete, Ex- rarhi, apoT biserica Sf. Spiridon, xandru-Vodi Lupu^neanu in
ternatul Secundar de fete, $coala cu m&reata zidire a spitalulu!. 1565, el are o important isto-
Profesionala de fete, $coala de Palatul Universita^ei, palatul rica foarte mare.
Meseri! a comunel, $coala de $coale! militare, Liceele, Banca Inainte de a fi capitala a fost
MeseriT a Reuniunei - Femeilor, Nationals, Prim&ria Gara dru- $i ars de Betgherel, fiul Hanulu!
Conservatorul, $coala dePictu- mului de fer. Cazarmele de pe Tat&resc, cind a pr&dat ?i fi-

ra, 2 $col! Frobeliane, (una a So- platoul Copoului unde se aflS ?i nutul Cirligature!, la 15 13.
cieta^e! pentru InvaJ&tura Popo- cimitirul militar. La 1600, suferi jafur! din
ruluT Romin) $i un Muzeu pen- Printre caseleparticulare se ga- cauza rSzboiului dintre Simeon-
tru ^tun^ele-Naturale. sesc zidirl mar! $i frumoase. Movila cu frat'n Buze?tl.
$col! private ma! de seama. Gradin! publice sunt : Copoul, La 162 1, Libozmischi, Hatma-
sunt: Liceul-Institutele-Unite, si, Ghica-Voda, In marginea de N. nul, cu 4000 Le?I, a jefuit ?i

pentru domni§oare, Liceul Nor- a ora^ulul. Cimitire sunt douS, Ta ars in timpul lu! Alexan-
mal Humpel. Osebit inc£ se ma! unul Eternitatea in partea de dru-VodS, fiul lui Hie?.
afla un num&r de institute cu E. a ora$'iluI, $i altul afara de La 1624, a ars palatul Dom-
elevi intern! ?i extern! de am- raza ora^ulul, in com. Galata. nesc $i Radu-Mihnea a stra-

beie sexe. Intrarea 51 e$irea din ora? se mutat re$edin$a la Hirlau.

Pentru procurarea $i tipSritul face prin §apte barier! ?i anume: La 1650, Hmil-Hatmanul, cu
carfilor sunt: iolibrarii, 10 tipo Copoul, Sfiraria, Hotinul, Moara- i
Tatarii, a ars ora§ul cu curtea
grafii §i 2 litografii. de-Vint, Sahana, f u^ora, Socola, Domneasca §i biserica TreMe-
Institute de bine-facere sunt: Nicolina, Trel-Calici $i Pacurari. rarhl, in timpul lu! Vasile-Lupu.
spitalul Siintul Spiridon, eel inai Nofinnl istorice, — Nu mirea o- La 1672, Sultan ul Mehmet,
mare §i mai avut din $ar£, ad- ra?utu! se crede de uni!, insa fara in timpul trecere! sale la ceta-
ministrat de catre o Epitropie ;
nici-un temeiu,caarfi fost din ve- tea Cameni^el, s'a preumblat
Spitalul Pa?canul, Spitalul Mili- chime cMunicipium Iassiorum» prin ora?ul Ia§i §i pe dealul
tar, Spitalul-Evreesc, Institutul- ^i ca pe atunci sta^iona in el Cet&tuia, dupS care a mazilit
Gregorian, pentru cre^terea co- Legiunea a XIII Romana. Un pe Duca-Voda, punindu-1 in
piilor gasiflf, $i Institutul pentru atare municipiu n'a existat, de flare.

feme! nebune. cit numa! in fantazia interpre- La 1687, armatele lu! So-
Sunt 17 farmaci!, ?i mai multe tatorulu! une! inscrip^iunl, iar bieschi, Craiul Le^esc, care in-
drogueril. legiunea XIII gemina a stajio- trase in fara, a ars manistirea

Digitized by Google
IA?l (ORA?) 27 IA?I

Trisfetitele, Mitropolia vechle, La 1878, in rSzboiul cu TurciT, Manastirea Barnovschi, zidita

Golia $i Feredeul-Turcesc. f ami, Imparatul Rusiel, a tre- la anul 1627, de Miron-Bar-
Tot atuncT, Dosoteiu, Mitro- cut prin Ia$i cu Maril Duel. novschi-Voevod.
politul, a dat moa?tele Sf. loan In Ia$i se mat afla un numir Biserica Sf. loan Botezatorul
Novi, pe care Alexandru-Voda de monumente religioase, de o s'a inceput a se zidi de Miron-
le cumparase de la paginl la important mare istorica, pre- Barnovschi-Voevod, $i s'a ispra-

141 5 $i care ati stat far& in cum vit de Vasile-Voda la 1635.

300 de anl. AtuncI s'a dus $i Sfintui Nicolae sau biserica Manastirea Sfin^ilor TreMe-
Mitropolitul in f ara Le$easca Domneasca, zidita de Domnul rarhT, zidita la1639 de Vasile-
cu toate odoarele scumpe ale Stefan eel-Mare, la anui 1491 — Voda-Lupul, cu turnul de la poar-
Mitropoliei $i ale SfintuluT, in 1493. La 1676, a fost reparata ta, zidit in 1638, care turn fund
timpul lul Cantemir-Voda. $i reformats de Antonie-Ruset- daramat s'a refacut in 1804 —
La 1 7 1 1 , Petru-cel-Mare, care Voevod. Dup& strSrautarea ca- 1806.
a venit cu oastea in f ara, a vi- pitale! de la Suceava, aceasta Manastirea s'a restaurat de
zitat Ia$ul cu Imp&r£teas&, inchi- bisericS a servit de Mitropolie, catre Stat, fund una din cele
ninduse pe la toate bisericile. pinS in timpul lul Duca-Voda, |
mai frumoase monumente din
La 1723, ati ars Curdle Dom- cind Doamna sa Anasrasia, a tara. In ea se afla moa^tele Sfin-
ne$tf, cu mal multe case §i bi- zidit Mitropolia vechTe, pe a tel Mucenice Paraschiva.
serica Sf. Dimitrie, in Domnia cireia ruine, s'a ridicat mirea^a Manastirea Sf. loan Gura-de-
lui Mihail Racovija. Catedraia a Mitropoliei, ince- Aur (Beilic), zidita de Duca-
La 1733, a ars Tirgul-de-Sus, puta a se zidi prin staruinfa Mi- Voda la 1683, pe locul unel
Sararia ?i manastirea Golia, in tropolitulul Veniamin -Costache, biseric! de lemn, ce a existat
timpul lul Constantin - Mavro- restaurata $i terminata in anul din timpul lui Tom?a-Voevod.

cordat. 1887, sub Domnia Regelul Ca- Aceasta biserica a fost inchi-
La
1740, ocupara Ru$il f ara rol I. nata manastirel Cetajuia din
sub Generalul Minih, $i in ura pe Manastirea Dancul, zidita de com. Galata.
care o avea pentru Ghica-Voda, Jurie-Dancul, in anul 1541, pe Manastirea Golia, zidita la

stricara Curple Domne^ti de la timpul lui Petru-Rare$; a fost 1640 de Vasile-LupulVoda. In

Frumoasa. inchinata la o manastire din ograda se afla institutul de ne-
La
1753, au ars, impreuna cu Rumelia, de catre Duca-Voda, bunl; la poarta este un turn,
Curtea-Domneasca, biserica ca- in a doua Domnie. linga care se afla ?i casa apelor
tolica $1 cea luterana. Manastirea Barboiul s'a zidit de unde apa se imparte in tot
La 1769, Ru$iT au ocupat iar pe la inceputul secolulul al XVII ora§ul.
cit-va timp ora$ul. de Marcle-Vornic Barboiul, $i a Manastirea Sf. Spiridon, foarte
La 1821, Domnitorul §u\u, fost inchinata Manastirel Vato- vechle $i cea mal bogata, din
in unire cu Ipsilante, instrumen- pedul, in timpul Domniel lul a careia avere se intre^in spi-
tui Rusief, au ucis pe toff Turcil Duca-Voevod. La 1837, calugaril talele $i ospiciile din Moldova.
din ora$. greel aii daramat-o, $i pe urmele In curtea bisericel se afla zidi-
La 1828, au ocupat Ru^il el, aQ zidit actuala manastire, rea mareaja a Spitalului Central,
ora^ul in r&zboiul cu Turcii. foarte frumoasa, in stil Byzan- unde este §i re$edin{a Admini-
La 1848, Ru$il din nou au tin. strate! Epitropiel.
ocupat Ia$il in razboiul ce au Manastirea Sf. Sava, zidita Manastirea Frumoasa, zidita
avut cu Unguril. in intiia jumatate a secolulul de Grigore-Ghica-Voda, unde a
La 1849, fu ocupat de TurcT. XVII, s'a reitioit de boerul Jora fost un palat Domnesc ?i o
La 1853—1855, fu ocupat Postelnicul la anul 1625. In a grading foarte frumoasa.
de Austriaci. doua Domnie a luT Nicolae-
La 1859, s'a f&cut Unirea- Mavrocordat s'a infiin^at aci o Ia§i, com. rur., in partea stinga
Principateior. ^coala $i o tipografie, sub epi- a Jiulul $i la S. com. Romane^ti,
La 1862, s'a stramutat de tropia Patriarchulul de Icru- pi. Ocolul, jud. Gorj. Se com-
aid capitala {arei in Bucure§ti, salim (17 14). Aceasta manas- pune din catunele Ia^i si Dra-
rimSnind ora$ul Ia$i numal capi- tire a fost inchinata Sft. Mor- gute?ti.
tals a jude^uluT. mint. Situata pe $es, are o supra-

Digitized by Google
 1A?I 28 IAZUL

fa^S de 2910 hect., din carl de 36 m .89, Venitul acestel sta- domina prin inStyimea sa dru-
1700 hect. arabile, 810 hect. tu peanul 1896 a fost de 1368279 murile Hazaplar - Gherengic ?i

pSdure, 400 hect. fine^e, izlaz lei, 65 banl. Cara-Chioi-Copucci.

$i livezi cu prunl.
Are o populate de 200 fa- Ia§i, trup de mofie, neiocuit, din Iazi-Orman, deal, in judeful
miltf, sau 725 suflete, din carl jos de valea CSlni$tea, pendinte Tulcea, pi. Babadag, pe terito-

171 contribuabill. de com. Stnmba-Mare, pi. Cal- riul com. rur. Atmagea $i Ba$-
LocuitoriTposedS 90 pluguri,
: ni$tea, jud. Via$ca, proprieta- Chioi, taiat fund de hotarul lor
120 care cu bol, 4 carufe cu tea d-lut Em. Gradi?teanu, in se desface din deaiul Canara-
cat; 820 vite marl cornute, 120 suprafa^S de 2025 hect. Ceiu; se indreapta spre E., in-

of, 44 caf $i 120 porcl. tr'o direc^ie generals de la V.

Venitul com. e de 1225 lei, Ia§i,padure de stejar, situata pe la E., brSzdind partea centrals
iar cheltuelile de 10 16 let. ambele coaste ale vaif Ia$i, pe a plS§eI $i cea vesticS a comu-
Apele ce uda aceasta com. proprietatea Strimba-d.-j., pi. nei Ba^-Chioi, $i cea nord-estica
sunt Jiul, Amaradia, ce izvo-
: Calni?tea, jud. Via^ca ; are o a comunel Atmagea; se pre-
re?te din plaiul Novaci $i Sla$ suprafafa de 150 hect. lunge?te cu deaiul Echili-Orman
tiul. are 276 m, dominind valea Mu-
Comunica^ia in aceasta com. Ia§i, vale, in jud. Vla?ca, pro- safir-Culac $i drumui Atmagea-
se face prin $oseaua nationals prietatea Strimba-d.-s., ce ese Ba$-Chioi ; e acoperit cu pS-
Filia?i-Pietro$ani ?i prin $oseaua din cimpul Ia?i ?i se scurge in durl.
comunala care o pune in corau- Calni?tea in jos de satul Stoe-
nicafie cu Ureche§ti la S.-E. ne§ti. lazi-Orman,f>a'dure, in jud. Con-
Are : 1 $coala, frecuentata de stanta, pi. Silistra-NouS, com.
35 elevi, $i 5 eleve ; 3 bisericT, Iazil-Iuiuc, movilli, in jud. Con- Garvan, cSt. Veii-Chioi, a^ezatS

facute in anil 1839, 1842 §i stanta, pi. Mangalia, pe terito- pe ramificafiiie estice ale dea-
1868, de locuiiorl, deservite de riul com. rur. Hazaplar ?i a- luluf Ciriagi-Orman ; formeazS,
1 preot §i I cintSre{; 1 moara nume pe acela al catunului Cara- cu padurea Cara-Ali-Corusu, pS-
pe apa JiuluT ; 4 pu{ in, 26 fin- Chioi ; e a?ezata la sudui aces- durea numitS Veli-Chioi ; are o
tinf; 1 circiuma. tut catun, la 1 V* kil. ; face parte intindere de 80 hect. ; esen^e
din deaiul Cara-Chioi, pe a ca- principale : fag $i mesteacan ; e
Ia§i, cdtun de re$edin{S al com. ruT culme se afla $i este punc- tSiatS de drumui Veli-Chioi-Cra-
cu acela?! nume, pi. Ocolul, jud. tul culminant al acestut deal; nova.
Gorj. Situat pe partea stingS are o inal^ime de 117 metri,
a JiuluT, are o suprafaJS de 1460 dominind prin inalfimea sa sa- Iazi-Orman, padure, in jud. Con-
hect., din can 900 hect. arabile, tul Cara-Chioi in intregime, par- stanta, pi. Medjidia, com. Enige,
360 hect. pSdure, 200 hect. fi- tea de N. a catunului Hazaplar cSt. Polucci ; a^ezatS pe ramifi-
ne{e ?i livezi cu prunl. $i vaile Arta, Burunul $i Dere- ca^iile ?i poalele orientale ale
Are o populate de 150 fa- Alceac; este situata in partea dealulul Uzun-Culac-Bair, linga
miliT, sau 525 suflete, din carl centrals a plS?e! $i a com. satul Polucci, la E. de el; are
132 contribuabill. o intindere cam de 110 pog.,
LocuitoriT poseda : 60 plu- Iazil-Iuiuc, movila, in jud. Con- esen^e principale: stejar $i fag.
guri, 80 care cu boT, 3 cSru{e stanta, pi. Mangalia, pe terito-

cu cat ; 600 vite mar! cornute, riul com. rur. Gherengic, la ho- Iazo§ti, vale, in com. rur. BS-
80 01, 30 cal $i 70 porci. tarul acestet com. cu com. Ha- se^ti, plaiul Cerna, jud. Mehe-
zaplar ; este a^ezata pe culmea din^i.

Ia§i, stafie de dr.-de.-f.^ in jud. dealulut Cogea-Sirt-Bair ; are o

Ia§i, pi. Ia$i (despar^irea com. I), inal^ime de 102 m. 9*1 este punc- Iazul, com. rur. in jud. Ialomi^a,

Ia?i, pe linia Pa$cani-Ia$i, pusa tul eel mai inalt al acestuTdeal; pi. Ialomi^a-Balta, situatS in par-
in circulate la 1 Iunie 1870. este situata in partea centrals tea de N. a pi., la hotarul spre
Se aflS intre stabile Ciurea 8.6 $i pu{in estica a plS$ei $i in par- jud. BrSila.
kil.) ?i Cucuteni (14.2 kil.). Inal- tea de V. a placet ; este artifi- Teritoriul com. are o suprafa^S
{imea d'asupra nivelului mSril cials $i acoperita cu verdea^a de 11500 hect. ?i se intinde

Digitized by LiOOQ IC
IAZUL 29 IAZUL-FETEI

intre comunele: Murgeanca, Mi- ContribuabilT sunt 135. nume, pi. Co§ula, jud. Dorohoiu,
lose$ti, Slobozia $i Cioara, din Vite: 470 cal, 776 bol, 843 din care a ramas numal vatra
judeful Braila. Mo$ia este pro- ol, 5 bivoll300 rimatorl.
$i $i lezetura ce se intinde in cur-
prietate a statulul, cunoscuta Venitul comunel e de 4193 mezi$ul sesulul Jijief, din dealul
sub numele de Iazul $i Lata- lei $i cheltuelile, de 5444 lei. Dimachenilor in dealul Corla-
Sarata. tnainte de seculariza- tenilor.Are o singura deschi-
rea m£nastirilor inchinate apar- Iazul, sat, jud. Bacau, pi. Bis- dere pe unde curge riul Jijia.
finea manastirel Slobozia din tri^a-d.-j , com. Dealul-Nou, si- Tradtyia spune ca acest iaz ar fi

acest jude{ $i a fost arendata tuat linga Petricica ?i in valea fost facut din ordinul lul $te-

—
pe anil 1885 95 cu 127700 lei. piriului Rachiti^ul. Are o po- fan-Voda-cel-Mare, pe cind mo-
Pe aceasta mo$ie, deosebit de pulate de 64 familil, sau 259 $ia era Domneasca. Mo$ia mal
com. Iazul, se mal afla ?i com. suflete. tirziu devenind in proprietatea
Smirna. Vite sunt: 4 cal, 122 vite boeruluT Hatmanul Balica, el ar
Dupa legea rur. din 1864, cornute 91 46 porcl. fi reparat iezetura ce se stricase.
s'au improprietarit pe mosie Sili^tea satulul se afla laRa-
229 locuitorl, iar dupa legea diul-lazulul. Iazul-Domnesc, iaz, numit $i

din 1878 s'au mal improprieta- Cebalaul, pe mo$ia Vacule$ti,

rit113; neimproprietariti se Iazul, numirc data pfirfil din com. cu acela^I nume, pi. Co-
mai gasesc 201 locuitorl. Acest lacul Bilhacul, ce strabate com. pula, jud. Dorohoiu. Este foarte
numar de locuitorl impropricta- Cilibia, jud. Buzau. vechiu $i afost renumit odinioara.
riflf se gasesc pe intreaga mo- A fost daruit manastirel Molda-
$ie Lata-Sarata, adica in doua Iazul, lac, jud. Braila, situat la via din Bucovina, de catre Bog-
comune, iar in com. Iazul se V. de lacul Coada En eel $i la dan $tefan-Voda, prin uricul
afla improprietartyT 141 locuitorT N.-V. de Lutul-Alb. Are o su- din 20 Maiu 1570. Manastirea
$i neimproprietartyl 1 14. prafaja 45 hect. Apa
de sa l'a stapinit pana la 1785, cind

Teritoriul com. este brazdat confine substance minerale. se vindu mo$ia.

de valea Strachina, numita $i

Lata-Sarata, pe care se afla la Iazul, ostrov, jud. Braila, coprins Iazul - Dracului (Lingurari),
curile: Feroiul, U?urelul, Lacul la S. intre Vilciul $i Brezoiasa, sat, jud.^VasluiUjCom. Poene^ti,
Tatarulul $i Ma^e-Arse. la E. $i V. intre privalul Ulmul pi. Racova, pe valea piriului
Se compune dintr'un singur $i Gingara^oaia §i la N. intre Racova.
sat, situat pe partea de N. a iezerele $erban $i Lunguleful. Se zice ca $I'a luat aceasta
coast el vael Lata Sarata. numire de la un iaz, unde in
Are o §coala de baetl, cu 30
: Iazul, girlll, abatuta din riul Te- fie-care an se inecau cite un
elevl, condusa de un invatator leajenul, trece prin mijlocul co- numar oare-care de oamenl, $i

salariat de stat $i comuna o ; muneT Bucovul, pi. Cricovul, pentru aceea l'au botezat Iazul-
$coala de fete, cu 14 eleve, o jud. Prahova, ?i se varsa iara^I Draculul.
invafatoare salariata de com. in Teleajenul. Are o populate de 20 fami-
Localul $coalef este cladit de lil, sau 100 suflete, locuitorl \\-

comuna. Iazul, piriil, jud. Tecuciu, format ganl lingurari nelmproprietarifT,

Este o biserica, deservita de din izvoare, curge printre sa- locuind pe mo?ia numita Slobo-
2 preotf ?i 2 dascall. tele Barna $i Poiana, comuna zia- Strajescu.
Populajia com. de 243 este Godine§ti. Confine pe$te $i con- Locuitoril poseda: 10 01, 3
familil, saii 1046 suflete 564 : duce o moara. capre ?i 1 cal.
barbafl §i 482 feme!; 1035 Ro-
minl, 2 Grecl ?i 9 de alte natio- Iazul-de-la-Rediu, iaz, pe mo Iazul-Fetei, girld/]\\d. Prahova,
nality!; 1037 cre?tini ortodoxl .sia Hapil, com. Virful-Cimpu- 191 ia inceputul din riul Teleaje-
§i 9 mozaicl; 258 agricultorl ltn, pi. Berhometele, jud. Do- nul, mal jos de satul Plopeni,
6 meseria^I, 6 comerciantl; S rohoiu, in suprafafa de 50 hect. face mal multe zigzagurf, stra-
profesiunT libere 50 muncitorl bate comunele: Bolde?ti,
;
Sca-
$i 16 servitorT. $tiu carte 169 Iazul-Domnesc, iaz, pe mo$ia eni, Plea?a Bucovelul,
?i din
persoane. Dimacheni, comuna cu acela§I josul careia se varsa iara^I in

Digitized by LiOOQ IC
 vm im i 30 lBANEfTI

Teleajenul. Pe acestrlu, in ra- pi. Ba?eul, jud. Dorohoiu, infi- In raionul comunei e o moar&
ionul com. Scaeni, sunt insta- in^at cu vre-o 30 anl in urma cu aburl a D-lui I. Dulujan din
late 2 pive 3 morl
: 1 fabrica
; ; de proprietarul Vasile Drosu. Slatina.
de faina ?i o fabrica de hirtie. Are o suprafa^a cam de 1072 Toata comuna se intinde pe o
La doua morl se macina $i hect. $i o populate de 22 fa- suprafa^a de 412 hect.
coaje de copacl pentru tabaca- milii, sau 92 suflete. Se fabrica in termen mijlociu
rie. 2CXX) decal. vin ?i 800 decal.
Ibaneasa, piriil, tzvore^te din {uica din drojdi! ?i tescovina.
Iazul Mare, pise de deal, pe padurea de pe Ibane$ti, mat Comerciul se exercita de 3
mo^ia Brosc&u^i, com. cu ace- din sus de sat, com. Ib£ne$ti, persoane.
la$I nume, pi. Copula, jud. Do- pi. Prutul-de-Sus, jud. Dorohoiu; Venituriie $i cheltielile com.
rohoiu. curge in jos pe la Leveni, Cor- se urea la 1 8 20 lei, 1 4 bant, anual.
dareni $i Vorniceni, §i se varsa $oseaua jude^eana atinge co-
Iazul-Mare, iaz, in jud. Boto- in riul Jijia, la Iepureni, jud. muna pe la capul de N., inles-
?ani, com. Dobirceni, pi. Jijia. Boto?ani. nind comunica^ia intre Ibane^ti
cu Urluiasca, ?i Ibane?ti cu Ra-
Iazul-Mare, iaz, jud. Boto?ani, Ibane§ti, com. rur., pi. Oltul-d.-j., de^ti ?i Oporelul, la S.-E.
format de piriul Corogea, in jud. Olt. Este situata pe valea E brazdata de dealurile: Vief
partea de V. a com. Bodule^ti. riulu! Cungrea-Mica, la 25 kil. $i Ursulut ?i udata de girla

de capitala jude^ulu! $i la 20 Cungrea-Mica ?i vilcelele : Micul,

Iazul-Mare, iaz, la intilnirea kil. de a pla?el. Mirioara, Nanui ?i Ursul, car!
vailor Blage^ti ?i Guge?ti, pe Comuna de la inceput a fost se varsa in Cungrea-Mica, in ra-
teritoriul com. Guge?ti, plasa a?ezata tot pe aceasta vale, insa ionul comunet Ibane^ti.
Crasna, jud. Falciu. nu in linie dreapta, ci cu locum- Se margine^te cu comunele:
tele raspindite pe coastele vael, Urluiasca, la N. ; Cucue^i, la S.
Iazul-Morii, iaz, format din pi- pana la alinierea satelor, cind Rade^ti, la E. ;
$i mo?ia Iba-
riul Hliboci ?i piriul Brosca- s'au adunat toflf, facindu-?! lo- ne$ti, la V.
ria $i Seli^tea, linga moara de cuin^e unit linga al^ii.

aburt din Raiu, pe teritoriul sa- Are o populafiune de 80 Ibane§ti, com. rur., in jud. Do-
tului Ora$eni, com. Curte^ti, jud. familii, sau 383 suflete, din can rohoiu, pi. Prutul-d.-s., formata
Boto$ani. 74 contribuabiltjlocuesc in 105 din satele: Cristine§ti, Danileni
case. 51 Ibane?ti, cu re§edin^a prima-
Iazul-Morilor, iaz, pe albia Si- Are: o biserica, fondata la riel in Ib5ne?ti. Are: 1690 fa-

retulul, mo§ia Virful-CimpuluT, •

anul 1786 de locuitorul Ion milif, sau 41 17 suflete; 5 bise-
comuna cu acela§i nume, pi. Negreanu, din comuna Vaf-de- rici, cu 4 preo^f, 8 cintareflf ?i

Berhometele, jud. Dorohoiu, in Ei, zugravita al doilea la 1833, 4 palamarl; 2 $colT, conduse
suprafafa de 15 hectare. cind s'a reparat din nou, $i acum de 2 inva^atorl $i frecuentate
deservita de un preot o ; ?coala, de 140 elevl; 3134 hect. 36 ar.
Iazul-Nou (§ipotele-de-Sus), cu intre^inereacareia statul chel- pamint satesc; 7779 hect. 69
sat, in centrul com. $ipotele, tue?te anual 1242 lei, §i carefre- ar. cimp $i 1900 hect. 96padure,

pi. Bahluiul, jud. Ia§i, pe unpo- cuentata de 29 copif (26 baeflf, 3 ale proprietarilor; 8 iazurl ?i

di$, intre piraiele : Meletinul la fete), din num&rul de 57 copii 8 l

2 pogoane de vie.
dreapta §i Sterileuca la stinga; in virsta de ?coalS. Stiu carte Budgetul comunei e de lei

infiinfat in 1879, cu no! impro- 39 persoane. 10283, bant 86, la veniturT, ?i

prietaripf. Locuitorit in maioritate sunt de lei 965 I, ban! 20, la cheltuelf.

mo$nenf ; numaf 1 1 s'au im- Vite marl cornute 1445, 01
Ibana, sat, in jud. Tutova, pi. proprietarit la 1864, pe mo?ia 5800, capre 16, cat 320, porcl
Simila, com. Minzatf, spre Nr . statuluT «Secu{a», azt prin vin- 715; stupT cu albine no.
de satul Minza{i-Raza$i. zare a D-luI D. Birsescu, din-
du-H-se 50 hect. Vite sunt: 20 Ibane§ti, sat, pe mo^ia cu ace-
Ibaneasa, sat, pe mo$ia cu a- cat ?i iepe, 140 boT, 32 vac!, la?! nume, com. Ibane$ti, pi.

cela§! nume, comuna $tiubeeni, 530 ol $i 64 porcl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu; are

Digitized by LiOOQ IC
IBANE$TI 31 ICHIMENl

800 familiT, 2019 suflete.

saQ PTeatra calcarica ?i grasa se Brincoveni, care, pe periodul
Asezarile satenilor in mare parte gase$te in multa cantitate, $i 1886 — 96, s'a arendat cu 570
sunt bune, cu livezT ?i gradinl. se estrage de satenl de pe lo- let anual.
Proprietatea mo$ielor Ibane^ti curile lor cind este cautata de
$i Cristine^ti, acum unite, in tirgove^il de Dorohoiu. Ib&ne§ti -de - Seaca, padure, a
vechime era a Manastirel Su- Drumurile principale : acel de j
statuluT, in intindere de 150
cevi^a din Bucovina, pana cind la Her{a la Dorohoiu ?i acel de hect., pendinte de com. Ibane-
s'au vindutla 1785; iar acuma la Her^a la Saveni. I
$ti, pi. Oltul-d.-j., jud. Olt.
este a Dde Bouillot,
nel Euia Hotarele mo$iei sunt cu : Po-
nascuta N. R. Roznovanu. mirla, Tirnauca, He: {a, Dami- I bra, insula, in Dunare, compusa
Sunt in sat 3 bisericT, cu 2 leni, Liveni $i Trestiana. din 2 trupurT. Are 100 pog. pa-
preofT, 4 cintare{T $i 2 paliraarl, Localitati insemnate : Mor- dure §i depinde de com. Ianca,
I

din carl: una mare de zid, cu j

mintul-Urie§uluT, Magura, Mo- se afla in dreptul pichetulul A-
hramul Sf. Mihail $i Gavriil, fa I
vila - Mare, Seli^tea - VechTe, $i mara^ti §i com. Potelul,in fafasa-
cuta la i860, cu cheltuiala repos I
Straja. tuluT Ostrov din Bulgaria, in
Marele VisternicN. Rosetti-Roz Ca fapt istoric este : Retra- jud. Romana^i.
novanu ; a doua cu hramul Sf. 1 gerea de la satul Tatara$ani
Nicolae, este mica, de lemn, fa I
aicea, a lui $tefan Petriceico- Ibrianul, sat, jud. Dimbovifa, pi.
cuta din vechime de ni§te ca Voda, cu oastea ce avea, pen- Ialomi^a, cat. com. Frasinul.
lugarl ; a treia, tot de lemn, tru a mal aduna din nou o$tT
mica, cu hramul Inaltarea Dom- $i provizil, a?teptind pe PolonT Ibrianul, sat, jud. Dimbovi^a, pi.

nuluT, ftcuta la 1789, de catre ca sa vina. Aceasta a urmat Ialomifa, cat. com. Finta.
satenl. Are o §coala primara, con dupa razboiul din 1673 cu Tur-
dusa de un invajator $i frecuen- cil, carl fusese batu{T la cetatea Ibrianul, tnofie particulara, cu 2
tata de 80 elevi. HotinuluT. Boeril in frunte cu trupurT, unul de 429 hect. ?i
Satenif improprietaritT au Miron Costin, cariT inso^iau pe altul de 250, in com. Tuluce$ti,
2003 hect. 64 aril pamint, iar Petricetco, s'au desbinat de el pi. Siretul, jud. Covurluiu.
proprietarul mo$ieT are: 6261 §i s'au retras in jos la satul Ci-
hect. 55 aril cimp §i 142 1 hect. caeni, astazi numit Dimacheni. Ibri§orul, deal, in jud. Tulcea,
20 aril padure, cu diferite esen^e pi.Babadag, pe teritoriul com.
de arborT. Ingrijirea §i esploa- Ib&ne§ti, com. rur. $\ sat, injud. Slava-Rusa se desface din dea-
;

tarea padurel se face dupa re- Tutova, pi. Simila, pe piriul 1 j1 Ciucurova ; se intinde spre
gulele silvice. Aceasta este una Minza^i, spre N. de Birlad. Are N., printre piraiele Slava-Ru-
din padurele insemnate din plasa, 614 locuitorT $i 158 case. Satul seasca $i ceaCerchezeasca, intr'o
limitrofa cu padurele: Pomirla, formeaza o com. (com. Ibane^ti) direc^ie generala de la N. la S.,
Tirnauca, Her^a, Damileni $i cu catunele : Puful-Olarulul, Cor- brazdind partea centrala a pi.

Orofteana. neiul §i Ghicani. In toata com. ?i a com. ;

pe muchea lui mer-
Pe mo§ie sunt: un rate?, co sunt : 900 loc, din can 128 ge hotarul dintre catunele Sla-
$ere $i hambare de strins $i $ttu carte; 175 contribuabilF va-Rusa $i Ba?Punar; la poa-
pastrat productele; magaziT de 231 case. Se cultiva viermiT de lele de S. se afla frumoasa ma-
pastrat uneltele plugariel ; vel- matase. Are 52 hect. viT, din nastire Uspinia ; are 241 m.
ni{a cu toate dependence ei carl 2,25 nelucratoare $i 14 hect. este acoperit cu padurT, tuftri-
§igrajdurT de ernat vitele. livezT cu prunT. §uri §i pa^unT.

Sunt 6 iazurl, din carl mal Comerciul se face de !6per-

marT sunt Dragulea, de 2 1 hect.
: soane. Ichim, pddure> pe mo$ia Cuco-
48 ariT ; al-MoraruluT, de 8 hect. Are o $coaia primara de bae^T; reni, com. Cucoreni, pi. Tirgul,
60 aril $i Cristescu, de 6 hect. 2 bisericT. jud. Boto$ani; are o intindere
toate produc pe?te §i racl. Veniturile com. sunt de 5375 de 386 hect., populate mai mult
Este o vie in suprafa^a de lei, 14 ban!. cu stejar.

6 l l% pogoane.
Piralele principale sunt : Iba- Ib&ne§ti, mope, a statuluT, jud. Ichimeni, sat, in jud. Dorohoiu,
neasa, Hlibocul $i Pietrosul. Olt, fosta pendinte de schitul pi. Ba^eul, com. Dragu^eni, for-

Digitized by LiOOQ IC
 ICHIMENI-PISOSCHI 32 ICOANA

mat din dou& catune : Ichimeni- luluT, retezindu-se de Amara- 60 vifel ?i minza^I, 30 cai, 1 200
Pisoschi ?i Ichimeni-Softa, cu 81 dia. ol, 100 porci.
familii, sau 344 suflete. Tot teritoriul comunet ocupa"
Proprietatea mo?ie! este parte Icleanul, deal, jud. Dolj, pi. o suprafafa de 1698 hect.
a D-luI Todirel Pisoschi, iar par- Jiul-d.-j., com. Poiana-Flore?ti, Are o biserica\ deservitS de
te a ereziior defunctulul Softa. ramificafiune a dealului Chicioa- un preot $i un cintSre^, plati^i

S&tenil inproprietilri^T au 185 Are o tnal^ime de a-

rei (Gorj). din budgetul comunei.
hect 60 aril pSmint; iar pro- proape 400 m. §i prezintS pis- $coala s'a renfiin^at la 1 Sep-
prietaril mo^iei partea Softa, curile: Bobicinului ?i Coco?a- tembrie 1896. Este frecuentatS
1466 hect. 56 aril $i partea tulul. Este acoperit cu pSdurl de 29 b5etf. Stat ll cheltue$te
Pisoschi, 1373 hect. 91 aril. ?i purine vif. cu ea 756 lei.

Are o biserica\ cu hramul Comerciul se esercita de 2

Sf. Vasile, mic&, de lemn,fecu- Icoana, com. rur., in jud. Olt, persoane.
t& de sStenl. pi. Mijlocul, situata in lunc£, pe Budgetul comunei e la veni-
Sunt 4 iazurl pe mo$ie, din malul drept al riulul Vedea, la turi $i cheltueli de 226olei, 19
carl eel mai mare este acel numit 30 kil. de capitala judefulul ?i banl.
al-Volov^ulut. la 5 kil. de re$edin^a pl&$ei. Se leag&printr'o $osea vecinala.
Pirate sunt : VolovS^ul, ce tre- Se compune din 2 c&tune la N. cu com. Buze?ti; la S. cu
ce pe hotarul despre Ad&$ani, Icoana ?i Calug&reasca, cu o com. Florul; la N.-V. cu com.
$i Bodeasa peste mo$ie. popula^iune de 140 familii, sau Ursoaia.
Drumurile principale: acel de 702 suflete (395 bSrbati ?i 312 comunei se limiteazS
Teritoriul
la Darabani ce duce la $tef&- femei), din carl 135 contribiabilT; la E. Vedea, la V. cu
cu riul

ne$ti ?i acel de la Co{u$ca la loeuese in 120 case §i 21 bor- com. Timpeni, la N.-V. cu com.
S£veni. deie. Ursoaia $i la N.-E. cu com.
Hotarele mo§ie! sunt cu: A- Se zice c£ in aceste locurt Buze$ti. Paralel cu riul Vedea
vr&meni, Dr&gu§&ni, AdS^ani, au fost pSduri mart, seculare, se intinde, de la N. la S. Dealul-

Nichiteni $i Bodron. in care oamenii bajentyl gaseau Vedel, care are o ina1$ime de
locurTde ascuns. Aci aflarS. el vre-o sutS. metri, acoperit cu
Ichimeni-Pisoschi. VezI Ichi- un copac mare ?i foarte batrin verdea^a 51 p5durl.
meni, sat. in care se afla o sfinta* icoanS
aproape acoperita de coaja lul, Icoana (Palanga-Obedeanu-
Ichimeni-Softa. VezT Ichimeni, care crescuse peste dinsa. Oa- lui), sat, face parte din com.
sat. menii adapostiflf aci formari cu rur. Stoene^ti-Palanga, pi. Sa-
timpul un sat, numit Icoana. barul, jud. Ilfov. Cade spre E.
Ichime^ti (Minzale^ti), c&tun, Mult timp s'a numit ?i Dum- de Stoene$ti. Are locurl smir-
de re^edin^a, al com. Minzale§ti, br&vioara, sau Dumbr&vi{a. coase; iar la N. de aceste lo-

jud. Buz&ti, cu 220 locuitor! $i C&tunul C&lug&reasca s'a in- curl se intinde o culme de deal
40 case. E locuit din vechime fiintat cu mult mai tirziu. care se termini ling& riul Cio-
de familia MinzalS, care a dat Dintre locuitorT, sunt 2 cro- rogirla, spre E. de Bolintinul-
numele nu numal acestut c&tun, itorl, 2 fierarl, 2 viori?ti $i un din-Deal.
dar chiar intregel comune. dulgher. Mo$ia e proprietate Se intinde pe o suprafa{£ de
particular^. Proprietarii ce! mai 196 hect., pe carl le cultivS lo-
Icleanul, deal, apar^ine comunei insemna^I sunt mo$tenitoriI lul cuitoril, afar^ de 61 hect. carl

Vier^ani, jud. Gorj. Are o direc- C. Plopeanu, carl posedi 1290 nimin sterpe. Populafia satulul
{ie N.-S. Eo prelungire a dealu- hect. arabile j?i 150 hect. p&- e de 294 suflete.
rilor ce vin pe la Licurici, in- dure. Locuitoril impropnet^ri^I Are o bisericl, cu hramul
tra in hotarul Muscule?ti, intre dup& legea rural& 1864 din Sf. Nicolae, deservit& de un
Valceaua-De^ului la V. $i Hu- sunt: 55, in Icoana, cu 280 po- preot ?i un cintare^.
rezani-d.-s. la V. ?i se termini goane sau 140 hect. ?i 35 in Comerciul se -face de 1 cir-

in valeajiulul, intinzindu-se spre Calugareasca, cu 340 pogoane ciumar.

S. p&n£ la I$alni{a din Dolj, sau 170 hect. NumSrul vitelor marl e de
sub numire de Dealul-Chiciora- Vite sunt; 80 boT, 30 vacl, 287 $i al celor mid de 302.

Digitized by Google
 ICOANA 33 1DRIS-CUIUS

Icoana, sat, face parte din com. partea de S. a comuneT Poeana- Teritoriul comunel e udat de
rur. cu acelas! nume,pl. Mijlocul, Lung&, pi. Siretul, jud. Botosani, piriul Idriciul.

jud. Olt, situat pe lunci si malul cu o suprafa^i de 760 hect. si B idgetul com. e de lei 3900,
drept al Vedei. Are o popula- o popula^iune de 50 familii sau banl 40, la veniturl si de lei

{iune de 304 locuitorl, din carl 3 1

5 suflete, din cart 1 1 1 contri- 3570, bani 75, la cheltuell.
35 sunt improprietiri^T dup& buabill. Vite mart cornute 500, 01

legea ruralS, cu 140 hect. Are Sunt 3 iazurl si 2 morlde apa. 200, cal 130 si porcl 150.
o biseric£, deservita de 1 preot NumSrul vitelor e de 442 bol.
si I cint5re^. 160 vaci, 52 caT, 195 01 si 35 Idriciul, sat, in centrul com. I-

porcl. Sunt 20 stupl cu albine. driciul, pi. Crasna, jud. F&lciu,

Icoana, numirea unul sat vechiii, spre partea de S.-V., asezat in
pe valea Nanovului, ceva maT Icu^eni, sat jud. Iasi, pi. Branistea,
t
partea dreapti a piriului Idri-
sus de com. Nanovul, jud. Te- com. Stinca, pe malul sting al ciul, pe o suprafa^a de 858 hect.
leorman. Acest sat era locuit JijieT, mat in jos de satul Lu- si cu o populate de 80 familii,
numai de Bulgari si a fost ceni, cu o populate de 46 fa- sau 300 suflete. Locuitoril sunt
str&mutat pe Valea- Vedei, la 4 milii, sau 202 locuitorl. razesi.
kil. Satul a p&strat numele tot Are o bisericS; o scoal&, in- Aid este resedin^a com. Are
de Icoana, p&n£acum vre-o 20 fiin^ata la 1865, frecuentatS de o scoal& infiin^ata in 1869, fre-

de anT, cind i s'a redat numirea 29 elevl, cu local propriu, facut cuentata. de 40 elevl; o bise-
de Nanovul-d.-j. Locuitorif insi de Stat. ric3, facut& de locuitorl in i860,
11 p&streazei si ast&zl numirea cea Vite: 237 vite mart cornute, cu 1 preot si 1 dasc&l.
vechle de Icoana. 92 oT, 30 cai si 136 rimatori. Spre S. de sat, este o mo-
vili innalti, pe care se zice dk
Icoana, mosie particular^, pe Idegla, balta, jud. Dolj, pi. Cim- a fost din vechime un schit.
care la 1 864 s'au improprietcirit pul, com. Ciuperceni, spre S

83 locuitorl din com. Salcia, decomuni, cu ointindereaproxi- Idriciul, piriu, izvoreste din Re-
pi. Podgoria, jud. Prahova. mativS de 80 hect. Contine peste. diul-Vladnic, com. Corni, pi.

Se scurge in Dun&re prin Riio- Crasna, jud. F&lciCi, curge in

Icoana, munte, in partea de N. sul. De Idegla fin: Topilele-Mari lungul comunelor : Idriciul si

a com. Star-Chiojdul, plaiul Te- si Topilele MicT. Rosesti udS satele Tilh&resti
;

leajenul, jud. Prahova, acoperit si Idriciul, unde primeste pt-

cu p&dure si izlaz. Idriciul, com, rur., in partea de raele Raroaea si Girne^oaea
:
;

S.-K. a pi. Crasna, jud. Falciu, apoT trece prin satele : Rosiesti,
Icoanei (Piciorul - ), munte, VezT asezata pe v&ile si dealurile Dol- Bogheni, si de la Gura-Idriciul,

Piciorul-Icoanel, jud. Neamju. heni si Albesti, m&rginit&: la N., se las£ spre V. si se vars& in
cu satul Vladnicul ; la S., cu co- stinga riulul Birladul.
Icoanei (Vlrfiil-), munte M com. muna Rosesti; la E., cu comuna
P£n3t&ul, jud.BuzSu; arep&dure, Vutcani si la V., cu comuna Al- Idriciul, ses, dup& numele piriu-
finea^ si mult pietris. besti. Este formats din satele: lui Idriciul, se intinde pe o su-
Dolheni, Idriciul, Radiul si Til- prafa^a de 2 kil., in partea de
Iconi^ei (Vlrful-), deal, in partea haresti, pe o suprafa^a cam de S. a com. cu acelasl nume, pi.

de N. a com. Bordeni, pi. Pra- 1 702 hect. si cu o populate de Crasna, jud. F&lciii, infundin-
hova, jud. Prahova, acoperit cu 300 familii, sau 750 suflete, din du-se sub Dealul-Rosiestilor.
p^dure. S'a numit ast-fel de la can 200 contribuabili.
o icoana, ce se aflii si azi intr'un Locuitorif parte sunt rSzesT, Idris-Cuius, sat, in jud. Con-
copaciu b&trin. iar& parte cl&casi, inproprietari^f stanta, pi. Medjidia, c5t. com.
prin legea din 1864. Unil sunt Mamut-Cuius ; situat in partea
Icule^ti, fiume, ce purta in vechi- cobori^i din partea muntcluT, ca: centrals a pl&sel si cea vesticfi

me satul DrSgoaia, jud. Dolj, pi. Muntenit, Focs&neniT, Balaur, a com., la 2 kil., spre N.-V. de
Dumbrava-d. j., com. Tinc&n&ul. etc., alfri din Muntenia si de resedin^S, pe valea cu acelast
peste DunSrea, ca : Vcllenit, nume ; are o intindere de 1829
Icu^eni, sat, situat pe deal, in $erban, Muruz, Dragoslav, etc. hect., din carl 15 hect. ocupate

61273. iior$l$ Dicfionar Geografle. Vol. IV.

Digitized by VjOOQ IC
 IDRIJA 34 IEPEI (VALEA-)

de vatra satuluT, cu 64 case na{i. Se compune din satele Ie- in aceasta Tabla, cetatea romana
popula^ia sa, in maioritate Turd nusesti (300 iocuit.), Criva (200 Acidava.
si BulgarT, este de 69 familii, locuit.), Gabera (182 Iocuit.)

sau 291 suflete, ocupindu-se cu si Spurca^i (200 Iocuit.). E ase- Ieparia, deal, in jud. Iasi, pi.

pastoritul si agricultura. zata pe malul drept al Oltului, Turia, com. Bivolari, pe care se
pe dealul la poalele cSruia in- afla o padure de stejari, plopi
Idri{a, movild, in jud. Constanta, cepe valea acestul riu, la N. si ulmT.
pi. Medjidia, la hotarul dintre de com. Piatra si mat jos de
comunele rur. Mamut-Cuius si Slatina, pe ^armurile riului Cor- Ieparia, iaz, pe teritoriul satului

Cocargea, pe culmea dealulul nesul. Ocupa por^iunea de teren Onesti, com. $ipotele, pi. Bah-
Cara-Iuiuc; are o inal^ime de coprinsa intre soseaua, linia luiul, jud. Iasi, numit ast-fel de
147 metri si este acoperit cu ferata Corabia-R.-Vilcea si linia la hergheliile de iepe ce se cres-
verdeafa ; fost punct trigono- ferata Slatina - Craiova si riul teaii prin imprejurimile acestut
metric de observa^iune de ran- Cornesul. Se afla la 14 kil. de iaz.

gul al II-lea ; este situata in par- Bals si la 28 kil. de Caracal.

tea estica a plasei si a com. Co- Altitudineaterenulul d'as-jpra ni- Iepei (Dealul-), mope, in jud.
cargea si cca vestica a com. velul 11 marii este de 145 m. Buzau, com. Minzalesti ; cat.

Mamut-Cuius, la 2 kil. spre S. Are o populate de 242 fa- Gura-Badicului, are 100 hect,
de cat. Idris-Cuius ; domina prin milii, sau 882 suflete, din can din care 5 hect. padure, rcstul
inatyimea sa satele Idris-Cuius, 190 de contrib. curaturl si fineata.
Mamut-Cuius, precum si ruinele Badgetul com. e de 2808 lei

satului Spapinar. la veniturl si de 2765 lei la chel- Iepei (Mun^ii-), ramura de

tueli. munft, situata in prelungirea ra-
Ieniceri, deal, in jud. Tulcea, pi. Satenii se ocupa cu agricul- murei Doselul, com. Calul-Iapa,
Babadag, com. Ceamurli-d.-j., tura si cresterea vitelor. Vite pi.Piatra-Muntele, jud. Neamfu.
cat. Caugagi ; este o ramifica^ie marlcornute 675, vite mici 1300. Se intinde in direcfia V.-E.,
orientals a dealulul Chiuciuc- Are: 7 stabilimente comerciale; pana la izvorul piriiasulu! Sta-
Chioi-Bair ; se indreapta spre E., o scoala, condusa de un inva- hie, iar de acolo, spreE.-N., catre
avind o direcfiune general^ de {ator si frecuentata de 40 elevi, pana
satul Calul, apot spre S.-E.
la N.-V. spre S.-E., brazdind din 7icopii in virsta de scoala. indrumul care uneste satul Calul
partea sudica a plaseT si vestica Are 3 biserici: Sf. Hie (1819) cu drumul ce duce la satul
a com. ; lasa spre S.-E. dealul in Enesti, Sf. Nicolae (1840) Iapa, formind ast-fel aproape
Cara-Burun ; ramifica^iile sale si Sf. Nicolae (1875) in Criva, doua unghiarf drepte, eel in-
estice se termini pe malul pi- cu 2 preo^T si 4 cintareflf. In tiiu deschis spre N., iar eel de-
riului Slava, si pe sub poalele centrul com. se afla un zid gros al doilea, spre S.
lor trece soseaua na^ionala Ba- de 3 palme, care inchide un
badag-Constan{a, iar cele ves- spajiu de 100 m. patra^T, si in Iepei (Valea-), (Cozieni), c&tun %

tice se termina in malul sting coasta dealuluT pe unde trece al comunei BalSnesti, jude^ul

al piriulul Valea-SatuluT; pe sub calea ferata s'a dat de zidurl Buzau, cu 180 locuitorl si 50
poale merge drumul comunal de piatra mica si caramida mare case.
Ciamurli-d.-s. ; si soseaua natio- ceea-ce probeaza un asezamint
nals Tulcea - Constanta; are roman in adevar in coasta dea-
; Iepei (Valea-), vale, pe terito-
147 m., dominind asupra satelor luluT taiat s'a destainuit lucra- riul com. Cudalbi, pi. Zimbrul,

Ciamurli-d.-s., Hamamgi, vailor torilor si azt e vizibila o sec- jud. Covurluiti, in partea despre
Slava si Satului; punct trigo- ^iune a cail romane, construita E. a com. ; incepe de la hota-

nometric de observable derangul cu pietris si cu intariturl si par- rul mosiei Maciseni si se termina
al 3 -lea; este acoperit cu fine^e doseala de caramizl late, care in Valea-Gerulul, pe mosia Ciu-
si semanaturi. este acea insemnala pe Tabla bucciul.
lu! Peutinger cu direc^ia de la
Ieno§e§ti sati Ienu§e§ti, com. Romula la Apulum. La Ieno- Iepei (Valea-), izvor, in jud.
rur., in partea de E. a plasei sesti, d. profesor Tocilescu a- Buzau, com. Balanesti; incepe
Oltetul-Oltui-d.-s., jud. Roma- seaza pe baza distan^ei indicate parte din muntele Virful-Jun-

Digitized by LiOOQ IC
 IEPEI (VALEA-) 35 IEPUKENI

culul, parte din Virful-Predea- Iepureasca, plidure, in jid. Ia- Apele ce ud& teritoriul co-
lulul, amindouS ramurile se lm- lomija, pi. Cimpulul, pe lunca munel sunt: riul Prutul, girla
preunS in c&tunul Valea-Iepet riulul Ialomifa si pe teritoriul Prute^ului si piratele Lohanul si

se scurge in riul SSr&telul-Ba- com. Condeesti. Valea-Greculul.

UUiestilor. Sunt : 2 bisericl, din carl una
Iepureasca, vale, in jud Tele- catolica; o scoaliL
Iepel (Valea-), p&dure, in jud. orman, incepe din cimpia mosiei Budgetul comunel e de le!

Buz&u, com. B&l&nesti, c5t Ber- orasulul Rosiori, despre N.-V., 5733, bant 27, la veniturl si de
cesti; face un corp cu Teisul se coboar& la vale t&ind Dru- 3551, banl 93, la cheltueli.
si Tisa, a mosnenilor B&l&nesti. mul-Iui-Traian si soseaua jude- Vite mart cornute 1587, 01

{ean& Turnul-Rosiori, in apro- 2195, cal 158 si porct 296.

Iepel (Virful-) munte, in jud. piere de acest din urm5 oras.
Buz&u, com. B&lSnesti, cStunele Guraacestet v&i este in Valea- Iepureni, com. rur., in partea de
Bercesti si Valea-Iepet, acoperit Urluiului, aproape de comuna N. a pi. Turia, jud. Iasi, for-

cu p&durt si izlaz. Belitori. mind si limita despre jud. Bo-

tosani. Se prelungeste de la N.
Iepel (Virful-), culviinafie a mun- Iepurele (Iezerul-), lac, in jud. la S., pe partea sting* a riu-

teluT Blidiselul, in jud. Buz3u, Ialomifa, pi. Ialomi^a-Balta, in lul Jijia. Teritoriul s&u e acci-
com. Cotyi, cat. Muscelul-C&r&i- insula Balta, pe teritoriul comu- dentat si face parte din podi-
m&nesc. nel Stelnica. sul dealulul Turia. Este acoperit
de finale, imase si locurt de cul-
Iepura§ul, movild, in jud. Con- Iepurele, vale, izvoreste din mun- ture; are purine radiuri si vit.

stanta pi. Silistra-NouS, peter ito- tele Cl&bucet si se vars& in Se compune din satele: Iepu-
riul com. rur. Oltina, si anume riul Teleajen, pe malul sting, reni, GlaveLnesti, Brosteni, Stol-
pe acela al c&tunului s£u Cisla in raionul com. Maneciul-Ungu- niceni, Viisoara, Andrieseni, Fin-
este situate in partea de N. a reni, plaiul Teleajen, jud. Pra- tinelele sau Spineni-Nol si Spi-
pl&set si cea cental* a comunet, hova. neni-Vecht. Are o suprafa^
pe una din de S
ramifica^iile cam de 8336 hect., cu o popu-
ale dealulul Merchez
de la Iepureni, com. rur., in cap&tul late de 636 familii, sau 2503
la un kil. spre E. de balta OI deN. alpl&selPrutul, jud. F&lciu. suflete.
tina; are o in-line de 143 m. Se intinde din apa PrutuluT spre Are: 4 biserict, cu 4 preoflf,
fost punct trigonometric de ob V.-S.,pan&in hotarul pi. Crasna, 6 cintare^I si 2 eclesiarci; 2
serva^ie rangul 3-lea, dominind partea de E. asezata. pe ses, iar scolt, conduse de 2 inva^atori si

iezerul Oltina si drumul comu- cea de V. pe dealurl. MarginitS frecuentate de 70 b&e{t si 4

nal ce duce dela Ghiuvegea la N. cu pi. Podoleni, la S. cu fete. Sunt 2 niort de api.
la Oltina si un altul ce duce orasul Husi si com. St&nilesti; Budgetul com. e de 19480
de la Cisla la Caranlic; este la E., cu apa Prutulut si la V. leT, 64 bant, la veniturl si de
naturals si acoperite cu verdea{&. cu pi. Crasna. Este formats din 19436 let, 63 bant, la cheltueli.
satele: Bobesti, Corni-Unguri, Vite: 6928, din cart: 2219
Iepura^ul, riusor, care impreun& Iepureni si Voloseni. Se intinde vite mart cornute, 3785 oi, 343
cu piriul Stanca se vars& in riul pe o supra fa^S cam de 14,325 cat si 581 rim&tort.
Teleajenul, jud. Prahova, la poa- hect. si cu o populate de: 594
lele m&n2stirei Sinaia. familii, sau 2095 suflete, din carl Iepureni, sat, situat pe dreapta
584contribuabilf. Locuitorii sunt Jijiet, in partea de S. a com.
Iepureasca, mosie nelocuita, in parte Romini, parte Unguri. Ungureni, pi. Jijia, jud. Botosani,
jud. Ialomija, pi. Cimpulut, pe In comuni sunt dou& marl cu o suprafa^ de 17 16 hect.
teritoriul com. Condeesti. proprietor una a Statulut, nu-
: si o populate de 122 familii,

mita mosia Episcopiel dc Husi, sad 436 suflete, din cart 92

Iepureasca, mosie, situate la N. pe care se afla satele Bobesti, : contribuabilt.
de satul Matca, pi. Nicoresti, Corni-Ungurt si Voloseni ; iar Are: I biserica f£cut& de lo-
jud. Tecuciu, pe partea stinga a doua a D-lui Colonel Iamandi cuiton, cu 1 dascal; 2circiumt;
a piriulut Corozelul. pe care se afl& satul Iepureni. I moarS de aburt.

Digitized by Google
 IEPURENI IEPURE^TI-StRBl

Vite : 298 vite marl cornute. Copoul, jud. Ia$i, situat pe coasta Are o populate de 325 fa-

112 cal, 1420 ol, 6 capre, 2 bi- dealulul cu acela$I nume, pe o miliT, sau 1674 suflete. din carl
voll, 32 mascurl. Locuitoril po- intindere de 2897 hect. $i o 290 contribuabill.
seda 26 stupl cu albine. populate de 152 familil, sau Budgetul com. e de 6530 lei

692 suflete. Are o biserica, zi- la veniturl ?i de 3809 lei la

Iepureni, sat, in centrul com. dita la 1802, cu 1 preot, 1 cin- cheltuell.

Iepureni, pi. Prutuljud. Falciu, tare{ $i un eclesiarc ; o $coala Vite sunt : bivolt $i bof 640,
la 4 kil. de ora?ul Hu$i, a$ezat intrejinuta de comuna, infiinfata vacl 45, of 1700, rimatori 30,
pe valea piriulul Cir^a. Suprafafc la 1880, frecuentata de 36 elevl. asinl 3 $i capre 10.

vetrei satulul e de 18 hect., 64 Vite marl cornute 604, 01 Are o ?coala mixta, cu 4 clase,
aril, iar a mo^iel, de 3625 hect. 407, cat 49 $i rimatori 112. in buna stare, facuta de Chris-
Are o populate de 256 familil, todor Stravolca, condusa de I

sau 940 suflete, din carl 256 Iepureni, com. rur. $i sat, in jud. inva^ator $i frecuentata de 57
contribuabilT. Tutova, pi. Tirgul, spre E. de copil.

Este re?edin{a com. Are o Birlad. Are 707 locuitorl, din Constitue parohia Iepure^ti,
§coala, infiin^ata in anul 1868, carl 134 $tiu carte; locnesc in avind o biserica in catunul Iepu-
frecuentata de 45 copil; o bi- 109 case. Satul formeaza o co- re$ti-SirbI, zidita la 1866, cu
serica, facuta de proprietar in muna, com. Iepureni, cu catu- hramul Sf. Nicolae, cu 3 preop
1830, deservita de 1 preot $i nele : Barlale?ti, Bursuci ?i Hor- $i 2 cintare^i.
2 dascall. ga. In toata com. sunt 1853 Sunt 1 1 circiumT. Case $i pa-
Spre de sat sunt 2 iazurl
S. locuitorl, din carl 69 §tiu carte; tule bune pentru arenda?!.
spre E. e locul numit Ben^a, 318 contribuabilT; 394 case. Mai toate casele locuitorilor
unde se zice ca a fost tirg se- Se cultiva via pe o suprafaja sunt invelite cu tinichea.
cuesc, iar alaturea un pise de de 88 hect., 50 aril. Comunele cu toate catunele
deal, numit Piscul-lui-Voda. Comerciul se face de 1 5 per- et constitue proprietatea Iepu-
Aid a avut loc una din lup- soane. Are o §coala primara de re?ti-Curute$ti ?i Fintina-Popil,
tele rascula^ilor, car! aveau in bae{I; 4 bisericl; o fabrica de ce apar^ine statului. Aceasta
cap pe Hince?til, ce se rasvra- spirt. Prin acest sat trece $oseaua mo?ie depindea, inainte de se-

tise asupra lul loan Duca Voda jude^eana Birlad-Falciu. Venitul cularizare,deMitropolie. Arenda
?i a grecilor luT, carM conduceau com. e de 13903 lei, 51 ban!. anuala este de lei 31000.
in administra^ia f arel. Duca- Pe aceasta proprietate este o
Voda, pentru ca sa inlature Iepureni,/#afa/v, in jud. Tutova, padure de stejar de 228 hect.
rascoala ce izbucnise de la com. cu acela^I nume. dependinte de ocolul silvic Ghiui-
Orhel $i Lapu^na, a adus in pafi.

f ara Tataril, carl, trecind prin Iepure^ti, com. r//r.,jud. Vla^ca, Aci este §i o moara de apa
Hu?i in sus, s'au incaerat la pi. Cilni^tea, compusa din ca- pe riul Neajlovul cu 2 pletre;
Iepureni cu insurgen$il. tunele: Iepure$ti-Sirbl, Iepure?ti- doua podurl.
Romint $i Matel-Basarab, ce-I Pe aceasta proprietate sunt
Iepureni, sat, din com. Iepureni, zice $i Walter-Maracineanu. Este vaile Balaria ?i Balaria-Seaca.
pi. Turia, jud. Ia§i, situat pe situata pe coasta dreapta a Neaj-
$esul $i malui sting al riulul lovului, la 58 kil. de Giurgiu, Iepure§ti-Rom!ni, catun, cu 120
Jijiel, pe o suprafa^a de 17 16 la 10 kil., de Ghimpa^i, re$e- contribuabill, pendinte de com.
hect. $i populate de 68
cu o din^a placet, $i la 30 kil., de Bu- Iepure?ti, pi. Cilni^tea, jud. Vla-
familil, sau 268 suflete, romint cure$ti, la N.-E. jude^ulut, de- $ca. Se nume^te ast-fel pentru
raze?I. Are o biserica de lemn, parte de limitajude^ulul despre ca sa se deosebeasca de catunul
facuta la 1837, deservita de 1 Ilfov la Copaceni, de 9 kil. vecin Iepure^tiSirbi ce ^ine tot
preot §i I cintare^. Are ?osea comunala ce duce de aceeasl comuna. Ambele ca-

Vite: 3 10 vite marl cornute, la Bucure?ti prin satul Stilpul. tune sunt apropiate intre ele $i

42 01, 35 cal ?i 63 rimatori. La 1864, conform lege! ru- se pot considera ca mahalale,
rale, statul a dat la 2 1 2 locuitorl despatite de apa Neajlovulul.
Iepureni, sat, in partea de V. 1884 hect., iar la 1882 s'a dat,
a com. Radiul-Mitropoliel, pi. la 50 insura^eT, 250 hect. Iepure§ti-Sirbi, cdtun, sau ma

Digitized by LiOOQ IC
 IERAL-CEA-BAIR 1ERUGA

hala, cu 1 10 contribuabill, com. di$, iar parte pe $es. $I-a luat com. Ohaba, P'. Jiulul, jud. Gorj,
Iepure$ti, pi. Cilni§tea, jud. Via- numirea dela abundenja erbd, formind in acea parte Valea-
sea; s'a numit a§a dup& na^iona- ce se afla pe $esul Bahluiului, Ohabei, pe coasta despre com.
litatea locuitorilor SirbT, ce-$I pe timpul infiin^&rd satulul, cu e acoperit cu prunl ?i vil, iar

p&streaz& inc£ portul $i obice- vr'o 120 anf in urm&, cind un pe creasta cu p&dure ; vine din
iurile. E situat ca $i Iepure§ti- num&r de locuitorf se a§ezase spre V., din jud. Mehedin^i, de
Rominl pe proprietatea statu- acoio, venial din p&r{ile de jos la com. Costeni, la extremitatea

lul Iepure$ti-Curute$ti §i Finti- ale Moldovef, pribegi{Tdin cauza com. Ohaba; in partea despre
na-Popil. invaziunilor turce§ti. Teritoriul Jil^ul-Mare se resfringe spre S.
acestul sat are o intindere cam $i urmeazi spre com. Bor&scu,
Ieral-Cea-Bair, culme de dea- de 4000 hect., din carl 800 unindu-se cu dealul Carpenul
lurt, situate in jud. Constanta, sunt ale locuitorilor, iar restul al acestel com.
pi. Silistra-Noui, pe teritoriul proprietatea Doamnel Lucia
com. rur. Almaliul §i al celel Cantacuzino. Are o populate Iermolia, piriii, 11 kil., afluent
urbane Ostrov, jud. Constanta, de 231 familil, sau 1098 suflete al SiretuluT, in jud. Suceava.
in partea de N.-V. a pl&^et $i rominl $i cite-va familil V R anI l
» com. Pa$cani;invirte$tetre!morI.
cea de S. a comunelor. Se des- dintre fo$tii robt, carl seocup&
face din dealurile Silistrd, de cu lucrarea p&mintulul. Viticul- lernatica, sat, in jud. R.-S&rat,
pe teritoriul bulgSresc ai Do tura e foarte rispindita. Se pi. Rimnicul-d.-s., c&t. de rese-
brogel. Intri in jud. Constanta, face mare comerciu de vin, in din^a al com. Pardo$i, a§ezat
pe la locul numit Top?ii-01u $i {ar& $i chiar in afard. Boii cei in partea de mijioc a com., la

se intinde spre E., avind o di- ma! frumo^I $i oile ceie maf de poalele dealulul lernatica, pe
rec^iune generals de la S.-V. rasa sunt produc^iunile acestel piriul lernatica ; are o intindere
spre N.-E. $i ultimele sale on- locality de 32 hect, cu o populate de
dula{iuni de N. se sfir^esc pe Aid este re$edin{a comunel. 70 familil, sau 340 suflete, din
malurile fluviuluf DunSrea, fe- Are o $coal& infiin^ata la anul carl 62 contribuabill. §tiu carte
cindu-i-le inalte ?i ripoase. Din 1865, frecuentata de 59 elevf. In 21 persoane. Are o $coal& $i o
el se desfac spre E. dealu- partea de N. a satulul, pe o ridi- bisericS.
rile Iapce-Bair ?i Trincovi^a. Din c&turi de deal, sunt situate ca-
poalele sale de E. pleach valea sele proprieti^el, zidire mare lernatica, deal, in jud. R.-S^rat,
Almaliul $i adiacenta sa valea ?i frumoasi, proprietatea familiei pi. Rimnicul-d.-s., com. Pardo^i,
Trincovi^a, iar din spre V. valea Pi^canu; in curte este o bise- pe care o str&bate prin mijlocul
Rege-Deresi Ceair $i alte dou& rica ziditS la 1848, iar pe poa- ef, pe ling£ cit. lernatica ; e a-
pu{in insemnate. Are o in&l{imc lele dealulul se intinde un pare coperitcu finete $i pi^unl; pro-
cu 135 m. la virful Silistra. de arbori si poml roditori, pe o prietate a com.
Este acoperit cu izlazuri, sem£- suprafa^a. de 69 hect., care face

n&turl $i pe clinele de N. se podoaba satulul. lernatica, piriU, in jud. R.-S^rat,

g&sesc o parte din viile ora- Vite: 1343 vite marfcornute, pi. Rimnicul-d.-s. Izvore^te din
§uluf Ostrov. A jucat un rol in- 118 ca!, 5262 of ?i 279 rim&- dealul lernatica, trece prin mij
semnat in r&zboaele Ru§ilor cu tort. locul com. Pardo^i, uda cat.
Turcii, pe muchia sa se g&- Tot aid se afla o moari de ap&. lernatica, $i, dupa un mic curs,
sesc $i azl ruinele int&rituri- se varsS pe partea stingS a riulul
lor turce^tl, ca ArabTabia, A- Ierburoaia, vale, in jud. F&lciu, Cilnaul.
media-Tabia, etc., $i vre-o cite in suprafa{& de 215 hect. Se
va pichete militare. Este t&iat intinde la N. de Valea-Mfina, Ieroslove§ti, trup de mope, ft-

de drumurile Silistra-Ostrov $i in ramificarea dealulul Birladul, cind parte din mo$ia Tirnava-
Silistra-Almaliu. pe partea de E., spre valea d.-s., pi. Cilni^tea, jud. VIa$ca.
Crasna, com. TirziT, pi. Crasna.
Ierbiceni, sat, cam in centrul com. Aici se g&sesc urme de sat $i Ieruga, girla, in jud. Dolj, pi.
Birle?ti, pi. Bahluiul, jud. Ia$i, de biseric<1. Dumbrava-d.-j., com. Caraula $i

pe malul sting al riulut Bahluiul, pi. B&ile$ti, com. Galicea-Mare.

situat parte pe coasta unui po- Iericiul, deal, in partea de S. a Izvore?te in com. Caraula, curge

Digitized by Google
 IESLELE 38 1EZERUL SAO LACUL-DOROHOIU

de la V.-E.si dupa ce iese din sat lezareni, mosie, in jud. Iasi, pi. o populate de 25 familil, sau
se impreuna cu micul pinu Cio- Stavnicul, com. Miroslava, pe 107 suflete, {igani.
canari. Patrunde in com. Rudari care se afla satele : lezareni, Vite mar! cornute 18, cat 8
si de aci in pi. Bailesti, com. Gaureni, Dancas, Balciul si Va- si rimatorl 8.

Galicea-Mare, curgind pe la poa- lea-LupuluT ; fosta pendinte de

lele dealulul Smirdacefiul. Se manastirea Socola, apoT deve- Iezerul, sat, in partea de N.
pierde pe mosia Galicea-Mare, nita proprietatea statuluT, iar a com. Borasti, pi. Funduri, jud.
aproape de Fintana-Ni{a. Are acum a com. urbel Iasi, cedatfi Vasluid, asezat pe dealul Iezerul
un pod pe dinsul in com. Ca- de Stat pentru plata datoriei si udat de piraiele Panoasa si

raula. de zece milioane. Saul.

Are o suprafajade 275 hect.
Ieslele, localitate, pe piriul Suha- Iezeni, sat, face parte din com. $i o populate de 1 1 familiT, sau
Mare, jud. Suceava, aproape de rur. Dirmane^ti, pi. Filipesti, 36 suflete.
poalele muntelul Stmisoara. Are jud. Prahova.
ctyi-va iocuitorT (6 7 case). Pe Iezerul, catun (tirla), in jud.
aci trece soseaua Falticeni-Bros- Iezercanul, lac, in jud. Ialomtya, Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, pen-
teni - Dorna. Act se afla o fa- pi. Ialomi^a-Balta, in insula Balta, dinte de com. Bucul.
brica sistematica de scinduri, teritoriul com. Borduseani.
una dintre frumoasele instala- Iezerul, schit, {ine de com. Cheia,
ale DomeniuluT Coroanei,
^iuni Iezercanul, lac, in jud. Ialomi^a, plaiul Cozia, jud. Vilcea, linga
avind 3 jugurt cu mai multe pi. Ialomi^a-Balta, in insula Bal- riul Cheia, la 6 kil. de vatra satu-
pinze (15 20), un — circular si ta, teritoriul comuneT Chioara. lut, in mijlocul padureT.
un alt herastrau pentru retezat Dupa cum se constata din
capatiele butucilor. E luminata Iezerelul, sat, jud. Vasluiu, pi. urmatoarea inscriptie, s'a zidit
cu lumina electrica. Racova, com. Cosesti, asezat de Mircea-Voda Ciobanul si

pe o curba, formata de dealul so^ia sa Chiajna, la anul 7061.

Ie§iti-din-Orofteana. VezI O- Buscata.
Accasta sinta biserica si manastire,
rofteana-Frunzete, sat, jud. Do- Are o suprafa^a de 50 hect.,
unde se praznueste hramul Intrarci in
rohoiu. din care 28 hect. padure, si o biserica sau Ovedenia, facutu-s'au dintru

populate de 20 familil, sau 101 tnttiu de raposatul Mircea Voevod cu

Ie§ul, munte, in jud. Gorj, plaiul suflete. Duamna sa Chiajna, la leatul 7061 si

prin trecerca timpurilor, din nccautare

Novaci ; face parte din com. A- Vite: 43 vite mart cornutc
s'aii surpat, iar mat pe urma s'a prefa-
ninisul ; este situat intre mun^il IOO oT, 3 cai si 15 rimaton.
cut de iubitorul dc D-zeii Kir Ilarion
Coasta Pietroasa,
- Setea - Mica, Locuitorif poseda: 5 pluguri EpiscopulRtmniculuT: biserica, clopotnifa
Picleasa si Rosiile, ale Austro- si 10 care cu bo!. chiliile tmprcjur si zidul, iar ma! in

Ungarief. urma in zilelc Episcopulut Damaschin

al Rimnicului s'a zugravit si s'a itifru-
Iezerul, sat, spre S.-V. com.
mu>c£at pe dinlauntru, ch 722S (1720).
lezareni, sat, in jud. Iasi, pi. Dumesti, pi. Funduri, jud. Vas-
Stavnicul, com. Miroslava, si- luiu. $i-a luat numele de la lacul Petre $chiopul darui, la anul
tuat pe dealul lezareni, cu o Iezerul. E situat intre dealul 1562, mai multe mosii Episco-
populate de 12 familil, sau 51 Chetrosul si Malinesti, pe o piet de Rimnic, pentru a intre-

suflete. Are o biserica. suprafa^a de 157 hect. Are o {ine acest schit ce servea ca
Vite sunt : 36 vite marl cor- populate de 28 familil, sau 159 loc de sihastrie.

nute, 8 caf si 9 rimaton. suflete. Asta-zi se intretfne de stat,

In acest sat, pe deal, in par- Vite marl cornute 106, 01 care inscrie anual in bugetul
tea dcspre E., pe uncle trece IOO. sau 1070 lei.

drumul dela Vasluiu spre Iasi,

au esit boerii intru intimpina- Iezerul, sat, la S.-V. de satul Iezerul, sau Lacul- Dorohoiu,
rea lut Antioh-Voda, fiul luf Huseni, com. Ivanesti, pi. Ra- lac, eel mai intins din judejul
Cantemir-Voda, in anul 7213, cova, jud. Vasluiu, situat la Dorohoiu si al doilea in Mol-
luna Maiu 2i,pornind cu mare S. de padurea IezeruluT, pe o dova dupa lacul Brates de linga
alaiu spre Iasi. intindere de 429 hect., avind Gala^i. Dupa tradi^ie el este

Digitized by LiOOQ IC
 IEZERUL 39 IEZERUL

format prin iezarirea pamintulul, man mincaturi in laturl §i in infiorator s'audc din adincime ; privitorii

in locul caruia s'a ivit aceasta adincimea canaluluf sau. adunafi pe dtrmuri, fug speriaf! de a-
cestea, tara Condea sta" nemiscat, Indem-
balta mare. Propietatea lacuiui ce din ve-
nind si priveghind pe pescaril sal de a
Se afla lamica distant de chirae era a M-rel Sucevifa, a lupta cu greutatea si a nu se lasa. In
tirgul Dorohoiu, in partea de fost luata inschimb de la M-rea fine iata ca o fecioara tinara si frumoasa, cu
N.-V. Moldovifa, ambeledin Bucovina, parulnegru si umed, cufafa searbada dar
Suprafa^a apet are o intinde- dupa cum rezilta din hrisovul senina, se ivi pe luciul ape!, si cu ochi!
la Condea, IT zicc : «mare noroc avut-a!
re de 430 hect, iar adincimea lul Radu-cel-Mare-Voda, din 15
Conde, de nu
la mijloc este de 12 14 m. — Ianuarie, 1617, prin care res- to\i ceT ce
te-a inghipt iezerul, ca

s'a ispitit a-! afla taina. No-

pe

Incepind de la mal treptat, se pingind preten^iile facute de rocul tau vine : pentru ca a! invocat

tot spore?te inainttnd in luciul Grigore Curlic $i loan Meschi- ajutorul lu! D-zeu, Incepind aceasta cer-

apel,pana ce deodata se da de nescu cu Mihalcea, men^ine sta-

cetare, si pentru ca in trupul tau curge
stnge de al stramosilor nostri. Acuma
cea maf mare adincime. pinirea M-rel Moldavia. Acum
dar asculta povestea laculu!, dupa care
Apa estelimpede $i faravre partea de linga maluri este apro-
umblind, p'-a! pus cu viafa in primej-
un gust deosebit dupa observa- ; prietafilor limitrofe : $endriceni, die. Iat-o : «Pe locul ande se afla

ble chimice, s'a gasit ca confine Buhaiul, Hili$aul, Pomirla, Tre- acum iezerul, era In vechime un schit

elemente de: pucioasa, ffer $i stiana $i tirgul Dorohoiu; iar de calugari^e, fondat de fiica unu! mare
si putcrnic Domnitor, care parasind fa-
iod. Despre acestea se spune luciul din centru, a erezilor de-
milia si lumea, cu toate dcsertaciunile et,
ca: parole sulfuroase in mare functulu! magistru de farmacie
adunind ma! multe
si fecioare, se asczi
parte provin de la descompu- din Boto$ani, ramas luldelapa- la schit si cu toate jurara de a nu-1 pa-
nerea plantelor acuatice; feru- rintele sa<i Panaite Duca, cum- rasi vre-o data. Imprejurul schitulu! erau

ginoasele provin de la izvoa parat de la administrafia fon- p3dur! intinse si dese, pe unde picior
de barbat nu calcase. Intr'o diminea^a nc
rele ce sunt la poalele dea- duluT religional romin din Bu-
pomeniram cu clte-va fete tremurlnd de
lurilorde linga maluri, unde covina la 1875, cind s'au vindut groaza, cautindu-s! adapost in schitul
se vad marl depozite de oxid- toate mobile manastirilor Buco- nostru ; ele nc spuneau ca in ^ara au
feruginos, iar iodoratele provin vinene ce erau in Moldova, navalit dusmanii ; ca prefac orasele si

de la izvoarele $i vijele de apa cum rezulta din jurnalul tribu- saielc in cenusa: oameniT, parte au sea-
pat la mun|i, iar parie aii devenit rob!.
din fundul laculuT, ca proveni- naluluT de Dorohoiu No. 3023
Auzind no! acestea ingrijat, si in data, cu
ence marine, carl probeaza ca de la 28 Oct. 1843; d'in ispi-
toatele nc-am strins la ragaciune; abia
lacul este format prin iezarire. socul lul Alexandra Ilia§ -Voda bine incepusem ruga noastra, ca iata
Apa acestuf lac provine nu de la 12 Maiu 1632 (7140) §i auzim tropote de ca! si sunete de arme,

numal din propriele izvoare, ploi din ispisocul Moise Movila lul Indreptindu-se spre schit Ne am inspJti-

mintat dar ne-am pus toatJl nadej-

$i omete, dar $i din curentele $i Barn ovschi- Voda, de la 23
dea in D-zeu, urmindu-ne cu rugaciu-
piriuluT Buhaiul $i al riuluT Jijia. Aug., 1739 (7138).
nea. Ce si cum, sau intlmplat nu stim,
Cel d'intaiu intra m iezer la par Legenda populara spune destul ca a doua zi de diminea^a ra-
tea S.-E., de la un timp de cind «Pc timpurile seninc si line, pe la
zele soarelu! ne-au luminat fa^a, dar
vechia lul matca fu parasit miezul nop^ii, s'aud une-ori din adlncul ochit nostri in loc de pamint vedeau
lacuiui esind dc numa! apa in toate parole. Vi! suntem
?i eel de al doilea intra prin resunetul glasurl fe-

meesti si o cruce se poate zari, cind apa no! de atuncT si vi! ne pastreaza D-zeu,
partea N.-V. Buhaiul prin mi
e.ste bine scazuta. Multa vreme nu s'a pana la invierca de apoY. Ceca ce auzi{T
lul ce neincetat aduce, dimi vo! in nop^ile seniue si line sunt ruga-
stint de la ce provine aceasta, pana
nuaza treptat adincimea basinu cind indrazne^ul boer Condea, s'a pus ciunilc noastre, ce lc facem la razele

lul; Jijia trece prin lac $i e^ind cu hotarire, sa patrunda ascunsa taina. duioase ale lune!». Acestea zicind, se

Porunci oamcnilor a navoade afunda in unde iar apa bolborosi, si spu-

i$I urmeaza curgerea in jos sub sai gati

mart si tart ; apot Intr'o diminca^a, dupa mega in urmae!».

propria sa numire. Curentul fi
ce mat In tit a dat sarindare pe la multe
jiei se observa pe luciul balfn
biserici, si a pus pre^ii sa faca sfin{irea
cind este lin, avind un alt color Iezerul, muntet \n]\id. Gorj, plaiui
ape!, a lasat sa se bage navoadele In
Buhaiul prin sporirea depozite apa. OameniT, ale>i putcrnic! si zdra-
Novaci, la N. com. Novact. E
lor de mil, mic?urind adincimea vcni, erau la trasul navoadelor, cind situat tntre mun^i!: Mohorul,
spore^te reducerea laculuT, $i
>im{ira si greutatc, de abia putura a Carbunele $i Calcescu. Face
le mat urni, parlndu-le ca cc-va greii s'a
Jijia prin scurgerea sa, neavind parte din com. Pociovali^tea.
prins ; cu multe ostcnele si npintclc, sl$-
vr'o stavila, sal domoale furia, ruind a scoatc plasele, vad ca fafa ape!
in timpurile de suvoaie, face tneepe a fierbe s'a bolborosi ; un mugct Iezerul, mope, a statulul, fosta

Digitized by LiOOQ IC
 1EZERUL 40 IGLICIOARA-MARE

pendinte de Episcopia Rimnicul, se g?se?te in el, se prinde cu mire vechia ce purta parte din
situata in com. Cheia, plaiul anevoia din cauza stuhariet. mosia ^lgSnestl - Calomfire?ti,
Cozia, jud. Vilcea, care s'a a- jud. Teleorman.
rendat, afara de parole vindute Iezerul-Mare, munte, in jud.
de veci, cu 2000 lei anual. Muscel, plaiul Nuc^oara, cu Ifute^ti, fosta numire a satului
2470,6 m. d'asupra nivelului Ma- Chiriac, jud. Vla^ca, pi. Mar-
Iezerul, pddure, in marginea ca- ril Negre. In acest munte, la o ginea. Numele de Chiriac l'a

reia e situat satul Iezerul din inal^ime de 2129,2 m. d'asupra luat in urma, dupa numele ve-

com. Ivane^ti, pi. Racova, jud. nivelului marif este un lac, nu- chiului proprietar Ba?a Chiriac.
Vasluiu. Se intinde pe dealurile mit Lacul-Iezerulul.
Mangalaria ?i Butucaria. Masivui este compus din $is- Ige§ti, cdtun, in jud. Putna, pi.

turile cristaline metamorfice, care $u$i{a, com. Batine§ti. Este si-

Iezerul, piriii, in jud. ?i pi. Tu- formeaza cea mat veche grupa tuat in cimpia ce purcede din
tova; izvore^te de pe teritoriul geologica. vale de la ^ife^ti ?i merge pana
com. Obir$eni, lutndu-$i na^tere in Siret.

din 6 izvoare, carl curg mal Iezerul-Mic, munte, in jud. Mus- Are o popula^iune de 148
intiiu separat cit-va loc, pe urma Nuc^oara, Are 2393,3
cel, plaiul suflete, carl locuesc in 37 case.
sereunesc toate pe teritoriul com. m. d'asupra nivelului Maril-Ne- Copiif urmeaza la scoala din Ba-
Obir^eni, luindu-?! numele de gre. tine$ti.

Iezerul. Curge de la N. spre S., De aci se trag ramure din

uda teritoriile com. Obir$eni, Voi- Iezerul §i Bradul, pddurl, ale familiile raza?e?tt Catargi $i

ne?ti, Lale?ti $i Puie^i ?t se statulul, in intindere de 2000 Sturdza.

varsa in piriul Tutova, de-a stin- hect., pending de com. Olane-
ga, in dreptul satulul Gura-Ieze- $ti, pi. Cozia, jud. Vilcea. Ige§ti, sat, in jud. Tutova, pi.

rulul. Tirgul, com. Blage^ti, spre N.

Iezerului (Lacul-), lac, in jud. de satul Blage^ti. Are 510 lo-

Iezerul, piriii, izvore?te din dea- Muscel, plaiul Nuc^oara, pe cuitori $i 117 case.
lui Maline?ti, com. Dume§ti, pi. muntele Iezerul-Mare, la o inal-

Funduri, jud. Vasluiu, uda te- t"ime de 2129,2 m. d'asupra Ma- Igiroasa, com. rur. §i sat, in jud.
ritoriul acestei comune, curgind rii-Negre. Mehedin^i, pi. Ocolul-d.-j., la 33
de la S. spre N. ?i se varsa Suprafafa acestui lac e de 4 kil. de ora^ul Turnul-Severin,
in riul Birladul, la locul numit pog. p. mal mult pe deal. For-
situata
Moara-Gindulesel, in apropiere meaza com. cu satele Arva- :

de piriul Pietrosul. Iezureni, cdtun, al com. Curti- te$ti $i Baltanele, avind o po-
$oara, pi. Ocolul, jud. Gorj, si- pulate de 1216 suflete, din can
Iezerul-Grecilor. Vezf Greaca, tuat in partea de V. a catunului 194 contribuabill ; locuesc in
lac, jud. Ilfov. Curti?oara, pe loc $es. 250 case.
Are o suprafa^a de 300 hect., Locuitorii poseda: 41 plugurl,
Iezerul-Mare, lac, pe teritoriul din care 100 hect. arabile, 130 84 care cu boT, 5 caru^e cu cat;
satului Hodora, com. Cotnari, hect. fine^e, 50 hect. izlaz, 13 112 stupi.
pi. Bahluiul, jud. Ia?i, in partea hect. padure $i 7 hect. vatra Este in apropiere de ?oseaua
de V. a dealulul Breazul ala- ; satulul. na^ionala Virciorova-Bucure^ti,
turea cu acest Iezer e un altul, Are o populate de 32 familil, de care este legata prin o $osea
numit Iezerul-Mic; se despart sau 137 suflete, din can 25 con- comunala. Are 2 bisericl, cu 1

unul de altul prin un delu?or. tribuabill. preot $i 2 cintare^I.

Apa din aceste doua iezere e- Locuitorii poseda: 10 piu- Budgetul com. e de 1802 lei

ste acoperita cu stub, afara de gurl, 18 care cu bol ; 150 vite la venitun, iar la cheltuell, de
centrul IezeruluT-Mare, unde in marl cornute, 10 caT, 130 oT, 1574 lei.
forma unei circonferin^e se vede 40 capre, 62 rimatorf; 10 stupT. Sunt 670 vite marl cornute, 13
apa limpede $i curata, numit Are 1 pu{ $i 4 fintinT. cat, 700 ol $i 500 rimatori.
Ochiul-Iezerului ?i care se zice
ca este foarte adinc. Pe?tele ce Ifime^ti, sau Ifimeasca, nu~ Iglicioara-Mare, deal, in jud.

Digitized by LiOOQ IC
 IGLICIOARA-MICA 41 IGONI

Tulcea, pi. MScinul, pe terito- BrSila, com. Chiscani, lung ca situatS in jud. BrSila, pi. VSdeni.
riul com. rur. Turcoaia; se des- de 5 kil. $i lat ca de 500 m. Se mSrgine?te la E. cu DunSrea-
face din dealul izolat Iacob ; se Acest ostrov este format de MScinuluI, la V. cu cimpul bStyeT.
intinde spre S., avind o direcfie un munte de piatrS. Aci sunt
generals de la N. la S., brSz- cariere insemnate de pieatrS Ignat, pirin, izvore$te de la E.
dind partea vestica a pl£$el $i brutS pentru pavagie, §osele $i com. Mereni, pi. Vedea-de-Sus,
a com. ; se intinde de-alungul construc^iunl. jud. Ol t, $i se varsS in girla
iezerulul Turcoaia; las£ spre Eiul, pe {Srmul sting, tot in
E. prelungirea numitS Dealul- Igli^a, lac, in jud. Tulcea, pi. raionul com. Mereni.
Iglicioara-MicS ?i stS in legS- MScin, pe teritoriul com. rur.

turS cu dealul Manole ; natura Turcoaia <u anume pe acel al Ignat, piriii, in jud. R.-SSrat, pi.

luT e stincoasS pe alocurea; la c&tunelor Turcoaia $i Igli^a. Are Rimnicul-d.-s., format pe terito-
poalele nordice sunt 91 cite-va formaadouSdreptunghiurt unite riulcom. Racovi^eni, pe care o
vil; pe la poalele estice
iar la capetele lor; este format de o udS prin mijloc; se varsS in
merge drumul comunal Turcoaia- revSrsare anterioarSa Dun&reT; riul CilnSul, pe partea dreaptS
Picineaga ; este acoperit in cea are o intindere de 250 hect., a lui, mai sus de cStunul Nisipeni.
mat mare parte cu fine^e $i aparfinind ambelor cStune intre ;

pS$unT. ea §i DanSre se intinde mla$- I gnat-Carni, /////£/ trigonometric

tine, iar pe malul E. sunt cite- de rangul al 3 -lea, in jud. Tulcea,
Iglicioara-Mica, deal, in jud. va vil ; in partea S. se aflS a?ezat pi. Sulina, pe teritoriul com.
Tulcea, pi. MScin, pe teritoriul satul Igli^a; iar in cea N., pe rur. Sf. Gheorghe, in partea
com. rurale Turcoaia; este o malul drept al privalului Car- S. a pi. §i V. a com. pe malul
prelungire S.-V. a dealulul Igli- caliul, prin care balta Tgli^a se M&riT, dominind grindul Cra-
cioara-Mare ; are o direcfie gene- varsS m DunSre, se aflS a§ezat3 sowski pe o mare intindere.
rals de la V. la E., brSzdind comuna Carcaliul; pe malul E.
partea V. a plS^el §i cea centrals se terminS ultimele ondula^iunl Igoiul, saty face parte din com.
a comuneT, stS in legSturS cu ale dealulul Carcaliul, $i drumul rur. Alunul, pi. Olte^ul-d.-s.,
dealurile: Manole §i Gorgova; judefean MScin-Satul-Nou. Pro- jud. Vla?ca. Are o populate de
pe la poalele-I E. trece dru- duce pe$te abindent ce se con- 532 locuitorl: 269 bSrba^t §i

mul vecinal Turcoaia-Igli^a $i sume .in comuiele: M^cin, Car- 263 femei.
eel comunal Turcoaia-Picineaga caliul $i Turcoaia. Are 2 biserict: una numitS
este acoperit cu fine^e. In-Vale, cu hramul Cuvioasa Pa-
Igli^a ,
punct trigonometric de raschiva, fondatS la 18 13 de
Igli{a, sat, !n jud. Tulcea, pi. observa^iune, de rangul I-iu, in enoria^t ^i a doua a Igoiulul-din-
MScin, cSt. com. Turcoaia, situat jud. Tulcea, pi. M&cin, pe teri- Deal, cu hramul Sf. Dumitru,
in partea V. a pi. §1 cea N.-V. toriul com. rur. Turcoaia (§i fondatS la 1838 de I. Bu$e ^i

a com., pe malul drept al bra- anume al cStunuluT Iglita), situat altil.

{ului MScin sau DunSrea-Vechie. nu departe de ruinele vechiT ce- CStunul Igoiul forma in ve-
E format din vre-o 25 case. tS^tromane Troesmis; are 36 m. chime o singurS com., apol s'a
Areo intindere de 40 hect. ?i dominS satul Iglita, DunSrea,
9*1 unit cu cStunele Alunul $i Bo-
o populate de 32 familit sau drumul jude^ean Mkcin Satul- - de^ti ?i astS-zi formeazS comunS
115 suflete, cart se ocupS cu Nou, $i pe cele comunale Igli^a- cu Alunul. Aci sunt mai multe
agricultura §i cu pescSria. Acest Carcaliul $i Igli^a-Turcoaia. carieri de pleatrS.
sat este a?ezat pe o parte din
ruinele vechii cetS^T romane Tro- Iglita, padure de salcie, in supra- Igoiul, mosie, cu padure, a sta-
esmis, cu ale cSrel sf&rimStun fa{& de 75 hect, jud. BrSila, pi. tuluT, pendinte de mSnSstirea
locuitoril $I-ati fecut casele. Aci Balta. Se mSrgine^te la N. $i Horezul, situatS in com. Alunul,
s'au g3sit o mul^imede inscrip- E. cu DunSrea-MScinului, la S. c£t. Igoiul, pi. Olte^ul-d.-s., jud.

{iunl vechl romane. $i V. cu veriga Igli^el. Vilcea.

Igli^a, ostrov, format de DunS- Iglita $i Catargeaua, padure, Igoni, munte, in jud. Gorj, plaiul

rea-Vechie $i canalul IgltyeT, jud. de salcie, in suprafa^S de 8 hect., Novaci, in sus de com. Baia-

eiS7X. MariU DiefUmar Geograile. VoL IV.

6

Digitized by Google
 1TD1LEKI 42 ILEANA-PAPADOPOLU

de-Fier, in direct'iunea N., linga direcfie generala de la N.-V. hect. ?i 45 hect. Pro-
locuitoril
muntele Balescul. spre S.-E. printre vaile Mamut- prietarul cultiva 7$ hect.; 5 sunt
Lusta $i Ilanlic, brazdeaza partea sterpe, 10 izlaz, I vie ?i 466
Ijdileni, sat, in jud. Covurluiu, S. a pi. $i cea S.-E. a com., padure. Locuitoril cultiva tot
pi. Prutul, com. Frumu$i{a, cu trece prin satul Ilanlic ?i ondu- terenul.

77 fatniii!, sau 351 suflete; are la^iunile sale se sfir§esc pe ma- Numarul vitelor marl e de
vi! fruraoase cu pom! fructifen, lul Marii; are 66 m. inaJtime; 63 ?i al celor mici de 23.
in special! nuci; prin sat trece este pres&rat cu vre-o 14 movile;
$oseaua judefeana. e taiat de drumul comunal Acan- Ileana-Ghermani,^/, face parte
gi-Mangalia; acoperit cu sema- din com. rur. Iieana-Suliman,
Ijdileni, mosie particular;!, de natur! $i fine^e. pi. Mosti^tea, jud. Ilfov. Este
vr'o 3000 hect., in com. Fru- situat la E. de Bucure?ti, la
rau§i{a, jud. Covurluiu. Ilcova^ul, deal, la V. de satul extremitatea jude^ulu! despre
Falcoianca, pi. Sabarul, jud. Ilfov, jud. lalomi^a. Aci este re$edin$a
Ijdilenilor (Valea ?i Dealul-), 2 kil. departe de el. Este lung primariei.
vale ?i deal, in jud. Covurluiu, cam de 60 kil. Incepe deia Se intinde pe o suprafaja de
pi. Prutul, com. Frumu$i{a. Crevedia-Mare, jud. Vla^ca, trece 2324 hect. cu o populate dc
pe la catunul Podi$orul, face o 243 locuitori.
Ilaciul, sat, face parte din com. curba mare spre E., trece pe D ni! fra{i Ghermani au 2157
rur. Colte§ti, pi. 01te{ul-d.-s., la cat. Hobaia, pe la V. de hect. $i loc'iitori! 167 hect. Pro-
jud. Vilcea. Are : o populate satul Falcoieni, intra iara$i in prietarii cultiva 1452 hect. (75
de 390 suflete: 200 barbaJT $i jud. Vla$ca, raspunde in riul sterpe, 130 izlaz, 500 padure).
190 feme!; o biserica, fondata Neajlovul ?i se une$te cu Dealul- Locuitoril cultiva tot terenul.
la 1 79 1 ?i reparata la anul 1851. Bulbucate!. Are o biserica, cu hramul
Ctitori sunt locuitori! satuluT. Pe coasta acestu! deal se cul- Adormirea, deservita de I preot
tiva griu, porumb $i tutun. §i 1 cintare^; 1 moara cuaburt;
Ilanlic, saty in jud. Constanta, 1 marinade treerat; 1 hele?teu;
pi. Mangalia, cat. com. Sari Ilcova^ul, piriU, jud. Ilfov, spre 1 pod 1 $coal3. mixta, frecuen-
;

Ghiol, a$ezat in partea S. a pi V. de satul Falcoianca $i la 2 tata de 21 elevl $i 3 eleve, cu

§i cea V. a com., la 12 kil kil. Are o lungime de 6 kil. intre^inerea careia statul $i co-
spre S.-E. de cat. Sari-Ghiol Pe valea acestu! piriti nu sunt muna cheltue^te anual 2100 le!.

re$edin{a com., pe malul Maril de cit salci!, trestie $i rogoz. Comerciul se face de 1 hangiu.
la 6 kil. spre S. de ora?ul Man- Se varsain riul Neajlovul. Curge Numarul vitelor man e de
galia; este inchis la V. de dea- incet. 356 $i al celor micf de 1220.
lurile Ilanlic ?i Acangi; vaiea
Ilanlic trece prin el ; este punct Ileana, vale, in jud. Ialomi^a, pi. Ileana-Ghermani, padure, de
important, pentru ca la 6 kil. Cimpului, pe teritoriul com. Fru- 500 hect., pi. Mosti§tea, jud.
spre S., in virful Ilanlic-Tepe, se mu$ica; are direc^ia spre S.-V. Ilfov, proprietatea frafilor Gher-
termina hotarul Dobroge! spre ?i se intinde in jud. Ilfov. Acea- mani.
Bulgaria. Intinderea lul este de sta vale confine in unele par{!
1470 hect., din car! 45 hect. apa $i stuf. Ileana-Papadopolu, sat, face
ocupate de vatra $i gradinile parte din com. rur. Ileana-Su-
satuluT. Popula^iunea totals e de Ileana (Broboji^i), sat, face liman, pi. Mosti?tea, jud. Ilfov.
42 famili!, sau 124 suflete, care parte din com. rur. Pope^ti- Se intinde pe o suprafa^a de
se ocupa cu pescuitul. Bicu,pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este 844 hect., cu o populate de
situat la S.-E. de pe malul
Joifa, 270 locuitori.
Ilanlic, deal, ce face parte din drept al riulu! Dimbovi^a. Locul D-l I. C. Papadopolu are 710
culmea Uanliculu!, in jud. Con- in partea de E. e smircos. hect. ?i locuitoril 1 34 hect. Pro-
stanta, pi. Mangalia, com. Sari- Se intinde pe o suprafa^a de prietarul cultiva 5 10 hect. (125
Ghiol, catunul Ilanlic; se desface 602 hect., cu o populate de 92 izlaz, 75 padure). Locuitoril cul-
din culmea de la virful Tasli- locuitorl. tiva. tot terenul.
Iuc; seindreapU* spre E., avind D 1 D. I. Apostolescu are 557 Are o biserica, cj hramul Sf.

Digitized by LiOOQ IC
 1LEANA-SULIMAN 43 ILFOVUL QUDET)

Nicolae, deservita de I preot Ilfova^ul sau Coteni, vale, pe de demarcate, care imparte
linie

si i cintarej; I helesteu; I pod proprietatea Gistesti ; da in Va- Dunarea in lung si care trece
statator. lea-Gistei, pi. Neajlovul, jud. pe la S. de insulele: Albina,
Comerciul se face de I cir- Vlasca. Ostrovul-Mare, Ostrovul-Frumos
ciumar si I hangiu. si insula Lunga.
Numarul vitelor marl e de Ilfovul, judef, de cimp, cam in De la V. insulel Lunga si pana
318 si al celor mici de 630. centrul Rominiel Muntene. $f-a la riul Arges, de unde am pie-
luat numeie de la apa Ilfovu- cat, se margineste cujud. Vlasca,
Ileana-Suliman, com, r*r.,jud. lul, care se varsa in riul Dim com. Prundul, Colibasi, Copa-
Ilfov, pi. Mostistea, situata la bovi^a. ceni, Darasti, Cornetul, Bala-
E. de Bucuresti, la 46 kii. Pamintul sau se inclina ince- soieni, Malul-Spart, servind de

Se compune din satele: Bor- pind dela N. si N.-V. pdna in limita.

deele, Ileana-Ghermani, Ileana- Dunare, unde se preface intr'o Latura de E. a jude^ulul, a-

Papadopolu, Odaile-Podarl si cimpie orizontala numita terasa dica linia de demarcate intre
Sulimanul, cu o populatie de dunareana. jud. Ilfov si Ialomita, este para-
1 1 1 1 suflete, carl iocuesc in Forma fi limitele judtfulul. lela cu cea de V., adica cu linia

253 case. Forma judefulul Ilfov e a unel de demarcate intre jud. Ilfov

Sunt 259 contribuabill. patru-later drept-unghiular, a- si Vlasca.

Se intinde pe o suprafaja de plecat spre stinga. Linia pe care o face fluviul

6353 hect. D-nil I. C. Papado- Se margineste la N. cu jud. Dunarea, cu de demarcare linia

polu, D-nil fra^i Ghermani si mo§- Dimbovi^a si Prahova, la E. cu intre jud. Dimbovi^a si jud.

tenitorif lul C. Blaremberg, aQ jud. Ialomifa, la S. cu fluviul Prahova, par asemenea para-
5650 hect. si iocuitoril 703 hect. Dunarea, la V. cu jud. Vlasca lele.

Proprietarif cultiva 3995 hect. si Dimbovi^a. Intindere* Suprafaja totala a

(150 sterpe, 930 izlaz, 575 pa- Latura de N.-V. are forma solulut e de 446609 hect., din

dure). Locuitoril cultiva tot te- unul arc si se intinde intre cari s'a cultivat in anul agricol

renul. judetele Dimbovifa si Prahova. 1899, o intindere de 263506;

Budgetul com. e de
4270 Dela riul Arges(V.) si pana restul raminind necultivate, o-
lei la veniturl si de 4228 lei la riul Ialomita (N.), adica dela cupate de padurT, izlazurl, balpf,

la cheltuelf. com. Stoenesti si pana la satul etc.

Are: 3 bisericT, la lleana- Valeni (com. Cociocul) se mar- Orografie. Teritoriul judetuluf
Papadopoiu si Odaile-Podarl ; 1 gineste cu jud. Dimbovi^a, com. prezinta aproape un ses intins,
scoala mixta 2 mori cu aburl ; Floresti, Brezoaia si Butimanul, intrerupt numal de vaile apelor,
2 masinl de treerat cu aburl servind de limita. afara de partea de S. si E. unde
6 helesteie;6podurf statatoare. Dela riul Ialomita (N.) .si pana pamintul este mal accidentat.
Numarul vitelor marl e de la riul Prahova (N.), adica dela Partea coprinsa intre ^armul
'638 (558 cal si epe, 3 arma- cat. Valeni (com. Cociocul) si drept al riulul Argesul si lacul
sarT, 411 bol, 628 vacl si vi^el, pana la Maia, se margineste cu Greaca are un aspect frumos si
16 taurT, 22 bivoli si bivoli^e) jud. Prahova, (satele Herasca, e toata inconjurata de dealurl.
si al de 3644 (9 capre,
celor mici Piscurile, Turba^i, Gruiui, Lipia- Principala culme vine dela S.,
297 porcl, 3338 ol). Bojdani, Radulesti si Maia, ser- din jud. Vlasca, intra in jud.
Locuitoril poseda: 83 piugurl vind de limita). Ilfov pe la cat. Coeni, trece pe
cu bol si 90 cu cal; 212 care Dela riul Prahova (N.) si pana la S. de Ciuma^i, Ciurari, Iz-

si caru^e: 91 cu boi si [21 cu in Dunare (S.), adica de la com. voarele, Fatoaia, Herasti, CrivS-
cal. Dridul si pana la com. Mana- ^ul si Radovanul, trece pe la

Locuitorl improprietari^i sunt stirea, se margineste cu jud. V. de cat. Coadele, Clatesti,

106 si neimproprietari^u 189. Ialomita, com. Rostori, Dra- Stupheie si Chirnogi, coteste
Comerciul se face de 6 cir- goesti, Ileana, Obilcsti si Mana- spre V., pe la N. bal^ii Greaca,
ciumari si 2 hangil. stirea, servind de limita. si dupS ce atinge in partea de
De la S. com. Manastirea si S. satele : Cascioarele, Greaca
Ilfovd^ul sau Coteni, catun, pe pana la V. de insula Lunga, si Flaminda, intrS iar in jud.
proprietateaGistesti, jud. Vlasca. se limiteaza cu Bulgaria printr'o Vlasca, pe laS. de com. Prundul

Digitized by LiOOQ IC
ILFOVUL (JUDEf) 44 ILFOVUL (JUDEJ)

AceastS culme este mult pro- 3. Acea care vine din jud. Bude^ti $i Negoe^ti (din pi.
ductive in vin $i formeazS mai Dimbovi^a, taie pi. Dimbovtya, Negoe^ti) ; Curcani, Mitreni, Ol-
multe vSI, intre carl valea Burazi de la N.-V. spre S.-E. $i trece teni^a-RuralS §i Olteni^a-UrbanS
$i Valea-Zboiei sunt cele mat pe lingS satele : CiocSne$ti, (din pi. Oltenija.)
principale. Bucoveni, Buciumeni, Mogo$oaia Pe {Srmul drept al riulul Ar-
O culme de deal se in-
altS Colin tina, Pantelimon, Cernica ge$ul sunt a?ezate urmStoarele
tinde dela N. Olteni^el ?i se ?i Frunzine$ti. sate
desparte in douS: o parte prin- 4. O culme paralelS cu cea Malul-Spart, Ogrezeni, BSIS-
cipals apucS spre V., pe lingS de sus, care intrS in jude£ pe la §oeni, Hobaia, Ciocanul, GrSdi-
Ulmeni, Span^ov, Surlari, Chi- com. Brezoaia, trece pe lingS nari, FSlcoianca, Plopi, Prisi-
selet, MSnSstirea, Cocani, merge satele: Cosoba, Arcuda, Drago- ceni, Buturugeni, DrSgane§ti(din
spre N. pe la CurSte^ti, TSriceni, mire?ti, Chiajna, Ro?ul, Cotro- pi. Sabarul); Coeni, Ciuma^i,
Ciofliceni, GurbSne?ti, Preasna- ceni, intrS in Bucure$ti, formind Ciurari, Izvoarele, Hotarele, Cri
NouS, Pirlita, Dirvari, DrSgoe?ti Dealul-Spirei, al-Mitropoliel, Ra- ve{ile, Radovanul, Coadele, ClS-
$i se plerde in jud. Ialomi^a; du-VodS §i VacSre^ti ?i ese afarS te?ti, Chirnogi (din plasa Olte-
iar adouaculme principals apucS pe la Vitan, §i dupS ce atinge ni^a).
spre N. de Olteni^a $i dupS ce comunele: Leurdeni ?i Bobe^ti, 2. Riul Dimbovifa, izvore§te
trece pe lingS satele: Mitreni, se plerde spre PlStSre$ti. din muntele Oticul, jud. Muscel,
Bude?ti, Vasila^i, Lamote?ti, Idrografie. Teritoriul jude^ulul udS pi. Znagovul, trece prin
Frunzine^ti, BrSne^ti, PasSrea, Ilfov este udat de mai multe Bucure$ti, strSbate partea din
Afuma^i, $tefSne$ti, se plerde riuri man ?i micf, cari-1 strSbat pi. Dimbovi^a ?i Olteni^a, $i se
in pi. Dimbovtya, jud. Ilfov. mai in toate direcfiunile. varsS in riul Arge^ul lingS satul
Prima culme principals, la V. El este coprins intre basinul Bude?ti. In el se varsS piraiele
de GurbSne^ti, se ramificS ?i se riurilor Arge?ul ?i Ialomi^a. Ilfovul, PasSrea ?i Colin tina.
plerde in pi. Mosti^tea, dupS ce La S. fluviul DunSrea udS 3. Riul lalomifa izvore^te de
trece pe lingS satele: Codreni, judeful Ilfov, dela insula Lunga sub coama mun^ilor Carpafi, jud.
Sulacul, Manciul $i PlStSre^ti. $i pSnS la com. MSnSstirea. Dimbovi^a, intrSin jud. Ilfovul,
ToatS aceastS cuime, de la Intre Severin $i Marea-NeagrS, udS pi. Znagovul, o parte din
Dirvari, se ramificS $i se plerde DunSrea curge de la inSl^ime jud. Prahova $i in apropiere de
in pi. Dimbovija, dupS ce atinge de 38 m. pe o distan^S de 780 com. Dridul prime^te riul Pra-
satele MSriu^a, Piscurile, CrStu-
:
kil. hova §i Pociovali^tea, la E. de
ne$ti, Stoene§ti, Surlari, Crea^a, Cursurl de ape principale in Fierbinti.
Le^ile, Gagul §i DascSlul. jud. Ilfovul sunt: Riul Prahova, care vine
4.
A doua culme principals se Riul Arge§, care izvore?te
1. din jud. Prahova, udS partea
plerde spre S.-E. de Bucure$ti, din Muntele Negoiul, jud. Arge$, de N. a judejului Ilfov, trece
dupS ce trece pe lingS satele intrS in jud. Ilfovul pe la satul pe lingS satele: RSdule^ti $i

Buciumeni, Frumu?ani, OrS?ti Stoene?ti, udS pi. Sabarul, ser- Maia ?i in apropiere de com.
§i Pope^ti. ve$te de limits intre pi. 01- Dridul se varsS in riul lalomifa.

Ca culmi secundare avem teni^a §i pi. Negoe$ti, apucS 5. Riul Sabarul format din
1. Acea dela N. judetuluT, spre S. de satul Bude$ti ?i se piraiele: Ciorogirla $i RSstoaca,
care vine din jud. Dimbovi^a varsS in fluviul DunSrea la V. se varsS in riul Arge^ul, in-

$i trece pe lingS satele Poenari, : de Olteni^a. tre cSt. Ghimpa^i ?i Izvoarele,

Butimanui, TincSbe$ti, Izvorani El prime?te pe stinga, in dupS ce udS satele: Sinte$ti,

$i Ciofliceni (pi. Dimbovi^a) ?i jud. Ilfov, riul Dimbovi^a $i Sa- Cre^e^ti, Vidra, StrSini-Dobrenl,

se terminS in balta Znagovului, barul. VSrS^ti $i Obedeni.

la satul GhermSne?ti. Pe {Srmul sting al riulul Ar- 6. Piriul Rastoaca i$i ia na§-

2. Acea care se intinde in ge?ul sunt a^ezate urmStoarele tere din dealurile com. Boga^i,
jurul vSel Pociovali§tea $i trece sate: Crivina, feghe?ul, Ordo- pi. $i jud. Dimbovi^a, unde
pe lingS satele: Corbeanca, Ba- reni, Buda, Cornetul, DSra?ti, poartS numele de Valea-SeacS.
lote?ti, RSdule^ti, CSldSru^ani, CopSceni-Carada, CopSceni-Mo- La com. Virtejul, jud. Ilfov, se

MSxineni, Flerbinfi, SSrindarul go$e§ti, Colibri^i, Gostinari (din impreunS cu piriul Ciorogirla

?i se plerde in jud. Ialomi^a. pi. Sabarul) ; Ghimpa^i, HerS^ti, $i formeazS riul Sabarul.

Digitized by LiOOQ IC
ILFOVUL (JUDEf) 45 ILFOVUL QVDEJ)

7. Piriul Ciorogirla in trecut productiv, mat ales pe luncile s&min$a; 560 mo^oroitoare de
era o mic& viroag£ care §I-a luat SabaruluT, Dimbovi^ei 5*1 Arge- fier ?i de lemn (rarh)e) siste-

na§tere de lingi com. Lungu- §ulul, carl produc 4 — 5 chile po- matice ?i peste 5000 in stare
le{ul, jud. Dlmbovi^a. Dela cana- rumb de pogon. primitive.
lizare a devenit un bra$ al riulul P&mintul se imparte in arabil, 30 morl cu aburT, 70 cu apa\
Dirabovi^a, ?i-?I impreuna. apele de fine^e, b&ltos ?i p&duros. 1 de vint$i 16 diferite fabricl (3
cu piriul R&stoaca, la com. Cimpiile depe lingS Dun&re dau de spirt, 1 de ofet, 1 dedrojdil de
Virtejul, dind na?tere riulul cea ma! bun& p&?une pentru bere, 3 1 de rahat
de brinzeturJ,
Sabarul. vite.Viile, mat ales cele de lingS $i de luminarl de cear&,
halva, 1

8. Piriul IIfovu I, izvore^te de Bucure$ti §i balta Greaca, dau 2 de sipun, 4 sistematice de

ling& Tirgovi^te, curge p£n& in strugurf bun! $i gusto$I. Vinul cSr^mid^ ?i mal multe in stare

apropiere de com. Bolovani, este bun, dar nu $ine mult. primitive).

jud. Dimbovija, de unde se mal cu seam& celede
Bftltfle, Popula(ia. Populatfa jude^ului
desparte in dou£ p£r$I : o parte lingi Dunare, dau mult pe$te. Ilfov e de 545.766 locuitorl. In

curge la vale sub numele de Din Dunaxe se pescuesc: morun, 1859 era de 277407 loc; in 1884,
Colintina $i intra in jud. Iifov, nisetru ?i cegS. Tot din b&l£I de 35 1 57 1 loc; in 1894, de
prin plasa Znagov, formeazS la- se mal scoate trestie ?i papura\ 477598 loc.

cul Cioc5ne?ti $i Colintina $i se Pe lingS. Dunare $i pe lingi Ocupafia locuitorilor. Ocupafia

vars& in balta Cernica $i d'aci cele-ralteriuri siintlocurl intinse de cSpetenie a locuitorilor este
in riul Dimbovi^a. de richita, care serv£ mult in agricultura $i cre^terea vitelor.
Cea-l'alt& apuc& partea dreap- industrie. O buni parte din populate se
tS, sub numele de Ilfov&tul, in Padurile, in intindere de peste ocupii cu pescuitul §i cultura
jud. Ilfov filings com.Dragomi- 60000 hect, dau tot felul de vi^ef.

re?ti-din-Vale se vars& in riul lemne de foe $i de construc^il. Dintre locuitorl, 45713 sunt
Dimbovi^a. Insulele Dun&ril sunt acoperite plugarl, 1 2 10 circiuraarl ?i han-

9. Piriul Colintina, VezT pi- cu p&duri de plut& ?i salcie. In gii, 843 industrial propriu zis

riul Ilfovul. judeful Iifov, statul are 47 mo$iI, (rotarl, dogarl, olarl, rogojinarT,

10. Pasiirea, piriu, izvore^te cart ii aduc un venit anual de duigherl, zidari, etc.) cScI,dealt-
din pi. Znagovul ?i se varsft in 1204522 lei. fel, mal fie-care locuitor pentru
riul Dimbovija ling£ satul Pi{i- In anul agricol 1898 — 99 s'au trebuin^a lui casnicS, lucreaza
gaia, pi. Dimbovi^a. sem&nat in tot jude^ul 263506 lemn^ria, zidSria, etc. ^i 5960
11. Mosti^tea, girl&, izvore^te hect., din carl 1 1 1496 hect. griu, au diferite profesiunl (pescarl,
de lingS satul Vir&sti, pi. Dim- 166 hect. secaia, 94034 hect. morarl, servitor!, ingrijitorl pe
bovi^a, comunici cu Valea-Pa- porumb, 7945 hect. orz, 131 10 la diferite autorita^T, etc.).

s&rea $i se vars& in balta Mos- hect. ov&z, 1 2 1 86 hect.meiCi, 4643 Instrucfiunea publico*. Func-
ti$tea, lingi com. T&riceni, pi. hect. rapi{&, 746 hect. cinep&, ^ioneazS in jud. Ilfov 173 $coale
Olteni^a. 549 hect. in, 185 1 hect. tutun, rurale: no
platite de stat (7
12. Pociovaliftea, girli^S, for- 14030 hect. cartoft, fasole, linte, de b^e^T,
7 de fete, 96 mixte),

meaz& balta C&ld&ru$ani $i se $i maz&re, 2750 hect. livezi arti- $i 63 pl&tite de jude^ ^i de co-

scurge in riul Ialomi^a, la E. de ficiale (lucerne, trifoiu, etc.). mune (2 de bSef!, 2 de fete ^i
com. Flerbint'i. Alapnl agricole. Pentru diver- 59 mixte).
de acestea mat sunt
Afara. sele trebui;i{e ale agricultorilor Numarul elevilor carl urmeazS
mul^ime de vSi §i vilcele (tre- g&simin judef urm&toarele ma- ^coalele rurale din jude^ se ri-

cute la literile respective), lipsite $ini agricole 135 de seminat dicS la aproape 6000 b&eflf ?i

in cea mal mare parte de timp 40 de secerat 140 de treerat; 2000 fete.

de apa $i can au ap£ pe elc cu aburi; 140 de vinturat; 69 Acest num&r represinti 59°/o
numai in timpurl ploioase, sau de bAtut porumbul, cu aburl 70 ;
bae^I $i 7% fete din numSrul
in timpul topirel zSpezel $i c&rora de batut porumb cu maniveliJ total al copiilor in virsta de
cu drept cuvint le putem zice 19712 plugurl; 426 grape de $coala\.

periodice. fier ; 38 tav&lugurl ; 11 grape Cu instrucfiunea public^ ru-

Producfiunea. PSmintul jude de strins finul, mi?cate cu vite ralS din jude^ statul cheltue§te
{ului Ilfov este cit se poate de 140 trioare sau ma$ini de ales 1 12592 lei, jude^ui 37000 lei

Digitized by LiOOQ IC
ILFOVUL (JUDET) 46 ILFOVUL (JUDEJ)

sicomunele 99312 lei, ceea ce pune din: medicul primar al pe la satul Luparia (Prahova).
inseamna ca instruc^ia din jude{, judefului, medicil de spitale, Aceasta cale strabate la S. pi.
afara de Bucuresti si Oltentya, medicil de arondismente, carl Dimbovtya si la N. pi. Znagovul.
a costat anual 248904 lei. au resedinfele la Buciumeni, 2. Calea nationals Bucuresti-
Daca la aceasta suma ma! Domnesti, Budesti, Olteni^a si care apuca spre N.-V.
Pitesti,
adaugam banil datf de judejsi Pantelimon, din 7 vaccinator! de Bucuresti, trece pe linga
comunele pentru construirea de si 13 moase, insarcinate a asista com. Chitila, Hanul-de-lamint,
localuri, repararea scoalelor, pla- la facerl prin comunele rurale. Tartasesti, Bujoreanca, Pajera
ta de chirii, mobilier, ajutor la Cat de comunicafie. Terito- si pe la cat. Baleanu intra in

cladirl din nou, cuinparare de riul jude^ulul Ilfov este stra- jud. Dimbovi^a, pe unde isi

carfi si alte obiecte pentru pre- batut de cai ferate in patru di- continua drumul pana la Pitesti.
mii, burse, etc., vedem ca cu ferite direcfiunl. Aceste cai Aceasta cale strabate pi. Zna-
instrucfia publica primara Jn ju- pleaca din Bucuresti si au mai govul dela N.-V. spre S.-E.
de^ul Ilfov (afara de capitals si multe sta^iunl unde se incarca 3. Calea nationals Bucuresti-
com. urb. Oltenifa) se cheltu- si se descarca tot felul de mar- Giurgiu, care apuca spre S. de
este anual peste 260000 lei. furl si se transports calatorii. Bucuresti, trece prin com. Jilava,
In anul i860 personalul di- O linie ferata pleaca din Bu peste girla Sabarul, si prin com.
dactic rural in jude^ era com- curesti (gara Filaret) la Giurgiu, Copaceni-Carada. Corpurile Le-
pus din 160 invafatorl, cu 3502 spre S., si se opreste in garile giuitoare au votat in anul 1890,
elevl si 41 eleve. Jilava si Vidra. lei 870,000 pentru construcfia
In ce priveste instruc^ia in A doua linie pleaca din Bu- unui pod peste riul Arges, in-

Bucuresti, vezi Bucuresti. curesti (gara de Nord) la Pitesti, tre Copaceni-Carada si Aduna^i-
Serviciul medical. Injudetul Slatina, Craiova, etc., si se o- Copaceni (Vlasca). Aceasta cale
Ilfov, afara de spitalele din Bu- preste in jud. Ilfov la Chitila strabatepi. Sabarul de la N.

curesti si de eel de la Colintina, si Ciocanesti. spre S.

Pantelimon si Ospiciul de la De la Chitila o alta linie a- 4. Calea mixta Bucuresti-A-
Marcufa, mai sunt 4 spitale puca spre N. prin garile Buftea lexandria care apuca spre S.-V.
rurale :
si Perisul, la Ploesti, Buzau, etc. de Bucuresti si trece prin com.
1. Cel din Oltenija, cu 18 A patra linie, plecind tot din Bragadiru si Cornetul.
paturI,numit«ReginaElisabeta», Bucuresti (gara de Nord), trece Corpurile Legiuitoare au votat
intre^inut de jude{, cu care chel- pe la N. de oras, apuca spre E., 1680000 lei in anul 1890 pen-
tueste anual 22132 lei. Acest la Calarasi, si se opreste la Mo- tru construct acestei sosele
spital s'a construit in anul trecut gosoaia, Pantelimon, Baneasa, iar pentru construc^ia podulul
5*1 se afla in bune condi^iunl Branesti, Fundulea. peste riul Arges intre Cornetul

higienice ;
Bucuresti de jur imprejur este si Mihailesri (Vlasca) au alocat
2. Spitalul de la Fferbin^i cu inconjurat de cale ferata. in budget 870000 lei.
14 paturl si inca 4 de rezerva, Transporturile se mat fac si i
Aceasta cale strabate pi. Sa-
pentru boalelecontagioase, intre- prin cai na^ionale, judefene si I
barul de la N. spre S.-V.
Vinut de jude^cu care cheltueste vecinale. Caile carl leaga orasul 5. Calea jude^eana Bucuresti-
anual 31 241 let. Acest spital Bucuresti cu capitalele jude^elor Tirgoviste apuca spre N.-V., tre-
s'a inaugurat la 2 Septembrie sunt: ce pe linga satele : Mogosoaia-
1890; 1. Calea nafionala Bucuresti- Bufcea, Atirnafi, Rebegesti, Cre-
3. Spitalul de la Budesti, cu Ploesti, care apuca spre N. de vedia-d.-j., Crevedia-d.-s., Bar-
14 paturf si inca 4 de rezerva Bucuresti, trece peste girla Co- bateasca, Luceanca, Bucimanul
pentru boalele contagioase, care lintina, pe lingS Baneasa, O- si apoi intra in jud. Dimbovifa.
s'a inaigurat in Octombre 1890, topeni si Saftica, spre V. de Lungtmea acestei sosele este
cu intre\inerea caruia jude^ul Tincabesti, dupa ce intre Saf- de 28 kil. si costa anual pe
cheltueste anual 31,241 lei ;
tica si Tincabesti taie girla Po- jud. (personal si material) 36000
4. Spitalul de la Cocioc, pen- ciovalistea si valea Znagovulul, lei.

tru care statul da o subven^i- trece pe la E. de com. Ciol- 6. Calea jude^eana Bucuresti-
une anuala de 30000 lei. panul, pe linga manastirea f i- Olteni^a apuca spre S.-E., trece
Personalul medical se com- ganesti si intra in jud. Prahova pe linga satele : Vacaresti, Po-

Digitized by LiOOQ IC
ILFOVUL (JUDE'V) 47 ILFOVUL QUDET)

pe?ti-Conduratul, Ora^ti, Gruiul, In afacerile biserice§tl, jud. bovifa-Mostiftea sau mat obici-
Bude^ti, Negoe$ti, Curcani, 01- Ilfov este administrat de un nuit pi. Dimbovi^a-Mosti^tea.
teni^a-Rurala $i Olteni^a-Urbana. protoereu cu re$edin{a in Bu Cele 5 pia?I sunt:
Lungimea acestel §osele e de cure?ti, ajutat de ma! mulflf pro- 1 Plasa Dimbovifa-Mostiftea
58 kil. $i costa anual pe jud. esto$i de pla?I coprinde 153 sate, carf formeaza
(personal $i material) 61600 lei. Bisericile sunt lasate in sar 37 com. rur. ?i una urb., Bu-
7. Calea jude^eana Bucu- cina comunelor. Statul intre{ine i
curefti. (Plasa Dimbovita are 83
re$ti-Braila apuca spre E. de numal urmatoarele biserici (ex- : sate si Mosti?tea 70)
Bucure^ti, treceprin satele : Pan- ceptind pe cele din Bucure^ti) Plasa Negoefti, coprinde
2.

telimon, Tamadaul, Cal&re{i $i V&care$ti, Marcu^a Balamuci, -

53 sate, care formeaza 16 com.
Ileana. Znagovul, Codreni, Plumbuita, rur.
Lungimea $oseleI e de 2 1 kil. Platare$ti ?i Sine^ti, cu carl chel- Plasa 01tentfa, coprinde
3.

$i costa anual pe jud. (material tue$te anual 21024 ' e '- 34 sate, care formeaza 17 com.
$i personal) 45000 lei. Manastirile din jud. sunt : CSl- rur. $i una urb., Oltenifa.

8. Calea Bucu jude^eana daru$ani, Cernica, Pasarea, Sa 4. Plasa Sab ami coprinde
y

re?ti-Pite$ti apuca spre V. de murca$e$ti $i f igane$ti, cu carl 98 sate, care formeaza 32 com
Bucure?ti, trece pe Hnga satele statul cheltue^te anual 142908 rur. ; ?i

Cotroceni, Militari, Ciorogirla lei, avind 594 calugari $i calu 5. Plasa Znagov, coprinde
Bolintinul-din-Deal, Bolintinul- !
gari^e. 99 sate, care formeaza 20 co-
din- Vale, Drugane$ti. Pofta ft telcgraful. Po^ta da mune rurale. In total jude^ul
Lungimea $cselei este de 33 teaz& de la Alex. Ipsilante. In Ilfov are 437 sate, carl formeaza
kil. $i costa anual pe jud. (ma- jud. Ilfov sunt 4 biurourl tele- 122 comune rurale $i 2 urbane.
terial ?i personal) 36000 let. grafice: la Fierbin^i, Domne$ti Puterea administrative a jude-
9. Calea jude^eana Bucu- $i Bude?ti platite de jud. ?i la tuluT este incredin^ata unul pre-
re§ti - Craiova, care trece prin Olteni^a platite de stat. Acestea fect, ajutat de 5 subprefecflf $i

satul Clinceni §i Prisiceni §i in- fac $i serviciul po^tel rurale. Pe 122 primari.
tra in jud. Vla$ca. Hnga ga^a Buftea $i gara Pan- Consiliul jude^ean, ales de
Comunele rurale sunt legate telimon sunt biurourl po$tale locuitoril judejului, reprezintat
intre ele prin ca! vecinale, parte rurale platite de jud. Ilfov. prin comitetul permanent, ingri-
bine §oseluite, parte netermi- Afara de acestea, la fie- care je?te de starea jude^ului.
nate, parte numal in proec^ie. gara sunt biurourl telegrafice ale Dupa noua lege pentru fi-

Cultttl. Locuitoril jude^ulu! cailor ferate : la Chitila, Cioci- xarea circumscrip^iilor admini-
sunt aproape to{i crestinl-orto- ne$ti, Buftea, Peri^ul, Mogo$oaia, strative promulgate ?i pusa in
doxl, avind bisericile lor prin Pantelimon,Luceanca,Fundulea, aplicare la 1 Noembrie 1892,
sate $i tirgurl in numar de S&rule$ti, Jilava $i Vidra. jude^ul Ilfov s'a imparfit in 10
294, dintre carl func^ioneaza Vitele de muncd. Este de pla^I
numal 282 ; iar cele 1'alte sunt observat ca in jud. Ilfov vitele Plasa Afuma^i, cu re^edin^a
parte in constructfe, parte rui- sunt cu mult mal marl, mal pla?e! in com. Belciugatele ; pi.

nate. puternice $i mat bine ingrijite Arge^ul, cu re§edinta placet in

Laacestebisericldeservesc 3 1
ca in multe alte jude^e ale {arel. com. Bolintinul -din -Vale; pi.
preo^T, din carl 2 sunt diaconi. Vitele marl ating num&rul Dimbovita, cu re^edin^a placet
Cit pentru bisericile carl n'au de 337266; cele mid (capre ?i in com. Tinganul; pi. Ilfovul
preojl din cauza miculul numar ol)264817 $i porcT 35645. cu re§edin^a placet in com. Bu-
de locuitorl, ele s'au ata^at la Imparfire administraliva. Bu- coveni; pi. Mosti^tea, cu re$e-
bisericile vecine, carf sunt maT getul judefuluf. Jude^ul Ilfov din^a placet in com. Fierbin^i
in apropiere, obligindu-se preo^tl pana la 1 Aprilie 1882 se im- pi. Negoe§ti, cu re$edin{a placet
respectivl cu ingrijirea lor. parjea in ?ase pla$l. De la acea- in com. Bude$ti; pi. Obile?ti, cu
Jude^ul Ilfov face parte din sta data s'a alipit pi. Mosti^tea re^edin^apla^elin com. Obile?ti-
eparhia Mitropoliel cu re^edin^a la pi. Dimbovifa $i se adminis NoT; pi. Olteni^a, cu re?edin{a
scaunulu! in Bucure$ti, capitala treaza de sub-prefectul acesteT pla$el in com. Olteni^a; pi. Sa-
Regatulul, §i are de cap pe Mi- pla$i, iar circumscripta poarti barul, cu re§edin{a pla?el in
tropolitul Primat al Rominiel. numirea de pla$ile-unite Dim- com. Jilava; pi. Znagovul, cu

Digitized by LiOOQ IC
ILFOVUL (JUDEX) 48 ILFOVUL (JUDEf)

resedinta plasei in com. Co- nele : Balasoeni, Bolovani si Bobesti, Glina Gherman, Glina-
cioc. Hobaia. Macri, Manolache, Potoceanca si

Fie-care din aceste plasl co 4. Com. Buturugeni-Prisiceni, $erbanica.

prinde urmatoarele comune: cu catunele: Buturugeni, Plopi, 3. Com. Branesti, cu catunele :

l.PlasaAfumafi, cu resedin$a Prisiceni si Sacsoni. . Branestisi Vadul-Anil.

plasei in comuna Belciugatele, 5. Com. Ciorogirla-Dirvari, cu 4. Com. Bucuresti (comuna
catunul Belciugatul-de-Jos. catunele : Ca^ichea, Ciorogirla, urbana).
I. Com. Afumafi, cu catunele Dirvari si Manastirea - Cioro- 5. Com. Cernica-Caldararul
Afuma^i si Boltasi. girla. cu catunele: Cald&rarul, Cernica
2. Com. Belciugatele- Coje^ti, 6. Com. Domne^ti-de-Sus, cu si Manastirea Cernica.
cu catunele: Belciugatul-de-Jos, catunele: Domnesti-de-Sus si fe- 6. Com. Colintina-Fundeni,
Belciugatul-de-Sus, Candeasca si ghesiul. cu catunele Colintina, Catunul:

Cojesti. 7. Com. Domnesti-Cal{una,cu Nou, Fundeni, Plumbuita, Teiul

3. Com. Calarefi-^einoiul, cu catunele: Ciutafi, Domnesti-Cal- si Viile-Colintina.
catunele: Bratasani, Caiare^i, Pi- {una, Domnesti-de-Jos, Dom- 7. Com. Cucuefi-Plataresti
tisteanca-Polcesti si $einoiul. nesti-Sirbi, Olteni si Vatra-Ma- cu catunele: Cucue^i-Moara, Cu-
4. Com. Cringul-Fundulele,cu nastirel-Cotroceui. cue^i-Suditi, Plataresti, Podul-
catunele: Cringul, Fundulele si 8. Com. Floresti, cu catunele: PitaruluT,Progresul si Renasterea.
Gostilele. Floresti-de-Jossi Floresti-de-Sus 8. Com. Dudesti-Ciopiea, cu
5. Com. Hagiesti-Mariuja, cu 9. Com. Gr&dinari-F£lcoianca, !
catunele: Barzesti, Catelul, Cio-
catunele :Boteni $
Hagiesti, Mari- cu catunele: Ciocanul, Falcoian- '

plea, Dudesti, Progresul, Vaca-

u{a si Mataraua. ca si Gradinari. resti si Vitanul.
6. Com. Ileana-Sulimanul, cu 10. Com. Ogrezeni, cu catu- 9. Com. Frunzinesti, cu catune-
catunele: Bordeele, Ileana-Gher- nul Ogrezeni. le Frunzinesti,Lilieci si Orasca.
man, Ileana-Papadopolu, Odaile- 11. Com. Poenari, cu catunele: 10. Com. Otopeni, cu catu-
Podari si Sulimanul. Bolintinul-Spiridon, Poenari- E- nele : Otopeni-de-Jos si Otopeni-
7. Com. Moara-Domneasca, nu$a, Poenari-Florescul, Poenari- de-Sus.
cu catunele: Ganeasa, Moara- Mosteni si Ulmi-Ornesti. I ( . Com. Popesti-Dragomi-
Domneasca si $indrili{a. 12. Com. Popesti-Bicul, cu c£- resti, cu catunele : Dragomiresti-
8. Com. Piteasca-Pasarea, cu tunele : Arcuda,Gheonea,Ileana, din-Deai, Dragomiresti-din-Vale,
catunele: Cozieni, Manastirea Popesti-Bicul si Zoi^a, Gulia, Popesti-Manuc, Popesti-
Pasarea, Pasarea si Piteasca. 13. Com. Slobozia-Clinceni, cu Manastirea, Sabareni si Zurbaua.
9. Com. $tefanesti-Lipova{ul, catunele Clinceni, Olteni, Ordo-
: 12. Com. Rosiul, cu catunele:
cu catunele: Boldul, Cre^uleasca- reanul si Slobozia. Bojea, Catanele, Cringasi, Fun-
Lipova^ul, $tefanesti-de-Jos, $te- 14. Com. Stoenesti-Palanga, dul-Cringasi, Giulestif ig&nia si

fanesti-Pasarea si $tefanesti-de- cu catunele: Deleni, Druganesti, Rosiul.

Sus. Gogora, Icoana, Palanga, Palan- 13. Com. Tartasesti, cu ca-
10. Com. Tamadaul Dirvari, gu^a si Stoenesti. tunele: Bujoreanca, Calugarul,
cu catunele: Dirvari, Tamadaul- iS.Com.Tintava, cu catunele Hanul-de-Pamint si Pajerea.
de-Jos si Tamadaul-de-Sus. Tintava-BanuluT si Tintava-Bala- 14. Com. Tunari-Dimieni, cu
11. Plasa Argesul, resedin^a soaia. catunele: Dimieni si Tunari.
placet: comuna Bolintinul-din- 16. Com. f igania-Crivina, cu IV. Plasa Mostistea, resedinfa
Vale, catunul Bolintinul - Mos- catunele: Crivina si figania. plasei: comuna Flerbin^i, cat.
teni III. Plasa Dimbavi(a y
rese- Fferbin^i-Tirgu
1. Com. Bolintinul-din-Dealcu dinta plasei : comuna Tinganul, 1. Com. Catrunesti-Mai neasca,
catunele: Berceni si Bolintinul- catunul Tinganul cu catunele: Catrunesti, Closca,
Baleanu. Com. Baneasa-Herastraul,
1. Lilieci, Maineasca, Sinesti-No!
2. Com. Bolintinul-din-Vale cu catunele Baneasa, Dama- : si Sinesti-Vechl.
cu catunele: Bolintinul-Druga roaia, Floreasca, Grefoaicele, He- 2. Com. Crea^a-Lesilor, cu
neasca, Bolintinul-Mosteni, Bo r&straul si Pipera. catunele : Crea^a PatrSchioaia,
-

iintinul-Baleanu si Malul-Spart 2. Com. Bobesti-Balaceanca, Gagul, Lesile, Meriseasca, Stoi-

3. Com. Balasoeni, cu catu cu catunele Balaceanca, Berceni,
: noaia, Surlari si Vinatori.

Digitized by Google
1LFOVUL OUOET) 40 1LFOVUL (jrDET)

3. Com. Dragoe$ti-Bi{inile, cu 2. Com. Bucoveni, ca* catu- 7. Com. Lamote$ti-Galbina$i,

c&tunele : Bit'ina-Paminteni, Bi- nele : Atirna{i,Buciumeni, Bufta, cu catunele: Galbina^i, Lamo-
{ina-Ungureni, Chiroiul-Pamin- Chitila, Fl&minzeni, Mogo?oaia te§ti, Moara-Noua, $tefaneasca.
teni, Chiroiul-Ungureni, Drago- ?i Odaile. 8. Com. Nana, cu catunul
e$ti-de-Jos, Dragoe?ti-Znagov ?i 3. Com. Chiajna, cu catunele: Nana.
Dragoe^ti de Sus. Chiajna, Dudul, Giule$ti-Sirbi 9. Com. Sohatul, cu catunele
4. Com. Dridui S&rindarele, ?i Rudeni. '
Dona, MScelarul $i Sohatul.
cu catunele: Dridul-Movila, Dri- 4. Com. Cioc&ne$ti, cu catu- 10. Com. Vasila$i-Pope$ti, cu
dul-Znagov, Moviltya, Sarindarul- nele : Ale$i Cioc&ne$ti, Cioca- catunele: Pirlita, Pope^ti, Sta-
de-Jos, Sarindarul-de-Sus. ne$ti, Cre^ul ?i Urziceanca. ne^ti, Te^gheaua ?i Vasila^i.
5. Com. Fferbin{i-Stroe$ti, cu 5. Com. Corbeanca, cu catu- 11. Com. Valea-DraguluT, cu
catunele : Fferbin^i-de-Jos, Ffer- nele : Corbeanca, Mecheaua, Os- catunele : Ciocoveni, Ghimpa^i
binfi-de-Sus, Flerbin^i Tirgul $i tratul, Oracul, Sarindareanca, ^i Valea-Dragulul.
Stroe^ti. Tama^i $1 Tama?i-Orascul. VII. Plasa Obilesti, re§edin{a
6. Com. Greci Gradistea, cu 6. Com. Cosoba-Trestieni, cu placet: comuna Obile?ti-NoT, ca-
catunele: Gradi$tea, Greci-de- catunele : Cosoba-Golescul, Co- tunul Obile^ti-Nol
Sus §i Maxtneni. soba-Hristi ?i Trestieni. 1. Com. Chiseletul, cu catu-

7. Com. Maia, cu catunul 7. Com. Cre^ule^ti, cu catu- nele : Chiseletul, §i Surlari.

Maia. nele : Cre{ule§ti-Dtrzea, Crefu- 2. Com. PVasinetul, cu ciltu-
8. Com. Meri-Petchi-Neteze$ti, ie?ti- Falcoianul, Cretule?ti - Ma- nele: Cioru^el, Frasinetul, Ma-
cu catunele: Meri-Petchi, Nete- nastirea $i Cre^ule?ti-Samurca?i. vrodinoaia ^i Noua-Vacareasca.
ze$ti, Nuci $i Sudifi. 8. Com. Crevedia, cu catu- 3. Com. Gurbane^ti-Co^ofan-
9. Com. Mic$une$ti-Greci, cu nele: Cocani, Crevedia de-Jos, ca, cu catunele: Balanul, Bel-
catunele: Balamuci, Balta-Nea- Crevedia-de-Sus $i Dirzea. ciugul, Cofofanca, Gurbane^ti,
gra, Fundul-Danciului, Greci- 9. Com. Militari, cu catunele: Paicul, Preasna-VecMe, Silives-

de-Jos, Greci-de-Mijloc, Mic$u- Caraca?, Ciurelul, Grivi{a ?i trul $i Valea-PresneT.

ne$ti-Mari, Mic$une$ti -Moara. Militari. 4. Com. Manastirea, cu ca-

10. Com. Fundeni-Gherasi, cu 10. Com. Ridule^ti-Resimni- tunele: Coconi $i Manastirea.

cStunele B&duleasa, Fundeni, cea, cu catunele : Caldaru^ani, 5. Com. Obile?ti-VechI, cu
Peri^orul ?i Zoicarul. Movileanca, Rad ile$ti-Caldaru- catunul Obile$ti-VechI.
11. Com. Leurdeni, cu c&tu- $ani, Radule^ti-Filitis, Resim- 6. Com. Obile$ti-Nof, cu ca-
tunul: Leurdeni. nicea. tunele : Buzoeni, Obile^ti - N01,
12. Com. Pantelimonul-Do- 11. Com. Ro^iori, cu catunul Ora^ani ?i Pirliteni.

broe$ti, cu c&tunele: Ale$i-Pa Ro^iori. 7. Com. Pirlita-Sarule^ti, cu

s&rea, Dobroe$ti, Marcu^a ?i VI. Plasa Xvgoestiy re§edin{a catunele : Albeanul-Manciule^ti,
Pantelimonul. placet comuna Bude$ti, catunul Chircu^a, Gologanul, Manciul,
13. Com. Pope$ti-Conduratul, Bude§ti Pirlita, Sarule^ti $i Solacolul.

cu catunele: Pope$ti-Pavlicheni 1. Com. Aprozi-Negoe?ti, cu 8. Com. Preasna Noua, cu

(Catolici) $i Pope^ti-Romini. catunele Aprozi, Frecafi, Lacul-
: catunele : Codreni §i Preasna -

14. Com. $tiubeiul-Or&$ti, cu Cocorulul $i Negoe$ti. Noua.

catunele: Canela, Filastache, O- 2. Com. Bude$ti, cu catunele 9. Com. Tariceni, cu catunele:

rS^ti, Orasca, Piroaia, Pifigaia, Bude$ti $i Negoe$ti-Po?ta. Curate^ti, Luptatori, Odaia-Vla-

Postovari $i Po$ta. 3. Com. Curcani, cu catunul dichiT, Tariceni ?i Valea-Capi-

15. Com. Tinganul, cu catu- Curcani. tanulul.

nele: Tinganul $i Tinganul- 4. Com. Frumu?ani Cu$tureni, VIII. Plasa Oltenifa, re?e-

Moara. cu catunele: Cu^tureni, Frumu- din{a pla?eI;com. urb. Olteni^a:

V. Plasa Ilfov, re?edin^a pkV sani, PasSrea $i Petrichioaia. 1. Com. Cascioarele, cu ca-
$ei comuna Bucoveni, catu-
: 5. Com. Hera^ti-Buciumeni, cu tunele: Cascioarele ^i Talaba.
nul Buftea: catunele : Buciumeni, Gruiul $i 2. Com. Chirnogi, cu catunul
1. Com. Brezoaia, cu c&tu- llera\sti. Chirnogi.

nele: Brezoaia, Camara^iul, Cas- 6. Com. Luica, cu catunul 3. Com. Greaca, cu catunul
cioarele §i Draganeasca. Luica. Greaca.

92276. JfariU Dicflonar Geogratle. Vol. IV

Digitized by Google
ILFOVUR 0^ DE T) 50 1LFOVUL (rlktui

4. Com. Criv^ul, cu catunul cu catunele : Cimpurelul si Do- besti - Filitis, Tincabesti - Mitro-

Criv^ul. breni. polia.

5. Com. Hotarul, cu catunele: 11. Com. Gostinari, cu catu- 9. Com. f iganesti, cu catu-

Hotarul si Zboiul. nele : Gostinari-Belu si Gosti- nele Ciolpani, Luparia-Saraci-

6. Com. Izvoarele, cu catu- nari -Vacaresti. neasca, Manastirea figanesti si

nele : Ciumati, Ciurari, Coe \\ 12. Com.Jilava-Merlari,cu ca- f iganesti.

si Izvoarele. tunele: Jilava si Odaile Merlari. In 1893 sa revenit la ira-

7. Com. Mitreni Clatesti, cu 13. Com. Magurelele, cu ca- par^ire de 5 plasT.

catunele: Clatesti, jaianul, Luica, tunele : Dumitrana, Filipescu, Budgetul]\i<\. Ilfov (1 898 — 99)
Mitreni si Valea-Rosie. Ghermani si Otetelesanul. prezinta la veniturl suma de
8. Com. Oltenija (comuna 14. Com. Straini-Dobreni, cu lei 1934472 ban! 17 si la chel-
urbana), cu Oltenifa Tirgul. catunele: Bragadirul si Vidra tuell suma de lei 1 7 13 102 b. 45.
9. Com. Olteni^a-Rurala, cu (Straini-Dobreni). Marca judcpilul. Marca ju-

catunele: Atirnafi si Oltenita- 15. Com. Varasti-Obedeni, cu de^ulul e o biserica cu Sfin^ii

catunele Obedeni si Varasti. lmpara^T Constantin si Elena,

Rurala. :

10. Com. Prundul, cu catu 16. Com. Virtcjiul-Nefliul, cu semn ca in capitala jude^uluT
catunele Chirca, Nefliul, Pruni se afla Mitropolia a! careia pa-
nul Prundul. :

11. Com. Radovanul, cu ca- si Virtejiul. tron! sunt Sfin^il Impfira^f.

tunul Radovanul. X. Plasa Znagov, resedin^a Pe la anul 1602 acestuT jud.

12. Com. Span^ovul, cu ca- plaseT : comuna Cocioc ll, cat. i se zicea : jude^ul IlhovuluT, iar

tunele : Clinciul, Spanjovul, Ta- Bratulesti la anil 1654 si 1694 gasim : ju-

tina si Valea-luI-Soare. 1. Com. Balotesti, cu catu- de^ul Elhovulul. (Papiu, vol. I).

Com. Ulmeni, cu catu- nele : Balotesti, Cacaleti, Petresti,

13.
nele: Tausanca, Ulmeni-Pamtn- Preotesti si Saftica. Ilfovul, pi rift, izvoreste spre N.-

teni si Ulmeni-Ungureni. 2. Com. Butimanul-Lucianca, V. de Tirgoviste, jud. Dimbo-

cu catunele Butimanul, Linia- vi^a, din dealurile si padurile
IX. Plasa Sabarul, re^edinfa :

comuna Jilava, catunul Lucianca, Lucianca, Pascanean- catunulut Teisul ce face parte
plaseT :

ca, Sterianul-de-Jos, Sterianul- din com. $otinga, curge pe linga

Jilava
1. Com. Berceni-Dobreni, cu de-Mijloc si Sterianul-de Sus. Tirgoviste in partea de V., la

Com. Caciula^i, cu catunele: o mica distant de bariera Cim-

catunul Berceni-Dobreni. 3.

2. Com. Bragadirul Bulgarul, Caciula^i, Canela, Moara-Saraca, pul-Lung si de bariera Ciocir-

Bragadirul, Bul- Pirlita si Pascani. lanul, trece pe linga catunele
cu catunele :

garul si Cornetul-Glogoveanul. 4. Com. Cociocul, cu catu- Priseaca si Dumbrava, prin com.

Com. Buda-Prisiceni, cu nele : Balteni, Bratulesti, Co- Colanul, pe linga com. Vacaresti
3.
Buda, Dragane^ti si ciocul, Perisul, Piscul, Piscul-He- prin catunele Bungetul si Bra-
catunele:
reasca si Valeni-Buriasi. testi-d.-s., pe linga com. Cazaci
Posta.
Colibasi, cu catunul Com. Dascalul-Crea^a, cu si merge inainte spre S.-E. pana
4. Com. 5.

Colibasi. catunele: Crea^a, Dascalul, Run- la com. Bolovani. Aci se des-

Varasti de Varasti - parte in doua: un bra{ apuca
5. Com. Copaceni-deSus, cu cul, - -Jos,
de-Sus. prin catunele Calugareni, Sta-
catunul Copaceni-de-Sus.
Com. Lipia-Bojdani, cu ca- nesti, Colacul si prin com. Vi-
6. Com. Copaceni-Mogosesti, 6.

tunele Bira, Bojdani, Coadele, zuresti si purtind numele de

cu catunele: Cop&ceni-de-Jos, :

Mogosesti, Manastirea si Var- Dobrosesti, Fundul, Gherma Colintina, intra in jud. Ilfovul,

lam. nesti, Gruiul, Lipia, Manastirea pe la N. de satul Creful, pi.

Cornetul-din-Vale, cu Caldarusani, $an{ul - Florescu, Znagovul, formeaza lacul Cio-
7. Com.
Turbat'i, Viasia. canesti, merge spre S. de Buf-
catunul Cornetul-din-Vale.
cu Com. Poenari-Vulpesti, cu tea si Buciumeni, trece pe la
8. Com. Cre^esti-Sintesti 7.

catunele: CopSceni-Sf. loan, Cre- catunele : Ciocanari, Movila, Poe- N. de Bucuresti, formeaza lacul
nari-Niculescu, Poenari-Polizu si Colintina si se varsa in balta
{esti si Sintesti.
Poenari-Vulpesti. Cernica si de Dim-
aci in riul
9. Com. Darasti, cu catunele:
Mitropolia. 8. Com. Tincanesti, cu catu- bovi^a. Alt bra{ su ^ numele de
Asan, Filipesti ?i

nele: Ciofliceni, Izvorani, Tinca- Ilfovelul sau Ilfovaful trece prin

10. Com.Dobreni-Cimpurelul,

Digitized by LiOOQ IC
 IUE 51 ILMICIORUL

Con^esti, pe linga Balteni, prin- parte e a statuluT si parte a nute Distan{a

si 24 porcT. la
tre com. Slobozia-Moara si Po- locuitorilor. resedinfa cu scoala este de 7
dul-BarbieruluT sub numele de Are o populate de 130 fam., kil.

Ilfovul, pe linga Baldana si a- sau 586 sufl., din carl 106 contrib.

pol intra in jud. Ilfov, cSruia LocuitoriF poseda: 19 plu- Ilie§ul, mosie, jud. Bacati, pi.

itda numele siu, varsindu se gun, 30 care cu boF, 2 caru^e Bistrifa-d.-s., pe teritoriul com.
apof in riul Dimbovita intrecom. cu caF, 292 vite marl cornute, Ciumasi.
Dragomiresti-din-Vale si Ileana. 17 caF, 505 ol, 19 capre si 92
rimatori; 100 stupT cu albine. Ilie§ul, piriil, jud. Bacati, pi. Bis-
Hie, padure, la Lacul-Iul Hie, si-
Comunica^iunea in acest ca- tri^ad. s., com. Racova, ce tra-

tuat pe proprietatea Blejesti a tun se face prin soseaua co- verseaza satul Gura-Vail sj se
fra{ilor C. si Gr. Olanescu, pi.
munala care trece prin partea scurge d'a stinga Bistri^eF.

Glavaciocul, jud. Vlasca, in su- de E. si care-1 pune in lega- 1

prafa^a de 50 hect. tura la N. cu comuna sa, iar Iliseni, sat, in partea de N. a

la S. cu com. Ionesti. com. Ringhilesti, pi. $tefanesti,
Hie, piriil, jud. Ilfov, spre E.; In catun sunt 4 pu^url si 2 jud. Botosani, situat pe coasta
izvoreste din jud. Ialomi{a, de la fintinF. de S.-E. a dealuluF dintre Co-
V. de com. Satul-Nou, trece pe Are I biserica de zid, facuta rogea si Prut, linga iazul Iliseni,
linga Movila-IleneT, pi. Nego- de locuitorF pe la anui 1870, pe mosia Ringhilesti; are o
esti, si se varsa in Piriul-Vinat cu 1 preot si I cintare{. suprafaja de 33 hect. ale locu-
La unirea cu acest piriti for- itorilor sio popula^iune de 35
meaza o mid balta cu ^rmi Ilie§ti, ma/ia/a, Jine de com. rur. familil, sau 164 suflete, din carl
mocirlosf. Grozesti, jud. Mehedint'i, pi.
41 contribuabill.
Motrul-d.-j. Vite: 50 bol vacT,
si 14 caF,
Hie, vale, jud. Muscel, izvoreste 172 oF si 30 pore!; 38 stupF
dupa proprietatea satuluf numita Ilie^ti, moviili, jud. Bacau, pi.
cu albine.
Deal, curge prin com. Dom- Tazlaul-d. s., com. Ardeoani, si-

nesti, plaiul Nucsoara, dela V. tuata pe deaiul Hemeieni, care Ili§eni. Vezi satul $tirba{ul, jud.
spre E. si fiind furioasS in timpil movila se zice a fi ridicata de Suceava.
ploiosl, face mart stricaciunl. ^tefan-cel-Mare, spre a^inemal
cu usurin^l piept Maghiarilor. I

Iliseni, iaz, linga satul Iliseni,

Ilie§ti, sat, jud. Bacau, pi. Taz Acum vre-o 40 — 50 anT, s'aii
jud. Botosani, are o suprafa^a
lciul-d.-s., com. Ardeoani, situat
gisit aid o mul^ime de arme ;

de 5 hect., e bogat in peste

j

in valea TazlauluT-Sarat, la 1
vechf, sage^i, lanci, sabiF. Pe are 1 moara de apa si I de aburl.
V-» \

kil. de satul Ardeoani. Are o :

unele din ele se vede urmatoa-

biserica, cladita de Gr. Busuioc '

rea inscrip^ie : $tefan - Voda -
Iliu{a, ptidure, jud. Bacao, pi.

pe la 1840, cu 1 cintaret; I Mare, Moldova. Cuvintul Mol- Trotus, com. Hirja, de pe mun-
circiumd. Are 91 familil, sau 1
dova era scris cu litere mai marl. tele cu acelasT nume.
257 suflete. !

Vite Ilie§ti,/tf<////Y, foioasa, jud. Bacao, Iliu^a, virf de munte, jud. Bacau,
: 31 caT, 185 vite cornute j

si 30 porcl. !
pi. Tazkiul-d.-s., com. Ardeoani pi. Trotus, de pe teritoriul com.
are o intindere de 85 hect. si
Hirja, situat linga muntele Pal-
Ilie^ti, ciitun, al com. Tureen i-d.- este supusa regiinuluF silvic. tinisul.

j., pi. JiuluF, jud. Gorj, situat

in partea de S. a com. si la \
Ilie§ul,sau Hia§ul,^i?/,jud. Bacao, Iliu^a, trup de padure, al statulul,
poalele culmei JiuluTdin dreapta pi. Bistri^a d. s., com. Ciumasi, in intindere de 40 hect., care,
j

si cam pe coasta dealului numit situat da stinga BistrifeF, cu ;

impre ma ca trupul Busducul,
Dealul-Rosiul. case dese si cu o biserica, zi- !
13 hect., formcaza padurea Cer-
Areo suprafa{ade 1250 hect., dita la 1S91 si clcservita de nelele, situata in com. Surpatele,
din care 600 hect. padure, 593 preotul din com. vecina, Racova. pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
hect. arabile, fme(e si pasune, '

Are 39 familil, sau 156 suflete.

27 hect. viF si 30 hect. prunF, [
Vite : 2 caF, j6 vite marl cor- Ilmiciorul, picket si poteal de

Digitized by LiOOQ IC
 ILOVAjUL 52 IMAIL-IUC

trecere in Transilvania, care ?u$teT, pe o pozhiune ridicata, Gruba, care ?osea trece la lo-

merge pe linga mun^ii Surlele sunt ni?te rama$i{e de zidarie cul numit Berindeiul, de aci la

$i Cirligatul, jud. Dimbovifa. vechie ce se presupune a fi ale Craguesti si se spune ca a mers

unei manastirl, caci oga$ul dim- la Cerne^i, cacl la Pu^inei, ca-
llova\ul com. r#r.,jud.Mehedin{i,
y
prejur poarta numele de Oga^ul- tunul de MalovaJ, se vede peatra
in plaiul Cerna, la distan^a de ManastireT §i batrinil afirma ca si zidarii si de aci trecind riul
27 kil. de ora?ul Turnul-Severin. dateaza din timpul luT Nicodim. Plesova, se indreapta spre Pfea-
Are o pozhVie deluroasa, flind La o departare cam de 300 traAlba.
situata pe vale. Se margine$te de m. de ruinele acestea, se
spre E. cu com. $ovarna-d.-s. vad ni$te morminte inconjurate Ilova^ul, deal, in jud. Mehedin^i,
$i.$ovarna-d.-j.; la S. cu com. de jur imprejur cu lespezl de plaiul Cerna, com. rur. Ilova^ul.

Sise$ti $i Crague$ti ; la V. cu piatra ?i la capa-ul despre V.

com. Base^ti $i spre N. cu com. de fie-care mormint este cite un Ilovi^a, sat, in jud. Mehedin^i,
Balta, de care se desparte prin bolovai mare. Asemenea la ripa pi. Ocolul-d.-s., com. rur. Vir-
mun^il Navaful. inalta se gasesc oseminte ome- ciorova.
Formeaza comuna cu satele ne?tl despre care se spune ca
Borcane$ti, Firizul ?i Racova, ar fi din timpul Dacilor. Aci se Ilovi^a, trecatoare in Banatul-Te-
avind re^edin^a in satul Ilova^ul. vftd $i urmele unuT vechiii drum. mi?oareJ, jud. Mehedin^i, prac-
Are 3000 suflete, din can 466 Dealurile mal principale din ticabila pentru trasurL
contribuabilJ ; locuesc in 570 aceasta comuna sunt : Dealul-
case. Pogari, Borcane?ti, Vinogradul, Ilovi^a, piriii, in jud. Mehedin^i,
Locuitoril poseda: 124 plu- unde Tudor Vladimirescu a ucis, pi. Ocolul-d.-s.; curge prin satul
guri, 269 care cu boi, 1 1 ca- la 1 82 1, pe un Trocan, a canri cu acela?! nume.
ru$e cu cai; 3 stupi. cruce se vede, iar locul a luat
Prin aceasta com. trece §0- numele de Crucea-luT- Trocan, Ilovul, sat, in jud. Mehedin^i, pi.

seaua vecinala Crague^ti - Ilo- Racova $i dea-

dealul Nicoglava, Motrul-d.-s., com. rur. Ciovir-
va^ul-Rudina. Are 2 bisericl cu lul Buliga. na§ani.
2 preoflf $i 4cintareflf; o ?coala VaT principale sunt Valea- :

cu 1 inva^ator, frecuentata de Babelor, Valea Creie^ilor, Nico- Ilovul, vale, in jud. Mehedin^i,
70 elevl $i 2 eleve; 3 circiuml. glava, Caieriul, Grubef, BraduluT pi. Motrui-d.-s., com. rur. Ca-
Budgetul com. e la veniturl ?i Topolova^ul. zane?ti.
de 3560, iar la cheltueli de 3000 CimpiT sunt: Racovi^a, Cu
lei. matra, Ulmatul, Mohorna $i Sla- Ilu^a, iaz, format de piriul Te-
Vite : 1 160 vite mar! cornute, tininul. ioasa, pe pamintul locuitorilor,
1200 ol, 31 cat, 700 capre, 3 Munjii principal! sunt: Neva- din satul Paltini^ul, com. cu a-

bivoll §i 780 rimaton. {ul, Ople$ata, Cioara, Obleagul, cela?I nume, pi. Prutul-d.-j., jud.
Se zice ca com. Ilovaful este Cracul-Scurt, Plo$tinu{a ?i Tut- Dorohoiu.
foarte vechie, $i ca proprietatea manul cu padurl seculare.
acestei com. a fost a uneT ma- Ape mat principale sunt Co- : Imail-Iuc, movild, in jud. Con-
nastiri cu calugari. Pe urma su^tea, Piriul-Schitulul si Piriul- stanta, pi. Silistra-Noua, pe te-

a trecut in posesiunea unul Bra- Racovel ; iar platourl cu pozifie ritoriul com. urb. Cuzgun, §i a-
descu care a vindut-o proprie- frumoasasunt: Poiana-Popil, Po- nume pe acela al catunului sau
tarului Glogoveanu. Acesta a iana - lui - Mircea, Poiana - Nico- Cherim-Cuius, situata pe una
dat-o zestre unei Mice a sa, glavel si Poiana-Crucei. In par- din ramifica^iile nord-vestice ale
cSsatorita cu Fili$anul, at carul tea de N. a com. intre hota- dealului Mulver-Acceuci, in par-
mo^tenitorl o stapinesc asta-zl. rele comunelor Ilova^ul, Balta tea esticS a plasei $i a com., la
In com. Ilova^ul se afla o si Basesti, se afla o cruce pe 2 kil. spre V. de satul Cherim-
iocalitate ce poarta numele de locul unde a fost circiuma lui Cuius are o inaltime de 184 m.,
;

Schitul, povestindu-se debatrini Tudor Vladimirescu dominind prin aceasta inalfime

ca aci a fost o biserica cu calu- La E. de comuna Ilova^ul, satul Cherim Cuius, vaileCuciuc-
in Dealul-Cajmet, se vad urmele Culac ?i Diudiutliuc-Cucuciuc-Al-
Iii catuna Firizul pe apa Co- unei sosele ca .si la locul numit ceac $i drumurile comunale Ca-

Digitized by LiOOQ IC
 IMALACUL 53 1MOASA

ra-Amat-Cherim-Cuius si Cara- Hoinari, jud. Braila, infan^ata. Vite360 vite marl cornute,
:

Araat-Ghiol-Punar ; este acope- la 1854, pe lacul unde a fost 20 cat, 416 oi si 450 rimatori.
rita cu verdea^a. vechia circiuma Imina de pe Sunt 40 stupl cu albine.
timpul Turcilor. Dealurile ma! principale din
Imalacul, deal, in jud.
si pi. Tul- Vatra satulul este de 1 8 hect. aceasta com. sunt: dealul Vin-
cea, pe teritoriul com. rur. Agi- avind 23 case si o circiumS. turisul; dealul Poeni^a; dealul
Ghiol; se desface din Dealul- Populafia este de 36 familil, cu poiaria Parincis Dealul-Sama- ;

Mare, se intinde spre S. intr'o sau 160 suflete: 78 barbaflf si rinestilor, ce are ridiciturile
direc^iune generate de laN.-V. 82 femel, 93 casatori^t si 6j Coasta-Boereasca si Glameia,
spre S.-E. printre v&ile Tulcea necasatorip. care se termini la Teiul-Pucios,
si Sari-Ghiol, brazdind partea Vite: 104 cat, 250 vite marl unde formeaza Dealul Batrin -
;

centrala a pl&sel si cea nordica cornute, 560 oi si 80 rim&tori. unde se afla

dealul Vaiel-Albe,
a com. Se prelungeste spre S -
o cimpie numita Poiana-Solzel,
E. cu dealul Ciatal-Tepe ; are Iminogul, girld, se formeaz& pe pe care sunt ridicaturile Como-
118 m. lnal^tme, dominind ccle teritortul com. Balteni, pi. Siul- rastia si Dealul-Cerului.
dou& val si drumurile comunale d.-s., jud. Olt, in partea de N. Val ma! principale sunt Vaiea- :

Tulcea-Sari-Ghiol si Macoci-Agi- ApoT marindu -si din ce in ce Corbului, Valea-Casel, Valea-luT-

Ghiol, care se intretaie la poa- matca, cu alte vilcele, strabate Neagoe, pe care se afla satul
lele sale ; este acoperit cu li- teritoriul comunelor : Balteni, Birzesti, Valea Lazului, valea
-

vezl. Perie{i, Mierlesti, Izvoarele, A- satulul Imoasa $i Valea-Albei;

limanesti si Viisoara, unde da iar piraie mai principale sunt:
Imbinata (Movila-), tnovild, in in Olt. Cursul sau e periodic. Matca-CorbuluT cu Izvorul-din-
jud. si pi. Constanta, pe tcri- Parcurge o distanja de aproape SacI, Izvorul-luI-Neagoe, Izvorul-
toriul com. rur. Cicricci si a- 45 kil. Laculu! ?i Izvorul-de-la-Fintina-
nume pe acela al catunulul sau Toate comunele din pi. Siul- Benghil; piriul numit Matca-
Cogea-Ali, situata pe culmea d.-s., afara de Coteana, sunt si- Vail Caselor, care primeste in-

dealulul Tepe-Bair, aproape de tuate pe valea sau pe linga dea- trinsul izvorul Fintinef-din- AninI,
extremitatea sa de N., in par- lurile vecine ale acestel girle. izvorul Fintinel-Popil ?i izvorul
tea centrala si pu^in sudica a Fintinelcu-Rugina; piriul Valea-
plasel si cea sud-vestica a com., Imoasa, com. rur. f in jud. Mehe lui Neagoe, cese varsa in Motru
la 2 l
,t kil. spre N.-V. satulul dinti, pi. Motrul-d.-s., 45 la kil. la locul numit Selistea, care
Cogea-Ali ; are o inal^ime de de orasul Turnul-Severin. Este primeste intr'insul piriul iMnti-
83 m. si domina prin aceasta situata pe vat, nu departe de nele-Marl, in care au fost ascunsl
inal^ime satul Cogea-Ali si so- valea Motrului. Se margineste: eel 2 tinerT din legenda; Piriul-
selele jude^ene Canara-Cara-Mu- la E. cu com. Vagiulesti, de Rosu ce uda Valea-Lazulul si
rat si Canara-Cogea- Ali-CicrJcci care se desparte prin riul Motrul Valea-Rosie, vSrsindu-se in Mo-
este artificiala si acoperita cu la S. cu com. Corcova; spre tru la locul numit Biltanul; pi-

pasunl. V. cu com. Girbova^ul; spre riul Matca-Imoasel ce primeste

N. cu com. Sauiarinesti si com. izvoarele din Saardan si piriul

Imbra, insula, in Dunare, com- Lupsa. Formeaza comuni cu VaiT-Albe.

pusa din 3 buca^I, mai sus de satul Berzesti, avind 650 locui- In aceasta com. se afla un
com. Celeiul, pl.Balta-Oltul-d.-j., tori, din carl 1 12 contribuabili; lac numit Dosul-LaculuT, avind
jud. Romanafi. locuesc in 156 case. o suprafa^a de peste 2 ariT, care
Locuitoril poseda : 20 plugurl, nu seaca nicl odata si 23 izvoare
Imbrului (Valea-), vale, in par- 59 care cu boi, 3 caru^e cu cat. din care 2 cu apa feruginoasa:
tea nord vestica a com. Pechca, Prin hotarul acestel comune ecl de la Fintina-cu-Rugina si

pi. Siretul, jud. Covurluiu ;

pc trece soseaua Strehaia Imoasa- Fintina-Popif Comuna Imoasa,
aceasta vale sunt vii numeroase. Brosteni Baia-de-Aramfi. Are o acum 300 an!, purta numele de
biscrica, cu 1 preot si 2 cinta- Salistiu^a si era situata in valea
Imina, tirld, in hotarul de S. al re{i; o scoala, condusa de 1 MotruluT, pe locul ce si asta-zi
com. Osman, la 7 kil. spre S.- invatator, frecuentata. de 34 se numeste Salistiu^a.
V. de satul Osman, pe mosia elevi si 2 eleve ; o circiuma. Urmatoarea intimplare insa

Digitized by Google
 INAN-BAIR 54 INDEPENDENT

ilschiraba numele din Salistiu^a elementul predominator, ocupin- an, in numarde26i, precum $i

in Imoasa du-se cu gradinaritul; ioRominT, din fost!ciacasI(i3S) al vechiior

Se spune cam 1700, in ziua 10 Tatarl. Are o scoala ; bise- sate Maxineni si Peneu, desfiin-
de Sf. Pastl, cind locuitoril se rica. E legat mutyime prin o tate din cauza inunda^iilor Si-
aflau esiflf la petrecere, a nava- de drumurl vecinale cu comu- retuluT, in apropierea caruia se
lit o ceatS de Turd, taindu 1 nele si catunele din apropiere. gaseau.
pe to{I si dind foe satulul. Din E formata din trel catune:
intimplare scapa un tinar si cu Inan-Dere, vale, in jud. Tulcea, Independent (resedinfa), Va-
o tinara, care de fric& s'au as- pi. Istrulul, pe teritoriul com. sile Alexandri (formata tot din
cuns in o finttna mare, de unde Cogelac, cat. Inan-Cesme, se des- insuia^el ia 1879) si Braina (sat
n'au esit de cit dupa 3 zile, plini face din poalele de E. ale dea- mai vechiu). Are o populate
de norol (imosl) si s'au asezat lulul Sarim-Iuc ; se intinde pe la de 534 familii, sau 2 124 suflete:
in locul unde asta zl este com. poalele dealulul Inan-Bair ; trece 1089 barbae 1037 fern ei, 11 70
[moasa. Locuitoril acum vaztn- prin Inan-Cesme, de unde ia nu- necasatoritl, 870 casatorip, 8^
du-i imosf, le zicea in gluma mele de piriul Duimgi sub in-; vaduvi, 1 divor^at. Sunt 323
Hal pe la imosi, si de aci ar fi tiiul mime brazdeazS partea cen- contribuabili. §tiucarte255 per-
ramas numele satulul Imosi sau trals a plasei si de N. a co- soane.
Imoasa de asta-zi. munei. Suprafa^a teritoriulul com. e de
Locul unde esisera la petre- 6844 hect., din cart: 3576 hect.
cere se ntimeste Magura, unde Inate^ti, catun, jud. Vilcea, fine 8 aril arabile, 2391 hect. 26
se g£sesc si ast&zi multe ose- de orasul Rimnicul-Vilcea. aril imas, 720 hect. 45 aril fi-

minte de oamenl. ne^e, 69 hect. padurl, 24 hect.

Inate^ti, schit, jud. Vilcea, in mar- 34 aril vif, 12 hect. 88 aril gra-
Inan-Bair, deal, in jud. Tulcea, ginea orasulul Rimnic, pe malul dinl de zarzavaturi, osebit de
pi. Istrulul, pe teritoriul com. drept al riulul morilor. fine de vetrele satelor. Statul poseda
rur. Cogelac, sianumepe acela manastirea Cozia. Proprietatea mosiiie Viorica si Maxineni.
al catunului sau Inan-Cesme, de s'a vindut de stat, si schitul, azl Vite sunt 2851 capete.
la care si-a luat si numele; se biserica de mir, a devenit pro- com. sunt: 13 circiume
In
desface din dealul Rimnicul- prietate particular^, la care ofi- o moara de aburi. In 1889 s'a
Bair, se intinde spre E. intr'o ciaza un preot platit din fon- infiin^at un iarmaroc (bilciu) a-
direcfie de la N.-V. spre S.-E. durile proprietarulul. nual, care tine de la 8 Septembrie
brazdind partea centrala a pi. Chiliile schitului au servi t multa (Sf. Maria Mica) pana la 14 a
si V. a com. ; are o inal^ime de vreme de arest preventiv. aceleas! lunT (Ziua Crucel). Pe
184 m., dominind satul Inan- Imprejurul schitului a fost o linga resedin^a comunei trece
Cesme, asezat la poalele E. ale padure de vre-o 40 hect. drumul de fier, ce merge in su-
lul; e acoperit cu semanaturi sul Moldovei, fiind linga sat gara
si fine^e. Independent, com. rur., in pi. Independenta.
Siretul, jud. Covurluiu, la 24kil. Budgetul comunei e la veni-
lnan-Ce§me, sat, in jud. Tulcea, pe soseaua na^ionala ce merge turi de 7470 leT, si la cheltuell
partea de S. a plasel Istrul si de la Galafi in susul Moldovef de 7258 lei 90 banl.
in cea de N. a com. rur. Co- se margineste la N. cu com. Sl.- Biserici sunt 3 : Sf. Impara^I
gelac, pe ambele maluri ale Conachi si cat. com. Negri, la in Independent (zidita de la
piriulul Duimgi, zis pe aci si E. Branistea si la S.-V. riul 24 Ianuarie 1886 si sfin^ittl la
Inan-Dere, la poalele de S. ale Siret. Afara de Siret, uda aceasta 17 Septembrie 1889), Pr. Cuv.
dealulul Haidin. Are o intin- comunS si piraiele Gerul si Su- Paraschiva in Braina (vechia) si

dere de 4626 hect. din can 1 10 haiul. Sf. Treime in V. Alexandri ; bise-
hect. ocupate de vatra satuluT, Independent este infiin^ata rica din Independent are 17
688 hect. izlaz, 3086 hect. pa- in anul 1879, pe mosia statu- falcT pamint, cea din Braina
mint parcelat, 650 hect. tapiT, luf Maxineni, in amintirea raz- 8 l
/2 ; intreaga comuna consti-
101 hect. plan ta(il; popula^iunea boiuluT pentru independent tue o parohie, cu catedrala Sf.
amestecata, este de 138 familil (1877/78) si e formata din in- VoevozT, un preot paroh, un
sail 739 suflete : 719 Bulgari, sured im proprietary! in acel preot ajutor si 5 cintare{I.

Digitized by LiOOQ IC
 INDEPENDENJA INUSORUL

Sunt 2 una de baie^I

scoll: Ghium-Ghirmes; se indreapta testi. $osele vecinale o leaga
si alta cea de bae{T e
de fete ; spre S., intr'o direcfie generala cu comunele : Ceptura, Rotari,
frecuentata de 66 elevl, cea de de la N. spre S., brazdind par- Catunul, Colceagul, Degerafi si

fete e frecuentata de 27 eleve tea de V. a pi. si cea N.-V. a Parepa.

scoala de bae^I are 6 falcl pa- comunei ; merge pe la poalele E strabatuta d'a curmezisul
mint. dealulul Baba-Bair, si dupa 5 de Izvorul-Inotestilor, ce izvo-
kil. prin padurl se deschide in re^te de la N. com. si trece pe
Independent, sat si resedinfa valea piriulutCoium-Punar pe teritoriul com. Colceagul.
comunel cu acelasl nurae, pi. dreapta, pe limita celor doua
Siretul, jud. Covurluiii, are 451 judefe. Inote§ti, stafie de dr.-d.-f., jud.
familiT, saD 1787 suflete ; e for- Prahova, pi. Cricovul, com. Ino-
mat in 1879 pe un plan fru- Inivelul, vilcea, jud. Olt, se for- testi, pe Iinia Ploesti-Buzau, pusa
mos, cu strade largl si drepte, meaza pe teritoriul com. Balteni, in circulate la 13 Sept. 1872.
case aliniate si sistematic con- pe care il strabate de la N. ca- Se afla intre stabile Albesti
struite ; are o biserica si o scoala. tre S., pe aceeasT vale, curgind (9,2 kil.) si Mizil (7,4 kil.;. Inal-

Suprafa^a teritoriuliu e de 4S26 paralel cu Iminogul, in sttnga {imea d'asupra nivelulul maril
hect. 92 aril. luT. Strabate com. Perie^i si apo! de 123 m. 60. Venitul acestel
se varsa in Iminogul. stafn pe anul 1896 a fost de
Independents, sat, face parte 28905 lei si 30 b.
din com. rur. Gherghi{a, pi. Inote§ti, com. rur., in jud. Pra-
Cimpul, jud. Prahova. Are o hova, pi. Cricovul. Se zice ca Insula-Noua, insula, pe Dunare,
populate de 68 locuitort (32 s'a infiin^at pe la anul 1684. in dreptul orasulu! Calarasi, spre
barba^I 51 36 femei). Acest sat s'a Este situata la 26 kil. de ca- N. si linga Insula- Vechle.
infimtat la anul 1877, cu oca pitala jud. si la 10 kil. de a
ziunea improprietarirel locuito- plasel. Insula-Vechie, insula, pe Duna-
rilor si se mat numeste si Bo Are o populate de 236 fa- re, in dreptul orasului Calarasi
rusul dela numele loc lluT pe care milif, sau 1000
can suflete, din se maf numeste si Tulchea- Ve-
s'a format catunul. 4 familif de 'pganl. Locuesc in chle si are o lungtme de 4 kil.

267 case. Sunt 187 contribua-

Independent, stafiede dr.d.f., bilf. Stiu carte 58 persoane. Inului (Dealul-), deal, la S. de
jud. Covurluiii, pi. Siretul, com Are o biserica fondatala 1818, com. Birzesti, pi. Argeselul, jud.
Independent, pe iinia Tecuciu- deservita de un preot; o scoala, Muscel. Pe acest deal se cultiva
Barbosi, pusa In circulate la frecuentata de 64 copit. o data mult in, de unde 'i a ra-

13 Septembrie 1872. Se aria Locuitorii in 135,numar de mas si numele.

intre stabile $erbesti (7,5 kil.) s'aii tmproprietarit la 1864, pe
si Vames (9,7 kil.). Inal^imea mosia Inotesti, dindu-li-se 548 Inului (Dealul-), vilcea, izvore-
d'asupra niveluluT marii e de hectare din mosia D-luI Nae ste din raionul com. Birzesti, pi.

24.50 m. Venitul acestei sta^K pe Burchi. Argeselul, jud. Muscel, uda coa-
anul 1896 a fost de 27155 Vite sunt: 68 cat si iepe, stele de E. ale dealulul cu ace-
lei 15 banT. 156 vac!, 439 boi, 1033 °* ?* lasl nume si trece in com. Vo-
148 porcl. roveni.
Independent, picket, pe Du- Com. se intinde pe o supra-
nare, No. 9, la N. de Ostrovul- fata de 980 hect. Inuri (La-), muncel, in jud. Bu-
Mare, jud. Ilfov. Comerciul se exercita in com. zaii,com. Sibiciul-d.s., acope-
de 3 circiumarf. ritde padure; face hotar de-
Ingare^ti, sat. VezT Sileni, jud. Budgetul com. e la venitur! de spre com. Panataul.
Olt. lei 5013,63 si la cheltuell de
3357.36 lei. Inurile, sat, face parte din com.
Ingi-Dere, vale, in jud. Tulcea, La 2 kil. departe de com. rur. Topoloveni, pi. Podgoria,
pi. Macin, pe teritoriul com. trece soseaua najionala Ploesti- jud. Muscel.
rur. Coium-Punar ; se desface Mizil si la 1 kil. Iinia C. F. R.
din poalele de S. ale dealulul Ploesti-Mizil, avind stasia Ino- Inu^orul, cdtun, al com. Ungu-

Digitized by LiOOQ IC
 IOAN (SF.-) 56 IONASCU

rent, pi. Olte^ul-Oltul-d.-s., jud. S., avind o direc^ie generala de in dreptul movilel CherneT mer-
Romanaft, situat la N. de satul la N.-E. spre S.-V. ; curge pe gind paralel cu dealul Siri-Iuc-
Ungureni, pe valea Baleasa. AI- la poalele dealului Uzum-Bair, Bair, care este la N. sau; are
titudinea terenulul d'astipra ni- si dupa un curs de 4 kil., merge o direc^ie de la E. catre V.
velulul mari! este de 185 m. prin padun de se varsa in va- Este situata in partea S. a pi.

Are 98 de locuitort. lea Slava-Cerchezeasca, intre si in partea E. a com. Chioseler

cele doua Slave: Slava rusa si si cea V. a com. Carabaci este ;

loan (Sf.-), schit, in jud. Putna, cercheza. taiata de drumurile comunale

pe teritoriul com. Panciii, la ci- Chioseler-Ciflicul-Ali-Bei, Chio-
te-va minute din sus de schitul Iolgan, sat, in jud. si pi. Tulcea, seler-Copadin si multe altele.

Brazi, care e situat pe coasta catunul com. Malcoci, situat in

dreapta a ripe! Haulita. Acest partea N. a plasiT si a com., Ion (Poiana Sf.-), vechin picket
schit, pus sub ingrijirea a ca- la 10 kil. spre N.-E. de catunul spre grani^a Moldovel, cu No.
tor-va maicf batrine, este infiin- de resedin^a, Malcoci, pe malul 32, in pi. Ora?ul, com. Virte?-
fat de un calug&r, numit Dumi- sting al bra^uluf Sulina, linga coiu, jud.R.-Sarat, azl loc izolat.

tru, in 1812. Acest schit este mila No. 41, si in apropiere de

inzestrat cu cite-va pogoane de punctul trigonometric Papadia Ion (Terche§ti-Sflntuiui-), pd-
vil. (3 m. 6). Este un mic sat de dure a StatuluT, in jud. R.-Sa-
pescarl, a carut intindere este rat, pi. Marginea-d.-s.
Ioanel (Piriul-), piriu, in jud. cuprinsa in aceea a catunuluf
Botosani, izvoreste din padurea Prislava; este format din 14 Ion (Barbu), vdlcea^ ese din dea-
Stince?ti, trece prin satul Stin- familtf,sau 59 suflete, r js!. Pe$- lul despre E. al com. Mierlesti,
cesti, com. Curtesti si se varsa tele abundent ce-1 scot din Du- pi. Siul-d.-s, jud. Olt, in partea
in piriul Dresleuca. nare si din lacurile apropiate se de N.-E. a catunuluf Magura,
transports la Tulcea. pe care'l traverseaza prin mijloc,
Ioane^ti (Ivane^ti), cdtun, al si apoT da in Iminog, pe {ar-

com. Gura-Teghii, jud. Buzau, Iolganul, ostrov din Delta, jud. mul sting.
cu 100 locuitorl si 15 case. Tulcea, facind parte din ostrovul
mal mare Ciatal, cuprins intre Ion-P!rcalabul, f?ra{ (prival), al

Ioane^ti, padure, in jud. Buzau, bra^ul Sulina la S. si Girla-Cio- Dunarei, in dreptul satului Giur-
com. Gura-Teghii, cat. Ioanesti, banulul la N., inchizind intre geni, pi. Ialomi^aBalta, jud.
are 90 hect., proprietate mos- ele ostrovul Iolganul. Este situat Ialomija
neneasca. in partea N. a pi. Tulcea si a
com. rur. Malcoci ; are o forma lon-Savoiu, loc cu izvoare, jud.
Ioco§e§ti. Vezi Iucsesti-d.-j., sat lunguia^a, 700 hect. intindere, Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., com.
in pi. Fundul, jud. Roman. si e acoperit cu verdeafa. Sanduleni, de unde obirseste
piriul Tisa.
Iocuj-Bair, deal, in jud. Con- Iolganul, grind, d'asupra stufulu!
stanta, pi. Medjidta, com. Ra- inconjurator, jud. Tulcea, situat lonat, piriii, jud. Bacau, pi. Trotus,
sova, cu 140 m. inal^ime, de pe malul sting al bra^ului Sulina, com. Tirgul-Trotus, care izvo-
natura stincoasS ; e acoperit cu in partea N. a pi. Tulcea si a reste din muntele Secatura si

finefe si izlaz. com. rur. Malcoci, si-a luat nu- se varsa in Slanic, d'a stinga,
mele de la satul Iolganul, asezat ma! jos de piriul Martin.

Iol-Cari-Dere, piriu, in jud. Tul- spre V. ; este acoperit cu pasuni

cea, pi. Babadag, pe teritoriul si purine locurl arabile. Iona§, vilcea, incepe din hotarul
com. rur. Slava-Ruseasca (si a- mo$ieI Preotesti, com. Oporelul,
nume pe acela al catunuluf sau Iomer-Bei-Iutluc, vale, in jud. pi. Oltul-d.-j., jud. Olt, merge
Slava-Cercheza) ; brazdeaza par- Constanta, pi. Medjidia, pe te- spre S. si se varsa in valea
tea vestica a plasel si pe cea ritoriul comunelor rurale Chio- Oporelul.
sud-estica a com. ; izvoreste din seler si Carabagi, se intinde
o prelungire nordica a dealului de la virful Copadin pana Iona§CU, munte, al statuluT, com.
Carada-Bair ; se indreapta spre la valea Buiuceral-Ceair drept Cheia, plaiul Cozia,jud. Vilcea.

Digitized by LiOOQ IC
 IONA?CULUl (DEALUL-) 57 IONA$E?TI-DE-PE-DEAL

Iona^culul (Dealul-), deal, in Satenii improprietarit! aQ 264 E! ma! au: plugur! de

13
partea de E. a satulu! Boro- hect. 61 aril pamint; iar pro- plugur! de
fier »
35 lemn 5 ;

sa?ti, com. Bode^ti, pi. Mijlocul, prietari! r&ze§!: 1362 hect. 02 cazane de preparat rachiu. Tot
jud. Vasluiu. ari! cimp §i 219 hect, 13 arif aci se afla o mica fabrica de
padure. coniac, proprietatea d-lu! Ne-
Iona§eni, sat, in partea de S.-E. Se afla ma! multe livezT ?i groponte, care stapinc^te 592
a com. §oldane?ti, pi. Miletin, 6 pogoane de vie. hect. pamint arabil.
jud. Boto$ani, a?ezat pe un po- Siretul trece pe mo$ie. Veniturile §i cheltuelile co-
di? inalt $i paduros, in dreapta Drum principal este calea mune! sunt de 1606 le! anual.
Jijiel, cu o suprafafa de 4290 nafionala Mihaileni-Boto?ani. Prin com. trece $oseaua na*
hect., din carl 1 140 hect. padure, Hotarele mo^iei suntcu Virful- :
Jionala Tecuciu-Mara^e^ti pe un
care se exploateaza regulat $i Cimpulu!, Bucecea $i cu Brae^ti. pod de lemn. Inainte aic! era
cu o populate de 164 fam., sau Insemnata aic! este localitatea un pod mare de f!er, care a fost
744 sufl., din car! 210 contrib. Locul-Razboiului. stricat de revarsarea Siretulu!.
Are 3 bisericl, deservite de Are $i o ?osea comunala Io-
1 preot ?i 2 cintare^l; 1 $coala Iona§eni, padure, in partea de na$e§ti-Coasta-Lupe!, com. Ni-
mixtS, condusa de 1 invaj&tor. S.-V. a com. $oldane$ti, pi. core$ti, spre E.
platit de stat §i frecuentata de Miletin, jud. Boto^ani, cu o Locuitorii aceste! com. pana
60 elevi; 1 moara de aburf. suprafa^a de 11 40 hect. la 1864 eraQ ponta§! la d. Co-
Vite sunt: 438 bot ?i vacT, stin Catargiu. Lai864s'au im-
168 cal, 2682 of $i 202 pore!. Ion&§e$ti, com. rur., jud. Tecuciu, proprietarit.
Loc. au 70 stup! cu albine. pi. Nicore^ti. Se afla impartita Se margine^te la N. cu cat.
Sunt 5 circiumT; 3 comer- de Siret in 3 : Iona$e§ti din-Deal, Piscul-Corbulu! (com. Nicore$ti),
cian{!; 10 meseria^!. Iona?e?ti-de-pe-Vale, Iona?e?ti- la E. cu com. Nicore^ti, la S.
dincolo de-Siret. cu com. Cozme$ti ?i la V. cu
Iona^eni, sat, pe mo$ia cu a- Este situata pe malul sting al riul Siret, care desparte intreaga
cela?! nume, com. Virful-Cimpu- Siretulu!, la 15 kil. de capitala com. de jud. Putna.
lul, pi. Berhometele, jud. Doro- jud., spre V. $i 6 kil. de a
hoiu, format din catunele: Bertea, pla$el.
Iona§e§ti, suburbie, in Foc$ani,
Bohoghina §i Bogzini; cu o Are o populate de 130 fa- despar^irea III a, jud. Putna.
populate de 184 famili!, sau raili!, sau 469 suflete, din car!
695 suflete. i28contrib.;locuescin 1 30 case. Iona§e$ti, deal, jud. Tecuciu, are
Proprietatea mo$ie! este : a Are o biserica, cu hramul S-^iT forma unu! platou, spre E. Pe
Princese! Elena D. Moruzzi, a Voevoz!, care s'a zidit la 1870 acest deal este situat satul cu
D-lu! Teodor Bal$, Lascar Ia- de locuitori, de car! se §i ingri- acela$i nume, iar o parte este
mandi, afrafilor Saint-Georges. je$te, avind ?i n hect. $i 44 acoperit cu vi!, padure de ste-
Colonel C. fintila, erezil def. ma- ari! pamint cultivabil ; o ?coala, jar $i parte cu semanatur! are
;

jor Boureanu, D-l Florescu, $i care dateazade la 1865, frecu- o inai^ime de 60 m.

alflf raze§i mat mic!. entata de 51 copi! (38 baefl ?i
Bisericl sunt 3, cu 1 preot, 13 fete), din numarul de 60 (42 IonS§e§ti-de-pe-Vale, sat, jud.
2 cintare|I§i 1 pal&mar; una pe baeji $i 18 fete), in virsta de Tecuciu, situat in marginea Si-
partea de mo$ie a d-lu! Iamandi, $coaia. retulu!. Are o populate de 23
este mica, facutade zid, in 1859, Suprafa^a intrege! com. este famili!, sau 74 suflete ; locuesc
de Gh. Bogza Caraiman a ; de 17970 hect., 121 hect. vii in 21 case.
doua, pe partea mo§ie! d-lui A. ?i pom!, 91 hect. sunt acope- Aci a fost satul vechiu, dar
Saint-Georges, cu hramul Sf. Ni- rite cu padur! de stejari, iar din cauza inunda^iilor Siretulu!,
cola!, facuta in 1864, de G. restul este ocupat de vatra satul a inceput sa se despopu-
Saint-Georges §i a treia, pe par satulu!, raminind ?i cite-va locur! leze, a§ezindu-se pe deal.
tea mo$iei D-lui G. Saint-Geor- mla§tinoase.
ges, este de lemn, facuta in a- Vite: 283, din car!: 162 bo!, Iona§e§ti-de-pe-Deal, sat, jud.
nul 1853, de Iordache Nacu, cu 1 05 vac!, 11 ca!, 5 !epe ?i 1 1 Tecuciu. Aci se afla re$edin{a
hramul Sf. Gheorghe. ()1
*
Loc. poseda 85 stupi. com. Are o populate de 99 fa-

91975. Jfertfe Dicfionar Gtogra&c. Vol. IV.

Digitized by V^OOQlC
 ionAsesti-dincolo-de-siret 58 IONE?TI

sau 369 suflete; o scoala.

milil, Sf. Nicolae, cladita din lemn, Are: doua bisericT, una in Io-
Acest sat s'a format din loc. de un fost proprietary Iordache nesti-din-Deal si a doua in Io-
stramuta^T din satul de la vale, Cristea, in 1805, improprieta- nesti-din-Vale, avind fie-care bi

din cauza revarsarilor Siretulut. rita cu 8 falci, 40 prajini si de- serica cite un preot, un cintaref
servita de preotul din Negotesti si un paracliser; o scoala pri-
Iona§e$ti - dincolo -de - Siret, si 2 cintaretl. $coala din Ne- mara rurala.

sat, jud. Tecuciu, situ at intr'o gotesti serveste si acestul sat. Budgetul com. e de 2695 let,
insula, inconjurata de toate par- Drumuri principale sunt la : 22 banT, la veniturl si de 262 1
ole de Siret. Are o populate Ciumulesti (2 kil.) si la Nego- leT la cheltuelT.

de 8 familiT, sati 25 suflete; lo- testi (1 kil.). Sunt 140 contribuabill.

cuesc in 7 case. In 1803, Ioneasa, a paharni- Vite sunt: 586 (540 bot si
Partea aceasta de sat a fost cului loan Cristea, avea 28 liuzi, vacT, 46 cat) si 2623 vite ma-
unita cu cea de pe vale. Siretul platind 500 lei bir anual. runte (2500 oT, 33 capre si 90
insa abatindu-sT cursul a separat rimatorl).

satul de comuna. Ioneasa (Dealul-), deal, pe coa-

Locuitoril ca sa vina la rese- sta caruia sta parte din satul Ionesti, com. rur., in jud. Dim-
dinja com. trebue sa faca o di- cu acest nume, jud. Suceava. bovi^a, pi. Cobia, situata in cim-

stant de 1 kil., trecind mai pie, pe malul drept al Argesu-

intiiii Siretul cu barca; in caz Ioneasca, trup de mosie, care luT, la ci^T-va de kil. spre S.

de revarsare a apel, el se due este incorporat cu Calugareni, Gaesti. Aceasta com. se com-

pe la podul de la Cosmesti, fa- proprietate a fra^ilor Wartiadi, pune din treT catune : Ionesti,

cind o distant de 16 kil. pana situata in com. Uzunul, pi. Cal- Palade si Gherghesti, cu o po-
la resedin^a comuneT. nistea, jud. Vlasca. pulate de 720 suflete.

Locuitoril de aici se inde- Are o biserica. Se invecine-

letnicesc mult cu pescuitul. Ionelele, sat, in jud. Dolj, pi. ste : la E. cu com. Greci, la V.
In vechime, pe lunca Siretu- Bailesti, com. Urzicu^a, asezat cu PStroaia, la N. cu Gaesti si

luT, unde se afla astazl satul Iona- spre S.-E. de Urzicufa, satul de la S. cu Morteni. De Gaesti se
sesti-din-Vale, au fost 2 catune resedin^a, la 850 m. Are 236 desparte prin Arges ; de Greci,
Sclipotesti la N. si Tomuleasca suflete, 125 barba^i si 1 1 1 femei. si Patroaia prin cimpil; de
la S. Din cauza deselor revar- Locuesc in 34 case si 20 bor- Morteni, prin p&dure. Cu Ga-
sart ale Siretulul, s'au distrus, dee. Copiil din sat, in numar de esti se leaga prin soseaua ju-

formindu-se in urma tot in a- 10, urmeaza la scoala mixta din de{eana, iar cu cele -Palte prin

ceasta lunca, mai spre E. satul Urzicufa, ce este la 890 sosele comunale.

m. departare.
Ioneasa, sat, numit in vechime $tiu carte 34 barbap si 8 fe- Ionesti, com. rur., in jud. Gorj,
si Ionesti, pe mosia cu acelasl me!. pi. JiuluT, in partea de S. a com.
nume, com. Ciumulesti, jud. Su- Turceni-d.-j., situata linga lan^ul

ceava. Asezat pe coasta dea- Ionelele, balta, in jud. Dolj, pi. de inal^imT din dreapta JiuluT.
lurilor Gavan si Ioneasa. Are 80 B&ilesti, com. Urzicu^a, in intin- Se compune din catunele
familiT, sau 338 suflete : 1 7 1 bar- dere de aproape 18 pogoane Ionesti si $usi{a.

ba^Tsi 167 femei. Sunt 102 con- si cu o adincime de 1,50 m. Are o suprafa^a de 2486 hect.,
tribuabill. Vatra satului ocupa din care 1 000 hect. padure mare

aproape 8 falci. Ionesti, com. rur., in jud. Arges, si 350 hect. loc de culture, fi-

Mosia e proprietatea D-luI G. pi. Cotmeana, la 22 kil. de com. ne^e si pasune, proprietatea sta-

Softa si are o intindere de 193 rur. Costesti, resedinja subpre- tuluT; iar 1034 hect. ale locui-

falci, din carl 126 cultivabill, fecturei, si la 27 kil. de Pitesti. torilor, cu 62 hect. vil si 40
26 padure si 41 fina^. Se compune din Ionesti-din-Deal, hect. prunT.
Improprietari^i in 1864 sunt Ionesti-din-Vale si Tomsanca, Are o populate de 357 fa-

15 fruntasi, 33 palma^I si 49 avind peste tot 150 familiT, sau miliT, sau 1554 suflete, din carl
codast, carora li s'a dat 150 765 suflete. Este traversata de 340 contribuabill.

falci si 13 prajini. riul Teleorman, care desparte Locuitoril poseda : 62 plugurT,

Are o biserica, cu hramul cele doua sate Ionesti. 146 care cu boT, 8 caru^e cu

Digitized by LiOOQ IC
 IONE?TI 59 IONK?TI-rHN-DEAL

ca! ; 35 stupl; 892 vite marl cor- 107 care cu boT, 8 ciru^e cu ?es. Se margine^te: la S.-E.
nute, S3 cat, 1223 ol, 31 capre caT ; 672 vite marl cornute, 40 cu com. Filiul, la S. cu Slujitori-
$i 428 rimatori. cat, 918 ol, 13 capre, 321 ri- Albote$ti $i Dudescul ; la V., cu
Venitul com. e de 2996 lei, matori. com. Batogul; laN., cu Peri$orul
bant 28 $i cheltuelile de 2965, Sunt 30 stupl cu albine. $i la N.-E., cu com Bordeiul-
bant 20. Are: 1 $coala, infiin^ata la Verde. Suprafa^a comunei este
Com. este udata in partea anul 1838 si frecuentata de 48 de 1570 hect. Are o populate
de E. de riul Jiul. elevl ?i 6 fete; 1 biserica de de 144 familii, sau 242 suflete,
Comunicatia se face prin $0- zid, facuta de locuitorl, la anul din carl 104 contribuabill. $tiu
seaua comunala, care o leagS la 1827, deservita de 2 preofi $i carte 53 persoane.
N. cu com. Turceni-d.-j. $i la I cantare^. LocuitorTimproprietaritJdupa
S. cu cSt. Piscul al com. f in- In catun se gasesc : 2 pu- legea din 1864, sunt 63; neim-
t&reni din jud. Dolj. {url, 2 fintini $i o circiuma. proprietarip 40.
Are o $coala in cat. Ione?ti Vite sunt : 98 1 bol $i vael,
o biserica, cu 2 preoflf $i 1 cin. IOne§ti, cdtun (tirla), in jud. Ia- 1440 ol, 207 rimatori.
taref. lomi^a, pi. IalomifaBalta, pen- Are o scoala mixta, infiin^ata
In com. se ma! g&sesc : 2 dinte de com. Bucul. la 1862, frecuentata de 14 elevi
pu{url, 2 fintini ?i o circiuma. $i 2 eleve. Veniturilesicheltuelile
Ione§ti, nutnire ce se mal da unel com. sunt de 2677 lei, 85 banl.
Ione§ti, sat, in jud. Arge$, pi. pdrfl din com. Dumitre^ti, pi. In com. este I debit $i 3
Topologul, pendinte de com. Oltul-d.-j. circiuml.
rur. Alimane?ti-Poenari. Are 298 Drumurile din com. sunt: la
familii §i o biserica vechle, cu Ione^ti, stafie de dr.-d.-f., jud. Vil- Bordeiul- Verde spre E., prin
hramul Sf. Nicolae, cu un preot cea, pi. Otasaul, com. Mincul, hotarul proprieta^il locuitorilor,
$i un cintAre^. In acest sat este pe liniaDraga?ani-R.-VilceI, pusa 10 kil. La gara Ianca, spre N.,
re$edin{a Priuiariel §i o ?coala in circulate la 20 Iunie 1887. pe linga movila Edul, la Perisorul

primary rurala. Se afla intre stafiile Orle$ti (8.4 si d'aci la gara. La Su^esti, spre
kil.) $i Slavite?ti (6.4 kil.) Inai- N. pe linga movila Edul la Ianca
Ionegti, sat, in jud. BrSila, in {imea d'asupra nivelulul marii §i apol la Su{e$ti, 26 kil. La Ba-
partea de S. a com. Ione?ti- de 178 m. Venitul acestel stafil togul direct spre V., 3 kil.; la

Berle^ti, pe valceaua de pe lunca pe anul 1896 a fost de 32553 Filiul drept spre E., 3 kil. ; la
Caimafuiulul, la 10 kil. spre S. lei. Vizirul spre E., trecind prin cat.
de satul Berle^ti. Numit ast-fel Li?coteanca?i d'aci la Vizirul, 17
dupa numele proprietarului mo- IOne^ti, ma /i a la, in com. rur. kil. ; distanja din com. la Braila
$iel. Vatra satului e de 1 5 hect. Almajelul, pi. Cimpul, jud. Me- 50 kil.

cu 40 case, 2 circiume §i o moara hedin^i. Re$edin$a comunei pe la 1 840

de vint. Popula^ia e de 59 fa- era in Ione$ti. La 1879, prima-
mttil, sau 193 suflete, din carl Ione§ti, viosie, a statului, fosta ria ?i a mutat re$edin{a din com.
59 casatori{I 91 134 necasatorifl, pendinte de manastirea Govora, Ione?ti in Berlesti.
25 $tiind carte $i 169 ne §tiind. situata in com. Ione?ti-Marcea,
Vite: 120 cal, 290 vite cor- pi. Ocolul-Otasau, jud. Vilcea; Ione§ti-Dane§ti, mosie, jud. Bra-
nute, 300 of $i 70 rimatori. s'a arendatpe periodul 1888 — 93 ila, pendinte de com. Ione?ti-
cu 2810 lei anual. Berle^ti, proprietatea mo^tenito-
Ione^ti, cdtun de re$edin$a, al rilor G. T. Petcu. Are o supra-
com. Ione^ti, pi. Jiul, jud. Gorj. Ione^ti, pise de deal, jud. Vla$ca, fa^a de 520 hect., cu un venit
Are o suprafa^ade 1952 hect., pe proprietateaCringurile, pen- de 12000 lei.

din care parte e proprietate a dinte de com. Strimba, in coasta

statuluT, parte a locuitorilor. vael Neajlovului, din sus de Ione§ti-din-Deal, sat, face parte
Are o populate de 286 fa- moara $indrili{a. din com. rur. Ione^ti, pi. Cotmea-
milii, sau 1 1 66 suflete, din car! na, jud. Arge$, pe malul sting
280 contribuabill. Ione§ti-Berle§ti, com. rur., pi. al riului Teleorman, cu 60 familii,
Locuitorii poseda 49 plugurl,: Ianca, jud. Braila, situata pe sau 3 50 suflete. Are o biserica, cu

Digitized by LiOOQ IC
 ION£?TI-DIN-VALE 60 IORDACHIANUL

hramul Cuvioasa Paraschiva, cu si Udrea Paharnicul in timpul inalt, in com. Bajesti, pi. Riu-
i preot, i cintare^ si I paracliser. domniei lul Ion Mihail Canta- rile, jud. Muscel.
cuzino Voevod; o scoala, fondata
Ione§ti-din-Vale, sat, face parte la 1857, frecuentata de 54 copii. Iordana, piriias, jud. Bac£u, pi.
din com. rur. Ionesti, pi. Cot- Cu intre^inerea scoalel statul Muntelul, com. Moinesti, care
meana, jud. Arges, pe malul cheltueste anual 1188 let. se varsa in Urminisul-Mare.
drept al riului Teleorman, cu Mai to{I locuitoril sunt dul-
SO familiT, sau 250 suflete. Are gherl si parte dogarl. CeT mai Iordanul, piriias, ce curge prin
o biserica, cu hramul Adormirea, mulp sunt mosnenl. Vr'o 80 orasul Piatra, jud. Neam^u, se
deservita de 1 preot, 1 cintaref s'au improprietarit la anul 1864 varsa pe stinga riului Bistri^a.
si 1 paracliser. pe mosiile: Bucsenescu, Roma-
nescu, Vladimirescu, Tranca, Iordachianul, com. rur., pi. Cri-

Ione^ti-Govorei, sat, face parte etc., c&rorali s'au dat 160 hect. covul, jud. Prahova. Este situ-
din com. rur. Marcea, pi. Oltul- p&mint. ate lingS riul Cricovul-Sarat si

d.-s., jud. Vilcea. Pana la anul Vite sunt: 16 cal, 430 bol pe dealul despre V. de vatra
1885 com. Marcea purta numele si vacl, 45 capre si 416 ol. schitulul Iordachianul, la 30 kil.

de Ionesti-Govorel. Veniturile com. e de 2500 lei. de capitala jude^ulul 4 si la

Are o populate de 459 su- Legenda spune c& intinsele kil. de resedin^a plasel.
flete: 232 barbaflf si 227 feme!; paduri ce existau aci serveau Se compune din 3 catune:
o scoala, frecuentata de 35 copil. de adapost pandurilor lul Tudor Iordachianul, Plavia si Mocesti,
Are o biserica, fondata de lo- Vladimirescu. avind o populate de 290 fa-

cuitorT, la anul 1836. Prin com. trece calea ferata milil, sau 1 141 suflete, din carl
Aci a fost cetatea Rusidava, Piatra - Rimnic ; sos. nationals 223 contribuabill. Locuesc in
fondata de RomanT. Corabia-Rimnic-Riul-Vadulul si 287 case. $tiu carte 64 persoane.
soseaua com. Ionesti-Scundul. Sunt 3 biserici, in fie-care
Ione^ti-Govorei, ptldure, a statu- E br&zdat& de dealurile Fo- catun cite una. Cea din Iorda-
lul in intindere de 1 195 hect, testi si Oltulul si udata de vSile chianul s'a fondat la 1858; cea
pendinte de com. Ionesti-Govo- Dracului, Miclisoaia, Guguianca din Plavia la 181 4 si cea din
rel, pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. si Cirstea. Mocesti la 1694. Sunt deservite
de 3 preo$i.
Ione§ti-Mincului, com. rur., jud. Ione§ti-Mincului, deal, in ra- Parte din locuitorl sunt mos-
Vilcea, pi. Oltul-d.-s., compusa ionul comunel cu acelasl nume, nenl, 136 locuitorl s'au impro-
din 4 Ccitune: Obeni, Bocsani, pi. Oltul d.-s.,jud. Vilcea, pe care prietarit la 1864, pe mosiile
Fotesti si Guguiasca. Este situate se cultiva 23 hect. si 50 aril vie. D-lor Mihule^, Iordache Ruse-
pe malul drept al riului Oltul, scu, I. Uria^eanu si ah;il, cind
la 29 kil.de resedin^ajudetulul Ione§ti-Tom§anca, com. rur, li s'au dat 220 hect. pamint.
si la 23 kil. de Ocnele-MarT, VezI Ionesti, jud. Arges. Vite : 7 cat, 2 lepe, 46 vacl, 23
resedinja piaseT. capre, 422 ol si 175 porcl.
Suprafafa com. ede675 hect. Ionesti, numire ce se mai da Copiil in virsta de scoala ur-
Se margineste la E. cu riul catunulul Cungrea, com. Simbu- meaza la scoala din com. Urlaji,
Oltul, la V. cu com. Scundul, resti, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt. si cat. Valea-Boulul din com.
la N. cu mosia statulul Ionesti- Cornetul-Cricov.
Govoret si la S. cu Fisc&Ha. Iorcani, fost sat, pe teritoriul co- Toatacomuna are osuprafa^a
Are o populate de 216 fa- munel Tatarusi, jud. Suceava. de 510 hect.
milil, sau 778 suflete, din carl Aci se afla si o stafie de posta, Comerciul se exercita in co-
17 familiT de ftgam. Sunt 192 pe cind exista acest serviciu. muna de 2 circiumarl.
contribuabill. Locuesc in 206 Budgetul comunel e la veni-
case. $titi carte 27 persoane. Iorcanilor (Dealul-), deal, pe turi de 3546 lei si la cheltuell

Are: 2 bisericl, una la Obeni, care seafla asezat desfiin^atulsat de 3208 lei, 80 banl.
zidita la anul 1842, de Du^u cu acelasl nume, jud. Suceava. Prin comuna trece o sosea,
ComSnoiu si a doua in Bocsani, iulesnind comunica^ia spre co-
zidita la anul 1743, de Mincu Iordache (Piscul-lul-), pise munele Apostolache si Urla^Ii

Digitized by Google
 iordAchianul 61 lOSUPENI

E brazdata de dealurile: Ca- Iorga, lac, in insula Balta, teri- ta, pi. Silistra-Noua, pe terito-

limanul, Teiul-Mare, Maicile ?i toriul com. Bordu^ani, jud. Ia- riul com. rur. Ghiuvegea, situata
Merezul, carl servesc de pa$une lomifa, pi. Ialomija- Balta. in partea centrala a pla§ei §i

pentru vite. cea N.-V. a comunel; este mat

E strabatuta de mal raulte Iorgovan, drum rowan, cunoscut mult o prelungire a insenrnatu-
val $i valcele $i de riul Cri- sub acest nume in jude^ul Me- lul Tezer Oltina ; are o lungime
covul Sarat. hedinfi, in plaiul Clo$ani $i pla- de 1300 m., o la^ime de 800
Se margine^te cu comunele: sa Dumbrava. m. ?i o intindere generala de
Cornetul-Cricov(N.) ; Urlafi (S.) 1
1
5 hect. ; e acoperita in cea maf
com. Ceptura (E.) ?i Hirsa (V.) Iorguleasa, iezer, jud. Braila, mare parte cu stuf, care nu se
intre Dunarea-Vapoarelor §i ca- poate distruge de cit cu foarte
Iordachianul, sat, face parte nalul Vilciul, prin care trece hota- mare greutate; pe linga dinsa
din com. rur. cu acela^I nume, rul dintrecom. Ciacirul 91 Vizirul. merge drumul jude^ean Ostrov-
pi. Cricovul, jud. Prahova. Aci Cuzgun la E. se afla padurea
;

e resedinta comunel. Are o Iorguleasca, numire vechle, a Duan-Chioi-Orman sta in Jega- ;

biserica fondata la 1858. mofiel Banceasca $i a comunel tura cu lezerul Oltina prin girla
Simileasca, jud. Buzau. Ciamurlia; confine pe$te ce se
Iordachianul, padure, a statulul, consume in localitate.

in intinderede 175 hect., pen- Iorgule§ti, catun at com. Calvini

dinte de com. Iordachianul, pi. jud. Buzau, cu 90 locuitori $i Iort-Mac, movila, in jud. Con-
Cricovul, jud. Prahova. 18 case; e alipit de cat. Bi- stanta, pi. Silistra-Noua, com.
sceni-d.-s. Oltina, catunul Ci$la. E a?ezata
Iordachita,£Y7//*//,in jud. Ialomifa, pe muchia dealului de deasupra
pi. Cimpului, pendinte de com. Iort-Culac, vale, in jud. Con- Ci^leT, in partea N. a pla?et $i

Grindul. Este situat spre S.-E. stanta, pi. Silistra-Noua, com. cea de S. a comunel, la I kil.

%\ in apropiere de satul Grinda^i. Eni$enlia, catunul CaraAmat; de balta Iort-Mac; este incon*
se desface din dealul Buiuc jurata numat de padurif; are o
Iord&chi{a, mofie, in jud. Ialo- se intinde spre N., intr'o direcfie inal^ime de 140 .m.; fost punct
mi^a, pi. Ialomija-Balta, pe te- de la S. spre N.-V., brazdind trigonometric de observa^ie, ran-
ritoriul com. Fundul-Crasani are ; partea E. a pla§ei $i cea N. a gul al 3-lea, dominind prin in-
o suprafafa de 1250 hect. com.; trece pelingS satul Cara- naltimea sa balta Iort-Mac, satul
Amat, $i, dupa un drum de 2V2 Ci^la, a?ezat la 1 kil. spre N.-V.
Iordocatul, localitate, jud. Bacau, kil., facut parte prin pSLdurif, se de ea, satul Curu-Orman, a$ezat
pi. Trotu$ul, com. Groze^ti, unde deschide in valea Ceair-Orman, la 2 kil. spre S.-E. de ea, $i dru-
s'a instalat o fabrica de var pe dreapta, maf jos de satul mul comunal Ghiuvegea-OItina,
hidraulic, fondata de O. Negro- Cara-Amat. ce trece pe la E. de ea, decT
ponte, proprietar, la 1887. e punct strategic insemnat.
Proprietarul a facut proiectul Iort-Mac,*W/tf,in jud. Constanta,
de a stabili o cale ferata, de aci pi. Silistra-Noua, pe teritoriul Iosef (Pester a-luU), stivcd, jud.
la One§ti. com. $i cat. Lipnifa, este pre- Buzau, ramificata din muntele
lungirea ballet Ciamurlia, care Crucea-Spatarulul ; are in virful
Iordocatul, munte, jud. Bacau, la rindul el nu este de cit sau o grota, unde se zice ca a
pi. Trotu$ul, com. Groze$ti, de prelungirea TezeruluT Oltina; locuitun pusnic, Iosef; e situata
unde izvore$tepiriia$ul cu acela$I este inconjurata la E. de pS- in apropiere de Pe?tera-luT-Dio-

nume. durea Duanchioi-Orman ; in a- nisie-Torcatorul $i de schitul

ceasta balta se deschid vaile Sf. Gheorghe, in com. Boziorul.

Iordocatul, piria, jud. Bacau, Ghiuvenli-Ceair $i Dermen Ceair;

pi. Trotu^ul, com. Groze?ti, care este acoperita cu stuf $i con Iosupeni, sat, com. Cotnari, pi.

izvore^te in muntele Muncei $i fine pe$te; are o intindere de Bahluiul, jud. Ia$i, situat pe o
'I

se varsa d'a stinga Oituzulul, aproape 100 hect. mica inal^atura de pamint, in
mat in jos deconfluentapiriulul fa^a ?esulu! Bahluiulul, $i a! caruia

Chivei cu Oituzul. Iort-Mac, balta, in jud. Constan- locuitort in numar de 16 familiT,

Digitized by Google
 IOTE$TI 62 lPOTE?TI

sau 46 suflete sunt raze??, avind tind numele de Mijloace, dupa care se gasesc arborf de o gro-
parole lor de paminturf capatate, pozi^iunea ce ocupa, fund a?ezat sime insemnata.
dupa cum spun batrinif, din intre cele 2 ramificarf; partea Vite: 300 vite marf cornute,
timpul luf §tefan-Voda-cel-Mare; despre N. a dealuluf are iara?f 200 of, 35 caf §i 90 rimatorf.
sunt de origina Ungurl $i de doua numiri: Ripa-Galbena 9*1

religiune catolica mergind la Humaria, numiri luate de la in- Ipatele, piriU, izvore?te de sub
biserica catolica din Cotnari. su?f calitatea pamintuluf din dealul numit Poiana, trece cam
Vite: 77 vite marl cornute, aceste doua ramurT, cacf una prin mijlocul com. $i satul Ipa-

17 caf, 95 01 $i 31 rim&torf. confine pamint galben $i alta tele, pi. Funduri, jud. Vasluiti,
pamint humos. curge de la N. spre S. $i, in
Iote§ti, sat, jud. ?i pi. Arge$u- Are: 2 bisericl, cu 2 preo^i dreptul satuluf Hali^a, se varsa
lut, pendinte de com. rur. Zar- ?i 4 cintarep; o $coala; 10 cir- in piriul Gelna.
ne?ti-Cacale$i; are 17 familif. ciumf.
Vite: 730 vite marl cornute, Ipote^ti, sat, in partea de S.-V.
Iovul, padure, jud. BacSu, pi. 580 of, 5 capre, 96 cat $i 92 a comunef Cucoreni,pl. Tirgul,
Bistri^a-d.-j.,de peteritoriul com. nma"torf. jud. Boto§ani are o populate
;

Bere$ti. BudgetuI com. e de: 3049 de 75 familii, sau 300 suflete;

lef, 54 b. laveniturf §i de 3014 mo$ia e impar^ita in tref parflf
Ipatele, com. rur., in partea de lef 77 b. la cheltuelf. Ipote$ti Statuluf, cu64 hect;
N.-E. a pi. Fundurile, jud. Vas- Locuitoriiposeda: I32plugurf Ipote$ti fra^if Iscace?tf, cu 64
luiu, la 36 kil. de ora$ul Vasluiu $i 150 care cu bol; 21 pluguri hect. $i Ipote$ti Marinovicf, cu
$i la 8 kil. de Negre^ti, re^edinta ?i 23 caru^e cu cat; 120 stupi 458 hect.
pla?ef, situata Jntre pirafele Stav- cu albine. Are I biserica, cu 1 preot
nicul §i Gelna $i intre comunele: $i 2 cintareti.
$cheia, Dragu^eni, Bora^ti, Tin- Ipatele, sat, in central com. Ipa- Vite: 130 bof $i vacf , 21 caf,
gujef $i Parpanija. Este formata tele, pi. Funduri, jud. Vasluiu, 795 01 $i 56 porcf.
din satele: Ipatele, Bicul ($en- situat intre dealurile: Mijloace
dreni), Slobozia, Cioca-Boca ?i la V. ?i Dealul-Mare la E., can, Ipote§ti, cdtun, pendinte de com.
Hali^a, pe o suprafata de 2814 impreunindu-se in partea de Coteana, pi. Siul-d.-s., jud. Olt,

hect., din care 2074 hect. padure N., formeaza un podi? numit situat pe valea Oltuluf, unde se
?i 28 hect., vie $i cu o populate Poiana, pe care sunt cite-va varsa vilceaua Oboga ; la 5 kil.
de 327 familii, sau 1463 suflete. case din acest sat. de re?edin^a com. spre V. Are
Teritoriulacestei comune este Se intinde pe o suprafata de o populate de 646 locuitorf,
strabatut de un deal mare, aco- 429 hect., din care 19 hect. pa- din carf 121 sunt improprietaritf
perit cu padure, afara de partea dure ?i 18 hect. vif ?i livezf;cu dupa legea rurala, cu 409 hect.
S.E., care are loc ?es. Dealul populate de 150 familiT, sau din mo^iaPrintulut Brincoveanu.
se intinde de la N. spre S., 500 suflete, locuitorf raze?f. Are o biserica, cu hramul Sf.
formind, in partea de N.-E., un Este re$edin{a com. Are: o Nicolae, zidita din nou la anul
podi? intins numit Poeana, nume scoala, infiin^ata in anul 1870, 1882, de preotul Grigore Co-
luat dupa poiana ce este in frecuentata de 31 copif; o bi- teanu ?i cu ajutorul celor l'altf

padurea de pe el. serica de lemn, facuta de raze?i locuitorf din catunul Ipote^ti.
In partea despre S., dealul la 1804 $i reparata la 1882, cu Vite sunt: 64 boT, 200 vacf,
se desparte in maf multe rami- 1 preot ?i 2 cintareflf ; 3 ctrciumf. 22 bivolf, 35 caf, 486 of ?i 238
ficarf, purtind nume deosebite, Spun mat inainte
batrinil ca, porcf.
a?a, partea ce se inlinde spre de formarea satuluf, pe aceste Catunul e legat cu satul de
E., are 2 numirf: una se nu- locurf erau padurf marf, dar in- re^edin^a printr'o ?osea comu-
me?te DeaJul-Mare, dupa inal^i- mul^indu-se locuitorii, satul s'a nala. Locuitorif maf to{i sunt
mea ce prezinta ?i alta HolciuL intins ?i padurile s'au taiat, re- Rominf.
Ramificarea despre V. a dealu- minind numai pe ici-colea, cite

lul poarta numele de Osoiul; un arbore mare. Ipote§ti, piriU,]\id. Tecuciu, ce-^I
o alta ramificare a dealulul vine In partea de N. a satuluf ia na^tere din cite-va izvoare

intre DealuiMare ?i Osoiul, pur- inca este o padure mare in de pe valea cu acela?f nume;

Digitized by Google
 IPSILANTE 63 iRitffcfn

curge spre E. de com. TeP u ' tinuare a dealului Gohorul; pe In comuna sunt: 12 circiu-

si se varsa in dreapta Berheciu- dinsul se afla asezat satul cu marl, 20 fabrican^i de rachiu ;

luf, in fa{a satului fepul. acelasl nume. 2 bacan! ; 1 brinzar ; 10 fabri-

canf! de oale ; 1 cizmar.
Ipsilante, vechic numire a mo- lre§ti, com. rur. t in jud. Putna,
stel Cotorca, com. Cotorca, jud. pi. Girlele. Se compune din ur- Ire§ti, catun, in com. cu acelasl
Buzciu. matoarele cat: Cucuefi, Iresti nume, pi. Girlele, jud. Putna.
(unde e si primaria comunei) Este asezat pe podisul dintre
Irasli-Bair, deal, in jud. Con- si $erbanesti. Satul Iresti este malul Putnel si Dealul-Mare.
stanta, pi. Silistra-Noua\pe te- asezat pe podisul dintre malul
comunet Dobromir, si
ritoriul Putnel si Dealul-Mare, iar sa- Ire§ti, parohie, in com. cu acelasl
anume pe acela al catunului Do- tele $erbestisi Cucuefi suntchiar nume, pi. Girlele, jud. Putna.
bromirul-din Deal - ; este conti- pe malul Putnel. Satul Iresti se

nuarea dealulut Teche • Chioi- afla la 19 kil. de sub-prefectura Ire§ti (Raza§il-), pddure, jud.
Bair ; se indrepteaza spre S., plase! , si la 25 kil. de capitala Putna, pe teritoriul com. Iresti,
avind o direc{iune de la N. c&- jude^uluT. in intindere de 305 hect., pro-

tre S.; merge printre valea Med- Afari de riul Putna mal este prietatea razasilor din Iresti.
medi-Culac, care este la E. si udata si de piriiasele: Saca si

printre dealul Dermen-Sirti, care Zlota. Irima^ulu! (Girla-), girto, jud.

este la V., si trece fn Bulgaria; Are o populate de 437 fa- Dolj, pi. Balta, com. Macesul-
are o inal$ime maxima de 196 mili! sau 1543 suflete (770 bar- d.-s., prin care balfile Dracoaica,
m. si este acoperit numa! cu stu- bae, 773 femei): 740 neinsurafl Oaiel, Saiciel, Terpezija, Putu-
fisur!; este situat in partea de (368 372
barba^I, 746 feme!), roasa-Mare si Puturoasa-Mica,
S. a plase! si cea de S.-E. a co- insurap, 55 vaduv! (27 barba{i, comunica cu Dunarea. Are un
munef, la I kil. spre E. de c£- 28 feme!, 2 divorjat! (barba{!) ;
pod pe dinsa.
tunul Dobromirul-din-Deal; pa- 1537 RominT, 1 Grec si 5 de
ralel cu acest deal merge dru- diferite nationality! ; 1538 or- Irime^ti, trup de p&dure, al sta-

mul comunal de la Dobromirul- todox! si 5 Izraeliflf; 222 agri- tulul, in intindere de 260 hect.,
din-Deal in Bulgaria. cultorl, 10 meseriasi, 100 indus- pendinte de com. Prahovtya,
trial, 22 comercianp, 36av?nd plaiul Prahova, jud. Prahova,
Ireasca, sat, facind parte din com. profesiun! liberale, 150 munci- care, impreuna cu trupurile Ma- :

Gohorul, pi. Zeletinul, jud. Te- torl si 50 servitor!. gura (35 hect.) si Ge^ele-Griu-
cuciu. Situatpe Valea-L'jpulul, Locuesc in 400 case. lul (175 hect), formeaza pa-
in partea de E., la 2 kil. 200 Sunt 364 contribuabill. durea Valea-Pletrel.
m. de resedin^a comunei care $tiu carte 113 persoane.
e in Gohorul. Are 2 bisericl parohiale, una Irimia, deal cu pddure, jud. Ba-
Are o populate de 384 su- cu hramul Adormirea si a doua cati, pi. Siretul-d.-j., com. Bo-
flete: 90 barbaf! si 85 feme!; cu hramul Sf. Voevozl, ambele testi, situat d'a dreapta piri-

locuesc in 84 case. Teritoriul in catunul Iresti ; o scoaia mixta, ulul Turbata.

satulu! e de 438 hect. si 79 a. construitade particular! si fre-
E udat in partea de E. de riul cuentata de 24 copil. Comuna Irine§ti, sat, jud. Braila, la 6 kil.

Birlad care intra in jud. Te- vine in ajutorul scoale! cu 314 spre S.-E. de satul Su^esti si la
cuciu in raionul acestui sat, la lei anual. hotarul de E. al com. Sufesti.
punctul numit Gura-Ireascdl. Budgetul com. e de 4370,96 Vatra satulu! e de 5 hect. cu
Are o biserica, cu hramul Sf. lei la venitur! si de 4252,05 lei 20 case.
Niculae. la cheltuell. Are o populate de 12 fa-

Comerciul se face de 1 cir- Locuitori poseda

29 plugurl : mili!, sau 77 suflete: 37 bar-
ciumar. de lemn, 18 de fier; 2 mori de bae si 40 feme!.
Locuitori! sunt improprieta- apa. Vite : 114 vite mar! cornute,
ri{! la anul 1864. Vite sunt: 392 bo!, 230 vaci, 40 cal, 440 oT si 30 rimatorl.
76 ca!, 543 ol, 48 capre si 215 Acest sat se ma! numeste si
Ireasca, deal, jud. Tecuciu, con- porci. Friguroasa, dup3 numele mosiet.

Digitized by LiOOQ IC
 IR1?TEA 64 ISACCEA

Iri§tea, mahala, facind parte din catre E., §i descriind o linie pa- sau 1 5000 suflete, din cart
milit,

com. rur. Turce$ti, pi. Olte^ul- ralela cu dealul Paun, se sfir- 10000 Romint, 1800 Bulgart,
d.-s., jud. Vilcea. Cade la E. ?e?te lingS piriul Chicerea, for- 2240 Ru§t ?i Lipovent, 1500
com. $i este udata. de piriul mind Valea-IuMsac coastele ; lul Turct ?i Tatarl, iar restul de alte
Lespedea. sunt acoperite cu vii $i livezt. nationality.
Comunele cart compun a-

Irmul, loc, jud. Bacau, pi. Taz- Isac (Muchea-lul-), colina, in ceasta, plasa. sunt: Isaccea, o-
I5.ul-d.-j., situat in partea de E. jud. BuzSu, com. CSrpini§tea; ra$, la N., re?edin^a $i port la
a com. Bere^ti, pe coasta de face hotar despre mo$ia Cloci^i. Dunare; Alibei-Chioi, la S. pe
peste riul Tazlaul, in intindere riul Tatya cu catunele Alibei-
de 2 fillet, ?i unde se v&d urme Isaccea, plasa, in jud. Tulcea, Chioi Acadin §i Balabancea, ;

de morminte foarte vecht. In a^ezata in partea nordica a lui. la S.-V., pe riul Tai^a $i f i-

timpurile din urm3. locuitorit Se margine^te la N. cu Du- ganca; Freca^ei, la E., pe riul
au gSsit in acest loc hirburt de narea, care o desparte de Basa- Teli^a Luncavi^a, la N.-V., pe
;

oale, pietre, arme, ce au fost rabia ; la E. cu pi. Tulcea ; la riul Luncavifa cu catunele Lun- :

puse la capetele mor^ilor. S. cu pi. Babadagulul ?i la V. cavi^a, Tichile§ti ?i Rachel Mei- ;

cu pi. Macinulul. dan-Chioi, la mijloc, pe piriul

Iroftie (Valea-lui-), vale, jud. Relieful sau coprinde doua Acadin; Nicoli^el, la mijloc, la

Constanta, pi. Silistra-Noua, pe regiunl : $esul de la N., ling&Du- poalele dealulut Nicoli^el, cu ca-
teritoriul com. rur. Satui-Nou nare, Va din intinderea placet, tunele: Nicolijel ?i Manastirea-
se desface din poalele estice semanat cu baijt, girle $i stu- Saon; Parche?, la N., lang£
ale dealulut Co^lugea; se in- furl ; dealurile ocupind partea de girla Somova; Somova, la N.-
dreapta spre E., pe la poalele S., intre care distingem culmea E., tot pe girla Somova ; Telifa,
meridionale ale dealulut Ciatal- Isaccea (340 m.), continuata cu la E., cu catunele : Teli^a, Po§ta

Orraan, avind o direcjiune ge- culmea Nicoltyelul $i alte dea- $i Manastirea-Ciliculut, pe piriul

nerate de la N,-V. spre S.-E., lurt acoperite in cea mat mare Telifa; in total aceasta plasa
brSzdind partea de N. a placet parte cu padurl. are 1 com. urb. $i 10 com. rur.,
$i pe cea de S. a com. Satul- E udata. de Dunare, pe o in- care coprind 20 sate.
Nou, fecindu-I pu^in chiar ho- tindere de 55 kil., udindu-I $i Caile de comunica^ie sunt:
tarul c&tre com. Lipni^a se u- ; re^edin^a. Riul Taifa o uda la $oseaua nafionaia Tulcea-Isac-
ne?te cu viile Micul-Orman $i S. cu afluentul sati Acadin; cea-M&cin,?i multe drumuri co-

Tana-Saia pentru a forma im- riul Teli^a o uda la E.; riurile: munale ce unesc comunele in-
preuni valea Co^lugea; are o Ciuline^ul %\ Luncavifa, la N. tre ele.
lungime de 2 Va kil. malurile-I ; Bah;T sunt numeroase, $i a$e- Aceasta plasa s'a format in
sunt joase; printr'insa merge zate linga Dunare. Principalele anul 1892 din 3 comune luate
drumul com. Pirjoaea-Co^lugea. sunt : Crapina, Popina, Capaclia, de la plasa Macin, 5 de la plasa
Rotunda, Piatra-Cacata $i So- Tulcea ?i 3 din plasa Babadag.
Ironi, deal, jud. Gorj, situat la mova ; ele con^in pe?te ?i stuf.

N.-V. com. Tope^ti, plaiul Vul- Clima este in general sana- Isaccea, com. urb., in plasa Isac-

can, $i spre V. de dealul Ve- toasa, mat cu seami in regiu- cea, judeful Tulcea, situate in

cinit-Ptetreni, in fa^a manastiret nea deaiurilor, unde sunt multe partea nordica a jude^ulut, la
Tismana. padurl. 35 kil. spre N.-V. de ora$ul
Are osuprafaj&de 170 hect., Intinderea placet este aproape Tulcea, capitala districtulut, §i

proprietatea statulut. de 1 00000 hect., cea mat mica in partea de N. a placet, ac&-
Pe acest deal se afla padure din cele 6 pla$! ale jude{ulut; rei re?edin^a este.
de fag! ?i castani, precum ?i lo- din acestea, 3000 hect. sunt o- La inceput purta numele de
curt cultivabile. cupate de vetrele satelor, 57000 Obluci^a, ceea ce arati ca a
hect. ocupate de pamint produc- fost fundata de Romini uni^t

Isac (Dealul-lui-), deal, in jud. tiv $i restul de 40000 hect. ocu- cu Slavt. Numele s&u este tur-

Ia?i, pi. Codrul, com. Tome^ti, pate de bal^t, stuf 51 loc nepro- cesc, de la Isac-Chioi : satul lut

o ramificare a dealul ul Pfiun ;

ductiv. Isac, adica al lui Isac-Pa?a, din

se intinde de la S. spre N., apot Are o populate de 4200 fa- secolul al XVI-lea.

Digitized by Google
1SACCEA f>.-) 1SACCEA

Hotarul teritoriuluf, plecind Cale, renumite prin ruinele lor, medani, 60 MozaicI, 40 de alte
dupa malul drept al Dunarel, de la lagare $i zidurl vechl ro- religiuni.

din dreptul pietret miliare cu No. mane. Sunt doua $co!i primare : una
7 1, de la gura girleTCiulinetul, se Apele, cart brazdeaza teri- de bae^T, cu 3 institutorl $i a
indreapta spre S. prin stuf, taie toriul sau sunt : Dunarea la N., douade fete, cu 2 institutoare,
lacul Piatra Cacata, intra in pa- pe o distant de 6 mile (11 ambele fundate in anul 1881 §i

mintul fermpe linga Valea-Rece, kil.), formind braful Isaccea $i frecuentate de 180 copit. Turcii
?i pe la poalele dealulul Gil- coprinzind intre ele insula Isac- au o ?coaia alipita de geamia
mele-In^irate, se urea pe Dealul- cea acoperita cu saicil. In Du- lor. Sunt 2 bisericl, una cu hra-
Cadiulul; de pe muchea lul aci, nare se varsa girlele : Girla-Noufi mul Sf. Gheorghe $i a doua cu
prin Padurea Mare, se indreapta (scurgere a laculul Piatra-Ca- hramul Sf. Voevozl, cu 2 preo^I
spre E., urea $i coboara Dealul- cata in Dunare), Girla-Cazacu- $i 3 cintare^T. Pe linga acestea
Breazulul, pe linga manastirea lul, o legatura intre lacul Piatra- mai este $i manastirea Coco^ul
Coco?ul, pana intre dealurile Cacata $\ lacul Iapsia-Rahova, cu calugarl rominl. Turcit au o
f ugulea $i Piatra-Ro$ie de aci ; care sevarsSprin Girla-Hamba- geamie, cu 1 hoge.
o ia spre N.-E , pe linga viile rului in Dunare, udind-o la N.- Intinderea comunel e de 1086
Badila, pe valea Capaclia, panS E.; Valea-Rece. la V.; valea Acic- hect.: 300 hect. acoperite cu
da de balta Capaclia ; urmeaza Tepe, unita cu valea Capaclia, pa$iuni $i livezT, 120 h^ct aco-
pu^in malul acesteia $i apol il prin mijloc $i E., varsindu-se perite cu stuf, iar restul aco-
parase^te trecind pe linga la- in balta Capaclia. Baltile de pe perit cu intinse padurl, in care
cul Rotunda, ?i se opreste in teritoriul et sunt: Piatra Cacata, predomne^te teiul.

Dunare, in dreptul mileT No. 65 ; la N.-V. (180 hect.), din care Locuitoril poseda 450 plu-
de aci, o ia spre N.-V.-V. pe jumatate apartfne comuneT; Iap- gurt. Comerciul se exercita de
lingS Isaccea, $i se opre?te la sia-Rahova la N., balta Capa- 6 persoane. Mi$carea navilor in
gura CiulinefuluT, de unde am clia la S.; con^in pe$te ?i stuf. 1894 a fost 894 vase: intrate
plecat. Forma lul este aceea a Clima este sanatoasa, din cau ?i e$ite cu 32928 tone (din a-
unul trapez neregulat, lungimea za vecinata^el munfilor ?i a pa- cestea: 429 romine, 2 italiene,
perimetrulut fund de 70 kil., iar durilor. 2 engleze, 87 austriace, 146
intinderea totala a teritoriulul Ora$ul este a$ezat intr'o po- turce, 11 ruse$tl, 135 eline,
cuprins in el fiind de 12000 hec- zi^iune placuta, la poalele unor 75 bulgare^tl). Comerciul consta
tare. dealurl pe malul unul bra{ al
$i in export de cereale, lina, vin,
Se invecine^te la N. cu Basa- DunareT, numit Isaccea. Are mat tutun $i in import de coloniale,
rabia, de care se desparte prin mult aparenfa unuT sat mare, de zahar, {esaturT, etc.
fluviul Dunirea; la S., cucom. cat aceea a unul ora$. Are viitor Budgetul comunel e la veni-
Balabancea, despartit prin cul- comercial, mai cu seama fiind sin- turl de 23884 lei ?i la cheltueli
mea Isaccel ; la V., comuna
cu gurul debu^eu pentru exportul de 23467 let.
Luncavi^a ?i la E., cu comuna lemnelor din intinsele padurT ale Caile de comunica^ie sunt
Nicolifel. plaset §i al vinulul renumit din $oseaua jude^eana Tulcea-Ma-
Relieful sau aparfine mai Sarica. Manastirea Coco$uI, care cin, care trece prin Isaccea, apot
mult regiunel dealurilor, afara depinde de aceasta com., $i este a- drumurl comunale ce due la
de partea nord-estica, care apar- ?ezata mai la S., are o pozi^ie manastirea Coco^ul, Tatya, Te-
{ine $esului, acoperita cu stuf minunata, inconjurata cu pom! li^a, Nicolifel, viile Sarica, Ba-
$i batyl. Dealurile cart o braz- roditorl. labancea.
deaza sunt: Muntele-luMIasan, Populafiunea ora^ulul este a- Este a^ezata pe ruinele ve-
cu virful Isaccea (197 m.) $i mestecata, elementul predomi- chiulul ora§ roman Noviodunem,
Acic-Tepe (201 m.) laV.; Dea- nant fiind RominiT. ale carul ruine se afla ^i azlla
lul-Coco§ul laS.-V.; Dealul-Brea Are 620 fam. sau 3094 suflete E. Pe la 5 1
3 a. C. a trecut pe
zulul la S., la ale carul poale din carl: 1020 Rominl, 248 Bul- aci Dariu contra Scyfilor pe un
se afla viile Badila; dealul Jugu- garl, 1000 Turci, 40 Tatar!, 575 pod de vase. In secolul al XV-
lea la S.-E. (242 m.); toate sunt Ru$i, 130 Greet, 40 German!, 60 lea fu fundata de Rominl, care'f

acoperite cu padurl; la E. sunt EvreT; 2000 OrtodoxT, 30 Ar- au dat numele de Oblucita, dar,
dealurilor Vizir- Tepe ?i Eschi- menT, 7 Lipoveni, 1040 Maho- dupa ce Turcii in secolul al XVI-

61378. MmrtU Dicfionmr diografie. Vol. IV. 9

Digitized by Google
 ISACCEA 66 ISNOVAJUL

lea s'ati stabilit definitiv in Do- Sulina, pe teritoriul com. rur. m., se pierde pe $esul Sire-
brogea, 1-aQ dat numele de Isac- Cara-Orman, situat in partea de tuluJ.

Chioi, dup& numele unui pa$&. S.-V. a placet ?iacomuneJ ?i for-

mat de o rev&rsare anterioara a Isaia, fas, in partea de S.-E. a

Isaccea, ostrov, in jud. Tulcea, brafuluf Sf. Gheorghe, de care com. Isaia, pi. Podoleni, jud.
pi. Isaceea, pe teritoriul com. acum e independent; se scurge F&lciu, format din piriul Bo-
urbane Isaccea, in partea de N. a prin dou& girli^e in girla Litcov hotinul; are o moara' cu 2 pietre.
pl£$eT $i a comunel, situate in . are 7 insule micT; o intindere
DunSre intre bra^ul Isaceea $i de 300 hect.; confine pe?te in Isara^ti, sat, face parte din com.
cell'alt bra{ principal ; are o mare cantitate; venitul e al sta- rur. T&tarei, pi. Vedea d.-j., jud.
lungime de 2 kil., o lelrgime de tuluT. Olt.

400 m., o formi triunghiularS,

cu cotyul spre Isaccea; o in- Isaia, com. rur., in partea de Isba§a,Isba§ul, Isbase§ti, Isbi-
tindere de 100 hect. ; malurile N. a pi. Podoleni, jud. F&lciu, ceni. VezI Izba?a, Izba^ul, etc.
it sunt pres&rate cu sSlcii $i rS- intinzindu-se: spre N.-V. p£na
chite, iar in interior sunt lo- in hotarnl comunel Bohotinul; Isgonul, mosic particulara, de
curi de pS?une. spre S.-E., p&n3 in hotarul co- 600 hect., in com. Brani?tea,
munel Gura-Bohotinul; iar spre pi. Siretul, jud. Covurluiu, re-

Isaccea, virf de deal, in jud. E., p&n& in apa riuluT Jijia, ce numita prin finul ce produce.
Tulcea, pi. Isaccea, pe teritoriul o desparte de comuna Zberoaia.
com. urbane Isaccea, situat in Suprafa^a teritoriulul com. e Islazul. Pentru cuvintele cu acest
partea de N. a pl&$ei §i cea de de 858 hect., cu o popula- nume §i compusele lui, vezi Izla-
V. a com. este unul din
; virfurile te de 109 familiF, sau 301 su- zul, etc.
DealuluMuT-Asan(i97 m.), punct flete, din car! 61 contribuabilf.
trigonometric de rangul I-iu, do- Este formats numal din satul Isniange. VezT Tirgul-Neam^uluT,
minind asupra drumuluT jude^ean Isaia, situat parte pe coasta dea- tirg, jud. Neam^u.

M&cin -Isaccea; acoperit cu p&- luluT, parte pe valea piriuluJ

durl. Bohotinul. Vatra satulul e de Isnovatul, sat, pe mo?ia cu a-
26 hect. cela$i nume, com. Rad&ufi, pi.

Isaccea (Bra{ul-), braf al Du- Are dou5. bisericT, una vechle Prutul-d.-j jud. Dorohoiu, cu
,

n&rel, in jud. Tulcea, pi. Isaccea, de birne, ruinate $i una nou£, 221 familii, sau 1012 suflete.

pe comunel urb. Isac-

teritoriul cu I preot $i 2 dasc£ll. Are o biserici, cu hramul Sf.

cea, in partea de N. a pl5$ei $i a Vite marl cornute 200, ot Gheorghe, cu 1 preot, 2 cintare^i
comunef; sedesface dindreptul 120, ca! 15 ?i porci 40. $i 1 p&l&mar; este de zid,spa{ioasa
mileT 68 ?i se termini in drep- ?i frumoasS, fecut& in 1857, dupk
tul milel 66; este cuprins in- Isaia, sat. VezT Isaia, comuna, dispozi^iunile testamentare ale
tre ostrovul Isaccea §i malul pi. Podoleni, jud. Fcllciu. defunctului Hatman, Iordache
drept al Dunarel este destul ; La^escu-Boldur, fost proprietar.
de adinc, pentru ca vapoarele Isaia, girla, ce-$i ia na^tere S&tenil improprietSrip ati 66j
si poatS trece prin el; in el se din riul Prutul, de pe teritoriul hect. 30. ar. p&mint; iar pro-
deschid dou& girlie: Girla-Ham- com. Rt$e$ti, pi. Podoleni, jud. prietatea mo?iei, 1088 hect., 47
barulul $i Girla-NouS. F&lciu, la N. de com. Pogane?ti; ar., cimp, ?i 17 hect., 19 ariT,

udS marginea satulul cu acela§T p&dure.

Isaci, sat, face parte din com. nume $i se varsa* in b&l$ile nu- Pe teritoriul satuluise afl& un
rur. F&gefelul, pi. Vedea-d.-s., mite Grosul-Mare ?i Grosul-Mic, iaz mic ?i dou& bSlp o mici liva-
;

jud. Olt. Are o populafiune de care sunt situate in partea de da cu pomlfructileri ?i6pog. vie.
60 locuitori. Cade in centrul S.-E. a comuneT Pog&ne?ti. Piriul mai mare ce curge
comunel $i este situat pe dealul pe mo^ie este Isnov^ul, iar pe
Boba. Are o bisericS ridicat<i Isaia, piritt, jud. Suceava, numit hotar trece riul Prutul.

din temelie la anul 1852. la obir$ie ?i Pietrosul; izvore?te Drumuri principale sunt: calea
din p&durea Ar$i$a, com. Dol- judejeana R&d£u{i-Darabani §i

Isacovul, lac y
in jud. Tulcea, pi. hasca $i, dup5. un curs de 3600 acel ducStor la Bivolul.

Digitized by Google
 isnovAtul 67 ISTKUL

Hotarele mosie! sunt cu: Pru- Istrate, piriil, pe mosia Mitocul, cuns Atanaric prefiosul tezaur
tul, Rad3u{i, Bivolul si Craini- com. Mitocul, pi. Prutul-d.-j., de la Pletroasa: Closca-cu-Pui.
ceni. jud. Dorohoiu. In poalele sale se vad inca rui-
Numirea sat llul si a mosiel nele vechei cetaflf dacice Co-
vine de la piriul Isnovaful ce Istrateni. VezI Bisceni, sat, com. midava, utilizata apol de Ro-
trece prin sat. De unil se mai Ostopceni, jud. Botosani. manl si Go{I. Masivul sau e o
numeste si Radiul, pentru ca imensa cariera de pTatra de con-
la departare de l
li ora sprc S. Istr&teni, pirin, Neamfu, in jud. strucfiunl, care se intrebuin-
de un radiu, unde,
sat se afla pi. Piatra-Muntele, com. Calul feaza nu numai in jude{, dar
pana la era un sat cu
1796, Iapa ; izvoreste dintre ramurile si in {ara, iar piscul e acoperit
aceasta numire, de la care data muntelul Malaesti si Murgociul, cu pasunt, unde se stabileste
proprietarul mosiel de atuncl varsindu se pe sttnga piriuluf vara cite o stina. Urcarea pe
Pa stramutat in localitatea unde Calul. dinsa, plecind din comuna Ple-
se afla acum piriul Isnova^ul. troasa-d.-j , se face in 1
l
/a or *»
Loc insemnat este Trecatoa- Istrate^ti, fost sat, jud. Dolj, pi. iar urcarea prin com. Breaza
reaOstilor. Jiul-d.-s., com. Floresti. e indelungata, de si malfacila.

Isnova{uI, piri/7, incepe din Fi- Istrate^ti, mahala, com. rur. Pie Istri^a-cu-Viea, mosie, a statuluT,
natul-luT-Mateiu, de pe mosia soiul, pi. Mijlocul, jud. Vilcea. pendinte de Episcopie, jud. Bu-
Paltinisul, com. Paltinisul, pi. zau, com. Vispesti.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu ; trecc lstr<kte§ti, mahala, com. rur. Pa-
pe mosiele : Horodistea, Crai- ra isani, pi. Mijlocul, jud. Vilcea. Istri^a-de-Jos. vechie numire a
niceni, Radiul, Radauji si se cat untilul Greceanca, jud. Bu-
varsa in riul Prutul, formind Istri^a, munte, in jud. Buzau, com. zau, com. Breaza.
in cursul sau pe mosia Ivan- Pietroasa-d.-j., cu o inalfime de
caufi iazurile : Popei si Vasiliu. 744 m. Ramificat'iile sale se in- Istrita-de-Jos (Sf. Gheorghe-
tind in comunele: Pietroasa-d. Nou), mosie, a statu lul, pen-
Istaul, vechie numire a catunti- s., Breaza si Vispesti. Culmi- dinte de Sf. Gheorghe-Nou, jud.
lul Baba-Ana-d.-j., jud. Buzau. neaza in trel piscurl : Surla-Nem- Buzau, com. Breaza; are 3000
{ilor (punct trigonometric), Cur- hect, din carl 1250 arabile,
Istaul, mosie, in jud. Buzau, com. matura-CaluluT si Crucea Proto- 1150 padure, 350 izlaz, 24011-
Mizil; are 1000 hect. mai toate populul. In partea com. Breaza, nea{& si restul vil cu embatic
arabile. termina printr'un precipi{iu, din 758 hect. dintr'insa s'au dat im-
care se ridica o gilma, Movila proprietari^ilor din 1864.
Ist&ul, piriii, in jud. Buzau, com. Calulul. Istri^a, fiind muntele
Mizil, format din Valea-Schei- eel mai inaintat in cimpie, per Istri^a - de- Sus (Miguleasa),
lor si Valea Tohaneanca, cu a- mite ochilor a vedea, din vir- mosie, a statulul, jud. Buzau,
fluenfif lor, carl, dupa ce se ful sail, cea mai frumoasa pri- com. Argesanul.
unescd'asupracatunululFefelei, veliste : la N., toate piscurile
iau numele de Istaul. Curge munjilor din jude^ele : Prahova, Istropolis, mine. VezI partea is-

spre S., udind partea de E. a Buzau, Rimnicul-Sarat si Putna; torica a jud. Constanta.
com. Mizil ; de aci inainte, cur- la S. Balcani, Dunarea, Braila,
sul sau devine incet, luind for- Galatf si Bucuresti. Ma! impor- Istrul, plasd, in jud. Tulcea, a-

ma de viroage si se ramifica, tanta insa e vederea sirurilor de sezata in partea de S. a lul

parte prin jud. Piahova (mosia |

movile, cart, plecind din poalele st-a luat numele de la ruinele
Fulga), parte prin teritoriul com. I
sale, ca merg de-
niste raze, vechei ceta^I Istropolis.
Baba-Ana, sub numele de Cal- i
parte spre cimp, tree Dunarea Se margineste la N. cu pi.

ma^uiul-Nou. Mai in jos se u pe la Hirsova si dau in Marea- Babadagul, la E. cu aceeasl plasa

neste cu alta viroaga, Calma- Neagra. Se poate dar deduce si Marea; la S. si V. cu jud.
{uiul-Vechiu. Toate aceste rami- ca pe aci a fost drumul vechi- Constanta.
fica^iT vin apol de se varsa in lor popoare : ScirJ, GetJ, Dad Relieful sau are doua regiunl
lacul Boldesti. !
si Go^T. In coastele sale a as- sesul, la E., a 4-a parte din in

Digitized by Google
1SVARNA 68 1SVERNEA

tinderea el", compus in mare malul lacului Sinoe, cu c5t. Ca- Numele de Isvarna se zice
parte din b&l{T §i pu{in loc ara- sap-Chioi §i Sari-Iurt; Casimcea, c& $i de la multele iz-
l'a luat
bil. Dealurile in general mid, la S.-V., pe piriul Casimcea, voare ce nasc de sub dealul
netrecind in&tyimea de 250 m. cu cat. Casimcea, Alifac, Ciau?- Piatra-Cir§ana.
$i cea medie de 80 m. Princi- Chioi, Ciuciuc Chioi, Caciamac; Apa care ud& acest c&tun
palele sunt : Haidinul, Ciamurli, Ciamurli-d.-s., cu c&t. Ciamurli- este piriul Isvarna.
Rimnicul, Ca$calac-Bair, Inan d.-s., Camena, Eschi-Baba, Hagi- Comunica^ia se face prin $0-
Bair, Topologul $i Ba^-Punar; ele Omer ?i Testemel, pe piriul seaua comunale ce vine de la
sunt acoperite cu purine p&dun, Ciamurli, la N. ; Potur, cu c&t. S.-V. din com. Costeni $i se
dar livezile abund&. Potur ?i Hamamgi, la E ,
pe leaga cu $oseaua comunale a
Riul Slava o ud& pur/m la E. piriul Beidant sau Potur; Tos- c&tunuluf vecin Pocruia $i trece
cu afluentul sSu piriul Camena; cof, cu cit. Toscof, Chiri§lic, riule^ul Pocruia, care curge de
riul Beidant, cu afluenftf Cia- Rimnicul-d.-j. $i Rimnicul-d.-s., la N.-V. spre S ,
pe pod de lemn.
murli $i Hagiavat, prin mijloc; la S., pe piriul Casimcea; in In c£tun se g&sesc 2 pu^uri
rtul Casimcea sau Ta?&ul, cu total 8 com. rur., carl cuprind $i I fintinS.
afluentul s£u piriul Rimnicul, la 25 sate.
V. ;
piriul Duimgi la S. Comerciul constS in import dc Isvarna, piriti, in jud. Gorj, iz-

B£tyr sunt : lacul Golovi^a, coloniate, vin $i manufacture, $i in vore^te de sub coasta dealulul
iezerul Golovi^a, balta Sinoe 51 export de sare, cereale, vite $i Piatra-Cir^ana $i curge de la
lacul Duimgi la E. ?i S. ; con^in Una ?i se face cu ora?ele Ba- N.-V. spre S.; se vars& in Or-
sare ?i pe§te de bun& calitate. badag $i Constanta. lea, in dreptul CeleiuluT.
Clima sa este san&toas& ; b&l- CSi de comunicat/iune sunt:
\\\e cont/inind sare, materiile or- $oseaua nationals Tulcea-Baba- Isvernea, com. rur. ?i sat, in
ganice nu cad in putrefacyie, spre dag-Constan^a ?i alte drumur! jud. Mehedinti, plaiul Cerna, la
a vSt&ma aerul. comunale, ce unesc comunele 53 kil. de ora?ul Turnu-Severin,
Intinderea acestef pl£$I este intre ele. situata la poalele muntetui, nu-
de 12000 hect., din care 2500 Aceast& plas3 s'a format in mit Piatra - lul - Stan, pe albia
hect. ocupate de vetrele sate- anul 1892, din 8 comune lu- riulul Co?u$tea, ce se formeazS
lor, 45000 hect. ocupate de ate din pi. Babadag, care era de aci, ?i din piriul ce vine de
bil^i ?i locurT neproductive; res- prea intins& ; cuprinde partea la muntele Secul, din hotarul
tulde 73000, ocupate de p& de S. a vechiului mutesariflic Prejna prin Canicea in Izvoarele.
mint arabil, livezl $i fine^e. de Babadag. Se mcirgine^te: la E. cu com. Si-
Popula^iunea, amestecata, insa li$tea ; la N. cu com. Gorno-
mai pu^in ca in cele l'alte pl£?T, Isvarna, c&tun, al com. Pocruia, vi^a ; la V. cu com. Preja ?i
se compune din BulgarT in ma- : pi. Vulcanul, jud. Gorj. la S.cu apa Cerna. Satui for-
ioritate, RominT $i Turci T&tarf. E situat in partea de V. a meaz& comun^ cu satul C&nicea,
Sunt 4500 familil sau 17000 com. $i sub dealul cu acela^i avind peste tot 1500 suflete,
suflete, din can : 1 1000 BulgarT, nume. Are o s iiprafa^ de 643 din carl 172 contribuabilf ; lo.

3000 Romini, 2500 Turcl-T&- hect., din can: 250 hect. p&- cuesc in 283 case.
tarl; restul de atte nationality!: dure, 1 80 hect. arabile, 140 hect. Locuitoril posedS: 36 plu-
Greet, Armeni $i EvreL fine^e, 60 hect. izlaz, 5 hect. gurl, 88 care cu bol, 5 c&ru$e
Comunele, caricompun plasa, vil ?i 8 hect. livezi de pruni. cu cat ; 200 stupf.
sunt 8, $i anume : Cogelac, re- Are o populate de JJ fam., Este legata prin ?osea comu-
$edin^a, la S., pe piriul cu ace- sati 384 sufl., din carl 60 contrib. naU cu ^oseaua Turnul-Seve-
la?! nume, cu c&tunele Cogelac, Locuitoril sunt mo^neni. Ei rin-Balta-Baia de-Aram^.
Tari-Verdi $i Inan-Ce^ure; Bei- posed&: 15 plugurl, 25 care cu Are 2 biserici, cu 2 preo^T ^i
dant, cu c&tunele Beidant, Cail- bol; 225 vite marl cornute, 40 4 cintare{i ; o ?coalS, cu I in-
Dere $i Sari-Ghiol, in mijloc, cal, 197 01, 60 capre $i uori- vat^tor, frecuentat^ de 40 elevl;
pe piriul cu acela?i nume; Ca- matorl. o circiumS.
ra-Nasuf, cu c^tunul Cara-Nasuf Are o biserica de lemn, cu Budgetul comunele la venituri
$i Duimgi, la S.-E., linga balta 11 n cint&ref ?i deservitS de preo- de 1047 lei ?i a cheltuelT, de ^

Sinoe; Casap-Chioi, la E., pe tui de la com. Pocruia. 1045 lei.

Digitized by Google
 ISVERNEA 69 I$ALNIJA

Vite : 700 vite mar! cornute, Satul de re$edin{a I$alni{ase $riti carte 100 persoane din
54 cat, 790 oT, 482 rimatorT $i invecine^te : la E. cu satul Ro- I$alni$a $i 10 din Romine^ti.
1206 capre. mine§ti, cu care impreuna for- Sunt 410 contribuabill.
In comuna se afla o pe^tera meaza com. I$alni{a $i de care se Case sunt 454 $i bordee 58.
frumoasa. desparte prin riul Amaradia la ; Saprafa^a comunel este de
In apropierea muntelui Piatra- V., cu com. Almajul la N., cu sa- ; 5886 pog., din can: 3003 pog.
lui-Stan §i linga trccatoarea ce tul $itoaia$i la S.,cu com. Cerne- arabile, ?i 500 pog. fanea^a, 350
scoboara in apa Cerna, se afla lile. Satul Romine$tiseinvecine$ pog. izlaz §i 50 pog. loc sterp.
un meterez vechiu in forma de te : la V. cu satul I$alni$a, de care Mo$ii se gasesc in amindoua
zigzag, formind trel unghiurl se desparte prin riul Amaradia; satele. Mo$ia Isalnija apar^ine
?i se afla situat pe marginea la E., cu com. $imnicul ; la N., d-nei Euf. Opran $i mo$ia Ro-
poenei Beletinul, despre apa cu com. Izvorul $i la S., cu sa mine^ti apar^ine satenilor.
Cerna. tul Dudurice^ti, com. $imnicul. Se gasesc cite-va zavoaie pe
Tot Cerna coboara in a-
in Terenul com. este aproape marginea JiuluT compuse din sal-
propiere de aceasta $i treca $es $i baltos. cie, care predomina, apol din
toarea Ar§easca, care este cea Este udata in partea de V. piopi, aninl.
mal mare trecatoare prin mun{I de riul Jiul, ce curge cu direcjia Vii sunt in intindere aproape
aparfine hotarelor Sali$tea, pc de la N.-V.-S.-E. $i in partea de 243 pog., aparfinind locuito-
al carei piriu merge $i hotarul de E. $i de centru este udata rilor.

com. Obir^ia, din plaiul Clo^ani. de riul Amaradia, pe care este Pe mo$ia I$alni{a este o moara
I pod statator de lemn pe $0- de aburf, cu doua pietre de
Isvernea, piriil, in jud. Mehe seaua nafionala Bucure$ti-Cra- moara.
dinfi, plaiul Cerna, izvore§te din iova-T.-Severin. Intre com.I^al- CirciumT sunt 10, din carl
pe?tera Isvernea $i contribue ni{a §i Mihaifa este un pod urn- 8 in satul I$alni{a $i 2 in Ro-
la formarea riului Co$u$tea. blator pe riul Jiul. mine^ti.
La V. comunel este balta, nu- Prin comuna trece calea fe-

Isvernea, picket de gran ifa, la mita Garvanija, cu o suprafa^a rata Bucure^ti Craiova - - Filia^i.

munte, in jud. Mehedin{i, plaiul de 5

pog. $i o adincimede i
l
!
% Aci este stasia I^alni^a, la 500
Cerna. m. ; la S.-V com. este balta LinS- m. de comuna. ^oseaua na^io-
riei cu o suprafa^a de 8 pog. naia Craiova - Filia^i strabate
Isvernea, trecatoare, in Austria, $i o adincime de 3V2 m. comuna pe lungimede 8 kil.;
o
pe la muntele Nanos, jud. Me- Are : 2 bisericl, una in satul iar $oseaua comunaia vecinala
hedin^i. I$alnh;a, facuta din zid la 1 713 dc I^alni^a- Almajul, pe o lungime
defunctul Obedeanu $i reparata de 3 kil.

Isvoarele, Isvorul. A se cauta la 1885 de defunctul Opran, cu Veniturile comunel sunt de

cuvintele cu aceste numirl $i hramul Adormirea-Maicel Dom 5878,98 $icheltuelile,de 5690,43
derivatele lor, la silaba /s. nuluT, $i a doua in Romi-
satul lei.

ne$ti fondata la i8oode Dincu

I§alni{a, com. rut., jud. Dolj, pi. Mica $i reparata de Opran la I^alni^a, sa/, jud. Dolj, pi. Oco-
Ocolul, la 10 kil. de Craiova. 1856, cu hramul Na§terea-Mai- lul, com. I^alni^a, cu 2201 su-
Situata pe malul sting al riu- cei-Domnului; sunt deservite de flete: 11 13 barba^f $i 1088 fe-

rilor Amaradia $i Jiul. 1 preot ?i 2 cintare^T. Sunt 2 me!. Locuesc in 417 case $i

Se invecine^te la N. cu com. $colI primary, una de bae{i $i 55 bordee. Este re^edin^a pri-
Almajul, pi. Jiul-d.-s. ; la S. cu alta de fete. $coala de bae{T a mariet.
com. Cernelile; la E. cu com. funcfionat ca mixta de la 1830,
$imnicul $i la V. cu com. Mi iar de la anul 1893, s'au des- I§alni{a, stafie de dr.d.-f., ju-
haifa, pi. Jiul-d.-s., de care se parfit $i s'a facut o $coala se- dc^ul Dolj, plasa Ocolul, co-
desparte prin riul Jiul. parata de fete, condusa de o in- muna Isalni^a, pe linia Craiova*
Este compusa din 2 sate vatatoare. Scoala de bae^i are 1 T. -Severin, pusa in circula^ie
I$alni{a, cu re$edin$a primfiriel invatator. Au frecuentat ^coala, la 5 Ianuarie 1875. Se afla intre
$i Romine?ti, despar{it& intre in 1896, 81 bae*r $i 57 fete, Craiova (10.4 kil.) $i Co^ofeni
dinsele prin riul Jiu. to^i din Isalni^a. (7.5 kil.). Inai^imea d'asupra ni-

Digitized by LiOOQ IC
 l^ALNIJA 70 IUCSE?TI-DE-JOS

veluluf marif, de 89.14 ra. Ve- I^cani, sat, in jud. si pi. Tutova, partea S. a plasel si cea de N.-
nitul acestef sta^if pe anul 1896 com. Plopana, pe piriul Tutova, V. a com.; se intinde printre
a fost de 30005 I. 54 ban!. spre S.-E. de tirgusorul Plopana. vaile Dichili-Tas-Alciac si piriul
Are 318 locuitorif si 83 case. Rimnic ; taiat de drumul comu-
I§alni^a, mope particular^, jud. nal Casimcea-Rimnicul-d.-s.; are
Dolj, pi. Ocolul, com. Isalnifa, Iuc, virf de deal, situat in jud. oinal^ime de 185 m.; punct tri-

aparjinind d-nef Euf. Opran. Tulcea, pi. Babadag, pe teri- gonometric de rangul al 3-lea,

toriul comunel rurale Enisala, dominind asupra riuluf si sa-

I$i\a, />iria, jud. Dorohoiu, ia nas- in partea de E. a plasel si a tulul Rimnic jI; este acoperit cu
tere din iazul Cernaloasa, trece comunet; este unul din virfurile semanaturi si fine^e.
prin satul Molni^a, com. Pill sudice ale pietrosuluf deal Tas-
piu^i si se varsa in riul Prut'il Burun este punct trigonome-
; Iuc§a, sat, in jud. Roman, plasa
tric de rangul al 3-lea; se ri- Fundul, com. Bozieni, spre N.-
Itesti, sat, jud. Bac&u, pi. Bis dica pani la o inal^ime de 84 V. de satul Bozieni. Are o po-
com. Ciumasi, rese
trifa-d.-s., m., dominind asupra satuluT pulate de 60 familif, sati 256
dinfa comunef, situat pe deal Caraman-Chioi si asupra drumu- suflete, din cart 61 contribua-
Are o populate de 34 familif 1 luT Enisala-Caraman-Chioi, ce bili. Locuesc in 62 case. Se lu-

sati 542 suflete; o scoaia; o bi trece, impreuna cu valea Cesme creaza aci olaria.
series, zidita la 1875 de locui Culac, pe la poalele vestice ale Sunt 55 vite mart cornute.
torf ?i deservita de I preot si luf; acoperit cu pasunf si tufa
2 dascali; 2 circiuml. risurf. Iuc§e§ti, com. rur., in jud. Ro-
Vite sunt: 17 ca T
, 228 vite man, pi. Fundul, spre S. de
marl cornute si 122 porcl. Iuc-MezarH, virf de deal, in orasul Roman, la 19 kil. de el

jud. Constanta, pi. Silistra Noua, si la 12 kil. de resedinfa pi., pe

Itrime§ti, mahala, com. rur. Ri pe teritoriul comunel rurale Gar- malul sting a riulul Siretul. E for-

mesti, plaiul Horezul, jude^ul van, situat in partea de S. a mata din satele: Cotul-luf-Ba-
Vilcea. plasel si cea sud-vestica a comu lan, Iucsesti-d.-j., Iucsestid.-s.,

nei ; este punctul culminant al Muncelul Duref si Recea, cu re-

Itrime^ti, Neam^u, pi.

sat, in jud. dealuluf Cara-Burun -Bair ; are sedin^a comunel in satul Iuc-

de Sus-Mijlocul, com. M&rgineni, 168 m. inal{ime; fost punct tri- sesti-d.-j. Are 190 familif, sati

situat pe valea dealurilor Mar- gonometric de observa^ie rangul 747 suflete, din carf 218 con-
gineni, aproape de piriiasul Ta al 3-lea, dominind prin inal^i tribuabili ; locuesc in 209 case.
tomiresti. mea sa satul Garvanul-Mic, ase- Are 2 bisericf, una de lemn
Are o intindere cam de 572 zat la poalele sale estice, valea si alta de vaiatucf.

hect, cu o populate de 64 fa- Garvan la E., valea Demecican- Venit'irile si cheltuelile com.
milif, sau 310 suflete, din carl Cula-Ceair la S.-V., si doua dru- sunt de 2987 lef.

64 contribuabili. muri comunale ce due la Chiu-

Are I biserica, cu 1 preot si ciuc-Cainargi si la Garvan; e un Iuc§e§ti, piriias, ce curge prin
1 clascSl. punct strategic important la ho- pi. Fundul, judejul Roman, pe
Vite: 76 boi, 58 vacT, 160 tarul spre Bulgaria, fund la un linga satul Iucsesti-d.-s., si se
of, 8 caf, 60 rim&tori si 82 juncf. kil. departe de el este acope- ; varsa in riul Siretul de a stinga.
rit numal cu paduri.
Itul, mosie, in jud. Buz&u, com Iuc§e§ti-de-Jos, sat, in jud. Ro-
Vintileanca, cat. Sahateni-d.-s.; Iuci-Tepe-Bair, deal, injude{ul man, pi. Fundul, com. Iucsesti,
are 300 hect., din care 17 ara Tulcea, pi. Istruluf, pe tento- spre S. de orasul Roman, la 19

bile, 260 finea(a, 30 stuf si so comunel rurale Tocsof, si

rial kil. de el si de 12 kil. de re-

var si 3 vie. anume pe acela al catunulul sati sedin^a plasef, pe malul sting
Rimnicul d.-s.; se desface din al riuluf Siretul. Este resedin^a
Itul, mosie, in jud. BuzSu, com. dealul Chiuciuc Chioi-Bair, de la com. Iucsesti. Are 106 familif,

Vintileanca, cat. Sahateni-d.-s.; virful Apti-Iuc ; se intinde spre sau 387 suflete, din carf 120
are 400 hect., din care 250 a- N., intr'o direcfie generala de contribuabilf. Locuesc in 115
rabile si 150 finea^a. la S.-V. spre N.-E., brazdind case.

Digitized by LiOOQ IC
 IUCSE?TI-DE-SUS 71 1UPCA

Are o biserici de vSl&tuci. AceastS mo$ie pftnS. la 1856 sat, in jud. Roman, pi. Mol-
Se mat numea Jnainte $i Ico- aparfinea familiel Lapatijdea- dova, com. Mirce^ti.
se?ti $i Iucse?tid.-j., a Pahar- tuncl a intrat in posesia pro-
nicului Hirjescu. prietarulul mo^iel Pietro§ani, Iugani -din -Vale. Vezl Urs£-
care a incorporat-o cj acea re$ti, sat, in jud. Roman, pi.

Iuc§e§ti-de-Sus, sat, compus nu- mo$ie. Moldova, com. R&chtteni.

mal din cite-va case, in jud. Ro-
man, pi. Fundul, com. Iuc$e$ti, Iuga, vechie numire a cdtunnlul Iuiuc-Bair, deal, in jud. Cons-
spre N. de satul iuc$e$ti-d.-j., Piatra-Alba, com. Od&ile, j id. tai^a, pi. Mangalia, pe terito-

la I kil. 500 m. de el. Este situat Buz&u. riul com. rur. Cara-Omer $i a-
pe dealul Iuc$e$tilor, pe malul nume pe acela al c&t. Dere-
sting al riulu! Siretul. Se ma? Iuga, virf de deal, pi. Tazl&ul- Chioi ; se intinde de la dealul
nume^te fi Goroveiul. d.-s.,com.Schitul-Frumoasa,jud. Cara-Omer §i p£n& la dealul
Bac&ii, situat de-a dreapta Co- Dere-Chioi, avind o direcfie de
Iuda, pise, jud. Muscel, plaiul manului, facind parte din $ira la S.-E. c&treN.-V.; este situat
Dimbovifa, com. Dragoslavele. Holmul-GeamSna. in partea de S.-V. a pi. $i a
com. $i la E. de satul Dere-
Iuda, deal, la E. de com. Boteni, Iugani, sat, in jud. Roman, pi. Chioi, la 3 kil.; in partea sa de
pi. Arge$elul, jud. Muscel, din Moldova, com. Mirce$ti, situat N. se intinde valea Dere-Chioi $i

care izvore^te piriul cu acela^T spre S. V. de satul Mirce^ti, pe de-alungul pe la N., tre-
s&fi, tot
nume. platoul care separ& basinul Mol- ce drumul comunal Dere-Chioi-
dovef de al Siretulul. Are 144 Cara-Omer, iar pe la S.-E. trece
Iuda, mo$ie, a statulul, jud. Mus- familif, sau 582 suflete, din carl drumul Cara-Omer-Bulgaria are ;

cel, vinduta, de vecT. (VezT Pri 400 suflete Ungurl loeuese in ; o inal^ime de 160 m.; este a-
boaia). 138 case. Sunt 109 contribua- coperit cu p&$une, fine^url §i

bili. prea purine semauaturl.

Iuda, pddure, jud. Dimbovita, Se face aci iarmaroc la 14
com. Hibeni, pe mo$ia Raco- Septembrie Iupca, com. rur. si sat, in pi. Clo-

vifa ; are peste 50000 arif. Are o biserici catolicS. Un- $ani, jud. Mehedin^i, la 46 kil. de
gurtf din acest sat {in de pa- Turnul-Severin ; este situata pe
Iuda, piriU, izvore$te din dealul rohia catolicS Ghir&e?ti. valea riuluf Iupca, care este
cu acela?! nume $t se varsi in Este legat cu ora§ul Roman destul de fertile. Satul formeaza
nul Arge$elul, in raionul com. prin $osea. comun&cu satele: Cimpul-Mare,
Boteni, pi. Arge^elul, jude^ul AcesL sat s'a numit in ve- Chi^imii, S&rd&ne$ti $i c&t. An-
Muscel. chime Cosme^ti, sub care nume ghelesti. Are 700 suflete, din
se g3se$te trecut in urice, $i carl 1 10 contribuabill ; loeuese
Iuda-Mica, vale, izvorc$te din mal in urm& Iugani-din-Deal, in 160 case.
p^durea Iuda-Mic3, com. Pra- spre deosebire de un alt sat, LocuitoriIposed&: 26 plugurT,
hovi^a-d j., pi. Prahova, jud. care purta numele de lugani- 43 care cu boi, 6 carafe cu cal
Prahova, $i se varsS in piriul d in -Vale $i care ast&zl se nu- 60 stupf.
Prahovi^a, tot in raionul com. meric Urs1re$ti. Prin com. trece $oseaua Bre-
Prahovifa d.-j. binari-Baia-de-arama. Are §i o
Iugani, sat, in jud. Tutova, pi. ^osea comunala care duce la
Iuda-MicS, plain, spre V. de Pereschivul, com. Pris&cani, spre Baia d.-j. Sunt 2 bisericl, deser-
com. Prahovi^a-d.-j., pi. Prahova, V. de satul Pris&cani, la mar- vite de 1 preot $i 2 cintSre^T.
jud. Prahova, acoperit cu pd- ginea de V. a jude^uluT. Are Budgetul com. e de 651 lei
dure mare. 298 suflete ; loeuese in 73 case. la veniturl ?i de 427 lei la chel-

tuelr.

Iudeca, trup de mope, nelocuit, Iugani. Vezf Deleni, sat, com. Vite : 340 vite mari cornute,
care este incorporat cu Pietro- Deleni, jud. Boto^ani. IS cal, 300 01 $i 350 rimStorr.
$ani a Principelul Dem. B. $tir-
beiti, pi. Marginea, jud. Vla$ca. Iugani-din-Deal. Vezr Iugani, Iupca, piriti, in jud. Mehedin^i,

Digitized by LiOOQ IC
 TURCA 1UURUC-DERE

plaiul Closani; se formeazS din S. ale dealulul Sari-Ghiol, de intindere de 959 hect din car! ,

piriul Comanestilor, ud& com. linga satul Sari-Ghiol; seindreap- 1 2 hect. ocupate de vatra satului
rur. Crainici, de aci se indrep- ta spre E. printre dealurile cu 15 case; popula^ia sa este
teaza spre com. Iupca, unde Peclic si Hagi-Avat-Bair, avind de 26 familiT, sau 102 suflete,

se impreunS, cu pinul ce vine o direc^ie generala de la N.-V. in maioritate Bulgari.

de la Bala-d.s. si Bala-d. j.; curge spre S.-E., brazdind partea cen-

sub numele de Iupca, formind trals a plSsel si S. a comunei; Iusufunar-Bair, deal, \w jud.
frumoasa si fertila lunca a Iup- taie drumul comunal Beidaut- Constanta, pi. Medjidia, pe te-

cei; la com. rur. Catunele se Rimnic, si, sub numele de piriul ritoriul com. rur. Enige, si anume
varsa id Motru. Hagi-Avat, se deschide in valea pe acela al c&tunulul s&u Iusu-
piriulul Beidaut, pe dreapta. funar; se intinde de la V. spre
Iurca, ramurd de munff, in jud. E., avind o direc^iune generala
Neam^u, pl.Piatra-Muntele, com. Iurtlic-Bair, deal, in jud. Tulcea de la S.-V. spre N.E., brazdind
ITangul; face parte din grupa pi. IstruluT, pe teritoriul com. partea V. a plasel si pe cea
mun{ilor Hangul si al Bistri^el- rur. Ciamurli-d.-s., si anumc pe N. a comunei; are o inal^ime
Moldovet se intinde intre
; piriul acela alcatunululsau Eschi-Baba; de 156 m., dominind vaile Iusu-

Hangul, Audea, Brade^ul ?i se intinde spre S., avind o di- funar-Ceair. BaldionacCeair, sa-
Schitul-Buhalni^ei, facind lega- rec^iune generala de la N.-V. tele Tala^man si Iusufu lar, dru-
tura cu Mun^il-Doamnel. spre S., brazdind partea N. a mul comunal ce le unesc si
plasel si V. a comunei; printre drumul jude^ean Ostrov-Cuzgun;
Iurcani, sat. Vezi Polobocul, sat, vaile Cavaclac-Cairac si Dolo- este acoperit in mare parte cu
jud. Neam^u. jan; se ridicS pan §. la o inal^ime fine^e si cite-va p&durl.
de 274 m., dominind asupra
Iurcani, ramurd de dealurl/)\id. satului Testemel; las& spre S. Iusufunar-Ceair, vale, in jud.
Neam^u, ce se detaseaza din prelungirile Dolojan, Dalicla; Constanta, pi. Medjidia, pe teri

raraura Dragva, spre K., printre este acoperit cu tufarisurl si toriul com. rur. Enige, si anume
satele Polobocul, Mirau^eni, din fine^e. pe acela al cStunulu! s&u Iusu-
com. Radiul, pi. Bistrifa, si piri- funar; se desface din dealul Iusu-
iasulDragva, formind hotarul, in Iuslina Mare, lae y
in jud. Tulcea, funar-Bair ; se indreapta spre S.,
parte, al com. Radiul de com. pi. Sulina, pe teritoriul com. in o directiune generals de la

Socea. rur. Cara-Orman, si anume pe S.-E. spre N.-V.; trece prin satul
acela al catunuluT sau Uzlina, Iusufunar, si dup& ce a brazdat
Iurcani, mosie,)ud. Neam{u. Vezi format prin o revarsare anteri- partea V. a placet si cea N.-V.
Polobocul, sau Giurcani, mosie. oara a bra^ului Sf. Gheorghe, a comunei se deschide in valea
de care e alimentat prin o gir- Urluia, pe dreapta, pe unde trece
Iure§ti, sat, jud. Botosani, in par- li^cl; comunica cu lacul Isacov; drumuljude^ean Ostrov-Cuzgun,
tea de S.-E. a com. Zlatunoaia, are o intindere de 180 hect.; e dupS. un drum de 3 hil.
pe valea piriulul Enoaia. Are inconjurat cu stuf si confine peste.
o intindere de 1508 hect, din Iuuruc-Dere, vale, in jud. Con-
carl: 1251 hect. proprietatea Iuslina-Mica, lac jud. Tulcea, t stanta, pi. Medjidia, pe teritoriul
mare 257 hect. ale s&tenilor.
si maT mic de cit eel precedent si com. rur. Ivranes; se desface
Popula^iunea este de 90 familiT, format tot de el, in partea V. din dealul Perdea-Bair, merge
sau 347 suflete. Pe mosie se a placet si S.-V. acomuneT, chiar printre dealul Perdea-Culac-Bair
afla si 45 hect. p&dure. linga satul Uslina; are 105 hect.; si Ghenis-Bairspre N. si Perdea-
Are 1 bisericS; o circiumi. comunica cu Dunarea. Bair si Pestera-Bair spre S. si,

Vite: 340 bol si vacT, 36 cat, dupa ce a primit pe valea Ca

1000 01, 60 porcT. Sunt 30 stupl Iusufunar, sau Iusufanar, sat, zalgic-Dere, din spre S., se des-
cu albine. in jud. Constanta, pi. Medjidia, chide in valea Pestera-Ceair;
catunul comunei Enige, situat dealungul acestel v&I merge so-
Iurtla, vale, in jud. Tulcea, pi. in partea S. a pi. si cea V. a seaua judeteana Malciov Med-
IstruluT, pe teritoriul com. rur. com., pe valea Urluia, la 6 kil. jidia; este situata la V. plSsei
Beidaut; se desface din poalele spre N.-V. de resedin^a; are o si la S.-E. comunei.

Digitized by LiOOQ IC
 1VANBAIR 73 1VANESTI

Ivan-Bair, deal, in jud. Tulcea, Cara-Orman-Sulina ; are 1 m. 4 aril cimp ?i 68 hect. 74 aril

pi. Babadag, pe teritoriul com. in&ltime. pidure.

rur. Caraman-Chioi; se desface Piriul principal ce trece pe
din dealul Caraman-Chioi ; se In- Ivano§, fnunte, jud. Neam^u, pe mo$ie este Isnova^ul.
tinde spre S. intr'o direc^e ge- hotarul despre Transilvania, si- Piatra gresa $i gipsoasa se
nerals de la N.-V. spre S.-E., tuat intre sorgintea piriia^ulul afla multa, dar se estrage pu-
br&zdind partea de E. a pla$el §i Tico? (Tikos-Patak), $i muntele fina.
cea deS. acomuneljse intinde Floarea. Drumurl principale sunt: ca-
de-alungul malulul V. al ieze- lea jude^eana Radau^i-Darabani
rului Razelm; se prelunge^te Ivanul, munte, in jud. Mehedinfi, ?i drumul ce duce la Bivolul.

spre S.-E. cu dealirile Suhat^i plaiul Clo^ani. Loc insemnat este Pietraria.
Dolojan; la poalele S.-V. este
a$ezat satul Jurilofca, care e Ivanul, piritt, in jud. Mehedin^i, Ivance^ti, c&tun, in jud. Putna,
dominat de virful siu inalt de plaiul Clo^ani; izvore$te din pi. Girlele, com. Bolote^ti, a-

67 m. este t&iat de drumul co-

; muntele Ivanul %\ se varsa in $ezat pe malul Putnei, intre Ma-
munal Caraman-Chioi-Jurilofca; apa Cerna. gura $i Putna.
este acoperit cu livezl $i semi- Are o populate de 168 su-
naturi. Iva§CU, vale, in com. rur. Obir- flete, can locuesc in 50 case
$ia, pi. Cimpul, jude^ul Mehe- o biserica filiaia, cu hramul Sf.
Ivancea, grind, in partea de S. a din^l. Gheorghe.
pla$el Sulina ?i a com. rur.
Cara-Orman ?i cea N. a com. Ivache^ti, sat, jud. Dolj, plasa Ivaneasca, padure, in jud. Ia-

rur. Sf. Gheorghe, jud. Tulcea; Dumbrava-d.-s., com. Caciulatul, lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, com
pleach depe malul sting albra- are o populate de I53suflete: Larga, cu o suprafaja de 100
{ului Sf. Gheorghe; se intinde 93 barba^T $i 60 feme!. Locuesc hect. cu urmatoarele esen^e
spre E. cu o direc^ie generals in 65 case. CopiiT din sat ur- stejar, salcie $i plop.
de la S.-V. spre N.E.; e format meazS la ?coala mixta din sa-
din 2 trupuri, din carl unul tul Caciulatul, ce este la 500 m. Ivaneasca, piriil, izvore^te din
ajunge la malul Marii la mila padurea f ibane^tilor, trece prin-
No. 8; este strabatut de un Inv&ncau{ana, padure, pe mo- tre satele: f ibane$ti $i Jigorani,
drum coraunal Cara-Orman-Su- §ia InvSncSu^i, comuna Palti- din com. ^ibane^tt, pi. Funduri,
Hna; in partea de S. seg&se?te ni$ul, pi. Prutul-de-Jos, judejul jud. Vasluiu, ?i se varsa in $a-
pescSria Ivancea; are o lungime Dorohoiu. cova^ul, aproape de satul Coti-
de 18 kil. $i o intindere de cul, din com. Todire^ti.
115 hect.; e neproductiv. Ivancau^i, sat, pe mo$ia cu ace-
la$! nume, com. Paltini$ul, pi. Ivaneasca, vale, se formeaza pe
Ivancea I, punct trigonometric, Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiu, teritoriul comune! Ursoaia, pi.

de rangul I, jud. Tulcea, pe cu o populate de 194 familii, Mijlocul, jude^ul Olt; strabate
grindul cu acela§i nume, in par- sau 756 suflete. de la N. la S. teritoriul com.
tea de S. a pia§ei Sulina $i cea Proprietatea mo^iel este a e- Timpeni, spre E., paralel cu Do-
de N. a com. rur. Sf. Gheorghe, rezilor def. N. V. Pilat, cum- rofeiul, $i, dupa ce trece pe te-

dominind prin inatyimea sa de parata de la stat, $i fosta mai ritoriul com. $erbane$ti d.-s., se
2 m. 5, drumul comunal Cara- inainte a Mitropoliel. varsa in Dorofeiu.
Orman-Sulina $i lacul Soloni^a. Are o biserica, cu hramul A-
dormirea-Maicei-DomnuluI, cu I Ivane§ti, com. rur,, in centrul
Ivancea II, punct trigonometric, preot, 2 cintare^ ?i 1 palamar; pi. Prutul, jud. Falciu, intre co-
judetul Tulcea, mal sus de eel este mica, de lemn $i tencuita, munele: Rusca, la N.; Berezeni
d'intiiu $i maf pu{in insemnat, facuta in anul 1803, de mona- $i Lunca, la S.; Stanile$ti $i

tot in partea sudica a placet hul Isaiea. parte din Lunca, la E. ?i com.
Sulina §i cea nordica a comu- Satenil improprietari^I au 544 Huduji, la V. Este formata din
nel Sf. Gheorghe, pe grindul hect., 23 aril pamint; iar pro- satul Ivane$ti, divizat in Arghi-
Ivancea $i pe drumul comunal prietatea mo$ieT: 873 hect., 64 reni $i Vladiceni ?i satele Ca-

0J275. jlorele Dictionar Geografic. Vol. IV.

10

Digitized by Google
 lvAnesti 74 lVANEfUL-MIC

potest! si Todireni, pe o supra- tea satulul din dreapta piriului Ivanesti, vechia nut/tire a ciitu-

fa{a cam de 3035 hect. si cu se numeste Arghiroaia, formind nulnl Ioanesti, com. Gura-Teghil,
o populate de 253 familii, sau un trup de mosie a parte, fosta jud. Buzau.
595 suflete, din carl 169 con- odata proprietatea unel Doamne
tribuabill. Are o scoala si o bi- numita Arghiroaia, de la care Ivane§ti. (Vezl Huseni, sat, jud.
serica. a ramas si numirea mosiel cu Vasluiu).
Prin centrul comunei trece jum^tate din satul Ivanesti ; iara
soseaua de la Hu$i la Falciu. partea satuluT din stinga piri- Ivane§ti, deal, situat la V. pe
Este udata de piriul Chetro- ului se numeste Vladiceni, for- teritoriul com. $erbanesti-d.-j.,
sul, ce formeaza i:n iaz. mind un alt trup de mosie, pi. §erbanesti, jud. Olt. Are
Viea se cultiva pe intindere fosta a Episcopiei de Husi, ce o direc^iunea N.-V. catre S.-E.
de 40 hect. capatase prin daniele facute Se naste din Boianul, sub nu-
Budgetul comunei e de 4184 manastirel de catre unil crestinl, mele de Dealul-Cojocarilor, si,
lei la venituri si de 3468 lei la piosl razesi, si prin cumparatu- la extremitatea sa de E., linga*

cheltueli. rele facute de Episcopie de pe Dorofeiul, in centrul comunei,

Vite marl cornute 447, oi la locuitorii razesi carl au voit ia numele de Ivanesti, dupa nu-
485, cal 26 si porci 106. sa vinda p&r{ile lor de pamin- mele mahalalel situate pe cul-
turl. Aceasta parte a satulul mea lul.

Ivanesti (Hu§eni), com. rur., este infiin^ata de Inocentie E-

in partea de S. a plasel Ra- piscopul de Husi cu strainl a- Ivane§tilor (Dealul) sattDum-
cova, jud. Vasluiu, 24 la kil. du$I din alte par{I intre anil brava, deal, care se intinde
de orasul Vasluiu $i la 1 1 kil. 1752—1782. spre S. - V. de satul Huseni,
de Pungesti, resedin^a placet. Suprafa^a teritoriului satulul com. Ivanesti, pi. Racova, jud.
E formata din satele: Iva- este cam de 1832 hect, cu o Vasluiu.
nesti (Huseni), Golgofta, Valea- populate de 162 familii, sau
Cinepei, Valea-Mare, Bro^teni, 369 suflete, din carl 102 con- IvSne^ul, catun de resedin^a al

Buscata, Iezerui §i Chiiia, pe o tribuabili. Aid este resedinja com. Goide^ti ; are 380 loc. si

supraia^a de 2832 hect. si cu comunei. Are o scoala, infiin- 78 case.

o populate de 248 familii, sau {ata in 1883, frecuentata de 43
1252 suflete, din carl 31 strainl. elevl; o biserica, facuta in 1862, Ivane^ul, izvor, in jude^ul Buzau,
Sunt 271 contribuabili. cu 1 preot si 1 dascal ; un iaz, ese din muntele Virful-Seciulu!
Are o §coala; 3 biserici, cu format de piriul Chetrosul. com. Goidesti, cat. Fundata se ;

2 preo^i si 2 eclesiarci ; 1 nioa- Prin mijiocul satului, de a scurge in piriul Fundata, pe teri-

ra ; 1 iaz ; 8 circiume. dreapta piriului Chetrosul si toriul cat. Budesti, com. Tresti-
Comerciul se face de 20 per- paralel cu el, trece soseaua ju- oara.
soane. de^eana Husi-Falciu.
Vite: 911 vite marl cornute, Ivane{ul-Mare, munte> in jud.
2 bivoli, 780 01, 20 capre, 99 Ivanesti, sat, jud. Ialomi{a, pi. Buzau, com. Goidesti, cat. Bra-
cai $i 162 rimatori. Ialomi^a-Balta, pendinte de com. tilesti; are 1176 m. inatyime;
Budgetul comunei e de: 4410 Larga. Este situat pe partea pasuni si padure de brad.
lei la venituri $i de 4360 lei dreapta a riuiul Ialomi^a, spre
24 ban! la cheltueli. V., la 2 kil. de satul de resedin^a. Ivane^ul-Mare, mosie, in jud.
Locuitorii poseda :
69 pluguri O parte a satulul este pe o Buzau, com. Goidesti, facind im-
$i 112 care cu boi, 11 pluguri mica lunca, sub coasta Bara- preuna cu muntele Razboiul un
cu cai; 307 stupi. ganulul si o parte deasupra corp ca de 7000 hect., din care:
coastei, pe cimpul Baraganul. 4500 padurl seculare de brad
Ivane§ti, sat, numit din vechime Are o populate de 89 fa- si fag ; restul izlaz, finea^a, cu-

si Buburuzui, in centrul comu- milii ; o biserica ziclita la 1844, raturl si sterp. Poarta in genere

nei Ivanesti, pi. Prutui, jude^ul deservita de un preot; o scoala numirea de Goidesti-Carp.
Falciu, asezat pe valea piriului mixta, condusa de un inva^ator.
Chetrosul, ce curge de la N. Vite: 300 cai, 750 boi, 15 Ivane^ul-Mic, munte, in jud. Bu-

la S., prin mijiocul satuluT. Par- bivoli, 200 01 si T20 porci. zau, com. Goidesti, unit cu Iva-

Digitized by LiOOQ IC
 ivAnetul-mic IVESTl

ne{ul - Mare printr'un fruraos $coala de baeflf e frecuentata aceasta denumire a pastrat'o
plaiu ce se fntindc spre N. de 116 copii, iar cea de fete e pana la anul 1875.
are izlaz si padure. frecuentata de 81 fete. Se margineste la N. cu com.
Veniturile si cheltuelile com. Torcesti ; la S. cu com. Buce.sti,
Ivanetul-Mic, munte, in jud. Bu- sunt de 16470 lei. de care se desparte prin un
zati,com. Goidesti, avind ca iooo LocuitoriT poseda: 25 plugurT drum ; la E. cu com. Torcesti
hect. din carl 20 hect. arabile, de fer ; 60 cai, 85 bot, 1 14 vacT, (cat. Blajeri-d.-s.) si la V. cu
50 hect. finea^a, restul pasune 2 taurl, 18 capre si 105 porcT. riul Birladul.
si padurl seculare de brad si Afara de bilciurT din fie care Proprietarul tirgulul si a mo-
foarte mult fag. Face parte din Duminica, se mat fac si 4 iar- sieT este familia Bals.
mosia Penteleul. maroace (bilciurT) anuale la 23 : Familia Balsestilor e una din
Aprilie (Sf. Gheorghe), la 20 cele mal vechi care au avut un
Ive^ti, com. rur., pi. BirladuluT, jud. Iulie (Sf. Hie), la 15 August rol istoric in Moldova. D-l B.
Tecuciu, situat intre riul Birladul ''(Sf. Maria) si la 14 Septembrie P. Hasdeu in «Magnum Etimo-
spre V. si calea ferata la E. ;
(Inal^area Sf. CrucT). logicum» ne da o frumoasa
la 19 kil. in partea de S. deca- Ivesti este un punct remar- descriere genealogica a aces-
pitala jude^uluT. cabil pentru corner^, pozifiunea tel familii, genealogie bazata
Are o populate de 360 fa- sa frumoasa, situajia sa avind pe documente si acte auten-
miliT sau 1498 suflete, din carl calea ferata Tecuciu-Gala^i, la tice.

168 familiT sunt Evrei si de alte E., soseaua naftonala care trece Tot ast-felsiprincipele Gh. Bi-
nationality^. prin mijlocul tirguluT, toate a- bescu, in opera sa intitulata
LocuitoriTplatescbezman pro- cestea contribue la ridicarea si «I)omnia lul Bibescu», la pag.
prietaruluT. infrumuse^arealuT. In partea de 715, vol. II, are o tabela aratind
Are o biserica, cu hramul Sf N. se aria si spitalul jude^ean. 1
genealogia familiel Balsilor.
Gheorghe, deservita de 2 preofT AicT se afla resedinfa sub-
si 2 cintare$T. Biserica a purtat prefectureT plaseT Birlad, rese- Ive^ti, com. r'ur. si sat, in jud.
si poarta sinumele de
asta-zl din{a primarieT, in localurile \
Tutova, pi. Pereschivul, spreV.
Biserica FloareT, dupa numele lor propril ; o cazarma a com- i de oras, pe piriul Tutova.
primuluf locuitor care s'a ase- paniel I-iu, reg. 6, No. 24, Te- Are 826 locuitorT, din can
zat aci. cuciu ; oficiul telegrafo-postal, o 209 contribuabili loeuese in ;

Pe la 1700, Florea face o bi- farmacie, iar spre N., pe un fru- 227 case. $titi carte 53 per-
serica de gard mal spre N. de mos platou, se afla gara I- soane. Are o scoala primara de
actuala, careia i se cunoaste vesti. bae^T ; o biserica.
si asta-zT locul, insa aceasta la Se mal afla aci 2 sinagoge; Comerciul se exercita de 9
18 1 2 s'a ruinat. La 181 2 s'a o scoala ; 2 cimitire: unul or- persoane. Are 1 1 hect. viT. Aci,
facut alta, care a fost in locul todox si altul ebraic. pe un platou, in marginea pi-

celeide asta-zT, aceasta n 'a durat Tirgul Ivesti este infiinfat la riuluT Tutova, in vara anului
decit pana la 1828 cind Turcii in 1
85 5 —
5^ de proprietarul mosieT, 1885, s'au gasit resturi de ani-
trecerea lor pe aid i-au dat foe. Panait Bals, tatal d-luf Mihail male anti-deluviane.
Cu mult mal pe urma s'a facut Bals ; aceasta infiin^are este in- Prin aceasta com. trece dru-
actuala, cu sprijinul d-lu! Panaite tarita prin hrisovul Domnesc mul care vine din soseaua Bir-
Ciuca. ce se afla depus la primarie si lad-Bacau si urmeaza Valea-Tu-

S'a reparat de locuitorT in publicat, in anul 1856, in «Bu- toveT, ducind spre S. in pi. Co-
1883 si se ingrijeste de obstia letinul MoldoveT», No. 52. rodul.
tirgulul, ajutlndu-se side pro- Ivesti mat inatnte nu avea Mai inainte se numea Mar-
prietarul mosieT, D-l M. Bals. de cit cite-va case situate pe giucani.
Sunt 2 scolT una de bae^T
: coasta BirladuluT, si carl {ineau
si alta de fete cea dintiT da-
; de Blajeri-d.-j. ; tot de acest Ive§ti, stable de dr.-d.-f., jud. Te-
teaza de la 1865, cea de a sat {inea si biserica facuta de cuciu, pi. BirladuluT, com. Tor-
doua de la 1870. Decurinds'a Florea, iar locul acesta se numea cesti, pe linia Barbosi-Tecuciu,
zidit o $coala frumoasa cu 4 tirgul Florei. LocuitoriT si astazT pusa in circulate la 13 Sept.

§alL il^zic «Tirgul-Biserica-FloareT» si 1872. Se afla intre stabile Ha-

Digitized by LiOOQ IC
 IVRINEZ 76 1ZE$TI-SURAN1

nul-Conachi (13.6 kil.) $i Bare- care Vladu Povarnagiul, cu hra- Plea^ovul $i Saelele. Este pro-
ca (9.5 Inalfimea d'asu-
kil.). mul Sfinf il VoevozT, deservita de prietatea d-lul M. Rio?eanu.
pra nivelulm marii de 3 m .6i. un preot $i un cintarej.
Venitul acestel sta^il pe anul Izbramul, numire ce dau locu-
1896 a fost de 3262 11 let ?i Izbiceni, com, rur,, la E. plase! itoril unel insule din dreptul
30 banf. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanafi, comunel Cioara, jud. Teleorman,
formata din satele Izbiceni (1 500 proprietatea statuluT, pe care
Ivrinez sati Ivranez, sat, in jud. locuitorf) $i Donca (1058 locu- este un zavoiu, care se da pe-
Constanta, pi. Medjidia, catu- itori) $i situata linga Olt, pe ?o- riodic in exploatare.
nul com. Cochirleni, situat in seaua IzlazulStoiene?ti, la 38
partea de V. a pi. $i cea de E. kil. de Caracal fi la 14 kil. de Ize§ti, sat, face parte din com.
a com., pe dealul Ivrinez, linga Corabia. rur. Podeni-Vechl, pi. Podgoria,
un stuf al balte! Cochirleni, la Are o popula^iune de 2558 jud. Prahova. Are o biserica,
5 kil. spre E. de re?edin{a. Ina- locuiton, din carl 1298 barbafl construc^ie vechie, zidita de loc.
inte era a?ezat ceva maT spre ?i 1260 feme!; 1182 casatori^T
V., unde se vad ?i ruinele ve- ?i 1376 necasatorip; 79 $tiind Ize§ti,numire ce se ma! da co-
chiuluT sat distrus de marl in- carte 478 contrib.
; munel Pacurefi, pi. Podgoria,
cendiT provocate in timpul raz- Budgetul com. este de 6484 jud. Prahova.
boiululdin 1877 — 78.1ntinderea lei la venituri $i de 6368 lei
sa totala este de 2743 hect., din la cheltueli. Locuitoril se ocupa Ize§ti, mosie a statulul, fosta pen-
car! 14 hect. ocupate de vatra cu agricultura, industria domes- dinte de Episcopia BuzauluT,
satuluT cu 231 case. Populajiu- tica ?i cre?terea vitelor. Vite jud. Prahova.
nea sa, in maioritate Romim, marl 1917, vite mid 6219 $i ri- Un hrisov al lul Mihail Con-
este de 85 familif, sau 428 su- matori 300. Are vre-o 1000 duzl stantin $u{u Voevod, din 1 De-
flete. cu carl cultivindu-se gindacl de cembrie 1784, porunce$te ca
matase, se otyine anual cam 45 mo?neni Ize^ti sa raspunda obi$-

Izba§a, piritl, in jud. R.-Sarat oca gogo^I, 4 borangic ?i V2 nuita dijma a pacurel catre
pi. Marginea-d.-s., com. Slobo oca samin^a. sfinta manastire Sinaia, din Pra-
zia; izvore$te din dealul Jinurul In com. sunt 7 circiumT $i hova, pana ce se va hotarnici
uda comuna in partea de V. se fac 3 bilciurl pe an: 1. mo§ia. $i flind-ca nu se $tia

trece pe d'asupra cat. Coroten la Dumineca Floriilor, {inind 5 cul vor ramine acelepu^url cu
$i se varsa in ptriul Coroteni, zile; 2. la 24 Iuliu, {inind 3 pacura, s'a hotarit ca pacura
mat jos de cat. Coroteni. zile $i 3. la 11 Octombrie, {i- sa se stringa de mo^neni Ize§ti
nind 3 zile, sunt infiinfate la ?i vinzind-o sa duca banit sa-I

Izba§ul sau Crucea-lui-Izba§, 1832. Corner^ se face cu vite dea intru pastrarea Ispravnicilor
picket de granita, pe margin ea marl $i micT, cu stamburT, arti- pana la Sf. Gheorghe, cind se
DunareT, jud. Mehedtn^i. cole de bra§ovenie $i producte pusese soroc ca hotarnicia sa
ale industrieT domestice. ia sfir$it, ?i atuncl la orl-ce

Izba§e§ti, sat, cu 86 familit, in Are : o §coala primara mixta parte se va cuveni se vor da
jud. Arge$ul, pi. Topologul, fa- de gradul II, condusa de un ace! ban!.
cind parte din com. rur. Milcoiul- Inva^ator, frecuentata de 62
Izba§e$ti. Aci este re$edin{a pri- elevl; 2 biserici: Sf. Nicolae lze§ti, trup de padure a statulul,
maries Are 2 una ve-
biserici: (1846), cladita de proprietarul in intindere de 25 hect., pen-

chie, cu hramul Adormirea ?i Rio^eanu in Izbiceni §i a doua dinte de com. Podeni-VechT, pi.

a doua, cu hramul Sf. loan, Sf. Nicolae in Donca, deservite Podgoria, jud. Prahova, care,
deservite de cite un preot ?i de 2 preofl $i 4 cintarefi. impreuna cu trupul Surani (415
un cintaref. hect.), formeaza padurea Podeni-
Izbiceni, trup de mosie, jud. Te- Vechl.
Izba§e§ti, sat, in jud. Arge?, pi. leorman, al carel corp principal
Cotmeana, facind parte din com. este in jud. Romanafi $i care Ize§ti-Surani, mosie a statulul,
rur. Stolnici-Izbase$ti. Are o bi- trece peste riul Oltulul, in lunca, com. Podeni-Vechi, pi. Podgoria,
serica vechle facuta de un oare- in dreptul comunelor Riioasa, jud. Prahova.

Digitized by Google
 IZIM$A 77 IZLAZUL

Izim§a, com. rur., in jud. Mehe- Budgetul com. e de 16828 Izlazul este un tirg insemnat ;

dinfi, pi. Cimpul, la 62 kil.de lei la veniturl $i de 12380 lei mal inainte a fost port; este re$e-
ora?ul Turnul-Severin, situate la cheltuell. dinfa subprefecturel plS^el Oltul-
la poalele dealulul $i pe matca Drumuri:la Lacul-SSrat, spre d.-j., $i are un biuroQ telegrafo-
ape! Drincea. Are o populate S., 5 kil. ; la Traian, paralel cu po$tal.
de 1 109 loc, din carl 178 con- C. F. BrSila-BuzSu, spre S., 8 Important ce are Izlazul in
tribuabilf; locuesc in 200 case. kil. ; la Tudor Vladimirescu, istorie se explicS prin pozi^iu-
Este cuprinsS intre comunele pe lingS Lacul Dulce, 11 kil.; nea $i mSrimea el comparatS cu
Cujmirul, DSrvari, Obir$ia $i la Cazasul, spre V., 5 kil. ; la a satelor din prejur. Izlazul a
Salcea, §i udatSdeapa Drincea. Cimpulung, spre N.-V., 17 kil., jucat rol in epoca romanS, in
LocuitoriT posedS73 plugurT, : la VSdeni, spre N., prin Satul- faptele desf&surate la 1848 $i

120 care cu boT, 16 cSrute cu cal. Nemtesc, 40 kil. ; la BrSila, spre in ultimul rSzboiu din 1877.
Prin aceastS comunS trece E., 1 kil. C. Boleac trece Izlazul intre
$oseaua Recia-Cujmir-Izim?a-Ca- Comuna $I-a luat numele de sta^iunile din epoca prehistoric^,
lafat. la mo$ie. La 1828, Ru$il luind sau eel pu^in daca, $i spune cS
Are: o bisericS, cu 1 preot BrSila au dSruit partea din ra- a gSsit 3 obiecte, carl indicS
$i 2 cintSretl; o $coalS, con- iaua sa bisericel Sf. Mihail $i Mo- civilizafia dacS : o oalS de lut
dus&de un investor, frecuentatS numentulut pentru lntrefmerea negru, marginea unul vas de
de 20 elevl $i 3 eleve; 4 cir- lor. Secularizind ise venitul mS- bronz §i 3 pSrp a unel trlmbite
ciumf. nSstirilor la 1864, Izlazul a de- deargint. Incontestable aci a fost
Budgetul com. e de 6420 let venit propr. Statulul. PSnS la o cetate cu o deosebitS tnsem-
la veniturl, iar la cheltuell, de 1865 fecea parte din ora$ul nState in epoca romanS, fiind

2519 lei. BrSila, mahalaua Belvedere. capul unel cSI. In cuprinsul com.
Vite: 840 vite marl cornute, se aflS 2 cetS^i de p&mint, una
46 caT, 680 01 $i 600 rimStori. Izlazul, com. rur., in partea de in mahalaua Racovi^a $i alta in
S.-E. a plS$eI Oltul-d.j.-Balta, mahalaua Verde, imprejmuite
Izlazul, com. rur., jud. Br&ila, jud. Romanatf, situatS lingS Du- c un ?an^ intreit. Drumul care
1

pi. VSdeni, situatS pe §es. Se nSre, pe malul drept al Oltulul in epoca romanS unea Izlazul

mSrgine$te la E. cu com. urb. $i foarte aproape de vSrsarea cu Romula nu figureazS in ta-

BrSila, laN. cu VSdeni; la V. cu sa in DunSre, pe $oseaua ce bla lul Peutinger. Judecind, in

Cazasul; la S. cu Chiscani §i La- merge din Corabia spre T.-MS- fine, dupS faptul cS este capul
cul-SSrat.Suprafatacomuneteste gurele, la 21 kil. de Corabia $i unel care unea Dacia cu
cSI,

de 3000 hect, cu o populate de la 52 kil. de Caracal. Altitudinea Moesia, dupS ^an^urile ce se

I322familif, sau 5i62suflete, din terenulul d'asupra nivelului MS- vSd, dupS ruinele dupS t&rmul
carl 792 contribuabilT. $tiu carte ril pe mSgura Strimba, spre V. drept al DunSrei, dupS ni?te
624 persoane. de comunS, este de 58 m. In sarcofage descoperite ?i dupS
Are o $coal5 de baieflf, in- fa{a satulul se aflS In DunSre monedele romane mid a impS-
fiinfatS in 1840, frecuentatA de o insulS mare ?i un pichet de rafilor de la Adrian pSni la Ca-

62 elevl $i una de fete,infiin^ata grants cu acela$i nume. racala ce s'a gSsit aci, putem
la 1880, frecuentatS de 46 eleve. Are o populate de 1132 fa- crede cS aci a fost o cetate im-
Sunt 17 circiumT. milil, sau 4588 suflete, din cari portantS a primelor colonii ro-
Sunt 2324 vite marl cornute, 741 contribuabili. mane, care a comunicat cu Mo-
852 cat, 613 of, 641 rimStori, 7 Are o $coalS primarS de esia prinun pod de care nu
capre. Peteritoriul com. se aflS bSetl ?i una de fete cu 3 invS- $tim nimic.
gara BrSila, 1 fabrics de ciment {Stori, frecuentate de 70 bSe$I In istoria jSrel, Izlazul e mal
a D-luI Cantacuzino; 1 fabrics $i 17 fete; 2 bisericl: Sf. TreT bine cunoscut prin revolufia de
de spirt $i cherestea; 1 fabrics IerarchI (1852) $i Sf. Nicolae la 1848 $i prin cele petrecute
de sobe de por^elan fabrics ; r cu 3 preoflf 91 4 cintSre^I ; 19 aci la inceputul campaniel din
de cue de cizmSrie; 4cimitire, stabilimente comerciale. 1877-78.
oborul de producte; 2 grSdinf Budgetul comunet e la veni- La 9 Iunie 1848, se strinserS
de zarzavat, mal multe cSrS- tur!de 10739 ' e* $i la cheltuell aci : Heliade, Popa $apc£, Go-
uiidSril §i abatoriul. de 10297 lei. lescu, Tell, Ple^oeanu, Magheru,

Digitized by LiOOQ IC
1ZLAZUL 78 IZLAZUL

Serurie, etc., $i in cimpia Izla- Se ceti apol proclamafia 91 Izlazul, sat, jud. Braila, care se
zuluf, numita a lul Traian sau a Heliade explica ma! multe pa- in tinde in forma de semi-cere
regeneratfunei, ridicara drapelul ragrafe din Constitute. Ea tn- pe linga $an^ul ora$uluI Braila.
rena$terel §i se citi proclamarea cepea a$a: «Frat?RominT, timpul Casele sunt neregulat a$ezate §i

guvernulul provizoriu. El pro- mintuirel a sosit Poporul nos- se intind de la cimitirul Sf.
clamara constitu^ia de la 1848, tru se de$teapta la sunetul trom- Constantin pe ambele par^T ale
ale care! marl principil trebuia peteT ingerului mintuirel $i recu- drumulul de fer, pana aproa-
sa maT ridice Rominia inge- noa$te dreptul sau de suveran. pe de bariera Galafi. Acest sat
nunchiata strainilor, Aceasta e Poporul romin se ridica a-$T a- pina la 1864 f&cea parte din
unul din cele mat memorabile para drepturile sale. La arme, ora$ul Braila ?i ^inea de maha-
fapte ale vie{ei noastre politice, RominT ! la armele mintuirel*. laua Belvedere; de atunci insa
prognosticul independence! $i To{I jurara pe constitute, pe E- a ramas comuna independenta.
formarel regatulul Romin. He- vangelie §i steagin, $i in entu- In acest sat se afla gara Brai-
liade zice: «Pia{a satulu? Izlazul ziasm mil de glasuri repetara lel a C. F. Buzau-Barbo^i. Intre
era plina de faranT, o companie «Traiasca Rominia ! traiasca gara $i bariera Sf. Gheorghe
de soldafT, dorobanflf, o muhYi- Constitufia, traiasca poporul !» se afla cazarma regim. Ill d'ar-
me de negustori, arenda§T, etc. Din cimpul lu! Traian, poporul tilerie, o cladire mare. Iar in
Se ridica o masa in forma de inarmat porni spre Caracal §i partea de S. linga bariera Bu-
altar $i pe ea stralucea evan- de aci spre Craiova avind de cure$ti se afla pia^a numita
gelia, crucea $i 20 lumlnarT a- cap pe Magheru; apoTdupa ce oborul. Suprafa^a satulu! e de
prinse, ?i preotul $apca cu alt! toata Oltenia fu ridicata, capiT 1080 hect, cu o populate de
preofl, savir?ind serviciul divin, revolufiunei se indrumara spre 4034 suflete. §tiu carte 639 per-
tot poporul ingenunchia. AtuncT Bucure?ti, unde s'a $i prezentat soane. Locuesc in 910 case.
pr. Radu $apca, inspirindu-sedin lul Bibescu constitu^ia cea noua. Pe teritoriul satului sunt : 8
un paragraf al ResurecfiuneT lul La 1877, abia sosesc la Izlaz circiuml ; o moara de vint ?i

Ezechiel, ridica ochil la cer $i I-iul bat. din de reg. 7 linie, una de aburi o fabrica de por-;

pronun^a o rugaciune catre A- escadronul de Teleorman $i ba- telan unde se fabrica sobe, or-
;

tot-puternicul pentru a-I sprijini teria 4-a din reg. II de arti" namente §i obiecte de arta o ;

in calea dreptafei. Intre altele: lerie, ?i TurciT carl erau 1000 fabrica de sapun 3 cazane de ;

«Ridica $i reinviaza, Doamne, a- in Nicopole, cu 2 vase cuirasate rachiu; ocherestea; un depozit

cest popor care se omoara pen- Scadra $i Podgorita, iT saluta cu de lemne pentru foe; 5 depozite
tru a face sa* traiasca opresorii obuze. La 4 Maiu 1877, moni- de gaz 6 depozite de vinurY §i
;

saf. Scute$te-l de abuzuri, de torul turcesc deschide foe asu- de spirt.

claca $i iobagta necunoscuta pa- pra Izlazului si bateriilor romine Are o $coala de baeflf $i una
rin^ilor no$tri,de roboate, de asezate pe inaltimile maluluT de fete, intre^inute de stat, fre-

aste lucrari ale faraonilor, de sting al DunareT. Comandantul cuentate de 105 elevl $i 65

persecute, de toata jefuirea ?i artilerieT noastre scoate tunurile eleve. Ambele ?colJ au un bun
nedreptatea*. din ambrasurl in cimp deschis local propriti.
Inspirarea de care era lnsu- spre a putea urmari miscarile Vite sunt: 850 cai, 2324
flat preotul, razele de diminea^a vaporulul turcesc ?i raspunde vite marl cornute, 600 01 ?i630
ale soarelul ce-I inunda fruntea provocareT. Bombardarea tine rimatorl.
sa apostolica '1 facea divin ?i 3 ore §i vaporul turc avu ca-
vocea lul vibra puternic in ini- tarcul rupt ?i co$uI sfarimat. Izlazul (Renea), insula, in Du-
ma auditorilor. To{T se ridicara Obuzurile turce$tl ati ranit insa nare in dreptul com. Izlazul, din
$i intonaraimnul: «Doamne min- posturile de infanterie din piq. jud. Romana^i.
tue$te poporul t5u » .Tunurile bas- No. 10. Bombardarea continua
timentelor respunsera prin salve in 5, 8 §i 14 Maiu. Pe la Izlaz Izlazul, balta, jud. Dolj, pi. O-
repetate. Apolcele 2 stindarde trecu Dunarea divizia alV-a in colul, com. Seicuiul.
fura botezate cu apa sfintita; unul noaptea lui 25 Iulie, $i reg. 5
fu luat de Eliade care-1 incre- de linie fu prima trupa romina Izlazul, balta, in pi. Balta-Oltul-

din^a poporuluT $i altul de Tell ce ocupa Nicopolea, spre a for- d.-j.,jud. Romana^i, linga com,
care vorbi §i'l incredinfa o^tirel. ma garnizona ceta^ei. cu acela$i nume.

Digitized by LiOOQ IC
 IZLAZUL 79 1ZV0ARELE

Izlazul, mofie, pendinte de com. Izlazul, padure, jud. Muscel, co- Izlazurile-din - Glod, izlazurl,
cu acela$I nume, proprietatea muna Lere?ti, plaiul Dimbovita, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-j.,' com.
com. Braila, jud. Braila; are o in intindere de 100 hect. Se Rozi§tea, pe hotarul mo$ieI d-nel
suprafaja de 2000 hect.,aducmd margine^te la N. cu Strimtul: Maria N. Paianu, despre mo$ia
un venit de 79000 lei. la S., cu Izlazul-Balota; la E., bisericel Maica-Domnulul-Dudu.
cu Namae?ti $i la V., cu Lere^ti.
Izlazul, padure, supusa regimului E supusa regimului silvic; Izvoare (§apte-), loc izolat,
silvic, pe mo?ia Poiana-Fetei, are o vegetafiune destul de ac- in jud. Buzau, com. Goide$ti,
com. Lere^ti, plaiul Dimbovi^a, tiva. Esen^e: fag, anin §i mes- numit ast-fel dupa cele 7 izvoare,
jud. Mu§cel, in intindere apro- teacan. ce ies din coastelede E. ale mun-
ximativa de 70 hect., populate telul Penteleul, carlreunindu-se,
cu fag, mesteacan $i anin. Izlazul, padure, supusa regimu- merg de se varsa in riul Bisca-
Se margine$te la N. cu Izla- lui silvic, pe mo$ia Voine^ti, Mica. Pe aci e o deschidere fa-
zul-Balota ; la S., cu Izlazul-Le- plaiul Dimbovita, jud. Muscel, ciladin virful Penteleulul, pen-
re$ti ; la E., cu corauna Nama- in intindere de 150 hect. cu tru cei ce voesc a merge la Lo-
e$ti $i la V., cu com. Lere^ti. un masiv rar $i compus din fag patari. Pozi^ia e frumoasa.
§i mesteacan.
Izlazul, padure, pe mo§ia Plaiul- Se invecine^te la N. cu Iz- Izvoarele, com. rur., jud. Dimbo-
MarichiT, com. Lere$ti, plaiul Iazul-Bara{iel; la S., cu comuna vita, plaiul Dimbovtya-Ialomita la

Dimbovita, in intindere apro- Voine$ti; la E., cu comuna Na- 24kil.spreN.-V.deTirgovi?te, pe

ximativa de 50 hect., populate mae$ti $i la V., cu Riul-Tir- $oseaua Tirgoviste-Cimpulung,
cu fag, mesteacan %\ anin.
: gtilul. pe cimpie, dealurl ?i val $i in a-
Se invecine^te la X. cu Iz- propiere de malul sting al riulul
lazul-NegulicI; laS., cu Izlazul- Izlazul, piidure, a statului, in in- Dimbovita. Dealurile din raionul
Lere^ti : la E., cu com. Namae^ti tindere de 82 hect. ;
{ine de acestel comune sunt: Minjina,
$i la V. cu com. Lere^ti. comuna Gole$ti-BadiI, pi. Pod- Lapodo^ti, Baltaci-Izvoarele $i

goria, jud. Muscel. Ripa. Prin raionul com. curg

Izlazul, pftdure, supusa regimului piraele urmatoare care sunt a-

silvic, pe mo$ia Bughea, com. Izlazul, pod %

jud. Romana^i, in fluen^I al Dimbovi^el: Minjina,
Lere§ti, plaiul Dimbovita, jud. dreptul comunei Izlazul, pe $0- Izvoarele $i Riul-Alb. In apro-
Muscel, in intindere aproxima- seaua Corabia-T.-Magurele. Aci piere este un izvor cu apa sa-

tiva de 600 hect. Oltul are 145 m. largime a al- rata.

Masivul e intrerupt de mul- biel, $i 1 m. 80 adincime $i Comuna se compune din doua

tele taeri ce s'au urmat fara nici 2 m. iu^eala de curent pe se- sate Suduleni
: ?i Izvoarele cu o
o regula.Esen^e: fag, mesteacan, cunda. Podul e construit pe 23 populate de 1063 locuitorl.
plop §i anin. de luntre. Are: doua bisericl; o $coala;
Se invecine^te la N. cu Lalu ; 5 mori de apa; o piua. Produce

la S., cu Bojorita; la E., cu com. Izlazul-Circiumei, izlaz, traver- prune multe, din care se fabrica
Lere^ti ?i la V., cu apa Bu- sat de calea ferata Gole^ti-Cim- {uica. Are padure de peste 1750
ghea. pulung, situat in com. Schit il- hect.
Gole§ti, pi. Riurile, jud. Mus- Se invecine^te: laE. cu com.
Izlazul, padure, supusa regimu- cel, fost pendinte de manastirea Cucuteni $i VilcanaPandeli la ;

lui silvic, pe mo$ia Izlazul-Ba- Cimpulungulul. Acest izlazs'are- V., cu Pribotul;laN".,cu Pietrari

rafiel, com. Lere$ti, plaiul Dim- zervat de stat in delimitarea de 91 Voine^ti $i la S., cu Mane^ti.
bovita, jud. Muscel, in intindere la 1864. De com. Cucuteni $i Vilcana-
de 100 hect. avind o vegeta^iune Pandeli se desparte prin dealurl
destul de activa. Izlazul- Comunei, pddure, pe acoperite cu padurl, de Priboiul,
Se invecine^te la N. cu Iz- proprietatea Izlazul-Rucarul, co- prin riul Dimbovita^ iar de cele-

lazul comunei Lere$ti la S., cu ; muna Rucarul, jud. Muscel, su- l'alte, prin vat, dealurl $i loc

Izlazul comunei Vione^ti; la E., pusa regimului silvic, in intindere $es. Se leaga cu Voine^ti, Ma-
cu Namae^ti $i la V., cu co- de 500 hect., avind esen^a do- ne?ti ^i Pietrari prin §osele ju-

muna Lere§ti. minanta fas:. de^ene ?i comunale, iar cu cele-

Digitized by Google
 IZVOARELE 80 IZVOARELE

l'alte prin potecf $i drumuri ne- Sunt 442 contribuabill. Locuitoril poseda: 30 plu-
?oseluite. Se intinde pe o suprafa^a de gurl, 50 care cu bol, 6 carufe
5681 hect. Statul, D-na Elena cu cal; 40 stupl.
Izvoarele, com. rur., jud. Gorj, $tefanescu, D. H. Vasile $i A. Comuna are o §osea care o
pi. Jiul, situat pe loc $es, in Stolojan, au 4196 hect. $i lo- ieaga de $oseaua Turnul-Severin-
partea de N. a comunel Bro$- cuitoril 1485 hect. Proprietaril Hinova-Scapaul-Flaminda-Gruia.
tenl $i linga lanful de Jnal^tml cultiva 2730 hect. (404 sterpe, Are o biserica, cu 1 preot
din stinga JiuluT. 773 izlaz, 250 padure $i 39 vie). ?i 2 cintare^I; 2 circiuml.
Are o suprafaja de 976 hect., Locuitoril cultiva 1290 hect. Budgetul comunel ela venituri
din cari 62 hect. padure, 50 (90 sterpe, 25 izlaz, 80 vie). de 2134 lei, iar lacheltuell, de
hect. loc de cultura §i pa$une, Budgetul com. e de 6080 lei la 1098 lei.

proprietate a statulul, 100 hect. veniturT ?i de 562 1 lei lacheltuell. Vite: 500 vite marl cornute,
padure marunta a proprietarilor Are: 2 bisericl (la Izvoarele 23 cal, 600 01 §i 440 rimatorl.

648 hect. loc de cultura ale $i Coeni); 2 $coale; 2 hele^taie; Ca loc istoric in aceasta co-
proprietarilor $i locuitorilor, cu 1 pod statator. muna este de notat : Cimpia-De-
14 hect. vil ?i 102 hect. prunl. Numarul vitelor marl e de ciulul, in care se vad urmele
Are o populate de 80 fami- 1243 (444 cal $i epe, 438 boT, unel tabere dace. In acest loc
HT, sau 876 suflete, din carl 11 288 vact ?i vi^el, 8 tauri, 41 s'a gasit o piatra in forma de
familii Jiganl. bivoll, 14 bivoli^e) $i al celor gresa, pe capatul careia exista
Sunt 170 contribuabill. mid de 1234 (238 capre, 324 o inscripfiune romana.
Locuitoril poseda 33 plugurl, : porcl ?i 672 01).

97 care cu boT, 6 caru^e cu caT; Dintre locuitorl, 755 sunt plu- Izvoarele, com. rur., in jud. Ol-

19 stupT; 396 vite marl cornute, garl, 8 au diferite profesiunl. tul, pi Siul-d.-s., situata pe va-
1 3 caT, 680 01, 5 1 capre §i 113 Locuitorl poseda: 210 plu- lea amindoua malurile Imi-
$i

rimatorl. gurl: 103 cu bol, 107 cu cal; nogulul, la 24 kil. de Slatina,

Venitul com. este de let 820, 21 1 care ?i caru^e : 103 cu boi, capitala jude^ulul, ?i la 3 kil.

ban! 10, iar cheltuelile de le! 108 cu cal. de Barcane^ti, re$edin{a pla^el.
802, ban! 15. Locuitorl improprietariti 352 Se compune din 3 catune
Se compune din 2 catune: $i neimproprietari^i 424. Izvoarele, Gugu^a $i Zidari, cu
Izvoarele $i Valeni. Comerciul se face de 13 cir- o populate de 290 familii, sau
Este udata de apa JiuluT. ciumarl. 1700 suflete, din carl 321 con-
Comunica^ia se face prin ca- In parcea de S. a com. se tribuabill. Locuesc in 60 case
lea nafionala Filia$i-Pietro$ani, afla un mare deal, ce se intinde $i 240 bordee.
care o pune in legatura la N. in direcfia E. pe o lungime de Comuna e vechie. Primil sal
cu comuna Plop?orul prin Pis- 9 kil., cit coprinde comuna Iz- locuitorl, sunt unil venial din
curile; iar la S. cu comuna voarele. Pe el se cultiva: po- munte, iar al{ii bajeni^i de la

Bro$teni. rumb, griu, orz, ovaz, met, etc., alte comune distruse in timpul
Are: 1 biserica de lemn, in iar pe coastele sale vil ?i pomi razmiri^elor $i carora boerii Iz-

catunul Izvoarele, cu 1 preot $i roditorl. Tot spre S. este Va- voranl le-au dat adapost $i locuri
2 cintare{i; 1 pu$; 10 fin tint; lea-Seaca, coprinsa intre doua de hrana. Se zice ca 91-a luat
2 circiuml. dealuri §i ale caror coaste sunt numele de la multele izvoare,
sadite cu vif sau cultivate cu carl curgeau pe aci, in vechime,
Izvoarele, com. rur., jud. Ilfov, cereale. inaintea cutremurulul celul mare.
pi. 01teni{a, situata la 42 kil., In com. sunt : 3 cojocarf, 4
S.-E. de Bucure^ti, pe malul Izvoarele, com. rur., in jude^ul cizmarT, 3 fierarT, 4 dulgheri^i
drept al riulul Arge?. Sta in Mehedin{i, plasa Blahni^a, si- zidari.
legatura cu com. Hotarele prin tuata pe cimpia Deciului, in a- Mo$ia e proprietatea fra^ilor

o ?osea vecinala. propiere de Dunare, la 47 kil. Teodor §i Mihaiu Izvoranu are o ;

Se compune din satele:Ciu- de orasul Turnul-Severin. Are intindere de aproape 2000 hect.,
rari, Ciuma^i, Coeni $i Izvoarele, o populate de 980 suflete, din din cari 100 hect. padure, a-

cu o populate de 2134 suflete; carl 150 contribuabill; locuesc fara de delimitare, pe care sunt
locuesc in 492 case $i iobordee. in 200 case. improprietartyT 216 locuitorl, cu

Digitized by LiOOQ IC
1ZV0ARELE 81 IZVOARELE

625 hect. Viile sunt situate pe Un singur piriu, Iminogul, Parte din locuitori sunt mos-

Dealul-Izvoarelor, la N.-V. de uda comuna, pe care o tra- nenl. 70 s'au improprietarit la

com., pe o suprafa^a de 75 verseaza de-alungul de la N.- 1864, cind li s'ati dat 125

hect. E. catre V. De-alungul vael hect. Vite sunt: 69 cal si lepe,

Are: doua biserici, din cari Iminogului sunt mal multe pu- 208 vacl, 210 capre, 564 ol si

una s'a recladit din nou in {url sau fintinl : Molnoveanu, 433 P orcr -
anul 1872, de fra^ii Izvoranu Dinu-Vierul, Radujei, Izvorani, Sunt 100 stupi cu albine.
si cu alte mid ajutoare, din- Gugusani si Badia. In raionul comunel sunt 6
du-I pe linga vechiul hram al Se margineste la N.-V. cu morl si 2 pive: S morl si o

Sf. Troite si Voe-

acel al Sf. Coteana; la N., cu Barcanesti piva pe girla Crasna, 1 moarS
vozl; o scoala, frecuentata de la E., cu Boianul si Alimanesti si 1 piva pe riul Teleajenul.

copii, intr'un local in bune la S., cu Comani si Marun^ei; ^coalafunc^ioneazadela 1875;

15
condemn!, proprietatea comu- la V. cu Balanesti. si e frecuentata de 68 b&ep si

nel. 10 fete.

$tiu carte 1
1
3 barba^I si 1 Izvoarele, com. rur., jud. Prahova, $tiu carte 150 barbaflf si 50
femel. plaiul Teleajenul. Se presupune femel.

Vite: 160 cal, 100 epe, 500 a fi infiin^ata cam de 200 anl. Comuna, cu izlaz, pamint de
bol, 125 vacl, 3000 ol si 600 Este situata intre girla Cras- munca si padurl, are 1500 hect.
porcl. na la S. si Valea-Mare la N., Budgetul com. e la veniturl

Comerciul se exercita de de capitala jude^ulul de 5685,15 lei si la cheltuell

5 la 39 kil.

circiumarl. si la de resedin^a plaiulul.

12 kil.
de 4647,40 lei anual.
Veniturile si cheltuelile com. Se compune din doua cStune: Comerciul se exercita in co-
sunt de 4269 lei 80 bant a Izvoarele si Costeni cu o popu- muna de 9 circiumari.

nual. de 320 familil, sau 1475 $oseaua jude^eana Ploesti-

latfune
Comuna de ma!
e strabatuta suflete, din carl 250 contribu- Bratocea, ce trece prin aceasta

multe re^elede sosele comu- abill. Locuesc in 319 case. comuna, dela S. la N., inles-

nale si anume: 1. Barcanesti- Are doua biserici si o mana- neste comunicajia intre comu-
Balanesti, care o strabate prin stire. Manastirea s'a fondat la nele Homoriciul la S. si Mine-

centru, de la N.-E. catre V.; anul 18 1 2.

ciurile la N.
2. trei linil laterale, can dau in Biserica din catunul Izvoa- E brazdata de dealurile: In-
carcatoarea, Caseria si Virful-Te-
cea principals : una catre E., rele are urmatoarea inscrip^te:

la cat. Zidari, a doua tot spre isulul, toate cu direc^ia dela V.

Cu ajutorul lui Dumnczeu, tatal, fiul
spre E. si carlservapentrupasu-
E. la com. Alimanesti ; a treia
si sfintul Duh, s'a ridicat aceasta sfinta
natul vitelor.
catre N.-V., spre com. Coteana. biserica, a doua oara, In zilele si cu
Dealurile, carl brazdeaza te- Episcop Parintele
PoenI sunt: Poeana-Marichil,
blagoslovcnia Prea Sf.

Filoftciu al BuzSuluT, prin ostrdia chel- Poeana Burchi, Poeana-Mare

ritoriul com. sunt: Dealul-Iz- si

tuiala ctitorilor poporeni si locuitori si Poiana-Stinel ; iar in partea

voarelor, la N.-V. pe dreapta
din acest sat, ctt si a altora de afara de V. a comunel este surpatura
Iminogului ; Parvaneasca la S.,
can au bine-voit de a ajvta pe acest
Rupturile.
pe stinga Iminogului si se con- sfint lacas, la anul 1854, preo^T fiind

tinue catre N.-E. sub numele Preotul Nicolae si Preotul $tefan.

E udata de girlele: Crasna,
Valea-Mare si Teleajenul si de
Dealul-Alimanestilor si Badiel,
Inscriptfa dela usa bisericel vilcelul Purceaua.
dincolo de care incepe Cimpia-
Costeni este urmaloarea: Piscul Gogosarul, care cade
Boianulul. In aceste dealurl sunt
cam in centrul comunel, s'a
urmatoarele surpaturi: Cesmeaua Dumnezeii,
Cu ajutorul lui al fiului
ast-fel de la forma sa, ce
si Iordache, in Dealul-Izvoare-
numit
si al sflntuluT Duh, s'a ridicat aceasta

lor; Zidari, in dealul Badia.

se aseamana cu a unel gogosl
biserica In zilele bine-credinciosului Bar-

In Dealul-Izvoarelor, la V., se bu Dimitrie StirbeT Voevod, cu bine- de matase.

cuvintarea Prea sfin^itului iubitor de
aria si piscul Comoara-Pelcil. Pe
Episcop sfintei Episcopit Bacaii,
aceste dealurl sunt
Christos si al Izvoarele, sat, jud. pi.
toate vil,
oslrdia popo-
Buzau D. D. Filoftciu si
Bistri^a-d.-j., com. Rusi, situat
locurl arabile, livezl si padurl, renilor catunuluT Costeni si a altor fa-
pe malul drept al Bistri^el, in
ca Badia, de pe dealul cu ace- •catori de bine. Acest sflnt lacas s'a

1856, Maiu 15. vale, si pu^in mal in jos de

lasi nume. ridicat la anul

11
61273. llartle Diet I nar Oeoffraflc. Vol. IV.

Digitized by LiOOQ IC
 IZVOARELE 82 IZVOARELE

satul Domni^a-Maria, la 1 2 kil. voarele-d.-j. Aci este re$edin{a Izvoarele, altd numire a mduds-
de satul Ru$i. Are o popu- prim&riel. tiref Crasna, jud. Prahova.
late de 56 familil, sau 187 su- Are o bisericl, cu hramul Sf.

flete; 2 bisericl, una ortodoxS, VoevozT, deservita de 2 preoflf Izvoarele, deal, in partea de N.-
cl&dit£ la 1 802 de Pavel Christea, $i 2 cint&refl; o $coaia mixta, V. a comunel cu acela§Inume,
la care sluje$te un preot din frecuentati de 31 elevl ?i 5 e- pi. Siul-d.-s., jud. Olt, situat in
Bac&u, iar a doua catolicS, cl&- leve, cu intre^inerea c&reia sta- dreapta Iminogulu!, pe care se
dita in 1886 de locuitorl; 1 tul $i comuna cheltuesc anual cultiva 62 hect. 50 aril vie.

circiumS. 2184 lei. Localul s'a construit

Vite: 13 cal, 178 vite mar! de jude{ in anul 1883. Izvoarele, mosie, in jud. Neam{u,
cornute §i 25 pore!. Se intinde pe o suprafa$& de pi. Piatra-Muntele, com. Vin&-
1925 hect., cu o populate de tori - Dumbrava - Ro§ie, proprie-
Izvoarele, clftun de re^edin^a 806 locuitorl. tatea d-lul A. Blancfort.
al coraunel Izvoarele, plaiul Jiul, Statul §i d. A. Stolojan au
jud. Gorj. 1267 hect. ?i locuitoril 658 hect. Izvoarele, trup de mosie, in jud.
Are o suprafa^a de aproape Proprietarul cultivS 797 hect. Neam{u, plasa Piatra-Muntele,
996 hect, din carl: 62 hect. (44 sterpe, 426 izlaz). Locui- com. Doamna.
p&dure, 8 hect. vil, 78 hect. li- toril cultiva 578 hect. (50 sterpe,
vez! de prunT, iar restul loc de 30 vie). Izvoarele, pddure a statulul in
culture, fine^e §i pS$une, pro- Are 1 pod; 1 hele?teu. intindere de 950 hect., pendinte
prietate parte a statu luT, parte Comerciul se face de 7 cir- de com. Izvoarele, plaiul Te-
a D-lut C. Pirieanu §i a locuito- ciumarl. leajenul, jud. Prahova, formate
rilor. Num&rul vitelor marl e de din trupurile: Ursoaia (150
Are o populate de 140 fa- 560 ?i al celor mict de 325. hect.), Pl&e{ul sati Teleajenul
miliT, sau 716 suflete, din carl (750 hect.) ?i Vatra-Manastiret-
135 contribuabill. Izvoarele, sat, face parte din Crasna (50 hect.)
Locuitoril posedS: 21 plugurl, com. rur. cu acela^T nume, pi.

72 care cu boT, 4 c&ru{e cu cal; Siul-d.-s., jud. Olt, §i e situat in Izvoarele, /&/# tv particular^, su-
1 1 stupl; 209 vite marl cornute, partea de V. a comunel. Are o pus£ regimulul silvic, pe mo§ia
13 cal, 397 ol, 15 capre $i 64 populaftune de 842 locuitorl. Izvoarele, com. Gradi^tea, pi.

rim&tori. E re?edin{a comunel. Are o Olteful-d.-s., jud. Vilcea.

Are 1 bisericl de lemn, fecuta §coald; o biserica, cldditS. de

de locuitorl pe la anul 1800, d-nil proprietarl frazil Teodor Izvoarele, picket de granifd, pe
cu 1 preot §i 2 cintSretT ; 4 fin- $i Mihail Izvoranu, in stil mo- marginea DunSreT, pi. Blahnifa,
tlnl; 1 circiuma. dern. jud. Mehedin^i.

Izvoarele, sat, jud. Ia$i, pi. Co- Izvoarele, sat, face parte din co- Izvoarele, pirin, jud. Boto$ani;
poul, com. R&diul-Mitropoliel, muna rur. Izvoarele, plaiul Te- izvore?te din OrS$eni, curge pe
spre S. de satul Iepureni, situat leajenul, jud. Prahova. teritoriul satulul Balceni, com.

pe un podi?. In vechime se nu- Curte^ti, se une$te cu piriul f ur-

mea CiorS?ti. E format din cite- Izvoarele, loc, jud. Bac&u, plasa cani $i se vars& in Hliboci.
va case. Trotu^ul, com. Groze^ti, situat
nu departe de BogdSne?ti, unde Izvoarele, pirin, izvore^te de la
Izvoarele, sat, face parte din se v&d urmele unor ziduri marl lacul numit Izvoarele, de pe te-
com. rur. cu acela^I nume, pi. numite Zidurile-de-la-Izvoare, ritoriul mo^iel Izvoarele, com.

Oltentya, jud. Ufov. Este situat care, se zice, ar fi ingr&dit o R&diul-Mitropoliei, pi. Copoul,
la S.-E. de Bucure?ti, intre Va- vechie m£nastire, unde se in- jud. Ia?i; curge de la N. spre
lea-SeacS $i malul drept al riu- chideau locuitoril de frica T&- S., trece prin satul Zahorna,
lul Arge^ul. Aci riul Sabarul tarilor. Atyil spun, c& ar fi com. T&ute?ti §i, la Capul-Dea-
se vars& in riul Arge^ul. Se im- fost acolo biserica catolici, $i lulul, se une?te cu piraiele : Ro-
parte in 2 trupurt purtind nu- ca la 1 82 1, atit satul cit ?i bi- tundul ?i Moime^ti, ?i apol se
mirea de Izvoarele-d.-s. 51 Iz- serica aQ fost arse de Turd. varsa in iazul Cirligul din com.

Digitized by Google
 IZVOARELE 83 izvorAlul

Copoul, pi. Copoul, iar de a- rur. Tinc&be$ti. Este situat la Izvorani, mope a statuluT, jud.
colo, curge sub numirea de pi- N.-E. de Tinc&be$ti, la intilni- Muscel, pi. Riul-DoamneT, com.
riul C&caina, $i trecind prin o- rea V&eUuT-Baron cu balta Zna- Valea-Mare, pendinte de Mitro-
ra?ul Ia§i, se varsd. in stinga govul. Are o bisericcl lipove- polie ; arendata cu 240 lei anual.
riulu! Bahluiul. neasci.
Se intinde pe o suprafa^ de Izvorani, proprietate a statului,
Izvoarele. Vezl Corbiia, piriil, 1020 hect., coprinzind $i o balta jud. Muscel, pendinte de Mi-
com. Br&e$ti, plasa Cirlig&tura, $i are o populate de 251 loc. tropolia din Bucure§ti ; produce
jud. Ia$i. Statu) are 865 hect. ?i cul- anual vr'o 240 leT.

tiv& prin arenda?if s£I 265 hect.

Izvoarele, piriia§, jud. Neam{u, (10 fine^e, 590 p&dure). Locui- Izvorani, piriU, izvore$te din
izvore$te din dealurile Ciritci, toril cultivi tot terenul. Dealul-Flore^tilor, in jud. Te-
teritoriul com. Gircina, curge Comerciul se exercita de 2 cuciu, com. Condr£che$ti, se
spre S.-E., unindu-se pe dreapta circiumarl. une§te cu Iartaganul la Capul-
cu piriia?ul Fr&sinelul ; intr& pe Num&rul vitelor marl e de PisculuT, avind un podej, $i ast-
teritoriul com. Vin&tori*Dum- 130 $i al celor mid de 193. fel tree in com. Hurue?ti §i se
brava-Ro$ie, traversind, aproape vars& in Polocin, in partea sting&.
de v&rsarea lui, pe partea dreap- Izvorani, sat, renumit pentru vi-

ta a piriulul CracSul, $oseaua nurile sale cele bune. Face parte Izvoranul (Predeleanul), cd-
jude(ean& Dobreni-Roznovul, in- din com. rur. §tef&ne?ti, pi. tun al com. Gr&jdana, jud. Bu-
tre Idl. 18—19. Riul-DoamneT, jud. Muscel. z&ii, cu 240 locuitorT ?i 56 case.
Este situat pe Valea-Izvora-
Izvoarele, vale cu piria, jud. nilor, care str&bate citunul de Izvoranul, schit, in jud. BuzSu,
Tecuciti; trece prin satul Ger- la N. spre E. §i care se varsd com. Grftjdana, c£t. Izvoranul
dana 31 se scurge in ValeaPo- in riul Arge$ul. a finut de m&n&stirea Mihaiu-
locinului. Are o populate de 432 lo- Vod& impreunS cu aceasta
$i

cuitorT; o biseric&, deserviti de de m&ncistirea Simonoptera; as-

Izvoarele, vale cu pirin, jud. 1 preot ?i 1 dascSl. t£zT e biseric& de mir.
Tecuciti ; vine din Valea-MSlu- Se desparte de c&t. $tefe-
renilor §i se varsd. in Birlad. ne$ti printr'un deal mare, pe Izvoranul (Predeleni), mofie,
care sunt plantate numal vil ?i 2l mo^nenilor Predeleni, jud.
Izvoarele, trecdtoare, in Transil- diferip arbor! fructiferl. Buz&ti, de la care s'a r&pit de
vania, pe la N. de m&n&stirea O $osea, care pleacS din calea c&lug&ril grecT carl aQ alipit-o de
Crasna, jud. Prahova. nationals Bucure$ti-Pite§ti, strd- schit ul Izvoranul. AstSzI e pro-
bate satul in tot lungul luT. prietatea statului in com. Gr&j-
Izvoarelor (Dealul-), deal, in O parte din satul Izvorani dana, pe care s'aii improprie-
jud. Tulcea, pi. Isaccea, pe te- a fost cump&rat de Mateiu Ba- tirit locuitorii in anul 1864; a
ritoriul com. rur. Niculi$elul ?i sarab impreunSL cu viile, cu piv- mal r&mas inci vre-o 22 hect.
Meidan-Chioi ; se desface din ni{a, cu. hele§teul §i cu casele fine^e, afarS de p&durea Izvo-
dealul Pirlita; se intinde spre lui Mu?at Vistierul §i d&ruite de ranul.
S., intr'o direc^ie generals de el m&n&stirel din Cimpulung.
la N.-V. spre S.-E., brSzdind Izvoranul, pddure a statuluT, pen-
partea de V. a comunelor $i Izvorani, deal, in raionul com. dinte de m&n&stirea MihaiQ-
cea centrals a pl£?el se intinde ; $tefane$ti, pi. Riul-DoamneT, jud. Vod5, jud. Buz5u, com. Gr3j-
printre piriul Boclogea §i Te- Muscel, pe care se cultiv& vie. dana, cat. Izvoranul; are 964
li{a ; e t&iat de drumul comunal hect.; mare parte secular^.
Hancearca-Niculi^el; este aco- Izvorani, girld, ce-$T ia na?tere
perit pe toat& intinderea cu pS- din maf multe izvoare $i dup& Izvoralul, com rur. . ?i sat, in jud.
durl de stejar. ce uda com. $tefane$ti, pi. Riul- Mehedin^i, plasa Ccolul-d.-j-, la
DoamneT, jud. Muscel, dealun- 30 de ora^ul T.-Severin, si-
kil.

Izvorani, sat, in jud. Ilfov, pi. gul s&Q, de la N. la S., se varsa tuate pe dealul§i pe valea care

Znagovul, f&cind parte din com. in riul Arge?ul. duce la apa Pesceana.

Digitized by Google
 IZVORUL 84 IZVORUL

Satul formeaza comuna cu sa- Cioroia$ul e la mijloc, Izvo- comunal e de 1371 hect., din
tele Boceni $i Manul, avJnd peste rul la S. ?i Cornetul la N. care: 1008 pamint arabil, 38
tot 2000 suflete, din carl 320 Are 2 bisericl $i o capelaia finea^a $i 25 izlaz.

contribuabill. Locuesc in 450 cimitir. Una in Izvorul, s'a fon- Mo?iI sunt 6 $i apar^in parti-
case. dat 820 de Cucoana Catinca
la 1 cularilor. Intinderea lor e 1240
Locuitorilposeda: 52 plugurl, Crasnareasa, a doua in Corne- pog. arabile, dind un venit de
129 care cu bol, 14 c2ru$e cu tul s'a fondat in 1869 de catre 14600 lei.

cal; 105 stupl cu albine. Constantin Dosa iar capela de Paduri sunt: Izvorul, Cioroiul
Are 2 bisericl, deservite de la cimitir din 1891 e datorita $i Cornetul cu o intindere de
I preot $i 3 cintare^T; 2 cir- preotului Ion Preda. 400 pog. ; esenje : cornl, alunl,
ciuml. La fie-care biserica se afla frasini, gtrni^e 91 cer.
Budgetul com. e de 2782 lei cite un preot ?i un cintare^. In comuna sunt 5 circiuml
la veniturt $i de 1400 lei la Ambele biserici au cite 17 pog. I moara cu aburi.
cheltuell. date dupa legea ruraia. Cai comunale pe o lungime de
Vite: 900 vite marlcornute, Este o $coaia mixta care func- 6 kil. unesc comuna cu veci-

46 cat, 950 ol ?i 800 rimatorl. ^ioneazadin anul 1834. Localul nele sale. Un drum vechiu, nu-
Prin comuni trece ?oseaua este zidit de stat $i intrejinut mit Drumul-MuereT, incepe din
jude^eana T.-Severin-Dumbrava- de comuna. E frecuentata de ora^ul Craiova, se termina in

Dolj. 60 ?colarI: 16 din Izvorul, 20 cre?tetul Carpa^ilor, trecind prin

din Cioroiul ?i 24 din Cornetul. aceasta comuna.
Izvorul, com. rur., jud. Dolj. pi. Inpaminteni^f dupa legea ru- Budgetul com. e de 3546 lei
Ocolul. Situata pe malul sting raia din 1864 sunt 286 loc. la veniturl ?i de 3297 lei 12
al riulul Amaradia, la 11 kil. Este situata pe un deal cu banl la cheltuell.

de Craiova. Se Jnvecine^te la fa^a expusa la V., strabatuta

N. cu com. Malae$ti la E., cu ; de mal multe vilcele cu direc- Izvorul, com. rur., jud. Olt, pi.

com. Vulpeni $i Motoci la S. ; {iunea de la E. la V. Pamintul Vedea-d.-s., compusa din 4 ca-

cu com. JjJimnicul $ilaV., cu com. este compus de terenuri nisipo- tune: Izvorul-d.-s., Izvorul-d.-j.,
Almajul. Se desparte de aceste agiloase. Este strabatut de dealul Blejani $i Rajoi. Este situata
comune prin semne conventio- Amaradia, ce se intinde pe am- pe Dealul-Izvora?ului ?i Blejani,
nale. de N. merge de
Linia bele maluri ale riulul cu ace- la 65 kil. de capitala jude^ului
la com. Almajul p£na la com. la?! nume, de dealul Tesluiul $i la 4 kil. de a pia?ei.

Vulpeni, strabatind riurile Ama- din dreapta Tesluiulul $i din In vechime catunele Izvorul-
radia §i Tesluiul pe ambele lor Dealul-Muerel din stinga lul. d.-s., $oldea ?i Pir^ogi, formau
malurl. Linia de S. merge de Vai sunt 3 : Valea-Viel, Valea- o comuna sub numele de Izvorul-
la com. Motoci §i pana la Al- Pope$tilor $i Valea-UnghiuluT. d. s. Catunele: Izvorul-d.-j., Ble-
majul, spre V., strabatind riul Dealurile sunt acoperite cu jani ?i Ra^oi formaii o alta co-
Amaradia. vil. muna, sub numele de lzvorul-
La E., limita incepe din com. Esta udata de riul Amara- d.-j. Dela 1864 s'au unit aceste

Vulpeni (Romana^i), cu direc- dia, care izvore$te din Gorj $i comune cu comuna Fata, ?i

{iunea spre V., trece prin riul care se varsa in JiQ la catunul au format impreuna comuna
Tesluiul $i se termina la com. Troaca, din com. Cernelele. Tes- Fata, $i ast-fel unite au durat
§imnicul. Linia de V. incepe luiul izvore^te din dealul Cru- pana la 1884, Aprilie, cind des-
de com. Almajul
la $i merge cile, com. Balota, $i strabate o lipindu-se de comuna Fata, aii

drept spre N. pana la com. parte din aceasta com. la E. format o comuna noua, sub nu-
Maiae?ti. $i are direc^ia de la N. la S. mele de Izvorul.
Are o populate de 1566 su- Pe Amaradia se afla un pod. Are o popula^iune de 270
flete, din carl 293 contribuabill- Spre V. in catunul Cornetul familil, sau 973 suflete, din carl
Locuesc in 390 case. $tiu carte se afla 2 bal^i cu pe?te, ambele 308 contribuabill. Locuesc in

243 persoane. pe mobile particularilor. Fie- 212 case.

Se compune din 3 catune care are o suprafa^a de 3
/* de $tiu carte 159 persoane.
Izvorul, Cioroiul §i Cornetul. hect. Sunt : 3 bisericl, deservite de
Izvorul e catunul de re$edin$a. Suprafa^a intreguluT teritoriu 3 preo^I; o §coala, care dateaza

Digitized by Google
 IZVORUL 85 IZVORUL

de la 1880. Cladirea e buna, Vatra satulul, cu vil ?i izlaz, Izvorul, sat, in jud. Roman, pi.

proprietatea comunei, prin do- are 135 hect. Fundul, com. Brate^ti, spre E.
nate ftcuta de d. C. Pir^oaga $oseaua comunala inlesne^te de satul Brate$ti, la 3 kilom.
in anul 1885. Efrecuentata de comunica^ia comunel Izvorul cu de el. Este a$ezat pe o mica
16 copil. comunele: Glavile la N. $i Cre- panta, ce private spre S.-V.
Locuitoril sunt mo^nenl. El {uni la S. Are 64 familii, sau 284 suflete,
posed*: 240a! $i lepe, 188 boT, Veniturile ?i cheltuelile co- din carl 68 contribuabill. Lo-
250 oi §i 230 porcl. munel se urea la 800 lei a- cuesc in 73 case.
Comunase intinde pe o supra- nual. Se lucreaza mult olaria, a$a
faja de 1175 hect. E udata de vaile Pesceana ca este in aceasta privin^a in-

Comerciul se face de 3 cir- $i Navrapi^a, ?i strinsa intre dea- tiiul sat din jude{.
ciumari. lurile Verdea §i Dealul-Dosului. Are o biserica de lemn.
Veniturile comunel se urea Sunt 480 vite marl cornute.
la suma de 1947 lei ?i cheltu- Izvorul, cdtun, al com. Trestia, Este legat cu ora?ul Roman
elile, la 181 3 lei. jud. Buzau, cu 190 loc. $i 35 prin $osea.
O $osea une$te comuna la case.
N. cu com. Cucu-Pope?ti ; la S. Izvorul, cdtun, al com. Drano-
cu com. Gura-Boulul. O alta Izvorul, sat, jud. Dimbovi^a, pi. vajul, pi. Olte^ul-Oltul-d.-s., jud.

$osea o une?te cu com. Cru- Cobia, cat. com. Greci. Romanaji, situat la V. de tra-

ci^oara, la E. $i alta, cu com. seul liniel ferate $i al $oseleI

Fata, la V. Izvorul, sat, jud. Dolj, pi. Oco- Corabia-R. -Vilcea, 2 kil. spre
E br&zdat& de dealurile : $ol- lul, com Izvorul, cu re^edinfa S.-V. de Dranova^ul. Altitudinea
dea, Izvorul, DirmSnoaia, Ble- primariel. Are 418 suflete: 217 terenulul d'asupra nivelulul ma-
jani §i de piscurile: Caciorul, barba^i $i 201 femel. Locuesc rii este de 190 m.
Malaia, Zgheboasa $i Raicul. in 10 1 case. Are 225 locuitorl ; o biserica,
Pe toate se cultivft vil, prunT, $tiu carte 62 persoane. cu hramul Sf. Grigore, cu un
sunt locurl arabile, pa$unl de Copiii din sat urmeaza la $coa- preot $i 2 cintare{I.
vite $i padure. la mixta din satul Cioroiul, ce
E udata la E. de girla Mat- este la 280 m. Are o biserica Izvorul, sat, face parte din com.
cave^a $i la V. de Girla-Boulul, de zid, fondata la 1820 de co- rur. cu acela§i nume, pi. Oltul-
afara de v&ile care poarta numele coana Catinca Crasnareasa, cu d.-j., jud. Vilcea.
dealurilor $i piscurilor numite hramul Adormirea Maicel Dom-
mat sus. nulul $i acum, deservita de I Izvorul, vechie numire a satulul
Se margine$te la N. $i E. cu preot?i 1 cintare^. Are 17 pogoa- Simione^ti, jud. Roman, plasa
jud. Arge$ la S., cu com. Gura-
; ne proprietate. CirciumI sunt 2. Moldova, com. Cordunul.
Boulul $i la V., cu riul Vedea.
Izvorul, cdtun, in jud. Mehedin^i, Izvorul, mahala, in com. rur.

Izvorul, com. rur., jud. Vilcea, pi. Vailor; {ine de com. rur. Lup$a, pi. Motrul-d.-s., jude^ul

pi. Oltul-d.-j., compusa din 2 Dragote^ti. Mehedinji.

catune: Izvorul $i Pope^ti.

Este situata pe valea Pes Izvorul, sat, face parte din com. Izvorul, mahala, in com. rur.
J

ceana, la 51 kil. de capitala I rur. Sinaia, pi. Pele^ul, jud. Pra- Dragote^ti, pi. Vailor, jud. Me-
jude^ulul §i la 8 kil. de a pla$el. hova. Are o populate de 370 hedin^i.

Are o populate de 82 fa- suflete.

milil, sau 506 suflete. Locuitoril acestut catun s'au Izvorul, mosie cu padure particu-
Locuesc improprietarit la 1864, parte lar, jud. Dolj, pi. Ocolul, com.
97 case.in

$tiu carte 32 persoane. pe mo$ia D-nel Zoe Brinco- Izvorul. Padurea se compune
Sunt 2 bisericl, una la Pope$ti veanu, parte pe poalele munte- din cer, girni^a, corn, alun ?i ste-

51 a doua la Izvorul. lul Cotyii-lui-Babe?, proprietate jar, care predomina. Pe mo?ie

Locuitoril sunt mo$nem. ET a Eforiei Spitalelor Civile din se afla o moara de aburl.

poseda*. 73 bol, 38 vacl, 6 cal Bucure^ti, $i o mica parte pe

-
?i 208 oi. mo$ia manastirel Sinaia. Izvorul, lac, jud. Dolj, pi. Jiul-

Digitized by LiOOQ IC
 IZVORUL 86 IZVORUL-BlRSEl

d.-s., com. Filia§i, la S. comu- pi. Piatra-Muntele, com. Buhal- Are : 3 bisericl cu 2 preoflf
nel se scurge in lacul Vladul. ni{a, situat la 37 kil. de ora§ul ?i 5 cintare{I; o $coala, con-
Are o intindere de V* hectar $i Piatra, pe malul drept alriulul dusa de 1 inva^itor, frecuentata.
confine pe$te. Intr'insulsescurg: Bistrija ?i pe eel sting al piri- de 30 elevl 3 circiuml. ;

Finttna-Mare $i Fintinile-de-la- ia^ului cu acela$I nume. Budgetul com. e la venituri

Capela. Are o populate de 148 fa- de 1708 lei, iarla cheltuell, de
milil, sad 202 suflete: 104 b£r- 1034 lei.

Izvorul, piriU, jud. Boto$ani, iz- ba{I $i 98 feme!. Vite : 640 vite marl cornute,
vore^te dintr'un mal din tirgul $tiii carte 20 persoane. 19 cai, 870 ol §i 749 rimatorf.
Bucecea; trece prin satul Bu- Locuitoril se ocupa cu agri- Prin comuna trece $oseaua
cecea; curge spre N., se une$te cultura §i plutaria. Turnul-Severin - Bistri^a- Izvorul-
cu plriul Vasilincea §i apol trece Ane§tilor-Broscari.
in com. Costine?ti $i se varsft Izvorul-Alb, sat, in jud. Neam^u, Se margine^te: laE. cu com.
in Siena. pi. Piatra-Muntele, com. Hangul. Broscari la S. cu com. Hinova
; ;

Are o populate de 57 familif, la V. cu com. Bistri^a §i la N.

Izvorul, piriU, ia na§tere din ia- sati 243 suflete. cu Fintina-Domneasca. Dealuri
zul Costanul, de pe Invancau^i, sunt: BasescuI,Plugarul, al-Gar-
com. Paitini$ul, pi. Prutul-d.-j., Izvorul-Alb, trup de mosie, in dulul, al-Cacamului, Dragoteasa,
jud. Dorohoiu, $i se varsa in jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, Suverni^ul, Miclaul, Du^escul,
riul Prutul. com. Buhalni^a. Pere^ul, Buda§ca $i Tabane^ti,
parte acoperite cu vil §i semana-
Izvorul, piriti, jud. Falciti, izvo- Izvorul-Alb, ramura de munfi, turi $i parte cu padure.
re?te de sub Dealul-Circiumel- ce se deta$eaz& din masivul Ceah- Vai mat principale sunt va- :

Barbo^i, trece prin §esul ?i com. laului, intre piriul cu acela^l nume lea Izvorul-Ane$tilor, pe care
Barbo§i $i se varsa in balta $i Piriul-Secului, jud. Neamju, este a^ezata comuna ce incepe
Posta-Elanul. pi. Piatra-Muntele. din plaiul Bistrtya ^i se termini
intr'o frumoasa cimpie la Ro-
Izvorul, piriit, izvore^te din cat. Izvorul-Alb, piriias, in jude^ul gova. Mai e ?i cimpia Boeni^ca
Turcule?ti, com. Caiine^ti, pi. Neamfu, plasa Piatra-Muntele, la E.
Podgoria, jud. Muscel, curge com. Buhalni^a; izvore^te din Ca loc istoric in aceasta co-
spre E. $i se varsa in riul Ar- stinca Dochiel $i se varsa pe muna sunt de notat urmele
ge?ul, la com. Gole$ti-BadiI, pi. partea dreapta a riulul Bistrija, unul vechiu drum Roman, ce
Podgoria. intre kil. 94— 95 al $oseleI mixte s'a descoperit pe linga casa
Piatra-Prisacani. preotulul Gheorghe Lazano §i

Izvorul, piriU, izvore?te de la care era a?ternut cu caramida

limitajud. Gorj $i se varsa in riul Izvorul-Ane§tilor, com. rur. t $i ^t piatra.
Tirlia, in raionul com. Milostea, sat, in jud. Mehedin^i, plasa Oco- Tot in aceasta comuna, in

pi. Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea. lul-d.-j. la 20 kil. de ora?ul Tur- catunul PIetri$ul, se afla lignite.
nul-Severin ; s'a numit $i Izvo-
Izvorul, izvor de apit minerald, rul-Alce^tilor. Izvorul Btrsei, com. rur. ^i sat, in

jud. Prahova, com. Sinaia, pla- Este situata pe valea ce duce jud. Mehedinfi, pi. Ocolul-d.-s.,
iul Pele^ul, confinind pucioasa la Broscari, coprinsS intre dea- la 10 kil. de ora^ul T.-Severin.
$i iod, pe proprietatea statu lul lurile Poroina $i Stirmina, care Este situata pe Valea-Topolni^el,
?i a easel Brincovene$tI, situat incepe din locul numit Plaiul- mSrginindu-se : la E. cu com.
pe regiunea mun^ilor, in apro- Bistri^a. Satul formeaza comuna Molova^ul ; la S. cu com. Bres-
piere de gara Sinaia. cu satele: Petri?ul $i Valea-Ho- ni^a ; la V. cu com. Balote$ti,

tulul, avind peste tot 1821 su- care o desparte de Schitul To-
Izvorul-CU-Trestie, vechie nu- flete, din carl 285 contribuabill. polnija.
mire a catunului Trestia, com. Locuesc in 300 case. Satul formeaza com. cu catu-
Trestia, jud. Buzati. Locuitoril poseda: 51 plugurT, nele : Halinga, Rascole?ti, Schin-
118 care cu boT, 19 cat ; 870 tee?ti, Schitul, Topolni^a, Cu-
Izvorul-Alb, sat, in jud. Neam^u, 01 ; 102 stupT. recea $i Petole?ti, avind peste

*4

Digitized by LiOOQ IC
IZVORUL-CEL-MARE 87 1ZVORUL-FRUMOS

tot 191 1 suflete, din car! 350 pointer, spre E., la o mic& dis- Izvorul-de-Sus, com. rur. $i sat,
contribuabiU. Locuesc in 350 tant, se g&sesc locur! adincite, in apropiere de rlul Teleormanu-

case. unde, se zice, a fost un cimi- lu!, jud. Arge?ul, pi. Gal5$e$tl,
Locuitori! posed& : 70 plu- tir roman al satulu! Martalogi. la 13 kil. de com. rur. Coste^ti
gurl, 194 care cu bol, 12 cd- Bisericufa ar fi fost a satulu! (re$edin$a subprefecture!) $i la
m\e cu ca! ; 369 stupl. Martalogi care a fost stricat 58 kil. de Pite§ti. Are o popu-
Prin comun& trece ?oseaua de ni?te Tatar! ce, aQ n&v&lit late de 972 suflete, din car!
Turnul-Severin-Balta-Baia-de- A- asupra locuitorilor. Locul pe 198 contribuabil!; o bisericS
ram&, pe malul sting al riulu! unde aQ trecut T£tari! apa To- vech!e, cu hramul Sf. Nicolae,
Topolnifa; pe malul drept
iar polntya se nume^te §i az! Vadul- fondata in anul 1 701 de pro-
o ?osea duce de la Halinga TStaruluI. Vechimea acestu! sat prietary de pe acele vremurl,
la Schintee$ti. se da a fi cam pe la 1 200 dup& Paharnicul Iordache Colfescu §i

Are 4 bisericl, cu 3 preop Chr. Morminte aflate aci poar- restaurati ma! in urm£ de pro-
$i 7 cint&ref!; o $coaU, con- ta numele de mormintele Uria- prietari!, familia Perticari ; bi-

dus* de 1 investor, frecuentatS $ilor sad Jidovilor de la Marta- serica se intrejine de proprietar
de 30 elev!; 3 circiuml. logi. (V. Schitul Topolnifa $i $i e deservita de un preot, un
Budgetul com. e la veniturl Schintee§ti). cintSre$ $i un paracliser. Se vSd
de 5578 lei, iar la cheltuel!, de ?i ruinele caselor boere?t! zi-

2283 le!. Izvorul - eel - Mare, pirin, jud. dite tot in anul 1701 de Pa-
Vite: 783 vite mar! cornute, Vasluiti, com. Scheia ; izvore§te harnicul I. Colfescu.
27 ca!, 706 capre, 890 ol §i de sub ni§te stinc! de piatri, §coala primary din com. da-
900 rtmatorf. in partea de S. a dealulu! Mun- teaz* de la 1849.
Dealur! ma! principale in celul; curge pe marginea de Budgetul com. e de 3340
comun£ sunt : Dealul Curecea, E. a satulu! C&pote?ti ;
prime?te lei la venitur! ?i de 3473 le! la
acoperit cu vi!, Zmeura,] Bobo- in dreapta sa piriia$ul Ignat, $i cheltuel!.
ce$ti, Dealul-Fete! $i Dealul-Br£- care trecind pe teritoriul com. Vite: 680 bo! $i vac!, 142
defulul, cu o pozifiune frumoasS, DrSgu$eni se vars£ in Stavni- ca!, 9 bivol!, 12 asin!, 19000!,
acoperit cu p&duri seculare. cul-Sec. 18 capre $i 825 rimatorf.
Cimpi! sunt : Cimpia-Curecel,
farov^ulu!, Peru^ulu! ?iCra$ca. Izvorul-de-Jos, com. rur. §i sat, Izvorul-de-Sus, sat, ftcind parte
V&I principale sunt: Valea- in jud. Arge$, pi. G&l£$e§ti, pe din com. rur. Izvorul, pi. Ve-
Birzel, care este foarte pr&- apa Teleormanulu!, la 16 kil. dea-d.-s., jud. Olt. Are o popula-
p£stioas&, valea Curecea, f Sro- de com. rur. Coste^ti (re?edin^a ^iune de469 locuitor!. Se ma! nu-
v^ul, Crasna §i valea Topol- subprefecture!), $i la 61 kil. de me§te de locuitor! $oldea ?i Pir.

nifa. Iar ape sunt: Topolnifa, Pite^ti. Are o populate de 100 ?ogi. E de N. a
situat in partea
ce udS prin mijloc, Piriul - Fint£- familil, sati 600 suflete, din car! comunel. Aci e re$edin{a com.
nelor, Clev^ce^ul ce izvore^te 1 10 contribuabiU ; o bisericS Are 2 biseric!, una fondat&
din p&durea statulu!, Supadina cu hramul Adormirea, deser- pe la anul 1801, de un oare-
91 Piriul-Co$urilor. vita de 1 preot ?i 1 cintarej; care Radu; s'a reparat la 1837
In partea de V. a aceste! co- o $coal& primary rurala. ?i la 1 88 1, surpindu-se, s'a ftcut
mune, In vecin&tatea satulu! Ba- Budgetul com. e de 19 16 le! din temelie de Costache Pir-

lote$ti, se cunosc urmele une! la venit. $i de 1968 le! la chelt. ?oag5 ; a doua s'a zidit din te-

bisericufe, in stincile de sub Vite: 350 bo! §i vac!, 75 ca!, melie de. loan Plr§oag£, la anul
Dealul-Sfirleaculu! in apropiere 4 asin!, 1 1 5 1 ol, 2 capre §i 115 1827, dar surpindu-se s'a rezi-
de malul drept al riulu! To- rimdtort. dit de C. Pir^oagi.
polnifa. Asemenea se poateve-
dea $i o mic£ schela. de piatr& Izvorul-de-Jos, sat, face parte Izvorul-Dulce, trup de mo§ie,
care cote$te in linie curba. $i din com. rur. Izvorul, pi. Ve- situate in preajma m&n&stire!

care di a se infelege dk aci era dea-d.-s., jud. Olt. Are o po- Secul, com. Vinatori-Neam^ul,
sf. Proscomidie, unde preo^i! pulafiune de 266 locuitor!. E pi. de-Sus-Mijlocul, jud. Neam^u.
s2vir§eaQ serviciul divin. De aci, situat in partea de S. a co-
mergind pe malul drept al To- munel. Izvorul-Frumos, sat, al com.

Digitized by Google
 IZVORUL-LU I-DRAGOM IR 88 IZVORULUI (VALEA-)

rur. Burila-Mare, pi. Blahni^a, Tasl&ul, pi. Bistri^a, situate pe dreapta Izvora§ul, i?I schimbi
jud. Mehedin^i. dreapta piriului Tasl&ul, in p&- direc^ia spre S.-E. $i se varsS
dure, spre V. satuluf TaslSul in riul Vedi^a, intre c&tunele
Izvorul-lui-Dragomir, munte, con^in in disolujiune mult sul- Vlaici ?i Criste^ti, pi. Vedea-d.-j.
in jud. Mehedinfi, plaiul Clo- fure.
$ani. Izvorului (Gura-), mofie, in jud.
Izvorul-Rece, plain, in jud. Pra- Buz&ti, com. Gura-Ni$covuluI;
Izvorul-Muntelui, sat, in jud. hova, pi. Podgoria, com. Salcia, are 202 hect. araturl, vil cu
Neam{u, pi. Piatra-Muntele, com. acoperit cu p&dure. embatic, livezi $i 2 morl.
Blahnifa.
Are o populate de 20 fa- Izvorul-Rece, piriia$, vine din Izvorului (Valea-), padure par-
milit, sau 84 suflete :
39 b&rba$T plaiul Buz&ul, jud. BuzSti, ud& ticular&, supus5 regimulul sil-

$i 45 femei. partea de S. a com. Salcia, pi. vic inc& din anul 1883, pe mo$ia
Podgoria, jud. Prahova, $i se Comarnicul, com. Comarnicul,
Izvorul-Muntelui, trup de sat, vars& in girla Salcia, la S. de pi. Pele?ul, jud. Prahova.
in jud. Neam^u, pi. Piatra-Mun- com. Salcia.

tele, com. Bicazul. Izvorului (Valea-), pirin, In

Izvorul-Rati, piritl, afluent al jud. Tulcea, Babadag, pe

pi.

Izvorul-Muntelui, padure, in Bistri^eT, in jud. Suceava, com. teritoriulcomuneirurale Congaz,

jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, Bro^teni. ftcind limita intre c&tunele Con-
com. Buhalni^a; areo intindere gaz §i Hagilar; \%\ ia na^tere
de 1050 pog. Izvorului (Dealul-), deal, in dintr'un mic lac, la 1
x
\% kil.

jud. Vasluiu, pi. Crasna, com. spre N.-E. de satul Hagilar; se

Izvorul-Muntelui, piriia§, ce iz- Sole?ti. Se intinde de la N. spre indreapta spre S., avind o di-

vore^te din masivul Ceahlaulul, S., pre lingS $oseaua nationals recfie generals de la N. la S.,

curge pe teritoriul com. Bu- Vasluiti-Ia$i. Se nume^te ast-fel taie §oseaua nationals, Tulcea-
halni^a, pi. Piatra-Muntele, jud. pentru c& din coasta sa despre Babadag-Constan^a, pe la kil.

Neam^u, virsindu-se pe partea V. Tese un izvor mare. 23, unde prime^te pe dreapta
dreapta a riulul Bistrifa, dupS valea Hagilar, ?i, dup& ce a br&z-
ce, aproape de vSrsarea sa, tra- Izvorului (Girla-), girla, iz dat partea N. a placet $i cea
verseazS. $oseaua mixta Piatra- vore^te din dreptul com. Mir- central* a comunel, dupS 11
Pris&cani, intre kil. 84 85. — ce?ti, pi. Vedea-d.-j., jud. Olt, kil. de curs, se arunrii in piriul
curge spre S. paralel cu com. Telifa, pe dreapta, aproape de
Izvorul-Puturos, izvoare mine- Vlaici, p&n& la locul numit Cra- vSrsarea acesteia, in Coada-B&l{iT
rale, in jud. Neam^u, com. cul-Pu{uluI; acolo prime^te pe (lacul Babadag).

Digitized by Google
 A.

Imparatulul (Magura-), sau han situat la rascrucirea mai Incarcatoarea, deal, jud. Pra-
Magura-de-la-Groapa-Viei, multor drumuri. hova, com. Izvoarele, plaiul Te-
mdgurd, situate d'asupra com. leajenul. Serva pentru pa?una-
Magurele,dinpl. Calmatuiuljud. Impu^ita, piriU, izvore^te din tul vitelor.

Teleorman. I s'a dat aceasta dealul cu acela?! nume, com.

numire de la anul 1877, cind Dume?ti, pi. Funduri, jud. Vas- Incaul, pddure, de stejar, in intin-
imparatul Rusiel Alexandria II luiu, $i, dupa ce se une$te cu dere de 85 hect., pe mo§ia Din-
s'a urcat in mai multe rindurl pe piriul Valea-Mare, la locul nu- geni, jud. Boto?ani.
dinsa pentru a observa bombar- mit Gura-Vaiel, curge de la S.

darea Nicopolel $i mersul opera- spre N. ?i se varsa in Birlad, ln-Chimni{I, pise $i poiand, in
{iunilor de razboiti. spre E. de satul Dume^ti. partea de V. a com. Cera$ul,
pi. Teleajenul, jud. Prahova,
Imparatului (Valea-), vale,pe lmpu{it& (Gfrla-), girld, jud. unde, ia timpurile vechT, satenii,
teritoriul comunel Cocargea, pi. Tulcea, in partea E. a placet Su- carl mereu erau suparaflf de in-

Borcea, jud. Ialomifa. lina, ceaN. a comunei rurale

$i vaziile streine, i^Tfacusera gropf,
Sf. Gheorghe, servindde ho tar in cari-§i ascundeati avutul.

Imp&r&teasa, localitate, in par- intre ea $i comuna urbana Su-

tea de N.-E. a com. Stanile?ti, lina; se formeaza in stuf; se inconjuratoarea, mofie, propri-
pi. Prutul, jud. Falciu, pe §esul indreapta spre S., intr'o direc- etatea statulul, in jud. Tecuciu,
dintre apa Prutefulul $i riul Jiune generala de la N.-V. spre com. Rachitoasa. Se ma! nu-
Prut, pe mo§ia statulul dintre S.-E. prime^te apele lacurilor: me?te Inconjuratoarea - Manas-
;

satele Stanile^ti $i Voinescu. Se Porculul, Ro$ul ?i Ro$ule{ul, tircl. Parte din aceasta mo$ie
pe acest loc a stat in cort
zlce ca girla Bivolul, $i dupa 1 1 kil. de este acoperita cu padurl.
Imparateasa Ecaterina, in timpul drum se sfir$e$te in mare, intre
razboiulu! dintre Ru$i $i Turd milele marine No. 7 $i 8. Inconjuratoarea -M&n&stirei-
la 1711, pentru care aceasta Berzunful, mope a statulul,
localitate s'a numit Imparateasa. Inalta (Muchea - ), colind $i jud. Bacau, plasa Tazlaul-d.-j.,
punct de hotar, al com. Cane?ti, com. Berzunful, in intindere de
Impistritul, munte, in jud. Buzau, despre com. Grabicina, jude^ul 4000 hectare §i arendata cu
com. Nehoia$ul, cu 108 1 m.inal- Buzau ; e ramificafie din mun- 1 1000 lei.

$ime ?i acoperit de padurl §i izlaz. tele Bocul.

Inconjuratoarea - M^nastirei-
impu^cata (Crucea-), movild, Inalta (Muchea-), munte, punct Bistri{a, trup de mofie, situat
in jud. R.-Sarat, pi. Marginea- trigonometric, in com. Ru?ia- in com. Doamna, plasa Piatra-
d.-j., com. Gulianca, in partea j
vaful, catunul Muscelul-f iganul, Muntele, jud. Neamfu, arendata
de E., linga riul Buzaul; are un |
jud. Buzau. anual cu 6266 lei, afara de trupul

9MB. Jf#r#l# IHcfionar Geo^r***. Vol. IV.

12

Digitized by Google
 Inconjuratoarea-mAnXstirei-bIrnova 90 1n?iratele

vindut dintr'insa, numit Izvoa- neasca-Mare 51 Domneasca-MicS; improprietarirea fnsura^eilor din

rele. are o direcfiune de la E. spre 1878. Mai nainte se afla aci
V. §i de 90
o in&l{ime medie cat. Pirladeni.
Inconjuratoarea- Manastirel- m., incepind de la 102 m. §i
Blrnova, mope, jud. Ia?i, pe scSzind cu cit se apropie de Insurafei, sat, jud. Braila, pe
care se afl& noua sate ?i anume DunSre este situat in partea
; muchia platouluf in marginea
Ciurbe^ti din com. Miroslava, nord-vestica a pla^ef $i cea cen- de E. a com. cu acela^f nume,
Lunca-BirnoveT, Ciurea, Cercul, trals a comunei ; este acoperit la 47 kil. spre S. de ora?ul

Todirel, Piciorul-Lupuluf ?i Cu- cu verdeaja. Braila. Pe la 1854 cite-va fa-

raturile, din com. Ciurea; Bir- milif din Lacul-Rezil s'au sta-
nova §i Pfetraria din com. Bu- In-Poiana, ctltun, al com. Col^i, bilit pe mo?ia statulul Mu?e-
ciumi. A aparfinut manSstireT jud. Buzau, cu 120 locuitorl $i teanca, intemeind aci catunul
Birnova, iar dup? secularizare 35 case. numit Pirladeni, pendinte de
a devenit proprietatea statuluT. comuna Lacul - Rezif ;
pana la

Insurajei ( Pirladeni ) , com. 1879 s'au improprietarit 5°^ lo-

Inconjuratoarea - Manastirei- rur., jud. Braila, pi. Balta, a?e- cuitorf ?i la 1882 s'a format
Bogdana, mosie a statuluT, zata pe muchia dreapta a pirmluT satul $i com. Insura^ei. Locu-
jud. BacSu, pi. Trotu^ul, com. Calma^uiul, ce curge spre N. cunosc inca acest sat sub
itoriT

Bogdana, care if aduce un ve- E. com., la 4 kil. de viroaga numele de Pirladeni. Are o
nit de 5000 let anual. Puturosul, peste ale carei ape se $coaladebae{I, infiin^ata la 1880,
afia un pod. Se ma>gine$te la intre^inuta de stat, frecuentata
Inconjuratoarea -Manastirei- E. cu Lacul-Rezif; la V., cu Slu- de 87 baep; o $coala de fete,
Ca§inul, mosie, jud. Bac&u, pi. jitori-Albote^ti ; la N., cu Vi- intre^inuta de comuna, infiin^ata
Trotu?ul, com. Manastirea-Ca- zirul $i la S., cu Cioara-Doice?ti. la 1 888, frecuentata de 34 eleve.

$inul, fosta proprietate a m&- Suprafafa com. ede69io hect. Suprafafa satului e de 262
n&stirel, (cit-va timp inchinata $i are o forma" dreptunghiulara. hect., cu o populate de 340 fa-
sfintelor locurf). Asta-zf este pro- Are o populate de 427 fa- milif, sau 1 526 suflete; 367 case;

prietatea statulul. Are o intin milil, sau 1822 suflete, din carl 9 circiumi; 1 moara de abun.
dere de 5561 hect. ?i este a- 283 contribuabilf. Vite sunt: 820 cat, 5 asini,

rendata cu 23200 lei anual. Are 1 $coala de baeff, Jnfi- 1 600 of, 6 capre §i 1
1
30 rima-
infata la '1880, frecuentata de torl.

inconjuratoarea - Manastirei- 90 elevf; 1 §coala de fete, Jn- Sunt 50 stupf cu albine.

Neam^ului, mosie. (VezT Neam- fiinfata la 1888, frecuentata dc
\\i\, mo?ie). 28 fete; o moara de vaporl. Insura^ei, mahala, in com. rur.

Drumurl La Braila, spre N.-

: Pristolul, pi. Cimpul, jud. Me-
Inconjuratoarea- Manastirei- E., pe ?oseaua jude^eana Braila- hedin^i.
Taslaul, mope, pendinte de Calara$i, 47 kil. ; la Lacul-Rezil
man&stireaTazl&ul, jud. Neamju, drept spre E., 6 kil ; la cat. InsurS^ei-Noi, mahala, in com.
pi. Bistrifa, com. TaslSul, aren- Padina, spre S.E., prin propri- rur. Stingacea«ia, pi. Motrul-d.-j.,

data anual cu suma de 16000 etatea locuitorilor ; la Cioara- jud. Mehedin^i.

lei. Doice?ti, spre S., pe §oseaua
jude^eanSBraila-Calara^i, 14 kil.; ln§elata, catun, al com. Neho-
In-Izlaz, deal, jud. Constanta, la Tatarul, pe linga Movila-PS- ia?ul, jud. Buzau, cu 40 locuitorl
pi. Medjidia, pe teritoriul com. duchiosuluT, spreS.-V., 16 kil.; $i 10 case.
rur. Seimeni ?i anume pe acela la Slujitori-Albote^ti, spre V.,
al c&tunului Seimeni-Micf ; este prin cit. Caragica ?i Coco$a{i, ln§ela{il (Piatra-), munte stin-

continuarea dealuluf Carapat- 11 kil. cos, in jud. Buzau, com. Neho-

Daga $i se intinde de la acest In comuna sunt 3 pie^e §i ia?ul, catunul Prundul.
deal pana la DunSre, trecind 17 strazl aliniate. Prin comuna
prin satul Seimeni-MicI ?i mer- trece ?oseaua judefeana Braila- In^iratele, deal, in jud. Con-
gind printre vaile : Tibrinul ?i Caiara^i. stanta, pi. Hir$ova $i Constanta;
Ili^tea ?i pe la S. lacurilor Dom- S'a infiinfat la 1882, prin ramifica^iunile sale se intind

Digitized by Google
 lN?IRATELE 91 lNTORSURA

printre afluen{i! de pe stinga de biserica, unde se gase?te Bucure?ti, fosta a manistire!

a! piriulu! Sarai, ?i ce! de pe asta-zT. Fedele$oiul; Radovanul, in ca-
dreapta al piriulul Casimcea; Se compune din doua c&t.: tun ul $i pe mo§ia cu acela?T
se ridica pana la 305 m. ; este intorsura, catun de re§edint&, nume, in intinderede 550 hect.,
acoperit cu finefe ?i semanaturi. pe dreapta riulu! Dasna^uiul, $i apar^ine statulu!. Lemnul care
Radovanul spre N.-E., pe stinga predomina este stejarul ?i gir-

In§iratele, tret movile, situate riulul Dasna^uiul, cu o popula- ni$a; se gase^te ?i cer.
in apropiere una de alta, spre fiune de 1928 suflete; locuesc de pe mo§ia intorsura
Viile
N. de satul T^ard, pi. Ialo- in 130 case $i 275 bordee. Sunt aparfin locuitorilor, iar cele de
mi^a Balta, jud. Ialomi^a. 340 contribuabili. pe mo§ia Radovanul apar^in
Are doua biserici: una in statului, fiind in intindere de
Intorsura, com. rur. t pi. Jiul-d.- intorsura, fondata la 1780 de 224 pog., $i producind vin bun.
mj., jud. Dolj. Re^edinfa la Se- Constantin Sari Ene $i termi- Pe mo$ia Radovanul se afl& ca-
gircea. A^ezata pe coasta dea- nate la 1783, lucrata de zid $i riere de piatra.
lului intorsura $i aproape de avind hramul Sf. Imparaf! Con- Se fabric^ rachiu in canti-
malul drept al riulut Dasna^uiul. stantin §i Elena; a doua este tatede 1500 vedre anual. Este
Se invecine$te la E. cu com. in cat Radovanul, cu hramul In- o moari cu abur! pe mo$ia in-
Lipovul la V. cu comunele Si-
; trarea in Biserica a Maicel- torsura.
li$tea-Cruce! §i Cioroia$ul ; la Domnulul, zidita de locuitor! la Pe mo?ia intorsura sunt stine,

S., cu com. Urzicuja $i la N., cu anul 1 867 $i terminate la 1870; unde se face brinzS.
com. Virvorul-Fintinelele. sunt deservite de 2 preofi §i 3 Transportul se face cu carele
Limita linie! de N. incepe de cintaretf. Are douS $col! mixte, $i caru^ele pe calea judefean*
la dealul Caprioarele, trece peste una in intorsura §i a doua in spre Craiova, care strabate co-
riul Banagiul $i Valea Slodo- -
Radovanul; cea din intorsura muna pe o lungime de 6 kil.

nuluT. Linia limit el de S. in- funcfioneaza din 1880 $i cea din §i pe alta comunala-vicinalS in in-
cepe de la Magurelele-cele-Dou* Radovanul din 1889. Amindoua tindere de S kil.

$i apoi trece peste Dealul- Va- sunt intre^inute de comuna %\ Circiumi sunt 7 in Radova-
lor. Limita liniel de E. incepe frecuentate de 6i copil. nul $i 4 in intorsura.

de la Brani$tea-ReoduluI $i trece JjJtiQ carte 31 persoane.

pe la dealul intorsura. Limita Dupa legea rurala din 1864 Intorsura, sat, jud. Dolj, pi.

linie! de V. incepe de la Ma- s'au improprietarit 228 locuitor! Jiul-de-Mijloc, com. intorsura,
gura cu-Sipica $i trece Piriul- ?i insured, iar dupa cea din resedin^a primariei. Are o po-
Jivanulu!. 1875 s'au improprietarit 25 lo- pulate de 1478 suflete; locuesc
Terenul com. este acciden- cuitor!. in 100 case $i 180 de bor-
tat in partea de V. de dealul Teritoriul com. este de 12078 dee.
Radovanul, inalt de aproape pog., dintre car!: 9280 pamint
300 m., acoperit cu vi! $i pa- arabil, 100 pog. fine^e, 600 pog. Intorsura, deal, jud. Dolj, pi.
duri, $i care este §erpuit de izlaz $i2098 pog. padure. Jiul-de-Mijloc,com. Intorsura,
ValeaRea $i Dasnafuiul. Al Mobile se numesc intorsura pe care este a^ezata comuna
doilea deal este Dealul- Viilor, $i Radovanul. Cea d'intiiu, in in- ?i prin care trece limita de E.

care are direc^iunea de la N. tindere de 6645 pog. pamint catre com. Lipovul.
la S. §i este inalt cam de 50 m. 1 arabil, cu venit de 90000 lei,

Este udata de riul Dasna- aparfme Eforiei Spitalelor Ci- Intorsura, mosie, jud. Dolj, pi.
{uiul cu aflaen^ii sat, pe dreapta vile din Bucure$ti, fosta a m&- Jiul-de-Mijloc, com. Intorsura,
Jivanul $i pe stinga Banagiul nastirel Fedele?oiul ; a doua in intindere de 6645 pog., cu
$i Valea-Rea, carl se varsa in este a statului, in intindere de venit anual de 90000 lei. Apar-

Dasna^uiul, in dreptul cat. Ra- 300 pog., cu venit de 10000 {ine Eforie! Spitalelor Civile din
dovanul. lei, fiind data in loturi. Bucure?ti.
Inainte, comuna era situata Padurile: intorsura, in catu-
pe locul unde este azi bise- nul $i pe mo§ia cu acela^i nume, Intorsura, padure, jude^ul Dolj,
rica, insa din cauza invaziunilor in intindere de 300 hect., apar- pi. Jiul-de-Mijloc, com. Intor.
turce$ti, s'a mutat spre S.-E. {ine Eforie! Spitalelor Civile din sura, pe mo$ia intorsura.

Digitized by LiOOQ IC
 tNTRE-BORCE 92 In-vIrf-la-pietricica

Intre-Borce, munte, jud. Su- O data cu deschiderea ga f ef fluen^a lor, situat la apus de
ceava, ce ocupa al doilea loc s'a dat acestel locality numi- catunul de re$edin{a, Jitia.

in inatyime din judef, avind rea de Azuga, dupa valea ce

1834.6 m. altitudine; aflator in din timpurl indepartate poarta Intre-Sibicee, cdtun, al comunel
com. Borcea. acest nume. Mlajetul, jud. Buzau, cu 90 lo-
cuitori $i 20 case, situat pe Va-
Intre-Dealuri, munte, in com. intre-Raze§I-§i-Poduri, padure lea SibiciuluT.
Malini, jud. Suceava. foioasa, jud. Bacau, pi. Munte-
lul, com. Podurile; are o intin- Intunecatei, pise, in com. Go-
Intre-Poduri, padure a statulul dere de 600 hect. ?i este su- le$ti, pi. Riurile, jud. Muscel.
in intindere de 770 hect., ju- pusa regimulul silvic.
de^ulllfov. VezI Caldaru^ani, pa- Invaluitele, lac, injud.Ialomi^a,
dure. Intre - Rlmnice, numire vechie insula Balta, teritoriul comunel
a comunel $i cdtunului Jitia, Dichiseni, pi. Borcea.
Intre-Prahove, vechie numire, plaiul Rimnicul, de la situafia
pana la anul 1881, a satulul sa la confluenja riulul Rimni- in-virf-la-PIetricica, numire ce
Azuga de azl, sau a localita^el celul, socotit ca un izvor al riu- se ma! da virfulul Surde^ti din
unde apele Azuga $i Prahovi^a lul Rimnicul $i Rimnicul-Sarat; com. Breaza-d.-s., plaiul Pra-
se intilnesc spre a forma valea asta-zl se da aceasta numire hova, jud. Prahova.
Prahovei, jud. Prahova. unul catuna$, ce se afla la con

Digitized by LiOOQ IC
Jacota, sat, pe mo$ia cu acela?! servesc $i acestul sat. Un drum jineT, la 4 kil. spre S.-V. de
nume, jud. Suceava, com. Ple- principal duce la Bogd£ne$ti re$edin{a comunei. Are o po-
$e$ti. A$ezat pe un podi$ co- (2 kil.). pulafiune de 120 locuitorl, din
prins intre Dealul-Cioatelor ?i carl 20 impropriety^! dupa le-

Dealul-Mare. Are o populate Jahalea, padure, de diverse e- gea rurala\ pe proprietatea d-lul
de 38 familif, saQ 158 suflete, sen{e, jud. Suceava, com. Bog- H. Caracostea.
din carl 78 contribuabil!. Lo- d&ne$ti.
cuesc Jn 45 case. Jarcaleji sau Meletia, cdtun,
Vatra satulul ocupa 4 falcl Jale^ul, riU, izvore^te de sub poa- pendinte de com. Pfetrele, pi.
$i 5 prajini. Mo$ia e proprieta- lele mun^ilor com. Runcul, pla- Marginea, jud. Vla$ca.
tea d-luf Iordache Iura?cu, §i iul Vulcan, jud. Gorj ; apele-I
are 630 faldf, din carl: nofalcl sunt formate dintr'un singur iz- Jarcale^i, numire ce mal poarta
cultivabile, 200 falcl padure, vor; ia direcfia de la N. spre cdtunul $tefane$ti, jud. Teleor-
130 falcl fina$, restul calamine S., la com. Balace^ti se impre- man, pi. Tirgulul, com. Anto-
$i locurl prea pu{in productive. un& cu riul Bistrifa; se varsa in ne$ti.

Improprietari^I in 1864 sunt: Tismana, in dreptul c&t. Rogo-

9 frunta§I, 7 palma$T §i 10 co- jelul comunica^ia pe acest riu
; Jari^tea, com. rur,, in jud. Putna,
da?!, stapinind 57 ftlcl, 45 prj. se face pe 2 podurl de lemn, pi. Girlele, situata mal la vale

Are o de lemn, a-
biserici unul a§ezat in dreptul malului de Padureni, de care este des-
dusi din Leucu$e?ti de fra^ii Grosul, com. Balace^ti, iar cel- pairs prin piriul Vars&tura-
Hermeziu, cu hramul Sf. Maria l'alt in dreptul c£t. Varjul, pen- Mare, la S kil.de re$edin{a sub-

Mare. dinte tot de Bal&ce$ti. prefecturel $i la 17 kil. de ca-

§coala din Ple$e$ti serv& $i pitala judefului.
acestul sat. Jap^a-lnfundata, viroagtt, jud. Este udata, afar* de piriia^ul
Braila, pe teritoriul com. Va- V&rsStura-Mare, ?i de Cacaina
Jahalea, sat, jud. Suceava, com. deni ; incepe din dreptul hal- (canalul tras din Putna).
Bogdane^ti, pe mo§ia Baia, a- tel V£deni curge spre S.-E. ?i
; Are o populajiune de 466 fa-

§ezat pe piriul cu acela^i nume. se impreunS cu viroaga Zagna, milil, sau 1880 suflete, din cari
Are o populate de 49 familil, la 800 m. de satul V&deni. 395 contribuabill. Locuesc in
sau 191 suflete, din can 33 con- 491 case.
tribuabil!. Jap§ea, vale, jud. Buzau, com. $tiu carte 501 persoane.
Vatra satulul ocupa 22 ftlcl. Gavane$ti ; serva ca suhat. Are doua biseridf parohiale,
:

Improprietari^f in 1864 sunt: una cu hramul Adormirea ?i a

14 palma$I §i 12 coda$T, stapi- Jarcale^i, at tun, pendintede com. doua cu hramul Duminica-Tu-
nind 30 falcl. Florul, pi. Mijlocul, jud. Olt, tulor-Sfinfilor; doua. $coale, una
Biserica §i $coala din Risca situat pe dealul $i valea Rogo- de b&e{T, construita de comuna

Digitized by Google
 JARl^TEA 94 JAVRENI

?i frecuentata de 76 elevl ?i a Jari§tea, numele a doud parohii, sP re S.-E, p£n£ pe mo?ia Izlazul,
doua de fete, frecuentat& de 26 in jud. Putna, pi. Girlele, com. pe o distant de 4V2 kil.

eleve. Jari?tea,avind dou& bisericl pa-

Budgetul com. e de 14904,05 rohiale, una cu hramul Ador- J&vreni, com. rur., jud. Bac&u,
lei la veniturl ?i de 14681,83 mirea §i a doua cu hramul Du- pi. Trotu^ul, situate pe malul
lei la cheltuell. mineca-Tutulor-Sfin^ilor, ambele sting al Trotu^ulul, la limita
60 pluguri
Locuitoril posedS : in Jari?tea. judefulul Putna. Este alc&tuit&
de lemn $i 42 de fier, 1 ma- din 6 c£tune Javreni, re?edin{a,
:

rina de bStut porumb (cu ma- Jarostea, sat, facind parte din pe piriia^ul Chilia, d'a stinga
nivel£), 3 grape de fier. com. rur. Z&voeni, pi. Cerna- Trotu^ulul; Floce^ti, mal spre
Vite sunt: 338 bol, in vacl, d.-j., jud. Vilcea, situat la N. N.-E. ; Heltiul, mal la S., (intre

56 cal ?i 77 porcl. com., la 3 kil. de satul Zavoeni, acesta ?i J&vreni se afla* satele
Comerciul se exerciti in com. urde este re?edin{a comunei. Corbul ?i Vrinceni ale comunei
de 8 persoane. Are o populate de 137 suflete; Bogdana), Boi$tea - BoiereascS,
o bisericS, fondata la 1885. Boi§tea-Raze$asc& 51 Boi^tea- Ga-
Jari^tea, deal, in raionul com. lin, pe valea Trotu^ulul.
Singerul, pi. Podgoria, jud. Pra- Jarostea-Fagilor, padure par- Are o populate de 297 fa-

hova, pe care se cultiva vie §i ticulars, supusi regimulul silvic, milil, sau 1007 suflete: 461
sunt livezl de prunl. in raionul com. Recea, pi. Ho- bSrbap $i 546 femel; 984 Ro-
rezul, jud. Vilcea. minl, 14 Unguri, 4 FrancezI $i

Jari^tea, deal, cu direcfia de la 5 Izraelifl; 989 de protecjiune

N. la S., jud. Prahova, plaiul J agar a, fezer, jud. BrSila, situat romina\ 14 ungara. %\ 4 francezS,
Teleajenul, com. Star-Chiojdul; in ostrovul Iapa, la S.-V. de 810 agriculton, 2 meseria§I, 5
cade in partea de N. a com. lezerul Balaia; se impreunei cu industrial, 4 comercianfl, 4 pro-
Dobrele; in el d& jap$a Larga. fesiunl libere, 25 muncitorl $i

Jari§tea, munte, in jud. Buz&u, 7 servitorl. Locuesc in 583 case.

com. Nehoiul, intre Impistritul, Jaghioara, canal, jud. Br&ila, in- Sunt 246 contribuabill.
Cumpenile ?i riul Buz£ul. ServS cepe din Jaghia; se indreapta Are 4 bisericl: dou& in Ja*-

ca izlaz. c&tre S.-E., dup& ce ocole^te vreni, a treia in Heltiul $i a

Li$i{arul; spre S. da" in Otmocul. patra in Boi$tea-Boiereasc£, de-

Jari^tea, mosie, in jud. Buz£u, servite de 2 preojl ^i 5 cinta-

com.Nehoia^ul, c&tunele : Broas- Jalaboiul, suburbie, in Foc^ani, re{I; 5 circiuml;3 mori de apa.
ca, Bonful $i Gura-Siriulul, care desp&rjirea I, jud. Putna. Dup& legea ruralS din 1864,
se intinde intre piriul Nehoiul, s'au dat, la 47 locuitori, 156
riul Buz&ul, pir. Siriul §i mun- J^n^a§ti, sat, facind parte din falci $i 40 prajini p&mint in

tele Monteorul, format din tru- com. rur. Fige^elul, pi. Vedea- improprietarire.
purile : Bonful, Malul - Capril, d.-s., jud. Olt. Cade la V. de Teritoriul comunei are o in-

Spedi§ul-NehoiuluI, Impistrita, comunS, intre girlele : Faurul $i tindere de peste 3500 hect.
Gherghel&ul, Virful-Jari^tel ?i Plapcica. Are o populate de 60 P£durile ocupa mal mult de
parte din muntele Monteorul. locuitori. 2000 hect. din care a statulul,
Are 3200 hect., din carl: 52 Heltiul, este de 1424 hect., iar

hect. curaturl, 270 finea{&, 3 Jarlaul, viroaga, jud. Braila, plea- a d-lui A. Jura^cu, de 37ohect.
hect. livezT, 140 hect. izlaz ?i ch din viroaga Zagna, aproape Proprietarl marl sunt: Statul,
restul padure. Pe aceasta mo?ie de hotarul desp£r{itor intre Do- cu mo?ia Heltiul §\ d. Al. Ju-
se afla apele minerale Gura-Ia- meniul Brailel §i mo§ia Cimpi- ra§cu, cu mo^ia Floce^ti.
dulul ?i alte sorgin^i mal mid. neanca. Seaflclpe teritoriul com. Viile a caror culture este in-
Cazasul, la 2 kil. spre S.-E. de semnatS, au o intindere de
Jari^tea, pfidnre, in jud. Buz&u, satul Vadeni. Parcurge o dis- 91.53 hect.
com. CaTina, c&t. Piatra-Corbu- tant de de unde se bi-
1 kil. Vite sunt: 48 cal, 581 vite
lui face un corp cu padurea
; furca: o parte mergind spre V. marl cornute, 168 porcl, 49 ca-
Virful-Corbului de pe mo?ia Cor- pe mo$ia Cimpineanca, unde pre $i 1298 ol.

bul (Floreasca); are 230 hect. se plerde, iar alta" parte mergind Budgetul comunei e la ve-

Digitized by Google
 jAVRENI 95 jepi-mar!

nitur! de let 7092, ban! 29 $i din Dunare, spre N., pe cimpia frecuentata de 90 elev!; o bi-
la cheltuel! de lei 2460, bam 55. Baraganul, in apropiere de calea serica, zidita la 1840, deservita
Comuna este strabatuta de ferata Bucure$ti-Fete$ti. Mo§ia e de 1 preot ?i 2 dascal!.
ca! vecinale-comunale, care o proprietatea statului, numita Je- Linga sat, peste lacul Jega-
Ieaga cu Ripile $i cu cele -l'alte galia $i Deleanca, iar inainte lia, este un pod de lemn, ce
comune invecinate. Brinzeni $i are o suprafafa de pune in comunica^ie satul Bei-
Distance la Bacau, : capitala 23000 7000 hect.
hect., din car! : licul cu Jegalia.
districtulu!, 60 kil. ; la Tirgul- balti$, 15000
100 hect. izlaz $i
Ocna, re$edin{a pla$ei, 23 kil. hect. pamint de cultura. Mo?ia Jegalia, lac, in jud. Ialomifa, pi.
la com. Bogdana 7 kil. ; la finea inainte de secularizare de Borcea, pe {annul sting al bra-
unde este stajiune de
Caiuful, Manastirea Dealulu!. Pe terito-
- {ulu! Borcea ?i la sudul vai! Je-
drum de fer, distanja este de riul com. e! se ma! afla, afara galia; are forma unul semi-cere
7 kil. de com. Jegalia $i com. §oca- deschis spre E. in care se afla
riciul $i Gildaul. satul tot cu acela$! nume. A-
J&vreni, sat, jud. Bacau, pi. Tro- Se arendeaza cu 148000 le! cest lac comunica cu Borcea
tu$ $i re?edin^a comune! cu anual. prin tre! braje. Bratul (privalul)-
acela^I nume, situat pe Dealul- Are o popula^iune de 378 cel Mic, Bra^ul-cel-Mare $i Bra-
Javrenilor $i pe $esul Trotu- familii, sau 17 1 3 suBete ; o $coa- {ul-Gildaului.
$ulu!, d'a stinga. Are o popu- la mixta, frecuentata de 90 elevi,
late de 108 famili!, sau 401 cu local propria cladit de co- Jegalia, vale, in jud. Ialomija, pi.
suflete; 2 biseric!, cladite de muna ; doua biseric!, deservite Borcea, ce se intinde de linga
locuitor!, din can una vechie 2 preoflf $i 4 dascal!. satul Jegalia spre N., brazdind
de peste 150 de an!$i ambele Dupa legea rurala din 1864, cimpia Baraganulul. Este singura
deservitede 1 preot?i 2cintare{l; s'au improprietarit 328 locuitor!; vale care intrerupe suprafafa
2 circium!. in anul 1878, s'au mal impro- plana a Baraganulu!. Aceasta
Vite: 15 cal, 167 vite mar! proprietarit 9 locuitor!; se ma! vale, care are o Intindere de 35
cornute, 99 pore! $i 37 capre. gasesc neimproprietarit! 60. kil. $i o adincime de aproape 10
comunel este udat
Teritoriul m., a fost albia unu! riu, ce i?i lua
Javreni, secfte, jud. Bacau, pi. de Dunare, Borcea $i de lacu- na^tere din partea de N. a Ba-
Trotu^ul, satul Hirja, com. cu rile : Jegalia, Pucioasa, Vlas- raganulul ?i se varsa in Borcea.
acela$! nume. ceana, Matasea, Stinghea, Cur- In partea de S. a vai! este la-
tinescu, Strimba ?i Mistrea^a. cul cu acela?! nume.
J&vreni, deal, jud. Bacau, pi. Tro- Bra^e, carl pun in comunicafie Pe malurile vai!, linga satul
tu$ul,' com. Javreni, pe care se Dunarea §i Borcea cu lacurile, Jegalia, se afla ma! multe sa-
afla situat satul Javreni. sunt: Nestea, Beilicul, Calfunul, paturi, ce ati servit pe timpul
Nemo^tiul §i Posmocul. Vaile, razboaelor intre Ru$I $i Turc!,
Javreni, pddure foioasa, jud. Ba- ce brazdeaza teritoriul comune! a apara intrarea pe bratul Gura-
cau, pi. Trotu$ul, com. cu ace- sunt : Jegalia, Rusul, Pu^ul-lu!- Bali!.

ia$! nume; are o intindere de $erban, Sacaua, Cangea $i Puful-

715 hect. ?i e supusa regimulu! Calugarulul. Jepi, riU, izvore^te de sub pis-
silvic. Veniturile $i cheltuelile sunt cul cu acela?! nume, com. Pre-
de peste 6000 le!. dealul, plaiul Pele?ul, jud. Pra-

Jdera, braf, (prival), in insula hova. Curge de la V. spre E.

Balta, teritoriul com. Cocargea, Jegalia, sat, in jud. Ialomija, pi. $i se varsa in riul Prahova, pe
pi. Borcea, jud. Ialomtya. Borcea, pendinte de com. cu {armul drept, la S. de cat. Bu$-

acela$! nume, situat pe malul teni. Valea pe care curge acest

Jegalia, com. rur.> in jud. Ialo- de E. al laculu! Jegalia §i pe riu se nume^te de locuitor! Va-
mtya, pi. Borcea, situara intre {annul sting al Borci!. lea-Jepi!.

com. $ocariciul $i Gildaul. Aic! este re$edin{a primarie!

Se compune din satele Jegalia $i a judecatoriei comunale. Jepi-Marl, pise, jud. Prahova,
§i Beilicul. Are o populate de 1042 su- inalt de 2195 m. d'asupra ni-

Teritoriul comune! se intinde flete ; o ?coala primara mixta, velulu! Mari!-Negre, alatur! cu

Digitized by Google
 JEPI-MICl 96 JIBLEA

Piatra-ArsS, jud. Prahova. A- Jerdaul, deal, in jud. Gorj, com. 48 cal, 1000 ol $i 700 rimS-
cest pise e colfat $i pr&p&stios. Anini^ul, plaiul Novaci. Se in- tori.

Despre riul Ialomifa clina e tinde de d'asupra satului Ani-

dulce ?i pe ea cresc o mul^ime ni$iul-din-DeaI, spre N., termi- Jiana-Mare, baltd, in jud. Me-
de jnepf sau jepl, de unde i nindu-se in Plaiul-Mare al c&t. hedin^i, pi. Blahnifa, com. rur.
s'a §i dat numele. Heri$e$ti, com. Novaci. Jiana-Mare.
Intre Jepi §i Piatra-Ars£ sunt
ni$te ml&$tinl, carl poarti nu- Jereapanului (Piciorul-), mun- Jiana-Vechie, sat, in jud. Mehe-
mele deLaculRo^u. te, in com. Bro$teni, jud. Su- dinfi, pi. Blahnifa, com. rur.
Acest munte, impreunS cu ceava. Jiana-Mare.
Jepi-MicT, cu Ri^nova, Sorica,
Dutca $i Cump&tul, se stipine^te Je^ul, catun al com. Nehoia?ul, Jianca, lac> jud. Vla$ca, din
de la 15 August 1882 de M. jud. Buz&u, cu 220 locuitort ?i josul satului Malul, pe propri-
S. Regele Carol I, prin cum- 40 case. etatea Paraipani, in valea Du-
p&r&toare f£cut& de la d-1 N. n&ref.
Crefulescu. Jghiabul, piriias, jud. Bac&u, pi.
Tazl&ul-d.-s., com. B3s&$ti, care Jianca, sau Jianul, proprietate
Jepi-Mici, pise, jud. Prahova, in izvore?te din Stinca-Cr&p&turel nelocuitS, ce aparfine d-lul Dr.
masivul Bucegilor, alatur! cu ?i se vars& in Lunda$. I. Niculescu, pendinte de com.
Piatra-Ars&. Bulbucata, jud. Vla?ca ; are o
La anul 1846, ambil Jepi aii Jghiabul, virf de deal, jud. Ba- suprafa^S de 100 hect.
de Inginerul Geor-
fost m&sura{I c&u, pi. Tazl&ul-d.-s., situat la

ge Fischtum, trimis de marele E. comunel B£s£?ti, ?i imbr&cat Jianca, pddure, supusi regimulu!
Postelnic loan Al. Filipescu. cu p&durl. Face parte din $ira silvic, com. B&lile$ti, pi. Riurile,

dealurilor ce despart Tazl&ul- jud. Muscel, in intindere de

Jerava^ul, piriu, ce curge prin Mare de Bistrija. 290 hect., avind ca esenfe : stejar,
pi. Tirgul $i Corodul, jud. Tu- fag, carpen, jugastru ?i paltin.
tova. Izvore?te din com. Obir- Jghiaburile,</^/,in jud.Neam^u,
?eni, curge de la E. spre V. $i pi. Piatra-Muntele, com. Calul- Jianul, catun, jud. Arge?, pi. Pi-

?i se vars& in stinga riului Bir- Iapa, situat ling& satul Calul. te?ti; face parte din com. rur.
ladul,dup£ ce formeazS pu{in G&vanul-Valea-Rea.
marginea despaj-fitoare intre pi. Jiana-Mare, com. rur., ?i sat in
Tirgul ?i plasa Corodul. Pri" jud. Mehedin^i, pi. Blahnija, la 37 Jianul, petic de pddure, de ste-
me?te pe dreapta piraiele : Ri- kil.de ora?ul Turnul-Severin jar, in supra ta^a de 72 hect.,
pa - $earpelul, BalSne^ti, Finti- este situate peloc polejnic. Sa- 72 aril, situat pe proprietatea
nele ?i Docani ?i pe stinga pi- tul formeazci comunS cu satul statulul Gi§te?ti, jud. Vla$ca,
raiele : Vinderei, Miroasa, Birzo- Jiana-VechTe, avind 1200 locui- pi. Neajlovul, com. Gi$te?ti-Ro-
e$ti, Lunge^ti $i B5l&b&ne$ti. roril 1 89 contribuabilT
; loeuese ; minl, situat la col^ul mo^iel lingS
in 250 case. citunul Coteni sau Ilfovaful.
Jercalai, catun, faxind parte din Locuitortf posedS 60 plugurT, :

com. urb. Urla^i, pi. Cricovul, no care cu bof, 14 c&ru{e cu Jianul, pddure a statulut in in-

jud. Prahova. cal ; 116 stupl. tindere de 75 hect., pendinte de

Are o bisericS, fondatS la Prin com. trece ?oseaua FIS- com. Fundeni-Mitreni, pi. Olte-
1 804, cu urm&toarea inscrip^ie minda-Jiana-Mare-Balta- Verde. ni{a, jud. Ilfov.

Are 2 bisericl, deservite de

In numele Domnului nostni Iisus

Christos, biserica ridicatS. de robul lui

2 preoflf $i 4 cintarep o $coal& ; Jianul, vale, la N., decom. Ur^i,

Dumnczeu Gheorghi^a Urla^eanu, la anul condusS de I inva^&tor, frecu- pi. Oltul-d.-s., jud. Olt. Se vars*
1S04, lulie 10. S'a rcparat la anul 1840. entata de 30 elevf. in girla Cungri^oara, tot in

Budgetul comunel e: la ve- raionul com. Ur?i.

Jercova^ul, deal cu vil, in com. niturl de 3936 lei, iar la chel-

rur. Bresni^a, pi. Ocolul-d.-s., tuelT, de 1523 lei. Jiblea, com. rur., pe malul sting
jud. Mehedinfi. Vite: 760 vite marl cornute, al Oltulul, jud. Arge^, pi. Lo-

Digitized by Google
 JIBLEA 97 JIDAVA

vi$tea, la 17 kii. de com. rur. Jidanul, iaz, linga satul Podul- monede, unelte casnice, precum
$uict, re^edin^a subprefecturel, Jijiel, com. Goiae^ti, pi. Brani§tea $i caramizl cu inscripfiunl la-

$i 59 kii. de Pite^ti. Se com-

la jud. Ia$i; se scurge in apa tine.

pune din 2 sate: Jiblea $i Pa- Dobravatul. Pe una din caramizl, d. Gr.
u$a, avind peste tot 911 locui- G. Tocilescu a citit urmatoarele
torl, din carl 165 contribuabill. Jidanul, iaz, format din piriul mime de soldaflf: Georgius, Ci-
Are 2 biseric!; 2 $colI primare Hucul, in fa^a hanulul de la nedus, Candidus; apoi indica-
rurale, una de b&eflf $i alta de Petro^ita, com. Badeni, pi. Bah- ^ia : Castr(is) N(umerum) XVI.
fete. luiul, jud. Ia$i.
Cu o mica cheltuiala s'ar putea ex-
Budgelul com. e de 2230 lei
plora tot lagarul si regasi — zice d. To-
la veniturl $i de 1488 lei la Jidanului (Girla-), girlifd, in cilescu — inscripfiunl de la poarta Cas-
cheltuell. jud. Tulcea, pi. Sulina, pe te- trului al carul nume poate sta ascuns
Vite sunt: 467 bol $i vacT, ritoriul comunel urbane Chilia- acolo sub gramezile de pietre si moloz,
si apoi adaoga: Aflarca Cimpulungulul
39 caT, 622 ol, 36 capre $i 197 Vechle, in partea N. a pla?el
in preajma chiar a lagarulul roman, ne
rimatorl. §i centrala a comunel; are o
face a banui existen^a unut municipiu
Pe teritoriul acestelcom., pe directfune generala de la N.-V. sau colonie, din care s'a nascut si pre-
marginea Oltulut, se ma! recu- spre S.-E. ;
pune in comunica^ie facut orasul de asta-zt.

nosc r£m£$itele unel cetajl §i grindul Chiliel cu balta Saon

ma! multe movile, probabil in- sail Babina ; este inconjurata cu Ruinele Jidavel, a^ezate in

tariturf din timpul razboaelor stuf; 2 l

!i kii. lungime. marginea drumulul, formeaza un
cu Turcil de la sftr§itul veacu- drept-unghiti,avind latura de
luT trecut. Jidanului (Piriul-), piriti, in jud. N. de aproape 120 pa$I; iar cea
Neam^u,pl. Piatra-Muntele, com. despre E. cam de 160 pa$I.
Jiblea, sat, pe malul sting al 01- Bistricioara; izvore$te din partea Zidul Jidavel este de acela$I
tuluT, jud. Arge§, pi. Lovi?tea, N., a ramurei munfilor Magura- ciment ca al ce tailor de pe
cam in dreptul bailor Calima- Heghe^ul, din grupa Ceahlaului linga Dunare $i din Oltenia.
ne$ti din jud. Vilcea. Are 1825 se varsa pe partea dreapta a In centrul citadelel se vad
locuitor! ; o bisericd, cu hramul riulul Bistricioara, aproape de ruine carl arata mal multe des-
Adormirea, cu 2 preoflf 51 1 gura piriia^ulul Grin{ie$ul-Mare. par^irl de camere: aci, cum se

cintaref, o $coala primari ru- vede, locuiau aparatorit muni-

rala de bae{I $i de fete. Aid Jidava. La o jumatate ora de- cipiulul. Locul unut pu{ mare
este re$edin{a com. rur. cu a- parte de Cimpulung, jud. Mus- se vede alaturea cu aceste ru-
cela§I nume. cel, spre $., pe o cimpie intinsa ine : rezervor de apa in timpul
$i frumoasa, inchisa intre dealurl, blocarel fortare^el. Tradi^ia zice
Jiblea, stafie de drum-defer, }ud. se afla ruinele lagarulul roman ca erau doua in carl Dacil au
Arge?, 16 kii. depart e de Rim- de la Jidava, cunoscute de popor aruncat averile lor. Sub aceste
nicul-Vilcei, pe linia R.-Vilcil- sub numcle de Jtdova, Gradi$tea, ruine se crede a fi apeduce ?i

Riul-Vadulu!,granita spre Tran- Uria$a, pe mo$ia Gradi^tea. suterane, zice Bolliac, in «Itine-
silvaaia. Serve$te de stafie pen- rariul» sSu.
Este intcrcsanta aceasta stafiune ro-
tru baile Calimane?ti, care sunt maua — scrie — !n- Fortarea^a era inconjurata cu
d. Gr. G. Tocilescu
peste Olt, in Vilcea. tr'u regiune undc nu se banuia a fi pa- $an{url foarte adinci. Aceste
truns si stapinit RomaniT si care nc re- $an{uri formau in jurul et un
vela, in acelasY timp existenja unut drum
Jiblea, mofie a statuluT, cu intin- semi-cere ale carut capete da-
roman, care pornca de la Dunare (linga
dere de 10250 pog., din carl deau in albia riulul.
Mamlnda) jud. Teleorman, trccea pe
8000 pog. padure, jud. Arge$, linga KuMi-de-Vf de, Pitc^ti, Cimpulung, Din construcfia ^antulul ur-
pi. Lovi§tea, arendata anual cu Inainta pe la Cetatea-lui-Ncgru-Voda, de meaza ca capatilele lui au avut
19050 lei. Pe mo$ie sunt: 8 pe Dlmbovija tn sus, pana in Transil- doua marl stavilare pe unde se
vania.
morl §i pive case de arenda?
; umplea §i se de§erta $an{ul for-
raagazil; povarnS, etc. Ill urma sftpaturilor ftcute tare^el la nevoie.
acum 10 anl, d. Butculescu a De la Jidava, spre E., merge
Jicnifa, sat, jud. Mehedinti, pi. gasit in intericrul lagarulul mal cine-va la Tirgovi^te; iar spre
Motrul-d.-s., com. rur. CazSne^ti. multe obiecte romane : arme, V. la Curtea de-Arge$. Pe aci,

CMS. Uar*U Diefivw G^ogr^U. Yd. IJ 13

Digitized by LiOOQ IC
JIDENI 98 JIDENI

Negru se opreste cu calul sau sa, al^t toroipanul, alr^t chiar armele pa-
zice C. D. Aricescu, de la Iar

drcpt pe locul pe care sta astazt sfintul glnilor, care se trezira, unit in slngele
care imprumutam acestea, sub alrpt in
Altar al manastiret din Cimpulung, (aci lor, al(iY In urletul clopotelor si

ductl Rominl $i DomniT Ba- cere o lancie de la (ipetele ucisilor si uclfatorilor. Paglnit
era poiana lucie) si

sarabT, a existat un drum mare un ostean, si, de calare, o tnfige In pa- pterdura mingle, s'amerln^ara si Incepura

$i frutnos, care unea resedinfa mint, in cit a intrat d'o palma dom- a se omori et intre el.

Retevciii de teiu,~~fttrfga ostoanul de

lu! Negru cu a luT Mircea, Cur- neasca.
A pot descSlica Negru si toata oastea cite ort ridica sacura, ort parol, ort lan-
tea-de-Arge? cu Tirgovi^tea.
sa si inghenuchie Negru linga lancea cea, ca sa dea.
C. D. Aricescu susjine ca
infipta in pamint, si-si scoate caciula Miriste de meiii, — raspundea Romlnul,
Jidava este cetate daca ?i i$i
{urcaneasca si toata oastea face ce face oprind lovirea si trccthd In partea Ro-
bazeaza aceasta credinja pe mul- el. $i se ruga Negru si zice : Maica mlnflor

Domuulut, tu care at nascut pe mlntui- §i nu (inu mult lupta, ca Kominit

tele monede dace ce s'au aflat
torul lumct, ce por^ile Iadului le-at sfa- batura pe Tatar! si acel cart scapara aler-
in ruinele Jidavei (ale Citade-
timat si pe Adam eel cazut 1'aT ridicat gara sa dea de stire fcelor d'o lege si

lel) $i apol se intreaba: Ce cum te d'un singe cu eY, U Curtea-de-Arges

din groapa, roaga-1 fierbinte,
cauta aceste monede dace aci,
roaga acum toata* oastea mea si toata pe Bughea, pe Bratla, pe rlul Doamna
daca, inainte de Traian, n'a fost romlnimea, prin mine, roaga-1 sa-mt a- si Vllsanul. Mat marele tittaresc, spaimln-

daca, sau macar jute ca s& cura^ de spurcteiuni Mosia tat, si pi in de jafuri, se ridica iute si
o cetate lo-
parin^ilor. Pentru crucc ma lupt eu si se trase la vale, spre Dunire, cu avu-
cuin^e de Daci?
'rj voiu face {ie iocuin^a sfinta in nu- \iile lut. ^i tn^elegtnd si Rominii de
Luptele de sub zidurile Jida- pestc Olt cele ce se lntimplasera, le esi
mele tau.
vei. Negru- Voda, dupa ce-$I ca- $i st-a facut semnul crucet de trei inaititea si mult omor facura pagtnilor.

patui oastea trebuincioasa, se ort si toata oastea asemenea. §i Rominif curgeatl din toate parole,

§i a nipt Negru lancea din fa^a pa- adunindu-se ca puit de gSir.a sub ari-
puse in fruntea el %\ pleca, zice
mlntulut ca sX se stie locul undo era pile closciT si s'au flCUt cete mart de
tradifia. In oastea lul erati tot
sa se inal^e biserica NascStoarci de Dum- Romlnt, si laslndu-so ca siroaelc mun^i-
de oamenl: Sa?T, Ungurl,
felul
lor din virful plaiurilor in jos, pe albia
nezeu.
Nemp ?i RomtnP, insa Rominif ^i a zis Negru oastet sa imbucc ceva glrleior, luara la goani neamul tataresc,

trei par{! ?i Papi^tii o parte. si sa aromezc pu^in, pana la cintatul si pe cet imbuibaft pfiti sate si ceta^t

cocosulut. It scoaserS la cimp luClfi, ca b£t£iasit pe

Si ort pe unde trecea Ncgru-Voda,
Si iaca ca clnta cocosul pentru intiia lup si pe urs la poianll lins&.
Romlnit 11 Intlmpinau cu ramurt vcrzt,
oara si Ncgru-Vocvod detc semnalul de $i asa, ca sa inchelfi, zice raposatul
si in urart de bucurie 11 inso^cau multa
plecare; si tojt incalicara, iar pedestrii Aninosanu, cind rSsafca soarele dupa
calc, striglnd : Osana celut ce vine Intru
apucara inainte, cact sunt trupul oastet, muscele, steagul rorfltuesc fllfiia pe
numele Domnulul, cu Libertatea si Bu-
iar calarepi, aripele. creasta Jidavet si pe ferestrele biseri-
curia.
§i la Apa-Sarata, dupa ce urcara d'a- cilor.
Ast-fel veni NegTu pana la Zarnesti,
supra, iuccpura" to^ii buciumii mari si
unde se porni cu toata curtea si ostasit,
mici (cct mart de alama cet mict de
si trimise pe Dan, fiul s2.fi. eel mat mare, si
Jideni, com.rur.M jud. R.-Sarat,
lemn), inccpura a trlmbi^a de te lua fiort
cu alpt, din familia lut, si cu cl^Y-va pi. Rimnicul-d.-s., pe malul sting
flacat, pana la ColrJ si pana la Ora^iT, din crestet pana in talpi, par'ca ar fi

al riului Rtmnicul-S&rat.
fost trlmbi^ele Arhangelilor la a doua
ca sa opreasca in loc pe tofj calatorit,
tnviere. Este a^ezata la V. judefulu!,
can se urcau din {ara, on coborau din
munte, si sa-Y ia cu dinsit, ca sa nu ^i la sunetul buciumilor respunsera la 5 kil. spre N.-V. de ora?ul
vrlnd sa-t apuce vaile si dealurile ecle gaunoase si au-
Rtmnicul-Sarat, ?i In partea de
dea de stire Tatarilor,
zira cet din Romula si in^elesera ca se
fara veste (Tatarit ocupasera cetatea JU E. a placer, la 6 kil. spre N. de
apropie Mesia-Negru.
dova).
Zgircift re$edin{a placet.
§i iata ca si toate satele de sub mun- ^i esira batrinit si mucrile si copit

cu lumint de seu si de mesteacan pen- Se margine?te la N. cu Slo-

jii nostri luasera de stire, si eseaii de prin
toate gaurile plaiurilor sa vie Intra in- tru intimpinarea Domnulut, bucurlndu-se bozia; la S.E., cu Mo?ia-Dom-
tlmpinarea vecbiului lor staptn si parinte si striglnd: Osana celut ce vine tntru neasca (a ora^ulul Rimnicul-Sa-
mina de Mlntuitorulut numele Domnulul. Binc-cuvlntat fie nu-
si sa dea ajutor rat); la V., cu Babeni ^i Zgir-
mosiet stramosestt. mele hit Negru ce vine cu pacca si bu-
ci^i,despar^ita prin riul RJmnicul.
Negru Impana toate potecile plaiuri- curia.

$i a zis Radu-Negru sa treaca mue- Este o comuna din regiunea

lor si ale muscelelor cu nil codrilor ca

sa privigheze toate miscarile Tatarilor rile cu batrinit si cu copiit pe dealul de dealurilor, fiind brazdata prin
si sa le taic drumurile. d'asupra bisericet de la Apa-Sarata, (unde mijloc de Dealul-Co^atculul §i
»

dupa ce mat opri pu^in la Na- a fost ocna de sare) ca sa fie la adapost
$i se la E. de Dealul Jinurul.
maesti ca sa rasulle caiT, si sa 'sY mat si asigurare in timpul luptet.
Riul Rimnicul-Sarat o uda la
ascur,a sabiile si lancile si securile, apoT, Si Rominii la vuetul malurilor ce
V., Iazul - Morilor %\ Co^atcul,
cind era soarele la chindie : «Cu Dum- rasunaii de sunetul buciumilor si al stri-

nezcu inainte !» striga Negru. gatelor, apucara, unit sacurea, aljit coa- la E.

Digitized by Google
 JIDESfl 90 JID05TIJA

Cfttunele car! o compun sunt sau 374 suflete, din car! 106 ne! Slava-Rusasi pe cea E. a
Orgtia, resedinfa, la mijloc, Ti- contribuabill; o biserica. comune! Ciucurova, se varsa In
gotul 91 Cofatcul la N., Jideni $tiQ carte 54 persoane. piriul Slava-Cercheza, pe stinga
si Fldminda la S. in dreptulsatulul Slava-Cercheza.

Suprafafa sa ede 2500 hect, Jide§ti. Vez! Zidesti, tnofie, jud.

din car! 62 hect. vatra com., Nearafu. Jidinii (Valea-), piriil, in jud.
636 hect. ale locuitorilor, 1802 Tulcea, pi. Babadag, pe teri-
hect. ale proprieta^el private. Jide^ti. Vez! Zidesti, sat, jud. toriul comunelor rurale Ciucu-
Are o populate de 575 fa- Neam{u. rova si Bas-Chioi, izvoreste din
milil, sau 2251 suflete, din car! poalele S.-E. ale dealulu! Jidini
580 contribuabill; 4 biseric! Jidini, deal, in jud. Tulcea, pi. ma! sus de satul Ciucurova ; se
una in catunul Oratia, cu hra. Babadag, pe teritoriul comune! indreapta spre N., avind o di-
mul Sfin{i! Voevoz!, zidita in rurale Ciucurova, situat in partea recjiune generala de la S.-V.
1859; a douain catunul Jideni, V. a plase! si central3-N. a spre N.-E. ; curge printre dea-
cu hramul Adormlrea Maicei- - comune!; are o direcfiune ge- lurile Jidini, Bac-Ciaus, si, dupa
Domnulu!, zidita in 1 8 17 ; a nerate de la S.-V. spre N.-E. ce brazdeaza partea V. a pla-
treia in Cofatcul, cu hramul Sf. se intinde printre piraiele: Valea- se!, pe cea V. a comune! Ciu-
Voevoz!, zidita in 1843 Jigoiul, ; Jidini, afluent al vai! Bas-Chioi curova, si pe cea S.-V. a co-
cu hramul Sf. Constantin si E- si piriul Slava-Cercheza cu a- mune! Bas-Chioi, se uneste la

lena zidita in 1857; fundatori! fluen^i! sa! Valea-Calugarului si poalele dealulu! Sivri-Tepe cu
sunt locuitori! ; sunt deservite Jidini; las* spre N. prelun- piriul Bac-Ciaus, spre a fcrma
de cite 1 preot 9! de 1 cinta- girea numita Dealul-Pelitul ; sa- impreuna piriul Bas-Chioi, ce este
re{ (in Oratia sunt 2 cintaret!). tul Ciucurova, este asezat la un afluent al piriulu! Tai{a; are
Are o scoala mixta, fundata in poalele sale S. ; din poalele sale o lungime de 4 kil. cursul sau ;

1863 de stat, condusa de 1 invi S.-E. is! iau nastere piraiele este repede malurile sale sunt
;

$ator si frecuentata de 69 elev!. Valea-Jidinil si Valea-Calugaru- frumoase pe ele trece drumul

Calitateapamintululeste buna; lu!, din cele V., piriul Jidini; comu nal Ciucurova-Bas-Chioi.
sunt' 1452 hect. arabile, 308 hect. are 4 virfur!, care tree peste
padure, 627 hect. vi!, 51 hect. 300 m. unul de 350 m. al 2-lea
: Jidinii (VIrful-),z//V/* de deal, in
neproductive. de 341 m., al 3-lea de 311 m. jud. Tulcea, pi. Babadag, pe
Locuitori! poseda: 10 1 plu- si al 4-lea de 301 m., toate teritoriul comune! Ciucurova
gur! 7 mor! pe apa o masina
; ; puncte trigonometrice de obser- este punctul culminant al dea-
de secerat si 1 detreerat: 536 vable de rangul i-iu si al 3-lea; 341 m. inalfime,
lulu! Jidini; are

bo!, 22 vac!, 103 ca!, 21 !epe, pe la poalele lul tree drumurile punct trigonometric de obser-
714 o! 70 capre
t si 181 rima- comunale Ciucurova-Bas-Chioi si vafie de rangul I-iti, dominind
tor!. Ciucurova-Armutli; este acope- asuprasatelor Ciucurova si Slava-
Comerciul se exercita in com. rit cu padur! in cea ma! mare Cercheza; este acoperit cu pa-
de 25 persoane. parte. dur! intinse si bogate; pe la
Ca! de comunicafie sunt so- : poalele lu! trece drumul co-
seaua jude{ean& de la Rimnicul Jidini piriU, in jud. Tulcea, pi, munal Ciucurova- Armutli ; este
la Jitia, ce trece prin com. Babadag, pe teritoriul comu punct strategic important.
spre Slobozia ; spreZgirctyi-Gre- nelor Ciucurova si Bas-Chioi
banul. izvoreste din poalele de V Jido§ti{a, com. rur. si sat, in jud.

Budgetul com. e la venitur! ale dealulu! Jidini; uda pi Mehedinji, pi. Ocolul-d.s. la 13
de 7077 le!, iar la cheltuel!, de cioarele virfului stincos Jidini kil. de orasul Turnul-Severin;
5136 le!. se indreapta spre E., avind o teritoriul sati apar^ineaodinioara
direcfiune generala de la N.- manastire! Vodtya si se margi-
Jideni, sat, in jud. R.-Sarat, pi. V. spre S.-E., avind un curs neste: la E. cu hotarul comune!
Rimnicul d.-s. catunul comune! paralel cu Valea-Calugarulu!, si, Izvorul-Birze!, catunul Schintesti;
Jideni, asezat spre S., pe girla dupa un curs de 5 kil. numa! la V. cu proprietatea satulu!
Are: 927 hect., cu
Iazul-Morilor. prin padur!, dupa ce a brizdat Bresni^a, peste care sunt comu-
o populafiune de 107 familil, partea V. a plase! si a comu- nele : Marga, Virciorova si catu-

Digitized by Google
 JIDOSTIJA 100 JIDOVILOR (MOV1LA-)

nul Bahna; la N., cu Schitul- Jidova, vechie numire data vir- localizate, le gasim In diferite
Topolnifa precum $i cu comuna fulul Ceta^uia, jud. Buzau, com. puncte ale farel. Ramfne inca
Balote$ti, 51 spre S., cu comu- Tisaul, unde se vad §i resturf a se lamuri relafiunea dintre
na rurala Bresni^a $i catunul de oare-care fortifica{iI. jidov ?i tatar ; saG sa vedem a
Gura VSil de Schela-CladoveT. fost in trecut un popor despre
Satul formeaza comuna cu Jidovi, sau $i Ripa-§oimului, care sa se poata sus^ine cu si-

satul $u$i$a, avind peste tot 1200 deal, in com, rur. Dragote^ti, guran^a ca a fost tatar §i jidov
locuitorl, din carl 185 contri- pi. Vailor, jud. Mehedinji. in acelasl timp? Un asemenea

buabill; locuesc in 208 case. popor a existat §i este cunoscut

Locuitoril poseda 23 plugurl, : Jidovile, deal, jud. Gorj, cat. in istorie sub numele de Caizarl.

51 care cu bol, 2 c&rufe cu Vacarea, com. Dane^ti, spre S. Cazaril, neam de origina fino-
cat; 312 stupl. de catun. tatara (ca Hunil $i Avaril) carl
Are: 2 bisericT, cu 1 preot ocupa mal toata Rusia meridio-
?i 4 cintcireff;o $coaia, condusa Jidovilor (Movila-), movild, nala, adoptara judaizmul in se-
de 1 invajator, frecuentata de spre N.-E. de com. Ianca, pi. colul VIIMea ?i subs is tar a ca
26 elevl ?i 2 eleve. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romana^i, stat judaic peste 3 secole( 10 16).
Budgetul comunel e la veni- cu 4 stinjeni inaifime, §i un In secolul al VIMea imperiul
turT de 1446 lei, iar la cheltuelT, diametru de 4 stinjeni. Se ter- lor se intindea de la Don pana
de 719 lei. mina cu un con trunchiat. Linga in Panonia. Bulgaril $i alte po-
Vite: 690 vite marl cornute, ea se afla ni$te gropl. Face pula^iunl slave, chiar Ungurii au
16 cai, 650 ol, 729 capre $i parte din un ?ir de magurece stat sub stapinirea lor, iar im-

660 rimatorl. tree peste toate mobile dim- peratorii BizantinI le plateau
Comuna este a$ezata parte pe prejur. tribut.

deal, parte pe vale, $i are mal Este invederat ca *jidov* in in- Cu stingerea puterel lor $i

multe dealuri, dintre carl ma! {elesde *uria§» nu are nimic co- contopirea in alte neamurl ta-

principale sunt: Petri?ul-Cracul- mun cu omonimul sati, careinsem- tare, elnu disparura din me-
Tabartoanel, Cioaca-FloresculuT, neaza ebreu; constatam in acela^I moria oamenilor. Amintirea po-
Cioaca-Ilenei, Bucina-VarvSria, timp ca in unele limbl slavice ace- porulul devenea din ce in ce
docile Goale, - Finti na-luI-Fum la?! cuvint desemna pe EvreQ ?i mal vaga despre ni$te Tatarl
$i Ciulpani. Vai sunt: Valea- pe uria$. Prin reminiscence bibli- fo?tI odinioara jidovi, carl ade-
Mare, Valea-Jido$ti{eI, Valea- ce cu greu s'ar putea explicaa- sea aft insuflat spaima locuito-

MihutesculuT, Ca?caiacul $i Oga- ceasta asociafiune logica in gra- rilor, prin marimea sad puterea
$ul-cu-PerI. Cimp este Cimpul- iul poporuluT ; cu greu adica am lor neobi^nuita ?i prin nesabui-
Mare, cu o intindere aproape admite ca se atribue cladirile tele lor ispravl. O parte din
de 200 pogoane cultivabile. uria^e, jidovilor, pentru ca eT ace?tl Cazarl vor fi cautat de
Prin comuna trece $oseaua dupa tradi^ia biblica aii fost in timpuriQ un adapost in judejul
Turnul- Severin- Magheru - Bres- stare sa tortureze chiar pe Christ Romanafi ?i Muscel, unde pare
ni^a-Jido^ti^a-Marga Cire^ul. ?i ca a$a sunt privtyl ca ni$te a se fi concentrat amintirile tra-

Ape mal principale in comuna fiin^e extraordinare ce lupta cu difionale relative la din?il. Aci
sunt: piriul Jido$ti{a, care se insa§I divinitatea ca $i titanil. el vor fi savir$it acea cladire
formeaza din izvoarele acestel Firul intermediar ?i tot de- cu aspect ciclopic, Jidova, des-
comune, trece pe linga ?coaia odata nodul cestiunei este « ta- pre care singur numal numele
$i se varsa in Dunare, linga tar*, al treilea termen a! aso- mai pova^ue^te de acele timpurl
satul Gura- Vail, Su$i{a, care se cia^iunel, care singur poate ex- departate. A?ezamintele §i lo-

formeaza din izvoarele satului plica intr'un mod satisfacator cuin^ele lor au lasat urme in-

Su?i^a, uda catunul Su$i{a §ise tranztyiunea dintre ceM'alff 2 semnate, carl luara in inchipui-
varsa in riul Topolni^a, spre termenl: *jidov» ?i «uriaft». rea poporulul propor^iunt colo-
N. de catunul Scintee?ti. Tatarul prin statura-i ercu- sale. Oameni de-o mSrime su-
leana ?i infa^i§area-i spaiminta- pra-naturala vor fi trait dupa
Jido^ti^a, piriil ?i vale, in jud. toare, putea u§or lasa in amin- gura veaculuT, intr'o vreme stra-

Mehedinfi, pi. Ocolul-d.-s., com. tirea poporulul, impresiunea de veche, despre care cei mal ba-
rur. Jido^tifa. colos sau novae, ale carei urme trinl abia i?I mal aduc aminte,

Digitized by Google
 JIDOVILOR (MOVILA) 101 jigAile

$iacel oamenf uria§I poporul it Jitia, in partea de N. ; acoperit Jietul, pirin, in jud. Dolj, pi. Jiul-

nume$te Jidovl sati Tatarl. Decl cu padurT $i purine pa?unl. d.-j., com. Caciulate§ti, curgind
jidov in sens de uria? e un re- pe lunca Jiuluf, cu direc^iunea
flex vag de la primele invaziuni Jidovului (V&lceaua-), vdlcea, de la N. la S. Se incarca pe
tatare Jn aceste flirT. in jud. Teleorman, pi. Teleor- stinga cu piraiele Sartalui §i Pie-
EI concentreaza in sine amin- man, pe mo§ia Doagele. Se im- tri$ul ?i dupa confluen^a aces-
tirea unul popor tiranic judai- preuna cu Valea- Vircanulul, a tor ape se varsa in balta Pie-
zat, disparut mal ttrziQ ca na- carel gura este in Valea-Tecu- tri^ul, din padurea Sadova.
{iune cu desavir^ire, care s'a ciulu!.
strecurat asemenea prin valea Jigalia, com. rur., in partea de
Dun&rel, $i dintre carl o parte Jidul, deal, care se formeaza pe S. a pi. Mijlocul, jud. Falciu,
va fi st&ruit in aceste locurT, toritoriul com. Balteni, jud. Olt; marginita la N. cu com. ^iM,
unde gasim numaf urme, carl brizdeaza partea de N.-E. a la E. cu Urde$ti $i la V. cu
sa mal povesteasc& viitorimcl com. Coteana, pi. Shil-d.-s., in- jud. Tutova.
de fiin^a sa in aceste locurT. tre valea DirjovuluT, vilceaua Este formata din satele: Ji-

cu acela§I nume $i Valea-Bre- galia ?i Ri?cani, cu o populate

Jidovilor (Movila-), movild, la beneluluf, care se une§te cu a de 210 familiT, saO 697 suflete,
S. de com. Cacalefi, pi. Ocolul, Dirjovulul la S. de cat. Bre- din car! 145 contribuabill.
jud. Romanafi, inalta de 5 stin- beni-Romini; se intinde pe o Locuitoril sunt r3ze$i §i se
jenl $i lunga, adica cu un ocol distant de 3 kil. ocupa pe linga agricultura $i

la poale de 27 stinjenl. Virful cu cultura viilor $i a livezilor.

il este trunchiat, $i cind dau Jieni, mahala, in com. rur. Sa- Are o biserica ?i o $coala.
plol se v&d oase uria$e §1 o- marine?ti, pi. Motrul-d.-s., jud. Este udata de piraiele Jiga- :

lane de lut pe care curge apa. Mehedinji. lia, Dode^ti §i $ipotul.

Poporul, fie prin reminiscence Vite: 2189 vite mar! cornute,
biblice, fie prin impresia fngro- Jienii (Cotul-), com. rur., in N.- 2I7S oT, 50 cai ?i 167 pordf.
zitoare produsa asuprai de po- E. pla^el Balta-Oltul-d.-j., jud.
porul jidovit (religios) al Caza- Romanafi, linga Olt, pe $oseaua Jigalia, sat, in partea de S. a
rilor atribue aceste in&tyimlcu- Izlazul-Stoiene?ti, la 26 kil. de com. Jigalia, pi. Mijlocul, jud.
rioase, jidovilor. Probabil, la Caracal $i la 20 kil. de Cora- Falciu, a^ezata pe $es $i parte
Cacalefi, sunt din epoca romani bia, formata din satele Jieni pe coasta dealulul despre V.,
a Daciel, cici pe aci ar trece, $i Piaviceanca. Altitudinea te- prin care trece piriul Jigalia.

dupi restituirile ultime (Goos) renulul d'asupra nivelulul marii Are o populafiune de 89 fa-

calea roraana de la Drubetis la e de 87 m. milii, sati 423 suflete, din carl

Romula $i in ruinele ce se g£- Are o populat'tunede 164 fa- 89 contribuabill. Locuitoril sunt
sesc aci trebue a se a$eza Cas- milil, sau 750 suflete, din carl r3ze$I $i se ocupa cu cultura
tra-Noua, stafiune la acea cale. 133 contribuabill; o biserica, cu viilor ?i a livezilor.

La N. de Cacalefi mal sunt hramul Sf. loan (1854), deser- Are : o §coala, infiinfata in

vre-o 10 magurl: unele ar fi ser- vite de 1 preot §i 2 cintare^I; 1886, frecuentata de 12 elevl;

vit de morminte, altele depuncte o §coala primara de gradulll; o biserica vechte, cu un preot.
de observa{ie. 5 stabiliraente comerciale.
Vite mari sunt 845 vite mid, ; Jigalia, piriil, izvore^te din com.
Jidovina, nume ce poarta doud 1332 $i porcf, 330. cu acela?I nume, pi. Mijlocul,
dealurf, in jud. Mehedin^i, pi. Budgetul com. e de 2663 lei jud. Falciu, trece pe teritoriul

Cerna, com. rur. DUma. la veniturl $i de 2649 lei la com. Gage$ti, unde spre S. de sa-
cheltuell. tul Jurcani §i se varsa in dreapta
Jidovina, vale, formate de dea- Elanulul.
lul cu acela§I nume, com. Ar- Jietul, baltd, in jud. Dolj, pi.

maseni, pi. Crasna, jud. Falciu. Jiul-d.-j., com. Rozi§tea, a$ezata JigSile, pddure particulara, su-
pemo^ia bisericelMadona-Dudu. pusa regimulu! silvic, in jud.
Jidovului (Piatra-), munte, in Se scurge in balta Ochiul. Este Vilcea, pi. 01te{ul-d.-s., com.
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul, com. formata din revarsarile riululjiul. Slave?ti.

Digitized by Google
 JIGORANCEl (PlRtUL-) 102 JIJTA (PLASA)

Jigorancel (Pirlul-), piria. Vezi 3. Dingeni, cu satele:. Bivo- cestei pla$T: Ungureni, Dingeni,
GaurenceJ (Piriul-), plrtu, com. lari, Buhaceni, Buneni - Florif, Tru$e$ti, Buimaceni, Todireni, §i

Dume?ti, pi. Funduri, jud. Vas- Buneni - StihiJ, Dingeni, Iaco- Comindare^ti.
luiu. beni-VechT, Iacobeni-No! $i Stra- Primeste in dreapta : Piriul-

hotinul, in partea de N. a placet. CiobanuluJ, in com. Dingeni

Jigoreni, sat, in partea de V. a 4. Todireni, cu satele : Cobi- Drislea, in com. Tru$e$ti ; Plriul-

com. f ib£ne$ti, pi. Funduri, jud. ceni, Hlipiceni §i Todireni, la N. Cociugenilor, in com. Buima-
VasluiG, situat pe coasta dca- de Comindare§ti. ceni ; Siena, la Todireni §i Pi-

lului Jigorini, format din des- 5. Trufefti, cu satele: Ma- riul-Livezilor, in com. Comin-
fiin^atul sat Glodeni, mat la S. ?cateni, Hulubul-Vechiu, Hulu- dare$ti.
de Jigorini. Are osuprafa^a de bul-Nou $i Tru$e$ti, la N. de In stinga: Piriul-Banulu!, al-

21 hect. $i o populate de 55 Buimaceni, in centrul pla?el. Hrifculul $i Moroaica, in com.

fam. saG 266 suflete. 6. Ungureni, cu satele : Dur- Dingeni ; piriul Albe^ti, in com.
Are o de lemn, re-
biserica ne?ti, Iepureni, Sapiveni, Ungu- Buimaceni ; al-Ru?ilor, Durducul
construita de loan Carp la 18 13. reni-Jianul $i Vicoleni, la N.-V. $i Hulturul, in com. Comindare?ti.
Catapetezma bisericel dateaza de Dingeni. Sunt 40 iazurl.

de la 1 695, zugravita de un Pamintul este de calitatebuna, Suprafafa pla$e! e de 399SO

pictor Mihail Zugravul, scris prielnic pentru agricultura. hect.
cu litere eline : « Mixccil Z(oyQcc<fog Dealurl. De ambele par^Tale Producfiunl. Cerealele, fine-

1695*. Jijiei se intind coline $i dealurl fele $i ima$ele, ocupa cea mat
Vite: 220 vite mar! cornute, intretaiate de vai §i piriia^e; mare parte din teritoriul pla.se!

37 caT, 326 of, 7 capre ?i 102 ele au direcfia de la N. la S., padurf $i vii sunt purine. Din
rimfitort. ma! cu seami cele din stinga. 39950 hect. intinderea placet,

$i se termina in apropiere de 20000 hect. o ocupa sem&n3-

Jigorenilor (Dealul-), ramifi- Jijia. turile, 1948 hect. padurile, din
care din $irul de dealurl ce In dreapta JijieT avem urma- cari 409 hect. ale Statulul, iar
vin de la N. spre S. din jud. toarele dealurl : Dealul - de-la- restul de 17593 hect. il ocupa
Ia$i ?i se Intind ?i in com. Ji- Lutarie, Dealul-de - la - Steag §i flne^ele, ima^ele §i locurile sa-
bane?ti, jud. VasluiQ ; pe coasta Dealul-de-la-Vie, in com. Ungu- telor.
acestul deal e a$ezat satul Ji reni; Dealul - Strahotinuluf, in Sunt 1086 stupl cu albine.
gorftni, iar pe culme are padure. com. Dingeni; Dealul-Frasinei- Padurile se exploateaza §i

lor, al HulubuluT, al-Morif, al- produc lemne pentru construc-

Jijia, plas& y in jud. Boto$ani, asta-zi Prisecil sati Cotyu§oruluI, al-Ra- {ie ^i pentru foe.

unita cu plasa §teftne§ti, nu- diului §i al-VieT, in com. Tru- Sunt 7 morf de apa ^i 8 de
mita dupa rtul Jijia care o stra- $e$ti ; al-Rausenilor, al-Viei, al- aburl.
bate dealungul. Se intinde la Comindare?tilor, Topala $i Pun- Comerciul se face cu cereale,
V. de pi. $tefane$ti, pe valea geni, in com. Comindare^ti. vite,bautur! $i lemne; pie^ele
Jijia $i dealurile ce o marginesc In stinga sunt: de desfacere sunt Boto$ani, Su- :

de ambele parp. Se margine$te Holmul de - - la - Vie, in com. \\\3l ?i $tefane$ti.

la N. cu jud. Dorohoiu la E., ; Dingeni ; Cotoaca, Guranda, in Drumurl. Are cite-va $osele
cu plasa §tefane$ti; la S., cu com. Tru$e$ti ; Holmul, Hin- care o intretae de-a curmezi$ul,
jud. Ia$i, $i la V., cu pi. Tirgul giraul ?i al-Bucelor in com. Bui- precum $oseaua Boto^ani-^te-
$i Miletinul. maceni ; Misir, Geamaiaul, in fene?ti care trece prin Tru^e^ti,
Se compune din 6 comune: com. Todireni ; Ciurgaul, Miha- apo! Boto^aniSaveni prin Din-
1. Cominddrefti, cu sat el e : iasa, ai-Pogore^tilor, Cracalia, in geni. Calea ferata Dorohoi-Ia^i
Comindare?ti, Pogore$ti,Radeni, com. Comindare^ti. trece prin Jijia.

$i Rauseni, in partea de S. a Vdile. Cea ma! mare vale este Populafiunea. Numirul fami-
pia$el. a JijieT, care strabate plasa in liilor ede2525. Sunt 10035 su-

2. Buimaceni, cu satele : Al- tot lungul sao, apoi Valea-Dri- flete, din carl 2268 contribua-
be$ti, Buimaceni, Capul-Padurel, sleT, Siena, etc. bill.

Craciuneni, Petre^ti $i $atrareni, Riurl. Jijia e eel mal insem- Administrafia. Plasa Jijia e
in centrul pla?ei. nat riu ; uda toate comunele a- unita in administrate cu pl$sa

Digitized by LiOOQ IC
 JIJIA (RlC) 103 JIJIA (RtC)

$tefane$ti. Are 6 comune cu 6 satele Corlateni, Vladeni (Fan- in apropierea satelor: Movileni,
primari $i ajutoarele lor. dolica), Taute$ti (Podul-luI-Sta- Larga, Epureni, ^ipile^ti, Radiul
In privin^a sanitara $i judi- mate), Barze§ti $i Plopeni-MicI Mitropoliel, pe malul drept. De
ciary, e reunite tot cu plasa $te- situate pe malul drept al rlulul, aci riul Jijia continuaa $erpui
fane§tL $i satele: Dimacheni, Mateeni, in ?esul PrutuluT pe sub malul
Are: I9bisericf,cu 12 preoflf ?i Mindre$ti, situate pe malul drept, formind mal multe cotiturl
$i27 cintaretl 7 $coale mixte, ; drept. Strabate catunele sa- printre satele: Cirpi(i,Sculeni,Lu-
conduse de 6 invafatorl $i fre- tulul Plopeni-Marf, apol, conti- ceni, Ici^eni, Cotul-luMvan, Chi-
cucntate de 285 baeflf §i 10 fete. nued a curge in direcfiunea sarai, Medeleni, Lazareni, Gola-
S.-E., uda satele Vicoleni-MicT, e?ti,podulJijief, Bosia, de la Min-
Jijia, ria, izvore$te din flntina Vicoleni-Mart, Dingeni, de unde zate^ti, malul Prutulul, Coada-
Balaaeasa, din padurea de pe mo- schimba direc^iunea cam spre StinceT, Ungheni, Criste^ti, Ju-
$ia Hili$eul-Curt, com. Hili$eul, S., Guhaceni $i Cruce^ti situate ^ora ?i Chipure^ti, la N.-V. ca-
pi. Copula, jud. Dorohoiu. Acest pe malul sting §i satele Sapi- ruia se intrune^te cu riul Bahluiul.
rhi plcaca in forma de mic reni, Iepureni, Iacobeni, Stra- Continua a curge, cindprin mijlo-
piriia?, a carul volum de apa hotin §i Hulubul situate pe ma- cul ^esululcind pe sub malul drept
se tot mare?te treptat in cursul lul drept. La satul Iacobeni printre satele : Osoiul, Moreni,
sau prin alte piriia$e ce pri- Jijia trece in jud. Boto§ani, apol Prisecani, Costuleni ?i Macare^ti,
me$te pe dreapta 91 stinga de la satul Tru$e$ti, continua de unde trece in judeful Falciu.
sa; aceasta forma mica o pas- cam spre S.-E., trece
aproape De la E. satulul Costuleni $i

treaza pana la intrarea sa in de satul Ma$cateni (malul drept) pana in dreptul satulul Ma-
IezersaaLacul-Dorohoiului, prin Albe§ti $i Buimaceni, malul sting car e^ti, riul Jijia formeaza hotar
care trece de alungul ?i prin $etrareni, Craciuneni, Jumatafeni intre jude^ul Ia?i $i FalciQ, apol
mijlocul lul, formind un curent $i Todireni (malul drept). La continuind in direc^ia spre S.-E.
ce se poate observa destul de Todireni prime?te pe malul drept formeaza mal multe coturl in

bine ctnd timpul e linijtit $i riul Siena. Continua in aceea$l ?esul Prutulul, lasind in stinga
apa IezeruluT e Una. La e$irea direcfie (S.-E.), udind satele Hi- la o departare de la 1 pana la
din Iezer, volumul apel fiind mal pliceni, Cobiceni, Rauseni, Co- 2 kil. satele: Cotyul-Cernel, Sa-
marit, incepe a se insemna ma! mindare§ti , Radeni lul - Buzila, lageni, Cotul-Bucure$ti,Groze§ti,
mult in forma de riu$or. Pentru Ghi{e$ti, Buhaeni, $o!dani $i Copaceni, Zberoaia $i Scoposeni,
aceasta unit geograff, if dau Vladeni (malul drept) $i satele situate pe malul drept al Prutu-
obir^ia de la Lacul-Dorohoiuluf. Pogore^ti, Stolniceni, Glavane$ti, lul; iar pe dreapta lasa la 1

E§ind din lac, trece pe alaturea Andree^eni, Spineni, Epureni $i kil. satul Bohotin, in dreptul

cu ora$ul Dorohoiul, prin partea Iacobeni (malul sting.) La S. caruia prime$te riul Bohotinul;
de E. t 91 se lasa in jos spre satulul Vladeni prime^te riul apol se varsa in riul Prut, la

S., prin mijlocul judefulul udind Miietinul. De la Comindare^ti N.-E. de pichetul No. 8 intre
satul Hili?eul-Curt : atinge in pana la Andree§eni riul Jijia coturile Popina §i Paisa.
Valea-pganulul o mica partea formeaza hotar intre judejul In cursul saQ Jijia prime$te
satulul Hili^eul Gafencu ?i partea Boto^ani $i Ia$i, iar de la Andre- mal multe piraie, dintre care
S. a satulul Hili$eul-Virnav, de e$eni spre S. curge in judeful cele mal principale le prime?te

unde indreptindu-se ma! spre Ia$i. in jud.Ia^i, ?i anume: Miietinul,

S. traverseazalacul Dorohoiul $i De la Comindare$ti-Stolniceni Jijioara, Larga, Puturoasa, Ra-

partea de N.-E. a ora$uluI Do- pana la Vladeni Gura-Miletinu- chita, Radiul, Tatarca, Mocra,
rohoiul distanta de la obir^ia
; Ji- luf, largimea vaef variaza intre Covasna $i r. Bahluiul in dreapta
jielpanala ora$ul Dorohoiul este I kil. ?i 2 kil. $i jumatate, con- sa; iara in stinga: Ciocanul,
aproximativ de 20 kil. De aid tinuind aceasta largime pana in Puturosul, Capul-Dealulul, Cara-
indreptindu-se cam spre E. tra- dreptul satelor f igane^ti, malul Gheorghe, Suricea, Turcul, Bo-
verseaza partea de N. a satulul sting §i Radiul-Mitropoliel malul seni, Puturosul, Uluci, ^ipotile
Broscaufi $i partea de V. a sa- drept, unde se une$te cu ?esul $i Fundoaea.
telor Carasa $i Miclau$eni, de PrutuluT. De la gura Miletinulul Apa Jijel e mal mult de o
unde luind direc^iunea spre E. pana in $esul Prutulul uda satul coloare galbuie turbure, din
uda pe o distanta de 20 kil. l^igana^i, pe malul sting ?i trece cauza straturilor de pamint hle-

Digitized by Google
JIJIA (RlU) 104 JIJ1LA

ios ce-I formeazS. albia ; In unele a locuitorilor ce tr&esc prin Pricopanulul, cu virful Sulucul
p&rp se g&sesc ?i straturf ni- satele de pe valea Jijiel. Mal (364 m.), la S.E. ; dealul Pis-
sipoase; are mult£ compozifie produce prin unele locality p&- cul-Inalt-si-^utuiat, la E., pre-
vegetalS din cauza arborilor $i durl intregT de stuh, care se cum $i Pietrosul, cu Virful-Chi-
a plantelor acuatice ce cresc intrebuinteazi pentru acoperitul tlis (97 m.); Sevastin, Dealul-
pe marginele apel $i prin mla- caselor §i la diferite trebuinp MilcovuluT, Dealul-Car&rilor, la

?tinele permanente formate prin de ale gospod&riei rustice. N.; Dealul - $tubeiulul, Piscul-
v£rs2rile lul ceea-ce dS apel
; Valea intinsS $i frumoasS prin Dascalului, prin interior, spre
coloarea cam verzle in timpul care curge riul Jijia, este lo- S-E.; Orliga (no m.), Aga-
secetos. cuit&; pe intinsele sale ?esurl nim, Baranga (20 m.), la S.-V.

Apa acestui riu e foarte sc&- se afl&: sate, locurl de culture Movilele sunt naturale ca Mo-
zuta in vremurl de secetS, iar intinsS, finale §i ima§urt pe vila-lui-Mo$Staicu (30 m.), La-
in timp zlotos are a$a aboh- carl se cresc cu mult& inlesnire zSr Nadoleanu, (45 in.), la V.
den{& de apfi in cit lese din cirdurf de vite marl cornute, oi Apele care o udS. sunt: va-
matcS. $i acopere $esurile din ?i caT. lea Jijila, prin mijloc, trecind
valea sa, avind aspect u I unul La^imea v&el in toati intinde- §i prin sat; afluen^il sftl sunt:
fluviu $i producind in acel timp reael variazi intre 5 $i 10 kil., ValeaPopei, Valea-LargI, Va-
mar! pagube recoltef s&miln&- iar a riulul de la 2 la 4 $i chiar silica, Valea - Bostanelor, Va-
turilor §i fina^elor. Aceasta pro- 8 m. spre gura ei. lea- Grecilor, la S.; Valea-lul-
vine din pe toatS
cauza. c& Bran ?i Valea-Nucarilor, la N.;
lungimea v&el pe unde curge Jijia, vale, VezI Jijia, riu. Girli^a-Coticerulul la S.-V.; Pri-
riul, atit pe dreapta cit $i pe valul-Coticeruluf, la V., care str&-
stinga se afl& nenum&rate vSI Jijila, com. rur., in jud. Tulcea, bate grindul Zgamira-Mare ?i
$i piriia^e carl due apele lor plasa MScin, situate in partea al-Coticerului. Balp sunt Balta- :

ce curg de pe dealuri prin vestici a jude{uluT, la 90 kil. Ilenilor, Somora, Rotunda, Ti-
topirea omStuluf^i prin cSderea spre V. de ora§ul Tulcea, ca- nosul, Baghia, Spin&ul, Zme-
ploilor, in valea riuluT. Aceasta pitala jude^uluT, $i in partea N. oaica, Opinca, toate la V., avind
vale fiind mult mat plan& n'are a pli$el, la 6 kil. spre N. de o intindere de 500 hect.; balta
scurgerea repede, in cit apele ora?ul M&cin, re?edin{a pl&$ef. Jijila, de peste 600 kil., la N.;

se string in volum mare §i de Are o populate de 310 fa- confine pe^te, al c&rul venit e
aice revSrsSturile se produc ade- milii, sau 1005 suflete; o $coal& al statuluf.

sea-orl. mixta, fondati in 1880 de lo- Suprafafa comunel e de 1854

In general malurile riulul sunt cuitorl, frecuentatS de 95 elevl; hect, din carl no hect. ocu-
mici, fiind c& cea ma! mare o bisericS, cu hramul Sf. Gheor- pate de vatra satuluT, restul al

parte a cursuluT s&Q este pe ghe $i Sf. Dumitru, zidita, la locuitorilor; numai b&l^ile sunt
loc $es unde curentul apel este
; 1859 de Maiestrul Alexie cu ale statu I ui.
mal repede, ?i panta $esulul p&rintele Mihaf?i cu locuitoril, Locuitoril posedS : 112 plu-
mal ridicata, malurile sunt la cu un preot $i un cintclre^. gurl; 898 bol $i vacl, 296 cal,

in&tyime de 2 —
3 m., formate Calitatea p&mintulu? e bun£. 17 1 1 of, 41 capre, 292 rimfitorf.
prin rainc&turile de ap£ in uneie ; Se m&rgine$te la N. cu com. In com. sunt 6 comercian^T.
locurl pe unde terenul este mal V&c&reni ; la S. $i S.-V., cu o- Veniturile §i cheltuelile com.

ridicat, pe acolo inalfimea ma- ra$ul Macin, desp&rfindu-se prin sunt de 3000 lei anual.
lurilor se ridic& de la 4—6 m. dealurile Cheia ?i al-PricopanuluT; C&f de comunica^ie : §oseaua
Jijia este de mare folos po- la S.E., cu com. Greci; la E., na^ionala Tulcea-Isaccea-MScin,
pulatiuneT, eftel procure ap& ani- cu comuna Balabancea, de care ce trece prin sat, drumuri co-
malelor domestice, pune in mis- se desparte prin dealul Piscul- munale laVSc&reni, Mftcin, Greci

care mori pentru mftcinat $i Inalt-?i-^utuiat $i cu com. Lun- ?i Luncavi^a.

produce pe$te pentru hran£. cavifa, desparfindu-se prin dea- Se zice c& acest sat a fost

Produc^iunele acestui riu sunt: lul Pietrosul. fondat de Tettarl, acum vre-o

pe?tf, racl $i chi?carl; scoicl Dealurile car! br&zdeaz& co- 200 de anf, cind au fostgoni^f
sunt atit de multe, in cit se muna sunt : Cheea, cu virful S&- de Ru^I din Crimeea. Rominil,
poate zice cd. este hrana zilnicS. r£ria (109 m.), la S.; Culmea- carl au venit aci, se numeau

Digitized by Google
 J1JILA 105 JILAVA

Dicieni din Dicia sau Dacia, mare cantitate, care se exporta ginea de S. a jud. Boto^ani,
dupa cum arata un dicton ?i prin comunele Vacareni, Jijila, trece in jud. Ia$i prin par-
al lor : Dician cu coporan (suc- in Macin, Braila $i Galafi; pe tea N. a pia^ef Bahluiul, prin-
man), « coporan cu chiotirl*. malul sau de E., merge drumul tre riul Bahluiul $i piriul Mile-
Ru§ii in razboaiele lor cu Turcil, comunal Macin-Jijila-Azacliul. tinul uda o parte din teritoriul
;

luau pe RominI $i-I duceau in comunelor Ceplenija §i $ipo- :

Basarabia; insa pe la 1817 ne Jijila, piritly in jud. Tulcea, pi. tele; trece in plasa Copoul $i
mal putind suferi domina{iunea Macin, pe teritoriul comunelor formeaza iazurl in com. Grop-
lor, el fugira unul cite unul, rurale Vacareni $i Jijila; i$I ia na- ni{a; se varsa apoi in riul Jijia
venira in Dobrogea, fundara sate $tere din poalele de N.-V. ale linga Movileni, aproape de sa-
intre care $i Jijila, de unde au dealului Piscul Inalt §i-f ufuiat tul Larga, dupa ce prime^te
filcut pe Tatarf si piece in alta se indreapta spre N., avind o mal multl afluenp.
parte. direcfie generaia de la S.-E.
spre N.-V., §i, dupa un curs Jijioara, iaz, format de piriul Ji-

Jijila, baltd, in jud. Tulcea, pi. de 12 kil., se varsa in balta jioara, pe teritoriul satulul Po-
Macin, pe teritoriul comunelor Jijila, in partea despre E., tingeni, com. Movileni, pi. Co-
rurale Vacareni $i Jijila (acesteia linga satul Jijila, pe care il poul, jud. Ia?i e bogat in stuh ;

aparr,inindu-I pur/in)mal poarta ; uda spre N. cursul sati este ; re- $i papura.
$i numele de balta G&rvan, de pede cit-va timp ?i apoi se in-

la satul Gar van, care este a$e- cetine$te ; o mica distanta de Jilava, sat> face parte din com.
zat nu departe de dinsa; este la izvorul sau curge prin pa- Jilava-Merlari, pi. Sabarul, jud.
situata in partea N.-V. a pla$el, durl, ?i apoi printre numeroa- Ilfov. Este situat pe un deal la
in cea vestica a comunel Va- se dealurl, ca : Pietrosul, Piscul- S. de Bucure?ti, intre Filare-
careni $i cea nordica a comunel Ro$u, Milcovul, Sevastinul, Pis- tul $i riul Sabarul. Prin mij-
Jijila; este formata de o mare cul - Dascalulul, $tubeiul, etc.; locul satulul trece $oseaua na-
varsare anterioara a Dunarel, brazdeaza partea N.-V. a placet, r/ionala Bucure^ti-Giurgiu. Aci
cu comunica direct prin
care pe cea S.-V. a comunel Vaca- este re$edin$a primariel.
Girla-luI-Coea $i a-Combrel §i reni ?i pe cea N. a comunel Se intinde pe o suprafa^a de
indirect prin alte mal multe Jijila; basinul acestul piriu este 2268 hect., cu o populate de
bra{e ; in partea nordica se des- destul de insemnat, avind o in- 1
1 95 locuitorl.
face Balta La^imel, care devine tindere 14 kil. patra^I (sau 1400 D-l Petrovici-Armis are 1596
apoi Girla-La^imei; se ridica hect ), coprinzind cite o insem- hect. $i locuitorii 672 hectare
spre N. $i apoi se incovoae ca nata parte din teritoriul comu- Proprietarul cultiva 1096 hect.
o potcoava, spre a se devarsa nelor Jijila ?i Vacareni ; acest (500 hect. padure). Locuitorii
in Girla-Mare, §i prin aceasta basin este cuprins intre dealu- cultiva 495 hect. (26 sterpe, 1 5

in girla Luncavifa; prin Girla- rile Pricopanulul, Cheea, Sara- izlaz).

La^imei, prime^te apele bailor ria, Aganim $i Orliga la S., $i Aci se fac anual 2 tirguri: unul
Stanimirul, Mocanul, Combra $i intre dealurile Cararilor, Milco- la Dumineca-Mare $i altul la
Plosca; in partea de E., Dea- vulul, Sevastin, Pietrosul $i Chi- 21 Iulie.
lul-cu-MonumentuI, Bugeacul $i tlis la N; afluen{ii sal cei mal Are : o biserica, cu hramul
al-Cararilor, i$I trimet ultimele insemnat,! sunt: Valea-luI-Bran, Sf. ImparatJ, deservita de 2
lor ondulafiunl pe malul
; tot pe dreapta §i Valea Popel, Va- preo^I §i 2 cintare{I ; 1 ?coala de
estic, care este uscat pe cind lea-Larga, Vasilica, al-Bostanelor bae{I ?i de fete, frecuentate de
eel vestic este marginit de stuf $i al-Grecilor pe stinga; de alun- 23 elevi §i eleve ?i cu intre^i-

baltos, se afla ruinele ceta^uel gul riulul Jijila merge drumul nerea carora statul $i comuna
Gherma, satul Jijila; in Jijila se comunal Jijila Greci; este taiat cheltuesc anual 2113 lei. Loca-
varsa piriul Jijila; are o for- de drumul judefean Macin-Isac- lul ^coalel s'a construit de ju-
ma dreptunghiulara, cu o intin- cea, $i de drumurile comunale de^.
dere de aproape 10 kil. patrajl, Jijila -Vacareni, Jijila -Macin $i Mai are 1 moara cu apa si 1

(sau 1000 hect.), din carl 150 Jijila-Luncavifa. pod statator.

hect. numal apar^in coraunei Comerciul se face de 5 cir-

Jijila; confine pe$te bun $i in Jijioara, piriR, izvore^te din mar- ciumarl $i 2 hangil.

€1273. Morris Plcfionar QtograAc. VoL IV. U

Digitized by Google
 JILAVA 106 JILAVELE

Numarul vitelor mart e de de movila Dudaul. Aceasta vil- 29 bivolt, 53 bivoli^e) $i al ce-

755 $i al celor mid de 759. cea trece pe linga satul Roma- lor mict, de 2137 (193 pore! §i

Locuitorit in mare parte sunt nul prin partea de V. Are o 1944 ot).

Sirbl §i se ocupa in special ramifica^ie care trece spre V. Locuitorit posedS; 247 plu-

cu cultura legumelor. de com. Gurguefi, pe linga tirla gurt, 194 care cu bot, 53 ca-
Jilava din acea comuna. ru{e cu cat ; 263 care ?i carufe.
Jilava, sfituc, jud. Braila, la 8 Locuitort improprietarip 149
kil.de satul Nazirul, aproape de Jilava, statie de dr.-d.-f., jad. Il- neimproprietartyt 287.
hotarul despre com. Tudor-Vla- fov, pi. Sabarul, com. Jilava, Comerciul se exercitci de 8
dimirescu. Vatra satulul este de pe Hnia Bucure§ti-Giurgiu, pus& circiumart $i 2 hangil.
9 hect., cu 20 case. Populafia in circulate la I Noembrie 1869.
este de 18 fam. saQ 120 sufl. Se afla intre stabile Filaret Jilavele, com. rur., in jud. Ialo-

dintre carl 61 barbaft $'150 femet. (8.6 kil.) ?i Sinte?ti (4.1 kil.). mi{a, pi. Cimpului, situata in

Vite sunt: 40 cat, 140 vite Inal^imea d'asupra nivelului ma- partea despre N.-V. a placet.
marl cornute, 6 01 $i 42 rimatort. ril, de 67 ,n .3i. Venitul acestet Teritoriul acestet comune se
staftt pe anul 1896 a fost de intinde, din riul Ialomi^a, spre
Jilava, s&tuc, la S.-E. de com. 57389 let $i 80 bant. N., intre comunele: Arma$e§ti,
Hurguefi, pe mo$ia Ciorani,jud. Birbule$ti §i com. Salciile, din
Braila, la 8 kil. spre E. de sa- Jilava, fort, in jurul Bucure^tilor. jud. Prahova, pe o suprafaja
tul Gurguefi, pe ramifica^ia vil- Vezi cuvintul Bucure?ti, § For- de 5640 hect., din cart 400
celet Jilava din com. Romanul. tifica^iile. hect. padure $i 750 hect. loc
Vatra satulul este de 1 hect., baltos. Se compune din 2 mo-
cu 3 case ?i 18 suflete. Jilava-Merlari, com. rur., jud. ?it: Jilavele, cu 4990 hect., pe
Vite sunt: 30 vite marl cor- Ilfov, pi. Sabarul, situate la N. care se afla $i satul Moldoveni,

nute, 10 cat ?i 4 rimatorl. de Bucure^ti, intre Viile-Filare- $i mo$ia SlStioarele, ambele pro-
tulul $i riul Sabarul, la 10 kil. prietap particulare.
Jilava, cimpie, jud. Vilcea, pi. de Bucure^ti. Sta in legatura cu Dupa legea rurala din 1864,
Ocolul, com. Pietrari-d.-j., pe cat. Cre{e$ti $i Virtejul prin $0- s'au improprietarit 442 locui-

care se face bilciu. sele vecinale. tort; neimproprietarip sunt 84.

Se compune din satele: Ji- Teritoriul com. este udat de
Jilava, mope, in jud. Braila, pen- lava, Merlari $i Od&ile, cu o riul Ialomi^a $i de piratele Sarata
dinte de com. Gurguetf. Are populate de 1807 suflete, din $i Ghighiul $i are lacurile: Ji-

o suprafafS de 1800 hect., dind cart 354 contribuabilt ; locuesc lavele, SIStioarele, Ochiul-Bou-
un venit de 20000 lei. in 457 case. lut, Rodeanul, Ratca, Cricovelul,
Se intinde pe o suprafaja de Jiganca ?i Brotecei.
Jilava, padure, in jud. Ilfov, pi. 3178 hect. D-nul Petrovict-Ar- Se compune din satele : Jila-

Sabarul, in mtindere de 500 mis ?i d. G. Diamandi au 2096 vele, Slatioarele, cu re^edinfa

hect., proprietatead-nulutPetro- hect. $i locuitorit 1082 hect. primariet ?i a judecStoriet co-

vict-Armis. Proprietarit cultiv& 137 1 hect. munale in Jilavele.

(75 izlaz, 650 padure). Locui- Are o populafiune de 770

Jilava, vale cu ptrift, in jud. Te- torit cultiva 790 hect. (42 sterpe, familit, sau 2694 suflete: 1345
cuciu, pi. Nicore^ti, com. Jepul, 250 izlaz). barbaft ?i 1349 femet; 2670 Ro-
continuare a vaei Ma^uluiul Budgetul com. e de 75 12 let mint, 3 Greet, 12 Bulgart, 6
curge spre S.-E., ?i se varsa la venituri $i de 7445 let la German! ?i 3 Turct; 2685 cre?-

in Berheciu, in partea de S.-E. cheltuell. tint ortodoxt, 6 catolict $i 3 ma-

a comunel. Are : 2 biserict (la Jilava $i homedani; 793 agricultori, 6
Merlari) ; 2 ?coale, 1 de baep meseria$I, 18 comercianft, 8 cu
Jilava, vilcea ingusta, jud. Braila, $i 1 de fete; 1 moara de ap&; profesiunt libere, 45 muncitort $i

strabate com. Romanul, de la I pod statator. 28 servitori. §tiu carte 242 per-
N. spre S., adincindu-se $i la- Num&rul vitelor mart e de soane.
^indu-se spre S., mat cu seama 947 (270 cat $i tepe, 2 arm£- Are : 2 $colT, una de bae{t,

unde da in Valea-Ianca, la V. sart, 443 bot, 150 vact $ivi{el, condusS de un invS^ator retri-

Digitized by Google
 JILAVELE 107 JIROVUL

buit de stat §i $icomuna

una curge despre N. din sus
pi. Jiul, safl 62 suflete; vite: 33 cal,
de fete, condusa de o inva$a- de com. Balbo^i, de la N.-V. 159 vite mar! cornute, 200 01
toare, §i ambelefrecuentate de63 la S.-E., trece pe raarginea des- ?i 54 rimatorl.
elevl $i eleve; 2 bisericl, deser- pre E. a comunel Ohaba, ur-
vite de 2 preoji §i 4 dascall. meaza cursul in jos, spre com. Jir&ul-de-la-Olt, insult, in Olt,
Vite: 372 cat, 2383 bol, 3949 Calaparul-d.-j., ?i se varsa in jud. Romanafi, cu o padure de
01, 7 capre, 17 bivoll $i 392 porcl. Jid la com Bro^teni. 30 hect., aparjinind com. Izlazul.
Budgetul com. e de 8630 lei,

la veniturl §i de 8920 lei, la Jil^ul-Mic, piriia$, curgind des- Jirlaul, braf %

in jud. Ialomifa, pi.
cheltuell. pre N. decom. Ursoaiadinjud. Borcea, in insula Balta, peterito-
Mehedin^i intra in Gorj prin riul comunel Tonea.
Jilavele, sat, in judejul Ialomifa, dreptul cat. Artanul al com. Raci;
pi. Cimpulul, pendinte de com. trece pe marginea despre E. a Jirlaul, braf sau canal, in jud.
cu acela§I nume, situat in par- acestul catun; strabate corau- Ialomifa, pi. Borcea, situat spre
tea de N.-V. a pia$el $i d'alun- na Raci, spre S.; trece pe mar- S. $i linga ora$ul Calara^i. Se
gul malulul de V. al laculul ginea despre V. a catunului mal nume^te $i Gitul-Iezerulul.
Jilavelor. Baniul ?i se une§te, din sus de Prin acest braf lacul Caiara$i
Este format din doua sate: com. Borascu, cu Jityul-Mare. comunica cu Borcea. Cind a-

Jilavele-d.-s. $i Jilavele-d.-j., carl Acest piriia? curge in tot tim- pele Borcel cresc, curg in lacul
s'au unit prin inmulfirea numi- pul anulul. Calara?i ?i cind descresc, apa
rulul locuitorilor. se reintoarce in Borcea.
Aci este re§edin{a primarief Jingule§ti, lac, in jud. R.-Sarat, Peste acest bra{ este un pod
$i a judecatoriel comunale. plaiul Rimnicul, com. Buda, in statator.
Are o §coala primara de ba- spre V., pe o frumoasa poiana;
eflf, cu un invajator $i o $coala confine caracuda marunta, ce se Jirnovul, piriil, ce vine de aproa-
de fete, cu o inva^atoare o ; bi- consuma de locuitorl. pe de Glavacioc, jud. Vla?ca,
serica, deservita de 2 preop $i $i da in Drimbovnicul aproape

2 dascail. Jinurul, vtuttte, in jud. R. Sarat, de comuna Gratia; trece prin

Vite : 316 cal, 1800 bol, 3093 pi. Ora$uluI, com. Andrea?i ; se satul Sirbeni.
ol, 3 capre, 10 bivoll $i 285 desface din Virful-Alunulul, in
porcl. partea de S.; e acoperit cu pa- Jirovul, com. rut. $i sat, in jud.

In acest sat se fac doua tir- duri. Mehedint'i, pi. Motrul-d.-j., la 40

gurl anuale, unul la Sf. Hie kil. de ora$ul Turnul-Severin. Sa-
(20 Iulie) $i altul la Pogorirea Jinurul, deal, in jud. R.-Sarat, tul formeaza comuna cu catune-
Sf. Duh. pi. Marginea-d.-s.; se desface le: Croicea, Marul-Ro^u, Pu$ca§ul
din dealul Magura - Capa^inil $i Valea-luI-Udri$tea, avind peste
Jilavelor (Hele^teul-), lac, in brazdeaza partea de V. a co- tot 1 500 locuitorl, din carl 221
jud. Ialomi{a, pi. Cimpulul, pe te- munel Slobozia, intinzindu-se 300 case.
contribuabill; locuesc in
ritoriul comunel Jilavele, situat printre piraele Cofatcul $i Va- Locuitoril poseda 60 plugurl, :

in partea de E. a satulul cu Iea-Cire?ulul ; e acoperit cu pa- 114 care cu bol, 6 caruje cu

acela$I nume. $unl $i padurl. cal; 120 stupl.
Are: 2 bisericl, cu 1 preot
JilSvi, vechie plasd a judefulul Jipa, tirld, jud. Braila, la S. sa- $i 2 cintare^I; o ?coaia, condusa
Ialomi^a, care avea 11 sate. tulul Nazirul, care unita cu tirla de 1 inva^ator, frecuentata de
Alexe formeaza tirla Patrana. 22 elevl.

Jilful, vale, in jud. Gorj, pi. Jiul, Budgetul comunel e la veni-

cat. Orzul,com. Urdari-d.-s.; Jipe§ti, sat, jud. Braila, linga turl de 1265 lei, iar la cheltu-

in aceasta vale curge piriuljil- hotarul de E. al com. Peri?orul ell, de 980 lei.
ful, al carul \jkxm sting este despre comuna Urleasca, la 7 Vite: 800 vite marl cornute,
format de Dealul-Caselor. kil. spre N.-E. de satul Periso- 21 cal, 760 ol $i 650 rimatorl.
rul; infiinjat la 1850 de familia Este situata pe vai ?i in a-

Jilful-Mare, piria, in jud. Gorj, Jipa; are 10 case, cu 12 familil, propiere deapa Motrulul, pana

Digitized by Google
 JIROVUL 108 JITIANUL

In care hotarul e! se intinde. jicul, Pucioasele, Pacurele, la Caile de comunica^ie sunt

Prin comuna trece §oseaua Stre- N. ; Saratul, Pardo?ul, Sarafelul, calea judejeana Rimnicul Ba- -

haia-Bro$teni-Baia de-Arama. la S. Lacurl: Lacul-din-Plaiu, beni - Dumitresti -Jitia ; drumul

Lacul-din-Dealul-Sare!, Busuio- spre Bisoca ; spre Andrea$i, pe
Jirovul. Vez! Girovul, sat, jud. cul ?i Li^oiul. culm! ; spre Valea - Salcie! $i

Neam^u. Catunele carl compun comuna Buda.

sunt : Jitia-din-Deal, re§edin{a, Budgetul com. e de 2682 let,

Jirului (Dealul-), vale, incepe in mijlocul com.; Jitia-din-Vale, 43 banT, la venitur! $i de 2602
de laGola^e!, com. Bujorul, jud. laE.; Dealul-Sare!, laV.; Magura, le!, SS ban!, la cheltuell.
Covurluiu, pi. Prutul, trece prin Vintileasca ?i Neculele, la N.
com. B&neasa $j se fine^te la Suprafafa com. este de 13230 Jitia, mosie, in jud. R.-Sarat pla-
Cruceanca, in jud. Tutova. pog., din car! 2030 hect. ale iul Rimnic, com. Jitia, pe care
locuitorilor (800 hect. vatra sa- se afla intinsa padurea Jitia-Po-
Jit&riei (Dealul-), deal, jud. Su- telor) §i 1 1200 hect. ale parti- iana-Marulu!.
ceava, pe care sta parte din cularilor.
satul Topile. Are o populate de 420 fa- Jitia-din-Deal, sat, in jud. R.-Sa-

mili!, sau 1869 suflete, din carl rat, plaiul Rimnicul, catunul de
Jitia, com. rur., in jud. R.-Sarat, 476 contribuabil!; 2 bisericl, re$edin$a al com. Jitia, a?ezat
pi. Rimnicul, pe malul sting al una, in com. Jitia, cu hramul spre E., pe malul drept al riulul

riulu! R.-Sarat. Sf. Dumitru, zidita in 1783 de Rimnicul-Sarat; areo intindere

E situata in partea de V. a locuitorT ?i deservita de I preot, de 120 hect., cu o populate de
judefulu!, la 43 kil. spre N.-V. 1 cintaret ?i 1 paracliser; a 82 familiT, sati 375 suflete, din
de ora?ul R.-Sarat, $i in partea doua, in cat. Neculele, cu hra- car! 71 contribuabil!; are o bi-

de mijloc a plaiulu!, la 16 kil. mul Sf. VoevozT, zidita in 1863, serica ?i o $coala.
spre S.-V. de com. Dumitre?ti, se zice, de arhiereul Filofteiu,
re^edinja pi. Comune mvecinate deservita de I preot, 1 cinta- Jitia-din-Vale, sat, in jud. R.-
sunt: Bisoca, la 9 kil.; Chioj- re{ $i I paracliser ; 2 §colT, una Sarat, plaiul Rimnicul, catunul
deni, la 12 kil. $i Danule^ti, la in catunul de re?edin$5, fondata com. Jitia, a?ezat pe malul drept
22 kil. in 1878 de comuna ; a doua in al riulu! Rimnicul-Sarat, la 300
Se margine?te la N. cu com. cit. Neculele, cedata comune! m. spre E. de catunul de re?e-
Nerejul, din jud. Putna, de care de proprietarul Menelas Ger- din^L; are 100 hect. intindere,
se desparte prin mun^i! Orul $i man*, ambele conduse de 2 ?nva% cu o populate de JJ famili!,

Stejicul; la S., cu Chiojdeni; la {atorl $i frecuentate de 61 elevl. sau 320 suflete.

V., cu Bisoca, de care se des- Comuna
are: 550 hect. ara-
parte prin Dealul-M&gureT. bile,450 hect. ima§, 6000 hect. Jitia-Poiana - M&rului, pitdure,
E br5zdata la E. de mun^ii: Dea- padure, 500 hect. finefe ?i 200 in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul,
lul-Chiojdenilor, $elariile, Sco- hect. neproductive. com. Jitia; fine de circumscrip-
rnful, Magadanul, Budaia $i Pia- Locuitorilposeda: 48 plugurT; ta VII silvica, ocolul Babeni;
tra-Jidovulu! ; la N.,deMagura, 4 mori de apa; 284 bo!, 395 are o intindere de 7000 hect.,
Virful-Magure!, Furul-Mare, Fu- vacT, 20 cat, no !epe, 5 ma- din car! 3000 hect. ale Statulul,
rul-Mic, $tejicul, Monteorul, Ne- garl, 3800 o!, 2600 capre $i 89 4000 ale particularilor; esen{e:
culele, Pietrile-Fete! ; la V. de rimatorl. 4500 hect. aleStatulu! $i 13000
Dealul-Ro$u, Purcelul, Topora- Sunt in comuna: 1 cojocar, brad, molift, fag, paltin, ulm $i

$ul, Omul, Schitul, Piatra-Mi$e!, 1 potcovar, 9 cherestegiT, 8 frasin.

Crucea-Ho^uluT, Pucioasele-Marl, herastrae.
Pucioasele-MicT, Feticiul; la S., Comerciul e activ ?i consta Jitiana, nume ce purta ma! nainte
de Ulmu$orul, SaYile $i Dinul. in importul colonialelor, spir- banatul Craiovel, (Oltenia).
Riurile principale sunt: R.- toaselor, instrumentelor agri-

Sarat, curgind de la V. la E., ?i cole, ?i in exportul vitelor $i al Jitianul, pod de fier, jud. Dolj,
afluen{iis5I: Rimnicelul, Corbul, lemnelor. Transportul se face pi. Ocolul, com. Balta-Verde,
Saritoarea, A?i{a, Tocitoarea, prin gara Sihlea, la 24 kil. spre peste riul Jiul, in dreptul satulu!
Furul, Purcelul, Apa-Ro^ie, $te- E. Sunt 15 comercianp. Brani^tea, linga Craiova.

Digitized by Google
 JIUL (PL AS A) 109 JTUL (RlO)

Jiul, plasd, situate in partea S.- d.j., Valeacu Apa, Farca?e?ti, Tot la E., in sapaturile $0-

V. a judejulu! Gorj. $!-a luat Zatreni, Zatreni-Birnic!, Ro$ia, sele! ce are direc^iunea spre com.
numirea de la riul Jiul care o str&- de unde, ma! la N., intra pu{in Girbovul, s'aG gasit 30 monede
bate in toata lungimea sa. Se in plasa Ocolul. §oseaua veci- de argint, avind in relief efigiile

margine$te: la N. cu pi. Oco- nala care pleaca din com. Pe$- $i inscriptiile, unele ale Impera-
lul; la V. cu judeful Mehedinti, teana-d.-s., trece prin: Ra- torulu! Optim Traian, iaraltele
la S. cu jud. Dolj ; la E. cu pi. $ina, ^icleni, Tun$i, apoi merge pe ale lul : Romulus, Remus $i

Gilortul cu care se atinge prin catre N.-E. $i intra in plasa Faustina- Augusta.
comunele: Valea lu!-C?ine, Gro- Amaradia. Tot pe unde s'au gasit
locul
$erea, Bibe^ti, Saule$ti $i Pe- $osele comunale sunt: §0- monedele, se vedeau carbun! $i
tre$ti-d.-j. seaua com. care pleaca din co- pamint ars, care atesta urme
Solul pla$e!, destul de pro- muna Temi$ani, trece prin Ro- de foe, iar alaturi s'a descope-
ductiv, este mal mult$es,incins $ia $i se termina la Rovinari rit doua schelete omene^t!, nu-

la V. §i E. de ni?te lanfur! de ?oseaua comunaia care pleaca ma! atinse se prefaceati in pul-
dealurl, dintre carl, eel din din com. Borascu $i trece prin bere.
stinga Jiuluf este ramura din Domne?ti, unde se desparte in Asemenea monede, s'au ma!
DealuMuT-Bran, iar cele din doua : o ramura merge la Raci, gasit $i prin brazdele plugarilor
dreapta sunt ramifica{iialedea- alta trece prin Ohaba $i se ter- in diferite locur!, insa risipite.

luluT Bujoriscu. mina la Bolbo$i ;

?oseaua comu- Asemenea locur! istorice ma!
In plasa Jiuluf sunt 20083 naia care pleaca din com. Plop- sunt in comunele: Strimba, Ur-
hect. padure. $orul $i trece prin piscurile dari-d.-s. ?i Valea cu-Apa.
Este udata de la N. la S. de Daia, Coste$ti $i, la Gro$erea, Aceasta plasa are 32 comune
riul Jiul, care o desparte in doua intra in pi. Gilortul ;
$oseaua co- $i anume: Rovinari, Moi, Vla-
party cu 13 comune in stinga munaia care pleaca din comuna duleni, Baifeni, Pe§teana-d.-s.,
91 19 comune in dreapta. Brane§ti, intra in plasa Gilortul Ra^ina, Plop^orul, Jicleni, Pis-

Afara de riul Jiul, teritoriul mergind spre Valea-lu!-Ciine. curile, Izvoarele, Coste$ti, Bro$-
aceste! pla§! ma! este udat de In plasa este o judecatorie teni, Brane^ti, toate pe partea
urm&toarele riurl: de ocol cu re$edin{a in com. stinga a Jiulu! ; iar : Ro$ia, Ti-
Tismana, Jityul-Mare, $u$i$a, Pe?teana-d.-s. mpani, Farca$e?ti, Valea - cu-
Dimbova, Cioiana $i Gilortul, Spre E. de com. Borascu in Apa, Urdari-d.-s., Urdari-d.-j.,
in partea cea ma! de jos a pla- valea zisa a Sili?tei, se vad la Strimba, Girbovul, Murge§ti,
cet ?i pe intinderea care for- suprafafa pamintulu! ruine, te- Turceni-d.-s., Turceni-d.-j., Io-

meaz& limita intre Gorj §i Dolj. meliele une! cladirf (zid de ca- ne?ti, Raci, Bolbo?i, Ohaba, Bo-
$osele : $oseaua nationals Fi- ramida). Se zice ca a fost aci rascu, Calaparul-d.-s., Calapa-
lial - Petro$ani, intra i.i acea- beciul lu! Dosofteiu, ma! spre rul-d.-j. ?i Stolojani, toate pe
sta plasa ma! la S. de comuna E. locul viilor sale $i pu^in spre partea dreapta a riuluf Jiul.

Br&ne§ti, trece prin comunele S. se vad adincaturi in pamint, Este populata de 7 1 54 familii,

BrSne§ti, Izvoarele, Plop$orul, unde a avut hele^tae. Pe o alta saii 29031 suflete, din car! 65 36
Pe5teanad.-s., Rovinari $i Po- vale numita a Domnestilor, e- contribuabilf.
iana, de unde intra in plasa xista urmele une! alte cladirl Are 24 $coale, frecuentate de
Ocolul. ma! mica, de piatra, despre care 847 copi!.

$oseaua vecinala care pleaca se zice ca ar fi fost locuita de

din jud. Dolj, intra in aceasta pi. o Doamna (de acinumele lo- Jiul, riit, jud. Gorj $i Dolj. Ba-
la cat. Gura-$U£i{a $i trece prin calita^e! de Domne$ti) fugita sinul acestu! riU coprinde ba-
urmatoarele localita^!: Ione^ti, din cauza razboaelor. sinurile Motrulu!, Gilortulu! §i

Ulmeni, Baniul, Turburea-d.-j. La gura aceste! va!, pu^in Amaradie!, adica tot teritoriul

§ide Mijloc, Murge^ti, Girbovul, ma! spre unde este acum

N., coprins intre: Dunare, Mun^ii-
de unde se desparte in doua, o ra- cat. Baniul (ce apar^ine comu- Vulcanilor $i ?ira Paringulu!,
mura apucind spre Borascu, iar ne! Calaparuld.-s.)i se zice ca cac! toate izvoarele acestor munp
alta continuind a merge catre N. a locuit Banul aceste! Doamne, intrunindu-se in pirae $i girle,

trecind prin: Strimba, Stejarul, de la care ar fi ramas ?i numi- se varsa in pe ambele par^!.
Jiti,

Urdari-d.-j. §i de Sus, Pe^teana- rea localita^e! de Baniul. Izvore^te prin doua ramur! in

Digitized by Google
JIUL (RlU) 110 JIUL fRtC)

mun$il Transilvanief. Una din ra- ge$ti, Turceni-d.-j. ;

pe stinga: Pana la anul 1879, Jiul, din
murl iese din muntele Oslea $i Bumbe?ti-de-JiT, Ciineni, Vadeni, dreptul com. Como$teni se in-
din muntele Sturul (piscurl ale Tirgul-Jiul, Romane^ti, Ia$i, Po- drepta spre S.-E., trecind prin
munfilor Mehedinfilor). Alta ra- iana, Rovinari, Moi, Baiteni, comuna Bechet in fa{a careia
mura, numita Jiul curge in di- Pe?teanad.-s., Plop?orul, Izvoa- se $i varsa. Aceasta schimbare
recjie contrarie cu cea d'intiiu rele, Bro?teni $i BrSne^ti, unde a cursuluT Jiulul a provenit din
ramura. Patrunde inRominia p5rSse?te judeful Gorj, spre a cauza nisipurilor tirite de dinsul
pe la pasul Lainici, printre mun- intra in judeful Dolj. precum $i de vinturile cele mar!
$it Cerde^ul ?iArdicul, formind Mijloacele de trecere in jud. can determinau stabilirea du-
prea frumosul defileu al Laini- Gorj sunt: nelor. In dreptul com. Zavalul,
cilor, lung de 29 kil. In regiunea mun^ilor: 2 po- formeaza o cascada inalta de
Curge mal fntiiu catre S., duri de lemn, unul in jos de 2 m. La vSrsarea sa in Dunare
trece pe la schitul Lainidf, apol mSnSstirea Lainici, lung de vre-o se afla o mica delta in forma-
ia dirqcfiune S.-V. de la Bum- 40 de m., intre kil. 98— 99, cel- {iune. Toata aceasta regiune
be$ti-de-Jii pin5 la confluen^a l'alt in sus de m&n&stire, intre este presarata de dune, cari nu
sa cuTismana, unde schimbind kil. 100 — 10 1, lung de vre-o au putut fi stabilite de cit prin
brusc direcjia, se indreaptaca- 55 m. plantafiune de dafinl ?i salciml.
tre S.-E., pana la v5rsarea sa In regiunea dealurilor gSsim AfluentI pe dreapta prime?te
in Dunare. podur! de lemn in urmitoarele lo- din pi. Jiul-d.-s.: riul Motrul,
De la frontiers pana la Bum- calita^I: Turcine$ti- Vadeni, Tir- piriul Racovi^a $i Almajelul din ;

be?ti, curge in regiunea mun^ilor. gul-Jiul-Slobozia, Ia$i-Ciaurul, Po- com. Filia§i: Piriul-Berbe^ulul
La origins, albia sa variazS intre iana-Ro$ia, Rovinari-Ro^ia §iPi- din com. Argetoaia, piraele Fra-
35 ^i 70 m. Pe alocurea numai noasa, Balteni §i Poenele; un to^tita ?i Salcia. In plasa Dum-
trece peste aceste mftriml, albia pod umblator in dreptul citu- brava-d.-s., in fa^a com. Breasta,
este stincoasa, iar repeziciunea nulul Cocoreni, pendinte de prime^te pe malul drept riul O-
curentului, in unele localitap Pe?teana-d.-s. ; la Girbovul-Va- bedeanca.
din mun$T, atinge chiar 5 m. leni, pod de lemn, la Turceni- Apol intra in plasa Jiul-de-
pe secunda. d.-j.-Bro$teni, pod umblator, la Mijloc,de unde se incarca pe
De la Bumbe^ti intra in re- Ione?ti-Brclne?ti, pod de lemn. dreapta cu piraele Valea-Ho^u-
giunea dealurilor, albia i-se 13r- Afluen^it Jiulul in jud. Gorj lut $i Prodila, ce-I vin din com.
ge?te ast-fel c&, pana la e?irea sunt pe stinga: Gioiana, Ama- Podari. Piriul Dranicul il vine
din jude{, largimea albiel se radia $i Sadul ; iar pe dreapta din com. Dranicul.
men^ine intre 3 ?i 8 kil.; de Jil^ul-Mare, Su?i$a, Cartiul, Sim- Patrunde in pi. Balta, pe care
la Vadeni la 4 kil. La N. de botinul ?i Porceni. o uda prin partea de E. Are in
Tirgul-Jiulul, spre comuna Ro- Jiul intr& injudefulDolj pe la fa{a comunel Gingiova un vad
mane?ti, aceasta l&rgime are Tinfareni (in pi. Jiul-d.-s.). For- de trecere pentru luntre. In com.
aproape 10 kil. Albia este pie- meaza pu^in limita de E. a pi. Como^teni are peste dinsul un
troasa ?i r&mine astfei pana a- Dumbrava-d.-s., ?i pi. Ocolul. In- pod statator.
proape de esirea din judef. Pe tra in pi. Jiul-de-Mijloc curgind In pi. Jiul-d.-s. prime^te la

la Pe^teana ?i Bro?teni, fundul pe limita desparfitoaredeE. a a- com. Jin^areni riul Gilortul. Din
incepe a deveni nisipos. LSr- cestei pia?i din spre pi. Ocolul com. Tatomire^ti se incarca pe
gimea medie a rtululin aceasta pSna in dreptul com. Secuiul. stinga cu Valea-Birlogulul, cu
regiune atinge 100 m„ adincimea De aci se indrepteaza direct Piriul-BirloguluT format din iz-

1 m., 50 —2 m.; iar vitesa pana spre S. formind limita despar- voare ?i cu Valea-Rea ce se
la 1 m. pe secunda. {itoare in partea de E. a pla$ei varsa intr'insul la comuna Bra-
Comunele ?i catunele ce uda Jiul-de-Mijloc cu plasa Jiul-d.-j., de§ti. Din comuna Brade^ti pri-

in regiunea dealurilor, dupS e$i- pana in apropiere de com. Murta. me§te piriul Almajelul. In a-

rea sa din defileul de la Bum- De la aceasta com. formeaza ceasta comuna este un pod
be? ti-de-Jif, sunt pe dreapta: Por- limita de E. a pla?ef Balta cu umblator peste riul Jiul. Din
ceni, Simbotinul, Turcine?ti, Ro- plasa Jiul-d.-j.Se varsa pe ma- com. Almajul prime§te piriul

$ia, Ciaurul, Birnici, Pe^teana- lul sting al fluviulul Dunarea in Almajul.

d.-j., Docoreni, Girbovul, Mur- fa{a insulei Copani^a. La e$irea din plasa Jiul-d.-s.

Digitized by LiOOQ IC
JIUL-BATRlN 111 JIUL-DE-JOS

patninde in plasa Ocolul, de seaua judefeanft este insofiUi de plS§ile, se g&sesc numeroase mo-
unde se incarc&, in comuna Cer- o portfune din calea feratS. Cra- de oamenl, din tim-
vile, ridicate

nelele (satul Troaca), cu riul iova-Severin, care are un pod purile vechl $i moderne.

Amaradia. de fier peste acest riu intre Aceasti pi. este udati de
Din com. Balta-Verde pri- stabile Filial $i Butoe$ti. DunSre la S. %\ de Jiul pe li-
me$te lacul Bizdina, ce-T aduce La com. Balta-Verde, pu^in mita de V. Inainte, Jiul se vSrsa
apele piriia?elor Circea, unitcu mat la S. de Craiova, este un la Bechet, iar acum se varsa
Fic&ile. Balta Jitia se scurge pod de ffer peste Jiu, in drep- intre pi. Jiul-de-Jos $i Balta, in
in Jiul, aducindu-T apele piriu- tul satulu! Brani^tea, al $oselei dreptul insulel Copanifa.
lul $erca. BaltaPopel se scurge natfonale $i al liniel ferate Cra- In aceasta pi. se g&sesc nu-
in riul Jiul, pe la V. satulu! iova-Calafat. Tot in aceia^I com. meroase bStyl, intre carl se nu-
Popoveni. PJriul-Popovenilor se se afl& podul liniel ferate nu m£r£: Giormanele, legate intre
scurge in riul Jiul, trecind prin mit Bucova^ul, in marginea c&- ele printr'un mic piriti $i comu-
V. satulu! Popoveni. tunuluT Mofleni. nicind cu Jiul ; Balta-LuminoasS,
Ud£ com. Preajba ?i comuna Valea rhluT Jiul este foarte formats prin rev&rs&rile JiuluT;
Malul-Mare, de unde se incarci productive ?i populate. Ea este lacul R&danul, format din rev&r-
cu piriul Lamu^ul §i cu apele coprinsa intre dou& maluri inalte s&rile DunSrel ; lacurile : Mir-
b&lfilor : Giltaele, Balta-Bisericel din care eel ma! inalt este \&r- $olea $i Stegiroaia, Lacul-Lung,
§i Balta-Nicola ce I aduce apele mul sting. Predu^ul, Lacul-Gale?ulul, Balta-
piriulul B&nesele. Bretenilor, Logofi^ul ^i Trestina.
Intri prin partea de V. a Jiul-BStrin, balta, jud. Dolj, pi. Plasa e formats din 13 co-
com. Ghindeni $i Secuiul, de Jiul-de Jos, com. Grindeni. mune $i anume : Adunafi-de-
undese incarc^cu piriul Sili$tea. Giormane, Bechetul,Ciciulate$ti,
La e^irea din com. Secuiul Jiul-de-Jos, //#.*?, situate in S.-E. CMSra?ul, Damian, Giorocul-
p^trunde pe teritoriul pl&$ef Jiul- jud. Dolj, pe malul sting al Mare, Grindeni-Locusteni, Mir-
d.-j., pe care o udfi cu directfa Dun£rel %\ de-alungul malulul ?ani, Murta, Piscul, Rozi^tea $i

de la N.-S. prin partea de V. sting al Jiulul. Sadova.

Intr^L in comuna Adunafi-de- Forma sa se poate asem&na Re?edin$a pla^el este in com.
Giormane, din care se Jncarci cu un dreptunghiu foarte alun- C&ciul&te$ti, cit. Dobre^ti.
cu Pirlul-GioroculuT. Piriul Jieful git de la N. la S. Popula^iunea plS^et e de 5236
se varsi in Jiul, tot pe terito- Se m&rgine$te la N. cu o familif, sau 22339 suflete: 11870
riul acestel comune. parte din jud. Romanafi $i cu b&rbaflf ^i 10469 femel; loeuese
Ud& comuna Rozi^tea, de pi. Ocolul, incepind din drep- in 5462 case $i bordee.
unde prime$te apele b&tyeT O- tul com. Leul (Romana^i), p&nS Intinderea totals a pl&§e? este
chiul,lncftrcata cu apele bailor: in dreptul com. Giormanele. La de 78435 hectare.
Strimba, Metita-Lung&,Trestina, S., se mSrgine$te cu DunSrea Are: 33 bisericl, deservite
Jie^ul ?i Ochiul. Ud£ com. Murta, de la jud. Romanafi p&n& in de 27 preo^T; 16 ?coale, din
de unde se incarc& cu balta Jiul. La E. se m£rgine$te cu cart: 10 mixte, 3 de b&e{I $i
Brebenilor. jud. Romanafi, din com. Leul, 3 de fete, conduse de 12 inv&-
Ud£ com. C&ciulate$ti, de p£n«i in Dun£re, iar la V. cu \$X.ox\ $i S invft^toare ?i frecuen-
unde se Jncarci cu piriul Prede^ti. pi. Jiul-d.-mj., de la com. Adu- tate de 545 baep ?i 144 fete.
Ud£ com. Sadova, de unde na{i-de-Giormane, p2n£ in drep- Locurl insemnate in pi. sunt:
prime^te piriul Sadova. tul com. Padea, iar de aci cu Bechetul, tirgu?or, re$edin$a sub-
Trece prin com. Grindeni, de pi. Balta pSn& in DunSre, des- prefecture! pi. Jiul-de-Jos. Este
unde se incarci cu apele lacu- pfirVindu-se prin riul Jiul. port comercial; aci se luptarS

rilor : Siratele, R&scruciul $iLun- Terenul acestel pla$I este ac- Turcil cu Ru?ii la 1828. Ling*
gile. cidentat de prelungirile dea- com. C&ciul&te^ti, de-a stinga

De la Craiova ?i p£n& la Lai- lulul Prisaca, din pi. Ocolul. Pe Jiulul, se afli Casa-Alba, loc in-

nicl, o $osea jude{ean& ?i o malul drept al Jiulul se g&sesc semnat prin multe mSgurl $i
alta comunala, urmeazS fiecare in aceasta pi. cite-va ondula- risipiturl de cetate. Sadova, m&-

mal al riulul. t'mnl, prelungiri ale dealulut Ra nistire Sadova, sat, unde s'a
;

Intre Craiova ?i Filial ?o- dovan. Aci, ca in ma! toate dat o lupta. insemnata, intrd

Digitized by Google
 JIUL-DE-MIJLOC 112 J1UL-DE-SUS

Turd $i AustriacI, la anul 1784 de 69542 hect, cu o populate Se invecine^te la E. cu pi.

se vad aci ruine antice. La de 5762 familif, sau ,23045 su- Amaradia, incepind din dreptul
confluen^a Jiulul cu Dunarea se flete: 11870 barbap $i 1 1 175 com. Capreni §i pana in drep-
vede vechea cetate Acridava. femel; locuesc in 6104 case ?i tul com. Malae^ti, din pi. Ocolul
bordee. iar de la com. Malae^ti $i pana
Jiul-de-Mijloc, plasa, situata in Are : 21 bisericl, deservite de in dreptul com. Izvorul, limita
centrul jude^ulul Dolj, pe malul 21 preo{T ; 17 ?coale, din carl catre aceasta plasa este formata
drept al Jiulul. 15 mixte, de I baeflf ?i 1 de de riul Amaradia.

Se margine^te la N.-V. cu pi. fete, conduse de 15 inva^atorl Din dreptul com. Izvorul §i
Dumbrava-d.-s., de la comuna $i 2 inva^atoare. pana m dreptul com. I?alni{a,
Breasta pana la Ciutura; laS., Locurl insemnate in aceasta hotarul catre pi. Ocolul este
cu plasa Balta, de la comuna plasa sunt : Segarcea, in care se format de o linie conventionale.
Ceratul pana la comuna Padea ; afla re^edin^a sub-prefectureljiul- Limita de N.-V. este formata
la V., cu plasa Dumbrava-d.-j., de-Mijloc. In aceasta comuna a de o linie conventionale, care
de la comuna Ciutura pana la avut loc o lupta intre RominI incepind din dreptul com. Ca-
com. Perioral, iar de la aceasta ?i Tatar!, pe Dealul-Robulul. preni ?i pana la com. Poiana,
com. pana la com. Ceratul, se urma de cetate de
Cetatea, desparte aceasta plasa de jud.
margine?te cu plasa Baile^ti pamint, facuta de RomanI $i in- Gorj. De la com. Poiana $i p3na
spre S.-V. ; la E. se margine?te conjurata de $an{uri. La Lipovul la com. f in^areni, hotarul catre
cu plasa Ocolul, de la comuna se vad urmele unel cetaflf de jjd. Gorj este format de riul

Breasta pana la com. Secul, iar pamint, precum ?i a unuf drum Gilortul. De lacom. Jin^areni
de aci cu plasa Jiul.d.-j. vechiu ce duce de aci la Ceta- ?i pana la com. Jiul, limita de
Cam prin centrul sau, aceasta {uia din com. Ceratul. V. catre jud. Mehedin^i este
plasa este accidental de dea- Bucovaful, sat pe malul drept formata de o linie conventionale.
lul Radovan, cu prelungirile al Jiulul, are o manastire fon- Limita de S. catre pi. Dum-
sale : Dealul-Gabrulul, Rupturi, data de Pirvul Clucerul din Cra- brava-d.-s., este formata de o
Palilula, Virvorul, Scumpe?ti, iova ; in casele manastire! este linie conventionale cu direcfiu-
Lipovul, Dealul-Robulul, etc. o inchisoare publica $i un sta- nea de la V. spre E. pana la
Este udata de riul Jiul, ce biliment de tabacarie al statulul, com. Raznicul, iar de aci se lasa
face limita de E. de la com. unde lucreaza condamnafil $i spre S.-E. pana la com. Pre-
Padea pana la com. Breasta (S.- lucratorl angajafl. de§ti,unde ia direcfia spre N.-E.
V.), trece pe linga comunele: Bu- Linga Leamna, com. Buco- pana la com. I$alni{a.

cova^ul, Podari, Livezile, Glodul, vaful, pe marginea riulul, se ga- In privin^a reliefulul, terenul
Foi$orul, Dranicul $i Padea $i pri- sesc trel izvoare cu ape mine- pi. se poate imparfi in 2 re-
me?te pe teritoriul pla$el pi- rale, numite La-Trel-Fintim. giuni : regiunea Vael-Jiulul, in
riul Leamna (dreapta) ce trece Caile de comunicatie in acea- partea de V. ?i regiunea dea-
prin satul Leamna. Mai este u- sta plasa sunt : calea ferata Cra- lurilor, in partea de E., intin-
data de riul Dasna^uiul, cu a- iova- Calafat ;
?oseaua judejeana zindu-se cu direcfiunea de la
fljentele sau din stinga, Das- Craiova - Podari - Radovan Ca- - N.-V. spre S.-E. In regiunea de
na^uiul-Mic. Dasnafuiul curge de lafat ;
$oseaua judejeana Craio- E., dealul eel mal insemnat este
la N. spre S., facind limita catre va-PodarI-Segarcea-Bistre{. Icleanul, care merge pe limita
plasa Baile^ti, de la com. Intor- desparfitoare intre aceasta plasa
sura pana la com. Ceratul. Jiul-de-Sus, plasa, jud. Dolj, nu- ?i pi. Amaradia §i care se con-
Este formata din 14 comune mita ast-fel de la cursjl su- tinue prin Dealul - Chicioarel,
$i anume : Bucova^ul, Caloparul, perior din acest jude$ al riulul care desparte afluenfu din dreap-
Ceratul, Ciutura, Dranicul, Foi- Jiul, care uda aceasta plasa. ta riulul Amaradia de eel din
$orul, Glodul, Intorsura, Lipo- Forma acestei pla?I se poate dreapta riulul Jiul. Apol, de-a
vul, Livezile, Padea, Podari, Se- asemana cu un trapez, ale ca- dreapta $i de-a stinga riulul
garcea $i Virvorul. rul laturl paralele sunt indrep- Jiul, sunt o mutyime de dealurl,
Re$edin{a pla^el este in com. tate de la N.-E. spre S.-V. $i precum: Almajelul, Brade^ti, Ar-
Segarcea. ale carui laturl neparalele sunt getoaia, Teascul, Racovi^a, Ma-
Intinderea totala a pla^el e indreptate de la N.-V. spre S.-E. crea ?i alte dealurl mal mid.

Digitized by Google
 JIULUl (VALEA-) 113 jIrlAul

Plasa este udatS de riul Jiul au trSit in timpuri foarte intu- 28 kil. spre S.-E. de ora?ul
$i de afluentul sau de pe stinga, necatepentru istorie, ?i-$I cautau Rimnicul-Sarat, $i in partea de
Gilortul adapost in insule inconj urate S. a placet, la 1 1 kil. spre S.-E.
Inainte de toamna anulul 1 892, cu apa mocirloasS. Pufinele date de com. Balaceanu, re^edin^a
ciad s'a facut noua irapaYfire ce avem de aceste populafiunl pla?el.'Comunele invecinatesunt
administrative, pi. Jiul-d.-s. era ni le ofera uneltele ramase de Slobozia-Galbenul, la 4 kil. ; Vi-
unita cu pi. Dumbrava-d.-s. ?i la ele, carl sunt az! in Muzeul ?ani, Nisipuri, Galbenul, la 7
coprindea 33 comune. National. kil. ; Drogul, la 6 kil. ; Ciineni,
Asta-zT e despar^ita de aceasta la 11 kil.

plasa $i coprinde singura 16 Jivanului (Piriul-), piriil, in jud. Se margine§te la N. cu Dro-

com. : Almajul, Argetoaia, Bra Dolj, pl.Jiul-de-Mijloc, com. In- gul ?i Galbenul, desparfit prin
de$ti, Bralo$ti{a, Frato$ti{a, Mi- torsura, ce se varsa pe malul lacul Jirlaul ; la E. cu Vi?ani
haifa, Poiana, Racari, Salcea, drept al riulut Jiul $i peste care la S., cu Nisipuri ; la V., cu
Scae^ti, Tatomire$ti §i
f infa- trece limita de E. catre com. Pirli^i (jud. BuzaO).
reni. Lipovul. N'are dealurl, ci numal icl-

Re$edin{a pla?el este in com. colca cite-va movile.

Filia$i. Jivului (Valea-), vale, in jud. Are 89 pufurT. La E. e u-
J

Caile de comunica{ie ale a- Vilcea, pi. Olte^ul d.-j., com. Be- data de riul Buzaul.
cestel pla$I sunt : calea ferata ne$ti, spre N.-V. com., 700la Piriul Galbenul, o parte din
Severin-Filiasi-Craiova ; calea fe- m. Se varsa in riul Pe?teana pe piriul Valea-Boulul, o ud& la N.,
rata Filia$i-T. Jiu ;
$oseaua na- tentorial com. $tirbe§ti. varsindu-se in intinsul lac Jir-

{ionala Craiova-Severin ;
$oseaua laul, care ocupS N. comuneT.
comunalS Filia$i-Bodae$ti $i alte J&cnei (Piscul-), pise, de-asupra Suprafafa com. e de 3000
$oselecomunale carl leaga co- dealulul cu acela^T pe
nurae, hect., din carl 105 hect. vatra
munele intre ele. mo$ia Zamostia, com. Zamos- com., 2476 hect. ale locuitorilor
Intinderea totals a placet e tia, pi. Berhometele, jud. Do- ?i 275 hect. ale particularilor.
de 67423 hect., cu o populate rohoiu. Popula^ia com. e de 393 fa-
de 5893 familiT, sau 24580 su- miliT, sau 1452 suflete: 752 bar-

flete; locuesc in 61 11 case $i Jidovina, deal, pe mo$ia Cris- ba^I %\ 700 feme!; 590 cSsato-
bordee. tine$ti, com. Ibane^ti, pi. Prutul- ri^I, 788 necasatorip, 74 vaduvf.
Are: 31 biserici, deservite d.-s., jud. Dorohoiu. Sunt 467 contribuabill. $ti£i
de 22 preoflf; 19 $co!l, din carl carte 156 persoane.
1 3 mixte, 3 de bae{T, 3 de fete, Jidovina, //*/// de padare, in jud. Are : o biserica, cu hramul
conduse de 15 inva^&torT §i 5 Neam{u,pl. Piatra Muntele, com. Sf. Ierarch Nicolae $i Intrarea
inva^atoare $i frecuentate de Vinatori Dumbrava Ro$ie, situ- in biserica, ziditS in 1864 de
935 copil (794bae^I$i 141 fete). atain partea padurel Savine^ti, pe ob$tea locuitorilor, deservita de
Vite sunt: 1575 1 vite marl proprietatea statuluT, $i in le- 2 preo^f $i 2 cintareflf ; o ?coal5
cornute, 1366 cat, 3 magarf, gatura cu trupul numit Lutaria. mixta, fondata in 1 874 de Stat
27836 of, 1665 capre ?i 15 18 condusS de 1 invajator ?i fre-

porci. Jidovinei (Piriul-), pi tin, izvore- cuentate de 120 elevT.

$te de pe dealul cu acela^I nurae, Are o suprafa^a de 3000 hect.,

Jiului (Valea-), vale, trece pe de pe mo$ia Suharaul, com. din carl: 2000 hect. arabile,
la S. de com. Obir?ia, pi. 01- cu acela$i nume, pi. Prutul-d.-s., 400 hect. ima$, 200 hect. p&-
tul-d.-j.-Balta, jud. Romana^i, cu jud. Dorohoiu. dure, 400 hect. neproductiv
direc^ia paralelft cu Dunarea. (balta).

Vinedin spreJiu,cont.inindo mica Jlmbe^ti. VezT Zembre?ti, sat, LocuitoriT poseda :

295 plu-
apa, pe care, la Obir^ia, se afla jud. Neamfu. guri, 4 ma?in! de semanat, 1

o moara, iar la Vidastra, insula de treerat; 539 boi, 253 vacl,

exploratS de Bolliac, §i recu- Jirlaul, com. rur., in jud. R.-Sa- 334 cal, 204 Tepe, 847 01, 163
noscutA ca locuinfa a oamenilor rat, pi. Rimnicul-d.-j., pe lacul rimatorT.
din epoca de pfeatra, carl ca $i cu acela^T nume. Este a$ezata Comerciul se face de 20 per-
semintiile lacustre ale Elve{iel, in partea de S. a jude^uluT, la soane.

61973. Uarel* Dtepionar Qeog rifle. Vol. IV 15

Digitized by Google
 jIrlAul 114 JORA

Caile de comunica^ie sunt 1950 hect., cu o populate de gr. 040 materii solide in litru.
drumul Rimnicul-Sarat-Faurei, 826 locuitori. Materiile solide se compun din
trecind prin Balaceanu Galbenul- D-l Gr. Cerchez are 1275 clorure, iodure $i carbonate.
Jirlaul-Nisipuri; spre Vi?ani-Cii- hect. $i locuitori! 675 hect. Pro- Substanta dominanta este clo-

neni ; spre Drogul ; spre Pirli^i prietarul cultiva 830 hect. (18 rura de sodiu, iar cea caracte-
(jud. Buzau). sterpe, 77 izlaz, 350 padure). iodura de sodiu. Sarurile
ristica

Budgetul com. e la veniturl Locuitoril cultiva tot terenul, magneziane sunt in mai mare
de 6240 leT, iar la cheltuelT, de afara de 8 hect. carl sunt re- cantitate de cit cele calcare. Au
6234 lei, 40 bam. zervate pentru izlaz. fost analizate la anul 1871.
Are o : $coala mixta, frecuen-
Jirlaul, lac, \n jud. R.-Sarat, pi. tata de 1 3 elevi $i 7 eleve ; o Jolde^ti, sat, in partea de E. a
Rimnicul-d.-j , com. Jirlaul, in- biserica, cu hramul Sf. Nicolae, comunei Fintinele, pi. Siretul,
tinzindu-se $i in com. Galbenul deservita de 1 preot $i 2 cin- jud. Boto^ani, pe §esul din stinga
§i Drog; are o intindere de 750 tare^I; 1 moara cu apa; 3 po- SiretuluT, udat de pirlul Voro-
hect., ale statuluT ; confine pe$te duri statatoare. na-Mare, care formeazS iazul

ce se vinde in Rimnicul-Sarat Comerciul se face de 7 cir- Jolde?ti, in sat. Mo?ia are o su-
$i in Buzau. ciumari $i 1 hangiu. prafafa de 899 hect. Satul este
Numarul vitelor marl e de locuit de 180 familif, sau 822 su-
Jirlaul, padure, jud. R.-Sarat. 658 $i al celor mid de 448. flete.

VezI Bradeanca. Are: 1 biserica, cu 1 preot

Joi^a, virf de munte, din Culmea ?i 2 cintare^T; o $coala, con-
Jlenilor (Balta-), lac, in jud. Joi^eT, plaiul Lovi?tea, jud. Ar dusa de 1 inva^ator $i frecuen-
Tulcea, plasa Macin, pe teriro- ge$; are o inalfune de i960 m tata de 55 $colari.
riul comunelor urbane Macin $i d'as'jpra niveluluT MariJ-Negre Prin acest sat trece $oseaua
Jijila, situat in partea N.-V. a ce vine pe stinga Siretulul ?i

jude^ulul, a pla?ei §i a ora$uluT Joi^a, mine de araiua, numite $i se une$te cu $oseaua judejeana
Macin $i cea V. a comunei Ji- Ocnele, jud. Mehedin^i. (Vezi Boto?ani-Falticeni.
jila; printr'o girli^a comunica Baia de-Arama, mina). Vite: 197 vite marl cornute,
cu Dunarea, iar prin altacu balta 37 caT, 190 of $i 44 porcl. Sunt
Jij/la : are o intindere de 120 Joi^a, vale, izvore^te din mun^ii 241 stupi cu albine.
hect.; este Inconjurata cu stuf de de sub Ceta^uie, com. Predealul, In satul Jolde§ti, au fost raz-
toate parole ; confine pe§te. pi. Pele§ul, jud. Prahova §i se boiu intre $tefan - eel - Mare $i

varsa in riul Prahovi^a, pe malul Petru-Aron pentru domnia Mol-

Jlenucul, lac, in jud. Tulcea, pi. sting. doveT, in ziua de Joia-Mare, la

Sulina, pe teritoriul comunei 12 Aprilie 1457, invingind $te-

urbane Chilia-VechTe, a$ezat in Joi^a, valcea, intre comunele Ca- fan pe Aron.
partea N.-V. a placet $i in cea lirie^ti ?i Mavrodinul, pi. Tir-

V. a comunei; are 20 hect. in- gulul, jud. Teleorman ;

prin a- Joldesjti, iaz, in jud. Boto^ani,
tindere, $i este inconjurat de ceasta vale trece $oseaua veci- satul Jolde^ti, com. Fintinele,
toate parole cu stuf; este for- nala Mavrodinul-Caline$ti. pi. Siretul, format din piriul Vo-
mat de girla Pardin, cu care rona-Mare, ce vine din Poiana-
comunica prin o girlifa. Joi{a (Valea-), izvor de apa Lunga; are moara de apa.
minerala, in cat. Predealul, com.
Joi^a, sat, face parte din com. Predealul, pi. Predealul, jud. Jora, sat, in partea de N.-V.
rur. Pope^ti-Bicul, pi. Sabarul, Prahova, in apropiere de gara a com. Buznea, pi. Cirligatura,
jud. Ilfov. Este situat la V. de Predealul, pe proprietatea M. S. jud. Ia$i, situat intre dealurile:
Bucure?ti, intre riurile Dimbovi^a Regelui ?i a Eforiel Spitalelor Gavanul §i Dealul-Viel, in mar-
?i Ciorogirla. Sta in legatura cu Civile din Bucure$ti. ginea pinulul Bahlue^ul, linga
cat. Cosoba prin o $osea veci- Aceasta apa este clara, sa- Tirgul-Frumos.
nala. Aci e re$edin{a prima- rata la gust §i degaja acid carbo- Are o populate de 31 fa-
ries. nic. Ea are o densitate de 1,0298 milii, sau 178 suflete doua morl ;

Se intinde pe o suprafafa de la 200 Celsius $i coprinde 45 de apa.

Digitized by Google
 joRAyn 115 JOROVLEA

Vite: 57 vite marl cornute, Locuitoril poseda 5059 ca- pia ce se intinde de la Foc^ani,
IS cal, 212 ol $i 22 rimatori. pete de vite. spre E.
Budgetul com. e de 5040 lei Are : 1 biserica parohiala, cu
Jora^ti, com. rur., in jud. Covur- la veniturT, iar la cheltuelf, de hramul Sf. Nicolae; o $coala
luiu, pi. Prutul, la 65 kil. de 4878 lei. mixta, frecuentata de 29 copiT.
Galafi, pe valea Covurluiului-
cu-Apa sau a Jora^tilor $i pe JorS^ti, com. rur., in jud. Putna, Jora^ti, parohie, in jud. Putna,
dealurl. Se limiteazft la N. cu pi. Bilie?ti. pi. Bilie?ti, comuna cu acela$T
jud. Tutova; la E. cu Balinte$ti Este situate pe malul PutneT, nume, formata din catunele Jo- :

§i Baneasa; la S.-E. cu Bujor in cimpia Foc?anilor, spre E. ra?ti, Vinatori $i Mindre^ti.

$i la V. cu Virlezi $i Crae?ti. $i la 5 kil. de acest tirg, $i la
Apa ce o uda e Covurluiul cu- 6 kil. de re$edin{a sub-prefec- Jor&§tilor (Valea-), vale, pe
Apa. E formats din trel catune: turel. teritoriul com. cu acela$f nume,
Lunca, Jora$ti $i Zirne$ti, cu Se compune din tre! catune: pi. Prutul, jud. Covurluiu ; tncepe
o populate de 451 familil, sau Jora^ti, unde e primaria comu- de aproape de Bujor $i e stra-
1769 suflete, din carl 325 con- nei, Mindre^ti $i Radule^ti, cu batuta de piriul Covurluiul-cu-
tribuabill. §tiu carte 214 per- populate de 264 familil, sau Apa.
soane. 980 suflete, din carl 191 con-
Satenil din Jora^ti sunt raza§I, tribuabili loeuese in 210 case.
; Jori^tea, piriil, in jud. R -Sarat,
iar eel din cele 1'alte catune, fo§ti $tiu carte 137 persoane. plaiul Rimnicul, com. Valea-
cl&ca$I improprietaritt. Are: 3 bisericT, una paro- Salciel; izvore^te dinculmeaCim-
Pamintul e nisipos. Pe Valea- hiala, cu hramul Sf. Nicolae in pulungeanca, din Virful-Cume-
JorS^tilor sunt $i bai{I cu s&l- Jora^ti ; a doua filiate, cu hra- uda V. comuneT, $i se varsa,
trel;

cif numeroase. Suprafa^a totals mul S -^ii VoevozT, in Vin&tori dupa un curs repede de 4 kil.,
a de 6274 hect.,
teritoriulul este $ia treia, cu hramul S-^ii Im- pe partea dreapta a riulul Cil-
din can: 4389arabile, 264 sterpe p&rat'i, in Mindre^ti ; o ?coaia naul.
ripoase, 138 V* viT, 46 flne^e, mixta, frecuentata de 47 copil.
394 ima$, 962 p&duri 9*1 restul Vite: 426 bol, 384 vacl, 96 Jorovlea, poianft, \\\ padureajo-
vetrele satelor. cal, 2 capre $i 206 porcT. rovlea, com. Copaiaul, jud. Bo-
Proprieta^I marr sunt: Lunca, Budgetul comune! e la ve- to§ani.
Hule?ti $i Ro$ia. Statul poseda nituri de 5452 lei, 55 banl $i la In aceasta poiana a existat
mobile: Zirne$ti, Peri$eni $\ cheltuelf, de 5413 leT, 52 bani. pana la anul 1870 satul Joro-
Chi§teala. Locuitorii poseda 91 plugurl : vlea, af careia locuitorl se ocu-
Are 3 bisericl : una in Jor&$ti, de lemn §i o moara de apa. pau mult cu cultura viilor $i

cu hramul Sfin^il ImparatT, zi- In comunasunt: 5 circiumarl; pomi roditorl. Arenda^ul mo

ditS. in 1840 —41
de ob$tea sa- 1 bacan. $iei de pe atuncl, reu?i sa a-
tulul; a doua, cu hramul Sf-^ii Mo$ia pe care sa afla satul a lunge de aid pe locuitorl, sub
TreHerarhT, tot in Jora$ti, con- fost data zestre impreuna cu cuvint ca fiind in mijlocul pa-
struiti in 1816 prin stSruin^a altele din {inutul PutneT, hatma- duril ar strica padurea; le lua
cSminarulu! V. Cernat; a treia nulu! Alexandru Mavrocordat, - locurile carf erau date la 1864
cu hramul Sf. Nicolae, in Lunca, de catre socrul sau, Domnul ?i le dete altele in satul Copalaul.
zidita in 1 88 1 de proprietarul Alexandru Moruzzi al Moldo- La anul 1873, risipi $i bise-

loan Plesnila. Intreaga comuna veT. rica cu invoirea proprietarulul,

formeazS o parohie, cu catedrala Principele Gr. M. Sturdza, $i o
Sf. imp&raflf, 1 preot paroh, un JorS^ti, sal, re^edin^a com. cu vindu locuitorilor din Cerne^ti,
preot-ajutor §i 4 cintare^T. Bi- acela^l nume, jud. Covurluiu, com. Zlatunoaia. Se zice ca a-

sericile din Jora$ti sc bucura pi. Prutul. Are: 308 familiT, sau ceasta biserica ar fi fost schit

de pamintul rural din Zirne$ti, 143 1 suflete; 2 bisericl; o $coaia. dc Ctllugarl in vechime.
unde au fost doua m&n&stirl,
azl desfinfate. Jora^ti, sat, in jud. Putna, com. Jorovlea, deal cu padure, in par-
Este o ?coaia mixta, frecuen- cu acela$I nume, pi. Biliesti. Este tea de S.-V. a comunel Copa-
tata de 37 elevi. situat pe malul Putnel, in cim- laul, pi. Siretul, jud. Boto,sani.

Digitized by Google
 JOSENI 116 TUGUREANUL

Joseni, sat vechitt, desfiin^at, pe Judele, vdlcea, jud. Olt, pe care la 1828 de enoriasT, cu indem-
valea piriuluT Joseni, com. De- curge piriul cu acelasl nume ;
nul Diaconulul Anghel Zugravul.
leni, pi. Copula, jud. Botosani. lese din dealul Vedei", curge
catre E., taie cat. Jugarul si Jugureanul, com. rur., pi. Cal-

Joseni, c&tun comunel Piclele,

al da in Vedea, pe dreapta el. ma^uiului, jud. Braila, asezata
jud. Buzau, cu 680 locuitorl si pe malul drept al Calma^uiuluT,
161 case. Jugarul, cdtun, pendinte de co- la o departare de 68 kil. de ca-

muna Optasi, pi. Mijlocul, jud. pitala jude^ului. Se margineste

Joseni, sat, in jud. Neamtu, pi. Olt, situat pe riul Vedea, in la E. cu com. Ulmul la V., ;

de Sus-Mijlocul, situat pe va- centrui comuneT. Are o popu- cu com. Ruse^ul ; la N., cu
lea piriuluT Topolifa. la^iune de 500 locuitorl; o bi- Surdila-Gaiseanca si la S., cu
Are o intindere de 400 hect., serica, zidita la 1832, cu hra- com. Ciociie. Suprafafa com. e

cu o populafiune de 60 familiT, mul TofI-Sfmr/11. Aci se afla lo- de 2700 hect., cu o populate
sau 246suflete, din carl 41 con- cal ul de pri marie si scoala. de 164 familiT, sau 745 sufletc;
tribuabilL din carl 103 contribuabili.
Vite:
30 boT, 26 vaci, 39 Jugastrul, sat, in jud. Mehedinji, Are o biserica in buna stare,

juncl, 200 of, 8 cal si 20 rima pi. Motrul-d.-j., com. rur. Gura- zidita la 1843 de reposa^il fra\i!

tori. Motrului. Chiriacescu ; 1 scoala mixta fre-

cuentata de 24 bae^f si o fata,

Joseni (Qioseni), fost schit de Jugastrului (Dealul-), deal, jud. infiin(ata la 1865.
calugari, in jud. Tecuciu, satul Dolj, pi. Doljul-d.-j., com. Vir- Sateni impropriety (T din 1 864
Corni-d.-j., com. Corni. topul, inalt de aproape 100 m., sunt 83 si neimproprietari^T 60.
si acoperit cu fine^e. Sunt 2 debite; 3 circiumljo
Joseni, mofte, in jude^ul Buzau, moara.
com. Piclele, cat. Joseni, pro- Jugalia, deal, situat pe teritoriul Locuitoril poseda 995 vite
prietate mosneneasca cu 150 com. Comani, pi. Siul-d.-j., jud. marl cornute, 439 boT, 373 vacT,
hect, din care: 50 arabile, 50 Olt. Are direc^iunea N.-S. si 42 taurT, 134 vi^ei, 7 bivoli si
padure, 30 izlaz si 20 vil si li- o lungime de 1 kil. Pe el se cul- bivoli^e, 324 cal, 1396 01 si 378
vezT. tiva cereale. rimatorT.
Drumurile carif pornesc din
Joseni, mo§ie, in jude^ul Buzau, Jugalia, Romanafi,spre
vale, jud. com. sunt : la Vizirul, spre E.,

com. Piclele, cat. Joseni, numita E. de Dealul-SavuluT; trece pe trecind prin com. Ulmul si Fleas-
si Joseni-Monteorul ; are afara la S. de com. Enosesti si Piatra ca (34 kil.); la Ciociie, spre S.

de pamintul dat improprietari- si se termina in Olt. Soselele si (14 kil.); la Rusetul, spre V.,
{ilor, 800 hect. araturl, viT, li- liaiile ferate au 4 podurl peste pe la Caramizi (5 kil.); spre
vezl, izlaz si padurea Florica. dinsa. gara Faurel, la N.; la Braila, spre

N.-E.
Joseni, numire ce se mal d$ pi- Jugalioara, vale, jud. Romana{i,
riulul Sara$elul-Berctf, sau Sa- spre E. de Dealul-SaruluT. Cur- Jugureanul, sat, jud. Braila, pc
ra^elul-Joseni, jud. Buzau. ge in direc^ie paralela cu valea muchea platoului de S. a jud.,
Jugalia si se termina in valea la 68 kil. spre S.-V. de orasul
Joseni, piria, format din Piriul- Oltului. In aceasta vale sunt 2 Braila.
Doamnel si Piriul-Curtei, jud. podurl: al liniei ferate si also- Suprafa^a satului e de 45 hect.,

Botosani, pi. Cosula, com. De- selei Corabia-Piatra (Olt). cu o populate de 164 familii;

leni ; uda partea de E. a satu- sau 745 suflete; locuesc in 183

lul Deleni, trece prin Valea-Tul- Jugravi, sat, face parte din co- case.
burel si se varsa in iazul Gur- muna rurala Dozesti, pi. Cerna- Vezi Jugureanul, com. rur.

gueta. d.-j., jud. Vilcea.

Are o popula^iune dc 269 lo- Jugureanul, mope, pendinte dc
Joseni 9
vd/cea, injud. Tecuciu, sa- cuitorl. Cade cam in centrui com. Jugureanul, jud. Braila;
tul Corni-d.-j., unde a fost odini- comunel, linga riul Gcamana. are o suprafa^a de 2700 hect.,
oara manastirea cu acelasl nume. Are o biserica de zid, fondata di:id un venit de 34600 lei.

Digitized by Google
 JUGURENI 117 JUGURUL

Jugureni, com. rur., in jud. Bu- Sunt S circiuml. Jugurul, com. rur. t jud. Muscel,
zau, pi. Tohani, intre riul Ni?- Vite sunt: 324 boT, 52 vacT, pi. Argeselul, la S. de Cimpu-
covul §i valea Finjeasca, la 25 vi^el, 22 cal, 14 Tepe, 38 lung, la 10 kil. de acest oras,

47540 m. de ora$ul Mizil. Li- minji, 320 01, 20 capre §i 149 situata pe valea Jugurul.
mitele sale sunt : la N. incepind porcT. Se compune din 3 catune :

de la cat. Glodul, com. TisSul, Jugurul, Valea-din-Darat si Va-

merge pe albia riului Niscovul, Jugureni, catun de resedin^a al lea-ltulul. Se margineste la N.
pana la c&tunul Valea-Unghiulul, com. Jugureni, jud. Buzau, cu cu com. Ma^aul; la S., cu com.
de unde urea in piscul Pietrosul 730 loc. si 189 case. Draghiciul; la E., cu com. Bo-
pe hotarul jude^ulul Prahova teni si la V., cu com. Schitul-
la V., se pe hotarul Pra-
lasa Jugureni, sat, jud. Dimbovi^a, Golesti si Poenari.
hovei pe Valea-Rasni^el pan a la pi. Cobia, cat. si com. Uliesti. Are o populate de 2iofam.,
biserica Zidului ; la S., din Valea- sau 885 suflete, din carl 175
Rasni^el o ia pe drumul ce des- Jugureni, mofie, in jud. Buzau, contribuabill. Locuesc in 175
parte mo$ia Datcoiul-Marghilo- com. Laposul, cat. Valea-Unghiu case.
mandeDatcoiul-Baligel, apolpe luT, proprietatea mo^nenitor Jugu- In comuna sunt livezl intinse

valea Boboci urea pu^in in sis reni arc 200 hect., din care 1 50
; de prunt si paduri de fag si

§i apuca pe valea Basinesti pSna hect., padurea Podiacul, iar 48 stejar.

in muntele Zivoiul; la E., incepe hect., livezl, curaturf si fineaja. Locuitoril sunt parte mosnenl,
din muntele Zavoiul, urea in pa- iar parte s'au improprietarit dupa
durea Arhimandrita si pe Valea- Jugureni, mo$ie a mosnenilor, in legea din 1864, pe mosia d-lor
Sarilda in riul Niscovul indrep- jud. Buzftu, com. Jugureni; are C. Morait si N. Fotino. Pro-
tul catunulut Glodul. Suprafaja 660 hect., din care 370 hect., prietarl in comuna sunt :
Ma-
sae de 1850 hect., din care 340 padure, iar 290 hect, araturi, nastirea Catolica, Al. Mano-
arabile, 760 padure, 140 finea^a, vit, finea^a si izlaz. lescu, M. Ferechidi, N. Fotino
75 izlaz, 76 livezl, 210 vie si si frattf $tefanescu.
249 sterp. Propriety mai in- Jugureni (Dealul-), deal, in Comuna se intinde pe o su-
semnate sunt: Archimandrite, jud. Buziu, com Jugureni, aco- prafa^a cam de 2100 hect.
Cirnul, Lunceni (statulul) siju- perit cu viile mosnenilor, ince- Are doua biserici: una vechie,
gureni a mosnenilor Jugureni, pind din Deatul-Dragaicef si ruinata, si alta de zid, invelita

impar^i^I in sapte cete : Butoiul, continuind pana in muchea MS- cu si^a, fondata de locuitoril

Ciocirdie, Ciupelol, Gavrilol, Ju- linul. comunel si deservita de 2 preo^i

gureni, Luscanesti si Pietrari. si 1 dascal ; o jcoaia, frecuentata
Terenul este accidentat, avind Jugureni-Clineasca, mofte, in de 44 elevl.
mai multe dealuri acoperite cu jud. Buzau, com. Jugureni, fosta Budgetul com. e la veniturl

vil si paduri. Din minerale are proprietate a statuluT, pendinte de 1687 lei si la cheltuell, de
sare si fier. de Sfin{ii-ApostolI ; are 46 hect. 1616 lei.
Cal de comunicajie are: Ju- aratura, vil si livezl. O sosea vecinala leaga co-

gureni-Tohani-Mizil, soseauaju- muna de com. Ma^ul ?i Boteni.

gureni-Fin{esti si vechiul drum Jugureni-Cirnul, mofie, in jud. Locuitoril se ocupa mult cu

al Bucovului, care lega plaiul Buzau, com. Jugureni, proprie- fabricarea varului.
Buzau cu capital a jud. Sacueni tate a statuluT, pendinte de schi- In Jugurul se afla in dealuri
Jugureni-Cislaul prin Lapos. tul Cirnul; are 34 hect. finea^a, carbunl de pamint si un izvor
Comuna e formata din 2 cat.: vil si padurea Cirnul, de 23 hec- de apa feruginoasa.
Jugureni si Marginea - Paduri! tare.
(Nuci Ghidiel) cu o populate de Jugurul, sat, face parte din com.
1 160 sufi\, din carl 228 contrib. Jugureni si CaldSru^a, mope rur. cu acelasi nume, jud. Mus-
Are o scoala, frecuentata de a statuluT, jud. Buzau, pendinte cel. Are o populate de 135
52 elevl si ioeleve; 2 biserici, de S-tif Apostoll, constind din familii, sau 745 suflete; 418
cu 2 preo^I, 2 cintare^T si 1 doua trupurl : Jugureni-Ciineas- barbatf si 327 femel.
paracliser. Catedrala e cea cu ca, din comuna Jugureni si Cal- Aci sunt: resedinja comunel,
hramul Sf. Niculae. darusa, din com. Cilibia. scoala si biserica.

Digitized by Google
 JUGURUL 118 jup!ne$ti

Jugurul, pltdure, jud. Muscel, Juncului (Vlrful-), numire data Comunicafia in aceasta com.
com. Jugurul, pi. Argeselul, in unel par{I din padurea statuluT se face prin soseaua jude^eanS.
intindere aproximativa de 1500 Ulmetul, jud. Buzau, com. Bo care trece in partea ef de V.
hect. Se invecineste la N. cu ziorul, avind ca 210 hect. si si- printre apa Gilortul si Dealul-
Valea luf-Bad ; la S., cu comuna tuata pe Virful-Junculuf. Boia si prin alta comunalS, care
Draghiciul; la V., cu comuna o pune in comunica^ie cu c&tunul
Poenari si la E., cu livezile din Junghe^i, trup, din mosiile mos- s&u Piriul-Boia, iar la S. cu co-
valea Jugurul. nenilor, jud. Teleorman, com. muna Viersani.
Malul, pi. TeleormanuluT, lipit In comuna sunt: 9 pu^urf si

Jugurul, vale, pe care se aria cu un alt trup, numit Gir^ama- 3 fintinf.

situata comuna Jugurul, pi. Ar- nesti. Are: 1 scoala de bae^i, in-

geselul, jud. Muscel. Izvoreste fiinjata la 1842 si frecuentata

din coastele dealuluf Picora, Jupineasa, munte, jud. Muscel, de 36 elevf si 3 eleve 2 bise- ;

comuna Ma^aul; uda comunele proprietate a mosnenilor Sla- ricT de lemn, una fScuta de locui-

Jugurul si Draghiciul si se varsa niceni. In acest munte este o torf la 1796, iar a doua la 1818;
in Riul-Tirguluf la comuna Mi- stinaunde se fabric^ brinza. ambele sunt deservite de 1 preot
Mesti. Aceasta vale in timpul Numele sau vine, se zice, de la si 2 cintaretf.
veref, maf ales cind este lipsa o jupineasa din comuna Jupi-
de ploaie, seaca. nesti (Muscel), cacf in vechime Jupinesti, com. rur., pi. Riul-
aveati si mosnenif Jupinesti parte Doamnef, jud. Muscel, la S.-V.
Jule§ti-din-Deal. VezT Giulesti- in acest munte. de Cimpulung, la 32 kil. de
din-Deal sat, jud. Roman. acest oras. Este situate pe
Jupineasa, vale, la Vestul com. tarmul drept al riului Doamna.
Jule§ti-din-Vale. Vezf Giulesti- Poiana-Seciurile, pi. Amaradia, Se compune din 2 c&tune:
din-Vale, sat, jud. Roman. jud. Gorj. Jupinesti si Mesteceni. Se m&r-
gineste la N. cu com. Lei-
Julfeni, trup de sat, in jude^ul Jupinesti, com. rur. y
jud. Gorj, cesti la S., cu com. Dirmo-
;

Neam^u, com. Petricani (vechea pi. Gilortul, la N. com. Viersani, nesti; la E., cu com. Cosesti,
comuna Petricani-d.-j.), pi. de E situata pe ses, coasta si val- de care se desparte prin riul

Sus-Mijlocul ; se maf numeste cele, pe malul sting al riului Doamna si la V., cu jud. Ar-
si Liesti. Gilortul, sub dealul CulmeaGi- ges, de care se desparte prin
lortuluf in partea despre V. Se Valea fincef - si Muchea Pau- -

Jumatatea, picket vechitl de fron- compune din 2 catune: Cula lestei.

tier^, pe Dunare, in pi. Borcea si Jupinesti. Are o populate de 197 fa-

jud. Ialomi{a. Are o suprafa^a de 1456 hect., milif, sau 882 suflete: 457 bar-
din carl, 456 hect. padure, 400 ba^f si 426 feme!, din car! 1 90
Jumatateni, sat, in partea de S. hect. arabile, 450 hect. fine^e, contrib. Locuesc in 192 case.
a com. Buimaceni, pi. Jijia, jud. 20 hect. vie, 2 1 hect. livezl de Vite sunt: 30 caf, 400 vacf.
Botosani, pe {annul drcpt al Ji- pruni 9 hect. izlaz; o po-
si 100 of, 600 capre si 800 porcf.
jief, cu o suprafa^a de 350 hect. pulate de 158 familif, sau 1085 In jurul vetref comunef, atit
sio populate de 25 familif, sau suflete, din carf 130 contribua- spre N. cit si spre S. sunt o-

112 suflete. din carl 20 contri- bilf. grazf cu pruni. In partea de-
buabilf. Locuitorif sunt parte mosnenf spre V. sunt dealurf si vaf cu
Vite sunt: 16 boi si vacT, 10 si parte improprietaritf dupa livezf si cu padurf de stejarf,

cai, 28 01, 8 porcf. Locuirorif legea rurala. Et poseda: 21 de fagT, plopf si tufarisurf de alunf.

posedS 10 stupl cu albine. pluguri, 4 caru^e cu cai, 95 care In jurul si prin centrul com.
cu boi; 320 vite marl cornute, sunt urmatoarele dealurf: Bo-
JuncuJui (Vlrful-), munte inait, 8 caf, 376 01, 18 capre, 58 rima- boci, Zapodiele, Deatul-Crucei,
jud. BuzaTi, facind hotar intre tori; 32 stupi. Dealul cu-Livezile,- Bustenetul,
com. Balanesti, Boziorul, Col^i Budgetul com. e de 1416 lei Ripa-HotuluT, Tramiselul, Fla-

si Sibiciul-d.-s. ; are padure si la veniturf, iar la cheltuelf, de lei moaia, Tufele, Dadul, TeapSnul
finea^a. 1394- si altele.

Digitized by LiOOQ IC
JUPlNE^TI 119 JUR1LOVCA

Riul Doamna uda partea de Ceau?ul, dupa cum se vede scris se varsa in iazul ce-1 formea-
E. a com. Jupine$ti, pe toata pe pisanie ; sunt deservite de 2 za riul Doamna pe tarmul drept.
laturea §i in el se varsa vil- preo^I $i 2 dasc&li. $coala exists Aci sunt: re$edin{a comunei,
celele: Tirgulul, FintineT, Tur- aci din vechime $i chiar in tim- §coala $i doua bisericl.

buri, Bisericel, BirzoteT, Nanul, pul fanario^ilor seinvatacu plata Este legat de cel-1'alt catun,
Caiugarul $i Dadul. intr'un bordeiu. Mai tofl locui- Mesteceni, prin o $osea.
In partea de V., o uda Valea- toril batrini $tiu carte veche.
Aninoasa, in care se varsa vaile : In timpul luf Alexandru Ghica Jurcani (Brai(eni, sau Gro-
Meri^ulul, Capanulul $i Epu- s'a construit local de ^coala de ze$t\),sat, in partea de S. acorn.
relul, Valea-Purcarea$a $i Valea- gard, care a servit pana la anul Gage^ti, pi. Mijlocul, jud. Falciu,
^TinceT, care desparte com. Jupi- 1873, cind s'a construit localul a^ezat pe $es, in dreapta pi-

ne§ti de jud. Arge?. Toate aceste actual de de catre locuitorl

zid riulul Elanul, pe o suprafa^a
v&I izvoresc din raionul comunel prin contribute. Este condusa de 2752 hect., din carl 584
$i n'ati apa pe ele de cit primS- de un inva^ator $i o invajatoare hect. proprietatea locuitorilor.
vara ?i in timpurl ploioase. In ?i frecuentata de 40 elevi $i 22 Are o populate de 94 fami-
centrul comunel sunt lacurile: eleve. Itf, saQ 439 suflete, din cari 94
Lacul-feraFund $i Dasc&lul. contribuabili ; o biserica, zidita
Pe riul Doamna sunt 2 mon ! Jupine§ti, catun de re^edin^a al in anul 1823, deservita de 1

$i 3 herSstrae. comunele
Intre com. cu acela^T nume, pi. Gi- preot ?i 2 dascalf; o manastire,

Jupine$ti $i Co§e$ti este un pod lortul, jud. Gorj. construita din nou de catre d-na
de lemn, peste riul Doamna, Are o suprafaja de 1336 hect., Zoe M. Botez, proprietara unel
construit in anul 1890. din carl 411 hect. padure, 465 par^! din mo$ie. Parte din lo-

Locuitoril sunt ino$neni, afara hect. arabile, 420 hect. fine^e, cuitorl sunt raze§I.

de eel din cat. Mesteceni, carl 15 hect. vie, 16 hect. livez! de

sunt numai cfimina$i pe mobile prunl $i 2 hect. izlaz. Are o po- Jurcani. Vez! Iurcani, mo§ie, jud.
mo^nenilor. Intreaga comuna' pulate de 136 sau 956 familiT, Neam^u.
are cam vr'o 325 hect. arabile, suflete, din carl 112 contribua-

250 hect. livezl pe dealurl §i bili. Jurilovca, com. rur. jud. Tulcea, y

vai, vr'o 1600 hect. padure, tu- Locuitoril posedcL : i6plugurT, in partea de S.-E. a jud. $i pi.

fi$url, ripl $i locur! neproduc- 64 care cu boT, 4 c&ru^e cu cat, Babadag, pe malul vestic al la-
tive $i cam vr'o 130 hect. z5- 265 vite marl cornute, 8 cal, culul Razelm.

voaie §i prundur! pe linga riul 376 of, iScapre$i 58rimatori; Se margined te la N. cu com.
Doamna. 32 stupl. Eni^ala, Caraman-Chioi %\ lacul

Are 2 ?osele : una comunala, In catun se g^sesc 9 pu^url. Razelm; la V., cu com. Calni-
care trece prin centrul comunel Are: 1 $coala de baejl infiin- Bugeac la S., cu iezerul Golo-
;

de la N. la S. $i se leaga spre {ata la 1842 ?i frecuentata de vi^a §i la E., cu Marea-Neagra.

N. cu com. Leice§ti $i la S. cu 39 elevl; 2 bisericl, una fondata Solul este §es ; cea mal mare
cat. Valea-Nandrel (com. Dir- la 1796, $i a doua la 18 18. parte e acoperita de balta ?i

mone^ti) $i alta vecinala ce stuf. In partea de N. sunt dea-

merge din centrul comunel la Jupine§ti, sat, in jud. Mehedin^i, lurile : Buiuc, Orman-Bair ^i

pod ?i se leaga la E. cu com. plaiul Cerna, com. rur. Cire$ul; Caraman-Chioi-Bair, al carulvirf,

Co$e$ti. are 32 case. Jurilovca, are 84 m. ; sunt aco-

In partea despre V. a co- perite cu padurl, parte cu li-

munel este un troian de piatra Juplne§ti, sat, fScind parte din vezl $i pa^unl.
cam neagrS zgurita ce se nu- com. rur cu acela^I nume, jud. Sunt numeroase movile artifi-

me§te Pietrile-de-JidovI. Muscel. Are o populate de ciale, intre 8 — 10 m., carl au

Are: una de zid,
2 bisericl, 177 familil, sau 178 suflete: 402 servit ca puncte de orientare.

fondata la844 de Postelni-

anul 1 barba^i $i 382 femei. E brazdata la V. de valea
cul Ioni^a BSrbuceanu $i cu aju- Este a^ezat pe malul drept Milcel-Alceac.
torul comunel, $i a doua, vechle, al riulu! Doamna. Prin sat tree Bal^T sunt : lacul Razelm, la

de lemn, fondata la 1742 de ju- toren^il : Fintinel, Turburel, Bi- E., cu malurile inalte §i stin-

pin Nicolae Grecul $i Nicolae sericel ?i Birzotei, carl toate coase; Golovi^a, la S., cu ma-

Digitized by V^OOQlC
JURILOVCA 120 JUV1TUL

lurile joase. Venitul lor apar- Locuitorii posedi: 39 plugurT; Chioi-Bair, situat in partea E.
tine Statului. 53 cat ?iiepe, 14 bof, i86vacT. a pla^el $i N. a comunei, la 3

Este formata dintr'un singur Comerciul e activ $i consta. kil. spre N. de Jurilovca %\ la
sat, Jurilovca, a$ezat pe malul in export de pe$te $i in import 2V2 kil. spre N.-V. de Cara-
de N. al lacului Golovi^a. de coloniale, mai cu seama b&- man-Chioi, trecind pe culinea
Intinderea com. afarS de b&\\i t uturt spirtoase pentru lipovent; lui §i hotarul lor; are 84 m.
e de 1300 hect., din car! 150 sunt 1 1 bScanT, 3 circiumari, inal^ime, punct trigonometric de
hcct. vatra satulul; restul e al 12 pesccirii. observable de rangul I-iti, do-
locuitorilor. Statul are numal Budgetul com. e la venitun minind asupra satelor Caraman-
bal^le. Populajia, formats de de 4750 lei, iar la cheltuelT, de Chioi $i Jurilovca, precum $i a-
lipoveni $i evrei, este de 476 4624 lef. supra drumurilor ce le une?re;
familiT, sail 2372 suflete, din Sunt drumurl comunale la este acoperit numal cu verdea^a
carl 438 contribuabiil. Caraman-Chioi $i la Pa^a-Cisla ?i finefe.
Are: o bisericS, zidita, in 1881, spre Canli Bugeac, $i o $osea
de comunitatea lipoveneasca, jude^eani : Babadag-Jurilovca. Jurube^ti, catun, al com. Lopa-
care apar^ine secteT, cu 2 preop, tari, jud. Buz&u, cu 290 locui-

1 diacon $i 2 cintarep; trel Jurilovca, virf de deal, in jude- ton ?i 68 case.

$colf, una fondata de stat in {ul Tulcea, plasa Babadag, pe
1890, condusa de 1 invafator, comunei Jurilovca; este
teritoriul Juvitul, iaz, in partea de E. a
frecuentatS de 62 elevi lipovenit ; un punct culminant $i inaintat satului Schinetea, com. Dume^ti,
aii 2 $coli ale lor. spre S. al dealulul Caraman- pi. Funduri, jud. Vasluiu.

Digitized by LiOOQ IC
 K
A se cauta toate cuvintele incepind cu aceasta litera, la lit. C (Ch).

61273. MimrtU ZHcfionar GeograAc. Fol IV. \Q

Digitized by LiOOQ IC
Digitized by Google
La-Cetate, mine, dintr'o vechie ca intr'insele oamenit i$! asigurau La-Morminte, pise inalt, in ju-
cetate, in ocolul comunei Gra- productele pentru hrana, fiind de^ul Prahova, in partea de E.
di$tea, pi. Olte^ul-d.-s., judejui pe atuncl codril mart in aceasta a comunel Cera$ul, plasa Telea-
Vilcea, unde, se zice, ar fi fost localitate. jenul.
o cetate Daca.
La-GropI, pddure foioasa, jud. La-Numdratoare, platoil, ridi-

La-Cruce, pise, pe culmea de Bacau, pi. Bistri^a-d.-j., com. cat in spre S.-V. de com. Ho-
deal ce se lasa din creasta Car- Racaciuni, proprietatea mo^teni- rezul, jud. Vilcea, parte loc de
pallor, printre girlele Drajna torilor colonelulul Pisoski, cu o pa?une ?i parte acoperit cu pa-
$i Teleajenul, com. Drajnad.-s., intindere de aproape 140 hect. durt de diferite esenfe.
pi. Teleajenul, jud. Prahova. $i supusa regimulul silvic. Acest platoQ face parte din
mo$ia Romani.
La-FlntlnS, izvor de apd fern- La-Ilie§ti, localitate, in jud. Pra-
ginoasd, indestul de concen- hova, pi. Teleajenul, comuna La - Lacuri, pddure, in judeful

trate, pe valea Teleajenulut, jud. Drajna-d.-j., ceva mal la vale Buzau, com. Mlajetul, cat. Va-
Prahova, la poalele manastirel de Valea-Stane$tilor, unde se lea-Lupulut; are 140 hect. ale
Suzana. gasesc stincl de sare, acoperite mo$nenilor d'avalma^t; face un
cu un mic strat de pamint. corp cu padurea Mardale.
La-Glod, izvor de apd mi?ierald,
situatpe deal, linga gara Cim- La-Livadd, pddure foioasa, jud. La-Martin, piriias, ce izvore$te

pina, com. Poiana, plaiul Pra- Bacau, pi. Tazlaui-d.-s., com. din muntele Ceahlaul, judeful
hova, judeful Prahova. A pal Nadi$a, cu o intindere de 623 Neamtu; este situat in drumul
este sarata. Se viziteaza de bol- hect. $i supusa regimulul sil- pe unde calatorit se urea pe
navt. vic. munte, spre S.-V. de locul nu-
mit Fundul-Schitulut; prime?-
La-Gropi, deal, in jud. Vasluiti, La- Mori, izvor de apd sdratd te ca afluent piriia$ul Serafim,
pi. Crasna, com. Micle$ti, numit $i iod, situata in com. Cornul, drept in locul unde drumul ce
astfel pentru-ca acolo se afla pi. Prahova, jud. Prahova, pe vine de la schitul Duraul, ur-

doua gropt artificiale, una mat proprietatea principelut N. G. mind curgerea piriia^ulut La-
mare, avind un diametru cam Bibescu. Acest izvor este pe Martin in sus, parase^te valea
de 8 m., iar alta mat mica ca munte, in centrul comunei, a- acestui piriu pentru a se in-

de 4 m. cu o adincime de 5 — proape de calea ferata. drepta spre stinga, unde sunt

metri. Tot in com. Cornul, pe lo- stincele Gardurile.
Despre aceste gropt, se zice cul mo?nenilor, pe munte, mat
ca sunt ftcute de pe timpul na- este $i un izvor de apa sulfu- La-Piatra, carierd de piatrd re-

valirilor Turcilor §i Tatarilor, ?i roasa, care a fost analizata. numita, com. Poiana, pi. Pra-

Digitized by Google
 LA-PREDA 124 LACUL

hova, jud. Prahova. Piatra din La-Strimtoare, localitate, pe copiT; o biserica de zid, in tinda
aceasta cariera a servit la ca- riul Telejenelul, com. Mineciul- careia se gase^te urmatoarea
nalizarea riulul Dimbovi^a in Ungureni, plaiul Teleajenul, jud. inscripfiune:
Bucure^ti. Prahova, unde se g&se$te c&r- Aceasta* sflnta biserica a fost ridicata

buni de pSmint. de obstea locuitorilor si marclc Paharnic,

La-Preda, izvor ct4 apd mineraid proprictarul mosiet Lacrifa, Nic:lae O-

teteleseanu, la anul 1S4S, Maiu 17.
(pucioasa), com. Muereasca-d.-j., Laba, pddure, numita $i Padurea-
plaiul Cozia, jud. Vilcea. LabeT, in com. rur. Secul, pi. Are hramul Sf. Nicolae, §i e

Dumbrava, jud. Mehedin{i. deservita de un preot $i uncin-

La-Ripa, loc, pe lunca Cricovu- tare^.

luT, unde a fost cat. Brani^tea, Labu^tea, deal, pe mo$ia Ca- In sat sunt: 3 cizmarl; 2
din com. Haimanalele, pi. Fili- line^ti, com. Lozna, pi. Berho- dulgherl; 2 tinichigii; 3 cir-

pe?ti, jud. Prahova. Aci piriul metele, jud. Dorohoiu. ciumt.

Neagra se varsS in riul Crico-

vul-Dulce. Labu§teana, vale, pe mo§ia Ca- Lacrija - Mica, sat impra?tiat,

line^ti, com. Lozna, pi. Berho- jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Pie-

La-Sarata, localitate, in jud. Vil- metele, jud. Dorohoiu. le$ti, cu 386 suflete : 199 bar-

cea, pi. Horezul, com. Ote§ani, bap $i 187 femei. Locuesc in

unde sunt mine de sare, ne- Laceni sati Maracineni, sat, 29 case $i 36 bordee. Copiit din
exploatate, recunoscute- de stat cu 40 familii, sau 240 suflete, sat urmeaza la §coala mixta
?i puse sub paz&. jud. Arge$, pi. Cotmeana; face din satul Lacri^a-Mare, ce este
parte din com. rur. Bro?teni- la 2
1
/* kil.

La-Saratura, loc, in centrul com. Ro$ani. Are o biserica cu hra-

Arice^ti, pi. Podgoria, jud. Pra- mul Cuvioasa Paraschiva, avind Lacul, sat, jud. Arge$, pi. Ga-
hova, linga prim&rie, unde se un preot $i un cintare{. lase?ti, face parte din com. rur.

presupune a fi sare, $i pe care loc Stanislave^ti.

nu create nicl un fel de plants. Lacovi§tea, lac, in jud. Ialomi^a,

pi. Ialomi^a-Balta, lingS satul Lacul, cdtun, al com. Odailejud.

La-Saraturi, localitate, in jud. Slobozia. Buzau, cu 170 loc. $i 34 case.

Prahova, pi. Podgoria, com. A-

posrolache, unde sunt mine de Lacri^a-de-Jos, fost sat, jud. Lacul, sat, in jud. Mehediruri, pi.
sare inca neesploatate §i pazite Dolj, pi. Ocolul, comuna Pie- Motrul-d.j., com. rur. Voloiac;
de oameni pu§I inadins de gu- le?ti. are 99 case.
vern. In timpul verel oamenil
intrebuin{eaz& apa la facerea Lacri{a-de-Sus, fost sat, jud. Lacul, numire vechie a comunei
bailor. Dolj, pi. Ocolul, com. Piele^ti. si catunului Margarite^ti, jud.

R.-Sarat, pi. Rimnicul d.-s.

La-Schit, pesterd, jud. Vilcea, Lacri{a-Mare, sat, jud. Dolj, pi.

com. Cheia, plaiul Cozia. Ocolul, com. Piele?ti, cu o po- Lacul, balta, pe teritoriul com.
pulate de 529 suflete: 237 bar- Vlade§ti, pi. Riurile, jud. Mus-
La-Schit, locuinfd izolatd, jud. baflf ?i 292 feme!. Locuesc in cel, din care izvore^te Valea-
Vilcea, la I kil. mal sus de Cozia, 56 case de zid $i 58 bordee. Laculuf, care strabate catunul
unde se v&d ruinele unel bise- Este situat spre S.-E. de satul Vlade^ti-d.-s. §i se varsa in riul

rici, zidita se zice, de Radu- Piele^ti ?i se invecine^te la E. Bratia.

Negru. Aci, se crede, a fi fost cu com. Golfinul (Romanafi);
un schit de calugarife. la V. cu urbea Craiova; la N. Lacul, balta, pe teritoriul com.
cu com. Rob&ne?ti ?i la S. cu Nane§ti, jud. Putna, in intindere
La-Stfna, pise, pe muntele cu Co§oveni-d.-s. de 30 hect. ; confine pe$te mult.
acela^T nume, com. Filipe$ti-de- §tiu carte 52 persoane.
Padure, pi. Filipe^ti, jud. Pra- Are o $coaia mixta, cefunc- Lacul, deal, in partea de N. a
hova, la poalele cSruia e padu- {ioneaza din 1888, intretinuta com. Micle?ti, pi. Crasna, jud.
rea proprietarului. de comuna $i frecucntata dc 38 Vasluiti.

Digitized by Google
 LACUL 1L>5 LACUL-LUl-BABAN

Pe podi§ul luT se afla un lac intinde pe o suprafa{a de 750 biserica ce s'ar fi scufundat in

format din apa omatulul $i a hect., proprietatea D-ne! Elena pamint.

ploilor. C. Cornescu, cu o populate de
45 locuitorl. Lacul-Dulce, lac, la S.-V. de
Lacul, /;>/#, jud. Bacaii, pi. Taz- Numarul vitelor marl e de com., situat pe stinga $oseleI
laul-d.-s., com. Solonful, care 57 $i al celor mici de 470. Braila-Rimnicul, jud. Braila. E
iese din balta cu acela§! nume format din apele carl se scurg
$i se varsa in piriul Solonfului. Lacul-cu-Butuci (Meledicul), din ora^ul Braila. Pe {annul la-

lac, jud. Buzau, com. Minzale§ti, cului se afla abatorul ora$uluI.

Lacul, pirin, jud. Bacau, pi. Tro- cat. Bisceni, pe mo$ia Mele-
tu$, com. Groze$ti, care se varsa dicul. Lacul-fara-Fund, lac, in mij-
in Piriul-Sarat. locul com. rur. Buse^ti, pi.

Lacul-cu-Peperig, lac, jud. Me Cerna, jud. Mehedin^i.

Lacul, piria, de sub
izvore$te hedin^i, pi. Clo^ani, com. Po-
Dealul-Mare, din padurea Goe$« noarele; in hrisoave e capunct Lacul-Ho^ilor, lac, la N.-N.-V.
tilor, com. Sirca, pi. Cirligatura, intre hotarele: Baraiacul, Po- de mo$ia Rateasca, jud. Tele-
jud. Ia$i, curge dealungul satului noarele $i Mara^esti. orman; formeaza hotarul des-
Goe^ti, §i, dupa ce prime$te in parfitor al proprieta^ilor rurale
dreaptaafluen^il: Captarilor, R3- Lacul-cu-Pe§te, fost lac, jud. ale locuitorilor in direcjiunea
diul, Brezila, Gorganul, $epte- Mehedint/i, pi. Motrul-d.-j., com. dintre mobile Sfin^ti ?i Dra-
Cenil, Vatroaea $i Ulucilor, iar rur. Strehaia, situat pe virful gane$ti.
pe stinga Sneamanul, Ima$ul, unul deal.
Budancea, Lupul, Peri, Bosta Lacul-lui-B&ban, com. rur., in

nul ?i $ipotele, car! toate iz Lacul-de-la-Poiana-din-Deal, pi. Marginea-d.-s., jud. R.-Sarat,

voresc de pe Valea Goe^tilor, lac, in jud. R.-Sarat, pi. Rirri- pe riul Rimna.
com. Sirca, se varsa in iazul nicul, com. Bisoca, cat. Dealul- Este a^ezata in partea de N.
Lunganilor, pe care-1 ?i formeaza. Sarel ; are apa limpede §i cu- $i V. a jude^ulul, la 35 kil. spre
rata; confine mult.1 pastravl. N.-V. de ora^ul Rimnicul-Sarat,
Lacul, pirifl, in jud. R.-Sarat, $i in partea de V. a pla$el Mar-
pi. Ora^ului, com. Andrea^i Lacul-din-Poiana, lac, in jud. ginead.-s., la 15 kil. spre N.-
izvore^te din culmca Lacului; Buzau, com. Minzale$ti, cat. Bis- V. de com. Plaine^ti, re^edin^a
udacom. in partea de S. se ; ceni, dasupra lacului Meledicul, pla$el. Comunele cele mai apro-
varsa dupa un curs repede $i desparjite prin drumul de la piate de dinsa sunt: Dealul-
spimos in Valea-Neagra, mai catunul Trestioara la catunul Lung, la 3 kil.; Odobasca, la
jos de catunul Rimna, al com. Grunjul. 7 kil.; Borde?ti, la 8 kil.; Du-
Andrea^i. mitre§ti, la 10 kil.; Pope^ti, la

Lacul-din-Poiand, lac, in jud. 11 kil.; Dragosloveni, la 12 kil.;

Lacul, vale, uda paitea de S. a Buzau, com. Minzale$ti, cat. Bis- Cote?ti, la 12 kil., ?i Ureche^ti,
com. Simbure^ti, pi. Oltut-d.-s., ceni, intre Balta-Trestioarel %\ la 13 kil.

jud. Olt, ?i se varsa in piriul Lacut-din-Poiana; dintr'insul se Se margine^te la N. cu co-

Branila. formeaza izvorul Saratul, care munele: Dealul-Lung §i Odo-
se scurge in piriul St jrdza, in basca, de carl se desparte prin
Lacul-Bu^ilor, lac, in jud. Ilfov, fa(a dealulul Corbul. Dealul-Plopulul $i piriul Peleti-
padurea Vlasici. P'aci era in cul ; la comunele
E. cu Ure- :

vechime drumul pe care sc Lacul -Doamnei, lac, in jud. che^ti $i Dragosloveni, de care
transporta vinul dela Dcalul- Vilcea, situat in Dealul-OcneT, se desparte prin Dealul-Magura
Mare (jud. Prahova) la Bucu- spre S. la S. cu com. Borde^ti, de care
re?ti. In lac se afla. un fel de pa- se desparte prin dealul Cos-
niint moale, care se crede a fi tandoiul.
Lacul - Cocorului (RStoiul), provenit de la un vulcan. De Este o comuna din regiunea
sat, face parte din com. rur. jur imprcjur e inconjurat cu dea- dealurilor ^i vecina cu aceea a
Aprozi-Negoe^ti, jud. Ilfov. Se lurt. Se zice ca ar fi fost aci o munfilor. Este brazdata de ur-

Digitized by Google
LACUL-LUI-BABAN 126 LACUL-REZLI

matoareleculmi Dealui-Magura, : milil,sau 16 17 suflete: 801 bar- in tirapul Domnitorului Vintila-

in partea despre E.; Dealul- bap $i 816 femef; 654 casato- Voevod, printr'o scufundatura;
Stincil, care se intinde prin mij- rip, 859 necasatorip, 104 va- pelac se afla mu?chi cu brazl, car!
locul comunel Dealul-Constan-
; duvl. plutesc ; are o intindere de 2
doiul, in partea despre S.; Dea- Sunt 437 contribuabili. hect.; confine $tiuca, care se
lul Cali^a, ce se desface din Are : 3 bisericl, intiia, cu hra- consuma in com.
Dealul-Constandoiul, spre E. mul Sf. Nicolae, a doua, cu hra-
Vaile principale, carl strabat mul Sf. Archangell Mihail $i Lacul-lui-Vintila-Voda,^^/^,
comuna sunt: Valea-Rimna, ce Gavriil, §i a treia, c j hramul A- in jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul,
se intinde de la V. la E.; Va- dormirea-Maicel-DomnuluI, de- com. Bisoca; fine de circum-
lea-Pelelicul, la V.; Valea-Cali- servite de 2 preoflf $i 3 cinta- scripta Babeni, a ocolulul sil-

tel, la S. re^f; o $coala mixta, condusa vic Babeni ; esenfe principale

Principalele riurl sunt: riul de 1 inva^ator ?i frecuentata de stejar ?i brad.
Rimna, care o uda prin raijloc 150 elevl.
de laN.-V. la S.-E.; Cali^a, care o Locuitoril poseda*. 69 plu- Lacul- Lung, baltd, formata din
uda in partea de S. $i se var- gurl; 180 bol, 235 vacl, 20cal, revarsarile Prutulul, jud. Co-
sain Rimna; Peleticul, care o uda 20 lepe, 1722 oi, 25 capre $i vurluiu, pi. Prutul, com. Fol-
in partea de N.; Stoichija, for- 300 rimatorl. te?ti.

mat din plol, care o uda prin mij- Comerciul se face de 1 8 per-
loc ; Balane^ti, in partea de V., soane. Lacul-Mare ( Valea-Porcului),
Petre, in spre S.; Constandoiul, Caile de comunicape sunt lac, in jud. Buzau, com. $icat.
la E.; Groapa-Tufil, la E.; Chi- ni$te simple drumurl: spre O- Paitineni; incepe de sub virful

vul, la N.; Petroasa, la N. In dobasca $i Dealul-Lung; spre muntelul Catia?ul ?i se scurge

com. sunt $i 38 pu^uri. Dragosloveni-Plaine^ti-Rimnicu- in piriul Nehoiul.
Se compuue din urmatoarele Sarat; spreBorde?ti-Dumitre?ti;
catune: Lacul-luI-Baban, catu- spre Co$e?ti ?i spre Ureche^ti. Lacul-Mare, ias, pe Valea-Co-
nul de re^edin^a, numit $i Con- Budgetul com. e de 63 1 5 lei, vurluiuluI-Sec, intre com. Vir-
standoiul, a$ezat in partea de 91 banl la veniturl iar la chel- lezi ?i Bujorul, jud. Covurluiu,
N. a comunel, pe riul Rimna tuell, de 6235 lei, 21 bani. servind de ho tar al ambelor
Gura-Cali^ii, in partea de E. a comune.
comunel, la 5 kil. 240 m., la Lacul-lui-B&ban, sat, in jud.
confluen^a piriulul Cali^a cu riul R.-Sarat, pi. Marginea-d.-s., ca- Lacul-Mare, lac, in jud. R.-Sa-
Rimna; Groapa-Tufil, spre N., tunul de re^edin^a al com. La- rat, pi. Ora^ul, com. Odobasca,
la 2 kil. §i 860 m., la poalele cul-luI-Baban. cat. Podul-Laculul, numit $i Ure-
dealulu! Constandoiul ; Poenele, che?ti-d.s.; are o intindere de
in partea de N. a comunel, la Lacul-lui-Baban, lac, in jud. 1 72 hect.; confine crap, $tiuca
2480 m. spre N. de c&tunul R.-Sarat, pi. Marginea-d.-s., com. $i caracuda, care se vinde §i se
de re?edin{a Balane^ti, in par-
;
Lacul - lul - Baban, cat. Costan- consuma in com. §i in localita-
tea de V. a comunel, la 1280 doiul. {ile vecine; este situat pe un
m. spre V. de cat. de re^edin^a, Confine pe$te care se vinde platou sau podi?.
pe piriul Baiane^ti Coco^ari, in ;
$i se consuma in localitate.
partea de S. ?i V., la 200 m. Lacul - Popil, numire a unel
spre V. de cat. de re$edin{a, Lacul-luI-Dragne,5r/«/j dehotar, pftrfl din comuna Maracineni,
pe piriul Baiane$ti. pe mo§ia Neaga, com. Socetul, pi. Riul-Doamnel, jud. Muscei.
Suprafa^a comunei este cam jud. Teleorman, partea de in

de 6026 hect., din car! 130 S.-E., Vedea; des-

spre riul Lacul-Ra{ei, ptldure, situata in

hect. ocupate de vatra comu- parte aceasta mo?ie de Vatra- raionul com. Boghe$ti, pi. Ze-

nei, 939 hect. ale locuitorilor, Schitutui- Dode?ti. letinut, jud. Tecuciu.
2750 ale proprieta^eT particulare
$i restul, de 2207 hect., ale sta- Lacul-lui-Vintila-Voda, lac, in Lacul-Rezii, com. rur., situata

tului (padunf). jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul, co- in pi. Balta, jud. Braila, pe ma-
Are o populate dc 437 fa- muna Bisoca; s'a format, se zice, lul drept al luncel Caima^uiulul,

Digitized by LiOOQ IC
 LACUL-REZll 127 lacul-sArat

la o in-line de 15 — 18 m. $ila cu un bun local propriu de zid ;

hova, carl, dupa cum spun do-
S. de Lacul-ReziT. Se invecine^te o biserica, cu un preot, un cin- cumented, se vor impar^i fra-
la N.-E. cu Pirlita; la V., cu tare^ ?i un paracliser. {e?te cu copiil fratelul sau, Stol-
InsurS^ei; la N., cu Vizirul; la Vite sunt: 150 cat, 3 asinf, nicul Raducanu Filipescu.
S., cu Berte$ti-d.-j. $i MihaiQ- 280 vite cornute, 100 of, 10
Bravul ; la S.-V., cu Cioara-Doi- capre $i no rimatori. Lacul-Ro§U, virf de deal, jud.
ce$ti. Suprafafa com. este de Prahova, pi. Prahova, com. Va-
5900 hect. $i are forma unui Lacul-Rezil, lac jud. Braila, si t
lea Lunga.
trapez regulat. Are o populate tuat la N. de com. cu acela§f
de 222 familtf, saQ 886 suflete, nume, in Valea-Calmafuiulul, la Lacul-Ro§u, mlas tin? i intre pis-
din carl 176 contribuabilL S. de viroaga Puturosul. curile Jepi ?i Piatra-Arsa, jud.
Are: 2 biseridf, construite de Prahova. Alaturl cu acest lac
locuitorf la 1740, cu 2 preoflf, Lacul - Rezil, mosie particulara, se afla ci{I va bolovanl simetric
2 cintaretf $i 2 paracliserl; 1 jud. Braila, pendinte de com. dispu?! avind sapat pe el: cruel,

$coala de baeflf, infiinfata la cu acela$I nume; are o supra- cifre ?i diferite semne. Se zice
1859, frecuentata de 60 elevl; fa^a de 7800 hect., dind un ve- ca acolo, in vremurile de de-
I $coala de fete, infiinfata la nit de 44000 lei. mult, i§I ascundeau haiducil co-
1877, frecuentata de 5 fete; 1 morile.
moara de aburl. Lacul-Ro§u, lac, in com. rur.
Vite: 472 bol, 455 vacl, 20 Baiaci^a, pi. Dumbrava, jud. Lacul Ro§u (Muntele), pddure,
taurl, 188 vi{eT, 705 mk-
cal, 11 Mehedin^i. particulara supusa regimulul sil-

garl,4455 or, 281 rimatori ?i vic inca din anul 1883, pe mo-
45 capre. Lacul-Ro$u, lac, intre mun^il §ia Lacul-Ro?u, pendinte de com.
Drumuri: la Pirlita, spreN.-E., Retivoiul $i Turcul, com. Pre- Sinaia, plaiul Pele^ul, jud. Pra-
pe sub deal 91 peste viroaga $i dealul, plasa Pele$ul, jud. Pra- hova.
pinO, (S kil.); la Berte$ti d.-j., hova.
spre S.-E., pe deal, pe linga Lacul-S&rat, sat, pe malul de
Movila-Lunga (9 kil.); la Mi- Lacul-Ro§u, munte la E. de com. S.-V. al Lacului-Sarat, comuna
haiti-Bravul, spre S.E., pe linga Predealul, pi. Pele$ul, jud. Pra- Chiscani, jud. Braila, la 3 kil. spre
punctul Capr£ria (13 kil.); la hova. Acest munte, impreuna N.-V. de Chiscani, infiin^at la

Cioara-Doice$ti, spre S.-V. pe cu muntii Susaiul, Retivoiul, 1 879 cu ocazia improprietarirel.

la cat. Padina $i Corcanul (17 Co^tila, Unghia-Mica, Jumatate Suprafaja satulul e de6s hect.,
kil.); la Insurafei, S pre V., dru- din LaculRo$u, Fa^a-GavaneT, cu o populate de 61 familir,

mul drept (6 kil.); la Vizirul, Virfullul-Dragan, aparfinea din sau 300 suflete ; locuesc in 59
spre N., pe linga punctul Rubla timpurile cele maf vechl fami- case.
$i apoi pe $osea, In care drum liel Dudescu. $tiQ carte 84 persoane.
se afla un pod judefean, (13 AstazI se stapineste de M. Are o ?coaia mixta, infiinfata
kil.); la Braila, spre N.-V. (49 S. Regele Carol I, §i a fost la 1882 de com. $i frecuentata
kil.) cumparat impreuna cu to{f mun- de 18 elevl ?i 8 eleve.
fil de ma! sus, in Maiu 1892, Vite: 32 vite marl cornute,
Lacul-Rezil, sat, pe muchea pla- de la Manuk-Bey. 150 cal, 530 of $i 10 rimatori.
de N. a com.
toulul, in partea Jumatate din - Lacul -Ro$u
- a-

cu acela?! nume, jud. Braila, pe par^ine d-luT G. G. Cantacu- Lacul-S&rat, stafiune babiearH,
1
hotarul de E. al com., la 49 kil. zino. jud. Braila, la 5 /* kil. la S.-V.
spre S. de ora$ul Braila. La 1794, Medelnicerul Con- de ora$ul Braila ?i la 5 kil. la

Suprafafa vetrel satulul e de stantin Filtpescu, vinde varulu! N. de Dunare. Localitatea #ne
38 hect., cu o populate de 1 1 sau Dinu Cantacuzino Paharni- de com. Chiscani ?i e legata
familir, sau 395 suflete ; locuesc cul, trel mun{T adica partea luf de ora$ul Braila prin o ?osea
In 75 case. de mo^tenire de la 6 mun^i buna. Vara, in timpul sezonulul,
Are: o $coala mixta, infiin- Jepi-d.-s., Jepi-d.-j., Petricica, Pi- transportul vizitatorilor se face

tata la 1876, Intrefinuta de stat, raele, Sorica, Virful-luI-Gavan, cu tramvaiul electric sau cu
frecuentata de 26 elevl $1 eleve, Lacul-Ro^u ?i Luncile din Pra- trasuri.

Digitized by Google
lacul-sArat 128 lacul-sArat

Longitudine E. Gr. de27°,58'. $i sa avizeze asupra modulu! de au fost ce! ma! calduro^I; Tem-
Latitudine N., de 45°,i6\ Al- organizare a une! sta^iuni bai* peratura mijlocie in timpul ve-
titudinea e de 25 m. neare in acea localitate. re! e de 22 . Vara este a-

Localitatea prezinta un $es In urma studiilor facute §i a notimpul eel maipu^in variabil.
lin intre doua dealuri §i de rapoartelor depuse, de doctor! Temperaturile mijlocii extreme
ciji-va anl s'ati facut frumoase ?i inginer!, Ministerul Dome- -in timpul vere! au fost 21° in

plantafiunl. niilor apreciind insemnatatea 1893 $i 23 °a in 1890.

Lacul-Sarat e format din 2 Laculu!-Sarat, construe^te in Sunt in mijlociu 98 zile de
basinurl, din care unul mat 1886 un stabiliment pentru vara; prima zi e la 1 1 Maiu, iar
mare, cu o forma aproape pa- ba!, ?i un cazino; ambele con- ultima la 7 Octombre.
trata, legat printr'un git cu unul strue^! se fac in lemn. Stabi- Umezeala relativa a aerului
mat mic oval. Intinderea totala limentul are 32 cabin e pentru anuala e de 72%, iar vara este
alacului e de 2 kil. Caadincime, ba! calde, iar cazinul are un de 63%.
apa lacutu! atinge in ani! ploio$i salon mare §i e compus din 2 Mijtocia in tot timpul vere! a
1, 20m., iar in ani! seceto^inuma! etaje. Toate aceste construc^if zilelor de ploaie e de 16 zile.

20 — SO c. m. adincime. au necesitatea de a fi rcfacute. Mijlocia anuala a presiune;

IstoricuL —
La 1 86 1 Ministe- , In 1888 se construe?te un pa- atmosferice :
759,^ mm; iar mij-
rul de finance insarcineaza pe vilion pentru muzica. Pentru a locia in tot timpul vere! e de
Inginerul G. Budeanu ca s& incheia cu descrierea acestu! 757a mm.
faca un studiu asupra acestel lac, vom adauga ca s'a intim- Direcfiuniledominanteale vin-

stafiuni, unde se duceau oame- plat in 1872 §i in 1887, ca din tulu! sunt N.-E. $1 S.-E., cu o
nii $i faceati ba!, fara nicT o cauza secete! man, sa sece. Dar frecuen^a mijlocie in timpul vere!
indicate sau ordonanfa. secarea uu a fost totala, $i nici pentru direc^iunea S.-E., de 18.

Primele ba! date de medic! nu poate fi vr'o data temere VintuI predominant e eel de
incep a se face prin 1870 ?i de a?a ceva. D-1 Gr. $tefanescu, NN.-E., care e criva^ul.
urmara pana in 1872 cind, zice- directorul Biuroulu! Geologic, Reparti^ia vinturilor, in tim-
se, lacul a secat. insarcinat in acet an de Mini- pul vere! in mijlociu N=H,
In 1878, Lacul-Sarat ia loc sterul Domeniilor, face un mi- NE=io, E = 8, SE=i8, S
printre sta^iunile balneare ?i nu^ios studiu asupra aceste! = 12, SW=io,W = 6,NW =
incepe a fi vizi tat de numero$i cestiun! $i conchide ca, gra^ie 12 $i Calm= 13.
bolnavi, care se gramadesc vara mul^ime! $i situate! izvoarelor Cerul este in mare parte se-

cu toata lipsa de localur!, ?i din malurile $i matca Laculul- nin. Nebulozitatea mijlocie in

stau ce! ma! mul$I in Braila, Sarat, acesta nu poate seca nic! timpul verei e de 3.9; in timpul
de unde vin sa faca cura. odata definitiv. vere!, in termen mijlociu, avem
Lacul-Sarat, trecut sub Mi- Clima. — Observa^iunile s'au 48 zile senine, 32 zile noroase
nisterul Domeniilor, in 1879, co- inceput a se face de d-1 St. C. ?i 12 zile acoperite.
mitetul permanent al judefuluf, Hepites inca de la 1879, iar Geo login, — Facind parte din
cere autoriza^ie de la acest Mi- de la 1881 se fac de dirigintele basenul Dunarel, regiunea La-
nister ca sa invoiasca constru- Stajiune! meteorologice de la culu!-Sarat e formata din alu-

irea locuin^elor pentru bolnavl, Braila. viuni moderne, constituind un

de catre particular!, insarcinind In Februarie 1900, d-1 St. C. platou intins, pe o depresiune
in acela?! timp pe d-1 dr. Bernard Hepites a dat la lumina o lu- a solulu! quaternar, format el

cu facerea une! complecte ana- crare foarte complecta $i de insu§! din loess, argil galben, ma!
lize. valoare, asupra Climei Braile!. mult sau ma! pu^in nisipos, cu
Numele Lacului-Sarat insa ras- Aceasta lucrare e rezultatul tu- sau fara concre^iuni. La son-
pindindu-seca fund eficace pen- tulor observafiunilor meteoro- dagiile facute s'a vazut ca te-

tru ma! multe bol!, Ministerul logice de la 1879 pana la 1898. renul e compus din stratur! de
Domeniilor insarcina in 1883 Observajiun! regulate s'au facut nisip alternindu-se cu argile,

pe d-rul Sergiu §i pe d-ni! d-r! numa! de la 1879 — 1881 $i de ceea-ce explica $i faptul ca in

Felix $i Bernard, sa faca ana- la 1888 — 1898. 1878, vara, fiind plo! multe,
liza ape! $i namolulul, ceea ce Temperatura anuala mijlocie in casele locuitorilor chiar, din

se ?i facu, cit ?i sa studieze e de io°5. Anii 1897 ?i 1898 comunele Slujitori-Albote?ti ?i

Digitized by LiOOQ IC
LACUL-SARAT 129 lacul-sArat

Filiul, din apropiere, izvora apa siropoasa, iar in anil ploio^T 20—40 c. m. $i a?ezat pe un
dulce ?i Lacul-Sarat crescuse este mai diluata de cit pan£ la strat de nisip fin, sub care se
foarte mult. saturate; aceasta denota mi- afla un alt strat de argila.

Dupa d nil Gr. $tefanescu ?i neralizafiunea mare a acestei Coloarea namolulul e neagra
inginerul Bochet, apele Laculul ape; pusa pe piele, apa pro- $i e format din argila ameste-
vin din regiunea nuntoasS sa- duce o irita^ie care merge p&na cata cu nisip, precum ?i din
liferS, din spre N., prin diferite la usturime $i inflama^ie. At- plantele aquatice $i insectele ce
crSpiturl ale rocelor acestor mosfera e incarcata cu gazurl viefuiesc, dupa cum am vazut,
regiuni, cum $i din apele ploi- ?i sarurT, iar apa degajeaza un in apa laculul $i imprejurul lui

lor sau z&pezei care nu con- miros de oua clocite, care e al $i care se descompun.
tribesc in a altera citu?f de pu^in hidrogenuluT sulfurat. Namolul analizat confine 41 °/o
calitatea apel, ci din potriva Temperatura apel variaza, iar principil minerale, $i 39°/o m.
inca, diluaza prea marea con- acea a nimolulul este mai sca- organice ; este unsuros la pipait.
centrare a mineralelor. Caproba zuta ca a apeT. Cataplasmele cu namol puse
ca apele vin din spre N. e fap- Densitatea este mare. D-l dr. pe parole bolnave in timpul
tul ca toate pujurile sSpate la Apostoleanu observe cu drept zilel §i noptet, dupa ce bolnavul
S. au o apa dulce, buna chiar cuvint ca densitatea apeT joaca a facut baia, activeaza foarte
de bSut, iar cele sSpate la N. un rol foarte important, de oare- mult efectele terapeutice.
au apa amara $i sSrata. Apele ce in diferitele lunl din sezon D-l dr. Bernard analizind na-
lacutuT nu vin in pinza, ci vin variaza, a?a in anul 1888, in molul a gasit:
in fe$il ma! mult sau mat pu- Maiu, densitatea a fostde 3°— 5° Acid formilic, Acid glutanic,
^in late, $i la diferite nivele. B, in Iunie de 5
— 8° B, in Acid oleic, Acid geinic, Cloro-
Fauna. — Fauna Laculul-Sa- Iuliede8°— io° B. ?i In August fila, Resorcina, Pirocatechina,
rat se compune din ni$te insecte de 7 — ii° B. Cerina, Acid butiric, Acid pro-
micT, foarte numeroase, care la Analiza himica. —lata rezul- pilic, Acid apocrenic, Sulfat de

anumite epoce se observfi in tatul analizeT facuta de d-l dr. sodiu, Sulfat de potasiu, Sulfat
numSr de milioane, — mid gin- Bernard in 1885 : de protoxid de fter, Fosfor de
dacei car! apar $i dispar, in- Clorura de sodiu, IodurS de aluminiu, Fosfat de calciu, Sul-
rnuh;indu-se cu multa u$urin{a sodiu, Sulfat de sodiu, Hipo- fur de potasiu, Sulfur de sodiu,
§i carl probabil sunt crustaceT. sulfit de sodiu, Carbonat de Bisulfurde fter, Clorur de sodiu,
Flora din prejurul laculul sodiu, Iodurade magneziu, Clo- Hiposulfitde sodiu, Hidrogen sul-
s'a studiat de Prof. dr. Brindza rura de calciu, Clorura de ma- furat, Hidrocarbo-sulfurat, Fos-
$i de Prof. dr. Grecescu, car! gneziu, Sulfat de calce, Fosfat fatde sodiu, Carbonat de sodiu,
au determinat mai multe specil, de calce, Fosfat de soda, Fos- Carbonat de calciu, Sulfat de
precum Salicornia, Herbacea
: fatde alumina, Azotate alcaline, Magneziu, Sulf inca necombinat,
L. Chenopodium Glaucum, L. Crenat de fter, Apocrenate, For- Azotite, Amoniacale, Acetat de
Lepigonum Marginatum Koch. miate, Acetone, Malatede sodiu. sodiu.
Constituirea namoluluT ar fi da- In 1888, d-l Carnot, directorul Acest namol se prezinta in-

torita putrefac^iuneT acestor a- LaboratoruluTdehimie al $coale! comparabil superior ca consti-

nimale $i plante, dupa cum vom de Mine din Paris, a gasit: tu^iune §i ca aplica^iune, sub
vedea la descrierea n&molului. Clorur de sodiu 26,600 . . punctul de vedere terapeutic, in
Plantele propriu zise ale La- » de calciu . . 0,317 fa$a namolurilor a?a zise mine-
culuT-S&rat sunt plante aquatice Sulfat de sodiu. . . 24,404 ralice, atit feruginoase cit $i fos-

§i produc namolul. D-l dr. Ber- Sulfat de magneziu . 6,225 fatice, sau partial organice ?i

nard lea determinat ast-fel Ru- : Bicarbonat de calciu . 0,461 mineralice, precum $i superior
pia rostelata, Spirogra elonga- Peroxid de fter . . . 0,010 namolurilor de pe continent, ex-
tum, Furfula Latifolia. Silice 0,020 ploatate prin multe stafiuni prin
Propriet&fi fizice. — Apa La- Total .... 58,037 ajutorul terenurilor deturba fer-

culut-Sarat este limpede, cu un Nfimol. — Namolul de la La mentate artificial, in prezenfa

gust amar, grefos ?i foarte sarat. cul-Sarat e bogat in substance apelor minerale de diferite com-
Concentra^iunea variaza, cind minerale ?i in principiT orga- pozifiunT.
e scazuta; are o consistent nice diferite, avind o grosime de Phytoplasraa Lacului - Sarat

61278. Utrclt Dlcficnar Geoprajte. Vol. 17 17

Digitized by Google
lacul-sAkat lm LACUL-TIGANCLUl

(namolul) de consistent untu- pulmonara, cardiopathy diabet, navil saracT, format din 2 barace,
lul, este compusa din proteina nefrite, guta propriu zisa\ gu$a intrejinute de caritatea public!
$i proteide dedublate pana la esoftalmica %\ nevrose. Minist. Domeniilor arendeaza
formarea hydrogenulul sulfurat, Boale de piele cu dispoztyiunl stafiunea cu 57000 lei anual.
carbo-oxy-sulfidulul $i a tio ami- la inflama{iunl.
nelor, pe lingS a\\X compu?T zymo- Modul intrebuijifdrel apei si Lacul-Sarat, lac, la 1 kil. spre
genatici formal, carl impreuna nfimolulul. — 1. In bai reel N. de Batogul, jud. Braila, peo
caracterizeaza destul de vadit luate in lac, inso^ite de unger! vale lungS de aproape 3 kil., ce se
aceasta aflare sui-generis, dupa cu nSmol %\ uscare la soare. intinde de la E. spre V. Lacul
cum ne demonstreaza studiul 2. In baf calde, luate in cazf este situat in partea de E. a
asupra phytoplasmel lacurilor simple, cu apa, sau amestecate vaef, avind o lungime ca de 2
din regiunea Valea-D jnarei. cu namol in diferite proporfiT. kil. §i o l&time de 500 m. Apa
lata care sunt similarele La- 3. In du$unf reel sau de apa din el $i namolul au cam aceea§I
Nauheim, Franzens-
culuI-S&rat: calda minerala. compozi^ie ca a LaculuT-S&rat de
bad, Saint-Aman, Pystian, Dax, 4. In aplicafiunl topice de lingS Braila. Multf sStenlbolnavI,
Acqui, Limanul de la Odessa, namol pe parole bolnave. carl nu au mijloace a se duce
Treuczin, Teplitz, Lippick, ?. a. 5. In ap£ minerala luata intern. la Lacul-Sarat de lingS Braila,
Comparind limanul Odesei Temperatura bailor calde va- fac bai reel aci $i se vindeca.
cu Lacul-Sarat avem: riaza foarte mult, a$a e intre
S&rur? to/ale S.irurf solubile 2O -32°, dupa diferitele afec- Lacul-Sarat, lac, jud. Braila,
Hadjibcy Liman 42°/,! 2,856, din care
tiunT $i constitufia bolnavuluT. pendinte de com. Movila-Mire
2,492 cl. de s.
Durata bael asemenea varia- sel, situat spre E. de com.; areo
Koujalnik Liman 50% 3,584, dia care
2,980 cl. sodiu
zi foarte mult dupa etatea $i suprafa^a de 50 hect. $i confine in
Lacul-Sarat 42°/o, din care 26,600 natura boalei ; in genere, cu cit disolu^iune substance minerale.
cl. de sodiu. se sta maT pu^in m baie, cu
Aplicafimil terapeutice. — Apa atit ea e mat eficace. Lacul-Sec, virf de munte, jud.
$inamolul se pot aplica la ur- Durata tratamentulul 25 :
— 30 Bacau, pi. MunteluT, com. A-
matoarele afec$iuni: baf, dupa indicajiile medicale. ga?ul, din ^ira Runcul Stinelor,
I. Scrofuloza cu toate varia- EscursiunT. — ln apropiere se situat lingS satul Goioasa ?i d'a
tele el forme, manifesta^iuni $i afla o imensa $i frumoasa gra- dreapta AsSului.
complicafiuni, cum e ding, numita «Monument»,
la

a) Limfatisraul ; b) StSri scro unde se fac plimban; de ase- Lacul-Trestiatul, trup de pa-

fuloase; c) Star! scrofuloase menea, malul Dunarei §i ora?ul dure, a statuluf, in intindere de
grave; d) Morbul lul Pott; e) Braila atrag zilnic pe vizitatorl. 35 hect., pendinte de com. A-
Tumori albe. Sezonul incepe la 1 Maiu $i postolache, pi. Podgoria, jud.
Tuberculoasele osoase se vin- {ine pana la I Septembrie. Prahova, care, impreurr£ cu tru-

deca radical. Statistica de miscarea bolna- purile: Ursoaia (41 hect.), Vir-
II. Reumatizm. Dup& scrofula, vilor : ful-Pietref (12 hect.), Valea-Pa-
contingentuJ eel mal mare il dau In 1885 au fost 688 vizitatorT. curei (150 hect.) $i RScorelele
reumatizmele, a$a: a) Reuma- » 1886 » » 627 » (17 hect.), formeaza pSdurea A-
tismul nodos cu forme foarte » 1887 » » 855 » postolache.
grave ; b)Reumatizmul muscu- » 1888 937, plus 150
» »

lar in toate regiunile c) Reu- ; ce veneau din Braila pentru a Lacul-Turculul, sat, facind parte
matizmul poli-articular chronic. face bSI, plus 1 19 solda^T trimi^i din com. rur. Balta-Doamnel,
III. Sifilisul. de Ministeriul Domeniilor ?i 51 pi. Cimpul, jud. Prahova. Are
IV. Boalele sistemulul nervos. eleve din Azilul « Elena Doam- o biserica, cu hramul Sf. Ni-

V. Boalele uteruluf, anexelor na», in total 1277 vizitatorl. colae ?i Sf. Filofteia, ftcutade
$i tumori intra-abdominale. In 1895 au fost 2699 vizitatorl. locuitori la anul 1871.
VI. Boalele de piele. » 1896 » » 1586 »

Contra indicafinnl.
- — Star! > 1897 » » 2082 vizitatorl. Lacul-figanului, lac, in jud.
febrile, procesele inflamatoril » 1898 » 3703
» > Mehedin^i, plaiul Clo^ani, satul
acute $i sub-acute, tuberculoza Se afla aci unAzil pentru bol- Pade?ul; $ine de com. rur. Ne-

Digitized by Google
 LACUL-VERDE 131 LACURILE

goe$ti ; este situat intre hotarul Bro^teni, dind na?tere unul piriu, inscript'ia sapata in piatra dea-
jud. Mehedinfi despre Gorj. numit OUui?ul. supra u§el pridvorului

• Aceasta sfinta biserica au iacut-o

Lacul- Verde, pddure foioasa, Lacului (Piriul-), pirin, jud. si !nfnimuse^at-o Iordache Cantacuzino
jud. Bac&u, pi. Tazlaul-d.-s., Vilcea, com. Al-inul, pi. Olteful- vel Visternic Intr'o slava cu hramul sfin-

com. Buc$e$ti; are o intindere d.-s. Dupa ce uda central co- tulul si de minunt facatorul Neculai, la

de 600 hect. $i este supusa re- muneT, avind direc^ia de la V. anul 7232 (1724) de la Adam, Iunie 29*.

gimului silvic. spre E., se varsS in riul Olte^ul, Calugarii acestul schit se zice
pu^in mal sus de $coala. ca aveau stapinire peste o parte
Lacul- Verde, padur* foioasajud. de loc numita asta-zi Valea-Mi-
Bac^u, pi. MunteluT, com. Podu- Lacului (Podul-), sat, in jud. toculul $i Gainaria, precum $i pe
rile ; are o intindere de 320 hect. R.-Sarat, pi. Ora$ul, cat. com. o parte de padure pe linga Bah-
$i este supusa regimuluf silvic. Odobasca. Este a?ezat in partea luiu unde aveau $i o moara de
de E. a comuneT, pe malul drept apa pe Bahluiu, careia i-a ramas

Lacul- Verde, padure, in jude^ul al riulut Oreavul, la 587 m. spre numele $i asta-zi de Moara-Ca-
Mehedin^i, pi. Clo^ani, com. rur. E. de cit. de re?edinta, Odo- lugarulul.
Iupca. basca. Are o intindere de peste In urmS li s'au luat locurile de
200 hect., cu o populate de 45 proprietaii ?i el au parasit schitul.
Lacul - Vlrful - Mantei, lac, in fam., saii 207 sufl. ; o biserica.
jud. Buz&u, com.Catina, cat. Le- Lacurile, sat, jud. Arge$, pi. To-
ra, situat in virful muntelul Man- Lacului (Podul-), lac, jud. R.-Sa- pologul, pendinte de com. rur.
ta ; are o frumoasci pozi^iune. rat, pi. Ora^ul, com. Odobasca. AHmane^ti-Ciofringeni. Are 215
familiT; o biserica cu hramul
Lacului (Culmea-), sirde munp, Lacului (Valea-), vale, in jud. Sf. Dumitru, cu un preot §i un

in jud. R.-S&rat, pi. Ora^ulul, Buzau, com. Cernate^ti, formind cintare^; o ?coata prim. rur.
com. Andrea?i, pe care o braz- un mic basin al izvoarelor: Cir-

deaz& in partea de mijloc; se stianul, Ionica $i Nucul, care, Lacurile. Vezi Deleni, sat, com.
intinde printre afluen^il riurilor dupa ce se reunesc aci, merg sa Deleni, pi. Copula, jud. Boto^ani.
Milcovul $i Rimna ; virful prin- se scurga in Valea-MoroianuluT,
cipal este Piscul-Laculul, inalt sub numele de Valea-Lacului. Lacurile, numire vechie a com.
de 820 m. §i acoperit cu padurl. si c&tunulul Gologanul, pi. Mar-
Lacului (Valea-), vale, in jud. ginea d.-j., jud. R.-Sarat.
Lacului (Groapa-), deal, in jud. BuzSu, com. VintilaVodd, cat.
R.-S&rat, pi. Ora$ul, com. An- Sirbe^ti, acoperita de padure. Lacurile, munte, in jud. Neam^u,
drea^i; brazdeaza comunain par- com. Dobreni, pi. Piatra-Mun-
tea deS. $idesfScindu-se dinCul- Lacului (Valea-), vale, izvore^te tele, situat intre mo§ia Alma^ul
mea-LaculuT, se intinde printre din lacul cu acela$I nurae, com. §i manastirea Horai^a.
piriul Valea- Neagra §i afluentul Vlade^ti, jud. Muscel $i se varsa
sau piriul Lacul ; este acoperit in riul Bratia, linga moara d lul Lacurile, munte, in partea dc V.
cu fine^e $i p&duri. I. Arsenescu. a com. Te$ila, plaiul Pele$ul,
jud. Prahova, ce serve$te de
Lacului (Piriul-), piriias, in Lacului (Valea-), sau Lacul- pa?une vitelor.
com. $erbe$ti, pi. Piatra-Mun- Dracului, vale, jud. Vilcea,
tele, jud. Neamju ; izvore^te din unde sunt mutyime de bal^T, si- Lacurile, pise, in partea de N.
culmile despre E. a dealurilor tuate intr'un cring des $i stufos. a com. Star-Chiojdul, pi. Telea-
Stinca $i$erbe§ti; curgespre S.- jenul, jud. Prahova.
E., traversind §oseaua jude^eana Lacurile, schit, ruinat, pe loc plan, Se intinde dela N. la E. §i

Piatra-Bozieni intre Veil. 15 — 16; in partea de N.-V., \w CodriT-De- serveste pentru cultura.
apoT se indreapta mat mult c&tre lcnilor, com. Deleni, j. Boto^ani.
E., trecind pe la locurile izo- Este infiin^at de Iordache Lacurile, munte, in jud. R.-S5rat,

late Ele$e$ti, in josul cSrora se Cantacuzino, vel Visternic, la anul plaiul Rimnicul, com. Bisoca,
une?te pe dreapta cu piriul 1724, dupa cum se constata din in partea de V. a com., virf al

Digitized by Google
 LACURILE 132 LAINICILOR (DEFILEUL-)

culmet Razboiulut; are o inal- Vite sunt: 1229 01, 98 cat, Laia, plidure, pe mosia Dracsani,
{ime cam de 892 m.; este inalt 476 vite mart cornute, 181 porct a decedatului maior I. Vladoianu,
si ascufit, ca o piramida, avind $i 36 capre. jud. Teleorman, donata Eforiet

o poiana intinsa pe care se afla Drumurile de comunicaftune Spitalelor Civile din Bucure$ti.

3 mict lacurt; e gol. sunt soseaua mixta Laceni-

:

Tataresti ; la E., soseaua ve- Lainici, schit, jud. Gorj, pi. No-
Lacurile, vale, in jud. Buzaii, cinala la catunul Scurtul-Mare vaci, la 14 kil. de Bumbesti, in

cat. Beceni ; incepe din mosia din jude^ul Vla§ca; la V., so- Defileul-Lainicilor, in mijlocul
Drac$eneasa si se scurge in seaua vecinala la Ciolanesti- unei frumoase poenl. A fost zi-

piriul Ocea. din-Vale.Pe aci era vechiul dit de Cocoana Paianca din ca-

drum numit al-OIaculut, care tunul Porceni. Are 1 stari{, 7

Lacurile-cu-Rusul, trup de pit- prin unele locurl a disparut fiind calugan, 1 diacon fi 1 para-

dure, a statului, pendinte de cotropit de araturi. cliser. Statul inscric in budget*

coni. Tesila, plaiul Pelesul, jud. Comuna Lada una din este pentru intre^inerea aces tut schit,

Prahova, care impreuna cu tru- cele mat vech! din {ara. Din 1325 let anual.
purile : Gilma, Carabanul - cu- hrisoave §i alte acte se poate
Boia, Rusul-d.-j., Prislopul, Po- vedea ca are o vechime de a- Lainici, picket cu No. 8, jud. Gorj,
durile si Virful-Negrasului, for- proape 400 de ant. situat pe malul sting al Jiulul.

meaza padurea Tesila, care are In secolul trecut facea parte

o intindere de 5000 hect. din pi. Cilnistei, jud. Vla$ca. Lainicilor (Defileul - ), treed-

toare, in mun{it Carpa^t, judeful

Lada, com. rur.> in jud. Teleor- Lada, mosie> in jud. Teleorman, Gorj, prin care riul Jiul deschide
man, pi. Teleormanulut, situata pi. Teleorman, apar^inind mat o linie de comunica^ie cu cen-

la E. pe partea stinga
plaset, multor proprietarl, precum si trul Olteniei. La ctyi-va kil. la

a riulu! Teleormanul. Se inveci- mosteniior din comuna. Are V., vechiul drum al pasulul Vul-

ne$te la N. cu mobile din com. mat multe trupurt, dintre cart can uneste,pesteplaiu (1628 m.),

Deparafi-Hirlesti ; la V., cu ho- Brume$ti-d.-j. si Brumesti-d.-s., Transilvaniacu Oltenia. Defileul-

tarul mosiet Statului Capul-Lun- sunt cele mat principale. Lainicilor infa^iseaza poate cra-
cit si la E., cu hotarul Catalina, patura cea mat strimta si cea
din jud. Vla^ca. Lacci, virf de munte, al Vran- mat salbateca din cite poseda
Are un catun, numit Obirtul, cet, jud. Putna. mun^ii nostri. Fractura prin care
situat in partea de V. a riuluT riul 'siduce apele prezinta
Teleormanul, desparjit numat Lagarul (Ciupa-), sat, cu 158 variata succesiune de sinuozi-
printr'un mic san$, la o distan^a suflete, jud. Arges, pi. Gala§esti, ta^t care *t turmenteaza cursul
de 100 metrisi care nu figureaza com. rur. Teiul. si schimba, la fie care pas, ta-

in nicT o nomenclature. bloul oferit ochiului. Acest fe-

Intinderea comunet, cu mo- Lagarul, loc, jud. Bacau, pi. Taz- nomen se produce neincetat in

bile situate pe dinsa, este cam laul-d.-j., com. Barsanesti, situat tot drumul de 29 kil. dintre

de 789 hect. 145 hect. pamint la gura piriulut Caraclaul, unde Fruntarie si Bumbesti, cit \ine

$i 1 2 hect. padure apar^in mo?- se zice ca ar fi esistat un sat defileul. Cei dot parent, care
nenilor din aceasta comuna ; 31 numit Mogose^ti, ale carut urme inchid lateral valea, sunt atit

locuitorl se gasesc improprie- d'abea se mat vad. de incatusa{T, in cit, rare-ori, se

tari$I dupa legea rurala pe o gase§te spa^iul suficient intre

intindere de 120 hect. Lagul, deal) in com. rur. Basesti, picioarele lor, pentru cursul riu-

Populafiunea comunel este de plaiul Cerna, jud. Mehedin{i, lut si largimea soselei, asa cS
137 familit, sau 324 suflete, din numit $i Dealul-Lagulut. aceastil largime a trebuit sase
can 142 contribuabilt. cucereascS mecaniceste asupra
Terenul com. este parte ses, Lahani, mosie, particular^, in stincilor. Coastele defileulut sunt
parte mlastinos. com. Zmuh;i,pl. ZimbruIJud.Co- in general pietroase cu col^i

Are o scoala, frecuentata de vurluiu. Din partea de N. aaces- stinco^t; ictcolo, formele sero-

1 1 elevt; o biserica vechte, cu tet mosit, izvore^te piriul Suhu- tunjesc ?i se acopar cu pa^une
1 preot, I cintare^ $i 1 eclcsiarh. iuiuI-Sec. ?i padure. In doua locuri: la

Digitized by LiOOQ IC
 LAINICUL 133 LAMBA

Lainici $i la Meri, sttncele dispar re§ti ?i Mologe^ti. $I-a luatnu- com. rur. cu acela$f nume, pi.

$i valea se deschide. $oseaua mele de la piriul Lalo§ul ce Olte^ul-d.-j., jud. Vilcea. Are o
trece de doua orf Jiul pe pod curge prin ea. S'a infin^at pe popula^iune de 6jS locuitorf;
in susul §i in josul Lainicilor. la 1848 de proprietarul mo^ief, o $coala, frecuentata de 6 elevf
marele clucer St. Ganescu. o biserica, zidita la 1858. Esi-
Lainicul, pirin $i vale,]\id. Dolj, Este situate pe valea Olte- tuat in centrul com.este udat ?i

plasa Jiul-d.s., comuna Poiana {ulul $i pe vilceaua Lalo$ul, la la V. de riul Olte^ul. Aci e re-
se varsa pe dreapta riulul Co- 70 kil. de Rimnic $i la 20 kil. $edin{a com.
corova. de re$edin{a placet.
Are o populate de 434 fa- Lalo^ul, deal, la S. de com. Fau-
Lai^a, p&dure de stejar, pe mo$ia milil, saO 1800 suflete, din carl re$ti, pi. Olteful-d.-j., jud. Vilcea.
Stroe§ti, jud. Suceava. 317 contrib.; loeuese in 4 1 2 case.
Are 2 biserici, una in cat. Lalo^ul, deal, in raionul com.
Laiul, sau B&iceni-de-Sus, sat, Lalo?ul, ftcuta de proprietar Lalo§ul, pi. Oltejul-d.-j., jud.
jud. Suceava, a?ezat pe ^rmu- in unire cu preotul Patru Io- Vilcea, pe care se cultiva 33
rile pinulul Recea. nijescu, la 1858 ?i a doua in hect., 50 aril vie.

Vatra satulul ocupa 60 falcT, cat. Mologe^ti, ftcuta de Pro-

cu o populate de 105 familif, topopul $tefan, la anul 1828. Lalo^ul, pirtU, jud. Vilcea, izvo-
sau 275 suflete, din carl 107 $coala dateaza in com. dela re^te din dealul Comarnicele, uda
contribuabilf. Mo$ia e proprie- 1868. Cladirea e buna, proprie- com. Lalo^ul la N., $i la cat.

tatea ob$tef locuitorilor din Stro tatea doamnei Ecaterina Gri Dobriceni se varsain riul Olte^ul.
e?ti $i Laiul, cSrora a fost la- gorie Lahovari. E frecuentata
sata danie prin testament de de 8 copii (6 baeji, 2 fete). Lalo^ul. Goni{a, Portare^tl-
de fun eta proprietary Smaranda In com. sunt: 2 olarf, 5 dul- Dobriceni, padurl particulare,
Costin. ghert $i 2 rotarf. supuse regimuluf silvic, pendin-
Padurile apar^in $coalelor din Vite sunt 297 boK,
: 27 cai, te de com. Lalo^ul, jud. Vilcea.
Tirgul-Frumos (160 falcf); iar 73 vacJ, 1 2 17 of §i 213 capre.
40 faicf cultivable, 2 carciume Locuilorif, in numar de 197, Lalu (Valea-lui-), sat, in jud.
$i 14 pogoane vie, sunt ale $coa- s'au improprietarit la 1864, pe R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., ca-
lcf $i bisericef din Stroe§ti. In- mobile D lor $tefan Ganescu, tunul com. Pardo$i, in partea
tinderea nio^ief, afar a de pad u re, C. I. Dobriceanu, C. G. Babeanu, de N. a com., pe ambele ma-
locurile bisericel $i $coalef, e de Petre Obogeanu $i Principeluf G. lurf ale piriuluf Valea-luf Lalu,
300 hect, din carf 100 cultiva- B. $tirbeiu, dindu-li se 623 hect. la 1 kil. spre N.-V. de cat. Er-
ble, 100 finat $i restul ima$ $i In com. e o moara cu aburf. natica, re$edin{a com., $i la
teren neproductiv. $coala $i bi- Comuna se intinde pe o su- poalele dealuluf Ernatica. Are
serica din Stroe^ti servesc ?i prafa^a de 350 hect. intindere de 27 hect., cu o
acestut sat. Druraurile princi- Are o singura $osea care tre- populafiune de 41 familif, sau
pale sunt: la Hr&m&ne$ti(8kil.), ce de la N. spre S. $i intra in 174 suflete, din carl 34 con-
la Todire$ti (3 kil.), §i la Cucu- jud. Romana^i, inlesnind comu- tribuabill ; o biserica, cu 1 preot,
teni (6 kil.). nicafia cu com. Faure?ti spre N. 1 cintare{ $i I diacon.
$i $tirbeiulde Romanafi, spre S.
Lala, mahala, in pi. Motrul-d.-s., Veniturile ?i cheltuelile com. Lalu (VIrful - lut ) ?nunte, in

com. rur. Bro$teni, jud. Mehe- se urea la suma de 900 1 lef anual. jud. Buzau, Cl!u VsA\ ;ia$ul, cat.
dinfi. E brazdata de Dealul lui-Bu- Badirlegiul, ramifica^ie din mun-
cica $i udata de Valca-Plopeasa, tele Stanila.

Lalo^elul, piria, care se varsa Mo$ia e proprietatea D-nei E-

in riul Lalo^ul, la E. com. Fau- caterina Gr. Lahovari, nascuta Lalul, Muntc, jud. Muscel, la N.
re$ti,pl. Oltejul-d.-j., jud. Vilcea. Vacarescu. Locurile din jurul de Cimpulung, intre mun^if Po-
comunef sunt: Dobriceni, $tir- jorita $i Drago^, aproape de sor-
Lalo^ul, com. rur., jud. Vilcea, beiul, Faure?ti ?i Rimne^ti. gintea riuluf Bughea.
pi. Oltetul-d.-j., compusa din 4
cat. : Lalo^jl, Dobriceni, Porta- Lalo§ul, sat, facind parte din Lamba, deal, cu direcfia de S.E.,

Digitized by Google
 LAMBA 134 LAPO?UL

jud. Prahova, pi. Filipe$ti, com. Langa, mo$ie, in jud. Dolj, pi. Lapo$ul, Jugureni - Mo^nenilor,
Di{e$ti. Pe el sunt plantate vil, Ocolul, com. Piele$ti. Jugureni, un codru infundat al

prunl, nuci §i merl. Parte serva mo$nenilorFinte$ti$iVatra-Schi-

de pa§une pentru vitele loc. Langa, piriU, izvore^te de pe tulul-Pietricica.
mo^ia Concetti, com. Hude?ti, Terenul este accidental com.
Lamba, pttdure, pe mo$ia Cerve- pi. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu, fiind a^ezata intr'o pozi^iune
nia, pi. Marginea, jud. Teleor- $i se varsa in piriul Conceasca, frumoasS.
man. pe mo$ia Concetti. Comuna e formata din cat. :

Pietricica, Lapo^ul, Lapo^elul $i

Lambe§ti, sat, in jud. Arge$, pi. Langa, vale in jud. Buzau, com.
y
Valea-UnghiuluT, cu o populate
Oltul, facind parte din com. VintilaVoda, cat. Bodine?ti ; in- de 1 2 10 locuitorl, locuind in

rur. Stoiceni-Ple^oiul. cepe din Dealul-Cocii $i da in 284 case. Sunt 227 contribuabilT.
riul Slanicul, servind cit-va ?i ca Meseria^I sunt: 3 lemnarT, 3
Lamburlu-Culac, vale, in jud. limita a mo^iel VintilaVoda. rotart, 6 butnari, 1 cizmar, 2
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe fierari $i 1 pietrar.
teritoriul com. rur. Girltya ; se Lapo^ul, com. rur., in jud. Bu- Are o ?coala in cat. Lapo^ul,
desface din poalele de S.-E. ale zau, plaiul Buzau, situata intre frecuentata de 37 copiT; 3 bi-
dealului Girli^a; se indreapta muntele Fintina - Ho^ilor, riul sericf, cu 3 preoji, 3 cintare{i ?i
spre N., avind o direc^iune ge- Cricovul Ni^covul, la 38
§i riul I paracliser. Catedrala e cea cu
nerate de la S. spre N., mer- kil. decapitalajud. Limite laN., : hramul Sf. Gheorghe. Comerciul
gind pe la poalele orientale ale incepind din muntele Fintina-Ho- se face in com. de 19 persoane.
dealului Girli^a $i brazdind par- {ilor, hotarul trece prin padurea Vite: 390 boi, 207 vacl, 62
tea de V. a pi. $i cea centrala Piscupeasca, pe culmea muntelul vi^ei, 3 bivoli^e, 9 27 tepe,
caT,

a com. taie drumul comunal

; Stina - Batrina 5*1, prin padurea II minji, 580 01, 130 capre ?i

Girlifa - Cuiugiuc, $i, dupa un Butuceanca (din com. Stngerul, 450 porci. Sunt 100 stupi.
drum de 2V2 kil., se deschide jud. Prahova) ajunge la izvorul Cai de comunicajie are: ve-
in valea Cuiu-Iuc, pe stinga sa, Calugarul; la V., se lasa pe va- chiul drum al plaiulul Buzau :

ceva mat sus de deschiderea a- lea Calugarulpana la circiuma Cizlaul Buda Lapo^elul Jugu-
- - -

cesteia in Tezerul Girli^a; malu- Sofronia, unde da in riul Cri- reni; Lapo?ul-Cizlaul peste mun-
rile sale sunt in general acope- covul, merge pu^in pe Cricovul tele Stina-Batrina ?i Plaiul-Un-
ritecu tufari$, iar pe malul sting la vale, pana in hotarul Mire^ti, gurulul ?i drumul Tisaul-Lapo-
se gase^te $i o mica padurice. in Drumul-Plaiulul; la S., din ?ul pe valea riuluT Ni?covul,
Drumul-Plaiulul, se indrepteaza peste muntele Glodul.
Langa, sat, in jud. Dolj, pi. O- spre Podul-$tefuluI, trece prin Comuna Lapo?ul prezinta un
colul, com. Piele$ti, cu 245 lo- Marginea-Padurel (mo^ia Run- deosebit interes prin diferitele
cuitorl $i 42 case, construite ceni), ajunge in virful dealului legende ce se pastreaza aci,

mal toate din zid $i avind fie- din padurea mo^nenilor Jugu- relative la Doamna Neaga $i

care gradina el. Copiil din sat reni ?i de aci in padurea Ar- prin mul^imea localita^ilor care
urmeaza la $coala mixta din sa- himandrita; la E., din padurea poarta numele el. Acestea sunt:
tul Piele$ti, care este la 3 kil. Arhimandrita, trece riul Ni$co- Biserica Doamnei Neaga, cazuta
Are o biserica de zid, in ruina, vul pe la Glodul, apoi prin in mine; Pu^ul Doamnei Neaga,

cu hramul Sf. Dumitru, in tinda muntele Virful-GloduluT merge acum parasit, pastrindu-se inca
careia se gase^te inscripjia ce pe linga partea de E. a com. colacul; Aleea Doamnet Neaga,
arata ca a fost fondata la 1
844 Pietricica, de aci in Dealul-Chi- pe care se plimba de la Cetatea
de proprietarul satuluT, Dumi- riaculul, la Mesteceni, apoi con- de la Buda pana pe dealul Chiria-
tru Geanoglu. tinue drept spre N. pe plaiu $i cul, vazindu-se insa oare-care ur-

Satul este a§ezat pe Valea- urea in muntele Fintina-Ho^ilor. me de nivel ?i ?oseluire; Poiana

Lunga, de unde ?i numele lul. Suprafa^a comunel e de 1380 Doamnei Neaga cu frumoasa sa

Se invecine?te la E. cu com. Cim- hect., din care 300 arabile, 620 pozijie ; Teiul - Ciobanulul, etc.
peni; la V., cu com. Ungureni; padure, 152 finea^a, 75 izlaz, Afara de acestea maT e de va-
la N., cu com. Boleasa, din jud. 141 livezT, 1 vie ?i 91 sterp. zut schitul Pietricica. Comuna e

Romanati $i la S. cu Piele^ti. Propriety! ma! insemnate sunt: vechie ; inainte de anul 1560

Digitized by LiOOQ IC
 LAPO?UL SAU PORCAkE'JTL Kr> LARGA

se g£sesc hrisoave, care o men- Aga$ul, Comane^ti §i Darma- com. Darm&ne$ti, care curge
{ioneaza. Catunul Lapo^elul se ne$ti, care incepe in Carpajil pe teritoriul satului cu acela$I
spune c£ s'a fondat pe la 1750 MoldovenI la piciorul de munte nume. I$I are obir^ia in mun
de unul De§liu, proprietarul a- al Obrejesculul, ramificindu-se tele Lapo§ul $i se varsS in
cestel mo$iI, cu colonil ad use. in tret plaiurl, dintre care unul Trotu^ul d'a dreapta.
Cat. Bradeanul e fondat de trel merge spre satul Lapo?ul, al

familil din Laposi, insarcinate doilea spre Darmane^ti 51 al Lapo§ul, piria, ce curge pe teri-
cu paza padurel, carl ma! in treilea spre Leloaia. Pla'urile toriulcom. Nerejul, jud. Putna;
urma s'au srabilit aci; iar cat. au direcjia de E. $i brazdeaza izvoresce din muntele cu acest
Valea-Unghiulul de cifi-va mo$- tarimul dintre Ciob3nu?ul $i nume, curge de la N.-V. $i se
nenl din com. Jugureni, cart s'au Uzul, prezintind virfurile : Chi- varsa in Zabala, formind ho-
mutat pe partea de mo$ie ce nul, Lapo§ul, Leloifa, Chiricelul, tarul despartftor muntele
intre
li s'au cuvenit $i s'a alipit in Bocna-Mare, Bocna-Mica\ Goan- Narujenilor ?i com. Nerejul.
urma de com. Lapo?ul. ^a $i Ta^buga.
Lapo§ul-de-Jos, munte, aparji-
Lapo§ul, sau Porcaretul, sat, Lapo^ul, virf dt munte, jud. Ba- nind de la 1814 incoace sa-
jud. Bacau, pi. MunteluT, com. cau, pi. Muntelul, com. Darma- telor: Nerejul, Spulberul $i Pal-
Darmane$ti, situat nu departe ne$ti, din $ira cu acela$I nume, im- tinul, jud. Putna.
de malul drept al riulul Tro- bracat cu padurl de fagl $i brazT.
tu?ul, la o departare de 3 kil. Lapo§ul-de-Sus, munte, al sa-
de satul Darmane^ti. Are o Lapo^ul, ramificafie de munfl, telor Naruja ?i Nistore?ti, jud.
populate de 80 familil, sau in com. Nerejul, jud. Putna, Putna.
305 suflete; o biserica, cladita facind parte din mun^il propriu
la 1 82 1 de locuitori, cu 2 can- zis $i confmind sare la
VrancenI Lapo^ul-Mare, pise, pe mun.
tareflf. Tot aci se afla ruinele poale. Pe acest munte se afla tele Lapo^ul, jud. Putna.
schitului Lapo$ul. padurea loc. din com. Nerejul,
Vite: 29 cal, 355 vite cor- in intindere de 500 de hectare. Lapo^ul-Mic, pise, pe muntele
nute, 16 capre ?i 100 porcl. Lapo^ul, jud. Putna.
Lapo§ul, mosie, a statuluT, jud.
Lapo§ul, cdtun de resedinfti, al Bacau, pi. Muntelul, com. Dar- Larga, com. rur ty in jud. Ialo-
r
com. Lapo^ul, jud. Buz&u, cu mane^ti. finea mai inainte de mi^a, pi. Ialomifa-Balta, situata
630 loc. $i 150 case. E despa>- Episcopia din Roman. Este si- pe partea dreapti a riulul Ialo-
tit in doua prin Izvorul Sarat, tuata mobile Comane§ti
intre mi^a, intre comunele Ciulntya ^i
avind sub-diviziunea Bradeanul. $i Darmane^ti, pe ambele maluri Poiana, intinzindu-se din riul

ale Trotu^ulul. Ialomi^a spre S., pe cimpul Ba-

Lapo^ul, schit, jud. Bacau, pi. riganulul.
Muntelul, com. DarmSne^ti, pe Lapo§ul, mosie, in jud. Buz&u, Teritoriul com., cu o suprafa^a
teritoriul satululLapo^ul. Schitul com. Lapo§ul, in intindere de de 8975 hect., din car! 92 hect.
era de catagarl ?i biserica de 1260 hect., din care 360 hect. padure pe lunca riulul Ialomi{a,
lemn. Mai tirziu, pe la 1823, a s'au dat locuitorilor improprie- coprinde patru mo§tf; Crufeasca-
fost cladita, in locul celel de tariflf din com. Lapo?ul ?i Lapo- d.-s., de 745 hect., proprietate
lemn, o biserica de zid ce servea ?elul; restul de 900 consta din a mai multor locuitori mo^nenl
ca biserici de mir, care in urma araturi, (230 hect), padure (500), Cru^easca-d.-j., de 11 10 hect.,
unul incendiu a ramas in ruina. apol livezl, izlaz ?i finea^S. proprietate tot a mai multor lo-

cuitori mo§neni; Iv&ne?ti,de 1 120

Lapo^ul, plaiU %
in munfi! Vran- Lapo^ul, numire, data uneT parft hect. $i Larga de 6000 hect., am-
cel, jud. Putna, intinzindu-se din din padurea statuluT Bradul-cu- bele proprieta^I particulare.
Sboina pana la Mu$a. Sforile, ce se intinde in teri- Dupa legea rurala din 1864,
toriul com. Lapo^ul, jud. Buzau. sunt improprietari^I pe mo?ie
Lapo^ul, sau Lapu^ul, sirtl de 82 locuitori ; neimpropriet5ri^I
munfi, jud. Bacau, pi. Muntelul, Lapo§ul, sau Darmaneasca, se mai gSsesc 43.
de prin comunele : Brusturoasa, //V/Xjud. Bacau, pi. Muntelul, Se compune din satele : Larga

Digitized by Google
 LARGA 136 LARGA

$i Ivane$ti ?i din catunele (tir- Larga, catun, al com. Mu$ete?ti, pi. Vailor, com. rur. Strimtul,
lele): Pu^ul-din-Grind, Saclele, plaiul Novaci, jud. Gorj, situat cu 50 case.
Arpagiul, Capul-Mo$ief (mo$ia la N. Mu$ete$tilor, pe o culme
Ivane?ti), Drumul-OlaculuT, Pir- de deal, numita Culmea-LargeT. Larga, stafie de dr.-d.-f., jud.
loagele, f en^ul, Dropioiul, Bir- Are o intindere de 350 hect., Ia?i, pi. Copoul, com. Movileni,
javoaia, Pu^ul-NoQ, Taraboanca din carl: 40 hect. arabile, 70 pe linia Ia$i-Dorohoiu, pusa in
$i Capul-Mo^iel (mo$ia Larga). hect. fine{e, 2 hect. vie, 3 hect, circulate la 1 lunie 1896.
Re$edinfa primarieT $i a jude- pomet, 228 hect, izlaz $i pa Se afla intre stabile Movileni
catoriel com. estein satul Larga. dure $i 7 hect. vatra satulut, (S.6 kil.) §i Viadeni (10.6 kil.).

Popula^iunea com. este de cu o populate de 50 familil sau Inaljimea d'asupra nivelului ma-
217 familtf, sau 988 suflete, din 150 sufl., dintre cart 39 contrib. ril, de 39 m. 24. Venitul acestel
carl: 232 agricultorl, 5 mese- Are I biserica cu 1 cintare^ stafil pe anul 1896 a fost de
ria$I, 6 comercian^T, 6 profesiunl ?i slujita de preotul de la Mu- 16592 lei, 41 bant.
libere, 176 muncitorT §i 5 ser- ?ete?ti.

vitor!. $tiu carte 293 persoane. LocuitoriT poseda: 10 plu- Larga, iaz, jud. Ia§i, com. Mo-
Are doua : ?colT primare rurale guri, 25 care cu boi; 100 vite vileni, pi. Copoul; are o intin-

mixte, conduse de 2 inva^atorT, marl cornute, 10 cat, 500 oT, dere mare §i e bogat in pe$te.
frecuentate de 58 elevi $i 14 113 capre si 60 rimatorl.
eleve ; doua bisericl, una in sa- Catunul e udat in partea de Larga, deal, jud. Bacau, pi. Taz-
tul Ivane^ti, cu un preot $i do! V. de Amaradia.
piriul laul-d.-j., de pe teritoriul com.
dascali, $i a doua in Larga. Comunica^ia cu catdere?edin- Sanduleni.
Vite : 500 caT, 1500 boT, 45 fa se face prin drumurl ordinare.
bivolf, 700 of $i 248 porcl. Larga, deal> in partea de V. a
In partea de S. a teritoriulul Larga, sat, in jud. Ialomi^a, pi. com. Stanile?ti, pi. Prutul, jud.
com. trece calea ferata Bucu- Ialomi^a-Balta, pendinte de co- Falciu, situat intre dealurile Mi-
re$ti-Fete$ti. muna cu acela^T nume, situat pe clea ?i Redul.
{annul drept al riuluf Ialomi^a
Larga, sat, in jud. Bacau, pi. $i pe muchea coastel de N. a Larga, inunte, in jude^ul Gorj,
Trotu§ul, com. Dofteana, situat cimpului Baraganul. plaiul Novaci, situat in direc^ie
pe un §es larg, ce se Intinde Aid este re$edin{a primariel N. de la com. Novaci, intre

d'a stinga Trotu^ulul $i pe pi- $i a judecatorieT comunale. mun^it: Timpele, Salanele $i

riulcu acela$I nume, la 3 kil. Popula^iunea satului este de piriul Frumusei de la frontiera.

de satul Dofteana. Are o po- 108 familif. Are o $coala mixta;

pulate de 115 familn, sau 502 o biserica. Larga, deal, in judejul R.-Sarat,
suflete; o casa boiereasca; o Vite: 200 caT, 810 boi, 30 plaiul Rimnicul, com. Buda; se
biserica, cladita in 1790 de Cos- bivoli, 500 ol ?i 128 porcl. desface din dealul Poiana-Paru-
tache $i Maria Ghica, in unire lut ; brazdeaza partea de V. a
cu preotul Bartolomeiu, deser- Larga, sat, jud. Ia$i, com. Mo- comunel, intinzindu -se printre
vita de 1 preot ?i 2 cintarep; vileni, pi. Copoul. Are o intin- pir. Valea-Larga ^i afluentul sau
3 circiuml. dere de 2148 hect, cu o po- pir. Buda ; este acoperit cu finefe.
Vite : 8 cat, 3 1 2 vite cornute pulate de 102 familil, sau 468
49 pore! ?i 48 capre. suflete; o biserica, zidita la 1861, Larga, japse, jud. Braila situata
Pe teritoriul catunulul se ga- cu un preot ?i un cintare^. In in ostrovul Iapa; incepe din ie-

sesc 3 herestrae de apa. vechime a fost o alta bisericu^a zerul Begul ?i da in lezerul Iagara.

de lemn in partea de N. a sa-

Larga. VezI Sanduleni, sat, jud. tului, unde $i pana asta-zT se Larga, mosie, jud. Bacau, plasa
Bacau, vede o movili^a, inal^ata pe lo- Trotu^uluT, com. Doftana, pro-
cul unde a existat Sfinta-Masa. prietatea lu! G. Ghica - Comana?-
Larga, satuc, jud. Bacau, pi. Si- Vite: 925 vite marl cornute, teanul; facea trup din mo?ia
retul-d.-j., com. Mile^ti, situat la 353 01, 43 cal ?i 48 rimatorT. Comane?ti.
3 kil. de satul Mile^ti-d.-s. Are
9 familil, sau 38 suflete. Larga, sat, in jud. Mehedinfi, Larga, pftdure, jud. Bac&u, pi.

Digitized by LiOOQ IC
 LARGA 137 LARGl (VIrFUL-VAe!-)

Trotu$uluT, com. Doftana, pro- citmerge spre N. se ingusteaza Larga (Valea-), piria, in jud.
prietatea d-lul G. Ghica. Are o mal mult, numindu-se Largufa. R.-Sarat, pi. Ora$uluT, comuna
intindere de aproapc 7500 hect. Bro^teni ; izvore^te din culmea-
Intr'insa doming bradul. Kste Larga (Valea-), catun, al com. Scoru^ului, dealul Poarta-Sco-
supusa regimului si 1 vie. Vre-o Sarule^ti, jud. Buzau, cu 250 ru$ulul; curge de la S.-V. la
50 hect. din aceasta* pidure sunt locuitorl §\ 60 case, sub-divi- N.-E.; uda com. in partea de
proprietatea claca^ilor. zat in doua: Valea-Largad.-j. V.; prime?te pe stinga piriul
$i Valea Larga-d.-s. Ciocanelul, iar pe dreapta, pi-
Larga, piria, jud. Bacaii, plasa riul Grozoaia; trece prin cat.
Trotu$ul, com. Doftana, care Larg& (Valea-), sub-divizie a Valea-Larga, ?i se varsa in riul

curge din muntele Ursoaia, uda cfitunulul Vipere?ti, din com. Milcovul, ceva mal sus de cat.
satul Larga $i se varsa in Tro- Vipere^ti, jud. Buzau. Priveghiul, ?i in fa{a catunului
tu?ul, d'a stinga. Manastirea Mira (jud. Putna).
Larg& (Valea-), sat, in judejul

Larga, piriiaf t jud. BacSu, pi. R.-Sarat, pi. Ora?ul, cat. com, LargS (Valea-), piria, in jud.
Tazlaul-d.-j., com. Sa*nduleni, Bro^teni, a^ezat in mijlocul co- Tulcea, pi. Macin, pe teritoriul
care curge prin vaiea cu ace- munef, pe piriul Valea-Larga, la comunel rurale Jijila; izvore$te
la$I nume. I?T are obir^ia la lo- 7 kil. spre V. de cat. de re$e- din poalele nordice ale dealu-
calitatea numita a-Fundulut $i din^a, Bro^teni. lul Cheea; se indreapta spre
se varsa in piriul Turluiul. N., avind o direcfiune generala

Larg& (Valea-), lac, jud. Bu- de la S. spre N., brazdind par-

Larga, piriii, de sub
izvore$te zau, comuna Vipere$ti, padurea tea nordica a pla?ei pe cea ?i

dealul Larga, de pe mo$ia Iepu- Valea-Larga. vestica a comunel; curge pe

reni, com. Radiul-Mitropoliel, pi. la poalele dealulut Sararia, §i,

Copoul, jud. Ia?i; curge de la Larg& (Valea-), sfoarli de mo- dupa un curs de 2 kil., se des-
V. spre E. intra pe mo^ia Larga,
;
fie> a mo§nenilor Col^eni, pe chide in valea piriulut Jijila, in
com. Movileni,din aceasta plasa, izvorul Valea-Larga, jud. Bu- fa{a dealulul Milcovul, nu de-
§i dupS ce se une?te cu Piriul zau, avind cam 12 hect. finea^a parte de satul Jijila malurile sale ;

Plochilor ?i Piriul-Bahnel, for §i padure. Pe aci e poeticul sunt joase $i acoperite cu florT.

meaza iazul din vatra satulu? drum de la Bisca, peste muntele

Larga, de unde apol trece in $e Hinsarul, la Sf. Gheorghe. Largi (Valea-), vale, in jud.
sul JijteT, varsindu-se in piriul Ji Buzau, comuna Vipere?ti, cat.
jioara, la locul numit $an{ul-Mic Larga (Valea-), padure, in jud. Ghiocul ; izvore^te din Piatra-
Buzati, com. Vipere?ti, proprie- Cizlaului $i se scurge in riul

Larga, piria, care uda teritoriu tate a statuluT, pendinte de E- Buzaul, in fa{a munteluT Sarea-
com. Tacuta, pi. Mijlocul, jud piscopie; are 1050 hect. din luT-BuzaQ.
Vasluiu; izvore^tedin fundulpa care 1002 padure mare; incepe
dure! Foc$asca, curge de la V din hotarul Ciutel ?i merge pana Larg& (Valea-), vale, in jud.
spre S.$i sevarsain iazul Sturdza in TisaQ. Buzau, com. Maracineni, cat.
Capa{ine§ti ; incepe din Mo$ia-
Larga, vale, intre dealurile Dum LargS (Valea-), piria, in jud. Calugareasca ?i da in riul Buzaul.
nezeul $i Dealul-Cailor, com. Mo R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.
vileni, pi. Copoul, jud. Ia?i; este Buda ; izvore^te din culmea Cil- LargS (Valea-), vale, jud. Pra-
intinsa $i bogata in pa$unT. nauluT, piscul Spidele ; are o di- hova izvore^te de
; la N.-V. de
recjie de la V. la E.; uda com. com. Comarnicul, pi. Pele^ul,
Larga, vale, jud. Tecuciu, in- in partea de mijloc ; prime$te curge de V. spre S. Serve^tc
la

cepe din satul Hujul, merge pe stinga piriul Spidele, iar pe in partede limita intre com.
spre N., avind de o parte $i dreapta piraiele Titila ?i Buda Comarnicul $i Sinaia §i se varsa
de alta o padure seculara, pro- trece prin catunul de re$edin^a in riul Prahova, pe malul drept,

prietatea d-luf Dimitrie Sturdza. $i se varsa in riul Rimnicul- tot in raionul com. Comarnicul.

Pe dinsa se afla drumul ce Sarat, in sus de com. Dedu-

duce din Huful la Ghiiave?ti. Cu le$ti; are pe dinsa 4 morf. LargI (Vlrful-V&el-), munte, in

62275. ilarel§ Dlcfionar G tog r a fie. Vol. Jr.

18

Digitized by Google
 LARGUL i:J8 LATA

jud. Buzau, com. cat. Col^i, pie- Largul, co tun de re$edin{a al Largului (Pirlul-), piriit, in jud.
tri$ $i sterp. com. Largul, jud. Buzau, cu Neam^u, format catre obir^ia
710 locuitorl $i 140 case. sa din piriia$ele Bulatan, Bar-
Largul, com. rur., in jucj. Buzau, gilele §i Coroi. Curge in spre
pi. CimpuluT, situate pe ambele Largul, mosie, in jud. Buzau, S. prin o vale frumoasa, pe cu-
malurT ale riulut Calma^uiul, la com. Largul, avind 580 hect. prinsulcom. Calugareni, pi. Pia-

41,5 de Buzau. Limitele sale

kil. Posesorul el a daruit jumatate tra-Mtintele, udind satele : Co-
sunt: la N., apa Strimba, care manastirei Banul $i jumatate roi, Galbazeni, Brlnzeni 9*1 var-
o desparte de mo$ia Ciorani manastirei Margineanul, de unde sindu-se pe stinga riului Bistrifa,
la V., hotarul mo?ieI Margi- s'au nascut doua mo$iI: Lar- intre satul Poiana-LarguluT $i

neanca; la S., hotarul mo$iei gul-Banulu! $i Largul-Marginea- Gura-Largulul. In tot cursul s5u
Macoveiul §i la E., hotarele nulul sau Miirgineanca. parcurge ni?te terenuri vrednice
mo?ielor Ru?e$ul $i Vizireanul, de studiat, pentru c& din ma-
din jud. Braila. Suprafafa sa Largul, mosie, in jud. Buzau, lurile sale, pe alocurea inalte,
este de 4250 hect., din care com. Largul, proprietate a sta- se scot lespe/T de piatr&, in a
3127 arabile, 673 finefe, 100 tuluT, pendinte de manastirea carora straturi se afla tablS, ce
izlaz $i 350 loc sterp. Banul are 300 hect., din care
; sc intrebuin{eaz5. la scris ?i la

Comuna e formata din cat. 250 arabile $i 50 hect. loc acoperitul caselor.
Largul, Satuceni $i Scarlate^ti, sterp, nisip, balti?, etc. Afluen^il ce prime^te acest
cu o populate de 810 locuitorT, piriu, sunt : Piriul-Dritului, Mo-
locuind in 162 case. Largul, mofie, in jud. Buzau, com. gorogea, Ar$i$a, Tane.
Propriety! mal insemnate are: Largul, proprietate a statului, Se ma! nume^te §i Gara Lar-
B&rbuleasca, Largul - BanuluT, pendinte de manastirea Margi- gului.
Largeanca, Largul, Ru?e{ul §i neanu ; are 280 hect. ; se aren-
Satuceanca. Terenul e §es, a- deaza impreuna cu mo$ia Ru- Lasca, piriias, ce izvore§te din
vind oare-care ondula^iunlfacute eful din jud. Braila, cu care for- muntele Cealilaul, jud. Neam^u.
de malurile riului Calmatuiul, de meaza un corp de 1370 hect. Se afla situat, in trecerea de la

cite-va movile, pres&rate pe su- Poiana-sub-Ponoara, spre S., la

prafafa sa $i de alveolele vi- Largului (Gura-), sat, in jud. 40 minute pe jos de schitul Ceri-
roagelor, ce stagneaza in partea Neam^u, pl.Piatra-Munteie,com. buc, intr'o afundaturi de codru
de N. Fertilitatea sa e mijlocie, Calugareni, situat pe stinga pi- intunecos, ce n'are alta curare
avlnd multe zmircun §i pamint riului cu acela?! nume. de cit ha{ia$ul turmelor, printre
mai ales intre padurea
nisipos, Are o populate de 132 fa- colnice %\ stincl poncie.
Macoveiul $i riul Calmatuiul. milii, sau 420 suflete.
Cultura principals e porumbul Comis. Mihalic de Hodociu Lata, sat, in jud. Ialomi^a, pi.

$i orzul. Are o ca?erie $i 2 stine. zice ca in apropierea acestui Ialomtta-Balta, pendinte de com.
Comer^ul consta in desfacerea sat §i a riuluT Bistrifa, din sus de Pribegi, situat la 15 kil. de
pe care le transports
cerealelor, Piriul-VirlanuluT, pe mo$ia Han- satul de re$edin{£, la capul de
la gara Cilibia, pe drumul Lar- gul, se gase^te carbune de pa- N. al mo$ie! Pribegi.
gul-Caragele-Cilibia. Mai are $i mint ri$inos, de forma^ia cea Numirea vechle a satulul a
un alt drum ce o pune in co- maTvechfe (Houille Coal, Fasrig fost Sarata ?i apol Dimbovi-
municafie cu com. Padina, pe Harzige-Steinkohle), de o cali- ceanul.
ltnga padurea Macoveiul. tate mult mal buna de cit acea Vite sunt: 100 bof, 400 01

Bud. com. e de 3432 lei, 80 b. ce se gase$te la Comane^ti, Baia, ?i 50 cal.

Are o $coala in cat. Largul, Casca $i Joldane^ti.

frecuentata de 27 elevl; o bi- Lata, canal, in jud. Braila, care
serica, S -\\\ VoevozT, deservita Largului (Pirlul sau Gura-), se desparte din Dunarea-Va-
de 1 preot $i 2 cintareflf. sat, in jud. Neam^u, pi. Piatra- poarelor, din dreptul satuluT Gro-
Vite sunt: 480 boi, 415 vacl, Muntele, com. Calugareni, si- peni, curge in jos pe ling& satul

244 vi^ei, 2 bivolT, 152 caT, 164 tuat la gura piriulul cu acela?! Tichile?ti, printre canalul Mi-
lepe, 71 minji, 2820 oT, 7 asinl nume; are o popula^iune de 78 noaie ?i Dunarea-Vapoarelor, cu
?i 197 porcl. familil, sau 308 suflete. care se une$te la Piscul-LupuluT,

Digitized by Google
 LATA-SARAT& 139 LAZA

dc unde se desparte de DunS- {eana Braila-Foc$ani, in lungime cj acela$I nume, pi. Vadeni,
rea-Vapoarelor, curge pe linga de 5 kil. Peste apa Buzaului, jud. Braila, situata pe malul
satul Chiscani §i, mat jos de cft- in dreptul satuluf, e un pod con- sting al Buzaului ; are o intin-
tunul Varsatura, se une^te iar£$T Scruit de jud. Braila ?i R.-Sarat. dere de 15 hect. ; esen^a: salcie.
cu Dun&rea-Vapoarelor. Drumurl la Cotul-Lung, tra-
:

versind §oseaua Braila-Foc$ani Latoca, insula, in brajul Sf.

Lata-SaratS, vale, care se ?n- spre N.E. (10 kil.) ; la Nazirul, Gheorghe, jud. $i pi. Tulcea,
tinde din jud. BuzSu spre S., pe $oseaua Braila-Foc^ani, spre pe teritoriul com. Be§-Tepe, si-

p£na la satul Milose§ti, jud. la E. (14 kil.); la Roman, spre S. tuata in partea centrala a pi.

lomi^a, pi. Ialomi{a-Balta, apol (12 kil.); la Gurguefi, spre S. $i nordica a comunel este for- ;

se curbeaza spre E. ?i din dreptul (4 kil.) ; la Braila, spre E. (26 mata de braful Sf. Gheorghe §i
satului Murgeanca, merge iara$I kil.). Com. e impar^ita in doua : de un alt braf mal mic, numit
spre S. p£r»& in riul Ialomi{a. Latinul-Vechiu,?nfiin^at la 1836, Dirnoiul are o lungime de 2 V*
;

Lungimea acestel vai este de a! carui Jocuitorl din cauza revar- kil. ?i o la^ime medie de 1 kil.;

30 kil. $i adincimea de 7 metri. s&rii Buzaului s'au mutat mat intinderea totala e de 300 hect.;
Aceasta vale a fost albia unul spre E., formind com. Latinul- este acoperita numal cu stuf,
afluente al riului Ialomifa, care Nou la 1 86 1 ?i Latinul-Nou. care serva locuitorilor pentru
a dispirut. invelitul caselor.
Pe aceasta vale este lacul Latinul, sat, in jud. Braila, com-
Strachina, dupa numirea ciruia pus din 2 sate, ambele in par- Latorita sau Lotrita, ria, in

se ma! nume$te $i valea. tea de N.-V. a com. Latinul, jud. ViIcea.Izvore$tedintremun-

pe malul drept al riului Buzau. \\l Paringul $i Bora, de la lo-

Lata (Piatra-), pise, al muntelui Latinul- Vechiu, este a$ezat de- cul numit Benga, vecin cujud.
Istri^a, com. Pletroasa-d. s., jud. alungul jarmulul drept al riului Gorj. Curge printr'o vale in-

Buzdil. Buzaul, iar Latinul-Nou, la 3 gusta $i adinca, de la V. la E.

kil. spre S. de Latinul- Vechiu. §i se varsa in Olt, mal sus de
Latinislav, japse, in jud. Braila, Este a?ezat pe $oseaua Braila- Malaia. Largimea medie a al-

situata in Ostrovul-Popel, la S. Foc^ani, unde se afla un pod, biel sale este de 10 m., iar a
de Topora$ul incepe din partea ; peste riul Buz&ul, la 26 kil. apel, de 3 m. Fundul confine
stinga a Vilciulul. spre V. de ora?ul Braila. Are bolovanl. Are ca afluenp: va-
o biserica, construita la 1865, lea Rudareasa, pe stinga ?i va-
Latinul, com. rur., in jud. Braila, deservita de 1 preot, 1 ctntaref lea Repedea, pe dreapta.
pi. Vadeni, situate pe malul $i 2 paracliserl ; o ?coala mixta,
drept al riului Buz&ul. Se m&r- infiin^ata la 1865, intrefinuta de Latorita, pirin, in jud. Gorj, pi.
gine^te la V. cu Buz&ul ; la S., stat, frecuentata de 26 elevl. Novaci. Curge din partea de
cu Gurgue^i ; la N., cu Maxineni Suprafaja satului vechiu este E. a muntelui Urda $i se varsa
(R.-Sarat) §i la E., cu Cotul- de 30 hect., iar a celul noti de in Lotru, la Malaia; prime?te
Lung. Suprafaja sa este de 3800 68 hect. Populafia ambelor sate pe dreapta izvoarele : Cioara,
hect.,cu o populate de I57fam., este de 157 familil, sau 601 su- Balescul, Galbenul, Sgoiul ?i

sau 601 sufl., din carl 97 contrib. flete; 315 barbajl $i 286 femef. Curmatura; iar pe stinga iz-
S'au improprietarit 74 loc. Vite sunt: 120 cal, 530 vite voarele: Coasta Be;ighel, Zene-
in 1864 $i 100 in 1878; 46 cornute, 1430 ol $i 17 rimatorl. gu{a, Purul $\ Pietrimanul.
sunt neimproprietSri^L
Are 1 biserica zidita la 1865, Latinul, mosie, proprietate a sta- Laza, com. rur., in partea de
deservita de 1 preot $i 1 cin- tulul, jud. Braila, pendinte de S. a pla^el Racova, jud. Vas-
taret; 1 cimitir in centrul com.; com. cu acela^I nume, pe care luiti, la 12 kil. de ora?ul Vas-
1 ^coala mixta, in cimp, la 1 kil. se afla com. Romanul $i numal luiu $i la 2 1 kil. de Punge^ti,
de sat, frecuentata de 26 elevl. partea de S. a com. Latinul ;
re$edin{a pla$el; si tuat pe valea
Budgetul com. e de 2980 lei, are o intindere de 2500 hect., Racovel, $i pe dealurile din dreap-
40 banl $i cheltuelile de 2935 dind un venit de 40000 lei. ta §i din stinga piriului Racova.
lei, 75 banl. Este formata din satele : Laza,
Prin com. trece ^oseauajude- Latinul, ptidure pendinte de com. y
Sauca, Opri$i{a, Polincu, Lin-

Digitized by Google
 LAZA 140 LAZUL

gurari, Poeana-Ri?ni^a ?i Beje- Laza, ptriU, jud. Vasluiu, izvo- de la S.-V. catre N.-E. Are o
ne$ti, pe o suprafaja de 6481 re$te din dealul Fundul-Lazel, inalfime medie de 50 m. 51 este
hect., din care: 4498 hect. ale curge de la N. spre S., trece situat in partea de N. a pi. ?i
Statulul, cu 1 1 14 hect. padure, prin satul Laza ?i se varsa in cea de S. a com. Este aco-
iar 1983 hect. ale locuitorilor, stinga piriului Racova. perit cu pa?unl.
carl poseda 148 hect. vie. Are
o populate de 830 familil, sau Lazana, baltd, pe mo$ia Ghi- Lazul, sat, jud. Dolj, pi. Dum-
2397 suflete. reni-Tautul, com. Co^u?ca, pi. brava-de-Sus, com. Terpezifa,
Prin mijlocul comunei trece Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu; con- cu 472 locuitorl, 90 case 9*1
36
piriul Racova $i calea jude^eana fine pe?te. bordee. Copiii din sat urmeaza
Vasluiu-Punge^ti. la ?coala mixta din satul Ter-
Are: 3 cu 4 preo^J
biseric! Lazaroi, Neam^u, pe
picket, jud. pezi^a, ce este la 3 kil.
$i 6 eclesiarct;o §coala; o moara granifa TransilvanieT, situat pe
cu vapon; 4 circiuml. pir. Bolohani$, intre pichetele Lazul, sat, in jud. Mehedin^i, pi.

Comerciul se face de 7 per- Brate? la N.-V., $i Bolohani? la Ocol.il, com. rur. Valea-Boe-
soane. S.-E. reasca. Are 95 case ; o $coala,
Vite: 1 501 vite marlcornute, daruitadeD-na Sevasti^a Garda-
1 1 14 boi, 50 capre, 97 cat ?i Lazar, pise, jud. Vilcea, com. reanu §i care poarta numele ta-

609 rimatori. Mitrofani, din pi. Oltul-de-Jos. taiul d-sale, Pantele Coliba^eanu.
Budgetul comunei e de 3588
lei la veniturl $i de 3367 lei la Lazmahale, sat, jud. $i pi. Con- Lazul, numire, ce se mai da sa-
cheltueli. stanta, cSt. com. rur. Techir- tului Once?ti-NoI, comuna On-
Locuitorii poseda: 64plugurl Ghiol. Este situat in partea de S. ce$ti, pi. Siani$e$ti, jud. Tecuciti.

$i 120 care cu boi, 10 plugurl a pi. $i cea de N. a com., la

$i 12 caru^e cu cal. 5 kil. spre N.-V. de cat. de Lazul, munte, in jud. Buzau, com.
Sunt 340 stupi cu albine. re$edin$a, TechirGhiol, in valea Balane^ti, cat. Cocirceni ?i Va-
Carsi-dere sau Hazi-diuliuc. Este lea-Iepei, ramifica^ie din Mun-
Laza, sat, in centrul com. Laza, inchis la N.-V. de dealul Laz- tele Panataul, parte arabil, parte
pi. Racova, jud. Vasluiu, situat mahale cu movila Cemenli-Iiul fin ea^ a.

intre dealurile Hir^ova spre

: V. $i
(S3 m.), la S.-V. de dealul
Mijlocul, spre E„ pe o suprafa^a Orta-Burum-Bair $i la E. de Lazul, munte, in jud. Buzau,
de2749 hect., din care 656 hect. dealul Denis-Islasl-Bair, cu mo- com. §i cat. Nehoia§ul, avind
sunt ale locuitorilor, cu 1 14 hect. vilele Sara-iuc (49 m.) §i Lazma- ramificajia Dealul-Lazulul.
p£dure, iar restul e proprietatea hale (41 m). Suprafa^a sa este
Statului, c&ruia aparjine mo$ia. de 2693 hect., din can 61 hect. Lazul, colind, in jud. Buz.lu, com.
Are o populate de 209 fam., sau ocupate de vatra satului $i gra- Blajani, avind culminajia Vir-

840 sufl. o ^coala, Jnfiin^ata in dinl. Populajia este de 48 fa- ful-LazuluI, cu o inaltime de
anul 1868, frecuentata de 50 milil, sau 168 suflete. Prin sat 498 metri. Face hotar despre
elevl; o biserica, ftcuta de lo- tree drumurile : eel judejean com. Vadul-Sore?tilor. Are ve-
cuitorl la 1760, cu 1 preot §i Constan^a-Mangalia, pe la 1 kil. deri intinse, frumoase ?i va-
2 eclesiarcl. spre E. de sat precum $i altele riate.

Vite: 256 vite marl cornute, mai mici spre Anadol-Chioi,

500 ol, 12 capre, 57 cal ?i 190 Hagidiuliuc $i Agigea. Lazul, deal, jud. Gorj, pi. Gilor-
rimatori. tuluT, in partea de V. a com.
Locuitorii poseda : 26 plugurl Lazmahale, deal, in jud. §i pi. Pegeni. Are directia N.-S. din
$i56 care cu boi, 5 plugurl $i Constanta, pe teritoriul com. dreptul com. Horezani d.-s. ; se

4 caru{e cu cal; 80 stupi. rur. Techir-Ghiol ?i anume pe terminala com. Capreni-de Dolj
Statul a infiinjat aci o ferma acela al cat. sau Lazmahale. Se printr'o poiana ce se nume?te
model. intinde de la virful Cioinac-Iuc Buda. Este acoperit de padure
pana la Valurile-luI-Traian ?i mare ?i mica.
Laza, deal, spre E. de com. calea ferata Constanta Cerna- Din acest deal se desparte
Laza, pi. Racova, jud. Vasluiu. voda, cu o direcjiune gencrala un crac in partea dreapta a pi-

Digitized by Google
 LAZUL 141 l.Al'EANCA

riulul Lazul, care este acoperit Lazul-Mic, deal, in com. rur. tuate pe cimpie, la 8 kil. spre
de vie, livezl de pruni $i p&dure. $ovama-d.-j., plaiul Clo$ani, jud. S -E. de Tirgovi?te, pe §oseaua
Intre aceste dou& dealuri, Mehedin^i. jude{ean& Tirgovi$te-Bilciure$ti-
curge piriul Lazul, care se varsi Butimanu. In raionul aceste! co-
in piriul Plopul, in com. C£- Lazul $i Cri§ani, mope a statului, mune sunt cincl movile istorice
preni-de-Dolj, luindu-$i na?tere pi. Dumbrava-d.-s., com. Ter- din timpul vechilor r&zboaie. Are
dintr'o mic& intindere de loc $es peztya, jud. Dolj, arendatt a- o populate de 740 locuitorl;
ce se nume^te Poenile-luf-Dobre. nual cu 6200 lei. o bisericS; o $coaia. Spre V.
$i S. de Lazuri se intinde p&-
Lazul, deal, in jud. Gorj, pi. Lazului (Dealul-), deal, jud. durea V&c&reasca.
JiuluT, com. Urdari-d.-s., spre S. Buz&u, ce incepe de la c&tunul
de comun& incepe din Valea-
; Benga, com. MSrun^ul $i se in- Lazurile, deal, in jud. Gorj, pla-
lui-Dan, merge paralel cu vatra tinde p2n& in Valea- Viel, com. iul Vulcan, jud. Gorj, situat la
satuluf, in direc^iune S.-V. p&n& Patarlagi, pe malul drept al E. §i in marginea comunel Go-
in cStunul Artanul. riulul Buz&ul. dine$ti; se prelunge?te de la E.
la V., pe o intindere aproxi-
Lazul, tnunte, jud. Prahova, pi. Lazului (Dealul-), deal, in jud. mativa de 2 1
/* kil.; este acope-
Prahova, com. Breaza-d.-s., din Buz&u, com. M&run$i$ul, c3t. rit cu vil §i prunl; e proprie-
care iau na^tere v&ile : Lazului, Z&h&re§ti, pe malul sting al tatea locuitorilor.
Caruntel §i Racheri^a. Cade in riuluT Buz&ul.
partea de N. ac&t. Breaza-d. s. Lazurile, pit dure, supusi regi-
Lazului (Muchia-), colind, in mulul silvic, pendinte de com.
Lazul, piriii, izvore$te din par- jud. Buz&u, com. P&n&t&ul, c&t. Rucirul, plaiul Dimbovija, jud.
tea de V. a satului Pihne^ti, Pl£i§orul, culminate a dealulul Muscel; are o intindere de 100
pi. Podoleni, jud. F&Iciu, trece Lazul ; servi ca hotar. hectare.
prin sat §i, in partea de S , se
vars& in piriul Fund&tura. Lazului (Valea-), vale, in jud. Lazurile, deal, jud. Muscel, co-
Buz&u, com. Calvini, c&t. Bis- muna Dragoslavele, plaiul Dim-
Lazul, piriU, in Sma-
com. rur. ceni-d.-j. ; incepe din muntele bovija.
dovi^a, pi. Dumbrava, jud. Me- Lazul $i da in riul Bisca-Chioj-

hedin^i. dului. Lazurile, pise, pe creasta §iru-

lut de dealuri ce br&zdeaz& in

Lazul, vale, in jud. Gorj, pi. O Lazului (Valea-), vale, izvo- lung $i lat com. Coste?ti, pi.
colul,com. Ureche$ti,spreN.-E. re$te din muntele Lazul, plaiul Horezul, jud. Vilcea. Acest $ir
de c&tunul Tilve?ti, al com. Cir- Breaza, comuna Breaza-d.-s., de dealuri se prelunge?te pe
be$ti ; incepe din dealul Viilor- plaiul Prahova, jud. Prahova, toata partea de E. a comunel,
Vechi (Dealul Bran) ; se intinde curge de la V. spre E. $i se in stinga riulul Coste^ti.
d'alungul satulut $i se termini varsa* in riul Prahova, tot in ra-

la extremitatea satului spre N. in ionul com. Breaza-d.-s Lacatu§ul, piriii, ce izvore$te

Valea-Amaradiel; este formate din ramurile munfilor H&lauca,
de dealurile $tefan ?i al-SuIi^ei. Lazului (Virful-), tnunte, in jud. com. Pipirigul, pi. de Sus-Mun-
Buz&u, com. P&ltineni, ramifica^ie tele, jud. Neam^u ; se varsi pe
Lazul -Cheei-dintre-Izvoare, din muntele C&tia$ul, in c&tunele stinga piriulul Pipirigul, pu^in
mosie, in jud. Buz&Ci, com. Va- Curm&tura, Nehoiul $i P&ltincni c&tre V. satului Pipirigul.
lea-Muscelulu! ; are 50 hect., din are p^duie ?i fine^e.

care 14 arabile, restul p^dure; Lac&tu§ului (Izvorul-), izvor,

e proprietatea mo^nenilor Sibi- Lazului (Virful-), munte, in jud. in jad. Buz&u, com. Ru^iav^ul;
cenl. Buz&u, com. Calvini, c&t. Bis- incepe din Muscelul-Jigan ?i di
cesii d.-j. na^tere Veie! Ru$iav&tul.
Lazul-Mare, deal> in com. rur.
$ovarna-d.-j., plaiul Clo$ani, jud. Lazurile, com. rur., plasa Dea- Laceanca, mosie, in jud. Teleor-
Mehedin^i. lul-DimboviJa, jud. Dimbovtya, si- man, pi. TirguluT, proprietatea

Digitized by Google
 LACENr 142 lAculeje

mo?tenitorilor D. 2j>tefanopolu %\ {iperig, $i care se lSrge$te Fabricarea pulberel de cStre

are o intindere de 2852 hect. mult spre S.-E. concesionari se urmS f&rS in-
Aproape de capStul el des- trerupere pSnS la 15 Noembrie
L&ceni, com. rur., la extremitatea pre V. se aflS un plop foarte 1886, data ultimel ?i celel mal
de E. a plS^el Tirgulul, jud. Te- gros $i bStrin,pe care cite-va grave exploziunl din cele nouS
leorman, situate pe valea Te- genera^ii de oamenl a$a Tau po- ce s'au intimplat in 3 anl de
leormanulut. menit. Locul dinprejurul sSu, exploatare. In urma acestei ex-
Suprafafa el, dimpreunS cu un mic platou frumos, se nu- plozil, fabricarea pulberel fiind
mo?ia de pe dinsa, este de 3400 me$te Locul-de-la-Plop. intreruptS, statul rSscumpSrS
hect. Locuitori improprietSriti fabrica care incepu sS func^io-
sunt in numSr de 132, pe o L&culete (Loculefe), sat, jud. neze Maiu 1888 sub ad-
la 21
intindere de 496 hect. Dimbovi^a, pi. Ialomita, com. ministra^ia Ministerului de RSz-
Terenul este mal mult $es 51 Glodeni. In raionul acestul sat, boiu. Aceaste rescumpSrare cos-
solul de buna calitate. Are ?i pe malul sting al lalomi^eT, la ts pe stat suma de 2083301
52 hect. vil. 10 kil. spre N. de Tirgovi?te, lei, 57 banl.
Populafiunea comunel este de pe $oseaua nationals Tirgovi$te- Veniturile acestei fabricl, de
275 familil, saa 102 1 suflete, Pucioasa, se aflS instalatS Pu- la 1888 pSnS inprezent(i900),
dintre carl 203 contribuabiir. drSria statulu! cu acela^Inume. au fost in total de 824241
Vite: 591 vite man cornute, In virtutea unei legl din Aprilie lei, 80 banl, din care scSztndu-se
219 cal, 7 mSgarl, 2076 ol, 19 1880, statul Romin a concedat chelt., in sumS de 5191470 lei,

capre 322 porcl.

?i la 7 Ianuarie 1881 societajel ban! 98, precum §i amortizarea
Budgetul com. e de lei 2861 «Dallemagne et Miiller* drep- in ace?tl 12 anl a capitalulul de
la venituri $i de lei 2834, banl tul exclusiv al fabrica^iunel pul- rescumpSrare: 1499977 lei, 13
32 la cheltuell. berel in tot regatul. Durata con- banl, rSmine pentru ace^tf 12
Are o $coalS, condusS de un cesiei era fixate la maximum anl un beneficiti de 1550963
invSJStor $i frecjentatS de 49 1 5 anl, in care timp nicl o altS 69 banl, ceea ce dS anual
lei,

elevl; o btsericS cu dol preo^I fabric^, fie private fie publics, un beneficiu net de 129246
§i dol cintSreJI. nu putea funcfiona in {arS. lei, 95 banl.
Pe apa Teleormanulul sunt Concesionaril erau indatoraflf Accidente. In eel trel anl de
douS morl de mScinat. a produce in timpurl normale exploatare de cStre concesio-
CSile de comunica^iune sunt o cantitate anualS de 150000 nari, de la 1883— 1886, s'au
$oseaua mixte spre com. TStS- de kiiogr. de diferite pulbere, intimplat nouS explozil careau
re?ti $i spre Alexandria; $osea iar in timp de rSzboiu 500000 cauzat moartea a 14 lucrStorl
vecinalS spre com. MSgura, din de kilograme. $i rSnirea a 6 lucrStorl. Iar in eel
jud. Vla$ca. Statul pentru trebuinfele ar- 12 anl de exploatare de cStre
Pe teritoriul acestei comune, matei se obliga a cumpSra stat, de la 1886— 1898, nu s'au
in partea despre S., se varsS 1 00000 kiiogr. pe fie-care an, in intimplat de cit 5 explozil care
piriul Clani^a in riul Teleorman condifiunile fixate printr'un caet au omorit un lucrStor $i aG rS-
Aci, la impreunarea acestor cur de sarcinl. nit dol.
surl de apS, s'a format o in Pentru instalarea fabricel, sta- Actualmente pudrSria de LS-
tinsurS de lacurl §i de mlS^tinT tul cedS gratuit un teren de cule^e nu mal produce de cit
Asupra originel acestei co 300000 m. p., iar mal tirziu con- pulbere de vinat $i de mine, de
mune se gSsesc documente din cesionaril cumpSrarS un alt te- oare-ce statul a instalat o nouS
care rezultS cS aci a fost sat ren alSturi de aceea^I intindere. fabrics de pulbere fSrS fum la

locuit prin secolul al XVI-lea. Fabrica incepu a func^iona in Dude^ti HngS Bucure^ti.
In secolul trecut fScea parte din luna lul Maiu, 1883 sub direc^ia
judejul Vla?ca, pi. Cilni?tii. mal lntiiti a d-lul Miiiler $i in Lacule^e, stafie de dr.d.f.,}\id.
urmS a d-lul Arendt, cSpitan in Dimbovt^a, com. Doice?ti, cSt.

Lacovi^tea, v ft Icea zmircoasS, re- retragere al armatel belgiane, Dolani, pe linia Tirgovi^te-Pu-
zervatS ca loc de finefe, jud. care a funcfionat pSnS la res- cioasa, pusS in circulate la 1

Prahova, pi. Cricovul, com. Pu- cumpSrarea fabricel de cStre Ianuarie 1890. Se aflS intre sta-
cheni-Marl, unde create papurS stat in anul 1888. bile : Doice^ti (3.5 kil.) $i Pu-

Digitized by LiOOQ IC
 LADE?TI 14:J lAma?eni

cioasa (7 kil.). Inalfimea d'asu- Locuitorit pe linga agricul- ni{a Filipescu, Izba^escu, Nita
pranivelulul maril e de338 m ,67. tura, se ma! ocupa c 1 facerea I. Popa, Petre Nicolae $i Ion I.

Venitul acestei sta$il pe anul scindurilor ?i transportul lor in Bjrtea.

1896 a fost de 31389 lei. fara pe la bilciurile anuale $i Com. se intinde pe o supra-
saptaminale. fa^ade 1150 hect.
LSde§ti, sat, ftcind parte din com. Are : 2 bisericl, la Laicai $i com. trece ?oseaua ju-
Prin
rur. Maldare$ti, pi. Cerna d.-s., Runceasa, deservite de 2 preofl defeana care leaga ora$ul Tir-
jud. Vilcea. Are o populate de ?i 2 dascali; o $coala, intr'un govi?tea cu ora^ul Cimpulung;
307 locuitorl. local spa^ios, construit in 1 867 $oseaua vecinala care leaga com.
de D-l Didi^a Izba$escu §i lo- Laicai cu com. Ceta^eni-din- Vale,
Laganului (Padurea-),/<™to/v, cuitorf. ?i alte multe drumurl nepletrite.
ftcind parte din padurile de pe In com. nu sunt carierT de Legenda zice ca aci, pe Dealul-
mo$ia Belitori, jud. Teleorman, piatra, dar prin coaste $i ripl Olaruluf, la locul nimit Piscul,s'ar
proprietatea d-lor M. Sutzu, Gr. se gase^te piatra foarte buna fi batut Radu-Negru cu Tataril.
Lahovari $i L. Paciurea. de construcfie. In urma tradareT, Tudor Vla-
Vite: 550 bol $i vacT, 540 dimirescu, in drumul sati de la

Laicai sau Cremenea, sat, fa- ol, 210 capre, 52 cai$i 450 porcT. Cimpul ing la Tirgovi^te, pornit
cind parte din com. nir. Lai- H ldgetul com. e la veniturT fiind sub escorta numeroasa
cai-Runceasa, pi. Arge$elul, jud. de lei 1972,59 $i la cheltueli, de peste muscele, a conScit la Cir-

Muscel. lei 1162,50. ciuma-de-Piatra.

Este sitnat pe ambele malurl Riul Dimbovifa trece prin
ale Dimbovifa ?i are o
riulul mijlocul com. ?i apot intra in L&le§ti, com. rur. $i sat, in jud.

populate de 113 fam., sau 605 jud. Diinbovifa pe la hotarul Tutova, pi. Tutova, spre N.-V.
suflete. Aci este re$edin{a com. com. cu Miclo?ani $i Gemenea, de Birlad, pe piriul Tutova. Se
LocuitoriJ acestul cat. s'au din Dimbovi^a. imparte in 2 par^T, in Lale^ti-
improprietarit la anul 1864. Pe ri il Dimbovifa, in raionul Boere^ti ?i Lale?ti-Raza^i. Are
Are o de zid, cia-
biserica com., sunt : 1 piua, 2 morl $i o populate de 1 5 14 suflete ;
$tiu
dita la anul 1790, de Popa Ivan 1 herastrati. carte 126 persoane; locuesc in
$i Ni^u Matasaru, deservita de In riul Dimbovtya, in cer- 165 case. Formeaza o comuna
unpreot^i un dascal; o $coa!a, cul com., se varsa urmatoarele (com. Lale^ti cu catunele One§ti, :

frecuentata de 44 coph. girle, pe dreapta: ValeaPodu- Fulgul, Calimane^ti, Fintinele,

In partea de V. a cat. Laicai lui, Valea Ghermanel, Vaiean- Simzine^ti, Criste^ti §i Tupilati).
este o mica mla$tin& cu api ca, Rascaeasca ?iValea-TunuluI, Are 82 hect. vil, din carl 37
sArata. iar pe malul sting : Valea-Mi^ol, nelucratoare $i 7,75 hect. livezl
Valea-Ursulul $i Valea-Minciu- cu prunl.
Laicai-Runceasa (Circiuma- ne^tilor. Areo ?coala primara de baep.
de-Piatra), com. rur., in jud. In com. sunt: multe livezl cu In toata com. sunt 3 bisericl.
Muscel, pi. Arge$elul, la S.-E. prunl; dealurile: Olarulul, O- Comerciul se face de 11 per-
de Cimpulung, la 22 kil. de a- gorulul $i Muchea Miclo$anilor soane. $oseaua jud. Birlad-Ba-
cest ora$. Este a§ezata pe am- padurl mar! compuse din fag cau, trece prin aceasta com.
bele malurl ale riulul Dimbovi^a $i pu^in carpen §i, mat in de- (prin Fintinele).
$i a altor piraie §i va*. partare, mun^I, intre carl citam
Se compune din doua cat. Marginea-Domneasca, unde se Lalci^ti, trup de mosie, in jud.
Laicai $i Runceasa $i se mar- zice ca $edeau unit DomnI vara Neam^u,pl. Piatra-Muntele, com.
gined la N. cu com. Ceta{eni- cite-va zile. Girovul, situat pe linga mobile
din-Vale, la S. cu com. Gemenea Locuitoril din cat. Runceasa Avere^ti, Girovul, Bote^ti.
(jud. Dimbovija), la E. cu com. sunt mo§nenI ; ce! din cat. Lai- Se mai nume^te $i Lele^ti.
Miclo?ani V. cu com. Valeni.
§i la cai, numar de 103, s'au im-
in
Are o populate de 190 fa- proprietarit, dupa legea rurala LamS^eni, sat, pe mo$ia cu a-

milil,sau 989 suflete, din carl din 1864, pe mo$ia Domni^ei cela^I nume, jud. Suceava, com.
183 contribuabili; locuesc in 244 Elisa Filipescu (Vulpe). Proprie- Rada?eni, la 8800 m. de Fal-
case. $tiu carte 129 persoane. tary marl in com. sunt : Dom- ticeni. Partea E. a satulul, fiind

Digitized by LiOOQ IC
 LAMA$EN1 144 LANGESTI

pe mo$ia fostulul proprietar Ci- jud. S iceava. Prin aceasta pa- la S.-E. de Bucure?ti, lingariul
chirdic, poarta numele de L&- durice treceadrumul ce lega Dimbovifa, la 29 kil. de Bucu-
ma$eni-Cichirdic; iar cea de V., Suceava cu Baia. Se zice ca pe re$ti. Sta in legatura cu com.
se nume§te Lama$eni Secara, - aci §i-a facut trecerea oastea lui Frumu?ani 9*1 Vasilaji prin ?o-
pentru acela$i cuvint. §tefan-Voda 91 a altor Domnl. sele vecinale.
E a§ezat pe vaile ?i dealurile Se compune dinsatele: Gal-
Copacelul, Prodana ?i al Izvo- L£ma§eni-Cichirdic. VezT satul bina?i, Lamote§ti, Moara-Noua
rulul. Are 1 79 case, populate cu Lama^eni, jud. Suceava. ?i ^tefaneasca, cu o populate
219 familil, sau 814 suflete, din de 1434 suflete, din carl 275
carl 20D contribuabili. Vatra sa Lama§eni-Sacara. VezI satul contribuabili; loeuese in 258
tulu! ocupa 84 falcl, Siprajini. Lama^eni, jud. Suceava. case ?i 14 bordee.
Mo$ia e proprietatea d-lor G. Se intinde pe o suprafa^a de
Ciudin $i G. Vasescu ?i are 522 Lamote§ti, sat, fecind parte din 2194 hect.
fold, 16 prajinl. Improprietaritt com. rur. Lamote^ti Galbina§i Mo$t. d nel S. Rasti, biserica
de la 1864 sunt 19 palraa^T ?i pi. Negoe§ti, jud. Ilfov. Este Sf. Vinerl din Bucure^ti, Sta-
149 coda§T, stSpinind 287 falcl ?i situat la N. de Galbina$i, pe tul $i mo§t. I. Alexiu, au 1575
56 prajinl. Are doud bisericl, ^armul sting al riulul Dimbo- hect. $i locuitoril 619 hect. Pro-
una in Lama$eni-Cichirdic, cu vi{a. In mare parte locuitori! prietarii cultiva 1395 hect. (67
hramul sf. Constant! n $i Elena, acestul sat sint V g an *' ! izlaz, 112 padure). Locuitoril
zidita de Anastasia Cichirdiceasa Se intinde pe o suprafa^a de cultiva 600 hect., iar 19 le re-

in 1850, deservita de un preot 559 hect., cu o populate de zerva pentru izlaz.

$i 2 cintare^i $i a doUa, cu hra- 943 locuitori. Budgetul comunel e de 3562

mul Sf. Nicolae, de lemn, de- Bisericel Sf. Vinerl din Bu- le! la veniturl $i de 3177 lei

servita de un preot ?i doi cinta- cure^ti apar^in 250 hect. $i lo- la cheltueli.

re{I; o $coala rurala mixta, cu cuitorilor 309 hect. Are 2 bisericl (la Galbina$i
un investor platit de stat, in- Epitropia bisericel cultiva prin ?i Lamotesti); 1 $coala mixta;
fiintata In 1864, frecuentata arenda^ilsai 233 hect.; restul este 1 hele?teu ; 1 moara cu apa
numa! de 19 elevl din 41 baetT izlaz. Locuitoril cultiva 297 hect., 2 ma^inl de treerat.
§i 34 fete cu etatea de $coaia. rezervind 12 hect. pentru izlaz. Aci se face in Septembrie,
Drumurile principale sunt: la Are o biserica, cu hramul fie-care an, tirg de vite ?i alte.

R&da$eni (1 kil.); la Sasca (6 Sf. Impara^i, cu 1 preot ?i 1 Vite: 283 cal ?i lepe, 2 arma-
kil.) ?i la RotopSne^ti (3 kil.). cintaref. Comerciul se face de sarl, 282 boi, 288 vacl $i vi^el,

Intr'o mSrturie data de locui- 7 persoane. 47 taurl, 27 bivoli, 38 bivoli^e,

toril din Bosancea §i Lama^eni Numarul vitelor marl e de 16 capre, 1105 ol $i453porcI.
egumenulul M-rel Slatina in 7231 491 $i al celormicl, de 457. Locuitoril poseda: 126 plu-

(1723), Iunie 20, se arata ca giiri: 69 cu boi, 57 cu caT, 185

de poml
eel ce intemeiau livezl Lamote§ti, sat, in jud. R.-Sarat, care $i caru^e: 100 cu boi, 57
pe mo$ie aveaii dreptul sa le plasa Ora$ul, catunul comunel cu cal.

treaca mo$tenire copiilor, nepo- M?ndre$ti, a$ezat in partea de Comerciul se face de 12 per-
{ilor $i stranepo^ilor, numal cit S. a comunel, la 2 kil. spre soane.
timp ace^tia locuiau in sat. Fe- S. de catunul de re?edin$a, Locuitori impreprietari^I sunt
tele miritate in alte sate n'aveau Mindre$ti-Vechl, pe malul sting 113 $i neimproprietarip, 261.
dreptul a mo^teni livezile pa- al riulul Milcovul. Are o intin-
ri nte$tl. dere de 38 hect, cu o popu- Lanarici, balta, jud. Dolj, pi.

In 1803, L5m3$eni-RSza$e$tI late de 102 familil, sau 419 Ocolul, com. I^alnita, in S.-V.

se ocupau cu lucrul pSmintului, suflete, din carl 98 contribu- comunel. Are o suprafa^a de8
poarae $i aveau loc de mijloc; abili. $tiu carte 28 persoane. pogoane^i oadincime de3V2 m.
numSrati 100 HuzT, platind bir Are o biserica, cu 1 preot ?i

1490 lei anual. 1 cintare{; o §coala. Lange§ti, sat, cu 80 familil, jud.

Arge$,pl. Cotmeana, fecind parte

Lama^eni, pddurice, de diferite L&mote§ti-Galbina§i, com. rur., din com. rur. Bumbueni; are
esenfe, pe mo?ia cu acela^I nurae. pi. Negoe^ti, jud. Ilfov, situata o biserica, cu hramul Adormi-

Digitized by LiOOQ IC
 LAPOSELUL 145 lArga§eni

rea, deservita de un preot, un durea Corbul-Padure^; la V., cu cire?!, 705 gutu! ; iar livezile daQ
cint&ret $i un paracliser. Stroe?ti $i la E., cu Balile$ti-Go- cam 12000 care fin.

le?ti. Budgetul comunel e de 6584

L&po^elul, cdtun, al com. La- lei la veniturf §i de 4703 lei
po$ul, jud. Buz3u cu 230 locui- L&pu§ata, com. rur., pi. Cerna- la cheltuelf.

tori §i 54 case. d.-s., jud. Vilcea, compusS din Prin Lapu$ata trece $oseaua
4 catune : Zarne§ti, Sarule^ti, j lde^eana, care opuneincomu-
Lapticul, munte, jud. Dimbovifa, Bere$ti $i Mija^i. S'a infiinjat nicajie cu Tirgul-Horezul ?i de
de la Moroeni in sus, in dreapta cam de 200 ani.
vr'o aci spre V., prin Fomete^ti cu

Ialomi^ef. Spre E. de Lapticul Este situata pe dealurile Zar- : Tirgul-Jiul. Male o $oseavecinala
este muntele Furnica, ce serva ne§ti, Sarule^ti $i Bere^ti §i pe care pune in comunica$iune co-
de limit! intre jud. Dimbovi^a vaile: f iganilor, Popeasa, Gea- muna Lapu^ata cu Romane^ti
$i Prahova. mana, la 55 kil. de re$edin{a ju- ?i mal departe se une^te cu
de^ulul $i la 32 kil. de a pla$ef. $oseaua dupa riul Olte^ul.
Laptoacele, ramura de dealurl, Pe ambele malurl ale riului Cer- Se margine$te la E. cu com.
jud. Neamfu, ce se deta$eaza na, e o intinsa lunca care e Roe^ti $i Modoia; laV., cu co-
aproape perpendicular spre V. eel mal productiv pamint al muna Ro$iile $i Romane?ti; la

din culmea TarcAuluT, p£n£ in comunel. N., cu com. Bro^teni $i la S.,

piriul TarcSul, intre p?riia$ul Intlnderea totala a comunel cu com Maidare?ti.

Malae^tea la N. §i Liptoacele e de 328 hect. E brazdata de dealurile : Cio-

la S. Are o populate de 1428 fa- cilteilor, Ro?iilor, Balanul, Be-

miliT, sau 1853 suflete, din carl re?ti, Slrule§ti, Lapu^oiul, Zar-

LSptoacele, piriia§, ce izvore^te 523 contribuabill loeuese in ; ne$ti 91 udata de riul Cerna §i

din culmea TarcauluT, comuna 490 case $i 2 bordee. de vAile: Ruginoasa, Popeasa
Pingara{i, pi. Piatra-Muntele, jud. Are 4 bisericl: una in Zar- $i Valeaf iganilor.
Neamju ?i se varsa pe dreapta ne$ti, zidita la 1868; adouain
piriulul TarcSul, intre Dealul- Sarule^ti, zidita la 1841; a treia Lapu^ata, deal> in raionul com.
Butucilor $i Dealul-Laptoacele. in Bere$ti , zidita la 1885 a Lapu?ata, pi. Cerna-d.-s., jud.
patra la Mijatf, zidita la 1842. Vilcea, pe care se cultiva 21

Laptu^oaea, vechle numire asa- Scoala dateaza in comuna de hect. vie.

tulul Br&tia, com. Frumu^ica, 30 ani. E frecuentata de 30

pi. Cimpul, jud. Ialomi^a. copii. Lapu^oiul, deal, jude^ul Vilcea.
Stiu carte 215 persoane. VezI Balanul.
Lapu^ani, sat, ftcind parte din Me$te$ugarl sunt: 20 dul-
com. rur. Leice^ti, plaiul Nuc- gherl, 15 rotarl, 2 cizmarT, 30 L&rg&§eni, sat, facind parte din
soara, jud. Muscel. Cade intre croitorl ?i 5 cojocari. comuna Negule^ti, pi. Berheciul,
muchea dealului Stroi^orul §i Vite sunt: 74 caT, 364 bol, jud. Tecuciti. E situat la S. co-

malul sting al riulul Doamna. 292 vadf, 8 bivoll, 128 capre, munel, la 8 1 /* kil. de Negule^ti.
Populafia lul e de 131 locui 456 of §i 497 porcT. Are o populafiune de 45 fa-

tori. Locuitoril acestul c&tun Pe riul Cerna, in raionul co- milil, saQ 129 suflete; loeuese

s'au improprietarit pe mo$ia munef, sunt 4 morf. in 44 case.

d-lui C. Crasan.
Locuitoril sunt mo$neni, a- Are o biserica, cu hramul
Are o biserica, deservita de fara de 25, cari s'au improprie- Adormirea-Maicel-Domnuluf, ft-

1 preot ?i 1 dascal. tarit la 1864, pe mo$ia d-luf cuta de vornicul Costache Co-
Lascu, carora li s'au dat 29 hec- nache la 1785, dupa cum se
Lapu§ani, pddure, supusi regi- tare. vede dintr'un pomelnic. In clo-
mului silvic, jud. Muscel, in in- In com. se afla MSgura-luI- potni^a se afla o piatra frumoasa,

tindere aproximativS de 500 Mircea-Voda. pe mormintul lul Gavril Conache

cu un masiv des $i
hect., com- Gindaci de matase se cultiva. ^i a familiel sale.

pus din fag, stejar $i mesteacan. Stupl cu albine sunt 134. Pe clopot se afla inscrip^ia :

In toata comuna sunt 10320

Se invecine^te la N. cu pa- :
Auzl Doamne glasul robilor tal Ga-

durea Retevoe$ti; la S., cu p£- merf, 7539 P er*» 6564 nucT, 9672 vriil >i soviet sale Maria.

€1275. Itertl§ IHcfi^tar CuoyraAc. VoL IV 19

Digitized by LiOOQ IC
 LARGEANCA UO LATAl

L&rgeanca (Marincea), mo- formeaza cu padureaPribegeanca izvoreste din dealul L&stuni,

fie, in jud. Buzau, com. Largul; un trup de 300 hect., avind ca uda partea de N. a com., trece
are 1150 hect., araturl, stufis esen^e : stejar, ulm, salcie, plop, prin c2lt. Lastuni, si se varsa
si nisipurT. anin si jugastru. in piriul Tinoasa, maT sus de
cat. Tinoasa.
Largeanca, mope, in jud. Bu- Ldstarul, trup de pddure, a sta-
zau,com. Largul, cu 600 hect., tuluT (4 hect.), care impreuna LSstunilor (Stlnca-), stincd, in
maT toate arabile; ma! inainte cu trupul Durducul-Mare, Dur- jud. Bacau, pi. Trotusul, com.
forma un singur corp cu L&r- ducul-Mic si Palanga, formeaza T.-Ocna ; face parte din mun-
geanca-Marincea. p&durea Aricesti, com. Aricesti, tele CSrbunari, de la poaJele ca-
pi. Filipesti, jud. Prahova. ruia incepe Podul - L&stunilor
Largu^a, sat, jud. Bacau, pi. Taz- peste Trotus, pe unde se merge
laul-d.-j., com. S&nduleni, situat Lastarul (Mun^ii-Barbul), p.r- la Moinesti si Palanca.
pe piriul cu acelasT nume. Are dure, a statuluT, j id. Buzau,
o populate de 29 familiT, sati pendinte de manastirea Vaca- Lastunul, colind, intre comunele
114 suflete, UngurT; o biserica resti, pe mosia B&deni-Milui{i ; Breaza si Vispesti, jud. BuzSu,
catolica, cladita de locuitorT in are 752 hect. ramificafie in partea de N. a
1889. muuteluT Istrija ;
pe coastele
Vite sunt: 3 caT, 84 vite cor- Lastoaia, deal, in jud. BacaTi, pi. sale au inceput a se stabili ci^i-

nute si 19 porci. Bistri^a-d.-j., pe teritoriul com. va locuitorl.

Faraoani.
L&rgu{a, piriti, jud. Putna, for- Latai, com. rur., in partea de E.
mat pe teritoriul comunet Cim- Lastuni, sat, in jud. R.-Sarat, a pi. Cosula, jud. Botosani. Se
purile si care, dup& ce uda a- pi. Rimnicul, catunul com. Du- intinde pe Valea-MiletinuluT si

ceasta comuna, se varsa in pi- mitresti ; este resedin^a pi. ; si- dealurile car! mSrginesc acest
riul Cremine^ul. tuat in partea de N. a com., piriu de ambele p&rp. E for-

la poalele dealuluT Lastuni, pe ma ta din satele L&tSi si Pra-

Largu^a, vale> continuare a vaii piriul Lastuni, la 5 kil. spre N. jeni. Are o intindere de 3789
Larga, inraionul com. Gaiceana, de de resedin^a, Dumitresti-
c£t. hect., din carl 3575 hect. pro-
jud. Tecuciu. Continue spre N. d -j. are o intindere de 800
; prietate mare si 215 hect. ale
pan& in satul Ghilovesti ; aici hect, cu o populate de 72 fa- locuitorilor; o populate de 160
se desparte in dou&: Valea-Ari- miliT, sau 3 1 1 suflete, din carl familiT, sau 640 suflete, din can
noasa, spre N.-V. si Valea-Ghi- 53 contribuabilT; are o bisericS; 120 contribuabilT; locuesc in 150

lovestilor spre N., continuind in cste situat intr'una din cele mal case. E udat& de piriul Mileti-

jud. Bacau, pi. Trotusul, com. frumoase pozijiunl din tot plaial nul si Prajanul si are si 3 iazuri.
Casinul. Rimnicul. Are 2 bisericT, cu 1 preot si

I cint&re^; o scoaUi mixta, con-

Largu^a si Dalmaciul, padure, Lastuni, deal, in jud. R.-Sarat, dusS de 1 inva^£tor si frecuen-
pe teritoriul comuneT Gura-VaiT, pi. Rimnicul, com. Dumitresti, tata de 40 elevT.

com. Cimpurile, jud. Putna, in se desface din culmea dealulul Vite: 735 bo! si vacl, 54 cal,

intindere de 800 falcT, aparfi- Lupanul, merge printre piraiele 6000 01 si 160 porcT. Sunt 80
nind locuitorilor raza^T din co- Lastuni si Tinoasa, br&zdind stupt cu albine.
muna Cimpurile. partea de N. a com.; este aco- Budgetul com. e de 3140 lei

perit cu p&durT intinse. la veniturT si de 3140 lei la

L&scoi, mope nelocuita, jud. Ia- cheltuelT.

lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, com. Lastuni, mope, a statuluT, in jud.

Perie^i, proprietate a locuitori- R.-SSrat, pi. Rimnicul, com. Du- Latai, sat, in centrul com. Latai,

lor mosnenT; are 200 hect., din mitresti, acoperit5 cu padurT in- jud. Botosani, asezat pe loc po-
can 8 hect. p&dure. tinse. dis, cu o suprafa^a. de 967 hect.
si o populate de 70 familiT, saQ

Lascoi, pddure, in jud. Ialomifa, Lastuni, piriii, in jud. R.-Sarat, 280 suflete.
pi. Ialomi^a-Balta, com. Pribegi; pi. Rimnicul, com. Dumitresti Aci este resedin^a com. Li-

Digitized by Google
 lAteni 147 LAUNELUl (DEALUL-)

tSi. Are o biserica, zidita de pe malul sting al gtrlel Lafimea, hovari $i a doua mal noua, zi-

Vasile Crupenschi, care se zice de unde se desface Girla-Mare; dita de Grigore Furduescu ; o
ca ar fi $i intemeietorul satulul are o forma neregulata, cu o $coala primara rurala.
Latai; biserica e deservita de intindere de 200 hect, acoperita Budgetul com. e de 2892 lei
I preot $i I cintaref. numal cu nisip; de-alungul $i la veniturl $ide 35 19 lei la chel-
Vite : 288 vite marl cornute, prin mijlocul luf merge drumul tuell.

24 cal, 330 01 $i 85 mascurf. comunal Garvan-Azacliul. Vite: 600 bol $i vaci, 24

Sunt 120 stupl cu albine. cal, 1200 ol, 70 capre ?i 100
L&{imea, girld, in jud. Tulcea, rimatorl.
La ten i, sat, in jud. Ialomi^a, pi. pi. Macin, pe teritoriul com.
Ialomi{a Balta, pendinte de com. Vacareni, ?i anume pe acela al Launele-de-Jos, sat, cu 100 fam.,
Bordu^eani, situat pe malul sting catunulul Garvan; se desface din jud. Arge$, pi. Oltul, pendinte
al la 5 kil. spre N. de
BorceT, balta Jijila, din partea N.; se de com. rur. cu acela^I nume.
satul de re$edin{a, de care se indreapta mat intiiu spre N., se Are o biserica $i case marl
desparte prin satul Bordu^eani- indoaie apol in forma de pot- boere?ti, zidite la 1830 de pro-
MicT. coava ?i se indreapta spre S. prietarul Mihalache Lahovari.
Numirea vechlea acestul sat a pana linga satul Garvan pe care-1 Biserica, cu hramul S-{iI Voe-
fost Bozeni. Are o ?coala mixta. uda, $i unde se varsa dupa 7 vozl, are un preot §i un cintare{.

Populafiunea satuluT este de kil. de curs in Girla Mare, -

30 familii. pe dreapta; in ea se varsa $i Ldunele-de-Sus, com. rur., pe

Vite sunt: 120 bol, 50 cal, balta La^imea; intre doua ra- apa Congrea, jud. Arge?, pi.
200 ol, 25 bivolT, 5 asini §i I OO murl ale sale se afla $i ruinele Oltul, la 27 kil. de com. rur.
porcl. cetafel Bisericu^a; in indoitura Tigveni, re^edinfa subprefectu-
sa se intinda dealul Bugeacul, la rel, $i la 17 kil. de Pite§ti. Se
Laturoasa, sat, in jud. Mehe- picioarele caruia se afla un mo- compune din satele: Barbaleni,
din^i, pi. Clo^ani, com. rur. nument comemorativ al debar- Launele-d.-s., Linia-Dobre^ti $i

Bala-d.-s.; are 71 case. carel trupelor ruse in Dobrogea, Coteni, avind peste tot 160
in razboiul de la 1877—78. familii, sati 870 suflete, din carl

Laturoasa, deal, in com. rur. 181 contribuabill. Are: 2 bise-

Bala-d.-s ,
pi. Clo$ani, jud. Me- L&unele, sat, face parte din com. ricl, in Barbaleni ?i in Lau-
hedin^i. rur. Simbure$ti, pi. Oltul-d.-s., nele-d.-s. ; o $coala primara ru-
jud. Olt. Are o popula^iune de rala.

L&{e$ti, sat, in jud. Tutova, pi. 140 locuitorl. Budgetul com. e de 1872 lei

Tirgul, com. Schineni, pe Pi- la venitun §i de 2391 lei la

riul - Sarat, spre S. de satul L&unele, girld, izvore$te din jud. cheltuell.
Schineni. Are 388 locuitorl $i Arge?, strabate com. Cioma- Vite sunt: 400 bol ?i vaci,

114 case. ge$ti, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt, 18 cal, 310 ol, 30 capre ?i 300
intra in com. Simbure^ti $i se rimatorl.
Ld{imea, grind sau loc ridicat varsa in Cungrea-Mare.
de asupra stufi?ulul inconju- L&unele-de-Sus, sat, cu 100 fa-

rator, in jud. Tulcea, pi. Macin, LSunele- de-Jos, com. rur,, jud. milii, jud. Arge?, pi. Oltul, pen-
pe teritoriul comunel Pisica %\ Arge?, pi. Oltul, la 34 kil. de dinte de com. rur. cu acela^i
anume pe acela al catunulul com. rur. Tigreni, re^edinfa nume; are o biserica, cu hra-
Azacltul, situat Jn partea N. a subprefecturel, ?i la 20 kil. de mul Inlrarea in Biserica, deser-
pla§el ?i V. a comunel; pleaca Pite$ti. Se compune din 6 sate: vita de dol preoflf ?i dol cin-
de pe malul Dunarei, unde e Albene^ti, Dealul • Scoru^ulul, tare^i.

a?ezat satul Azacliul ; se intinde Gura-Momaia, Launele-d.-j., Ra-

spre E. fiind o continua^iune deni §i Surdeni, avind peste tot Launelui (Dealul-), deal, la V.
E. a grindurilor Zatoaca $i Vil- 198 familii, sau 889 suflete. Are: de com. Ciomage$ti, pi. Oltul-
canul ; comunica cu Grindul-Oa- 2 biserict in Launeled. j. $i Ra- d.-s., jud. Olt. Direcfia lul e de
lelor, trece pe linga bal^ile Ba- deni, din care una zidita la 1830 la N. spre S. $i are o lungime
la$e$ti $i Plosca, ?i se termina de proprietarul Mihalache La- de 5 kil.

Digitized by Google
 lAzareasca 148 I.EAOTA

Serve^te parte pentru culturS, In catun se gSsesc: 2 pufurf tul Buda; se vars& in riul Si-

parte pentru pa^unarea vitelor. §i 3 fintinf. retul.

L&z&reasca, sub-divizie a com, Lazare^ti, sat, facind parte din Leamna sau Cerul, tnoste a
rur, Balta, plaiul Cerna, jud. com. rur. Schitul - Gole^ti, pi. statului, jud. Dolj, pi. Jiul-de-
Mehedin^i. Riurile, jud. Muscel. Aci este Mijloc, com. BucovS^ul, arendatS
re$edin{a comunel. Are o popu- cu 3700 lei anual.
Lazarescu, iaz, pe mo$ia Zaho- late de 144 familil, sau 605
reni, com. AvrSmeni, pi. Ba$eul, suflete ; o biserici. Calea ferat«l Leamna, rin, jud. Dolj, pi. Dum-
jud. Dorohoiu. Gole^ti - Cimpulung trece prin brava-d.-s. Izvore$te din dealul
mijlocul satuluT. Pe la V., trece Guardini^a-Radovan, trece pe la

Ldz&reni (Cilibiul), sat, jud. apa Bughea, care se varsS in Bucov&t $i se varsa pe dreapta
Ia$l, pi. Brani?tea, com. Golae^ti, riul Tirgul la S. de acest cat. riuluT Jiul, pi. Jiul de-MijIoc, in
situat pe malul drept al Jijiel Se desparte de c&tunul Bur- fa^a ora^ulul Craiova.
$i pe coasta dealulul Gol£e$ti. ne$ti, prin Riul-Tirgulul.

Are o populate de 53 fam., sau Leamna-de-Jos,^/,jud.Dolj,pl.

267 suflete; o bisericS, fecuti Lazare^ti, sat, fecind parte din Jiul de-Mijloc, com. Bucov^ul,
de boerul Cilibiu, cam pe la com. rur. B£r&?ti-de-Cepturi, pi. cu 341 suflete: 158 barbaflf ?i

1700, cind s'a infiinfat $i satul, Vedea-d.-s., jud. Olt. Este situat 183 femel. Locuesc in 90 case
cu un preot ?i un cintire^ ca- ; pe dealul Ceptura. Are o bise- $i 2 bordee. Copiif din sat ur-
sele proprieta^e! o moarS pe
; rica fondata la anul 1743, de meaza la $coala mixta din satul
apa Jijiel. un oare-care Andreiu Ionescu. BucovS^ul, ce este la 2 kil. de-
Vite : 248 vite mart cornute, p&rtare.
160 oT, 47 cai $i 44 rim&- Laze! (Dealul-), deal, jud. BacSQ,
tori. pi. Trotu^ul, de peteritoriul com. Leamna-de-Jos, pndure a sta-

Bogdane^ti, care formeazi va- tuluT, jud. Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc,

L&z&re$ti, sat, jud. Arge$, pi. lea Varnifa. com. Bucov&tul. Impreuni cu Bu-
Pitepti, ftcind parte din com. covi^ul $i Leamna-d.-s., are 7000
rur. Mo^oaia. Lazure§ti, sub-divizie a satulul hect. Este amenajata\ Esen^e:
Poiana, com. cu acela^f nume, cert, stejari $i girni^e.
Lazare$ti, catun, jud. Gorj, plaiul pi. Nicore?ti, jud. Tecuciu.
Novaci, com. Tetila, situat la Leamna-de-§us, sat, jud. Dolj,
E. comunel de re$edin{a\ Leadova, piriii, ce ud& com. pi. Jiul-de-Mijloc, com. Buco-
Are o Jntindere de 269 hect. Spine^ti, plasa Vrancea, jud. va>l.
din carl: 100 hect. arabile, 90 Putna, ?i se varsa in Zabala, de
hect. fine^e, 75 hect. pomet, 4 a stinga el. Leamna-de-Sus, psdure a sta.
hect. vie, 90 hect. p&dure $i 8 tulul, jud. Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc,
hect. vatra satuluT. Leahul, lac, format din piriul com. Bucova^ul. Impreunacu cea
Are o populate de 58 fam., Neaunul $i din izvoarele luT pro- din Leainna-d. j., 51 cea din Bu-
sau 116 sufl., din carl 40 contri* prit, jud. Boto^ani, situat in par- cova^, are o intindere de 7000
buabill. tea de E. a com. Feredieni, pi. hect. Este amenajata\ Esen^e
Are 1 bisericS, deservit£ de Copula. Are o suprafa^ de 74 ceri, stejari §i girni^e.
preotul $i cintare^ul citunulul hect. ComunicS cu iazul Nacul
de re§edin{a\ prin piriul Nacul, $i se scurge Leani-Patac, piriias, jud. Ba-
Locuitoril posedi: 15 plu in Miletin, prin piriul Leahul. c^u, pi. Trotu?ul, com. MSnas-
gurl,30 care cu bol; 239 vite E bogat in pe$te $i stuh. tirea-Ca?inul, de pe grants, care
mar! cornute, 115 ol, 20 cai, se scurge d'a stinga Ca^inulul.
34 capre ?i 250 rimStorl. Leahul, piriii , incepator de pe
Comunica^ia catunulul cu co- mo$ia Zvori$tea, comuna Zvo- Leaota, munte, intre jud. Dim-
muna sa de re$edin{£ §i cu ce- ri^tea, plasa Berhometele, ju- bovi^a $i jude^ul Muscel. Acest
le-l'alte c&tune, se face prin dru- defiil Dorohoiu, de la ripa Pir- munte inclini spre RucSruI, din
murl ordinare. litura, din p&durea de linga sa- jud. Muscel $i spre riul Ialomi^a,

Digitized by Google
 LEAOTUL H9 LEFE?TI

din jud. Dimbovtya. Predomina cat. Podul-Pitarulul §i Cucuefi, carora li s'aii dat §i 40 prajinl
mal pe to$I mun$il din apropiere. pi. Dirabovifa, jud. Ilfov ; con- pamint in farina.

fine mult pe$te. Budgetul comunei e la veniturl

Leaotul sau Iazul-Moruzzi, de lei 3316, banl 50 ?i la chel-
canal, jud. Prahova, ce se des- Leca, com. rur., pi. Siretul-d.-j., tuell de lei 191 1, banl 84.
parte de riul Prahova, dela coin. jud. Bacati, situata in valea pi- Intinderea totals a teritoriului
Nedelea, pi. Filipe$ti; intra in riulul Racataul. Este alcatuita comunei este de 3873 hect.
pi. Tirg$orul, pe la cat. Tig&- din 7 Ungureni sau
catune: Proprietar mare este Ion G.
nia, trece prin centrul acestul Leca, re$edin{a, Bibire^ti, To- Leca, cu o mo$ie de 2857 hect.,
catun, la de penitenciarul
V. ciloasa, Slobozia, Zlatari, Var- dind un venit anual de 40000
Tirg$orul $i de manSstirea Tirg- nifa ?i Bota. lei. Restul pamintulul este im-
$orul; face mal multe zigzagurlla In vremurl, Ziatari-Raze$i de pact intre vechil raze^I $i fo?tiI

V. §i E., intrS pe teritoriul com. aci faceau parte din jud. Te- claca§I. Padurile ocupa 800 hect.
Tirg^orul - Vechiu ; trece spre cuciu, ocolul Polocinulul. In comuna sunt 2 morl.
E. de aceasta comuna, la V. de Catunul Tociloasa se chiema Vite sunt: 118 cal, 1007 vite
Negoe$ti $i Pope^ti ; intra in mat inainte Doro^anul; iar cat. marl cornute, 313 porcl, 12 ca-
pi. Crivina, trece pe la com. Varntya este de curind alipit. pre $i 438 ol. Stupi cu albine

Brazi, Bate^ti, Pucheni-Marl $i Aceasta comuna a purtat nu- sunt 87.

Petro^ani, $i, intrind in plasa mele de Bibire$ti pana la 1887 Comuna este strabatuta pe de
Cimpul, se varsa iara^T in riul cind, dupa moartea luf G. Leca, o parte de calea vecinala Leca-
Prahova, intre comunele Buda- $i-a schimbat numele in Leca. Parincea-Nane$ti-Pince$ti; iar pe
Palanca $i Olari. Teritoriul comunei se margi- de alta de calea judefeana Va-
ned la E. cu comunele Obir^ia lea-Racataul-Bote?ti, care trece
Leb&da, deal, de natura pie- $i Mara^ti (pi. Bistrtya-d.-s.), la prin satul Bibire?ti.
troasa, in partea de E. a com. V. $i N. cu com. Bote^ti $i la Distantele: la Bacao, capitala
Slobozia - Sec&tura, pi. Copula, S. cu comunele Mile$ii $i Pa- districtulul, 22 kil. ; la com. Pa-
jud. Boto§ani. rincea. O scalda pirial Racataul, rincea, re$edin$a pla§el, 5 kil.;

^
care, pe la V. comuneT, se in- la com. Bote?ti, 7 kil.; la com.
Leb&doiul, lac, la E. com. Stan- carca cu ptriia^ele Recea ?i Var- Mile?ti, 8 kil. ; la com. Obir$ia,
cu{a, jud. BrSila, aproape de ni{a pe dreapta $i cu piriia^ul 20 kil. ; la com. Mara^ti, 16 kil.

Dunarea-Vechle. Comunica la S. Ungureni, marit de Bala?ul, pe

cu lacul Zatna $i la N. cu far- stinga. Leca. VezI Ungureni, sat, jud.
muroiul, prin privalul Vidroiul. Are o populafiu.ie de 432 Bacau.
familil, sau 1823 suflete : 1761
Leb&dul, lac, in padurea satulul RominI, 27 Izraeli{r, 31 Un- Lecani, tnahala. VezI Falciul,
Cirjoaia, com. Baiceni, pi. Bah- gurl, 3 Italicnl $i 1 Bulgar; comuna, jud. Faiciulul.
luiul, jud. Ia?i. 1489 agricultorl, 5 meseria?!, 2
industrial, 7 comercianp, 8 pro- Leceni, sat, in jud. Mehedlnfi,
Lebedea, ctltun, situat intre sa- fesiunT libere, 30 muncitorl $i pi. Dumbrava, com. rur. Bai-
tele Oglinzi $i Brusturi, din jud. 40 servitorl. $tiu carte 139 bftr- fafi-d.-j.; actualminte poarta nu-
Suceava $i com. Rauce$ti, pi. de bajl $i 29 femeT. Contribuabill mele de Ursoaia.
Sus-Mijlocul, jud. Neamju; are sunt 324.
vr'o 8 case, cu 28 locuitorl, Are o $coala mixta, care func- Lee^ti, sat, in jud. R Sarat, pi.
{iganl lingurari. {ioneaza din 1889 in satul Un- Marginea-d.-s., com. Slobozia,
Se mat nurae^te $i Lingurari. gureni, intre^inuta de stat $i a$ezat in partea de V. a co-
frecuentata de 25 copil; 2 bi- muneT, pe malul sting al pi-

Lebedea, deal, jud. Suceava, co- sericl, una in Bibire$ti $i aita in riulul Izba§a.
muna Dragane^ti, parte acope- Ungureni, deservite de 1 preot
rit de padurl, parte de tufari?, $i 3 cintare^i. Lefe§ti, catun, pendinte de com.
poiene $i tufi§. Sunt 4 circiumT. Talpa-Ograzile, pi. Glavaciocul,
Dupa legea rurala din 1864 jud. Vla$ca, proprietate manas-
Lebediul, lac, in lunca dintre s'au improprietarit 166 locuitorl, tireasca.

Digitized by Google
 LEFTER 150 LEHNE?TI-MAGH1STAN

Lefter, sat, in jud. Ialomtya, pi. 200 hect. p&dure $i coprinde Are o populate de 193 fa-
Borcea, pendinte de com. Rasa, doua mo$if: Sapunari sau O- milil rominlf; o $coala de b^efl
situat spre N. - V. de satul daia-PotropopuluT, cu 3500 hect. ?i una de fete; o biseric&, de-
de re$edin{a. MaT poart& nu- este proprietate a statulut ; in- servita de dol preo^T §i dol da-
mirea ?i de Piscul-Peri?eani. In ainte de secularizare depindea scallf.
1887 se g&seau aci numai 9 de manastirea Radu-VodS din Aid este o mare fabrica" de
familil rominl. Bucure?ti $i a fost arendata mScinat.
;

pe periodul 1883 — 93 cu 27650 In sat se fine un tirg s&pt&-

Lefteriul, suburbie, in Foc§ani, let: Lehliul, CU4300 hect., pro- minal, Dumineca.
capitala jud. Putna. prietate particular^. Vite sunt 500 caT, 500 bol
:

Dupe legca rurala din 1864, 1800 of, 20 capre, 40 bivoll,

Leghiul, piriu, in jud. Neamfu, sunt improprietariflf pe mo$ie 4 asini §i 470 porci.
com. Vinatori-Neamfu, pi. de- 147 locuitorl; in 1878 s'au mat
Sus-Mijlocul ; izvore^te din rami- improprietarit 17 locuitorl, ne- Lehliul, stafie de dr.-d.-f. pe linia
ficafia despre S.-E. a muntelui improprietariti mai sunt 139. Bucure$ti-Ciulni{a, pusa in cir-
Procovul; strabate ?oseaua Vi- Teritoriul coraunel este braz- culate la 17 Noembrie 1886.
n£tori-Pipirig, intre kil. 13 14 — dat de valea Sapunari, pe mar- Este situata la S kil. spre S.-E.
?i se varsape stinga pir. Ozana. ginea de E. a satului Lehliul de satul Lehliul, jud. Ialomifa,
$i pe care este lacul, ce poarta pi. Cimpul, intre stabile Saru-
Lehacea, sat, ftcind parte din numele satulul. le$ti (16 kil.) $i Dilga (14 kil.).
com. Giurgioana, pi. Zeletinul, Se compune din satele: Le- Ling& aceasta stafie este o p&-
jud. Tecuciu. Situat pe ambele hliul ?i Sapunari, cu re$edin$a dure de stejar, cu numele Leh-
latuii ale v&il cu acela§i nume. primariel $i a judecatorieT co- liul. InalVmiea d'asupra nivelului
AicT este re§edin^acom., la 6 kil. munale in Lehliul. marii de 47 m 37-
spre S. de Podul-Turculul. Populafiunea comuneT este de Venitul pe 1896 :
352435
Are o populate de 127 fa- 668 familil, sau 2100 suflete: lei, 90 banl.
milil, sau 431 suflete. 1058 barbap$i 1042 femel; 2045
Copiif merg la ?coaladinBa- Romini, 30 Grecl, 10 Bulgarl Lehliul, laCy in jud. Ialomtya, pi.
lane§ti. ^i Unguri; 697 agricultori,
15 Cimpulul, pe valea Sapunari $i

Are o biserica, cu hramul Sfin- 15 meseria?!, 28 comercianfT, linga satul Lehliul.

{il Voevozl, deservita de un 10 cu profesiunl libere, 20 mun-
preot $i 2 cintarep. Este facuta citori $i 65 servitorl. Stiu carte Lehliul, pltdure, in jud. Ialoinija,
de birne in 1806, cu spesele 171 persoane. pi. Cimpulul, com. Lehliul; are
ob?tie! satulul. S'a reparat la Are: ?colI, una de baeji, o suprafa^a de 200 hect., popu-
3
1848 $i 1 89 1. Se intre^ine de una de fete §i o $coala mixta; late cu stejarl.
locuitorl. 2 biserict, cu 3 preoflf §i4 dascall.
Teritoriul satulul este de 244 Vite: 900 cai, 809 bol, 3100 Lehne§ti - Maghistan, sat, in
hect. 01, 30 capre, 105 bivoll, 4asinl partea de S.-E. a com. Movila-
Locuitoril sunt vechl raze$i. ?i 575 porci. Rupta, pi. §tefane$ti, jud. Bo-
Veniturile $i cheltuelile com. to?ani, pe ^rmul drept al Pru-
Lehacea, vale cu pirtU, jud Te- sunt de 8949 lei anual. tului, cu o suprafata de 687
cuciu, strabate satul cu acela^I Pe partea de S. a teritoriu- hect., ?i o populate de 90 fa-

nume, de la E. la V., ?i se varsa lul comunei trece calea ferata milil, sau 412 suflete, din cari
pe stinga BerheciuluT, la V. de Bucure$ti-Fete$ti, avind stasia 94 contribuabili.
satul Lehacea. Lehliul. Locuitoril sunt improprieta-
rip la 1864.
Lehliul, com, rur., in jud. Ialo- Lehliul, sat, in jud. Ialomi^a, pi. Are : 1 biserica, cu 1 preot
mija, plasa Cimpulul, situata Cimpulul, com. cu acela?! nume, ?i 2 moara de apa
cintare^i; 1

in partea cea mai de S. a pla$el, situat pe partea de V. a vaiT pe Prut cariera dc var.
; 1

in apropiere de pi. Borca. Sapunari ?i a laculul Lehliul. Vite sunt: 40 cai, 240 01 ^i
Teritcriul, comunef are o su- Aici este re?edin{a primariei 47 porci.
prafa^a de 6320 hect, din cari $i a judecatorieT comunale. Sunt 40 stupi cu albine.

Digitized by LiOOQ IC
 LEHNE$TI-RAZE?I 101 LE1CULE$TI

Lehne§ti-Raze$i, sat, pe {annul Marginea-d.-j., com. Hingule§ti moara $i un herastrau cu 2

PrutuluI,com.Movila Rupta,jud. $i Maluri ?i jud. Putna, pi. Bi- pinze.
Boto$ani, pe mo$ia raza?easca; lie$ti,com. Calieni este for- ; Budgetul comunel e la veni-
formeaza o continuare cu satul mats de piriul Leica are o in- ; turl de 1367 lef ?i la cheltueli
Lehne$ti-Maghistan, in parteasa tindere de 100 pogoane con- ; de 1324 lei.

de N„ iar in partea de S. se fine §tiuc&, crap, caracuda, lin, Locuitorii aQ pamint, parte
prelunge$te Lehne$ti-Ri$ca. somn, racl, biban $i scoici, care prin mo^teniredela paring, parte
Satul Lehne$ti-Raze$i e foarte se vind $i se consuma in co- s'au improprietarit pe mobile
vechiQ $i numele sati l'a impru- mune ?i in localitajile vecine. d-lor I. C. Paltineanu, C. Crasan
mutat §i celor 1'alte sate, Lehne- ?i pe mo$ia statulul Corbul-Pa-
$ti-Ri$ca $i Lehne^ti-Maghistan. Leica, ptrtU, ce se formeaza din dure^.
Suprafafa mo^iel e de 558 vine ?i plot, pe teritoriul com. Comuna se intinde pe o su-
hect. Are o populate de 48 Hingule^ti, jud. R.-Sarat, pi. prafa^a aproximativa de
1375
familil, sail 218 suflete, din carl Marginea; trece prin catunul hect, din carl 375 hect. aratura
70 contribuabill. Pe mo$ie se Hing ile^ti, unde formeaz? balta §i fine^e, iar 1000 hect. padure
afla cite va vil ale locuitorilor Leica, apot prin comuna Maluri cu izlaz.

raza$I in intindere de 8 hect. lese din acest judef $i merge

Are o §coal£, condusa de I de se varsa in riul Putna, linga Leice§ti, sat facind parte din co-
t

invajator, platit de jude{ $i fre- comuna Maluri, jud. Putna. muna rurala cu acela§I nume,
cuentata de 48 copil. jud. Muscel. Este situat intre
Vite: 160 vite marlcornute Leice^ti (Pacioiul), com. rur. dealul numit Muchea-Satulul $i

30 cal, 220 of, $i 37 porcl. Sunt jud. Muscel, plaiul Nuc^oara, la ^armul sting al riulul Doamna.
45 stupT. S.-V. de Cimpulung §i la 29 kil. Aci este re^edin^a comuneT.
de acest ora$. Se compune din Are o populate de 637 lo-
Lehne§ti-RI§ca, sat, in margi- 4 catune: Leice$ti, Corbul, La- cuitorl.

nea de S. E. a com. Movila- pu^ani §i Priseaca $i se margi- Biserica din Leice?ti, deser-
Rupta, jud. Boto$ani, situat pe ne$te: la N., cu comuna Rete- vita de 1 preot ?i 1 dascal, s'a
t&rmul Prutulul $i formind o voe$ti ; la S., cu comuna Co- zidit la anul 1868, cu ajutorul
continuare cu satele Lehne^ti- $e$ti ; la E., cu comuna Vlade^ti d-nilor: I. C. Paltineanu, Pr. Nico-
Maghistan §i Lehne$ti-Raza§i. $i Gole^ti ?i la V., cu judeful lae, Stoica Popescu.
Mo§ia a fost proprietate a sta- Arge$. $coala, care dateaza din anul
tulul, asta-zl e instrainata. Are o Are o populate de 253 fa- 1869, se frecuenta regulat de
suprafafa de 529 hect. $i o po- milif, sau 979 suflete, din carl 22 elevl. Cu intrefinerea el statul
pulate de 75 familif, sau 316 168 contribuabilf; locuesc in 220 cheltue^te anual 1296 lei.

suflete. case. Locuitorii satulul au pamint,

Vite: 204 vite cornute, 64 Are 2 bisericl (in catunul Lei- parte din mo^tenire, parte s'au
caT, 300 01 $i 50 mascurl. ce§ti ?i Lapu^ani); o $coalaru- improprietarit pe mo$ia d-lui I.

Are o mica rachita la Prut rala mixta. C. Paltineanu.

$i 2 mori de ap3. Locuitorii, pe lingi agriculture Pe riul Doamna, in dreptul sa-
se ocupa cu rotaria $i olaria. tulul e o moara. Dela E. spre
Lehni^a, vale, in jud. Ilfov, intre Vite sunt: 398 bol §i vacl, 317 V. este strabatut de 4 vilcele

cat. Gruiul $i Hanul-Mihaiu-Vi- porcl, 259 cap re, 108 cal $i Tepe, carl se varsa in riul Doamna
teazul. Este acoperita cu se- 162 ol. pe {annul sting.
manaturf. Se plerde intre riul In jurul comunel sunt gr&dini
Dimbovi{a $i riul Arge$ul. cu prunl ?i atyl poml, pufina Leicule$ti ( Stupina - Barbu),
cimpie cu finefe $i cereale ?i cdtun, al comunel Tisaul, jud.
Leica, vechiU picket cu No. ',
69, dealurl cu p&durl, compuse din Buzati, cu 25olocuitorI §i 57 case.
catre Moldova, in jud. R.-Sarat, stejar,fag, anin, mesteac&n, plop
pi. Marginea-d.-j., com. Maluri $i alun. Leicule^ti, mo§ie> in jud. Buzaa,
azl e locuint& izolata. Riul Doamna uda aceasta co- catunul Tis3ul, com. Leicule?ti,
muna dela N. spre S. ;
pe el proprietate a mo^nenilor Lei-
Leica, baltd, in jud. R.-Sarat, pi. se afla, in cercul comunel, o cule^ti; are 180 hect., din carl

Digitized by Google
 LE1NE$TI 152 LELOITA

23 arabile, 15 HvezT, restul pa- Are o populate de 466 fa- Lele§ti, deal, jud. Gorj, cat. Le-
dure, cring $i rip! goale. milil, sau 1350 suflete, din can le§ti, situat in partea de E.
428 contribuabill.
Leine§ti, cimpie, numita $i Cim- Are : o $coala, frecuentata de Lelia, sursd de apa minerald, in

pia-Leine$tilor, in com rur. Pru- 52 elevl; 4biserici, cu 2 preo$I jud. Vilcea, Valea-Tisel, basinur
ni$orul, pi. Ocolul-d.-j., jud. Me- $i 4 cintare{I; 6 morl; 1 joa- Olane^tilor, in care predomina
hedinji. gar; 85 fintinl. ca substance fixe : lodur de
Locuitoril, pe linga agricultura magneziu ?i de sodiu, (con-
Lela, trup de sat, in jud. Neanifu, se ocupa $i cu lemnaria, iar centrate 0,050), bromur de so-

pi. de-Sus-Mijlocul, com. Uscafi. cei din catunul Lele$ti lucreaza diu §i de magnesiu, bicarbo-
mult cojocaria. nat de calce 51 de magneziu,
Leleasca, sat, face parte din El poseda: 160 pluguri, 65 hiposulfit de soda (slab), sul-
com. rur. Dobroteasa, pi. Oltul- care cu bol, 7 car^e cu cal fat de calce ?i de magneziu,
d.-s., jud. Oit. Areopopulatfune 404 marl cornute, 700 01,
vite aluminiu oxid $i siliciu.

de 450 locuitorl. Cade in partea 103 capre, 40 cat $i 86 rimatorl. 1 Aceasta sursa da in 24 ore
de E. a comunei. Are o biserica, Venitul comunei este de lei pana la 2500 vedre.
zidita la anul 1870; o ?coala. 1 190, iar cheltuelile sunt de lei Mai toate sursele minerale de
1 184, ban! 92. la Olane$ti con^in iodure, insa
Leleasca, deal, brazdeaza com. Comuna este udata, de Piriul- cea mal principals este sursa
Dobroteasa, pi. Oltul-d.-s., jud- Satulul, care trece prin catunul Lelia, cacl confine cantita^I con-
Olt, de la N. la S. ?i are o Lele^ti $i de riul $u$i{a-Seaca centrate de iodur de sodiu §i

lungime de 4 kil. Pe o parte care il uda hotarul in partea de magneziii.

din acest deal se cultiva griu de V.
$i porumb, iar parte este acope- E pusa in comunicafie la N. Leloaia, sat, jud. Bacau, plasa
rita cu padure. cu comuna Dobri^a, iar la S., Muntelul, com. Comane$ti, si-

cu comuna Slobozia prin Urse^ei. tuat pe malul drept al Trotu-

Leleasca, vale, uda partea de ?ulul, la 2 kil. 380 m. desatul
E. a com. Dobroteasa, pi. Oltul- Lele§ti, cdtun de re$edin{a al co- Comane^ti. Are o populate de
d.-s., jud. Olt. In ea se varsa munei cu acela?! nume, plaiul 190 familil, sau 682 suflete; o
vilcelele: Toasca, Tatarescu, Cup- Vulcanul, jud. Gorj. E situat biserica, cladita de locuitorl pe
torul-Mic ?i Frasinul. Aceasta pe o mica culme, pe o intin- la 1750, reparata mal in urma

vale, impreunindu se cu valea dere de 192 hect., din carl: $i acum deservita de 1 preot
Cerbul, la hotarul com. Ote$ti- 118 hect. arabile, 42 hect. pa $i 1 cintaref; 9 circiuml.
d.-s., pi. Oltul-d.-s., jud. Olt, dure, 28 hect. fine^e ?i prunl Vite :
33 cal, 605 vite marl
formeaza girla Cungrea-Mica. $i 4 hect. vie. cornute, 173 porcl ?i84 capre.
Are o populate de 320 fa- Pe teritoriul comunei se afla
Lelei (Girla-), girla, cu apa milii, sau 680 suflete 1 ?coala, ; 2 morl ?i 5 herestrae de apa.
formata de apa Jijiei, pe §esul frecuentata de 52 elevi; 2 bise-
Jijiel, com. Bohotinul, pi. Podo ricl, 1 de lemn facuta la 1847 Leloaia, virf de munte, jude^ul
leni, jud. Falciu. $i de zid, facuta la 1875,
alta Bacau, pi. Muntelul, com. Co-
cu 2 preop $i 4 cintaefl. mane?ti, de pe teritoriul satulul
Lele$ti, com. rur., jud. Gorj, pla- Locuitoril poseda: 55 plu- Leloaia.
iul Vulcan, spre N. de com. Slo- gurl, 25 care cu boi, 3 caru^e
bozia §i la 1 1 kil. de T.-Jiul, cu cal; 146 vite marl cornute, Leloaia, piriii, jud. Bacau, plasa
capitala districtulul. Se compune 240 ol, 35 capre, 14 cat §i 62 Muntelul, com. Comane^ti, care
din catunele: Lele^ti, Frate^ti- porcl. izvore^te din Fundul-Leloi^el ?i

d.-s. $i Frate$ti-d.-j. In catun se ma! afla 2 morl, : ?i se varsa in Trotu$, pe ma-

E pe o mica culme,
situata 1 joagar pe apa Piriul-Satulul, lul sati drept, la V. de satul

avind o suprafafa de 532 hect., 57 fintinl. Leloaia, dupa ce face hotarul

din carl: 360 hect. arabile, 42 mo^iel Comane$ti, la N.
hect. padure, 121 hect. flnefe Lele§ti. VezI Lale?ti, trup de
$i livezl cu prunT. mo$ie, jud. Neamju. Leloi^a, virf de munte, jud. Ba-

Digitized by Google
 LEMNARIJA 153 LEORDA

c&u, pi. Muntelul, com. Coma- ontine§ti $i $esurile. Aceasta districtulul, 42 kil. ; la com. Moi-
ne$ti, din $ira Lapo^ului. din urma are o biserica foarte ne^ti, 8 kil. ; la com. Ardeoani,
vechie. Inscripfia slavona dupa 5 kil. ; la com. Mftgire^ti, 5 kil.
Lemnari^a, prival, jud. Braila, o piatra mormintala de aci, tra- la com. Buc$e§ti, 3 kil.; la com.
com. Berte$ti-d.-s., intre canalu- dusa, suni ast-fel: Solon^ul, 10 kil. ?i la com. Scor-
rile Munu^oaia $i Vilciul; une^te ^eni, re?edin^a pl5$eT, 14 kil.
c Aceasta piatra o facu si ?nfrumusc(a
privalul Balcul cu Vijiiala. Kncaghina Tofana panulul, sau Euthimic
fost marc Caminariu. A reposat 1n zilele Leontine^ti, sat, jud. Bac&u, pi.

Lencule§ti, Euseviosului Domnitor Ion Antonin Voc-

sat, jud. Arge$ul, TazUul-d.-s. $i re^edin^a com.
vod in anul 7183 Sept. 5 (1675)*.
pi. Pite$ti, facind parte din com. cu acela^I nume, situat pe un
rur. Gala$e$ti. Populafiunea com. e de 237 podi§ format de dealul cu ace-
farailil, saQ 805 suflete: 783 la^I nume. Are o populate de
Lentea, piriU, izvore^te din ju- RominI, I Bulgar, 5 Ungurl $i 16 121 familiT, sau 473 suflete;
deful Dimbovtya, §i servc^te de Izraeli^I; 90 agricultorl, 9 me- $coal& mixta, frecuentata de
hotar intre comuna Birze?ti, serial, 6 comercian{I, 19 pro- 16 copiT; o biserica, cladita in
pi. Argeselul, jud. Muscel?i com. fesiunl 50 muncitorl $i
libere, 1840 de locuitorl, cu ajutorul
Bofe$ti, din jud. Dimbovi^a. 10 servitorl. Locuesc in 229 preotulu! Constantin Scor^eanu,
In el se varsa piriul Uliul, §i case. $titi carte 75 persoane. deservita de I preot ?i 2 cin-
valcelele Radacina-Mica, Rada- Sunt 186 contrib. tareti; 2 circiumi.
cina-Mare ?i Catrina. Teritoriul comunel are o in- Vite sunt: 18 cal, 250 vite
tindere de aproape 1000 hec- mart cornute $i 45 porcl.
Lentul, movild, jud. Br£'Ia, nu- tare. Padurile (Podurile, Schitul-

mita §i Hotarul-^utuluT, pe ve- Vechiu, Raze§i de Leontine^ti) Leontine§ti, deal, jud. Bacati,pl.
chiul drum Braila -$u{e$ti, la 9 ocupa o suprafafa de 360 hect. Tazlaul-d.-s., com. Leontine?ti,
kil. spre E. de satul $u{e$ti; Are o ?coala mixta, care func- facind parte din §ira dealurilor
serva de hotar intre com. Dom- {ioneaza din 1886, in satul Le- ce despart riul Tazlaul-Mare de
ni{a ?i com. Su$e$ti. ontine$ti,frecuentatade35 copil; riul Trotu^ul.
3 bisericl, cite una in satele Le-
Leonte (Plrlul-lui-), pirin, jud. ontine^ti, $esurile ?i Dealul-Di- Leorda, com. rur. §i sat, jud. Me-
Suceava; izvore^te din Bitca- anca, deservite de 3 preoflf $i hedinfi, pi. Vailor, la 49 kil. de
f ibilicului $i se varsa in Bis- 6 cintare{I. ora^ulT.-Severin. Satul formeaza
trija (2 kil.). Se mirgine?te la N. cu com. com. singur. Are o populate de
Solon^ul, la E. cu com. Ar- 600 locuitorl, din carl 84 con-
Leonte (Seciul-lul-), loc izolat, deoani, la S. cu com. Bucse^ti tribuabill; locuesc in 128 case.
in jud. Buz^u, com. Goide?ti, §i la V. cu com. MSgtre?ti. Are o biserica, cu 1 preot $i

cit. Poeana-cu-Rugl, pe malul Dealurile care br&zdeaz& co- 1 cintare^ ; o ^coala, deschisa in
sting al riulul Bisca-Mare, in muna sunt: Leontine^ti $i Di- 1892, condusa de 1 inva^ator,
poalele muntelul Cursele, intre anca, din care izvore?te piriia$ul frecuentata de 40 elevl.
Lespezi ?i izvorul Gura-Milel. cu acela$T nume, care se scurge Locuitorilposeda: i6plugurT,
Pe aci e drumul la muntele Pen- in Tazl&ul-S&rat, pe dreapta. 26 care cu bol, 5 carufe cu cal;
teleul. Are o frumoasa pozifie. Vite sunt: 66 cal, 496 vite 26 stupi.
marl cornute, 172 porcl, 27 ca- Aceasta comuna se leaga cu
Leontine§ti, com. rur., judeful pre §i 328 ol. $oseaua jude^eana Turnul-Seve-
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., a^ezata Stupi de albine sunt 60. rin-Tirgul-JiuluT printr'o ?osea
in valea Tazlaulul-Sarat $1 pe Budgetul comunel e la veni- comunala.
podi^ele dealurilor. Este alc&- turl de lei 6213, ban! 32 $i la Budgetul com. e la veniturl
tuita din 4 cStune : Leontine$ti, cheltuelT de lei 3726, banT 41. de 98 1 let iar la cheltuelT, de
;

primarie, §esurile, Poarta sau Teritoriul comunel este str&- 552 lei.

Poarta-Leontine$ti $i Dianca sau batut de $oseaua nationals Ba- Vite : 200 vite marl cornute,
Dealul-Dianca. c&u-Moine$ti ?i de c3I vecinale 19 cal ?i 2iorimatorT.
Mai inainte (1873) era com. spre comunele vecine.
pus& numal din 2 c&tune Le : Distance : la BacSu, capitala Leorda, sat, jud. Bacau, pi. Mun-

olj;t. Mara* JJictionar (reograftc. Vol. IV. 20

Digitized by LiOOQ IC
 LEORDA lot LEOSTl

teluf, com. Vasie^ti, situat pe Leorda, deal, jud. Bac&u, plasa Falciu, situat pe valea piriulul
dealul cu acela$T nume, d'astinga MunteluT, la V. com. Vasie?ti, Nem^eni, pe o suprafa$£ cam
Trotu$ului, la I kil. de satul cu urme de intariturT. de 80 hect. 51 cu o populate
Vaste^ti (scoala). Are o popu- de 55 familil, sau 243 suflete,
late de 105 familil, sau 492 Leorda, piriii, jud. Bacau, plasa din carl 54 contribuabilT. Lo-
suflete ; o biserica, ziditS de Muntelul, com. Vasie^ti, care cuitorii sunt vechl raze?I. Nu-
locuitorl la 1807, cu I preot iese de sub dealul cu acela?! mirea satulu! vine de la ve-
.si 1 cintaref ; 3 circiumT. nume, de la localitatea numita chi-.il proprietar Leoa, care a
Vite sunt: 13 cai, 253 vite Panteliraon §i se varsa in piriul cump&rat de la Nastea, nepoata
cornute, 43 pore! ?i 56 capre. Urmini^ul. lut Mih. Buza $i de la Marina,
fata Husulul, o bucat& de pa-
Leorda, sat, in centrul comunel Leordel (Valea-), vale, prin care mint pe Strata, partea ce este
Costine?ti, pi. Tirgul, jud. Boto- curge piriul Bucecea, in satul despre Elan, acest loc numin-
$ani, pe valea Leorda §i piriul Leorda, com. Costine^ti, pi. Tir- du-se Leo^ti. (Uricul lui Ste-
Bucecea, cu o suprafa^a de 1697 gul, jud. Boto?ani. fan -eel -Mare din 1502). Are
hect., $i o populate de 178 fa- biserica facuta la 1640 de
milil, sau 503 suflete, din carT Leordeni, com. rur. $i stafie de preotul Gavril Cre^u. In privinja
192 contribuabilT. Locuitorii cale ferata, jud. Muscel, pi. fundSrel acestel bisericl se zice
sunt Romini', ventyT, se zice, din Podgoria. Vezt Leurdeni. ca preotul Creju poscda 1
1

Austro-Ungaria, $i se numeau stinjenl de mo§ie §i a avut 5*1

Leordeni, de unde a ramas ?i Leorde^ul,/mX in jud. R.-Sarat, trel fete: Solonia. Agripina $i

numele satulul. pi. Ora?ul, com. Bude^ti, izvo- Ioana, pe carl maritindu-le, li-a

Aid e re?edin{a primariei. Are r5$te din dealul Cornijelor, uda impar{it mo?ia. Preotul supra-
2 bisericf, cu 1 preot ?i 2 cin- partea V. a com., %\ se varsa ve^uind, dupa moartea fiicelor

tSrep; o ?coala mixta, condusa in piriul Circeiul, lingS c&tunul sale, cart n'au lasat copil, s'a

de 1 Inva^ator platit de Stat $i Circeiul, al comunel Bude$ti. retras in codru la distant de

frecuentata de 45 baep ?i 27 1 kil. de sat, spre N. $i a facut
fete. Leordi§ul,/)^^r<f,foioas5, supusa biserica cu hramul Sf. Dumitru,
Vite: 490 vite cornute, 70 regimulul silvic, jud. Bacau, pi. dindu -I numirea de schit, iar

ca!, 1838 ol, 23 capre, 14 bi- Tazlaul com. Buc?e$ti, a

d.-s., mo?ia a donat-o neamurilor Ca- :

voll ?i 220 porcl. raze?ilor din comun5. Are o in- ?escu, Buznescu $i Darascu, din
In partea de E. a satulu! se tindere de aproape 75 hect. carT se trSgeau so^il fiicelor lui,

afla o static a cael ferate Bo- cu indatorire de a purta de

to$ani-Dorohoiu. Are 5 morl de Leordi§ul, pirin, judeful Ba- grija schitulul.

apa pe piriul Bucecea. cau, pi. Tazlail d.-s., com. Buc- Pamintul se afla ?i astizl sta-

In com. se afla 5 circiume, $e?ti, care se varsa in piriul pinit de urma^il acestor trel

8 comercianp $i 18 meseria?T. Cernul. familii, iar actul de danie, scris

in limba slavon^, se pastreaza

Leorda, stafie de dr.-d.-f„ jud. Leordi§ului (Piriul-), piria, iz- de r3ze$I.

Boto?ani, pi. Tirgul, cat. Cos- vore?te din Radiu, com. TSta-
tine^ti, pe linia Vere$tt-Boto- ru$i, jud. Suceava. Purtind la in- Leo§ti, sat, in partea de S. a

§ani, pusa in circulate la 1 ceput numele de Piriul-Racilor, comunel Crasna, plasa Crasna,
Noembrie, 1871. Se afla intre trece in comuna Dragu?eni §i jud. Falciu, lipit de satul Cra$-
stabile Bucecea (9 kil.) $i Bo- dupa un curs de 3 600 m. kil. na?eni, de care se desparte
to^ani (15 kil.). Inatyimea d'asu- se intoarce din nou in com. Ta- printr'un drum; situat pe coasta
pra nivelulul maril de I46 m ,33. t5ru?i, luind numele de Leordi- colinel Lohan -Crasna, intr'o vale

Venitul acestef stafil pe 1896 ?ul $i CSpriana $i se varsa in deschis£ spre V., numita valea
a fost de 38284 lei, 81 bani. piriul MStioafe. Are de tribu- Leo?ti, pe o suprafa^ cam de
tari: Mangal&ria $i Oi$a. 2 1 29 hect. $i cu o populate de
Leorda, deal, jud. Bacau, pi. Taz- 108 familil, sau 380 suflete, din
com. B£rsane?ti, care
laul-d.-j., Leo^ti, sat, in partea de S. a carl 59 contribuabill. Are o bi-

formeazS valea Horoza. comunel Rusca, pi. Prutul, jud. serica, facuta la 1807. Prin sat

Digitized by Google
 LEOTA 155 LERESCU (HOTAKUL-)

trece piriul Leo$ti. Locuitoril lei la venituri $i de 4097 lei la Catina, incepe de la muntele
sunt rSze^I vechl. cheltuell. Virful-Mantelf $i se scurge in
riul Bisca-ChiojduluT, in catunul
Leota, tnunte, plaiul Dimbovifa, Lep§a, cdtun, in jud. Putna, com. Lera.
jud. Muscel, spre E. de com. Tulnici, din pi. Vrancea. Pe teri-

Rucarul§i Dragoslavele, $i injud. toriul acestul catun se afla mun- Lereasca, mofie, in jud. Buzau,
Dimbovija, situat la hotarul spre tele Bode?ti, la poalele carina com. *Miajetul, cat. Valea-Lu-
Transilvania. VezI Leaota. se afla stratur* de sare. puluT, proprietate in mare parte
Are o popula{iune de 86 su- a mo?nenilor Lupe?ti sau Le-
Leoteasca, piria, judejul Buzaa, flete; locuesc in 13 case. reni, avind 580 hect., din care
incepe din lacul Stilpul, com. In sat sunt fabric! de cheres- 52 araturi, 1 00 padure, 50 fi-

Stilpul §i din viroagele ce se tele de calitate superioara $i nea^a, 230 izlaz, 10 livezT ?i res-

formeaza in jurul $oselei, uda mal ales a$a numifil dulapT de tul sterp.
com. Cioranca $i se scurge in Lep§a.
piriul Sarata sub numelede Apa- Lerel (Fundul-), pddure mo§-
Pifigoiul, pu^in mal la N. de Lep$a, picket, la grantya Tran- neneasca, pe mo$ia Lera, com.
cit. Movila-Banulul, pe mo$ia silvaniel, jud. Putna. Catina, jud. Buzau.
Bughianca.
Lep$a-Mare, piria, pe teritoriul Lerel (Virful-), munte, in jud.
Leote§ti, com. rur., pi. Olte^ul- comunel Tulnici, jud. Putna. Buzaa, com. Catina, cat. Lera,
Oltul-d.-s., jud. Romanafi. Se Izvore?te din Poiana-Vrancel, de acoperit cu padure.
compune din: Leote^ti (368 loc), sub Stini§oara, se intilne^te cu
unde e $i primaxia; Belgunul Lep^a Mica, care izvore$te de Lereni, sat, jud. Bacau, pi. Taz-
(248 loc), Mirila (238 loc.) $i sub Piscul-Paltinulul §i vine la laul-d.-s., com. Buc?e$ti, situat
Tei?ul(375 loc). E situate in Va- vale de se varsa in Putna, sub pe costi$a dealulul Turluianul.
lea-OltefuluI, pe riurile Burluiul numele Macradiul.
$i Genge, unde trece linia ferata Lereni, cdtun, injud. Teleorman,
$i $oseaua Slatina- Craiova, la 5 Lep$ei (Fundul-). Vezf Fundul- pi. Teleorman, com. Urlueni.
kil. de Bal$ $i la 31 kil. de Lep?el, jud. Putna. Aci sunt stabiltyl o parte din
Caracal. mo^nenif din comuna Urlueni.
Altitudinea terenulul d'asupra Lep?ii (Piscul-), mtinte, al sa- Acest catun a fost sat mare $i

nivelului mari! este de 160 m. tulul Tulnici, jud. Putna. populat, de oare-ce il gasim tre-

Comuna vine in apropiere de cut in nomenclaturile din seco-

Dealul-Sarulul $i mat e straba- Lep§ule{ul, piria, format pe te- lul trecut printre comunele in-

tuta $i de ?oseaua despre malul riul com. Tulnici, jud. Putna. semnate ale judefului, ftcind
sting al Oltefulul. Izvore^te din Lacul- Vulturulul, parte din pi. Cotmenel, judeful
Are o populate de 306 fa- de sub muntele Zboina-Neagra Teleorman.
miiil, saii 1228 suflete: 594 bar- §i se varsa in Lep?a, la deal
bafl ?i 636 femel; 569 c£s£to- de schitul Lep$a. Se gase^te in Lereni, mahala, 111 com. rur. $0-

659
rtyi $i necasatorifT. $tiu carte el, la o adincime mica, pacura. varna-d.-j., plaiul Clo^ani, jud.
85 persoane. Mehedin^i.
Sunt 236 contribuabili. Lera, cdtun, al com. Catina, jud.
Are o ?coaia primary mixta,
: Buzati, cu 480 locuitorl ?i 123 Lerescu (Hotarul - ), numire
cu un investor, frecuentata de case. data sforilor de mosii, dinjud.
73 elevi; 2 bisericl, Sf. Dimitrie Buzau, coprinse pe teritoriul ce
(1862) in Leote$ti $i Cuvioasa Lera, mope, jud. Buzau, comuna incepe in com. Patariagi, din riul

Paraschiva in Tei^ul (1882), de- Catina, cat. Lera, proprietatea BuzSul, trece peste valea Balo-
servite de 2 preo{i $i 4 cinta- mo§nenilor Lcreni; are35ohect., sinul $i urea in Virful-luT-Baian,
reflf; lostabilimente comerciale. din care 89 hect. padurea numita se dirige spre E., pe slemnea
Vite marl sunt 842, vite mici Manta $i Fundul-Leril. Patirlagei,p3na in Virful-Man-
1313 §i rimatorl 317. te!, de unde se lasa pe Valea-

Budgetul comunel e de 41 16 ,
Lera, piriias, injud. Buzau, com. Rea, pana da in riul Buzdul.

Digitized by Google
 LERE?TI 156 LESPKZILE

Proprietate mosneneasca Jn de- Tatareasc£. Aci se vad mine Lespedea, mahala, face parte
valmasie a mosnenilor din com. dinpalaturile Basarabilor, zidite, din com. rur. Turcesti, pi. Ol-
Patarlagi si Valea Muscelulul.
- se crede, din secolul XIII. te^ul-d.-s., jud. Valcea. Cade la

Are cam 1250 hect. araturl, fi- Riul Tirgul, care izvoreste E. comunel si este udata, de
nea{a, livezl, izlaz si pad urea chiar din raionul aceste! com., piriul cu acelast nume. La E.
Balosinul. din mun tele Batrina, strabate are dealurT, prin centru pome-
com. de la N. spre S. si in el turi si la S. locurl arabile. Are

Leresti, com. rur., in jud. Mus- se varsa pe partea dreapta riul o biserica, cu hramul Sf. Voc-
Dimbovifa, la N. de
cel, plaiul Riusorul si riul Cuca, izvorind vozl, care a fost cladita mat in

Cimpulung, la 5 kil. de acest amindol acestt afluen^I tot din vale, dar la 1878 s'a stramu-
oras, situat pe $armul sting al cercul com. Pe acest riu func- tat aci.
riulul Tirgul. {ioneaz£ 25 herastrae, carT pro-
Se imparte in Leresti si Le- duc anual 250000 capete tini- Lespedea, girld, jud. Prahova,
resti-d.-s., avind o populate de chele si ca la 8000 laturol. In com. Vilcanesti, plaiul Varbilaul.

137 fam. sau 1284 suflete : 641 interiorul com. riul pune in mis- Izvoreste din raionul com. Vil-
barbaflf si 642 femei, din carl care 2 morl si 1 piua. canesti, de la iocul numit Vir-
300 contrib. locuesc in 285 case. ; Budgetul com. e la veniturl ful-Gligorile, se intilnestecu gir-
Are o biserica, deservita de
: de 2089 lei si la cheltuelT, de lele Cozmina si Sarata, si im-
1 preot si 1 cintarej, zidita la 2041 lei. preuna se varsa in riul Mislea.
anul i860 de locuitoril com.; Locuitoril sunt improprieta-
o scoala, frecuentata de 3 1 copii. ri{i la 1864. Lespedea, vale, izvoreste din
Vite sunt: 56 cat, 175 boT, Proprietari marl in com. sunt spre comuna Ciresiul, trece prin
280 vad, 160 porcl, 12600 ol. frazil Leresti, frazil NegulicT, mahalaua Lespedea si se varsa
Se margineste la N. cu cul- Grigore Balota si comunitatea in riul Tiriia, in raionul com.
mea-Carpa^ilor, pe care sunt mun- catolica din Cimpulung. Turcesti, pi. Olte^ul-d. s., jud.

fil : Iezerul - Mic, Iezerul - Mare, O sosea comunala traverseaza Vilcea.

Piscanul, Batrina, Plaiul-lui-Patru com. de la S. la N., iar prin
si Fricea ; la S., cu com. Voine- partea de S. trece soseaua na- Lespezile, com. rur., situata in
sti, Valea-Foil; la V., cu Bughea tionals Cimpulung-Frontiera. centrul plasel Siretul-d.-s., jud.
si la E., cu com. Namaesti, si Suceava, spre E. si la 36 kil.

mun^il Ruc£rulul, intre can sunt Lere§ti-de-Jos. VezI Leresti, jud. de Falticeni. Se margineste la

mun^ii : Papusa, Gradisteanu, Muscel. E. cu jud. Iasi ; la V., cu com.

Gaina^ul-Mare, Gainaful-MicPis- Tatarusi; la S., cu com. P&scani
cul-CaluluI, Mosoroaele-MarT, Mo- Lere^ti-Pelcani,^/, facind parte si la N., cu com. Dolhasca.
soroaele-MicT, Dobriasul-Mic si din com. rur. Chilia, pi. Ve- E formata din satele: Tirgul
Strimtul. dea-d. s., jud. Olt. Are o popu- Lespezi, Heciul, Hirtoapele, Bi-

InparteadeN.-V. suntmun^iT: lafiune de 251 locuitori. dili^a, Stolniceni, Slobozia, Si-

Tartyoasa, Catunul, Nanul, Va- refelul, BerezlogU-Cornul si Bra-

carea, Baratul, Portareasa, Za- Leri§ani, sat, jud. si pi. Arge- teni, cu resedinfa in Tirg.
noaga, Hujuba si Pojorita. Sunt sulul; face parte din com. rur. Are o populate de 1870 fa-

acoperi^T cu paduri de fag, brad, Valea-Danulul ; are 73 fam., sau milii, sau 6015 suflete: 2995
mesteacan, etc. Pe fie-care din 147 suflete. barba^i si 3020 femei (451 iz-
acestf munflf se gasesc stine, raeli^i). Sunt 1407 contribuabili.
unde se fabrica brinza, unt si Lerul, de N.-E.
piriias, in partea Are: 7 biserici, deservite de
urda. a com. Urlueni, jud. Teleorman. 7 preoflf si 8 cintarep; 1 scoala
Locuitoril com. se ocupa mal Se varsa in riul Cotmeana, in rurala de baeft, una de fete si
mult cu fabricarea cherestelel dreptul com. Malul. 5 mixte, frecuentate de 254
si cresterea vitelor. elevl.

In com., care a fost proprie- Lesele, deal, in partea de N. a Budgetul com. e la veniturl
tatea Basarabilor, se vad rui- com. Bodesti, pi. Mijlocul, jud. de 37691 lei, 67 bani, iar la
nele unel vechl citadele, pe care Vasluiti, pe care e asezat satul cheltuelT de 37552 lei, 38 banf.
poporul o numeste Cetatea- Borosasti. Vite sunt: 193 cal, 838 bof,

Digitized by Google
 LESPEZILE 157 LESPEZILE

784 vadf, 4394 ol, 70 capre §i Populafia sa este de 228 fa- mocea. Are o intindere de 392
1038 porcl. milii,sau 881 suflete: 137 Ro- hect.,pdmint arabil.
Altitudinea com. de la nive- minl, 79 Ungurf, 6 GermanI,
lul m&ril variaza Intre 339 340 — 16 Tigan * ?* 3 Evrel. Locuesc Lespezile, padure, proprietatea
m. E udata de piralele Heciul, in 215 case. statulul, in jud. Tecucirt, com.
Probota, Sirefelul, Bode$ti, Gher- Are o biserica, construita in Homocea. Are o suprafa{& de
ghina, Bidiltya $i de riul Siretul. 1884 de locuitorl, deservita de 300 ftlcl, cu trupurile Dealul-
Suprafa{a teritoriului com. e de preotul din Racila §i de I cin- Cioara (200 ftlcl) ?i Lunca Chio-
7938 ftlcl, din cart: 4269 cul- taref. Unguril au zidit in 1886 sul (100 ftlcl).
tivabile, 1972 pidure $i restul o biserica catolica, in care ser-
ima$, ape $i locurl neproduc- viciul divin se face de c&tre 1 Lespezile, vir/de munte, in stinga
tive. preot catolic din BacSu. riulul Arge§, spre frontieraTran-
Improprietarip dupa legea din Vite sunt: 31 cal, 507 vite silvaniel, jud. Arge§, plaiul Lo-
1864, sunt 26 frunta^I, 272 pal- cornute, 177 or $i 133 porcl. vi^tea.
ma$i §i 292 coda$I, stapinind Sunt 40 stupl cu albine.
2009 ftlcl $i 26 prajinl. Lespezile, munte, in jud. Dimbo-
Lespezile, sat, ftcind parte din vi{a, plaiul Dimbovifa-Ialomifa,
Lespezile, tirgusor, pe mo^ia Si- com. Ilomocea, pi. Berheciu. de la Moroeni in sus, in stinga.

refelul, com. Lespezi, jud. Su- jud. Tecuciu, situat spre N., la Intre Lespezile $i muntele Rate-
ceava, numit ast-fel de la les- 3 kil. 380 m. de re§edin{a
9*1 iul apa Drateiul, pe care
se afla
pezile mail de piatra ce se com. $i la 43 kil. de Tecuciu. sunt herestrae de taiat scinduri.
gSsesc in malul ?i in albia Si- Are o populate de 137 fa-
retulut, ce trece pe linga par. milii, sau 669 suflete, din cari Lespezile, munte, la N. de com.
tea dreapta a tirgului. Are o po- 114 contribuabili; locuesc in Nuc$oara, plaiul Nuc$oara, jud.
pulate de 441 familii, sau 1357 132 case. Muscel. VezI Galbina.
suflete: 742 barbatf $i 795 fe- Are o $coala mixta, infiin^ata
mel (300 izraeltyl); locuesc in la 1879, frecuentata de 44 e- Lespezile, munte, jud. Bacau, pi.
323 case. levi (34 baefl ?i 10 fete) ; o bi- Trotu?ul, com. Hirja, din cul-
Sunt 311 contribuabill. serica, cuhramul Na^terea Mai- mea Oituzulul, situat linga mun-
Vatra tirgului ocupa 44 ftlcl. cel-Domnului. Linga biserica ac- tele Piciorul-Borvizulul, despSr-
Mo$ia are o intindere de 224 tuals, tot pe deal, in partea de {ind com. Hirja de com. Tir-
ftlcl, din carl 180 ftlcl sunt E., a fost un schit de caiugarl, gul-Trotu^ul.
ima$ §i padure §i restul cultiva- ale CcLruI urme se vSd ?i azl.

ble. E re$edin{a pi. Siretul d.-s. In sat se face un bilciQ la 8 Lespezile, munfl, al statulul, co-
Are o biserica ; o $coala ru- Septembrie, pentru cump&r&rl, muna Cheia, plaiul Cozia, jud.
rala de baejl $i una de fete; o schimburl de vite $i alte unelte Vilcea, forma^I numal din les-

fabric^ de sticlarie. de gospodarie. La acest bilciu pezi de piatra.

Drumuri principale sunt: la vin ?i locuitorl din jud. Putna.

Heciul (stasia C. F. Pa$cani- Locuitoril sunt improprieta- Lespezile, numire, ce se mal da

Ia$i, 1500 m.), la Sire^elul (2 ritl de la 1864. tnosiei Ciura, din com. Amarul,

kil.), la Dolhasca (10 kil.) ?i la Satul i$I trage numele de la jud. Buzati; mal inainte ^inea
Stolniceni (4 kil.). lespezile de piatra ce se gasesc de schitul Lespezile.
pe deal, in partea de E. $i in

Lespezile saQ Lespezi, sat> in albia unet rip! sect care strd- Lespezile, trup de mosie, jud.
jud. BacSu, pi. Bistri{a-d. -s.» bate satul. Vilcea, in intindere de 65 hect.
com. Girleni, a$ezat aproape de 4697 m. p., vindut de vecl lo-

Fintinelele, pe Bistricioara, nu Lespezile, cdtun, cu 88 loc, jud. cuitorilor. VezI Dosul-cu-Morile.

departe de Podul-Lespezilor de Arge$, plasa Topologul, ftcind
pe Bistrifa, la I kil. de com., parte din com. rur. Fedele?oiul. Lespezile, ripa* insemnata, in jud.
unde e prim aria ?i ?coala. Act Buz^u, com. Breaza, formata de
se afla limirasuperioara a Cian- Lespezile, mosic, proprietaceasta- stincl, in apropiere de izvorul

giilor de pe $esul Siretulul. tulul, in jud. Tecuciu, com. Ho- Stircul, servind de hotar.

Digitized by LiOOQ IC
 LESPEZILE 158 LETCA-NOUA

Lespezile, loc izolat fi stincos, Bistri^a, pi. Bistri^a-d.-s., com. lovulut, jud. Vla?ca, situate in
in jud. Buz&u, com. Goide^ti, Girleni, jud. Bac&u, care duce valea dintre Glavaciocul §i C&l-
pe malul riulul Bisca-Mare, in la com. Racova $i se gSse^te ni^tea,unde ceadintiiu d& in cea
drumul Penteleului, sub muntele pe calea nationals Bac&u-Piatra- de a doua, pe un loc ?es, la 40
Cursele ?i Jn apropiere de Ghe- Neam^u. kil. de Giurgiu, $i la 15 kil. de

nunea-DraculuI. com. rur. Obedeni.

Le^culeasa, vechea numire a c&- Aceasta proprietate aparfine
Lespezile, localitate, in jud. Pra- tunulul Agudul §i a mo^ielf Li- Seminarului Nifon, f&cuta. dar,
hova, c&t. Podul-Neagulul, com. se?ti, din comuna Verne^ti, jud. cu alte mo^if, de r&posatul Nifon,
Comarnicul, plaiul Pele^ul, unde Buz&u. Mitropolit Primat al Romlniel.
este schitul Lespezile, fondat la De la 1856, de cind a cum-
anul 1661 de juptn Pirvu Can- Le§ile, sat, facind parte din com. pSrat-o P. S. S. Mitropolitul Ni-
tacuzino, vel Logo&t cu tatal rur. Creaja Le^ile, pi. Mosti^tea, fon, i s'a dat numirea de Letca-
s5u Dr&ghiciu, vel Sp&tar. S'a jud. Ilfov. Este situat la V. de Nou&; se numea p£n& la 1831,
reparat la anul 1862. Crea^a, pe valea Mosti?tea. cind aparfmea baronulul Mei-
Se intinde pe o supraf. de 568 tani, $&ine$ti.
Lespezile, vale, izvore^te din hect., cu o populate de 272 loc. Suprafafa totals a mo§iei, a-

raionul com. Valea- LungS, plaiul D-l V. Gugiu are 425 hect. far& de ce s'a dat locuitorilor,

Prahova, judeful Prahova $i se $i locuitorii 143 hect. Proprte- este de 3000 hect.
varsS in Valea-luI-Dan, tot in tarul $i locuitorif cultivS tot re- S'a dat la 1864, la 250 lo-

com. Valea-LungS. renul. Are o bisericS, cu hra- cuitori fo$ti cl&ca$I, suprafafa
mul Sf. Imp&ra{I, deservita de de 750 hect.
Lespezile, loc izolat, in apropiere 1 preot 51 2 cint&rep; 1 he- Aci este un petic de pldure,
de com. Govora, plasa Ocolul, le$teu ; 1 ma§in£ de treerat cu in lunca Glavaciocului, de 850

jud. Vilcea,unde legendazice dk aburl; 1 circiumS. hectare.

ar fi un r&zboiu intre Dad
fost Num&rul vitelor marl e de Arenda anualS a mo?iei este

?i RomanT, ?i unde se v&d chiar 265 $i al celor micT, de 768. de 32000 lei.
ruiae Romane. Acest sat, se zice, s'a infiin- Are o populate de 1259 su-

{at pe la anul 1843, de Pahar- flete, din carl 227 contribuabill

Lespezile, v aleea, izvore$te din nicul Petrache Caribolu, fost o bisericS. de zid, facuti la anul

malul numit Ghermani, comuna proprietar pe acel timp. i860 de Mitropolitul Nifon, de-
V&leni, pi. Arge?elul, jud. Mus- servitl de 1 preot §i 2 dasc&lf
cel; seimpreunS. in centrul com. Le§ile (Le§ile - Negra§i), sat, $i care fine de parohia Ru$i-
cu valcelele: S&roaea, Musce- jud. Arge§, pi. Cotmeana, pen- lut-Asan; o §coal& mixta, cu
lul ?i Br&dule{ul $i se vars& in riul dinte de com. rur. B&rlogul un investor ?i frecuentat& de
Dimbovifa laE., de com. LSic&i. are 41 case ?i 200 locuitori. 43 b&e{T §i 2 fete.
SeacS, in timpurl secetoase. Budgetul comunei e la veni-
Le§ile-Negra§i, sat. VezI satul turl de 5277 lei, iar la cheltu-
Lespezile (Valea-), localitate, Le?ile, jud. Arge$. elT, de 3890 lei.

in jud. Prahova, com. Cera^ul, Aci este un han mare de zid,

pi. Teleajenul, unde se gSsesc Le^ile (Magura - cu-), munte, case, p&tule $i magazil bane
izvoare cu ap& ce confin pu- in jud. R.Sirat, plaiul Rimnicul, .^i indestulitoare. Locuitorii au
cioas& in mare cantitate. com. Bisoca. case bune.
Prin aceasta com inS trece ^o-
Lespezilor (Dealul-), deal, in Le^ilor (Piriu]-),//V/;7, jud. Ba- seaua jude{ean& ce vine din jud.
jud. Vilcea, com. Titireciul, pi. c&u, pi. Bistri^a-d.-s., com. Fin- Arge$, trece pe la Ru§il-lul-
Ocolul, numit ast-fel fiind c£ e tinelele, care $erpue$te la poa- Asan ^i apol prin com. duce la

ripos §i pe unele locuri format lele PisculuMuT-Stan $i in apro- C&mineasca ?i de aci la Giurgiu.
din lespezl de piatrS; la 2V2 piere de care se aflS ape mi- Act este valea Buzelina sau
kil. spre E. de vatra satulul. ll erale parasite. Mice?iul, care desparte com. de
Du^ani al EforieT Spitalelor Ci-
Lespezilor (Podul - ), pod, pe Letca-Noua, coin, rur., pi. Neaj- vile din Bucure^ti.

Digitized by Google
 LETCA-VECH1K 150 LETEA

Trece pe aci si valea Milcova- Are p&dure de cer si girntya, de 63 copil. Are o biserica, in

ful, care da in Calnistea. in suprafa{& de 806 hect., rami- satul Letea, cu un preot si un
nind p&mintcultivabil, 2055 hect. cintaref ; 14 circiuml.
Letca-Vechie, com. rur., jud. In josul satulul trece apa Gla- Dup& legea rurala din 1864,
Vlasca, pi. Calnistea, situata pe vaciocul, care o desparte de s'au improprietarit 211 locuiton,
coasta dreapta a vSel Glavacio- Dusanil Eforiel Spitalelor Civile cu 832 falcl pimint in farina.
cul pe piscul dealulul. Apar^ine din Bucuresti. In 1879 s'au dat, la 141 insu-
familiel Filipescu (Vulpache). ra^el, 213,67 hect. pimint in

Este situate in raijlocul jude- Letea, com. rur., in jud. BacSu, improprietarire.
{ulul Vlasca, in marginea de pi. Bistri^a-d. j., situate in regiu- Teritoriul com. are o intin-

N. a pl&sel, la extrema el, la nea sesurilor Bistri^el si Sire- dere de 4100 hect. Proprietarl
42 kil.de Bucuresti, la 38 kil. tului, la S.-E. de o- si la 5 kil. sunt: Iunius I. Lecca, cu o mo-
de Giurgiu si la 7 kil. de rasul Bacao. Este alcatuita de 8 sie (Radomiresti) de 798 hect.
Ghimpa{i. cStune : Letea, resedin{a, Ara- Smaranda I. Ventura, cu o mo-
Are o suprafaja de 3255 hect. mesti, $erbanesti, Radomiresti- sie (^erbanesti) de aproximativ
S'a dat la 1864, la 230)0011- d.-s. (Doctoral) Radomiresti-d.-j. 500 hect. ; mostenitoril lul Go-
tori, fost cl&casl, o suprafa^a de (Alcaz) Domnita-Maria, Cremina rovei, cu o parte de mosie ;

461 hect. si Chisata sau Chisata. •

Nic. Bibire, cu o mo§ie de 41,62
Are o populate de 1268 su- Domnifa-Maria este un sat hect., pamint productiv ; apoi
flete, din carT 287 contribuabilf nou, format de insured la 1880 tot Iunius Lecca, cu o parte
o biserica, cu hramul Sf. Impa- iar in vechime mai erau Ose- de mosie de 46.93 hect.
rl Constantin si Elena, con- bi^i-Floci, Ciineni si Bunesti. Viile ocupa 23 hect., in to-

stituind singura o parohie, cu un Mosia Letea cu Silistile era talul paminturilor de cultura,
preot si 2 dascall; o scoala stapinita de manastirea Precista 1264 hect.
mixta, condusa de un inves- din Bac&D, coprinzind si cotyul In com. se afla o fabrica de
tor si frecuentata de 19 copit. Sud-Estic al orasulul; acum este hirtie, infiinfata de o Societate
Vite sunt multe, in special domeniu al Statului. Romina, la 17 Ianuarie 1881
bol si caT, ol, capre si rimatorl Se mirgineste la N. cu com. (vezl Letea, sat).
si pu^inl bivoll. ScLuce^ti la S., cu
; comunele Vite sunt: 83 cal, 1290 vite
In aceasta comuna sunt mutyl Rusi si Dealul-Nou ; la V., cu marl cornute, 422 porcl, 2 ca-
figani carl vin iarna acasa, iar orasul Bac&u ; la E., cu com. pre si 1164 of. Sunt 173 stupl
vara o petrec in orase, de or- R isi, dincolo de apa Bistri^el de albine.
dinar in Bucuresti, ca salahorl si cu com. Buhociul, de care Budgetul com. e la veniturl
la case sau pe la sosele ca lu- se desparte prin riul Siretul. de lei 15367, banl 17 si la chel-
cr&torf. In com., la locul numit Matca- tuell, de lei 5342, banl 65.
Locuitoril de aci, ca si eel din Vechie, se v&rsa Bistrija in Si- Teritoriul com. este strabatut
Letca-Noua, se ocupa m'llt cu ret ; cu vremea sl-a schimbat cur- de calea judejeana Bacau-Pa-
transportul de lemne, din p&- sul tocmai la Galbeni, 18 kit. rincea, pe stinga Bistrtyel, iar
durile ce se exploteaza in ve- mai jos. pe dreapta, de calea nafionala
cindtate : Dusani,RusiMui-Asan, Popula^iunea com. e de 415 Focsani-Bacao si de calea ferata
Babel e si Letca. familil, sati 1561 suflete 1507 : cu aceeasl destina^ie.
Se afla aci o moara de foe cu
: RominI, 37 Ungurl si 17 Izrae- Distance : la Bacau capitala
doua pietre, situate in vale case ; Ityl, top de protecfiune romina districtulul, 5 kil. ; la Parincea,
bune si gr£din& pentru aren- 1008 agricultorl, 3 comercian{I, 20 kil. ; la Valea-Seaca, rese-
das care servS si proprieta^i! 4 cu profesiunl libere, 160 mun- din^a plasel, 19 kil.; la com.
magaziT, patule bune si indes- citori si 26 servitor!. Buhociul, 6 kil. ; la com. Sau-
tulatoare; un han mare de zid Sunt 382 contribuabill. cesti, 5 kil. ; la com. Dealul-
la marginea satulul ce este pe Are doua scoll, una in satul Nou, 5 kil. ; la com. Rusi, 3 kil.

drumul Bucuresti-Alexandria. Letea, care func$ioneaz& din

Budgetul comunel e la veni- 1 866, si a doua in Chisata, care Letea, sat, jud. Bacau, pi. Bis-
turl de 3768 lei, iar la chel- func$ioneaz& din 1890. Sunt in- tri^a-d.-j. si resedin{a com. cu a-
tueJl, de 2754 lei. trefinute de Stat si frecuentate celasl nume, situat pe malul sting

Digitized by Google
 LETEA 160 LE'l'CANI

al riuluT Bistri{a, in fa{a satuluT LipovenT, carT se ocupS cu pes- com. Letea; are o intindere de
Cremenea din aceeasl comunS. caria in ba^ile r&spindite pe te- 500 hect., dind un venit de
Are o populate de 132 familiT, ritoriul satuluT. In apropiere se 8330 lei.

sau 568 suflete; o scoala mixta; afl& pSdarea Letea, care, im-
si

o biserica, cl&dtt& in 1867 de preuna* cu p&durea de la Cara- Lete^ti, sat, in jud. Neamfu, pi.

locuitorT; 3 circiumT. Orman, constitue una din curio Piatra-Muntele, com. Hangul, cu
Vite sunt: 12 cal, 400 vite zit^ile DelteT Dun&rene. P&du- o populate de 36 familiT, sau
marl cornute si 117 porcl. rea aparjine StatuluT, folosin- 125 suflete.
Prin legeadin 18 Martie 1883, du-se si locuitoriT de ea. LocuitoriT se ocupa* parte cu
s'a acordat prime! societal pen- plut&ria si parte cu agricultura.
tru fabricarea hirtieT, 150 hect. Letea, insula, jud. Tulcea, cu-
p&dure anual, in curs de 40 prinsa" intre braful Sulina, braful Le{ (Piscul-lui-), unul dintre
anT, din p&durile statuluT, Va- Chilia si Marea-Neagra. Este im- piscurile muntelul Bourul, jud.
durile si TarcSul, jud. Neamfu p&rtita" in doua" p&r{T neegale, Suceava.
spre a extrage din ele materialul cea maT micS, de la V., apar^inind
trebuincios la fabricarea hirtieT. plfisei Tulcea, iar cea maT mare, Le(a, pirifi, jud. Iasi, curgind
S'a dat un teren de 10 hect. E., aparjinind pl&sel Sulina. Are pe teritoriul satuluT Aroneanu
de pe mosia statuluT, Letea, pc o intindere de 1500 kil. pStra^I si, care unindu-se cu pir. Bur-
care s'a construit fabrica. Fabrica (150000 hect.) si este semanatS sucaria, ce izvoreste dintre dea-
de hirtie se g£seste d'a dreapta cu o mulfime de lacurT, a cSror lurile satuluT Cotul-luMvan, co
riuluT, ling& satul Cremenea, la intindere este de40000 hect., muna Stinca, se varsa" in iazul
2 1
/* de orasul Bac5u. S'a dat
kil. de grindurl (p&mint ferm), cc numit Gura-FrineuluT.
fi concesiuneade 12 anl pentru ocupS 1 0000 hect. Restul este
furnitura cu hirtie autorita^ilor acoperit cu stuf Pe ea sunt Le^cana sau Le^cani, sat, jud.
statuluT 51 scutirea de impozite situate: comuna urbana Chilia- Bac&u, pi. Bistri^a-d.-s., com.
directe c&tre stat pe timp de VechTe si satele Satul-Nou, Sfis- Racova, asezat pe piriul cu a-

12 anT. Prin jurnatal consiliuluT tovca, Periprava, Letea, Pardina, celasi nume, ceva maT la N. de
de Ministri No. 52, de la 26 Satul-Nou si Ciatal-Chioi. satul Racova.
Iulie 1889, s'a accordat avan- Are o populate de 50 fa-

tagiile legel industriale, scutirea Letea, grind, in jud. Tulcea, pi. milil, sau 260 suflete ; o biserica,
de vam& pentru masinT, pentru Sulina, pe teritoriul comuneT cu un preot si un cint&re{.
materiT prime si reducerea taxe- rurale Satul-Nou, situat in par Vite sunt: 4 cal, no vite

lor de transport pe c&ile ferate. tea V. a comuneT si in cea E. marl cornute, 1 17 oT si 51 porcT.
Cind s'a infiinjat fabrica, sta- a pl&sel; are o intindere de Acest sat inainte facea parte
tul a garantat un imprumut de 450 hect.; las& spre E. maT din ocolul Bistri^a, al jude^uluT
600CXX) lei la Casa-de-Depuneri, multe fes'iT de uscat sau grin- Neam^u.
care si serveascS drept capital durT, ca: Farul, Sulina, Arini,
de exploatare. La 1889, cind i etc. ;
pe el se afl& situat satul Le^cana, pi rift, care vine din
s'a acordat avantagiile legeT in- Letea ; este in mare parte aco- jude^ul Roman si se varsa* in
dustriale, fabrica avea un ca- perit cu sern&n&turT, iar parte Bistrija d'a stinga, dup& ce a
pital de 2400000 leT ?i intre- este neproductiv. udat com. Racova, pi. Bistrija"

buinfa 150 lucr&torl pe zi. d.-s., jud. BacSu.

Letea, punct trigonometric de
Letea, sat, in jud. Tulcea, pi. observafiune, in insula Letea, Le{cani, sat, in partea de S.-V.
Sulina, cStunul comuneT Satul- jud. Tulcea, pe teritoriul com. a com. T&utesti, pi. Copoul, jud.
Nou, asezat in partea centrala" rur. Satul-Nou, linga* c£tunul Iasi, situat pe un podis, in par-

a plSselsi la S.-V. comunel, pe Letea; are 12 m. tnal^ime, este tea stingS a riuluT Bahluiul, podis
grindul si in insula cu acelasT artificial, si doming asupra satu- prin mijlocul caYuiatrece soseaua
nume, la 3 Vakil, spre S.-V. de luT Letea. nationals lasi-Podul-Iloael. Este
resedin{a\ Intinderea sa este de izolat cu totul de comuna* si se
120 hect. Popula^ia este de 89 Letea-CU-Sili§tele, mope, a sta- afl& la o depaYtare de 10 kil.

familiT, sau 334 suflete, to^TRusT tuluT, jud. BacSti, pi. Bistrija-d.-j., de orasul Iasi.

Digitized by Google
 LEJCANI 161 LEUL

Are o populate de 66 fami- spre S.-E. de satul Gher&e^ti, le?ti §i de 2 cintcLre^T. Scoala din
lil, sau 150 suflete. la 2 kil. de el ?i alSturea de Ciumule^ti servi $i acestul sat.
Vite: 130 vite marl cornute, satul Sftb&oani. Este a?ezat pe Drumurl principale sunt : la

248 ol, 24 cat §i 50 rim&tori. platoul ce separS basinul Mol- F&lticeni (10 kil.) $i la Cimirzani
dovel de al Siretulul. Are 84 (3 kil.).

Le^cani, fost sat r3za$esc, jud. familil, sau 295 suflete, din carl In 1830, Leucu$e$ti-luI-Lin&
Suceava, intre com. Criste$ti $i 64 contribuabili ; locuesc in 7 aveau 25 liuzl, pl&tind 304 leT bir

Dr&gu$eni, desfiinfat, ca ?i altele, case. Sunt 150 vite mart cor- anual, la cari se ad&ugeau bres-
de VodS Mihaiu Sturza, care cu nute. Se cultiva" aci mult car- la^iT ot tarn, 2 liuzl, pfatind 24
forfa a ra^luit %\ razayiile mS- tofil. lei.

rindu-$I trupul mo$ieI lul, Cris- Acest sat dat'eazft din secolul
te$ti. RdzaYirle ar fi fost capi- al XIV-lea, c&ci un document de Leucu§e§ti-Softa, sau Leucu-
tatede la $tefan-cel-Mare, j n la $tefan-Voda\ fiul lut Bogdan $i §e§ti-Pisoschi, sat, pe mo$ia
urma lupte! de la R&zboeni. Bi- nepotul lul Alexandru-cel-Bun, cu acela$T nume, com. Ciumu-
serica din Lefcani este ?i acum din 12 Aprilie 1458, ne arata eft le?ti, jud. Suceava. A$ezat pe
}n satul Homifa. a fost facut danie de mo$ul siu coastele dealurilor farina-Mare
Alexandru-cel-Bun, impreunft cu $i Horai^a, are 48 case, populate
Le{cani, deal, jud. Suceava, pe un alt sat, Dragomire$ti, din cu 49 familiT, sau 201 suflete,
coastele caruia a fost mat ina- jos de Roman, Mitropolief de din carf 50 contribuabili.
inte satul cu acela$I nume. la tirgul Romanulut. AceastS Vatra satulul ocupS, 4 falcT,
danie este reint&ritcl din nou, 55 prajinl. Parte din mo$ie e a
Le^cani-Vechi sau Bogonos, mal tirziu, Mitropoliei de Ro- d-lui Emanuel Morfun ?i parte
sat, In partea de N.-E. a com. man, de c&tre $tefan-cel-Mare, a familiel Softa. Are o intindere
Cucuteni, pi. Stavnicul, judeful la 20 Aprilie 1488, la care data de 207 falcT, din carl : 76 falci

Ia$i, a$ezat pe partea sting& a se numea Leucu^ani. Pe la 1400 cultivabile, 24 falcT p&dure, 68
§esulul Bahluiulul, linga calea se numea Leucu$ou{i. falcl finat $i restul ima§, mla?-
na^ionala la^i-Podul IloaeF, pe o tine ?i locurf neproductive.
intindere de 638 hect., cu o Leucu^eni-Dimitriu sau Leu- Improprietari^i in 1864 sunt
populate de 34 familir sau 188 CU^ti-lui-LinS, sat, pe mo- 8 frunta^T, 10 p&lma$I ?i 30 co-
suflete. $ia cu acela$T nume, com. Ciu- da§i, stSpinind 61 ftlcl, 55 prS-

Vite: 442 vite mar! cornute, mule$ti, jud. Suceava. A$ezat jinl. Acelea$I drumurl sunt ca
1204 ol, 30 capre, 30 cai ?i 72 pe coasta N. a dealulul Anti- $i la Leucu?e§ti-Dimitriu.
rim ft tori. le§ti, are o populate de 83 In 1803, Leucu?e$ti-Pisoschi
familii,sau 289 suflete, din carT num^ra 20 liuzl, pldtind 236 le!

Leuca, vale, izvore^te de la N. 50 contribjabill; locuesc in 74 bir anual.

muntelul Cl&bucetul-BaiuluT, jud. case.
Prahova. Are o direcfie de la Vatra satulut ocupS. 5 falcl, Leucugou^i, numire, ce se da,
S.-V. spre N.-E. $i se varsa in 25 prajim. Mo$ia, proprietatea pe la 1400, satulul Leucu?eni,
Prahovi^a, aproape de Valea- mo^tenit. deced. A. Dimitriu, din Moldova, comuna Gheri-
Ri^noaveT. e in intindere de 190 falcl, din e^ti, jud. Roman.
cari 130 falcl cultivabile, 22
Leucefti, sat, jud. Arge?, pi. To- falci pSdure, 35 falcl fina$ $i Leul, com. rur., intinsi la V. pi.

pologul, f&cind parte din com. restul sterp. Ocolul, jud. Romanafi, formats
rur. Urlue$ti-B&beni. Improprietari^T in 1864 sunt din Leul-Mared.-s., (2000 lo-

14 frunta^i, 12 palraa^i $i 34 cuitorl) §i Leul-Mic-d.-j. (1400

Leucu§ani, numire ce se da in coda$I, st&pinind 91 falcl, 25 locuitori), situata pe ^oseaua
vechime satulul Leucu^eni, din pr&jini. Caracal-Craiova, la 29 kil. de
Moldova, com. Gher&e?ti, jud. Are o bisericaV cu hramul Caracal, $i ling& hotarul jud.
Roman. Adormirea Maicef Domnulul, Altitudinea terenulul d'asupra
ziditft in 1844, de Vasile Dimi- nivelulul mSrilf este de 178 m.
Leucu§eni, sat, in jud. Roman, triu, ajutat de ob?tea s&tenilor, Un grup de magure inconjoara
pi. Moldova, com, Gherfte?ti, deservita de preotul din Ciumu- satul.

*M8. Marti* DUftonmr GiOfrafic. Vol. IV. 21

Digitized by LiOOQ IC
 LEUL-MAKE-DE-SUS 162 LEURDENI

Are o populate de 857 fa- zeiul-de-Gilort, iar la S. cu Bir- gimulul silvic, pendinte de com.
milil, sau 3400 suflete, din carl zeiul de-Padure. Leurdeni, pi. Podgoria, jud.
667 contribuabiH. In catun se g£sesc 2 pujurl Muscel.
Are o ?coala primary, con- §i 6 izvoare.
dusS de un invajator, $i fre- Leurdeanul, deal, jud. Muscel,
cuentata de 72 copii ; 4 bise- Leului (Dealul-), deal, jud. Dolj, com. Leurdeni, pi. Podgoria.
ricl, Sf. Nicolae (1820), Ador- pi. Amaradia, com. Zaicoiul, la
mirea MaicelDomnulul (1785), N. -V. comuneT. Se lasa din Leurdeanul, munte, jud. Buziu,
Sf. Gheorghe (1820) ?i Sf. Dumi- dealul Ceratul $i desparte cursul com. Miajetul, cat. Stinila, aco-
tru (1872), cu 7 preo^I ?i 8 superior al piriulul Leului de perit de p&dure $i ftnea{&.
cint5re{T. apa Nistoiul. E inalt de aproape
Vite marl sunt 2602, vite 50 stinjeni ?i acoperit cu vil ?i Leurdeanul, deal, in raionul com.
mid, 899 §i rimatorl, 914. fine^e. Formeazi pu^in din li- Ogretinul, pi. Teleajenul, jud.
Comuna Leul este vestita in mita d~ V. a com. catre com. Prahova, acoperit cu padure.
judef prin mirimea ?i vechi- B&ce$ti, din jud. Gorj.
roea sa. Leurdeanul, pise, jud. Prahova,
Leului (Dealul-), deal, jud. Dolj, com. Drajna-d.-s., plaiul Teleaje-
Leul-Mare-de-Sus, sat, in care pi. Amaradia, com. Siavu^a, din nul, pe culmea de deal ce selasa
se afla primaria com. Leul, jud. care izvore^te piriul Sl&vufa. din creasta Carpafilor, printre
Romana^i; are 2000 locuitorl. Drajna $i Ogretinul. Serva de
Leului (Stinca-), codru, proprie- pi?une pentru vite.

Leul-Mare §i Leul-Mic, val- tatea statuluT, pendinte de m&-

cele, com. Cucuefi, pi. Oltul-de- nistirea Sf. Gheorghe, com. Bo- Leurdeanul, pise inalt, in partea
jos, jud. Olt. ziorul, jud. BuzSu; are 43 hect., de S.-E. a com. Cera?ul, pi.

mal toate paxlure; in localitate Teleajcanul, jud. Prahova. Serva

Leul-Mic-de-Jos, cdtun, al com. se nume$te §i Stina-Leulul. pentru pa^une in timpul verel,
Leul, pi. Ocolul, jud. Romana^i, fiind impropriu orl-cirel culturl.

spre V. ?i cam la 2 kil. de Leului (Valea-), vale, spre S.-

Leul-Mare; are 1400 locuitorl. V., de com. Scari$oara, pi. O- Leurdei (Izvorul-), izvor, in jud.
colul, jud. Romana^i se termini ; Buz&u, com. Nehoia^ul, care in-

Leule§ti, cdtun, al com. Birzeiul- in Valea-Oltulul. cepedinvirful muntelulStanila?i

de-Gilort, pi. Amaradia, jud. se scurge in riul Bisca-Rozilel,
Gorj, situat pe v&I §i dealurl. Leurda, plain, jud. Vilcea, pi. in fa{a c&tunulul Bisceni.
Are o suprafa^a cam de 500 Ocolul, c&t. Cacova.
hect, din car! 82 hect. culture, Leurdeni, com. rur., jud. IHbv,

2 hect. vie, 4 hect. prunet, iar Leurda, vale, care uda partea de pi. Dimbovi^a, situata la E. de
restul de 412 hect., p&dure, fi- S. a com. Ur$i, pi. Olcul-d.-s., jud. Bucure^ti, intre ora$ $i forturif,

ne^e $i tuferi? $i cea mat mare Olt, ?i se varsd. in girla Cun- la 9 kil. de Bucure$ti. Se im-
parte npos ?i plin de arbu$ti. gri?oara, tot in raionul com. Ur?i. parte in 2 trupuri: Leurdeni-
Are 1 biserica cu 1 cintaref; Rominl §i Leurdeni-Sirbl.
serviciul se face de preotul de Leurda, vale, la N. de com. Bor- Sta in legatura cu Pope$ti-
la comuna. deni, plaiul Prahova, jud. Pra- Conduratu ?i Glina prin ?osele
Locuitoril sunt mo?nenI; sunt hova. vecinale.

49 familiT, saii 240 suflete, din Se intinde pe o suprafa^a de

carl 40 contribuabili. Leurdeanca, pddure, supusa re- 1875 hect., impreuna cu mo$ia
Ei poseda: 10 plugurl, 25 gimulul silvic, com. Topoloveni, Cula, populata de 486 suflete,
care cu boT; 11 caT, 82 rim3- pi. Podgoria, jud. Muscel, in din car! 96 contribuabili; loeuese
tori, 161 vite marl cornute, 45 intindere de 100 hect. Esenje: in 103 case.
ol §i 75 capre. stejar, fag, carpen, jugastru, plop Familia Efr. Germani are,
Comunica^ia in c&tun se face §i anin. afara de mo$ia Cula, 800 hect ?i

prin $oseaua comunala care o locuitoril, 275 hect. Proprietara

leaga la N. cu comuna sa Bir- Leurdeanca, pltdure, supusa rc- cultiva 640 hect. (105 sterpe,

Digitized by Google
 LEURDENI 163 LEURDI?UL

35 izlaz, 20 vie). Locuitoril cul- Budgetul com. e la veniturl sau 39s suflete: 201 barbaflf ?i

tivi 225 hcct. (10 stcrpe, 20 de 4430 lei §i la cheltuell de 194 feme!.
izlaz, 20 vie). 3893 lei. La nordul satulul sunt dea-
Impropriet&ri{I sunt 65 locui- Spre N. este inconjurat de luri marl acoperite cu vii $i p&-
tori §i neimproprietari^I, 25. dealuri cu vi! ?i de p&duri cu durl. Are o bisericS, cu hra-
In com. e o biseric&, cu hra- stejar, fag ?i girnit&; iar cele- mul Sf. Gheorghe, claditi la anul

mul Sf. Voevozl; 1 $coal& mixta, Talte pcU-p sunt acoperite de 1 86 1 de N. Crefulescu $i Alecu
frecuentata de 5 elev! $i 3 ele- livez! de pruni, merl, nuc! ?i Pitaru.
ve ; 1 ma§in& de treerat cu aburl cire$I. In raionul acestui c&tun este
2 circiumf. Riul Arge? ud& partea de S. $i stasia c&el ferate, Leurdeni.
Vite sunt: 102 cat $i lepe, a comunel.
174 bol, 99 vaci $i vitel, 12 §oseaua nafionala Bucure^ti- Leurdeni -de - Sus, sat, fecind
tauri, 8 bivoll §i bivolife, 20 ca- mergind
Pite$ti $i calea feratt, parte din com. rur. Leurdeni,
pre, 79 pore! $i 633 of. aproape paralel, tree prin co- pi. Podgoria, jud. Muscel. Aci
Locuitoril poseda : 84 pluguri: muni de la V. spre E. Alte 3 este re$edin{a comunel.
82 cu bol ?i 2 cu cai ; 107 care §osele comunale pleac& din $0- Are o populate de 124 fa-

§i'c&rufe: 78 cu bol, 20 cal. seaua nationals, tree prin co- milii, sau 502 suflete: 255 bar-
Budgetul com. e la veniturl muni, spre riul Arge$, peste batf, 247 femel.
de 1946 le! $i la cheltuell de care esteun pod de lemn, le- E situat in centrul comunel
1886 le!. gind com. Leurdeni cu com. pe malul sting al riulul Arge$.
Cateasca-Pope$ti, din jud. Arge$. In partea de N. a satulul sunt
Leurdeni, com. rur., jud. Muscel, La anul 1712, Carol XII, re- dealuri acoperite cu p&durl $i
pi. Podgoria, la 70 kil. spre gele Suediel, a trecut prin Le- vii.

S. de Cimpulung, situate intre urdeni, in drumul s£u spre Pi Are o biseric&, cu hramul A-
dealuri $i vi! ?i pe malul sting te§ti. dormirea Maicel-Domnulul, fon-
al riulu! Arge$, la 16 kil. de data la 1835 de riposatul Ior-
re$edin{a subprefecturel. Leurdeni, stafie de dr.-d.-f., dache Golescu. La 1887, focul
Se compune din 4 citune: jud. Muscel, pi. Podgoria, cat. a distrus o §i s'a rezidit de lo-
Circium&re?ti, Leurdeni • d. • s., Leurdeni, pe linia Chitila-Pi- cuitoril comunel.
Leurdeni-d.-j. $i Moara-Moca- te$ti, pusi in circulate la 13 Are o $coal& de b&e{I §i fete,

nuluT, $i se m&rgine^te la N. cu Septembrie 1872. Se afla intre condusi de un investor $i o

com. Glimbocelul; la S., cu com. stabile Gae^ti (16.3 kil.) $i Go- inv^^toare, cu intre^inerca c&-
R&te$ti, jud. Arge$, de care se le?ti (14. 1 kil.) Inal^imea d'a- rora statul cheltue^te 2484 lei

desparte prin riul Arge$ la E., ; supra nivelulu! m&ril de 2 I7 m ,04. anual; e frecuentata de 120
cu com. Guinea §i la V., cu Venitul acestei pe anul
sta^ii copil.

com. Gole$ti*BadiI. 1896 a fost de 150670 lei, 05 $tiu carte 176 bSrba^I $i 72
Are o populate de 304 fa- bani. femel.
milil, sad 1272 sufl., din car! 250 Pe la N. satulul trece §oseaua
contrib. loeuese In 287 case.
; Leurdeni, fort, in jurul Bucu- na{ional£ Bucure$ti-Pite$ti $i ca-

Are 2 biseric!, la Leurdeni- re^tilor, jud. Ilfov. lea ferata, carl merg aproape
d.-s. $i Leurdeni-d.-j., deservite paralel prin cStun.
de 2 preo^I 91 4 dasc&ll; 1 $coala, Leurdeni, deal, in raionul co
infiintata la 1837. mune! cu nume, plasa
acela§I Leurdeni-Sfrbl. Vezi Leurdeni,
Locuitoril s'ati improprietclrit Podgoria, jud. Muscel, pe care jud. Iifov.
la 1864 pe mo^iile N. Crefu- se cultivi 40 hect. vie.
lescu, Catinca $i Alexandru Go- Leurde^ul, padure, in jud. Bu-
lescu, in 4 categoril. Proprietari Leurdeni -de Jos, - sat, fecind zSu, com. Goide^ti, c&tunele

mar! in comuni sunt : Nic. Crc- parte din com. rur. Leurdeni.pl. Fundata $i Plaiul-Nuculul, a mo$-

{ulescu §i N. Gussi. Podgoria, jud. Muscel. Este si- nenilor in dev&lmaYie.

Vite sunt: 51 cal, 300 bol, tuat in partea de E. a comunel,
200 vaci, 934 ol, 293 porcl, 5 pe malul sting al riulu! Arge$. Leurdi^ul, izvor, in jud. BuzaTi,
bivoll $i 8 capre. Are o populate de 98 familii, com. Valea-Muscelului izvore^te ;

Digitized by Google
 LEURDOASA 164 L1COI

din Virful-P&tirlagil ; se une?te Lichire§ti, vechie plasd, in jud. ?ipe strain se g&sesc datele
cu izvorul Bradulejul ?i amin- Ialomija, cu 16 sate. Aceasta de 1774 $i 1778, carl arata
dou& unite dau na$tere piriului plasa, impreunS cu pi. Cioca- data cind s'a ftcut biserica din
Valea-Muscelulul. ne?ti, a format, in 1832, pi. tirgul G&iceana.
Borcea.
Leurdoasa, sat, jud. Dolj, pi. Lichi§teni, piriu, curgind pe teri-

Jiul-d.-s., com. Argetoaia, cu o Lichire^ti, vechie nutnire a ora- toriul com. Vultureni, pi. Ber-
populate de 381 suflete : 184 sului C&l5ra?i, jud. Ialomi^a. heciul, jud. Tecuciu, de la N.
b&rbaflf ?i 197 feme!. Locuesc spre V.; se vars£ in partea
in 58 case ?i 22 bordee. Copiii Lichire§ti, mosie nelocuitS, a E- sting& a Berheciulul, dupa ce
din sat urmeazi la ?colile din foriel Spitalelor Civile din Bu- a udat satul cu acela^T nume.
satul Argetoaia -d.-s., ce este cure?ti, in jud. Ialomifa, pi.

la 4 kil. 200 m. Borcea, spre V. de ora$ul Ca- Licina, vale, in jud. Constanta,
15ra$i. Teritoriul ora^ului a fa- pi. Silistra, pe teritoriul com.
Leurdoasa, deal (400 m.), jud. cut parte p£n& la 1852 din rur. Cilnia, jud. Constanta ; se
Dolj, pi. Jiul d.-s., com. Arge- aceast£ mo?ie, cind s'a cumpa- desface din poaiele de N.-V.
toaia, din care izvore^te piriul rat i7i4pog. de la Eforie, din ale dealului Canli-Dere; se in-

Leurdoasa. carl 1357 pog. formeazi do- dreapti spre N., avind o direc-
meniul ora?ului ;
pe 357 pog. Jiune de la S.-E. spre N.-V.,
Leurdoasa, piriit ?i vale, jud. se afl& vatra ora^ului C&lara$i. mergind printre dealul Darna
Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. Arge- ?i o prelungire a dealuluY Canli-
toaia, ce curge prin satul Le- Lichiti^teni, sat, facind parte din Dere, brSzdind partea de N. a
urdoasa. Izvore^te din dealul com. Vultureni, pi. Berheciul, pi. $i cea de V. a com.; dup&

Leurdoasa. jud. Tecuciu. Este situat la N.- un drum de 4 kil., trecind prin
E. de com., la 4V2 kil. Prin sat p&duri ?i tufari^url, se deschide
Leurii (Dealul-), tnunte, in co- curg piraiele: Sarica, la S. ?i pe malui dobrogean al Duna-
muna M&deiul, jud. Suceava. Lichi?teni, la N. ref, la 800 m. mal sus de des-
Are o populate de 52 fa- chiderea vael Cilnia in Dunare
Lezunful-Mare sau Le§un{ul, milif, sau 210 suflete, carl lo- malurile sale sunt inalte §i ri-

piriU, jud. Bac&u, pi. Trotu§ul, cuesc in 50 case. Copiii din sat poase din pricina dealurilor carl
com. Groze§ti; izvore?tedin mun- merg la $coala din satul Vul- o string de aproape taie 2 ;

tele M&gura-Ca?inulur, se {near- tureni. drumurl comunale: Bugeac-Cil-

er d'a stinga cu piriul Lezun- Teritoriul satulul este de 724 nia ?i Galtya-Cilnia.
{ul-Mic, ud& localitatea Huta^i hect. Locuitoril, fo§ti cl5ca$I ?i

se vars& d'a dreapta Oituzulul impaminteni{I la 1864, stSpinesc Licoi, fost sat, pe mo$ia Virbo-
la satul FerSstr&ul. 124 hect., iar proprietarii 600 ceni-Blestematele, in jud. Buz&Ci,
hect. com. C&rpini$tea, spart in tim-
Lezun^ul-Mare, munte, jude^ul Locuitoril cultivS. 555 hect., pul ciumel luf Caragea ; urmele
Bac£u, pi. Trotu?ul, com. Gro- iar satul ocupS 9 hect. se v&d inca.
ze$ti. Vite sunt: 95 bof, 75 vaci,

4 taurt, 22 cal, 6 bivolT, 156 Licoi, sat, in jud. R.-SSrat, pi.

Lezun^ul-Mic, munte, jud. Ba- 01 ?i 14 capre. Sunt 200 stupi Rimnicul-d.-s., com. Margari-
c&u, pi. Trotu^ul, com. Gro- cu albine. te§ti, la poaiele dealului Licoi,
ze?ti, de lingS muntele Lezun^ul- Locuilorif posedS : 20 plugurl pe piriul Hirboca.
Mare. de fler $i 22 de lemn.
In sat se afl£ o bisericS, Licoi, deal, in jud. R.-S&rat, pi.

Lia, pise, intre com. Birze^ti ?i cu hramul Sf. Voevozl, delemn. Rimnicul-d.-s., com. Racovifenh
Vulture^ti, pi. Arge^elul, jud. Materialul de lemn&rie a fost situat in partea de V. a com.,
Muscel. d&ruit de Alexandru Sturdza la hotarul jude^ului, cStre Bu-
de la vechla biserica din tir- z&u; este acoperit cu p&durl.
Libice§ti, mahala, injud.Mehe- gul GSiceana, care era in lo-

din^i, pi. Motrul-d.-j., com. Pluta. cul celei actuale. Pe icoane Licoi, mosie, in jud. Buz£u, com.

Digitized by Google
 LICTJRA 165 LICURIC1UL

Carpini$tea, cat. Valea-Hotaru- Comunicafia in com. se face ste lastar. Proprietatile locuito-
luT; are 500 hect, din care 36 prin $oseaua vicinala care o rilor, [date dupa legea rurala,

padure. leaga la N. cu Carbune$ti ?i la ocupa 450 hect., impartite intre

S. cu Negreni ; cu Frumu- 88 locuitort, carl mal poseda

Licura, deal, la N. de com. Oc- $ei, Serada, Piriul-Boia $i Jupi- $i 61 Va hect. vil.

nele-Marl, pi. Ocolul, jud. VU- ne$ti, e legata prin drum de Locuitoril aQ multe cazane
cea, unde a fost un r^zboiu, nu- care. pentru fabricarea rachiulul de
mit Cirjalia, cu Turcil, carl ati In com. se gasesc 4 puturl pra?tina.
dat foe bisericel de la Capatfna, $i 15 izvoare. Cat de comunicatiune suntspre
de pe acest deal, laanul 1802. com. Antone?ti la N., spre com.
Licuriciul, com. rur., in jud. Te- Dulceanca la V. $i la com. Ca-
Licurei(Culmea-),£*/»*s</f deal, leorman, pi. Tirgulul, situata linesti, la E., dincolo de Valea-

in jud. Vilcea, pi. Ocolul, com.Oc- pe partea stinga a vail Tinoasa. Ciinelul, pe $osele vecinale.
nele-Marf, pe care se afla ocnele Se invecine$te la N. cu com. In parteade S. a com., peste
vechi, parasite, carl dateaza din Antone§ti; laS., cu valea $ipi- piriul Tinoasa, se afla o ma-
timpul luT Adrian $i car! ati riul Tinoasa ; la E., cu valea ?i gura, careia locuitoril 11 zic Ma-
fost mal in urma cautate de cu Piriul-Ciinelul, care o des- gura Cimitirulul ?i care serva
•

impanel pentru a scoate sare parte de com. Caline$ti, iar la ca semn de hotar al paminturilor
ca s& alimenteze pe locuitoril V. cu com. Dulceanca.
teritoriul delimitate locuitorilor o a doua ;

din Moesia inferioara $i Dacia Popula^ia com. este de 215 magura sc gase?te la E. com.
rasariteana. Originea lor se sue familil, sati 986 suflete, din carl $i poarta numele de Magura-
mal sus de Adrian. 163 contribuabili. Zamfirel.
Are o : $coaia, condusS de un Magura-Cimitirulul are o inai-
Licuriciul, com. rur. $i sat, in par- invatator ?i frecuentata de 46 timede 5 m., iar baza el are 125
tea de E. a com. Carbune^ti, pi. elevl; o biserica cu un preot, m. in periferie. Magura Zamfirei
Gilortul, jud. Gorj. 1 clntaret $i 1 paracliser. este de 6 m. inatyime $i are o
Este situat pe valea Licuri- Vite : 282 vite marl cornute, periferie de 120 m.
ciul. Are o suprafa^a de 1000 51 cai, 1935 oi $i 160 porci. Cea mal mare parte din lo-
hect, din cari 200 hect. ara- Budgetul com. este de lei cuitorl sunt bulgari, stabilt^T

bile, 20 hect. prunet, 15 hect. 2852,20, la veniturl $i de lei aci de pe timpul razmeritelor
vie, iar 765 hect. padure, tufa- 2849,52, la cheltuell. %\ pribegiilor. EI i§I pastreaza
ri? ?i ripe. Solul este mal mult humos inca limba, portul §i obiceiurile.
Are o populate de 240 fa- §i put'm accidentat, priincios De ci^I-va ani insa asimilarea
milil, sau 1222 suflete, din cari pentru orf-ce cultura. cu elementul romin a inceput
200 contribuabili. Suprafata com., c 1 a monitor sa fie mal vadita.
Locuitoril poseda : 20 plugurl, ?i a padurilor aflate pe dinsa,
40 care cu bol; 210 vite marl este de aproape 4000 hect. Pro- Licuriciul-Zbtrglezele, padure,
cornute, 10 cai, 150 of, 45 ca- prietar principal este Eforia Spi- in jud. Teleorman, pe mo?ia Li-
pre $i 100 rimatorl. Sunt 43 talelor Civile din Bucure?ti, care curiciul, proprietate a Eforiel
stupl cu albine. poseda trupurile de mo$ie nu- Spitalelor Civile din Bucure^ti.
Are: 2 bisericl, una facuta in mite Zbirglezele ?i Lixandra.
1790, iar adouain 820; sunt 1 de- Din aceste mo$iI, 2040 hect. Licuriciul, vale, com. Licuri-
servite de 1 preot^i 2 cintareflf. sunt pamint arabil, 1650 hect. ciul, jud Gorj. Are direcfiunea
Budgetul com. este de 1 1 8 acoperite cu padure, iar restul N.-S.-E. ?i este coprinsa intre
lei la veniturl $i de 1 1
1
7 lei, de 253 hect. izlaz $i fine^e. E- dealul Serada la E. $i dealul
81 banl, la cheltuell. foria poseda ?i vil pe o intin- Negrenilor la V. \$X are ori-

Este udata de apa Negreana, dere de 23 hect. Ambele padurl ginea mal sus de com. Licu-
peste care, in partea despre N., s'aii dat acum citf-va anl in ex- riciul §i da in valea Gilortulul
pe$oseaua vecinalacare traver- ploatare. Intr'insele se gaseau mat jos de Negreni. Pe aceasta
seaza satul, este un pod de lemn arborl gro$I, cu osebire stejar vale curge piriul Negreana ce
pe pilotf* iar altul, in partea de 91 alte esen^e, in grosime p3na urmeaza direc^ia dealulul, avin-
S. in marginea satulul. la 60 cm. ;
parte din padure e- du-?I obir?ia mal sus de Lieu-

Digitized by Google
 LlDlt (VALEA-) 166 LIE?TI

riciul ; trece pe lingS satul cu V., riul Siretulj care intra in ra- din Lie^ti stapinesc 1194 hect.,
acela?! nume $i se varsa in ionul comunei la punctul nu- iar proprietarul 7672..

Amaradia, la Hurezani-de-Sus. mit « la Morel >v merge spre S. Vite sunt: 263 cal, 7 tauri,
In timp de seceta este seaca; panila Odafa;-Popei, apuca spre 125 epe, 1768 bol, 1328 vadf,
in timpurl ploioase devine mare. E. pana la Coardele, iar de aid 4 catiri, 7. bivolf, 4103 ol §i

spre S.-V. pana la Calieni (jud. 43 capre.

Lidii (Valea-), pirin, uda com. Putna) ?i Chitaroaia, unde trece poseda 558 plu-
Locuitoril
Tatarul, trece in raionul com. in com. Fundeni, facind o curba gurl de fer, 14 de lemn, 14
Gornetul-Cricovul, pi. Cricovul, spre V. cazane de f&cut rachiti iar pro- ;

jud. Prahova, unde se varsa in Raze^il satului Lie?ti tree prietary an: 4 ma§inl de se-
riul Cricovul- SSrat. peste hotarul natural, care e cerat, 2 de batut po-
ma§ini
Siretul in partea de V., avind rumb, 4 ma$inl de sem&n£t,
Lidvul, pise de munte, jud. Su- proprieta^T $i dincolo de Siret cum $i 2 morl de foe, una in
ceava, acoperit parte de p&- pana in riul Putna (jud. Putna), Lie?ti §i cea-1'alta in fj>erba-

dure de fag §i parte de fine^, care in vechlle hotamicil se ne§ti.

intre Ri^ca-Mare $i Slatioara, identiflca cu numirea Ruginosul, Sunt 3 bisericl, una in Lie^ti

com. Bogd£ne$ti. dupa cum se aude $i astazl $i doua in §erbane$ti, deser-

intre locuitorl. vite de 4 preo^f ?i 4 cintarep;

Lie^ti, com. rur., jud. Tecuciu, Terenul e aproape §es. In par- 3 ?colI, 2 in Lie^ti, una de ba-
pi. Birlad, formats din 2 c£- tea de E, se ridica vre-o cite- efl $i una de fete, $i o a 3, mixta

tune: Lie$ti $i $erbane?ti, si- va dealurl, care o brazdeaza in §erbane$ti. $coala de bae{i
tuate pe ambele p&rp ale $o- de la N. spre S. Cel mal in- din Lie?ti s'a inninfat, la 1 865
selel na^ionale Tecuciu-Galafi, semnat este Dealul-Caima^uiu- §i e frecuentata de 96 copii.
pe o intindere de 4 kil., cu re§e- lul. §coala de. fete s'a infiin^at la
dinja com. in satul Lie$ti. Apele care uda comuna sunt 1 88 1 $i se frecuenta de 29 eleve.
Intreaga comuna este situate Siretul, in partea de V., formind $coala din §erbane?0 s'a In-

pe un frumos platou, avind $i limita intre jud. Tecuciu fiintat la 1881, ?i e frecuentata
o inal^ime de 16 m. deasupra $i Putna. Girla-Birlovija, care de 42 elevl.

nivelului Birladulul, in partea de pleaca din Siret, curge in di- Veniturile ca §i cheltuelile
S. a jud., la 27 kil. de Te- recjia N.-S.-E., ?erpue$te prin com. suntde99S3leI, 29 banl.
cuciu %\ la 7 kil. de Ive^ti, vechiul sat Lie^ti $i se varsa Comerciulse face de 18 per-
re?edin{a sub-prefecturel. in Birlad, in raionul satului. soane.
Hotarul comunei este: la N., Birladul, in partea de V. curge Pe teritorul comunei, in partea
o linie conventionale ce pleach in direcfia N.-S. $i se varsa in de E., se afla o fi§ie de pa-
din malul Siretului, merge spre Siret in raionul acestel com. mint nisipos care incepe din
E. pe linga mo?ia d-lul Nico- Calmajuiul in partea de E. a corauna Torce^ti §i continua
lescu, di in girla Birlovi^a, p&n£ com., curge de la N. spre S., pana in padurea Hanul-Cona-
face o cotitura spre S., se ri- avind o albie adinca. Gerul, chi, in direc^ie N.-S. ; d-I Gr.
dica pe deal pe $oseaua co- care formeaza limita de ra- ^tefanescu, in cartea-I de geo-
munala, trece prin sat, se ri- sarit a com., curge in direcfia logie, zice ca aid a fost apa;
dica tot spre E., trecind Nisi- N.-S. ?i formeaza o vale fru- locuitoril aQ ficut planta^iuni
purile, Dumbrava, Calmafuiiil, moasa, acoperita cu finea^a. de plopl ?i salcil.

pana ajunge in matca Gerulul Popula^ia com. este de 934 Locuitoril din Lie$tisunt vechl
spre E., piriul Gerul, in linie familil, sau 3763 suflete, din raze^I; iar eel din $erbane$ti
aproape dreapta, de la N. spre carl 843 contribuabili; loeuese sunt parte raze$I, parte impro-
S., pana in mo?ia d-lul Verone; in 885 case. $tiu carte 450 prietari^I la 1864.
la S., o linie de invoeaia incepe barba^I $i 120 femel. Caile de comunica^ie sunt:
din matca GeruluT, trece pe Teritoriul com. este de7Si2 $oseaua na^ionaia TecuciG-Ga-
mo$ia d lul Gheorghiadi, merge hect., §i 62 aril. Locuitoril din la^i, care trece prin mijlocul sa-
prin pSdurea HanulConachi, Lie§ti, carl sunt vechl raze§I, telor Lie?ti ?i
§ er bane§ti; calea
p£na ajunge in malul Siretului, stapinesc 1646 hect. ; vechil t ferata Ive$ti-Hanul-Conachi,care

la locul numit Chitaroaia; la ciaca^i din $erbane$ti ?i o parte formeaza limita de E. asatelor;

Digitized by Google
 LIE?TI 1157 LlESTl-MlCLKSCULUl

^oseaua jude{eana Lie§ti-Lun- Sunt 2 $colI, una de baef!, Formeaza o comuna (com. Li-
gociul §i Calieni (jud. Putna)care $i a doua de fete, intre^inute e?ti) cu catunele : Hu?tiul §i

une^te satul $erbane?ti cu Ca- de stat. $coala de b&eflf se fre- Ciora?ti, avind o populate de
lieni prin un pod de vase urn- cuenta de 96 elevl, iar cea de 1 106 suflete, din carl 190 con-
prima baterie
blator. Aic! se afla fete de 29 eleve. tribuabill; locuesc in 242 case.
a forturilor Namoloasa-Foc§ani. Satul dateaz& din secolul ai Teritcriul com. este foarte
Intreaga com., la 1881, se XV-lea. deluros. Se cultiva viea pe o
afla situate pe deal in urma In vechime era situat tot pe suprafa^a de 367 hect, 50 ari!,

inundafiilor Siretului ?i Birla- deal, inlocul unde se afla ast&zi; livezile cu prun! pe o intindere
duluT. Ea prezinta. un aspect aceasta se dovede?te prin urmele de 50 ari!.

pl&cut, avlnd straz! drepte $i biserice! ce se vede ?i astazi Are o $coala primara de ba-
largf, case ma! igienice $i bine la cVadul-Pau§e$tiior», spre S. ef! ; 2 biseric!. Comerciul se face
fccute, in mare parte Jnvelite cu Din cauza deselor invaziun! de 5 persoane.
tabla $i $indrila. Tatare$t! $i Turce^t!, fiind-ca Bud. com. e de 7973 1., 63 b.
Locuitori! desfac produsul pe aid era drumul spre Mol-
muncel lor la tirgul Ive$ti, iar dova, locuitoril s'aQ strSmutat Lie^ti, deal, pe a caruia coasta
toamna la Galafi transportul se; pe vale in unghiul ce-1 face de V. se afla satul $tioborani,
face pe ?oseaua nationals, cu ca Siretul cu Birladul. iar pe cea de E. satul Bal^i,

rele cu bo! saQ cu ciru^e cu cal. Aic! aft stat p&n& la anul pi. Crasna, jud. Vasluiu. Se
Se m£rgine?te la N. cu com. 1 88 1. El s'aQ intins din malul intinde de la N. din dealul Po-
Buce$ti, de care se desparte Birladulu! pSni in al Siretului pe?tilor, continua spre S., stra-

printr'o strada larga numita Ha- pe ambele latur! ale girle! Bir- bate teritoriul com. $tioborani,
tful la S., cu com. Fundeni la
; ; lovifa. Aid $i-aQ fecut o biserica $i apo! se termina in Valea-Cras-
V. cu rlul Siret $i laE.cujud. pe malul Siretulu!, biserica care ne!, pe teritoriul com. Vinefe^ti,
Covurluia, de care se desparte era aproape s& fie darimata de din jud. Falciu.
prin rlul Gerul. Siret; locuitori! vazind ca bise-
rica vacadeade pe malul Sire- Lie§ti, lac, spre V. de satul Gu-
Lie§ti, sat, fn jud. Neam{u,com. tului aQ luat o parte din lemniria ge?ti, pi. Crasna, jud. Falcia,
Petricani. Vez! Julfeni. ace$tia ?i au dus-o la satul unde odinioara a fost sat, din
Negrea, care pe la 1866 de- a caru! urme se vad §i astaz!
Lie§ti, sat, fecind parte din com. pindea de com. Lie$ti. ruinele biserice!. Vechi! locui-
cu acela§! nume, jud. Tecuciu. Ma! inainte elfacusera oalta tori a! acelu! sat s'au stramutat
E situat pe un platoti, intre riul biserica, in mijlocul satulu!, pe in satul Guge^ti de astaz!.

Birlad, la V. $i calea ferata, la malul girle! Birlovtya. Construc-

E., avind o pozi^iune frumoasa. {ia de gard, are o vechime, se Lie^ti, trup de mope particulara,
Aic! este re^edinfa coraunel. zice, de 100 anf. Cu stramutarea in raionul satulu! Tatare?ti, com.
Satul actual dateazi de la 1881, satulu! la i88i,ea a fost para- Corni, jud. Tecucifl.
strSmutat din vale. sita, §i astaz! e ruinata. Satul
Are o populate de 590 fa- de pe vale ni se infe{i$eaza Lie§ti, piriii, izvore?te de sub
milil, sati 2355 suflete, car! lo- ca o gradina frumoasa, avind dealul Lie^ti ^i al Ri^cane!, uda
cuesc In 569 case. diferifl pom! fructifer! $i vi! ?i valea dintre aceste doua dea-
Are o biserica, cu hramul strabatuta de $os. comunala care lur!, trece prin satul Bal{a{i,

Cuvioasa Paraschiva, fecuta de duce la Siret. com. ^tioborani, pi. Crasna, jud.
ob$tia satulu! la 1886, sub in- La anul 188 1 o revarsare mare Vasluiti ?i se varsa in piriul Vi-
grijirea preofilor Vasile $1 Ste- a Siretulu!, unita cu Birladul, ne^e^ti, com. cu acela^i nume.
fan Ciuntu, car! aft condus lu- a facut ca nu numat satul Lie$ti,

crarea pSni la sflr§it. Biserica dar $i Buce$ti, Vultureni, Blajeri- Lie§ti-Miclesculul, ma ha la, (3-

este mare, incapatoare, avind d.-j. $i $erbane$ti sa se ridice cind parte din com. Lie$ti, jud.
o catapeteazma de un aspect pe deal, unindu-se aproape toate. Tecuciu, situata intre $oseaua
frumos, lucrata cu arta. Este na^ionala ^i riul Birlad, despar-
deservita de 2 preoflf $i 2 Lie^ti, sat, in jud. Tutova, pi. ^ind satul Lie?ti, de $erbane$ti,
dntfirep. Pereschivul, spreS.-V. de Birlad. prin o ?osea.

Digitized by Google
 LIGUKESTI 168 LIMPEDEA

Locuitoril Ji mal zice §i Pau- 2094 hect. (impreun& cu Frun- privalul Mucuroaea, intre Teze-

zine?ti,Orasca §i Pifigaia), din rele Pe$tii-Romine$ti ?i Pe$ttf.

carl D-l N. D. Amira are 1850 Turce§tl,

Ligure§ti, cdtun, al com. Cofi, hect. $i locuitoril (impreuna cu
jud. BuzSu, cu 90 locuitorT %\ eel din Frunzine^ti, Orasca §i Limba-Gogii, deal, acoperitcu
24 case. Ptyigaia), au 244 hect. vil 91 livezT, in partea de V. a
Proprietarul cultiva 1372 hect. satului Cost\ileni, com. Costu-
Liiceni, cdtun, al com. DrSghi- (100 stcrpe, 35 izlaz $i 343 pi- leni, pi. Brani^tea, jud. Ia$i.
ceni, pi. Ocolul, jud. Romanaji, dure). Locuitori! cultiva tot te-
a$ezat pe coasta unul deal, la renul. LimbarJL, pddure>)\id. Bacati, pi.

5 kil. spre E. de Caracal §i a- Popula^ia satului e de 104 Bistrija-d.-j., com. Funcjul-Raca-

proape de ^oseaua Caracal-Cra- suflete. ciuni, de pe la izvoarelepirlulul

iova. Altitudinea terenulul d'a- Comerciul se face de I cir- R£c&ciuni.

supra nivelului de maril este ciumar.
140 m. Are 60 familil, sau 262 Num^rul vitelor marl e de 96 Limba^elul, vale, jud. Prahova,
suflete; o biserica, Adormirea- ?i al celor mid de 371. formats din diferite mici viicele,
Maicef DomnuluT (1852), cu un carT-§T iafi na?tere din apropie-

preot $i dol cintare{T. Lilieci, (Sili^tea - Satului sau rea girel Predealul $i muntelul
LiUecii/pganimei), loc, jud. Susaiul; curge de la N. spre
Liliacul.VezI Ar&me$ti-Boere$ti, BacSu, pi. Siretui-d.-j., com. Gio- S. ?i se varsS in piriul Azuga,
sat, jud. Roman. seni, unde in vechime era un pe {annul drept, tot in raionul

sat, care avea curte boTereasca com. Predealul.

Liliaculul (Muchia - ), colind, %\ o biserica. Acum
100 de an J
in jud. Buz&u, com. Ctnde§ti, satul Gioseni erape acest loc, Limbi (La-Trei-), pescdrie, in-

cat. Satucul, ramificafie din mo- de unde a trebuit s£ se mute semnata, in jud. Tulcea, pi. Su-
vila Cerbul, acoperita cu izlaz. E din cauza stric&ciunilor facute lina, com. rur. Sf. Gheorghe (sau
punct trigonometric. prin r^vSrsarile Siretulul. Chidrilez=Catirlez), se aflaa?e-
zata pe o ridicatura tmpartita in
Lilieci, sat, fecind parte din com. Lilieci, deal, in jud. Prahova, com. alte 3 micT, care aQ forma unor
rur. Catrune^ti-Miineasca, plasa Ceptura, pi. Cricovul, pe vlrful limb! aceasta ridicatura se afla in
;

Mosti§tea, jud. Ilfov. Este si- caruia e un platou, care a apar- grindul Zaton-Vech'rti, coprihs
tuat la S. de Catrune$ti. {inut unel Doamne Neaga. Do- intre girla Zaton-Vechifi, $i Ma-
Se intinde pe o suprafaja de vada c3. acolo a fost o cas£, un rea-Neagra; este formata din
824 hect., cu o populate de palat domnesc, o ceta^uie saQ alt- mal multe colibe unde stau pes-
385 locuitori. ceva, este ca se vede ?i pana carii.
Frazil Dumba au 586 hect. azl o aleie de lilieci, din gradina
$i locuitortf 238 hect. Proprie- acelul palat. Limboe^ti, sat, jud. Tutova, pi.

tari! cultiva 500 hect. (30 izlaz, Simila, com. Vlade^ti pe piriul
56 p&dure). Locuitoril cultiva Liliecilor (Dealul-), colind, in Horoeta, spre N. de satul Via-
228 hect. (10 izlaz). jud. BuzaQ, com. Nicule^ti, cat. de?ti. Are 195 locuitori $i SS
Comerciul se face de 3 per- Merei, pe malul drept al riulu! case.
soane. Are 1 hele?teu. Sianicul ; face hotar despre com.
Numeral vitelor marl e de Vintiia-Voda; e acoperita depi- Limpede (Lacul-), lac, in jud.

337 $i al celor mid de 941. dure marunta. R.-Sarat, pi. Rimnicul, com. Bi-
Satul s'a infiinfat laanul 1795 soca, situat in partea de V. a
de Nedelcu Logofttul. Lilie^ti, sat, facind parte din com. com., pe muntele Magura-cu-
rur. Jintea, pi. Filipe?ti, jud. Le§ile are o intindere de l \%
;

Lilieci, sat, facind parte din com. Prahova. Are o biserica, fondata hect. $i confine pastravT $i ca-
rur. Frunzine?ti, pi. Dimbovtya, la anul 1848. racuda, ce se consuma in lo-

jud. Ilfov. Cade spre E. de calitate.

Frunzine^ti. Limba - Caprei, iezer, in jud.
Se intinde pe o suprafa^a de Braila, com. Ciacirul, la N. de Limpedea, tuned, jud. Bacao,

Digitized by Google
 LIMPEDEA 100 LINIA

pi. Bistrita-d.-j., com. Osebiti- rur. Vulture$ti, pi. Oltul-d.-s., mile despre E.S., hotarul des-
Margineni, din dreapta Bistri- jud. Olt. pre jud. Bacau.
{el ?i in dreptul satuluf Ghe-
rae§ti. Linieri, mahala, com. rur. Sal- Lingurari, deal, ramificare a $i-

cia, pi. Podgoria, jude^ul Pra- rulul de deal, ce se intinde din

Limpedea, girta, jud. Bacaa,pl. hova. jud. Ia$i, in jud. Vasluiu, pi.Fun-
Bistrtya-d.-j., com. Osebi{i-Mar- duri, com. f ibane^ti. Pe culmea
gineni, care este un bra{ al Lingura, piriu, in jud. Neamfu, lui e padure.
Bistritel, depe malulsafidrept pi. Bistri^a, com. Cinde§ti ; izvo-
ia na$tere mal sus de satul Ghe- re$te dinramuradealurilorDrag- Lingurari, deal, in jud. Suceava,
rae$ti, unindu-se iar cu Bistrifa va, $i se varsa pe partea dreapta com. Valea-Gloduluf, prelungire
mal jos de acest sat. a piriia$ulul Dragva. a Dealulul-Rotariel, parte arabil,
parte imbracat in padure.
Limpegiorul,^mtf, in jud. Neam- Lingurari, sat, jud. Bacau, pi.

{u, pi. Bistri{a, com. Tazlaul se ; Tazlaul-d.-s., com. Luncani, si- Lingurari sau Bulgaria, iaz,

varsa in stinga piriulul Tazlaul; tuat la 2 kil. de satul Luncani. spre S. de satul $etrareni, com.
apa sa este minerala 91 serve$te Are o populate de 23 familil, Cirniceni, pi. Turia, jud. Ia$i

pentru bai. sad 77 suflete. pe linga malurile lui sunt gra-

dinariT de zarzavaturl, de unde
Limpezelul, izvor, udlnd com. Lingurari, sat, in partea de S. %\ numele lui de Bulgaria.

Carbune$ti, pi. Podgoria, jud. a com. Laza, pi. Racova, jud.

Prahova, se varsa in girla Lo- VasluiQ, situat pe coasta dea- Lingurari, pitin, ce curge prin
patna. lulul Izvorul, pe o suprafafa de com. Brate^ti, pi. Fundul, jud.
137 hect. ?i cu o populate de Roman. Izvore$te din marginea
Limpezi§ul, c&tun, al comunel 40 familil, sau 248 suflete, \\- de N. a pla^eT, curge de la N.
Cioranca, jud. Buzau, cu 240 ganl lingurari. la S., trece printre satele Ave-

locuitorl 91 65 case; e format re?ti-d.-s. $i Izvorul §i la S. de

din insurant. Lingurari, sat nou, in partea de acest din urma se varsa in
N. a comunel Jibane^ti, pi. Fun- piriul Brateasca, pe dreapta.
Limpezi§ul, numire ce se mal duri, jud. Vasluiu.
da unel p&rfl din mosia Glave- Are o suprafa^a de 19 hect. Lingurari, piriti, jud. Suceava;
?ul, din corpul Badeni-Milui{i, $i o populate de 65 familil, sau izvore^te din Balta-cu-Arinf, de
jud. Buzau. 337 suflete. pe Dealul Rotariel, ud& terito-

Vite: 260 vite marl cornute, riul com. Valea-Glodulul %\ Si-

Limpezi§ul, balta, in jud. Con- 14 caf, 44 capre $i 54 rt- li$tea,pe o lungime de 3 kil. $i

stanta, pi. Medjidia, pe teritoriul m&tori. se varsa in $omuzul-Mic.

com. rur. Rasova, §i anumepe
acelaal catunulul sau VlahChioi Lingurari. Vezf Bartalu?ul, sat, Linia, .ftf/,cu 57 fam.,peapa$imni-
este maT mult o prelungire com. Puie$ti, jud. Tutova. culul, jud. Arge?,pl.Topologul;

sudica a baltfl Vederoasa, §i se face parte din com. rur. Bude?ti.

continua spre S. cu stufaroasa Lingurari, loc, pe dealul cu ace-
balta Sarpul ; este a^ezara intre laal nume, com. Valea-GloduluT, Linia, sat, facind parte din com.
dealurile: AHmanul la V. ?i
jud. Suceava, populat cu vre-o rur. Boteni, pi. Arge$elul, jud.
Vlah-Bair la E.; pe malul sau 40 de bordeie de Ti&an * no "
Muscel. Este situat pe malul
V. este a$ezat satul Aliman, iar mazl. sting al riulul Arge$elul, avind
pe eel E, satul Vlah-Chioi are o ;
o populate de 102 locuitorl.
intindere de 250 hect, acoperita Lingurari, ramura de dealurl,
in cea mal mare parte cu stuf ce se deta$eaza de la hotarul Linia, sat, facind parte din com.
confine pe$te ce se consuma com. Tazlaul, jud. Neamfu (in- rur. Poiana, jud. ?i pi. Prahova.
in localitate. tre piriia$ele Piriul - Raduluf $i

Carpenul), pe teritoriul com. Cin- Linia, sat, com. rur. Obislavul,

Line$ti, sat, facind'parte din com. de^ti, formind in parte, cu cul- pi. Oltetul-d.-s.,jud. Vilcea.

§1975. Mortis IHtfionmr QtoyraAc Vol. IV. 22

Digitized by Google
 LINIA 170 LINIA-J1GANI

Are o populate de 386 lo- pi. Oltuluf, pendinte de com- zidita pe la 1800 de Di{a Mo{,
cuitori. rur. Barsoiul ; are o biserica. cu locuitori! comuna, si
din
reparata la 1879, de preotul
Linia, mahala, in com. rur. Drago- Linia-din-Deal, sat. VezI Cur- Dimitrie Mojescu si enoriasT.
testi, pi. Vailor, jud. Mehedinji. teanca, jud. Arges.
Linia-Mare, sat, com. rur. Al-
Linia, deal, acoperit cu padure, Linia-din-Deal, sat, facind parte besti, pi. Oltul-d.-j., jud. Olt.
in jud. Roman, pi. MoldoveT, din com. rur. Virleni, pi. Cerna-
com. Halaucesti, spre N. de d.-j., jud. Vilcea. Are o popu- Linia-Mare, deal, lung de 3 kil.
satul Halaucesti. la^iune de 354 locuitori; o bi- com. Rijleful-Vieros, pi. Vedea-
serica, fondata la anul 1882. d.-s., jud. Olt, cu direc{iunea de
Linia, pftdure, a statuluT, in in- la N. la S.

tindere de 12 hect., pe malul Linia-din-Vale, sat, facind parte

Prutulul, com. Costuleni, pi. Bra- din com. rur. Dobrotinetul, pi. Linia-Mote§ti, sal, jud. Arges,
nistea, jud. Iasi. Oltul-d.-j., jud. Olt. Are o po- pi. Oltul, com. rur. Dobresti.

pula^iune de 295 locuitori. Este

Linia- Bisericei, sat, jud. Arges, situat pe vaiea OltuluT. Are o Linia-Paltineanu, sat, facind par-
pi. Oltul, com. rur. Cremenari- biserica reparata la 1857 de te din com. rur. Butimanul, pi.

Mosneni. raposatul dr. Ernest de la Po- Znagovul, jud. Ilfov. S'a infiinjat
meray. la anul 1852 decatre fostul pro-
Linia -Boereasca, mahala, in prietaralmosieTLuceanca, Const.
com. rur. Degerafi, pi. Ocolul- Linia-Dobre§ti, sat, cu 30 fa- Paltineanu. Locuitoril sunt to{I

d.-j., jud. Mehedinji. miltf, jud. Arges, pi. Oltul, pen- din catunul Butimanul.
dinte de com. rur. Launele-d.-s. Este asezat pe loc ses, d'a-

Linia-Costei, mahala sau c&tun, supra vael Luicaneasca si udat

jud. Vlasca, com. Talpa-Bafco- Linia-Hanului, sat, cu 302 loc. de la V. spre E. de apa Coadele-
veni, din pi. Glavaciocul. jud. Arges, pi. Oltulul; face Znagovulu!.
parte din com. rur. Balcesti. Are o populate de 225 su-

Linia-Cuca, sat. VezI Cuca, jud. flete.

Arges. Linia-lui-Ciuculete, satt Linia Locuitori! s'au improprietarit

Podului, sat, jud. Arges, pi. la anul 1864, pe mosia d-Iu! A.
Linia-Danicei, sat, jud. Arges, Oltulul, com. rur. Cremenari- Vanicu, dindu-li-se 112 hec-

pi. Oltul, facind parte din com. Flaminda. Aict este o treca- tare.

rur. Danicei. toare cu pod plutitor peste Numarul vitelor mar! e de

riul Oltul. 14S si alcelor mici, tot de 145.
Linia-de-Jos, mahala, in jud. In sat sunt 6 flntin!, afara de
Mehedin^i, plaiul Closani, com. Linia- Mare, sat, jud. Arges, pi. fintina Izvorul-Tamaduirei.

rur. Retezul. Oltul, pendinte de com. rur.

Uda-d.-s. Linia-Podului. Vezi Linia-lu!-

Linia-de-la - Deal, sat, judeful Ciuculete, jud. Arges.

Arges, pi. Cotmeana, com. rur. Linia-Mare sau Cre^ule^ti, sat,
Gaujani. cu 359 suflete, jud. Arges, pi. Linia-Surpatelor, sat, jud. Ar-

Pitesti, com. rur. Crucisoara. ges, pi. Oltul, facind parte din
Linia-de-peste-Vale, sat, jud. Are o biserica, cu hramul Sf. com. rur. Olanul.

Arges, pi. Oltul, com. rur. Da- Theodor, deservita de un preot

nicei. si un cintare$. Linia-Tome§ti, sat, jud. Arges,
pi. Oltul, facind parte din com.
Linia -de-Sus, mahala, in jud. Linia-Mare, sat, com. rur. Rij- rur. Dobresti.
Mehedin^i, com. rur. Retezul, le^ul-Vieros, pi. Vedea-d.-s., jud.
plaiul Closani. Olt. Are o popula^iune de 564 Linia-Tigani, sat, jud. Arges,
locuitori. La S. catunelor Linia- pi. Oltulul, pendinte de com.
Linia-Dealului, sat,]\id. Arges, Mare si Baranesti este o biserica rur. Barbatesti ; are 44 familil.

Digitized by Google
 lihia-jigAnia 171 L1P1A

Linia-fig^nia, sat, jud. Arge$, BuzaQ, com. Sibiciul-d.-s., rami- Suprafafa sa e de 2241 hect.,
pi. Oltul, com. rur. Dragufe^ti- ficafie din muntde Panataul din care 1
1 35 arabile, 204 pa-
Sapunarl. serva de hotar despre com. Pa- dure, 16 flnea^a, 143 izlaz, 104
nataul, intre comunele Begul $i livede,523 vie$i u6 1ocsterp.
Linse§ti, sat, in jud. Roman, pi. Valea-Fintind. Afara de o mica sfoara de mo-
Fundul, com. Oniceni, spre V. §ie a statulu!, tot teritoriul este
de satul Oniceni, la 2 kil. de Lip&nescu. Vez! Meteleul-Lipa ai mo^nenilor, desparjit in tre!
el. Este asezat pe deal §i in nescu. par^I : Mirce?ti, Noce^ti ?i Ban-
apropiere de pirtul Sacalu$ul. ce?ti. Fie-care din aceste tru-
Are 41 familil, saO 182 suflete, Lip&ne§ti, sat, com. rur. Bolde§ti, pur! s'a sub-divizat in nenuma-
din carl 43 contribuabil! ; lo- pi. Podgoria, jud. Prahova. Are rate sforl,dupa cetele de mo$-
cuesc in 45 case. Are o bise. o biserica, fondata din temelic nen! formate ma! in urma, a$a
ric& de lemn. Se lucreaza olaria. la 1 8 10, cu cheltuiala D-lor Cos ca mai la fie-care pas e$t! in-

Sunt 296 vite marl cornute. tache Ion §i Sultana Lipane- tr'onoua proprietate. Pamintul
scu, fo$t! proprietarl. e ?es $i fertil in partea de N. ;

Lintea, cdtun, alcom. Copacioasa, Aci e re$edin{a com. are dealur! acoperite de vi!, li-
pi.Amaradia, jud. Gorj, la E. vezi §i padure. E pusa in con-
com. de re$edin$a $i situat pe Lipcdneasa, numire ce purta in tact cu comunele: BuzSul, Me-
o colina. vechime parte din mofia Vii- rei, Gura SSra^eT, Valea-Teancu-
Are o intindere de 3 1 5 hect., $oara, jud. Teleorman, ce i! ma! lul, prin drumur! naturale ; iar

din cari: 60 hect arabile, 105 zicea $i Vlanicu^eanca. Cu ace- cu $oseaua nationals, prin calea
hect. finefe, 104 hect. vie, 23 ste doua numir! se gase?te tre- comunala Lipia-Cracanata, prin
hect. izlaz ?i vatra satulul. cuta in actele de hotarnicie. cat. Odaile.
Are o populate de 104 fa Com. e formata din catunele :

milil, sau 409 suflete, din car! Lipcdni{ei (Dealul-), deal, pe Ciobanoaia, Lipia, cusub-diviziu-
102 contrib. ; 1 biserica, deser mo$ia Darabani, com. Darabani, nile: Hoizanul $i Saragelele,
vita de 1 preot $i un cintaref, pi. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu. Nenciul cu sub-diviziunile: Ceau§-
Locuitori! poseda : 18 plugurl, Tatu $i Valea Pufulu!, avind o
30 care cu bol; 80 vite marl Lipia, com. rur., in jud. Buzao, populate de 2310 locuitor!, din

cornute, 259 ol $i 140 rim&tori pi. Sara^el, situata la V. ora- care 429 contribuabil! ; loeuese
20 stupl. ?ului BuzaQ, la 8 1 /* kil. Limita in 496 case.
In catun se gdsesc: 4 fintin! la N., incepe de la Lacul-cu-Za- Vite sunt : 696 bo!, 219 vac!,

3 teascur! de vin. log! (Virful-Balo^i), de unde se 144 vi^e!, 183 59 cal,7 !epe,
lasa in Valea-Ciobanoaia, intil- capre <?i 665 porcl. Stupi sunt 30.
Linte^ti sau Bascovele, sat, ne$te hotarul mo§ie! Ilieasca, pe Meseria^i sunt : 7 lemnarl, 68
cu 40 familii, satt 180 suflete care merge pana da in hotarul butnarl, 4 croitor!, 6 cizmarl,
jud. $i pi. Arge$ul, com. rur. mo?ie! Banceasca ; la E., din 8 fierarl, 2 cojocari.
Bascovele. Aid este m&n&stirea hotarul mo$ie! Banceasca, con- Are o $coala de baeflf, fre-

Bascovele sau Bascovul, interne tinua pe hotarul mo$ie! Similea- cuentata de 66 elev! ?i una de
iata de $erban-Voda-Cantacu- sca, pina in padurea Cringul (o- fete, cu 44 eleve. Biseric! sunt
zlno $i redus& acum la biserica ra?ul BuzaQ); la S., incepe de 4, cu 3 preo^i, 4 cintarep $i
de mir. Afara de schit ma! este la Cringul pe hotarul mo$ie!
$i, 2 paracliserl. Catedrala e cea
aid §i o biserica, cu hramul Stilpul, merge pSna in marginea cu hramul Sf. Nicolae. Circium!
Cuvioasa Paraschiva, cu un cat. Odaile (com. Mere!), apoi, 10. Casele sunt confortabile $i

preot $i un cintaref. pe hotarul mo$nenilor Mereeni, curate.

printre diverse sfor! de mo?!! Com. e foarte vechie $i in se-

Linte^ti, deal, spre E. de com. si vil, ajunge la cat. Valea-Pu- colul XVI exista. Pe la 1590
Oporelul, pi. Oltul-d.-j., jud. {ulu! ; la V., continua pe slem- era locuita de cetele de mo?-
Olt, cu direcfia spre S., avind nea dealulu! Chilmiziul, care o nen! din Sili§te : Dragoste^ti,
o lungime de 400 m. desparte de proprietatea mo$ne- Mirce?tl, Zmede^t! ?i Arcane^ti.
nilor Grajdaneni $i urea in vir- In timp de invazii a fost pus-
Lintel (Vlriul-), deal, in jud. ful Balo? la Lacul-cu-Zalog!. tiits, dar locuitorii, care se re-

Digitized by V^OOQlC
 LIPIA (MO?E?TI) 172 LIPNIJA

trageau in padurile de pe mun- Mpia (Marcu{a), sfoara de mo- pendinte de manastfrea Calda-
tele Capreanu, reveneati indata pe, in jud. Buzau, com. Lipia. ru?ani, jud. Ilfov, arendatS. cu
ce se stabilea ordinea. De la 14100 lei anual, impreuna" cu
1 812, a fost ferita de intimplari Lipia-Bojdani, com. rur., pi. trupul Brinzeasca, afara de Sur-
nenorocoase $i a$a a putut pros- Znagovul, jud. Ilfov, situata la lari $i Hele^teul, lasate in folo-
pera. marginea de N. a jude^uluT, la sinja manastirel.
Se vede ca locuitoril de pe aci N. §i la 46 kil. de Bucure^ti,
n'au avut tot-dea-una buna re- linga riul Ialomija. Lipianca, numire, care se mal
putable. Cuvintul «lipian» serva Se compune din satele: Boj- da mopet Balaia, din jud. Bu-
in jud. Buzau, pentru a inchipui dani, Bira, Coadele, Dobrose§ti, zau, com. Gheraseni.
pe omul: ?iret, minciunos, in- Fundul, Ghermane^ti, Gruiul,
$elator, fara scrupule. Lipia, $an{ul ?i Turba^i, cu o Lipianca, sfoara de mofie, in
populatiune de 5242 locuitorl jud. Buzau, com. Tabara^ti, cSt.

Lipia (Mo§e§ti), cdtun de re$e- (impreuna cu calugaril de la Galbina?ul ; are o intindere de

din$a al com. Lipia, jud. Bu- manSstireaCaldaru^ani), din carl 130 hect.
z.\u, cu 1780 locuitorl §i 371 870 contribuabill; locuesc in

case. De dinsul se alipesc ca- 1 211 case §i 9 bordee. Lipicul, sat, cu 50 familil, sau
tana$ele Hoizanul §i Sarage- Suprafa^a totala a com. e de 120 suflete, jud. Arge?, pi. Pi-

lele. 1 2948 hect. Proprietatea e a sta- te$ti, facind parte dincom.rur.

tulul, care poseda 9970 hect. ?i Sapata-d.-s.; are o biserica, cu
Lipia, sat, in jud. Ilfov, pi. Zna- locuitoril, carl au 2979 hect. hramul Sf. Nicolae, deservita
govul, facind parte din com. Statul cultiva prin arenda$il de un preot.
mr. Lipia-Bojdani. E situat la sal5957 hect. (423 hect. izlaz,
S. de Gruiul, pe malul drept al 3540 padure §i 50 sterpe). Lo- Lipieni (Sforile-Mo§nenilor-),
riuluT Ialomi^a. Locul coprins cuitoril cultivft tot terenul. mofie, in jud. Buzau, cat. Taba-
intre sat $i riul Ialomija este Are 8 bisericl: la Bojdani, ra?ti; are 450 hect. posedate
zmircos. La S. se margine§te Coadele, Dobrose?ti, GhermS- in devalma^ie de Mo?neniI Li-
cu padurea Balta-Neagra. ne$ti, Gruiul, Lipia, Turbaji $i pieni, din cat. Lipia $i Valea-
Suprafa^a totala a satulul e manastireaCaldaru?ani. AceastS Teanculul.
de 1507 hect., cu o populate comuna, cu pamint fertil, cum
de 752 locuitorl. e acela de pe malurile Ialomi- Lipitoarea, virf de munte, din
Statul are 1177 hect. ?i lo- fel, e una din comunele rurale culmea Joi^el, in plaiul Lovi^tea,
cuitoril 330 hect. Statul cultiva din jude{ din cele mal imbel- jud.Arge$, cu o inal{ime de
prin arendav I sai 660 hect. (7 $ugate. 1964 m. d'asupra nivelulul Mi-
sterne, io izlaz, 450 padure). Vite sunt :
745 cal $i lepe, 6 ril-Negre.
Locuitoril cultiva tot terenul. armasari, 1447 boT, 719 vacl,
Are o biserica, deservita de 116 vifel, 9 bivolT, 62 capre, Lipitorilor (Lacul-), lac, in jud.

1 preot ?i 1 cintare^. 3620 ol 374 rimatorl.

$i Buzau, com. MSgura, cat. Un-
Comerciul se face de 6 per- Locuitoril poseda: 386 plu- guriul, con^inind pe^tl §i Hpitoii.
soane. guri ; 281 cu bol ?i 105 cucal;
Numarul vitelor mar! e de 660 care $i caru{e: 437 cu bol Lipni^a, com. rur., pi. Silistra-

335 §i al celor mid de 592. ?i 223 cu caT. Noua, jud. Constanta.

Comerciul se face de 33 cir- Este situata in partea de V.
Lipia (Poporul), mope, in jud. ciumari ?i I hangiu. a jude^ulul, la 101 kil., spre V.,
Buzau, com. Merei, proprietate Improprietari^I sunt 874 lo- de ora^ul Constant, capitala
a mo^nenilor din com. Merei. cuitorl §i neimproprietari$T, 521 districtulul ?i in cea de N. a
Are 764 hect., din can 200 ara- locuitorl. pla?el, la 20 kil. spre N.-E. de
bile, 52 izlaz, 43 padure, des- Budgetui com. e de 12858 ora$ul Ostrov, re?edin{a oco-
par^ita in sforile: Scoarfa, Ni- lei la venituri $i de 11674 leT lulul. Comunele invecinate sunt
sipoasa, Lespezile $i Chilmiziul, la cheltuell. Cilnia, la 5 kil., spre N.-V.
345 vie, 26 livezl, restul sfoara Ghiuvegea, la 5 kil., spre S.-E.;

Barbuleanca $i locurl sterpe. Lipia-Bojdani, mofie, a stituluf, Satul-Mare, la 8 kil., spre N

Digitized by Google
LIPNIJA 173 LIPOVA

Oltina, la 8 kil., spre N.E.; Cula; sat strins, cu un aspect Lipni^a, sat, in jud. Constanta,
Garvan, la 7 kil., spre S.-V.; placut. Co^Iugea, in partea N. a pi. Silistra-Noua, cat. de re§e-
Girlifa, la 10 kil., spre V. comunel, pe valea Ghiol-Ceair, din^a com. Lipnifa, a§ezat in
al

Se m&rgine§te
la N. cu com. la 3 kil., spre N.-V. de re$e- partea de N. a pia?el $i cea
rur. Satul-NoQ,de care se des- dinfa, dominat la V. de dealul centrala a comunel, pe valea
parte prin valea Co§lugea ?i Co^lugea, la E. de dealul Curt- Almaltcul sau Lipni^a; are o
adiacenta el, valea Iroftie; la Orman, are un aspect mal fru- intindere de 2103 hect, din care
E., cu comunele: Oltina, Ca- mos ca precedentul, avind case 1 2 1 hect. ocupate de vatra sa-
ranlic §i Ghiuvegea, despar{in- bine zidite §i inconjurate cu gra- tulul, cu o populate de 237
du-se de cea d'intiiu prin lacul dinl §i livezl. Suprafafa totaia a 675 suflete, in maioritate
familil,

Oltina, bal^Ie Ciamurlia $i Iort- comunel este de 5073 hect., din RominI, care locuesc in 125
mac, de cea d'a doua, prin carT 329 hect. vetrele celor 2 case.
valea Ghiuvagea, iar de cea d'a sate, iar restul imp&r^i t intre stat
treia prin valea Dermen-Ceair cu proprietaril, car J poseda 728 Lipova, com. rur., jud. Vasluiu,
la S., cu com. rur. Garvan, de hect. $i loc. carl au 4016 hect. la 43 de ora?ul Vasluiu $i
kil.

care se desparte prin dealurile Populafiunea este de 302 fa- la 7 kil. de Punge^ti, re$edin{a

Sirt-Iol-Bair $i Curdeli ; la V., miliT, sati 1272 suflete: 677 bar- pla^el. Are forma uuul drept-
cu comunele Girlifa $i Cilnia, baflf, §i 595 femei: 614 necasa- unghiu, fiind inconjurata de mal
sep&rindu-se de cea d'intiiu prin tortyl, 552 casatori^T, 24 vaduvl, multe dealurl, carl in parole de
dealul Scorci, de cea de a doua 2 divor^I; 1272 cetajenl ro- S., V. $i N., formeaza hotarele
prin culmea Co§lugea. minl: 1268 ortodoxT, 3 protes- sale, iar in partea despre E., se
Relieful solulul este acci- tan^I, 1 mahomedan ; 68 1 agri- prelunge$te un §es, care la sa-
dentat de culmea Co^lugea, cu cultorl $i meseria$I, 2 comer- tul ?i com. Dragomire?ti din
ramifica^iunile sale. Movilele cian^f. jud. Tutova, se une$te cu $e-

sunt numeroase artificiale, ?i Sunt 468 contribuabill. sul Tutovel.

ad servit odinioarft ca locurl de Are doua una in ca-bisericl, Comuna se compune din ur-
inmormintare, ca puncte de ob- tunul Lipni^a, cu hramul SfinfiT matoarele sate
servare §i orientare ; toate sunt Impara^I, §i a doua in catunul Lipova-Raze?i, de care fin

acoperite cu iarba. Co^lugea, cu hramul Sflnta Trei micele catune: Petra$cani, Valea-
Vai numeroase; insa
sunt me sunt deservite de 2 preo^I
; SatuluY, Henfe?ti, Popusocul $i

prea purine au apa §i aceasta $i 2 cintarefl. Este $i o geamie, Pope^ti

numai in timpul ploilor, toamna $coli sunt doua, rurale mixte, Valea-Caselor, de care \m ca-
$i primavara, ?i dup& topirea cite una in fie-care catun, con tunele: Valea-Marulul, Costi^a
zapezilor. duse de 2 inva^atori $i 2 invaja $i Dracoaia;
Pe teritoriul comunel se afla toare §i frecuentate de 96 elevT, Valea-Mo^neagulul
iezerul Oltina, la N.-E., a carel Locuitoril poseda: 127 plu Mijlocul.
parte meridionals, care acoperite gurl, 234 care $i carute, 127 Toate aQ o intindere de 3088
in buni parte cu stuf $i insule grape de fier ; 1 moara cu aburl hect., din care 499 hect. pa-
plutitoare, formate de iarba ?i $i 5 morT de vint. dure $i 1360 loc de cultura,
plante acuatice, apartine comu- Sunt peste 3400 capete de finaf, ima$, ale proprietafel, iar
nei confine pe$te ce se consume
; vite, mal cu osebire 01. 1299 hect, ale locuitorilor, ^i

in localitate; este prelungit la Budgetul comunel e de 5673 43 hect. vil §i livezl.

S. cu doufi balflf: Ciamurlia $i lei la veniturl ?i 4484 lei la Are o populate de 355 fa-

Iortmac ce au malurile ridicate cheltuell. milil, sau 1209 suflete; are 2

$i sunt acoperite in toata intin- Caile de comunicafie sunt: bisericl, cu 1 preot $i 1 cinta-
derea lor cu stuf. calea judefeana Ostrov-Medjidia, re{; un schit lipovenesc; o
Se compune din doua catune: care trece prin sat ; apol dru- $coala ; o moara de apa ; 1 iaz

Lipnifa, re$edinta, a$ezata in murl vecinale si comunale, care 1 circi ima.

partea S., pe valea Lipnifa, in- unesc citunele intre ele §i cu Vite : 298 vite marl cornute,
chisa $i dominata la S. ?i E. satele invecinate ca: Oltina, 7 bivoll, 710 ol, 25 capre, 95
de dealul Sirt-Iol-Bair, iar la V., Ci?la, Garvan, Cuingiuc, Girlifa, cai §i 136 rimatorl.
de movilele Caragia ?i Almali etc. Budgetul comunei e la veni-

Digitized by LiOOQ IC
 LIPOVA 174 lipovAtul

turf de 2172 lei, 87 banl, iarla Lipova-Raze§i, sat, in partea te$ti, com. Coste?ti, pi. Tirgul,
cheltuell, de 2089 lei, 86 bant. de E. a com. Lipova, pi. Ra- jud. Boto^ani.
Locuitoril poseda 37 plugurl : cova, jud. Vasluiii, situat pe un
?i 36 care cu boT, 10 plugurl platou ce se prelunge$te spre Lipovanulul (Iazul-), iaz, in

§i 22 carafe cu cal. N., pana aproape de culmea suprafaja de 12 hect, pe mo-

Sunt 90 stupl cu albine. dealulul Racova, ce desparte ?ia Hatcaufi, com. Mitocul, pi.

com. Lipova de Girceni. Prutul-<±-j., jud. Dorohoiti.

Lipova, piriU, ce vine din jud. De acest sat {in ?i micele c&-
Vasluiu, intra in jud. §i plasa tune : Patra$cani, Valea-Satulul, Lipovanul, com. rur., in partea
Tutova, pe la com. Dragomi- Henfi$ti, Popusocul $i Pope^ti. de S. a pla?el Crasna, judeful
re?ti ; uda aceasta com. $i se Se intinde pe o suprafa^a de VasluiQ, la 19 kil. de ora^ul
varsa in piriul Tutova, de a 886 hect., din care 71 hect. p&- Vasluiu $i de 42 kil. de Coda-
stinga, din jos de satulDrago- dure §i 1 00 hect. loc de culture, e$ti, re?edin$a pla$el, situate pe

mire?ti. finat, ima?, ale proprieta^el, iar dealurf, vai $i ?esurf, fntre co-

715 hect. ale locuitorilor rize^T munele : Deleni, Mijnteni-d.-j.,

Lipova - Manastirei (Valea - carl poseda $i 40 hect. vil §i ora?ul VasluiQ §i com. Orgoe^ti
Hogei), de N.
sat, in partea livezl. din jud. Tutova.
a com. Doagele, plasa Racova, Are o populate de 233 fa- E formats din satele: Lipo-
jud. Vasluiu, situat parte pe milii, sau 689 suflete. v^ul, Corbul, Bolboca ^i Zi-
coasta dealulul cu acela^I nume, Este re?edin$acomunei; $iare zinca, pe o intindere de 6916
iar parte pe ?es. Are o suprafa^a o ?coala, infiinfata in anul 1869, 1876 hect, aco-
hect., din care

de 1 1 66 hect, din care 429 frecuentata de 32 elevl; o bi- peritede pidurl ?i 3106 hect
hect. p&dure §i 278 loc de cul- serica, facuta de lemn de stejar p£mint de culture, fine^, ima§,
ture, fmaf ?i ima$, ale locuito- la 1834, deservita de I preot apar^in statulul, iar 1935 hect.
rilor. ?i 2 cintarefl; o circiuma. sunt ale locuitorilor.
Are o populate de 125 fa- In partea de E. a satulul, Are o populate de 569 familii,

milii, sau 561 suflete. este un platou, numit Patra?- sau 1 741 suflete, din care 73
In Lipova este o bisericS, cu cani, ce, se zice $I-a luat nu- familii Ru?I romanizap ?i 4 fa-

1 preot $i un eclesiarc. Aceasta mele de la Patra?cu, un logofat milii Evrel; 3 bisericl, deservite
biserica s'a zidit la 840 de 1 cS- al lul Stefan-cel-Mare. de 3 preo{I $i 3 cint&rep; o
tre Toma Cozma $i pSni la Spre S. de sat, aproape de ?coali; o moari; 4 circiuml.
secularizare a fost schit in care piriul Lipova, este ?i astazi o Comerciul se face de 6 per-
locuiati 60 c&lug&rl, cu 1 egu- fintinS, numitaFintina-DoamneT, soane.
men $i cind era pendinte de m&- iar spre V. de fintina este Vite : 707 vite marl cornute,
nSstirea Neamfului. Dupa secu- locul numit Beciul-DoamneT, se 304 ol, 77 cal ?i 285 rimaton.
larizare, acest schit a fost pre- zice c& atit fintina cit $i beciul, Budgetul com. e de 2320 lei
fecut in ospiciu pentru s&raci sunt f&cute de pe timpul lul la veniturf $i de 2275 lei, 23

$i de la 1 871 str&mutindu-se $te fan -eel-Mare. In locul acestul banl la cheltuell.

ospiciul la Radiitoasa, in jud. beciu, pe la 1883, ni$te locu- posed&: 117 plu-
Locuitoril
Tecuciu, a rimas ca simple bi- itorT, sapind, la o adincime cam gurl cu boi $i 1 cu cal; 260
serica de mir. Dependin^ele, de V2 stinjen, n'au dat de care cu boi $i 19 ciru^e cu
zidul $i clopotnifa, sunt aproape cit de nasip batrinii insa spun
; cat; 180 stupl.
in ruine. c3 daca s'ar sipa mal adinc,
Este o §coala, infiinfata in s'ar da de urmele beciulul. Lipov&{ul, sat, in centrul com.
1882, intre^inuta de comuna $i Vite: 164 vite marl cornute, Lipoid* pi. Crasna, judeful
frecuentata de 20 elevT. 7 bivoll, 390 ol, 38 cal ?i 36 Vasluid, situat pe coasta dea-
Vite: 281 vite marl cornute, I
rimatorl. lulul Fagid&ul, spre S.E., pe
769 01, 5 capre, 36 cal ?i 32 Locuitoril poseda : 1 8 plu- coasta dealulul Suceveni, spre
rimatorl. gurf ?i 25 care cu boi, 6 plu- S.-V. pe coasta dealulul Li-
?i

Locuitoril poseda: 8 plugurl gurl ?i 1 2 c&rufe cu caT ; 66 stupl. pov&Jul, spre N.-V.; pe o su-
$i 46 care cu boT, T2c&ru^ecu prafa^a de 3126 hect, din care
caT; 97 stupl. Lipovanul, iaz, pe mo$ia Cos- 673 hect. loc de cultura, Rna^,

Digitized by Google
 LIPOVA'fUL 175 LIPOVUL

ima$ ?i 1393 hect. padure, pro- com. Sili$tea, pi. Bistrifa, numit vanul, merge spre E. prin ca-
prietatea statulu!, iar 1060 hect. ast-fel din cauza populafiune! pital de N. al proprieta^e! d lui
ale locuitorilor. sale primitive, carl era com- Nicolae Romanescu, al mo^iilor
Are o populate de 292 familil, pusa din Lipovenf adu$! ?i a- d-lul $tefan Vladoianu $i Do-
safi 1234 suflete. §eza{! aci de catre $tcfan-cel- meniulu! Coroane! prin Valea-
Este re$edin{a comunel ; are Mare. Rea, pana in drumul Craiovei.
o §coala, infiin^ata in 1868, fre- Limita linie! de S. incepe de
cuentata de 45 elev! ; 2 bisericl, Lipoveni, fost sat, in jud. Ialo- la E. proprietaje! Eforie! Spi-
deservite de 2 preoflf §i 2 cin- mi{a, plasa Ialomi^a-Balta, pen- talelor Civile ?i, merge in linia
tare^f, una e zidita
din care dinte de com. Bordu^ani. Ur- dreapta pana in proprietatea
de calugari! grecl, pe la i860, mele acestu! sat se ma! vad d-lul Virvoreanu.
iar a doua este de lemn, avind intre satele Lateni $i Bordu^ani- Limita linie! de E. merge pe
o vechime de peste 400 an!, $i Micl. linga proprietatea d-lu! Geblescu,
despre care se zice ca a fost a statulu! Malaica, pe dru-
constrain de un cioban. Lipoveni. Vez!Criste$ti, sat, com. mul Craiovei, pana in Valea-
Sunt 2 circiume. Criste^ti, jud. Boto^ani. Rea.
Mo$ia este proprietatea sta- Limita linie! de V. incepe
tulul. Lipovenilor (Glrla-), girlifff, in din proprietatea d-lu! Amza Pro-
Vite: 385 vite man cornute, jud. $i pi. Tulcea, pe teritoriul topopescu, merge pe linga pro-
250 ol, 40 cal §i 150 rimator!. com. Moru-Ghiol, $i aaume pe prietatea Eforie! Spitalelor Ci-
Locuitoril poseda :
64 plugur! acela alcat. Dunavaful-d.-s.; se vile pe linga a statuiul Ra-
$i

§i 100 care cu bo!, 1 plug ?i desface din bra^ul Sf. Gheorghe, dovanul, pana ajunge in Valea-
10 c£ru{e cu cal; 120 stup!. ceva mat spre E. de satul Moru- Rea.
In acest sat s'a a§ezat Bog- Ghiol; se indreapta spre E., avind Se margine^te la N. cu Dea-
dan-VodS, cu o parte de oaste o direc^iune generate de la E.- lul-Robulu!, acoperit cu vii, pa-
moldoveneasca, in razboiul ce a V. la S.-E., br&zdind partea de dur! de girntya $i cer, cu iziaz

avut cu Alexandru-Voda, fiul E. a pi. §i a com. ; se varsa in pentru pa§unatul vitelor. Inal-
lul Ilia$, care era ajutat de Le$!, girla Dunavajul, ceva ma! sus fimea dealulu! este de 70 m.
pentru a relua scaunul domnie!. de satul Dunavajul-d.-s.; are o Com. este udata de riul Das-
De aicea Bogdan, a purtat lungime de 3 V* kil. e pu{in a- ; na^uiul, care izvore^te din Pis-
prin codri din loc in loc oastea dincS$i curge numa! prin stuf. cul-Negru, din jud. Mehedinfi,
le$eascd, pana in apa Birladu- atinge teritoriul com. la E. ca-
lul; apol lasinduse in jos, in Lipovul, com. r«r.,jud. Dolj, pi. tunul Radovanul, merge drept
Valea-Crasnef, de-a stinga riu- Jiul-de-Mijloc, la 30 kil. de Cra- spre E. pana in Malaica, pen-
lul Birlad §i acolo dindu-se ba- iova $i la 9 kil. de re$edin$a dinte de com. Ceratul, apo! se
talia, Bogdan a fost invins. pla$e!, Segircea. indrepteaza spre S. $i se varsa
Este a$ezata pe $esul Das- in Balta-Popel, comunele
intre
Lipovatul, deal, se intinde de na^uiuluT, pe ambele malur! ale Cirna §i Plosca. In drumul sati
la V. la N., intre satele Lipo- riulu! D&sn&$uiul $i in apropiere prin com., desparte catunele
vajul $i Corbul, com. Lipov&tul, de DealulRobulu!, renumit pen- Lipovul-d.-s. de catunele Lipo-
pi. Crasna, jud. Vasluiu. tru vi!, de pe lunca Dasna^u- povul ?i Calomfire?ti. In dreptul
iului. celor doua d'intiiu catune se
Lipov&ful, vale, se intinde de Se invecine$te la E. cu com. afla cite un pod.

la S.-V. spre N.-E., printre dea- Cerdtul, desparfita prin linia de Se compune din trei catune
lurile: Suceveni, Fundoaia, Fa- hotar; la V., cu com. Intorsa- Lipovul, in centru, care este $i

gadaul $i Zizinca, com. Lipo- tura, desp&r{ita prin pSdurea catunul de re^edin^a; Lipovul-
va^ul, pi. Crasna, jud. Vasluiu ;
Domeniulul Coroanei, numita d.-s., la 2 260 m. de cat.
kil.

are o lungime cam de 9 — 10 Radulea; laN., cu catunul Sal- de re^edinja, a$ezat pe Valea-
kil. ; prin ea trece piriul But- cu{a, din com. Calopirul, des- Dasna^uiuiu!; Calomfire?ti, la N.
nariul. pir^ita prin linii de hotar. de Lipovul, $i chiaralatur!de el.
Limitalinief de N. incepe de la In vechime com. se numea
Lipoveni, sat, in jud. Neam{u, E. proprietafe! Statulu!, Rado- Lipovul - Unguresc; s'a fondat

Digitized by Google
LIPOVUL 176 LIPOVUL

de ni$te romini ArdelenI din Are 8V2 hect. farina. Localul Viile aQ o intindere de 183
Lipova, la anul 1815, de unde e construit cu cheltueala Do- hect. §i g&sesc
daii vin ro$u; se
?i numele com. de Lipovul, iar meniulul Coroanel. pe mo$ia Domeniulul Coroanel
pentru ca emigran^i! erau nu- Suprafa^a comunel este de ?i pe aceea a d-lul N. P. Roma-

mitt de satenf Ungurenl, com. a 1 1783 pog., din care 9731 pog. nescu.
primit numele de Unguri. Mai arabile, 60 fine^e, 640 izlaz, 30 In §coala comunel se lucreaza
pe urm& s'a fondat catunul Li- loc sterp §i 601 padure. lina, in, de
cinepa, in atelierul
povul-Rominesc, care inainte se Mobile de pe teritoriul co- funil; tot in §coala se afla un
numea ^u^uroaele ?i era a^ezat munef sunt: atelier de lemnarie ?i unul de
pu{in malla V. de actuala vatra. 1. Parte din domeniul Segir- fierarie.

Calomfire^ti a fost fondat la cea al Coroanel, cu o suprafafa Sunt 2 morl pe riul D£sna-
anul 1880 de insura^el. Re?e- de 5600 pog. pamint arabil §i {uiul, una a d-lul Alexie Ursu
din^aa fost atit in Lipovul-Un- cu un venit de 90000 lei. Ina- §i una a d-lul P. I. Olteanu.
gureni, cit $i Lipovul-Rominesc inte apar^inea statuluT, iar acum In comuna se afla o stinS la
$i in Intorsura, cind aceasta Coroanel. care se adun3 oile locuitoriior
f&cea parte ca catun din com. 2. Proprietatea statulul Ra- din Lipov.
Lipovul. dovan, numita $i Caluiul, aren- In Calomfire$ti se afla un ciz-

In cat. Lipovul-Rominesc se data anual cu 9950 let. mar §i un fierar. In Lipovul, un

vSd sili?tele catunulul fuf-iroa- 3. Proprietatea d-lul N. P. zidar, I cizmar $i 4 fierarl.

ele, ce faceau parte din acea- Romanescu, care are 450 pog. Comerciul se face in com.
sta com. In apropiere de aceste arabile §i aduce arenda anuala de 8 persoane.
sili§te se afla migura, numita de 6000 lei. Venitul anual al com. e de
Magura-Baidaluiulul. 4. Proprietatea d-lul §tefan lei 3271, banl 72; iar chel-
Spre E. ape! Dasnafuiululse Vladoianu cu o arenda anuala tuelile, de 2468 lei.

afla un $an{ ce duce la Ceta- de 8000 lei $i o suprafa^a de

{uia, din com. Ceratul. 45° P°g- arabile. Lipovul, sat, jud. Dolj, pi. Jiul-
Popula^ia comunel este de 5. Delimitarea locuitoriior din de-Mijloc, com. Lipovul, cu re-
1644 suflete, carl locuesc in Lipovul, cu o suprafaja de $edin{a primariel. Are 758 su-

173 case ?i 196 bordee. 1278 pog. 394 barba{i $i 364 femel.
flete:
Dup& legea rurala din 1864 6. Delimitarea locuitoriior din Locuesc in 91 case $i 8r bor
sunt 168 imp&mintentyl, iar dupS Lipovul-de-Sus, cu 398 pog. dee. $tiu carte 33 persoane.
legea din 1879 sunt *35 iosu- 7. Delimitarea locuitoriior din Are o §coala mixta, ce func^io-
rStel. Calomfire^ti, cu 1485 de pog. neazadin 1883 $i este intre^inuta
In cat. Lipovul de-Sus se vad In total, un venit de 94830 lei, de comuna $i de administrajia
urmele unel cetap de pamint; dau pentru cele 3 delimitarl, Domeniulul Coroanel, care a
de asemenea se gSsesc in toata carl apar^in locuitoriior. cheltuit 12000 lei cu construirea
com. urme de cetap, movile, Paduri : Radulea, in com. localulul. E condusa de un in-
gropl adincl, etc. Lipovul, proprietatea Dome- va^ator §i frecuentata de 29 bae$I
In cat. Lipovul se afla o niulul Coroanel, are o supra- ?i S fete din Lipovul, 19 bae{I
biserica de caramida, douS schi- fafa de 108 hect; Lunca-din- $i 8 fete din Calomfire^ti $i n
turl, din carl unul de caramida, Vaie, tot pe Domeniul CoroaneT, din Lipovul-d.-s.
despre care se zice ca este de 37 hect.; Radovan, padurea Are obiserica de zid, cu hra-
f&cut de haiducl $i care azl statulul, de 75 hect.; Lipovul- mul Dumitru; trel ateliere,
Sf.

este ruinat cu totul ?i un alt de-Sus, cu 15 hect., se gase?te tfnul de fierarie, altul de lem-

schit de lemn f&cut de locui- in cat. cu acela§I nume ?i apar- narie $i unul de fringhierie.
torf. In Lipovul-de-Sus, lingS {ine d-lul Romanescu. Padurea Meseria$I sunt: 4 cizmari, 4
schit, se afla cimitirul satuluT. d-lui Vladoianu are o suprafa^a fierarl $i 1 zidar.
Este o ?coala mixta in Li- de 1 5 hect. Aceste padurl sunt Sunt 3 circiumi.
povul, ce funcjioneaza din 1883, compuse mat ales din: girntya,
condusa de un inva^ator §i cer, stejar, ulm, corn, frasin, Lipovul, mofie particulara, jud.
intre^inuta de com. $i de admi- jugastru ;
predomina stejarul $i Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, com. Li-
nistrajia Domeniulul Coroanel. girni^a. povul, cu o suprafa^a de 450 pog.

Digitized by Google
 LIPOVUt-DE-SUS L1SCOTEANCA

$i cu venitul anual de 8000 let, Se invecine$te la N. cu ,Pia- cornute marl, 2265 vite mict
aparjinind d lut $tefan Vlado- tra,la S. cu com. Vinatori, la ?i 153 porcl.
ianu. Pe diusa se gase$te ?i E. cu com. Vii^oara ?i la V. Budgetul comunei e de lei

p^d u re de vr'o 15 hect. cu valea Duhna. 3565, ban!88, la veniturl ?i de

Dindealurile din partea dreap- lei 2922, banl 49, la cheltuell.

Lipovul-de-Sus, sat, jud. Dolj, ta a vaii Duhna curg abundente Cai de comunicafiune sunt:
pi. Jiul-de-Mijloc com. Lipovul, izvoare de apa, cari daii na$tere la S. spre com. Vinatori, spre
cu 244suflete: 124 barbajl, 120 unul piriia$ cu numele Duhna, Vii$oara la E. $i spre Piatra la
feme!. Locuesc in 37 case con- din a carul apa cultivatoril de N.;pe?oseIevecinale $i pe calea
struite din caramida $i din pa- zarzavaturl se servesc pentru mixtaTurnu-Magurele-Zimnicea.
iente $i 33 bordee. irigafiunea pamintuluT. La S., pe partea dreapta a
Aci se afla un schit ruinat, o Piriul Calma^uiui uda partea $oseleI, se afla magura Buga-
cet&^ue de pamint, sili$tea nu- despre N. a comunei, formind Brincoveanul precum $i restu-
mita fu^uroaele, precum §i Ma- limita despre comunele Piatra, rile unel intariturl de pamint.
gura Baldaluiulul $i M&gura-
- Vii^oara $i Vinatori. Magura Buga are o inaijime
Iepel. Pimintul este de o fertilitate de peste 10 m.,iar ocolul el la

Circiuml sunt 2. excep^ionala. Din balta se scoate baza este cam de 300 m.
o cantitate insemnata de pe$te. In partea de V., la depar-
Lipovul - Radovanu, mo$ie, a Numeroase turme de ol vin aci tare de ci{I va kil., se afla ve-
StatuluT, situate pe teritoriul la iernatic. Balta confine multa chiul drum al Alexandriel, nu-
comune! Intorsura, plasa Balta, papura $i trestie, iar viile dau mit $i DrumuI-Po?teI, pe care
jud. Dolj. Pana la secularizarea vin mult $i bun. se comunica $i astazl.
averilor manastire^tT, mo?ia a- Pe teritoriul acestei com. se
partinea manastirei Caluiul, din gasesc bogate cariere de pietri?. Lisa, mo§ie, in jud. Teleorman,
jud. Romanati. Se arendeaza Cea mai importanta este cea pi. Marginea, proprietatea d-nel
cu 9950 lei anual. de pe valea Duhna, pe coasta Zoe Slatineanu. La fixarea gra-
dealulul din stinga. De aci se ntor romine^tl, se gase?te
Lipovul - Romlnesc, fost sat, scoate pietri$ pentru $osele. Lo- citata aceasta mo$ie de Dio-
pi. Jiul-de-Mijloc, com. Lipovul, cuitori! numesc aceasta vale nisie Fotino, ca hotar despre
jud. Dolj, situat ceva mai spre Stringea. Dunare. Pe la 1741 era tot pro-
V. de actuala vatra. Se maf Suprafafa comunei este de prietatea familiel Slatinenilor.
numea f ufuroaele. 5315 hect, dintre carl proprie-
tatea d-nel Zoe Slatineanu ocu- Li§te§ti, vechie numire a cd-
Lipovul- Ungureni, nume ce pa o intindere de 4480 hect. tunulut Agudul, com. Verne^ti,
purta mai nainte com. Lipovul, pamint arabil, iar restul de 400 jud. Buzau.
jud. Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc. hect. este balta, stufi?, izlaz $ifi-
nete. Li§te§ti-Agudul (Le§culeasa-
Lip§ea, pirin, izvore^te din mun- Locuitorl improprietaritl sunt Voineasca), mofie in jud. Bu- %

tele Clabucul, jud. Bacau, plasa in numar de 145, posedind o in- zau, cat. Verne$ti, com. Agudul,
Trotu?uI, com. ManSstirea-Ca- tindere de 350 hect. Pe dealul zisa $i Pastoaica; are 230 hect.,
?inul, curge spre S. ?i intra in numit Geroasa locuitoril au 98 V2 mare parte arabile.
jud. Putna. In cursul sau supe- hect. vii, carl produc vin foarte
rior face hotar intre Transil- bun. Li§COteanca, vio§ie, jud. Braila,

vania §i jud. Bacau, in colful PopuIa{ia comundf este de pendinte de com. Filiul; e tm-
de S.-V. al jude^ulul. 276 familil, sau 1025 suflete, par^ita in trel. Proprietatea D-luI
din carl 159 contribuabilT. Al. Len^-Filipescu, cu o supra-
Lisa, com. rur. 9 in jud. Teleor- Are: o $coaia, condusa de un fa^a de 1
1
50 de hect. ?i 12000
man, pi. Margin ea, la extremi- inva^ator $i frecuentata de 44 lei venit; a Eforiel Spitalelor
tatea de V., intre valea Du elevl; o biserica, cu 2 preo{f Civile din Bucure?ti, 2000 hect,
n&rel $i gura vail Duhna, la $i 2 cintare^T; o moara cu a- cu 21000 lei venit; a mo?teni-
punctulunde aceasta da in Va- burl. torilor Satnoeni, 90 hect. $i

lea-Calm^uiuluT. Vite sunt: 258 cat, 587 vite 1800 lei venit.

*nm MfmnU DUjUmmr 0#*frtfe. Vol IV.

23

Digitized by LiOOQ IC
 liscoteanca-cArAmidari 178 UTCOVUL

Li§coteanca - Caramidari, tir- hect. 69 arif p&mint, iar pro- ling£ care este o frumoasa* An-
ld, jud. Br&ila, la 3 kil. spre prietatea mo$ieI 1446 hect. 52 ting
N.-E. de satul Filiul, in partea aril cimp §i 143 hect. 22 ariT In sat sunt 2 fier&ril.

de E. a com. Filiul, situate pe p&dure.

muchea platouluT de N. a ju- Iazurl sunt 2, intre carl acel Listeava, lac, jud. Teleorman,
de^ului. Vatra sa e de 8 hect., numit al-R5chi$ilor, in suprafa^S la N. com. Traian, format din

cu 38 case, populate de 138 de 11 hect. 46 aril, cu pe$te apele Dun£rel, cind se revarsi.
suflete. $i raci. Pe timp de seceti seac£ cu de-
Vite: 220 vite cornute, 90 Sunt 4 pog. de vie. s£vir$ire.

cat, 630 01 $i 25 porcl. Drumurl principale: acel de

la Dorohoiu la Darabani $i Listeava, vilcea, jud. Teleorman,
Li^coteanca-Satnoeni, sat, jud. acel de la Herja la S&veni. com. Traian, lungi de aproape
Braila, la 4 kil. spre N.-E. de Hotarele mo?iei sunt: Su- 2 kil. Se intinde de la N.-E.

satul Filiul ?i la 1 kil. spre E. hSrSul, Mlen£u{i $i Havirna. spre S.-E., laDun&re, din dreptul
de Lt$coteanca-C&ramidari, tot com. p£n£ la muchea dealulul
pe muchea platouluT de N. Li§teava, sat, jud. Dolj, pi. Jiul- din dreptul comunei Ciuperceni.
Are o populate de 27 fa- d.-j., com. Grindeni, cu 871
mill!, sati 105 suflete. Vatra suflete: 412 b^rbap ?i 459 fe- Li§teghia, lac, jud. Braila, pe
satulul e de 12 hect. me!. Locuesc in 86 case §i 74 hotarul de S. al com. Vizirul,
Vite 649 vite marl cornute,
: bordee. Copiif din sat urmeaz&la aproape deDun£rea-Vechie; co-
140 cat, 626 ol, §i 60 rimS- ?coala mixta, din satul Grindeni, munica cu lezerul Lupoiul prin
torl. ce este la 2 kil. privalul Ozinca.

Acest sat are sili^tea Vi?a,

Litcovul, piriit, izvoreste din care este pe mo$ia Sadova. Litcovul, catun, in jud. Tulcea, pi.

com. Schineni, jud. Tutova, Are o biserica, cu hramul Sf. Sulina, catunul comunei Cara-
curge de la N.-V. spre S.-E., Nicolae, care areintindS urm&- Orman, situat in partea V. a
ud& teritoriul com. Schineni ?i toarea inscripfiune pla^el $i S.-V. a comunei, la 8
Blage^tl ?i se varsS in piriul kil. spre S.-V. de c&tunul de
Aceasta Sfinta si Dumnezeiasca bi-
Elanul, de a dreapta, pe teri- re$edin{a\ Este mal mult o adu-
serica ce sc praznucste cu hramul Sf.
toriul jud. Covurluiu. Erarch Nicolae M. Dumitru ^i
Sf. M. n&tur& de 7 —8 colibe de pescari
M. M. Gheorghe, s'ainceput la 23 Maiu ru§f, in care locuesc 8 familil cu
Li$i{arul, Uzer, jud. Braila, si- 1883 si s'a termiuat la 27 Aprilie, 1885 42 suflete. Este situat in parte
tn zilele M. S. Regelui Carol I, si a
tuat la S.-E. de lezerul $er- S.-V. a grindulul Cara-Orman, in
Reginei Elizabeta a Romtnilor si tn zilele
banul ?i curgind in Titcovul. marginea intinsel p&durl cu a-
I. I\ S. S. Mitropolitulut Primat Calinic

Miclescu, P. S. S. Episcopului de Rlmnic cela?I nume, la 300 m. departare

Li§na-cu-Sfircau{i, sat, pe mo- Iosif Bobulescu si S. S. Protoereul ju- de malul sting al girlel Litcovul.
$ia cu aceea$I numire, com. de^ulut Dolj, $tefan Amzulescu. Ma- Un drum comunal il une§te cu
jestatea Sa Regele Carol I dintr'un sen- cat. de re?edin{a\ Cara-Orman.
Suharaul, pi. Prutul-de-Sus, jud.
timent de Inalta generozitate a bine-voit
Dorohoiu, cu 172 familtf sau
a contribui la aceasta clad ire cu mijloacele
611 suflete. banesti si a daruit mat multe odoare si
Litcovul, punct trigonometric de
Proprietatea este a erezilor un clopot, interestndu-se mult la acest observafie de rangul al 3 -lea,
defunctulul Anastase Ba$ot5 ?i act de bine-facere administratorul Do- in jud. Tulcea, pi. Sulina, pe
Institutului Ba?ota de la Po-
mcnului CoroaneY, loan Kalinderu. Au teritoriul com. rur. Cara-Orman,
ma! contribuit la aceasta Sfinta clad ire
mirla. situat in partea apusana* a pl&-
to{i locuitoriT din Listeava, precum si

Are o bisericS, cu hramul alte persoane din satele vecine, incredin- ?ef $i a comunei, ling^l girla Lit-

Sf. Mihail ?i Gavril, cu 1 preot, {indu-se supravegherea lucrarilor de con- covul ; are o in&lfime de 1.80 m.
2 cintareflf ?i 1 paracliser; este struct S. S. Preotului D. Iliescu.

Sfetcu Sfetcu, Nicolae J. Lazar, Marin

de zid, facuta de sitenf in 18 10, Litcovul, grind sau loc ridicat
Negrila si Stoian Radu Lazar sunt ln-
§i refacuti in 1843 de Ba$ot&, deasupra stufulul inconjur&tor,
tlitorii si oslrduitorit acestui sfint locas.
proprietarul mo^iel, dindu-i $i jud. Tulcea, pi. Sulina, pe te-
al doilea hram, Sf. Anastase. La E. de satul Li$teava se ritoriul com. rur. Cara-Orman;
Satenil impropriet£ri$T au 386 v&d ruinele unui sat numit Ogrin, este mal rrult o prelungire S«-E.

Digitized by Google
 L1TC0VUL 179 LITA

a marelul grind Cara-Orman, poligon neregulat inclinat spre tuluT, are 386 case, cu 414 fa-

pe care e a§ezat satul cu ace- albia SiretuluT. miltf, din carf 369 contribuabill.
la$i nume; Jn partea de N. are Se compunedin satele: Liteni. Vatra satului ocupa 152 falcl,
pufinA p&dure de stejar, o con- Rotunda ?i Corni, cu re§edin{a 64 prj.
tinua{ie a in tinsel padurl Cara- in satul Liteni. Are o populate Improprietari$T la 1864 sunt
Orman; restul e acoperit cu de 652 familtf, sad 2870 suflete, 38 frunta§i, 152 p&lma?I $i 43
nisip, 6 la-
pres&rat cu vre-o din car! 598 contribuabilf ; 3 coda§T, stSpinind 565 folcf, 60
curi; este i neonjurat numal bisericT, deservite de 3 preoflf prajinl.
cu stuf; are o intindere de §i 5 cintirefT; 2 §coale rurale Are: o biserica, cu hramul Sf.
80 hectare. mixte, frecuentate de 89 elevf. Nicolae, zidita de Teodor V.
Budgetul com. e la veniturl Liteanu, in 1782, deservita de
Litcovul, girla, jud. Tulcea, in de 7021,90 lei $i la cheltuelf de 2 preoflf $i 3 dascdlT; o ?coala
Delta Dun&rei, ?i anume in os- 701 5,30 le!. rurala mixta, infiinjata in 1865,
trovul Sf. Gheorghe, cuprins in- Vite sunt: 188 caT, 650 boT, condusa de un inva^ator piatit
tre brafele Sulina $i Sf. Gheor- 604 vacl, 193 1 ol, 14 capre §i destat, ?i frecuentata de 50 elevl.
ghe; se desface din lacul Gor- 279 porcl. Drumurl principale sunt: la
gova;se indreapta spre E., apol Altitudinea com. de la nivelul Valea-Glodulur (8 ki!.); la Ro-
spre S., face hotarul intre pi. m&riT variazi intre 335 — 345 m. tunda (3 kil.); la Corni (6 kil.)

Sulina uda teritoriile

§i Tulcea ; E udata de riul Siretul §i de §i la Vorona (8 kil.)
comunelor Cara-Orman §i Mom- piraele : HumSria, Liteni, Buc§a, In 1803, Liteni, a banului
Ghiol ; prime§te lacul Litcovul Ciobanifa, $omuzul-Mic, Ghi- Iordache Virnav, avea 74 liuzi,

are o lungime de 25 kil. dale,Tulburea, Humaria, Recea, piatind 1 1 24 lei bir anual, fiind
Pietrosul $i al-Maftiesef. $i 18 liuzi de ceT fara bir.
Litcovul, lac, in jud. Tulcea, pi. Mo$ia e proprietatea d-lor Gh.
Sulina, pe teritoriul com. Cara- $i Al. Virnav Liteanu §i are o Liteni, stafie de dr.-d.-f., jud.
Orman, situat in partea V. a suprafafa de 3777 folcf, din carT Suceava, pi. $omuzul, com. Li-
pla$el $i a comunel; are o intin- 2390 cultivabile, 1020 pad u re, teni, pe linia Pa^cani - Burdu-
dere de 30 hect. $i confine 159 finaf §i restul prundi? $i loc jeni, pusa in circulate la 15
pe$te; sescurge in girla Litcovul. neproductiv. Decembrie 1869. Se afla intre
Improprietaritf la 1864 sunt: stabile Dolhasca (11.6 kil.) ?i
Litcovul, lac y
in jud. 91 pi. Tulcea, 73 frunta^I, 242 paima^I ?i 68 Vere^ti (12.9 kil.) Inaitimea d'a-
pe com. Be?-Tepe, m
supra nivelulufmarif ede 225 40.
teritoriul rur. coda??, st&pinind 921 fllcf.
situat in partea centrals a pla§ei IncomunSsunt: 2 mori de Venitul acesteT statu pe 1896
$icea nordica a comunel; a fost ap£, una cu vapor! o c&sdpie ; a fost de 67S66 lei, 88 bani.
&cut de o rev&rsare a apelor din o fabric^ de spirt un pod de ;

lacul Cara-Suhat, la nordul ca- fier al C. F. peste Suceava ?i altul Li{a, com. rur., la extremitatea-
ruia se afla; este inconjurat de lemn statator peste Siretul. de S.-V. a pla?el Caimatuiul,
numal cu stuf; are o intindere Locur! mai insemnate in co- jud. Teleorman, pe partea stinga
de 15 hect. §i confine pe?te muni sunt: Vercicani, unde a riuluf Oltul, intre comunele
care se consume in localitate. sunt urmele unul pod de piatra Odaia ?i Segarcea-din-Vale, la

9*1 o fintina despre care se zice 6 kil. de capitala judejulul.

Liteni, com. rur., jud. Suceava, c& ar fi facutede$tefan-cel-Mare. Piriul Siul care vine din jud.

situate laN.-E. pla$ei $omuzul, Olt, se varsa in riul Oltul, in

la 27 kil. de Falticeni. Se m&rgi- Liteni, sat. VezI Ulmeni-VechI, dreptul com. Lija.
ne$te la E. cu com. Flntinele sat, com. Belce?ti, pi. Bahluiul, Suprafa^a com. este de 5580
(jud. Boto^ani),de care se des- jud Ia§i. hect., din carl: 4500 hect. ara-

parte prin Suceava $i riul Sire- bile, 30 hect. padure $i 180

tul; la V., cu com. Dolhe$ti; la Liteni, sat, pe mo$ia §i in com. hect. izlaz, fineje $i nisipi?te,

S., cu com. Dolhe^ti §i Tudora cu acela§l nume, jud. Suceava. proprietatea fra^ilor Nic. ?i C.

din jud. Boto^ani, de care se A$ezat pe spinarile 91 coastele Dumba.

desparte prinSiretul; la N., cu dealurilor Liteni, Buc§a $i Hu- Locuitorl improprietarip sunt
com. Sili$tea. Are forma un*il maria ?i pe $esul drept al Sire- 280, pe 950 hect.

Digitized by Google
LIJA 180 liuzi-cALugAra

Viile locuitorilor s/i ale pro- Li^a, spre N.-E., pana in hota- gurl ; o scoala mixta ; 2 biserict
prietarilor mosiel ocupa o in- rul mosiel Dracea, trece Dru- de ritul catolic; 3 circiumT.
tindere de 197 hect. mul luI-Traian care este bine Vite sunt: 36 cai, 494 vite
Paminturile de munca, atit conservat pe aci. marl cornute si 221 porcT.
ale mosiel cit si ale locuitorilor, Calea jude^eana Turnul-Sla-
sunt situate parte pe loc ses, tina strabate comuna in toata Liuzi- Cdlug&ra, torn, rur., in
parte pe valcele si dealurT. lungimea, punind-o in legatura jud. Bacau, pi. Bistrlta-d.-j., si-

Pe teritoriul com., la S.-E., se cu com. Segarcea-din-Vale. Cu tuata pe dealurile din dreapta

afla gara Li{a, intiia stajiune com. Segarcea-din Deal , com. Bistrijel si alcatuita din 4 cat.
de la Turnu-Magurele a liniei Li$a se uneste prin sosea ve- Liuzi, resedinfa, Corhana, Ose-
ferate Costesti-Magurele. cinala. bi{i si Negelul.
Populatyunea com. este de Pe teritoriul com. se afla o-

2329 suflete, din carl 361 con- Li{a, mo§ie in jud. Teleorman,
t bfrsia piriulul Negel, linga sa-
tribuabili. pi. Calma^uiuluT, proprietatea tul cu acelasi nume, si un podis
Are: o scoala, intre^inuta de frafilor Dumba. format de dealurile Hedesca
stat, frecuentata de 25 elevl; si Sanislaul.
o biserica, construita de pro- Li{a, stafie de dr.-d.~}^ jud. Te- Se margineste la E. cu sec^ia
prietarl, deservita de 3 preo^I leorman, pi. Calma^uiui, com. Domni{a-Maria din com. Letea;
si 2 cintare^T. Li$a (Segarcea-din-Deal), pe linia la S., cu com. Dealul-Nou si la
Vite sunt: 517 cai, 23 ma- Rosiori-T. - Magurele, pusa in V. si N., cu com. Calugara-
garl, 1 126 vite marl cornute, circulate la 12 Sept. 1887. Se Mare.
41 17 vite mici si 378 porcl. afla intre stabile Salcea (16.7 Liuzi se numeau strainil, in

Budgetul com. edegou lei, kil.) si T.-Magurele (7.6 kil.) genere de rit catolic, adusl de
25 ban!, la venituri si de 6019 Inatyimea d'asupra nivelulul ma- peste hotar de catre proprie-
lei, 67 banl, la cheltuell. ril e de 89 m 04. Venitul acestel taril de mosii si de administra-
Satul unde se afla acum co- stafil pe anul 1896 a fost de toril manastirilor inchinate, care
muna este de mult timp inte- 4093 lei, 80 b. Aceasta sta^iune se foloseau de munca lor pe un
meiat. In timpul ocupajiunei a purtat mal inttiu numirea de timp oare-care. EI erau scutip
turcestl, acest sat se numea Segarcea pana in anul 1889; de darl.
Piscul si intra in zona cetajil dar fund ca era situata pe pro- Popula^iunea com. e de 492
turcestl a Turnului (Turkissi- prietatea Li{a, i s'a dat numele familii, sau 1878 suflete, din
Kule), daca vom {ine seama de de Li{a, dupa cererea proprie- carl 76 RominI si 1802 Ungurl,
modul cum s'ati regulat hota- tarilor mosiel. Incarcarl nu se top de protecpune romina lo- ;

rele {aril la 1741. fac mal de loc in aceasta sta- cuesc in 502 case.
Dupa Dionisie Fotino acest {iune, fund foarte apropiata de Sunt 405 contribuabili ; 7 cir-

ho tar cmergea de la apa Hirla- staftunea T.-Magurele si de port. ciuml.

ulul (numit asta-zl Siul) spre Dupa legea rurala din 1864
Dunare pana la moara Pasel, Li^ca, sat, in jud. Roman, pi. Si- s'ati improprietarit 386 locuitori,
ce este la satul Piscul si tot pe retul-d.-s., com. Miclauseni, spre cu 1275 falcl si 11 prajinl de
apa Hirlaulul pana unde se var- S.-S.-E. de satul Miclauseni, la pamint.
sa in Olt; de aci trece din- 5 kil. de el. Este asezat pe deal Are: o scoala mixta care func-
colo de riul Oltul, din jos de si alaturea cu satul Doljesti, asa poneaza din 1886, intrepnuta
Romanaji, pana la girla ce se ca pare a forma un sat cu ace- de Stat, si frecuentata de 13
desparte din Olt sub numele sta. Dinpreuna cu satul Butea, baep; 2 bisericl de rit catolic,

de Oltisor si se varsa in Du- are 380 familii, sau 1744 su- una in satul Liuzi, cladita la

nare, iar din jos de Izlaz se flete, din can 391 contribuabili; 1 85 1 de locuitori, si a doua pe
face DunSrea hotar». locuesc in 420 case. un deal, in afara de teritoriul
Satul Pisculul, despre care com., zidita tot de locuitori in

se men^ioneaza aci, facea parte Liuzi, sat, in jud. Bacau, pi. Bis- 1698; amindoua sunt deservite
din jud. Oltsi se intindea pana trtya-d.-j. si resedinfa com. Liu- de un preot.
aproape de Dunare. zi-Calugaria. Are 232 familii, Vite sunt: 48 cai, 681 vite

Pe parte din teritoriul com. sau 94S suflete, mal t«^i U.i- man cornute si 246 porci.

Digitized by Google
 LIVADA 181 LIVENI

Budgetul com. e la veniturl Se compune din dou& c3- Livedea, sat, in jud. Ialomifa,
de 6327 lei, 43 ban! §i la chel- tune: Livadea §i Podul-Ursulul, pi. Ialomifa-Balta, face parte
tuell de 2736 lei, 25 ban!. cu o populate de 126 familil, din com. Ciulnifa $i este situ at
Intinderea com. e de 1805 sad 749 suflete, din carl 105 pe muchea coaste! Baraganulul,
hect. Padurea Gauriciul ocupa contrib.; loeuese in 138 case. pe {annul drept al riulul Ialomi{a,
1002 hect., iar viile, 67.17 hect. Are o biserici, cu hramul A- in dreptul satulul Slobozia.
Totalul p&minturilor de culture dormirea-Maicel-Domnuluf, fon-
este de 627.77 hect. dat& in anul 1867, cu cheltu- Livedea-din-Pietrari, Valea-
Se g&sesc cariere de pieatri iala Preotulul Marin $i a altor Orbului, Albe^ti $i Grin-
in valea Negelului. enoria^I; e deservita de 1 preot. deanul, mo§il ale statulul, foste
Este legate cu comunele ve- Locuitoril sunt parte mo$- pendinte de Schitul Dintr'un -

cine prin c&Y comunale. Distanja nenl, parte s'ati improprietSrit Lemn, situate in com. Pietrari-
la BacaQ, capitala districtuluf, la 1864, pe mo§U particulare $i d.-s., pi. Ocolul, jud. Vilcea,
este de 8 kil iar la Valea-Seaca, pe ale statulul, din care li s'ati se arcndeazS. cu 560 lei anual.
re$edin{a pla^el, de 22 kil. dat 147 hect.
Liuzi-C&lugara este asta-zi tSl- Vite sunt: 7 cal, 175 vacl, Livedea-din-V&lsan, jud. Ar
mas& la o parte de c&ile prin- 108 boT, 201 ol 9*1 116 porcl. ge$, pi. Topologul, com. Ur-
cipale de comunicajie ; inainte Pe riul Varbil&ul, in raionul lue$ti, proprietatea Eforiel Spi-
§leahul eel mare, drumul Petri- com. sunt 8 morT. taleior Civile din Bucure?ti,
cical, careunea Jara de sus cu Stupl cu albine sunt 37. pendinte de schitul Fedele^oiul.
fara de jos, trecea pe teritoriul Comerciul se exercita. in co-
acestef com. muni de 3 persoane. Livegioara, picket de granifH,
Veniturile $i cheltuelile co- pe marginea Dunarel, jud. Me-
Livada, stituc, jud. Bacau, pi. munel sunt de 1800 lei anuai. hedin^i.
Trotu$ul, com. Bogdana, situ at Sta in legfttura piintr'o $osea
pe valea piriuluf Bogdana. cu comunele: Bertea, Stefe?ti Liveni, sat, pe mo$ia cu acela?!
$i Strimbeni. nume, com. Cord&reni, pi. Pru-
Livada-S&cuenilor, vatra desfi- E br&zdati de dealurile: Vir- tul-d.-s., jud. Dorohoiu, format
infatulut sat r&za>esc Sicueni, ful Gure?ului, VirfulFoi?oruluI di.i doua c&tune: Liveni-Sofian,
jud. Suceava. $i ViaCa^aonuluI, toate acope- cu 31 familil $i Liveni-Virnav,
rite cu padure. cu 54 familii.
Livada- de-la- V&rbil&u, mope E strabatuta de riul Varbi- Proprietatea mo$iilor este a
a statuluT. VezI Gura-Vitioarel. l&ul $i de mal multe izvoare Domnilor N. Sofian $i Scarlat
mid. Virnav.
Livada - Doamnei, Hvadit cu Are doua* bisericl: una pe
pom! fructiferf, jud. BacSD, pi. Livadea, p&dure a statuluT, in partea Sofian, cu hramul Sf.
Trotu§ul, situate la V. de cur- intinderede 100 hect, pen- Nicolae, ftLcuti de zid in 1834
tea manastirel Ca?inulul. Numele dinte de com. Gura-VitioareT, de actualul proprietar §i a doua
s&tt vine probabil de la faptul plaiul Teleajenul, jud. Prahova, pe partea Virnav, cu hramul
c£ Stefan Gheorghi^ avea aid la care, impreunfi cu trupul Mis- Sf. TreMerarhT, de lemn $i
m&nastire loc de re$edin(&. Do- leanca (250 hect), formeaza lipita, ficuta de catre sitenT
vada despre aceasta este g&z- pfidurea Gura-Vitioarel. in 1754; sunt deservite de 1
duirea ce a dat Patriarchulul de preot, 2 cintare{I ?i 2 palamarT.
la Constantinopole, Macarie. Livedea-Domneascd, loc izo- SateniT inproprietaritt au: pe
lat, intre com. Bolde.sti $i Scaeni, partea Sofian 23 hect., 63 aril,

Livad& (La-). VezI satul Dol- pi. Podgoria, jud. Prahova, ser- p&mint, iar proprietarul 581 hect.,
hasca, jud. Suceava. vind de ho tar intre aceste com. 47 aril cimp; pe partea Virnav
75 hect., 19 ariT, ale locuitorilor
Livadea, com. rur., jud. Prahova, Livadea, sat, fiacind parte din $i 148 hect., 95 aril, ale propri-
plaiul V&rbildul. Este situate com. rur. OlSne^ti, plaiul Cozia, et^el.
pe ambele maluri ale riulul Var- jud. Vilcea. Are o populate de Intre acaretele de pe mo$ie
bil&ul, la 38 kil. de Ploe?ti. 1 14 locuitorT. pe partea Sofian sunt dou& ra-

Digitized by Google
 LIVENI-MlTROPOLIEl 182 LIVEZILE

to?e marl de zid, unul la drumul Ape principale sunt doua: statul cheltue^te 1242 lei anual,
Radau^i-Dorohoiu ?i altul la dru- Novacul ?i riul Prutul, ce curge se frecuenta de 45 —48 elevi.
mul Saveni-Her{a. pe hotar. Budgetul com. e la venituri
Piriul ce trece pe mo$ie este Drumul mare este acel de la de lei 1490,34 ?i la cheltueii
Ibaneasa, ce formeaza $i iazul Radule§ti spre $tefane$ti. de 1 32 1 lei.

cu acela^I nume. Hotarele mo?iei cu : Prutul, Vite sunt: 186 bof, 126 vacl,
Drumuri principale: acel de $erpeni{a, Flondora, Avrameni 93 vi^el, 4 cal, 96 porci $i 10 ol.

laRadauji la Dorohoiu $i acel ?i Mitocul. Locuitorii sunt improprieta-

de la Saveni la Herja. riflf, dupa legea din 1864, pe
Hotarele mo$ief sunt cu : Cris- Liveni-Noi. Vezi Liveni-Mitro- mo$ia statulul, Rade^ti.
tine?ti, Damileni, Suharul $opo- poliel, sat, jud. Dorohoiu. Intreaga com. are 323 hect.
teni, Cracalia, Trestiana $i Po-
peni-Ba$ota. Liveni-Sofian. Vezi Liveni, sat, Livezeni, sat, ftcind [parte din
De Jnseranat aci este familia jud. Dorohoiu. com. cuacela^I nume, jud.Muscel.
Virnav, distinsa in vechime.
La 1746, Iunie in 8, loan Liveni - Virnav. Vezi Liveni, Livezeni (Po§ta-), fosta stafie
Virnav, Capitan de DorohoiQ, in sat, jud. Dorohoiu. de posta, cea din urma p&n& la
unire cu Demetrie Sberea, CSpi- Cimpulung, acum loc izolat, jud.
tanul-Mare, fac hotarnicia mo$iei Livezeni, numire data unei pa rji Muscel, pi. Riul-Doamnel, com.
VScule§ti, dupa ordinul lu! I. N. din catuntil Chiojdul-din-Bisca, Hirtie?ti.
Mavrocordat-Voda. jud. Buzau.
La 1782, Iunie 9, Dimitrie Li vezeni-Bulea ?i Letre§ul, p&-
Virnav- VelClucer, formeaza hri. Livezeni, com. rur. t in jud. Mus- durX particulare, supuse regi-
sovul prin care C. D. Moruzzi- cel, pi. Riurile, la S. de Cim- mulul silvic, pe mo$ia M&lda-
Voda har3ze$te Episcopiel de pulung, situata pe {annul sting re$ti-d.-s., pendinte de comuna
Hu$i, toata vatra tirgulul Hu?i, al riulu! Tirgul. De la Livezeni Maldare?ti, plaiul Horezul, jud.
cu locul din prejur, proprietate la Cimpulung sunt 25 kil. Dru- Vilcea.
Domneasca. mul e $oseluit.
Se compune din 2 catune: Livezile, com. rur., jud. Dolj,
Liveni-Mitropoliei, sat vechiQ, Livezeni §i Hirtie^ti §i se mar- pi. Jiul-de-Mijloc. Situata pe cos-
pe mo$ia cu acela^f nume, jud. gined la N. cu comunele Ba- : ti?a dealuluf-Viilor §i pe malul
Dorohoiu, pi. Ba?eul, com. Ma- lile^ti ?i Stilpeni ; la S., cu com. drept al riului Jiul, la 10 kil.

noleasa cu 52 familtf, sail 200 Ji^e^ti ; la E. cu com. Voroveni de Craiova. Se invecine?te la N.

suflete.Pe aceasta mo?ie s'a fa- $i la V., cu Baje$ti. cu com. Podari; la S., cu com.
cut noua improprietarire in 1878, Are o populate de 124 fa- Glodul; la E., cu com. Malul-
formindu-se satul Stinca-lui-U- miliT, saCi 700 suflete, din carl Mare ?i la V., cu com. Vir-
reche, sau Liveni-NoT, cu 105 123 contribuabili ; 2 bisericl, una vorul. Limita de N. incepe
familif, sau 408 suflete pe malul fondata de Postelnicul Lazar, la din punctul numit Purceaua, cu
Prutului. anul 1813, $i adoua fondata la direcfia la V.-E., taie valceaua
Proprietatea e a statulul, iar 1534. In apropierea acestei bi- numita Gaina, se indrepteaza
inainte de secularizare a fost a sericf se vad ruinele unei case spre E. pana la punctul numit
Mitropoliel din Ia$i, daruita de care, se zice, a fost ale acelel fa- 1"apa. De aci, farind o curba
Antonie Mitropolitul. milif ce a fticut biserica. De a- spre N., trece apa Jiulul inve-
Satenii improprietarip au 600 semenea se vad ni$te lovituri cinindu-secu mo§iacom.Preajba,
hect. 09 aril pamint; iar s'atul prin zidul bisericeT ca de ghiu- de unde incepe limita liniei de
are: 421 hect., 07 artf cimp, lele de tun, despre care se zice V. cu direc^ia de la N.-S., tre-
93 hect., 09 arir p5dure de ste- ca sunt din timpul Turcilor ?i cind inapoi apa Jiulul §i ft chid

jar $i 5 hect.,73 arif lunca de ca ar fi fost chiar cal inchi$T o curba spre E., pana la punc-
lozie, pe malul Prutului. in biserica pe timpul unui raz- tul numit Magare^i. Din acest
Se mal afla pe mo$ie o li- boiu. Aceste bisericl sunt de- punct face o curba spre S., pana
vada mica cu fructiferl $i '/* servite de 1 preot $i 1 dascal. la punctul numit Balta-Iepura
pogon de vie. $coala, cu intrefinerea careia (mo$ia Malul-Mare). De laBalta-

Digitized by Google
LIVEZILE 18;i LIVEZILE-DE-SUS

Iepura incepe limita linielde S., $i in cat. Gura-VaeT, in intin- Locuesc in in case $i 1 5 bor-
facind o curb* spre V., trece dere de 500 hect. dee. -Are o $coala mixta, care
piriul §uvi{a pSna la punctul nu- Viilein intindere de 41 hect, funcfioneaza din i860, fiind in-

mit Peret, de unde, in linie se gasesc pe mosia locuitorilor, trefinuta de stat §i com., $i fre-
dreapta, spre V., taie $oseaua producind vin negru. cuentata de 54 baep $i 6 fete
jude{iana Craiova-Bistre^, trece Transportul productelor se 25 baetf ?i 3 fete din Gura-Vaei
Dealul-Bisericef, Valea-Giamba face cu carele pe $oseaua jude- $i 29 baeji $i 3 fete din Live-
$uluf, §oseauajude{eana Craiova- {eana Craiova-Bistre^u. Prin com. zile.

Calafat p&n& la punctul movila trece §i calea ferata Craiova-Ca-

Conacul-luf-Cioc, unde incepe lafat. Calea naturala Glodul-Live- Livezile, stafie de dr.-d.-f., jud.
linia de V. cu direc^ia de la zile-Viri{i are 3 kil. $i calea na- Dolj, pi. Ocolul, cat. Podari,
S.-N., pana la punctul Purceaua, turala Livezile-Virvorul, 5 kil. pe linia Craiova- Calafat, pusa
de unde am plecat. Budgetul com e la veniturl in circulate la 1 Decembrie,
Comuna Livezile cuprinde de 3631,59 let, §i la cheltuelT 1895. Se afla intre stabile Cra-
catunele : Livezile, Gura-Vaei de 2475 lei. iova (1 1.6 kil.) §i Salcu{a(i3.8
?i Viri^i. Catunul Livezile este Terenul comunel este acci- kil.) Inal^imea d'asupra nive-
a$ezat in centru. La S. vine ca- dentat in partea de V. de dea- lulul maril e de yi m 62. Venitul
tunul Gura-Vaei; iarspre E.N.- lurile: Dealul-Viilor $i Dealul-Ur- acestel sta$if pe anul 1896 a
E. citunul Viri{i, in care se ga saT,de 40 m. inaltime, acoperite fost de 26899 ' e *> 85 bam.
se$te un fel de pamint numit cu vit, de Dealul-Bisericel, cu o
Glod. Inainte cuprindea $i ca- inatyime de 80 m., de Dealul-Nu Livezile, deal, acoperit cu livezl,
tunul Mag£re{i, care azf este cilor, de6o m.,toate acoperite cu in com. Jupine?ti, pi. Riul-Doam-

coprins in catunul de re$edin{a paduri. nel, jud. Muscel, intre valea

Livezile. Piscurl sunt: Piscul-luI-Dracu?, Purcareafa 91 jud Arge$.
Popula{iacom. se urea la 105 Piscul-Ursai, Piscul-Sloveanului,
suflete. Piscul-Chirca $i Piscul-Lozanul. Livezile, iaz, jud. Boto$ani, la
Are o biserica in catunul Vi- Pe teritoriul comunef se afla: SO metri deasupra ?esulu! JijieT,
ri^i, o §coala mixta, in cat. de Platoul $tefane?tilor ; Ripa-Ro- spre V. de satul Rauseni, in
re$edin{a Livezile, ^coala care $ie, Ripa-CucoaneI$i Ripa- Viilor. valea Livezilor, pe coasta de E.
func^ioneaza din i860, fiind m- In partea de E. leritoriul este a dealului Rauseni, com. Comin-
tre^inuta de comuna §i de $es. dare^ti; areo suprafa^a de 150
stat, condusa de un inva^ator Comuna este udata de apa hect., confine pe$te ^i stuh.
$i frecuentata de 54 baeJJ §16 Jiulul §i de lacurile : ViteanuluT,
fete. Lacul-FeteT, Lacul-luI-Botin, La- Livezile, mofie particulara, jud.
Vite mar! cornute 2 1 8, ol 1 70, cul-Porcului $i Lacul - Logofa- com. Live-
Dolj, pi. Jiul-d.-mj.,
capre 40, cal 36 ?i pore! 84. tulul, car! nu ad scurgerl $i se zile, de 2000 pog.,
in intindere
Dupa legea din 1864, sunt formeaza din plol. cu venitul anual de 40000 lei.
121 locuitorf improprietari^ $i Bal^T : Balta-ViriteT, Balta-Ma- Aparjine d-lut D. P. Arsenie.
dupa cea din 1878, sunt 18 in- re, in intindere de 15 hect., Are pe dinsa padure §i stine
sure!. confind §i pe$te. Spre N. de cat. de ol.
Intreg teritoriul comunef este Virifi este Balta - Bisericef - cu-
de 5200 pog., dintre carl: 2600 Trestie, Balta - OchiuluT. Livezile, padure particulara, jud.
pog. pamint arabil, 500 pog. pa- Izlazurl : Glodul-Mare §i GIo- Dolj, pi. Jiul d.-mj., com. Live-
mint fineafa, 100 pog. izlaz, 200 dul-Mic. Poiene: Poiana-Loza- zile, cu o intindere de 400 hec-
pog. lac $i teren sterp $i 180 nului^i Poiana-Brumar. FintinI: tare.
pog. padure. Valea-BisericeT, Sirboaica, Fin-
Mo§ia se nume§te Livezile, tan a Rezb el el or $i Crovi$tea. Livezile-de-Sus, mosie particu-
apar^inind d lul D. P. Arsenie, lara, cu padure, in jud. Dolj,
iar restul pamintulul arabil este Livezile, sat, in jud. Dolj, pi. pi. Jiul-d.-mj., com. Podari, in
al locuitorilor. Jiul-d.-mj., com. Livezile, cu re- intindere de 1300 pog. arabile,
PadurT sunt: pe mo§ia Live- sedinfa primariel. Are 400 su- aducind un venit anual de 27000
zile, in intindere de 400 hect. flete: 213 barbajl ?i 187 feme!. let, d-lul $tefan Filipescu.

Digitized by Google
 LIVEZILE-DE-SUS 184 LOCUSTENI

Livezile-de-Sus, pddure parti- lurile LlsaHara ?i HribescoT- Se compune din patru cit.
cular^, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-mj., Hara §i se termini in valea riulul Brabefi, Brani$tea, Danefi, care
com. Podari, pe mo?ia Livezile- Slava-Rusa ;
printr'insa merge este cat. de re$edin{& ?i Locus-
d.-s. Are o intindere de 225 drumul judejean Babadag-Slava. teni. Catunul de re?edin^ este

hect. Aparfine d-lu! $tefan Fi- eel mai despre E.; la V. de acesta
lipescu. Este compusa din: car- Llsa-Hara, culme de deal, in se afla catunul Brani§tea, la o
pent, jugastrf, ulmi, plopf, cerf jud. Tulcea, pi. BabadaguluT, depSrtare de i
1
/* kil.

§i girni{e. pe teritoriul com. Slava-Rusea- La S.-E. de Brani$tea este

sca ; se desface dintr'un virf al cat. Locusteni, la 5 kil. de cat.
Livezile-de-Sus, mahala, in jud. dealululOrman-Bair(250 metri); Dane^i; iar la S.-E. de cat.
Dolj, pi. Jiul-d.-mj., com Podari. se intinde spre S., avind o di- Locusteni se afla cat. Brabeji,
recjia generate de la N.-E. spre la 3 kil. de catunul Dane^i.
Livezilor (Dealul-), deal, in S.-V. ; brazdeaza partea estica in comuna cincl bisericT.
Sunt
partea de E. a satulul Sole?ti, a pl£$el ?i pe cea nordica a Doua sunt in cat. Danefi: una
com. Sole?ti, pi. Crasna, jud. com. ; ramifica^iunile lul sudice fondata de Fiorea Popa Nicolae
Vasluiu ; se intinde de la dealul se termini in valea riulul Slava- cu alpsatenl $i terminata la anul
R&diul p&n£ ce se intilne$te cu Ruseasca ; la poalele lui se afla 1835, cu hramul Sf. Ion; cea-
Dealul-Man&stirel ?i Dealul-Pie- situat $i satul Slava-Ruseasca lalta biserica, fondata la anul
trariel. se afla situat printre vaile Hri- 1832 de catre Tu^aDurau ?i al{I

be§coi-Balca $i LisaBalca pe ;
la locuitorl, cu hramul Sf. Nicolae.
Livezilor (Dealul-), deal, se poalele sale estice trece dru- Biserica din cat. Brani^tea, cu
intinde spre E. de satul Hu- mul judejean Babadag-Slava hramul Sf. Nicolae, s'a ziditde
$eni, com. Iv&ne?ti, pi. Racova, are o in&tyime de 212 m. $i este Stavarache Cojocaru din Cra-
jud. Vasluiu. acoperit cu paduri §i pa§unT. iova, impreuna cu al{I satenl.
Pe sub poalele acestut deal Cea din. cat. Locusteni, cu hra-
trece Piriul-Balicai. Loche§ti, fost picket degrani(d, mul Adormirea-Maictf-Domnului
plaiul Clo?ani, jud. Mehedin^i. este fticuta de paharnicul Radu
Livrintul, pddure, in jud. Mus- Locusteanu, Hagi Stoian $i cfyl-va
cel, pi. Riurile, com. Viade?ti, Locul-Frumos, munte, pe teri- satenT, la anul 17 10. Biserica
in intinderede 400 hect, avind toriul mo$ie? Borca, com. Ma- din catunul Brabeji, cu hramul
o vegetajiune activS, un masiv deiul, jud. Suceava. Cuvioasa Paraschiva, este ftcuta
destul de des §i compus din de preotul Constantin Sachelarie
fag, stejar, anin ?i mesteac&n. Locul-Frumos, virf, al muntelul ?i de al{I locuitorl, la anul 1845.

Olane?ti (757 m.), jud. Vilcea. Sunt doua ?coli mixte: una
Livrintul, virf de deal, in jud. in cat. Daneji $i a doua in cat.
Muscel, pi. Riurile, com. Capul- Locul-Razboiului, loc, pe mo$ia Brabeji. Cea din catunul Danefi
Pisculul. Iona?eni, catre satul Virful-Cim- cuprinde doua sec{if: una de
pulul, com. Virful-CimpuluT, pi. baejl ?i a doua de fete. Este
Lixandra, pddure, jud. Teleor- Berhometele, judeful Dorohoiti, tntrefinuta de stat $i de com.,
man, pe mo$ia Licuriciul, pro- unde a urmat lupta intre Mol- func^ioneaza din anul 1838 $i

prietatea Eforief Spitalelor Ci- dovenT ?i Le$T, in 1499. e frecuentata de 75 elevl din
vile din Bucure$ti. Danetf, 21 din Brani§tea ?i 5
Locusteni, com. rur., pl.Jiul-d.-j., din Locusteni. E condusa de
Lisa-Balca, vale, in jud. Tulcea, jud Dolj, la 45 kil. de Cra- un inva^ator. Localul e construit
pi. Babadag, pe teritoriul com. iova §i la 52 de re$edin{a
kil. de catre com.
Slava-Ruseasca se deschide din
; pla$eT, Caciulate$ti, situate pe ^coala din Brabe^i func^io-
culmea deaiurilor Babadaguiuf loc ?es. neaza din 1 890 ; este intrefinuta
Carada-Bair ; se lunge?te spre Se invecine^te la E. cu com. de com. §i frecuentata de 65
S., avind o direc^iune generals Dobre^ti, din jud. Romanafi ; la copif.
de la N.-E. spre S.-V. br£z- ; V., cu com. Murta; la N., cu Popula^ia com. este de 2655
deaza partea estica a pla§e! $i com. M&r^ani $i la S M cu com. suflete; loeuese in 68 case ?i

a com. se intinde printre dea-

; Damiau. 812 bordee.

Digitized by Google
 LOCUSTENT 186 LOGRE$Tl-M0$NEtfI

Dupa legea ruraia din 1864 \ sulesti, Contea, Risipiti, Peste- hect. arabile, 408 hect. faneje,
sunt 3 1 locuitor! impamintenit!. ni{a, Strimba si Artanul si udata 28 hect. vie, 20 hect. livez!
Suprafa^a com. este de 7158 de vaile: Strimba, Artanul, Pes- de prun! si 54 hect. izlaz.
pog., din care 6848 pog. arabile tentya, Maiuroasa, Manastirea, Are o populate de 170 fa-
sunt impir^ite intre module car! curg in timpur! ploioase si mili!, saQ 628 suflete, din car!
Dane^i, Brabe{i, Branistea si Lo- se varsa in Olte^ul. 160 contribuabil!.
custeni, apartinind locuitorilor. Locuitoril sunt improprieta-
Viile de pe mobile raai sus- Locusteni, sat, com. Locusteni, rit! dupa legea rur. din 1864.
nuroite, produc vin alb. pi. Jiul-d.-j.,jud. Dolj, spreS.de Sunt zid, una
aci 2 biseric! de
Sunt 8 circium! in Danefi, 2 satui Branistea, la 3 kil. de satul facuta de Anghel Logrescu, in
in Brabefi si 2 in Locusteni. de resedin^a, D&nesti. anul 1822, si a doua, facuta de
Comerciul se exercita in com. Are o bisericade zid, fondata popalondin Tindalesti, la 1843 '»

de 23 persoane. 1

la 17 10 de Paharnicul Radu deservite de 1 preot si 2 cintSre^!.

Budgetul com. ede 5954^9 Locusteanu, Hagi Stoian si de Locuitori! poseda: soplugur!,
lei la venitur! si de 5 707, 34 la ci^i-va sdten!, cu hramul Ador- 100 care cu boi, 2 c&ru{e cu
cheltuelT. mirea Maicei-Domnulu!. ca!; 395 vite marl cornute, 235
Vite mar! cornute 318, ol I

o!, 21 ca! si 113 rimator!.

460, ca! 18, capre 6 si pore! 71. I
Locusteni, sat, face parte din Budgetul com. e de le! 1276,
;
com. rur. Locusteni, pi. Mijlo- ban! 6j, la venituri, si de le!

Locusteni, com. rur., pi. Mijlocul, cul, jud. Vilcea. Are o popula- 1 06 1, ban! 69, la cheltuell.

jud. Vilcea, compusa din tret te de 170 locuitori. Este situat Comunica^ia in com. se face
cStune: Locusteni, Contea si Ri- pe dealul Locusteni. Are o bise- prin soseaua vecinala ce vine
sipi{i. ric5, cu hramul Sf. Nlcolae, avind de la S., din com. Tindalesti, si

Este situati pe riul Olte^ui de ctitor familia Locusteanu. Lo- duce spre Logresti-Mosneni.
si pe valea Risipifit la 100 kil. cuitori! sunt mosneni. In comuna se ma! afia: 1

de capitala judefulu! si la 70 moara de abur!, 7 pu{ur! 5*1

3
kil. de resedin^a pl&sei. Locusteni, deal, in raionul com. fintin!.

Are o populate de 807 su- Locusteni, pi. Mijlocul, jud. Vil-

flete, care locuesc in 193 case. cea, pe care se cultiva 53 hect. Logre§ti-Mo§neni, com. rur.,
In fie-care cStun este cite o bi- vie. jud. Gorj, pi. Gilortulu!, la N.
serica. com. Logresti-Birnici, compusa
Vite sunt: 20 ca!, 80 boT, 150 Locusteni, mosie particular^, co- din catunele: Logresti-Mosneni
vac!, 60 capre, 250 ol si 200 muna Locusteni, pi. Jinl d.-j., si Tirgujani.
pore!. jud. Dolj. Situata pe ses si coasta cu ace-
Sunt 30 stupi cu albine. la?! nume, sipe ambele Jftrraurf
Pe riul Oltetul, in raionul co- Loghinul, virf de deaf, jud. Ba- ale riulu! Amaradia, are o su-
munel, este o moara de m^cinat. cau, pi. Tazl&ul-d.-j., de pe teri- prafa^a de 500 hect, din car!:
Locuitoril din Locusteni si toriul com. Dr&gugesti. 100 hect. padure, 250 hect.
Contea sunt mosnen!; ce! din arabile, 100 hect. finefe, 10
Risipitf s'au improprietarit in Logofatul-Mateiu, focafitate, in hect. vie, 25 hect. livezi de
1864 (in num&r de 56), cind com. Margineni-d.-j.« pi. Filipe- prun! si 15 hect. izlaz.
li s'au dat 140 hect. in mo$ia sti, jud. Prahova. Are o populate de 159 fa-
Risipiti, fosti a Episcopiei de mi li!, sau 697 suflete, din car!
Rimnic si in alte mosi! partico- Logre§ti-Birnici, com. rur.,jud. 154 contribuabili; 4 biserici de
lare. Gorj, pi. Gilortul, la N. com. lemn, deservite de 2 preo{! si

Pe Valea-MinSstire! se vad Tindalesti, situata pe ses si pe 4 cintarep ; I scoala frecuentata

ruinele unel vech! m&n&stirl. coastacu acelas! nume, in partea de 21 elev!.
Veniturile si cheltuelile com. stinga a riulu! Amaradia. Lo Locuitori! sunt mosnen! si se
sunt de 1200 le! anual. gre^ti-Birnici e formata dintr'un ocupa in general cu agricultura
Este strabatuta de soseaua singur sat. si cresterea vitelor. E! poseda:
jude^eana, care merge la Craiova. Areo suprafa^ide 1500 hect., 62 plugur!, 82 care cu bo!, 3
E br&zdata de dealurile : Ru- din carl: 490 hect. p&dure, 500 caruje cu ca!; 255 vite mar!

H1275. Hard* ]>ic(ionnr Gmgralic. Vvl. IV.

24

Digitized by LiOOQ IC
 LOGRE?TI-MOSNENf 186 LOPATNA

cornute, 26 cat, 345 of, 33 capre produs care se transporta in jude^ul Boto^ani, la N. de ora-
$i 184 rimatori. Constanttnopolesatisf&cea cu a- ?ul Boto?ani, pe valea piriuluf
Budgetul com. e de lef ion, bonden^a trebuin(ele Imperiuluf Siena, cu o suprafa^a de 410
la veniturf, §i de lef 920, ban! Otoman. De la Hanul tataresc, hect., din carf 72 ale satenilor, $i

30, la cheltuelf. locul trecu in posesiunea negu- cu o populate de 22 familif,

Comunicafiunea in comuna se tatorilor turci carf plateau o a- sau 81 suflete, din carf 15 con-
face prin ?oseaua vecinaia ce renda Impir^ief; maf tirziu pa- tribuabilf.
vine de la Logre?ti-Birnici, stra- rasindu-se lucrarea minef de sili- Are 1 iaz pe Siena §i 1 moara
bate comuna, puind-o in comu- tra, stapinirea loculuf deveni fara de apa.
nicafie cu Strimba §i Pojarul. a jarif ?i de atuncf incetara cu Pe mo$ia Loizoaia se afla o
In comunS se g&sesc: 6 pu- totul exploatareaminelor de si- fabrica de spodiu, care produce
pirX $i 8 fintinf. litra. pana la 700000 kgr. ftina de cio-
In tot timpul stSpliiiref strai- lane, care se expediaza in Ger-
Logre§ti-Mo§neni, sau Cioba- nilor, locuitorii numeati partea mania pentru fabricarea zaha-
ne§ti, catun de re$edinja al co- de loc a dealuluf din care se ruluf.

munef cu acela?f nume, jud. Gorj, scotea silitra, Locul-Hanuluf,sau Vite: 58 vite marf cornute,
pi. Gilortului. Loctirile-Hanuiuf. 200 of ?i 14 porcf.
Are osuprafaja de300hect.,
din carf: 80 hect. p&dure, 150 Lohanul, ias, in suprafajade 10 Loloe^ti, sau Bdbeni, catun, al

hect. arabile, 60 hect. fineje, 2 hect., format de vaiea pirului cu com. Popindele^ti, pi. Olte^ul-
hect. vie, 4 hect. livezf de pruni acela?f nume, pe teritoriul com. Oltul-d.-s., jud. Romanatf, si-

§i 4 hect. izlaz; o popula^iune Tirzii, pi. Crasna, jud. Falciu. tuat linga riule^ul Tesluiul, la

de 90 familif, sau 417 suflete, 2 kil. spre S. de satul Popin-

din carf 78 contribuabilf ; 2 bi- Lohanul, ses, in suprafa^a de dele?ti, aproape de unde Teslu-
sericf de lemn, ftlcute de locui- 128 hect., intinzindu-se de la N iul intra in pi. Ocolul, §i spre
torf la 1739, din carl una re- la S., intre dealul Lohanul §i sa V. de Dealul-Muerif. Altitudinea
facuta la 1823; bisericf deser- tele Petirle^ti, Tirzii ?i Pihna terenuluf este de 180 m. d'asu-
vite de I preot §i 2 cintare^f. pe teritoriul com. Tirzii, pi pra nivelului marii. Are 162 lo-

Locuitorif sunt mo?nenf. ET Crasna, jud. Falciu. Se ter cuitorf ; o biserica, cu hramul
poseda: 38 plugurf, 50 care cu mina la confluenja piriuluf Lo Adormirea-Maicef-Domnuluf.
boi, 2 c&ru{e cu caf, 155 vite hanul cu piriul Crasna, din sus
marf cornute, 16 caf, 200 of, de satul Sodolul. Loloiasca, sat, facind parte din
20 capre 98 rimatori.
§i com. rur. Tom^ani, pi. Cricovul,
In c&tun se maf g&sesc: 2 Lohanul, piriit, jud. Falciu, iz- jud. Prahova.
pujurf $i 5 fintinf. vorind din dealul cu acela§f
nume; curge printre dealurile Lomul, insula, in fa{a ora^ulul
Lohanul, deal, jud. Falciu. Se Lohanul ?i Crasna, spre V. de bulgar Lom-Palanca, pi. Cimpul,
intinde de la N. prin centrul ora$ul Hu?i ?i paralel cu piriul jud. Dolj.
jude^uluf ?i se lasa spre S. prin- Crasna, cu care unindu-se la

tre piraiele Crasna §i Loha- Gura-Vaef-Crasna, se varsa in Lomul, vale, formata din Lomul-
nul. In partea de V. a ora§u. riul Btrladul. Mare Lomul-Mic, uda partea
$i

luf Hu$i formeaza o ridicatura de E. a com. Paro^i, pi. Oltul-

inalta, pe unde se crede c& a Lohanulul (Valea-), vale, in- d.-s., jud. Olt ?i se varsa in

fost stapinirea veche a Hanilor tinzindu-se intre dealurile Loha- riul Plapcea-Mare.
mare parte este aco-
tatare^tf. In nul $i Crasna, din sus de ora?ul
perit cu p&durf. Se spune ca Hu?i $i terminindu-se in $esul Bir- Lopatna, lac, pe teritoriul com.
acest deal se afla din vechime laduluf, jud. Falciu. Este udata urb. Chilia-Vechie, pi. Sulina,
in posesiunea unuf Han tataresc de piriul Lohanul. Pe aceasta in- jud. Tulcea; se desface din bra-
care exploata silitra cese gasea pe tinsa vale se afla a^ezate maf {ul Sulina, in dreptul milef No.
coastele ?i vaile dealuluf §i pen- multe sate. 24; se indreapta spre N., avind
tru care lucrare se intrebuin$au o direcfiune generala de la S.-

pSn& la 1000 de oamenf. Acest Loizoaia, sat, comuna Popoufi, V. spre N.-E. ; brazdeaza par-

Digitized by Google
 LOPATNA 187 LOR1NCA

tea V. a pia$e! $i cea S. a com.; ale $i se dirige spre Bolova- Comuna e vechle. Din actele
are o lungime de 14 km. ;
pri- nul-Greulu!, de unde urmind al- de proprietate rezulta ca are o
me$te scurgerea lacurilor Tri- bia riulul Slanicul, trece pe la vechime de peste 400 an!. Dupa
ozone $i Calelovata §i se varsa MaIul-Ro§u, Plo$tina $i ajunge tradijie ar fi intemeiata de-o-
in canalul prin care comunica la Piatra-Mortatulu!, unde para- data cu Negru Voda. Catunele,
lacurile Matita $i Babina; e in se$te albia riulul Slanic; apo! car! o compun, existati in 1800;
conjuratacu stuf $i confine pe$te. trece pe la Maciuca-Mare, $i ajun- eel ma! nou e Luncile, inceput
ge in valea izvorulu! Secuiul. de Radu Ro^iorul, la 18 10.
Lopatna, ostrov, jud. Braila; se Suprafaja comune! e de 91 45
margin e^te la E. cu Dun&rea- hect., din cari: 64 curaturl, 6220 Lopatari, cdtun de re$edin{a, al
Macinului, $iin cele -l'alte parpcu padure, 647 finea^a, 1185 iz com. Lopatari, jud. Buzati, cu
Balta; se afla pe teritoriul com. laz, 12 livezT, $i 1 107 sterp. 350 locuitori $i 87 case. Are
Chischani; are o suprafa^a de Toata comuna formeaza o sin- sub-divizia Carpini§ul.
36 hect., acoperita cu padure gura proprietate : Lopatareasca,
de salcie. a cetelor de mo^nenl: Labe?ti- Lopatari, ape minerale in jud. >

Berhule§ti, Vilcani, Burduce^ti, Buzau, com. §i cat. Lopatari,

Lopatari, com. rur., jud. Buzau, Cirlige^ti, Popa-al-Mare ?i Popa- pe malul drept al riulu! Slanicul
plaiul Slaniculu!, pe ambele ma- al-Mic. Terenul e foarte mun- confin in abunden^a: pucioasa,
luri ale riulu! Slanicul, la 59 tos, acoperit de vaste §i secu- fier $i sare amara.
kit. de ora§ul Buzaul. Limite lare padurl, in care sunt 22
la N., hotarul incepe de la mun- herastrae pe apa Slanicul, unde Lop&t&reasca, mofie, in jud.
tele Piatra-Secuiulu!, urea pe se tae scindurl, ma! cu seama Buzat), com. Lopatari, a mo§ne-
coastele muntelul Neharni{a, prin la Terca, Runcul $i Clajna. nilor in devalma$ie, formata din
muntele Chilmiziul $i coboara Pamintul este bogat in mine- intregul teritoriti al com. Lo-
in izvorul Oprii, urea pe la ca- rale precum : sare, gips, fier $i patari.

p£tul de N. al lunce! Odoboaia, ape sulfuroase. Se face aci un acti v

in muntele Mace$ul §i de aci pe comer^cu objectele de lemnarie, Lopatareasca - §el&ril, sat, in

plaiu in sus, ajunge in Virful- care se transporta in ora$uI jud. R.Sarat, plaiul Rimnicul,
Maiu^elulul, la punctul Bahna- Buzau $i chiar in parole de cat. com. Bisoca. Se nume$te
Malu§elulu!, de unde incepe a cimp ale fare!; ma! renumite Lopatareasca, pentru ca pana in

se indrepta in muchia Urzica- sunt grinzile de Lopatari. 1864 apar^inea com. Lopatari,
rile ; la E., din UrzicariT, se Comuna e formata din catu- plaiul Slanicul, jud. Buzati. Are
coboari in piriul Sturdza (Jghia- nele : Brebul, Chiora$ti, Clajna una din cele ma! frutnoase pozifi!
bul), pe care merge pana in Jurube$ti-Lopatari, cu sub divi- din plaiul intreg. Este a^ecjat
gura vaei Ha^a^ul-Oilor, apoi o zia Carpini^ul $i Luncile, cu intre mun{! inal{! ca Plaie$ul 91

ia pe vale urcind in muchia sub-diviziile : Runcuri ?i Terca, Carimbul, pe valea limpedelu!

Podul-Calulu!, apoi pe la N. de cu o populate de I250suflete, piriu Recea-Moldovanul, pe o
cat. Bu$tea (com. Minzale^ti), con- din car! 212 contribuabil!; lo- intindere de 170 hect, cu o
tinuind in jos plaiul, se lasa pe cuesc in 309 case. populaftune de 38 famili!, sau
izvorul Rugina, pe care merge Are o $coala frecuentata de 186 suflete, din car! 41 contri-
cit-va ?i urea in muchia Tres- 37 copi!; o biserica, cu I preot, buabil!. Seafla la 4 kil. 136 m.
tioara, de unde coboara in I cintaret $i un paracliser. spre V. de Bisoca.
Balta-Trestioarei, $ipe izvorul Meseria^t sunt: 5 lemnarl, 7
Sarata in jos, pana in riul butifari, 1 cizmar ?i tre! fierarl. Lopcea, si/ifte, jud. Dolj, pi.
Slanic, lasind la stinga mosia Vite sunt 357 bo!, 83 vac!, : Cimpul, com. Maglavitul.
Meledicul ; trece riul Slanicul $i 25 vi$e!, 56 ca!, 122 !epe, 30
urea in muntele Cerchezul, zisa minj!, 1400 o!, 568 capre 57 3*1 Lorinca, piriu > izvore^te din poa
$i Dealul-Petricael ; la S., din pore!. Stupf sunt 48. lele muntelul Lep?a, com. Tul
muntele CerchezuluT, continuind In comuna se afla: 13 mori, nici, jud. Putna, da in Piriul

plaiul, urea in muntele Mocia- 4 pive $i 1 dirsta. Stogulul saQ Mu^ata, se impre
rul; la V., din muntele Moci- Budgetul com. e de 1850,45 una cu piriul Poiana-Marulu!,
arul, trece pela Piscul-cu Qu- le!. trece prin Valea Marulu! • $i

Digitized by Google
 LOSTUNULUl (PIATRA-) 1SS L0V1STKANCA

se varsa in Putna, sub Dealul- catre S.-E. pana la com. Malaia, Acest plaiu, afara de mici pi-
Mesteacanulul. dupa care ia direcjia catre E. rale ?i vai, este udat in tot lun-
$i se varsa in Olt, linga satul Go- gul sail de la N. la S. de riu-
Lostunului (Piatra-), munte, in lotreni, pendinte de com. Cali- rile Oltul, Topologul, Arge^ul
jud. BuzSu, com. Colfi, pe malul ne$ti, plaiul Cozia. ?i Valsanul, care curg aproape
drept al v^ei Colfilor, format Lungimea totala a Lotrulul paralel $i despart platul in pro-
din plad orizontale, pu^in indi- e aproape de 80 kil., iar di- porfiuni aproape egale.
cate spre S.-E., prezintind aspec recjia generala a cursului sau In plaiul Lovi^tea se afla ce!e
tul eel mafpitoresc. este indreptata in genere de la mai inalte virfur! din jude{, for-
V. spre E. Largimea medie a mate de culmele Fagara^ulul
Lostu^a, piriti, afluent al Bistritei, apei este de 20 m.; adincimea ComarniculuT, Joi^il, etc.
Suceava, com. M&deiul. variaza de la o m-'75 la i m 5o iar
in jud.
; Intinderea a plaiului
totala
iu^eala curentulul este de 2 ,u 50 este de 282546 pog., din cart:
Lo§nita, plrin, in jud. R.-Sarat, pe secunda. 63033 pog. cultivable, 178449
plaiul Rtmnicul, com. Chiojdeni, Largimea albiei de la origina pog. padure ?i 4 1 044 pog. ne-
izvore^te din Dealul-Ro^u, uda
$\ pana la Malaia este de 30 m., productive.
parteade N. a com., treceprintre iar de aci pana la varsarea sa Coprinde 17 com. rur., formate
Dealul-Ro$u ?i Culmea-Lupan, ?i in Ok este de la 70-100 m. din 55 sate §t cat., avind :
3994
se varsa in riul Turburea, dupa Fundul albiei confine pletri$. case populate cu 18642 suflete,
un curs cam de 8 kil.; este Valea LotruluT e pufin populata, din carl 3073 contribuabilf ; 52
repede, §i primavara devine to- productiva $i viabila. de bisericl.
rent periculos.
Uda com: Voineasa, Malaia, Resedinfa plaiului Lovi?tea
Sili^tea, Brezoiul $i Lotreni. este in com. rur. §uicl.
Lo§ni{a, vale, in jud. R.-Sarat, De la podul stabil de la Lotreni Are ma! multe manastiri $i
plaiul Rimnicul, m partea de (Golotreni) pana la Brezoiul, se schiturf, intre care cele mai ?n-
N. a com. Chiojdeni; mun^i afla o $osea comunala, iar de semnate sunt: Berislave$ti, Bra-
inalfi o inchid, iar in fundul ei aci in sus drum de care. Peste detul, Ostrovul, Roboia, Scau-
urla zgomotos piriul Lo$ni{a. Lotru e un pod de lemn lung eni, Stani$oara, Turnul, VSleni
de uom. care stabile?te co- $i altele.
Lotri^orul, riulef izvore^te din municafia intre Rimnic
y
?i Sibiu. Locuri istorice sunt: Cetatea
muntele Priporul, com. Caline?ti, Lotrul prime^te o mulfime de lul Viad-fepe^ de la satul Capa-
plaiul Cozia, jud. Vilcea, trece afluenfI, dintre cancel mai prin- Jineni, Cetatea-lui-Radu-Negru
prin com., prin locuri nepopulate
cipal! sunt: Lotrifa, Voineasa $i de la satul Ariful, izvoarele ter-
§i se varsa in valea Caline$ti, tot Pu$coiul sau Pascoaia. male $i recentele descoperirl
in raionul com. Acest riiile^ i?I
de ruine de bai romane de la
schimba matca dintr'un loc Lovi^tea, plain, jud. Arge?, for Bivolari.
intr'altul. Are de afluent Piriul mat din vechiul $i desfiinfatul BudgetuI pia^el e de 48679 lei,
CulmeT. plaiu Ariful din plaiul Lovi?tea.
§i la veniturl $i de 40215 lei, la

Este eel mai septentrional plaiu cheltueli.

Lotri^a, riil. Vezi Latori{a, jud. din tot judeful se raargine^te
?i Plaiul Lovi?tea produce multa
Vilcea. la N. cu Culmea-Fagara?ulul, cherestea de brad $i de stejar,

care desparte acest plaiu ?i fara- taiate in mulfimele de herestrae

Lotrul, rift, jud. Vilcea, eel mai Romineasca de Transilvania ; la hidraulice dupa riurile Topolo-
insemnat dintre riurile ce se V., cu riul Oltul, care il des- gul, Arge^ul $i Valsanul.
varsa in Ok. Izvore?te din mun^i! parte de jud. Vilcea; Ia E., cu Statul poseda in acest plaiu
Mindrul ?i Slavoiul (culmea Pa- riul Valsanul, care il desparte mo$ii, avind un venit anual
7
ringul); curge mai intiiu catre de jud. Muscel ?i la S. cu o de 42696 lei, precum $i 90812
N. pana la poalele munteluT linie conventional care pleaca pog. padure.
Timpa, de unde se indrepteaza de la satul Jiblea pe Olt ?i merge
catre E. $i apoi catre N.E., pana la satul Bradetul pe Vai- Lovi§teanca, Nemoiul ?i Se-
formind frontiera intre Austria san, desparfindu-1 de pla^ile To- ciul, padurt particulare, supuse
$i Rominia ; in urma se indreapta pologul $i Arge?ul. regimuluT silvic, finind de com.

Digitized by LiOOQ IC
 LOZANEt (VALKA-) 189 I.UCAYITA

Nislpi, plasa Cerna-d.-j., jud. 2 cint&reti si I p&lamar, este Balabancea ; izvoreste din dealul
Vilcea. de zid fecutii in 1864, de Sp&- Pirlita ; se indreaptS spre S.,

tarul M. Holban. avind o directiune generate de la

Lozanei (Valea-), vale, care SateniT inproprietari^i au 732 N.-E. la S.-V., udind partea cen-
se intinde de la N.-V. spre hect. 39 ar. p&mint ; iar propric- trals a pl&sei si nordica" a com.,
S.E., printre Dealul-M&n&stirel taiif, 925 hect. 20 ar. cimp si si, dup& un curs de 5 kil., nu
si Dealul-Pietr&riel, com. Solesti, 1002 hect. 54 ar. pftdure, in mai prin p&durl, se varsa in

pi. Crasna, jud. Vasluiu. care doming fagul si stejarul. riul Taija.

Sunt 3 iazurl; eel mat mare,

Lozia, balta, formata din virsa numit lolban are o intindere de
1 Lozova -fipe^ti, mosie a statu
rea Prutulul si a JijieT, la K. de 1 V* hectar. lui, in jud. Covurluiu, com. Bra
satul si com. Costuleni, pi. Bra Piralele principale ce tree pe nistea, pi. Siretul, fosta pen din te
nistea, jud. Iasi. mosie sunt : Bahna si Ghilia. de Episcopia Romanulul, impre-
Drumurile cele mai ir.semnate una" cu mosia Branistea, de 5698
Lozinca, sat, facind parte din sunt : acela de la Mihaileni la Do- hect. 7850 m. p. (din carl 486
com. Oncesti, pi St&nisesti, jud. rohoiu, acel de la Calinesti la Do- p&dure); se arendeazS cu 75000
Tecuciu. Are o populate de 28 rohoiu si calea nationals, Mihai- lei anual.
familii, sau 100 suflete ; locuesc leni-Botosani.
in 26 case. Hotarele mosiel cu : $endri- Lozovi^a, vale, pe care e ase-
Este situat la N. comunel. ceni, Cobila, Hanii, Talpa, Ca- zat satul Costache-Negri, com.
linesti, Buhaiul, Dersca si Vi{- Tulucesti, pi. Siretul, jud. Co-
Lozna, com, rur., in partea de cani. vurluiu.
E. a placet Berhometele, jud.
Dorohoiu, formats din satele: Lozova, sat, in jud. Covurluiu, pi. Luca, /*>///, jud. Vilcea, pi. Cerna-
CaTmesti, Lozna cu Rusi-Stnl- Siretul, com. Branistea, format d. s., com. Ulmetul. Se varsS in

teni si Talpa, cu resedinja pri- de insured la 1879. Mai ina- riul Cerna.
mariel in satul Lozna. Are: 41 inte a existat aid acelasi sat
familii, sau 161 8 suflete; 2 bi- cu acela?! nume, dar, din cauza Lucaci, eel mai inalt pise al

sericl, cu I preot, 2 cintdre^T asupririlor, locuitorii au emigrat munjilor $arbel (1777.6 m.), din
si 2 palamarl; 1243 hect. 90 ar. la Calami, formind mahalaua nord- com. Neagra-$arulul, jud. Su-
pamint satesc 1647 hect. 02 ; vestica* a acestul oras, numit& ceava.
ar. cimp si in 1 hect. 38 ar. Lozoveni.
p^dure, proprietciresc ; 3 iazurl Suprafa^a teritoriulul satulul Lucau^ul, munte, jud. Dimbovi^a,
si 4V2 pogoane de vie. e de 89 hect., cu o populate plaiul Ialomi^a. Vezi Brindusele.
Budgetul com. e de lei 3962 de 25 familii, sau 89 suflete, lo-
la veniturl si de 3823 lei lachel- cuind in 21 case. Lucavi^a, sat, in partea de S.
tueli. a com. Maraorni^a, pi. Her$a,
Vite marlcornute 744, o! 1 300, Lozova, balta, formats de piriul jud. Dorohoiu, asezat pe malul
capre 6, cat 113, porci 380. cu acelasi nume, la N.-V. de com. drept al piriului Mamorni^a, pe
Stupl sunt 280. Branistea, pi. Siretul, jud. Co- loc ponoros, limitrof cu Buco-
vurluiu, lungS de 4 kil. si latade vina. In partea de E. a satulul
Lozna, sat, pe mosia cu acelasi 1 kil. ; confine peste de diferite se intinde o catena de marl
nume, com. Lozna, pi. Berho- specil, stuf si papurS. dealurl. Are o populate de 84
metele, jud. Dorohoiu, la care familii, sau 224 suflete.
se afl& alipit si s&tucul Rusi- Lozova, pi rift si vale, jud. Co- Proprietatea mosiel este a mai
Str&teni. Are o popula^iune de vurluiu ; are ap& numai pe tim- multor locuitori.

347 famili! sau 1322 suflete. puri ploioase; se varsa in girla BisericT sunt doua, una pe
Proprietatea mosiel este a d- Birlazelul, apoi in Siret la V. deal, cu hramul Sf. Gheorghe,
lor Hie C. Ciolac si Grig. M. de ^erbesti. ftcuti in 1 86 1, de Gh. Mano-
Holban. varde, este de lemn si tencuitS ; a
Biserica, cu hramul Adormi Lozova, piriil, in jud. Tulcea, pi. doua, in Valea-Satulul, cu hramul
rea-Maicel-DomnuluI, cu 1 preot, Isaccea, pe teritoriul com. rur. Sf. Mihail si Gavril, s'a zidit din

Digitized by LiOOQ IC
 LUCACESTI 190 LUCIENI

lemn in 1 794, de Iordachi Chi- Lucacila, munte, in sus de Mo- Luceni-Sturzoaei, sat, jud. Iasi,
riac. roeni, jud. Dimbovi^a, in partea pi. Branistea, com. Stinca, pe
Satenil inproprieta{I au 93 stinga a riului Ialomi^i. malul sting al Jijief, in jos de
hect. 09 ar. pamint ; iar proprie- satul Luceni-Bacaloaei ; cu o po-
tary: 578 hect. 61 ar. cimp si Luceanca, sat, facind parte din pulate de 9 familii, sau 60 su-
100 hect. 25 ar. padure, ma! com. rur. Butimanul-Luceanca, flete.

mult tufis. plasa Znagovul, jud. Ilfov. Cade Vite marl cornute 47, ol 189,
Piriul principal ce curge pe spre S. de Butimanul, pe calea cal 9 si rimatorl 38.
mosie este Ruginosul, numit jud. Bucuresti-Tirgoviste, intre
ast-fel pentru ca, a tit pe malu- padurile Desloaicasi Paduroaica, Luchie, cdtun (tirla), pe cimpul
rile lul cit si pe mlastinele ce S'a infiin^at la anul 1840, Baraganul, in jud. Ialomi^a, pi.

formeaza, se vede o patura de dupa cum spun locuitorii, de Borcea, com. Calarasi-Vechl.
coloare rosier uginoasa. Pehotar catre fostul proprietar D. C.
curge piriul Molni^a. Faca. Locuitorii din acest sat Lucia, sau Saratul-Secii, lac,
Hotarele mosiel sunt cu : Bu- sunt adusl de acest proprietar in jud. Teleorman, com. Seaca.
covina, Mamornita, Slobozia si parte din Butimanul si parte din
Pasatul. satul Lucieni, jud. Dimbovi^a. Lucia, prival, jud. Braila, incepind
Are o biserica, cladita in anul din DunaYea-Vechle si curgind
Lucace§ti, sau Tite§ti, sat, jud. 1844, de catre fostul proprietar la V. privalulul Brisceata.

Bacau, pi. Muntelui, resedin^a Const. Faca. Serviciul divin se

com. Valea-Arinilor, situat d'a facede preotul din Butimanul. Lucieni, com, rur,, jud. Dimbovi{a,
dreapta piriulul Tazlaul-Sarat, Se intinde pe o suprafafa de pi. Dealul - Dimbovita, situata
pe deal si aproape de drumul 383 hect., cu o populatie de 187 pe malul Dimbovi^el, spre S. de
ce duce de la Bacau la Moi- locuitorl. Tirgoviste, pe soseaua judefeana
nesti. Are o populate de 160 Dl. A. Vanicu are 277 hect. Tirgoviste- Gaesti, jud. Vlasca.
familii, sau 636 suflete ; o scoala si locuitorii 106 hect. In cor- Este asezata pe loc ses. In raio-

mixta, frecuentata de 14 copil; pul mosiel sunt 125 hect. padure. nul sau se gases te Malul-Obreja.
o biserica, cladita in anul 1857 Pentru izlaz s'au rezervat peste Peste Dimbovita este un mare
de locuitorl,' cu 1 preot si 2 20 hect. Locuitorii cultiva 100 pod de lemn, facut si intre^inut
cintare^I; 6 circiumT. hect. (6 sterpe). de judef. Se compune din sapte
Vite sunt: 343 vite
15 cal, Comerciul se face de 2 cir- catune: Luceni - Ungureni, Mis-
man cornute, 113 capre si 18 ciumarl. lea, Rincaciovul, Geangoesti, Mo-
porcl. Numarul marl e de 159
vitelor goesti, Cotul-Moril si Lucieni-
Linga acest sat se afla un schit, si al celor micT de 143. Pamintenl, cu o populate de
numit Lucacesti sau Tazlaul. 2222 locuitorl.

Luceni, sat, jud. Iasi, pi. Brani- Are cincl biserici ; o scoala,
Lucace§ti, mosie, a statulul, jud. stea, pe malul sting al riului cu dolinvajatori, platip de stat.

Bacau, pi. Muntelui, com. Valea- Jijia, la 2 kil. de satul Cirpi^i, Se margineste la E. cu com.
Arinilor, in intindere de 12000 din com. Stinca, asezat pe ses, Vacaresti si Colanul ; la V., cu Lu-

hect., arendata anual cu 4000 avind spre E. o padure. Are o desti si Butoiul ; la N., cu Dra-
lei. Apar^inea ma! inainte ma- populate de 59 familii, sail 274 gomiresti si Colanul si laS. cu
nastirel Bistrija (Neam^u). suflete ; o biserica, cu 1 preot, 1 $u$a-Seaca Se des-
si Cobia.
cintarej si 1 eclesiarh. parte mal de toate comunele prin
Lucacesti, padure, a statului Vite: 239 vite marl cornute, padure. Se leaga cu Colanul
jud. Bacau, pi. Muntelui, com. 225 01, 50 cat si 146 rimatorl. si $u{a-Seaca prin sosea jude-
Valea-Arinilor, cu o suprafa^a {eana, iar cu cele-1'alte prin sosele
de 1 1944 hect. Mai inainte ti- Luceni-Bacaloael, sat, in jud. vecino-comunale si drumurl prac-
nea de manastirea Bistri^a (jud. Iasi, pi. Branistea, com. Stinca, tice.

Neam^u). O parte dintr'insa are pe malul sting al Jijiel, cu o

plan de exploatare; regimul populate de 16 fam., sau 90 sufl. Lucieni (Udatii-Mici), cdtun,

adoptat e codrul regulat. Arbo- Vite 79 vite marl cornute,

: al com. Albesti, jud. Buzau, cu
ril sunt eel mat mul^i resinosi. 16 ol, 7 cal si 32 rimatorl. 240 loc. si 42 case.

Digitized by Google
 LUCIENl 1<H l.UCIUL

Lucieni, sat, ftcind parte din com. sterp. Are o singura mo$ie, Lu- Braila, unde se limiteaza cu
rur. Hirtie$ti, jud. Muscel, pi. ciul ?i pamintul locuitorilor. comuna Mthaiu-Bravul.
Arge^elul. Mat inainte se numea Terenul e $es, pu{in baltos, pe Mo§ia aparfine Eforiei Spita-
Valea-Vacii. alocurea cu saraturl $i multe ni- lelor Civile din Bucure?ti $i

Locuitoril sal s'aD impropie- sipurT. unul proprietar particular, cu

tarit pe mobile proprietarilor, Comuna e forraata dintr'un care stapine?te in deva)ma$ie.
carl au posedat pSmintul din singur cat., Luciul, avind o po- Dupa legea rurala din 1864,
vechime. pulate de 910 suflete, din carl sunt improprietartyl pe mo§ie
15 contribuabilf ; loeuese in 145 166 locuitorl; neimproprieta-
Lucieni, numire ce se mat da case. ri^I se maT afla 98.
most el Valeanca, sau Tufele-Co- Are : o $coala frecuentata de Comuna este udata de Du-
tuneT, din jud. Buzau, com. Al- 20 elevi $i 4 eleve; o biserica, nare, de riul de la-
Ialomifa,
besti. cu hramul Sf. Nicoiae, deservita curile : Co$covata, Torna, Cui-
de I preot, 1 cintare$ ?i 1 pa- burile, Plaviile $i de braful Filip.
Lucieni, padure, supusa regimu- racliser; 4 circiuml; o moara Se compune dintr'un singur
lui silvic, jud. Muscel, pi. Ar- cu aburl; o ca$arie $i 2 stine. sat, situat pe coasta de V.
ge$elul, com. Hirtie§ti, cat. Lu- Comer^ul consta in desface- a laculuT Co$covata. Numirea
cieni, in inttndere aproximativa rea cerealelor, care se transpor- veche a acestul sat a fost Zmeul,
de 150 hect, proprietatea d-luT ta la gara Cilibia. Cat de co- sat care era situat maT spre S. de
Anton Viadescu. Este situate munica^ie n'are, afara de drumul actualul pe locul numit Bise-
pe coasta dreapta a riulul Ar- natural Albe$ti-Largul, prin Lu- rica-Vechle.
ge$elul $i e populate cu fagl, §i ciul. AicT este re$edin$a primarie!
pufinl paltinf, aninl $i mestea- Vite sunt: 321 boT, 576 vacT, ?i a judecatorieT comunale.
canT. 168 vtyeT, 4 bivolT, 4 bivoltye, Are o populate de 210 fa-

329 caf, 281 lepe, 62 minjl, 3400 milil, sau 1007 suflete: 502 bar-
Lucieni - Ungureni, sat, jud. of, 9 asinl $i 273 porci. bae $i 505 femel; ioo4RominT,
Dimbovita, pi. Dealul-Dimbovi- Meseria$T sunt: 1 lemnar, 4 1 Grec, 2 Bulgarf; 238 agricul-
$a, com. Lucieni. fierarl, I ma§inist ?i 1 brutar. torT, 6 meseria?!, 6 comercian^I,
Comuna e vechie. Dionisie 5 cu profesiunl libere, 38 mun-
Luciul, com. rur., in jud. Buzau, Fotino o men^ioneaza. Numirea citori $i 1 1 servitorT. $tiu carte

pi. CimpuluT, situata pe ambele el vine din faptul, ca pe teri- 108 persoane.
maluri ale riulur Caima^uiul, la toriul saQ este o balta, ale carel Sunt 132 contribuabill.
36 kil. de Buzau. Hotarul, la marginl sunt acoperite de stuf, Are: o $coaia mixta, frecu-
N., incepe din hotarul mosiel iar al carel mijloc e curat. Mij- entata de 37 elevi §i condusa
Movila-OH, pecare merge pana locul poarta numele de Luciul- de un invajator, retribuit de
da. in hotarul mo$ieI Bilhacul; Bal{el$i de Lumina Luciulul. Lo- jude{ §i comuna; o biserica,
la E., se lasa din hotarul Bilha- curile din apropiere s'au numit: deservita de 1 preot $i 2 das-
cul peste apa Strimba, inveci- Locul de la Luciu $i de aci cair.

nindu se cu hotarul mo^iel Mar- intreaga comuna a primit acest Vechiul drum, ce duce din
gineanca-Ru^etul (com. Largul) nume. Calara$i la Braila, trece prin
p&na da in hotarul mo$ieI Ma- Luciul.
coveiul ; la S., se invecine^te cu Luciul, #?///. rur., in jud. Ialomifa,

hotarul mo§ieTMacoveiuI $i parte pi. Ialomija-Balta, situata la Luciul, battel, in com. Luciul,
din mo$ia Caldare^ti ; la V., din extremitatea de N. a pla$ef, jud. Buziu, avind marginile aco-
hotarul Caldare$ti, ia pe hotarul limitindu-se cu jude^ul Braila. perite cu stuf, $i mijlocul cu-
mo^iel Caragelele, pe care urea, Teritoriul comunei are supra- rat (luciu) ; confine pe$te.
trecind riul Calma^uiul, pana in fa^a de 10560 hect., din car!

hotarul mo?ieT Movila-Oil. 3000 hect. balti? $i se intinde Luciul, movila, inalta, in jud. Bu-
Suprafa{a sa este de 4552 spre din Dunare pana in
V., zau, com. Luciul.

hect. f din carl: 3772 hect. ara- teritoriul comuneT findarel $1

bile, 27 hect. padure, 83 hect. spre N., din teritoriul comunel Luciul, mosie, in jud. Buzau, com.

finea^a, 510 hect. izlaz $i 160 Gura-Ialomifel pana in judejul Luciul, cu 4280 hect., mare parte

Digitized by LiOOQ IC
 LUCIUL 192 LUDESTI-BUDAIUL

arabile, 12 hect. padure, restul incarca cu Dracoaia $i se varsa tocelul. Are $i un lac numit
izlaz, finea^a, balti?, saratur! ?i d'a stinga Tazlaului Mare. Lacul-Barbatescu.
sterp. Se compune din trel catune :

Ludaneasca, ciftun, pendinte de Scheiul, Tele^ti ?i Lude^ti, cu o

Luciul, apU jud. Tlfov, pi. Zna-
t comuna Prestnicul-d.-s. sau Raz- populate de 2370 Iocuitori. Pe
govul, com. Butimanul. Se for- mire^ti, plasa Marginea, jud. teritoriul ei se afla padure multa,
meaza din plo! §i mid izvoare, Vla?ca, proprietate a d-lul V. §i arborl fructiferi mai cu seama

?i uda partea de N. a cat. Lu- Cristopolu. prunl.

ceanca. Se intilne^te la cat. Ul- Mo$ia se intinde pe o supra- Are: treT bisericT; o ?coala,
meni, com. Poenari, cu apa nu- fa{a de 890 hect. Este estimata condusa de un invajator, pla
mitaCoadele-Znagovului. In dru- de Creditul Fonciar Rural din Bu- tit de judet cine! rnorT de apa;
;

mul sau formeaza doua mic! ure?ti la suma de 180000 leT. 14 velni^e cu cazane pentru fa-

hele§tae: unul in mo^iaLuceanca, Venitul anual este de 10600. bricat Juica.

avind o suprafaja de 50 aril $i S'au improprietarit la 1864, Se invecine?te: la E. cu Bu-
al doilea in mo?ia Pa?caneanca, 54 locuitor!, pe o suprafa^a de toiul ?i Dragomire$ti; la V., cu
avind aceea?! intindere. 162 hect. Bogafi ; la N , cu Bo^ti ?i la

Are o biserica, cu 1 preot S., cu Hulube?ti. De Bogafi

Luciul, piriU, izvore§te din balta $i 2 dascali. se desparte prin deal $i Valea-
Luciului, pe mo$ia Hirlaul, jud. StrimbuluT, precum $i prin pa-
Boto^ani, trece in comuna Ba- Ludeasa, tnunte, la N. com. Ri- dure; de Hulube^ti, prin cim-
deni, jud. Ia$i, unde se varsa me?ti, plaiul Horezul, jud. Vil- pie; de Butoiul, prin Valea-Pu-
in stinga riulu! Bahluiul, in drep- cea, intre mun^ii Piscul-Lung $i turoasel ?i Valea-Butoiulul, pre-
tul Dealulm-Biserice!. Bolca. cum $i prin padure, ?i de Bo-
^e?ti, tot prin padure. Numalcu
Luciului (Balta-), balta, pe mo- Ludeasa, Romani, Bolca §i Hulube?ti se leaga prin $osea
$ia Hirlaul, jud. Boto^ani, din Bradule^ul, paduri particu- vecinala, iar cu cele-1'alte prin
care izvore$te piriul Luciul. lare, supuse regimului silvic, pe poteci drumuri practice.
$i

mo$ia Romani, com. Rime$ti, Are trel marl paduri una de :

Luda§i, sau Luda^ul, sat, jud. pi. Horezul, jud. Vilcea. 167500 aril, a doua de 105000
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., com. Ba- aril ?t a treia de 100000 aril.

sa?ti, situat in valea Tazlaulul- Ludeasca, piriti, jud. Vasluiii,

Mare, la I
1
/* kil. de satul cu pi. Stemnicul, izvore$te din com. Lude^ti-Budaiul, deal, ramifi-
?coala Basa^ti. Are 135 famili!, Buhae$ti, intra in com. Birze?ti, care a dealuiul ce strabate com.
sau 525 suflete ; o biserica, cla- formeaza mal multe girle sub Birze?ti, pi. Stemnicul, jud. Vas-
dita de Iocuitori, cu 2 cinta- ramifica^iunea dealulu! Lude^ti- luT. Se Intinde de-a dreapta riu-
re$! ?i deservita de preotul din Budaiu; apoi in dreptul satuluT luT Birlad. Ramificarea Morel se
satul Basa^ti ; 3 circiurai. Birze^ti, tae oblic $esul Birladu- intinde de-a stinga acelul riu.

Vite sunt: 13 ca!, 279 vite luT, facind mal multe cotituri $i Aceste ramificari poarta deose-
cornute, 26 porcl ?i 6 capre. se varsa in riulBirladul, aproape bite numirl: la satul Muntene?ti
de podul peste apa Birladulul, poarta numele de Ruginoasa §i

Luda§i, mosie, jud. Bacau, pi. ce leaga. calea Birze?ti cu calea Mere! ; la Birze?ti: Radiul-Lude-
Tazlaul-d.-s , com. Basa?ti, in in- Vasluiti-Roman. $ti, Preda ?i Birze^ti; la satul Tac-

tindere de 292 hect., proprie- mane^ti : Tacmane^ti, Dele^ti;

tatea Episcopulu! de Buzau, Cli- Lude^ti, com. rur., jud Dimbo- Morel ?i Arvinte; la sat. Bra-

mescu, dind un venit de 3465 vi{a, pi. Dealul-Dimbovi^a, spre ha^oaia: Floroaia ?i Arvinte,
let anual. S.-V. de Tirgovi?te, situata Buciuna (acoperit cu paduri de
pe loc ?es, intre vaile $i dealu- fag!) $i Bobilca; la sat. Canja-
Luda$i sau Luda^ul, pirin, jud. rile: Valea-PotopuluT, Piscul-Ma- lare?ti : Dealul Plopului- ?i la

Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., com. Ba- tu$ei-Cali, Piscul-Milos, Piscul Dobroslove?ti : Ciu^melei- Fau-
sa?ti, de pe teritoriul mo$iei Cenu$aru],Piscul-OstreT$i Piscul noaia, Zamfirel^i More!; in fine la

Luda^ul. Este format din doua Tilma?. Prin raionul com. curg satul Lude?ti-Budaiul, ramifica-

pir?ia$e : Jghiabul ?i Vararia, se piriul Potopul ?i piriia?ul Po rea poarta numirea de ma! sus.

Digitized by LiOOQ IC
 lude$ti-bjdAiul 193 LUMINA

Lude?ti-Bud&iul, cu parte din Vite sunt : 600 cal $i lepe, 200 ca, jud. Ilfov, pi. Oltenifa, com.
Codrul, sat, jud. Vasluifl, in bol, 332 vacl $i vi^el, 30 bivoll, Mitreni.
partea de N.-E. a comunet Bir- 40 bivoli^e, 15 capre, 300 porcl
ze$ti, situat pe coasta de E. a $i 800 01. Luica-Mitreni, mope, a statulul,
ramifica^iunel dealulul cu acela§I Dintre locuitorl, 193 sunt plu- jud. Ilfov, pendinte de mana-
nume. garl. stirea Mihaiu-Voda, care, impre-
Are o suprafa^a de 700 hect. Locuitorii poseda: 92 plu- una cu Potcoava a manastirel
$i o populate de 30 farailif, gurl, 42 ca bol, 50 cu cal; 100 Negoe$ti, se arendeaza cu 55200
sau 150 suflete. care §i caru^e :
35 cu bol, 65 lei anual.
Vite: 120 vite marl cornute, cu cal.

26 cal, 70 ol, 15 capre ?i 39 Improprietari^I sunt 159 locu- Luicaneasca, vale, pe care se
rimatorl. itorl ?i neimproprietaritl, 41. afla com. Butimanul, jud. Ilfov,
Comerciul se face de 6 per- pi. Znagovul.
Ludi§orul, pfidure, a statulut in soane.
intindere de 25 hect., jud. Mus- Luma^ul, deal, jud. Dolj, pi. O-
cel, plaiul Nuc$oara fine de ;
Luica (Luica-Mihaiu Voda), colul,com. Co$oveni-d.-j., pe cos-
mun{il inanastirel Cimpulung, sat, facind parte din com. rur. ti$a caruia este a^ezata com.
care fac parte din comunele Cor- Mitreni-Clate^ti, jud. Ilfov, pi.

bi$ori $i Berevoe^ti. Olteni^a, situat la extremitatea Luma^ul, mope, a statulul, si-

pla§el, spre pi. Negoe$ti. tuata pe teritoriul comunel Co-

Ludul, catun> in jud. Mehedin^i, Se intinde pe o suprafafa de ?oveni-d.-j., jud. Dolj, pi. Oco-
plaiul Clo^ani, com rur. Com&- 3599 hect. (impreuna cu satul lul. Pana la secularizarea ave-
ne$ti. Mitreni), cu o populate de 126 rilor manastire^ti, mo$ia apar-
locuitorf. Statul are 3000 hect. {inea manastirel Sadova.
Ludul, ma/tala, com. rar. Cr&- $i locuitorii (impreuna cj cei Se arendeaza cu 11350 lei

gue^ti, pi. Motrul-de-sus, jud. din Mitreni) au 599 hect. Statal anual.
Mehedin^i. cultiva prin arenda?il sat 2610
hect. (90 hect sterpe, 100 hect. Luma^ul, padure, a statulul, jud.
Luica (Luica-Cotroceni), com. izlaz, 200 hect. padure). Locui- Dolj, pi. Ocolul, com. Co§o-
rur., jud. Ilfov, pi. Negoe^ti, torii au 100 hect. izlaz. veni-d.-j. Are o intindere de 150
situata la N. de lacul Luica, Numarul vitelor marl e de hect. $i este compusa din: gir-
inconjurat de dealurl frumoase, 164 ?i al celor mid, de 35. nita, arjar, stejar $i lemn ciinesc.
la 44 kil. de Bucure$ti. Sta in

legatura cu com. Nana, prin o Luica, balttt, jud. Ilfov, cu o Luma^ul, />/>/# $i vale, jud. Dolj,
$osea vecinala. forma triunghiulara. \§X ia na$- pi. Ocolul. Izvore§te din fintina
Se intinde pe o suprafa^a de tere din locurile baltoase, nu- Calugara, din dreptul §coaleI
2628 hect., cu o populate de mite la TufaniMuI-State §i se com.Co$oveni-d.-j. Uda comuna
975 suflete, din carl 176 con- varsa in riul Arge§, spre N. de prin partea de V. $i apol patrunde
tribuabilT; locuesc in 103 case com. Curcani. Litre balta Luica in com. Malul-Mare, pe teritoriul

$i 23 bordee. $i riul Arge$ este un pod de careia se $i varsa in riul Jiul.

Statul are 2000 hect. ?i locu- lemn, pe $oseaua judejeana Bu-

itorii 628 hect. Statul cultivSprin cure$ti-Olteni{a. Lumina, grind, sau loc ridicat

arenda?ii sal 1700 hec. (100 ster- de asipra stufului inconjurator,

pe, 20 izlaz). Locuitorii cultiva Luica, mope a statulul, pendiiite in jud. Tulcea, pi. Sulina, pe

588 hect. (30 izlaz $i 10 vie). de manastirea Cotroceni, jud. Il- teritoriul comunel Cara-Orman,
Budgetul com. e de 2413 lei la fov, care se arcndeaza cu 27350 situat in partea centrala a pla$ei
veniturl $i 2298 lei la cheltuelf. lei anual. $i de E. a comunel ; se desface
Are o biserici, cu hramul din grindul Cara-Orman ; se in-
Sf. Gheorghe, deservita de 3 Luica-Cotroceni. Vezi Luica, tinde spre N., avind o direc^iune

preofl §i 2 cintare^I; o $coala jud. Ilfov, pi. Negoc§ti. generala de la S. spre N. ; spre
mixta, frecuentata de 19 elevl V. de el este lacul Puiule^ul, iar
$i 8 eleve. Luica-Mihaiu-VodS. Vczi Lui- spre E., lacul Puiul; in capatul

•117*. MmrtU IHcfionar GtograAc. Vol. IV 25

Digitized by Google
 LUMINA 194 LUNCA

de N. se afla punctul trigono- hedinfi, pi. Ocolul-d.-j., la 32 al Trotu$uluI, ma! jos de con-
metric cu acela?! nume ;
partea kil. de ora§ul Turnul - Severin, fluenfa acestul riQ cu piriul A-
de S. poarta numele de Grin- situata pe valea piriulul Cerve- saul, la 720 m. de satul Asaul.
dul-Lurul, care e taiatde drumul nija, in stinga, la poalele dea- Are o biserica, cu 2 cintareflf,

comunal Cara-Orman - Ivancea, lulul Lumnicul. Se margine^te cladita la 1

81 S, fost schit.
numit $i Drumullui-Mamut are ; la E. §i N., cu com. Ruptura;
o intindere de ioo hect. aco- ; la S. cu com. Cremenea §i la Lunca, sau Lunca - Moine$ti,
perit cu nisip. V., cu com. Degera^i. sat* jud. Bacau, pi. Muntelul,
Formeazcl com. cu Lumnicul- com. Moine$ti, situat pe dealul
Lumina, punct trigonometric de d.-s., avind peste tot 500 lo- Osoiui $i Lunca §i in valea
observafie de rangul al 3 -lea, in cuitorl, din carl 86 contribuabill piriulul Moine$ti. Are 33 familii,
jud. Tulcea, pi. Sulina, pe te- locuesc in 100 case. sati 142 suflete; 2 circiumi.
ritoriul com. rur. Cara-Orman, Locuitoril poseda : 16 pluguri, Vite sunt: 9 caT, 66 vite marl

in partea centrals a placet §i cea 27 care cu boi, 3 c5ru$ecu cat; cornute, 25 porcl $i 96 ol.

de E. a comunel, situat la ex- 60 stupl.

tremitatea de N. a grinduhri Prin comuna trece o §osea, Lunca, sat, jud. Bacau, pi. Siretul-
cu acela?! nume ; are o inal- care incepe din §oseaua na^io- d.-s., re$edin{a com. Filipeni,

{ime de 17 m. §i doming a- nala de la Pruni§ori §i duce la situat pe piriia$ul Dunava^ul, la

supra grindulu! Lumina, $i a Degera^i-Lumnicul-Ruptura. poalele dealulul Dobrianu. Este

lacurilor Puiul $i Puiule^ul. Are o biserica, cu 1 preot locuit de ni$te emigrajl din Bu-
$i 1 cintaxe^. covina, veniff in farape la 1820
Luminele, saQ Dealul-Lumi- Budgetul comunel e la veni- §i carl au fost improprietaritT
nelor, sat, cu 526 locuitorl, turi de 848 let, iar la cheltuell pe mo§ia lul Aga Grigorie Ro-
jud. Arge?, pi. Topologul, facind de 384 lei. setti. Pe cind com. Filipeni se

parte din com. rur. Dedule$ti- Vite : 400 vite marl cornute, afla alipita de jud. Tecuciu, satul

Varzari ; are o biserica, cu hra- 12 cal, 300 01 340 $i rim&torl. era situat pe dealul Dobrianul,
mul Cuvioasa Paraschiva, cu 2 Pirate mal principale in com. al carul nume il purta.
preop, 1 cintaref ?i 1 paracliser. sunt : Cernevija, Ciurila, Dese- Are o populate de 246 fa-

ragi, Lumnicul. Are o fintina' milii, sau 1032 suflete; o $coaia

Luminele, coastd, jud. Buzaa, numitaFintina-TurculuI, in apro- rurala; o biserica cu hramul
com. Breaza, ramificafie dinmun- pierea cireia seafla a^anumitul Schimbarea la-Faja, cladita de
tele Istrifa, in fa{a cat. Pisculeni, Bordeiul-Turculul. locuitori la 1848, cu 1 preot

com. TisSul serva ca hotar de-

; $i1 cintaret 4 circiumi, o moara
;

spre com. Pietroasa-d.-s. Lumnicul, deal, com. rur. De- condusa de aburl $i una de apa,
geraji, pi. Ocolul-d.-j., jud. Me- o flerarie $i trel timplaril.

Luminoasa, deal ?i baltd, in jud. hedinfi. Vite sunt: 44 cal, 566 vite

Mehedinji, pi. Blahni$a, com. marl cornute, 68 porcl §i 5 1

rur. Gogosi. Lumnicul-de-Sus, sat, in jud. capre.

Mehedinji, pi. Ocolul-d.-j., fine
Luminoasa, lac, jud. Dolj, pi. de com. rur. Lumnicul. Lunca, sau Filipea, sat, jud.

Jiul-d.-j., com. Bechet, ce se Bacad, pi. Tazlaul-d.-j., com.

formeazS din revSrsSrile riulul Lunca, sau Mo^nenii-din-Deal, Tirgul - Valea - Rea, situat d'a

Jiul. Se afla la V. comuneT, a- sat, cu 60 familii, jud. Arge$, dreapta Tazlaulul-Mare, la

1
i
i

vind o suprafa^a de 30000 m. p. pi. Cotmeana, face parte din kil. de ?coala din satul de re-

Lungimea LaculuT, de la N. la com. rur. MSrghia are o bise- ; ^edin^a. Are 27 familii, sau 95
S., este de 300 m. $i lafimea rica, cu hramul Na?terea-Maicel- suflete. Vite marl cornute sunt
de la V. spre E., de 100 m. Domnulul, deservita de 1 preot, 36 $i porcl, 10.
1 cintare$ $i 1 paracliser.

Luminosul, lac, in jud. Ialomija, Lunca, sat, in centrul com. Zia-

pi. Borcea, com. VSr^ti. Lunca, sau Lunca-Asaul, sat, tunoaia, pi. Miletin-Tirgul, jud.
jud. Bacau, pi. MunteluT, com. Boto^ani, a^ezat in stinga pi-

Lumnicul, com. rur., jud. Me- Comane§ti, situat pe malul sting riulul Siena, la poale de deal.

Digitized by Google
 LUNCA 195 LUNCA

Are o suprafaja de 147 hect. Are o populate de 46 familif, Moscalil afard, din obuz, vr'o
al locuitorilor $i o populate de sati 160 suflete, din35 car! patru mil de Moscall, ma! in
45 famiiil, safl 215 suflete, din contribuabill $i se intinde pe o jos pe ling* balta Prutefulul,
carf 50 contribuabilT. suprafa{£ cam de 1000 hect. ca trel patru pistrele de sdgeatS.
Vite: 85 vite marl cornute, Locuitori! din vechime au fost si ati esit si Moldovenil in po-
\2 cai, 4CX) ol, 30 mascurl; 30 proprietarl rizesl; azlinsi mo- triva celor patru mil de Mos-
stupT. $ia nu ma! e a lor. call, alaturea mal despre cimp
In vechime satul se mal nu- Aid este: resedinfa primi- si cu Dumitrasco - Voda, $i cu
mea $i Codrovtya. riel ; o biserici care a fost ftcuti puftntel Donflsi CazacI, al&turea
in 1840, odati cu infiin^area cu Moscalii. Decl Turcil aQ si

Lunca, cdtuti, al com. Vintili- satulul eel nou. inceput intiiu cu Moldovenil a-sl

Vodi, jud. BuziO, cu 400 locui- Aceasti localitate care se afli da palme si ad se h&r&ti iar& ;

tori 91 98 case. Are sub-divizia la 10 — 12 de satul

kil. in jos p&n& au inceput Turcil a se
Reghinarl. Stinilesti, are si ea o mare in- ingloti, stau oare-ce bine si bie£i
semn&tate in rizboiul urmat Moldovenl.
Lunca, sat, in jud. Covurluiu, pi. intre RusI si Turdf la 171 1. «Iar& apol glotindu-se Turcil
Prut, com. Iori$ti ; are 61 famiiil, lata privitor la aceasta o des- mult'ime, nu mal puteau si \\e

sau 236 suflete; o biserici. criere a cronicarulul Ion Necul- r&zboiul, cSl Turcil aveati tot foe
cea : si cai bunl.
Lunca, c&tun, care impreuni cu «Iara imp&ratul (Petru)era in c Atuncl TurcilVizind ci Mol-
Satul-Mare, formeazi satul Do- Gura Prutefulul, la casele Ba- dovenil au dosit la obuz, au in-
briniu{i sau Hapii, com. Virful- nului. Dec! au socotit si au scris ceput a dare nivaliasupra ce-
Cimpulul, pi. Berhometele, jud. lul Ianos general (care se afla lor 4000 de Moscall, ce erau a-
Dorohoiti. jos in Gura-S£ratei) si se ridice farS din obuz, ^i a Don£lor;
la noapte s3 vie inapol la o- decl asa le dad nivali cit se
Lunca, ctitun, alipit la satul Mo- buzul lu!. Decl Ianos general, pireatt c3 or trece Turcil cu
go$esti,comuna Buda,pl. Herja, cum a v&zut scrisorile Imp&ra- cail peste din^il : iari Moscalil
jud. Dorohoia tulul, c£-I scrie si se intoarcS il sprijineau tare din foe.
inapol, cum au inoptat, la trel cDec! pSni in sari intru acea
Lunca, c8t., care, impreuni cu ceasurl de noapte au $i purees zi Duminici tot veneau Turcil
c&tunul Satul-Mare, formeazi sa- inapol Tar Turcil auzind huetul
; virtos din jos ?i se asezase pe
tul PilipSu^i, com. Pilipiufi, pi. carelor sl-au fScut spaimi si aQ coasts la deal, iari Tit^rimea
Herja, jud. Dorohoiu. inceput si fug&; iarS un pasi tot trecea in sus spre Husi
a zis vizirulul cS vuetul se pare drept prada pre la Bejenil, ca
Lunca, sau Lunca - Banului, c& se duce, iar nu vine. Dec! lupil ; cum ar trece ni^te lacuste
sat, in centrul com. Lunca-Ba fiind un Bulucbasi, de neamul asa treceau de mulp.
nuluT, pi. Prutul, jud. FilciG.Este s&ti Sirb, turcit de la Bosna, cEarS, obuzul eel mare Mos-
situat pe coasta de E. a dea- anume Colceag, si-1 trim&sese chicesc aO tot venit la un loc
luluT Prutul, ridicat cam la 10 m. s& mearga. si vad&, si cum s'au si se impreune cu obuzul Im-
de la nivelul rlulul $i pe o su- dus au si luat limb& ci fuge o- piratulu! si n'au putut intr'acea
prafa{& neregulati, prezintind buzul ; si asa au incetat Turcil zi si ajungi ce numal pini la
diferite ridic&turl. de a fugi si virtos au inceput a Stinilesti, au venit. Eari Impi-
Se zice, ci satul, din ve- trecere Prutul toati noaptea. ratul vizind ci nu mal vine obu-
chime, a fost a$ezat pe vale «DecI obuzul lul Ianos gene- zul eel mare, pedestrimea tare
in §esul Prutulul, lingi lunc5, ral, intru acea noapte aft mers s'a ingrijat.
care se st&pinea de un boer, cu pace si au sosit pini in ziui Ǥi indati s'a Impi- ridicat
numit Banul, de unde i s'a zis la obuzul imp&ratulul in Gura- ratul cu de acolo, de
obuzul lul

si Lunca - Banului. Din cauza Prute^ului la casele Banului. lingi casele Banului §i au pur-
inundafiilor, locuitoril s'aO ridi- Iar JTurcil a doua zi, Dumi- ees noaptea in sus prin intu-
cat in anul 1840 din acest sat nic& diminea^a in luna lul lulie nericde nu se vede mina si ad
?i au infiinfat satul de astizl, pe 7 zile veneau carl cum puteau, mers toati noaptea si pini in
costisa dealulul. |
in puterea cailor ; atuncl au scos ziui au ajuns la Stinile^ti sub

Digitized by Google
 LUNCA 196 LUNCA

deal. Iara de focurile Turcilor Este re?edin{a com. Se ma! satul Lunca era mal la deal $i

$i a Tatarilor era cuprinsa toata nume^te Lunca-Strimbulul. se nuraea Codrul.

costi§a p£na pe sub padure,
tot cimpul acela pana inHu?i; Lunca, catun, in jud. Putna, pi. Lunca, BItca, sau Plopi, sat t

iar Turcil ?i Tataril de la focurl, Vrancea, com. N&ruja. Este si- pe mo§ia $i in com. Pa$cani,
auzeau hreamatul obuzulul $i tuat pe piriul Zabala, linga Po- jud. Suceava. A?ezat pe {annul
niminea nu se clinteau de la ienifa. drept al SiretuluT, la 7V2 kil.

focurl ca cum ar fi ni$te oamenl Are o popula^iune de 118 de tirgul de re$edin{&, e stra-

mor{I pSna in revirsatul zorilor, suflete, locuind in 20 case. batut de bal^ile: $arlaul, Balta-
de incepuse a se lumina de ziua, Domneasca, Taoanca, Rusoaia
Luni, atunci s'a intimpinat Im- Lunca, sat, in jud. Roman, pi. ?i Balta.
p&ratul cu toata greimea pedes- Fundul, com Oniceni, pe malul Are o populate de 260 fa-

trimel ce era la obuzul lui Rep- drept aproape

al riulut Birladul §i milil, sau 991 suflete, din cari

nin general in sat in StSnile?ti.» de Vcirsarea piriulu! $ipotul in 232 contribuabilT; locuesc in

Din descrierea cronicarulul Birlad. Este a$ezat pe vale, in- 250 case. Vatra satului ocupa
loan Neculcea rezulta* foarte la- tr'un loc jos ?i la 3 kil. de sa- 94 ftlcl, 67 prj.

murit Cei pe teritoriul satuluT tul Oniceni. Are 58 familil, sau Improprietarift la 1864 sint
Lunca-Banului s'aQ inceput pri- 226 suflete, din cart 51 contri- 90 palma§i $i 57 coda?!, stapi-
ma har^a a razboiulul $i, dupa buabill; locuesc in 60 case. nind 582 falct, 52 prj.

retragerea Imparatulul din a- Sunt 290 vite marl cornute. Are o $coala rurala mixt&i

ceasta localitate, cimpul luptel Se lucreaza aci rotaria. infiin^ata in 1886, condusa de
s'a schimbat in satul Stanile?ti, un investor platit de stat, $i
in sus de acolea, unde s'au Lunca, nutnire, ce se da in a. frecuentata de 36 elevl; o bi-
strins la un loc cele trel obu- inte satului Muntenil-Valeni, din serica, cu hramul Sf. Gheorghe,
zurl ale armatel Ruse^tl. (VezI jud. Roman, pi. Moldova, com. adusa de la Gulia, fund daru-
Gura-Sar^el, sat, jud. Falciu). Valeni. ita satului Lunca de un egumen

al Manastirel Probota, pe la

Lunca (Pojarul), sat, facind Lunca, sat, facind parte din com. 1788, Maiu (data s'a gSsit sa-

parte din comuna rtir. Valeni, G&iceana, jud. Tecuciu. E situat pata pe o u$e de stejar de la

pi. Arge$elul,jud. Muscel. Este in partea de S. a com., pe lunca biserica vechle ce se pastreaza
situat la vestul comunel. dealulul Pletroasa. inca). Intre 1870— 1880 s'a zi-

Are o populate de 41 fami- dit actuala biserica de N. R.

Lunca, sat, in jud. Neamtu, pi. lil, sau 162 suflete, locuind in Roznovanu, ajutat de satenl. E
de Sus Mijlocul, com. Vinatori- 58 case. deservita de un preot §i 2 cin-
Neam^ul, situat spre V. de Ce- tareflf ?i improprietarita cu 17
tatea-Neam^ului, pe valeapiriulul Lunca, sat, in jud. Tutova, pi. felcl.

Nem$i?orul. Tutova, com. Hal&resci. Are

Are ointindere de 518 hect., 240 loc. ?i 58 case. Lunca, cd/un. VezI Ciocirle$ti,

cu o populajiune de 91 familil, sat, com. Valea-Satulul, pi. Fun-

sau 376 suflete; 1 biserica, cu Lunca, Codrul, sauValea-Apei, duri, jud. VasluiQ.
1 preot $i 2 dasc&H; 2 morl sat, pe mo$ia $i in com. Dr&-
de apa. gu^eni, jud. Suceava. E legat Lunca, sat, facind parte din com.
Sunt 91 contribuabill. de satul de re$edin$a cu care run $erb&ne§ti, pi. Milcovul, jud.
Vite: 283 vite marl cornute, formeaza aproape un singur sat. Vilcea. Are o populafiune de
17 cat, 20 porci. Are o populate de 153 fa- 141 loc. : 72 barbaflf $i 69 femei.
milil, sau 602 suflete, din carl In catun, pe proprietatea lo-

Lunca, sat, in jud. Neamtu, pi. 100 contribuabilT; locuesc in cuitorilor, se afl& un izvor cu
Piatra-Muntele, com. Ping&ra{i, 143 case. apa sulfuro-feruginoasa.
situat pe valea riulul Bistrifa, Vatra satului ocupi 65 faici. Are o ^coala, frecuentata de

in dreptul kil. 69 al $oselei Pia- $coala ?i biserica din DrSgu- 21 copil.

tra-PrisScani, la 4 kil. de ora$ul $eni serva $i acestul sat.
Piatra. Pe timpul lui Mihail Sturdza, Lunca, sat, com. Ocnele-Marl, pi.

Digitized by Google
 LUNCA 197 LUNCA-CETATUEI

Ocolul, jud. Vilcea. E situate la Lunca, padure, situate la E. de familif, saQ 665 suflete, din car!
N.-V. comunef intre com. Titi- satul Blajeri-d.-s., jud. Tecuciti, 136 contribuabilT.
reciul $i Vlade^ti. com. Torcesti. Are o suprafaja Partea com. despre E., pe
de 450 hect. §i apar^ine d-lul ?es este acoperite mal mult cu
Lunca, sat, facind parte din com. Mihail Bal?. batyl $i luncl, producind mult er-

rur. Bujoreni, pi. Cozia, jud- barit ; in partea de V. este tra-

Vilcea. Are o populafiune de Lunca, pUdure, a statulul, In jud. versate deDealul-Prutulul, care
205 locuitorl : 105 barbaff $i TecuciQ, com. Barcea, linga riul ia diferite numirl, dupa localite-

100 femel. Cade la N. comunef, Birladul. filepe unde trece; pe else afla
la 2 kil. de satul Olteni, cat. Jarinele satenilor. Viea se cultiva
de re$edin{&. Lunca, pddure de stejar ?i ulm, numal pe 5 hect. Pe deal, pe
in jud. Suceava, com. Stolniceni. partea sudica, se afla 2 movile.
Lunca- As&ul, sau As&ul, schit, Vite: 600 vite marl cornute,
jud. Bacau, pi. Muntelul, com. Lunca, piriiaf, Neamfu, in jud. 60 caT, 100 porcl $i 6000 ol.
Com&ne$ti de pe teritoriul satu- com. Vinatori-Neamtul, pi. de Budgetul com. e la venituri de
luf Lunca, care avea o biseri- Sus-Mijlocul; izvore^te din ra- 2010 1., $i la cheltuell, de 2000 1.
cufa de lemn, cladite la 1750 mura munjilor Oglinzi §i se varsa
de Monahul Vasile Ban{u, cu linga satul cu acela$I nume, pe Lunca-Balteni, padure, cu o
vre-o 10 calugarl,prin anul 1863. stinga piriulul Nem{i?orul. intindere cam de 320 hect.,

proprietatea statulul. Se afla

Lunca, makala, in jud. Mehedinfi, Lunca, tuf&rie, in suprafafa de intre satele : Balteni-Ripi $i Bro-
plaiul Cerna, com. rur. Buse$ti. 1 19 hect., pe $esul BirladuluT, docul, din com. Brodocul, pi.

teritoriul com. Tirzif, jud. Falciti, Stemnicul, jud. Vasluiu. Prin ea

Lunca, makala, facind parte din pi. Crasna. trece $oseaua comunala Brodo-
com. rur. Te$ila, plaiul Pele$uK cul-Balteni.
jud. Prahova. Lunc& (La-), vechiu picket, cu
No. 59, spre hotarul MoldoveT, in Lunca-BIrcul, padure parti-

Lunca, mo$ie, in jud. Covurluiu, jud. R.-Sarat, pi. Marginea-d.-j., colara, supusa regimulul silvic,

pi. Prutul, com. Jora^ti. com. Maluri; han destul de vi- pe mo$ia Ulmetul, com. Ulmetul,
zitat pe drumul Foc^ani spre pi. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Lunca, padure de rachite $i de comunele Maluri, Maicane$ti,Ma-
lozie, pe malul SiretuluT, mo$ia xineni-Braila. Lunca-BIrnovel, sat, jud. Ia§i,
Gr&me$ti, com. Grame$ti, pi. com. Ciurea, pi. Codrul, spre
Berhometele, jud. Dorohoiu, in Lunca-Banulul, com. rur.,)\i&. N. de satul Ciurea, situat pe
suprafa^a de 22 hect. Falciu, in partea de E. a pla^el costi^a estica a DealuluMuI-Voda
Prutul, situate pe $esul dintre pe cea de la V. a dealulul Lunca,
^i

Lunca, pddure, In intindere de Prut §i pe dealul ce

Prutef $i precum $i in valea formate de
60 hect., proprietatea statuluf, se ridica in partea de V. Se aceste doua dealurf.
jud. Muscel, pe proprietatea Cil- margine^te la N. cu com. Ste- Are o populate de 71 fam.
ce$ti,com. Mih£e$ti, pi. Riurile, nile^ti; laV., cucom. Vetri^oaea; saQ 357 suflete.
pendinte de manastirea Cimpu- la E., cu riul Prutul $i la V., cu Vite: 553 vite marl cornute,
lung. Ivane$ti §i Todireni. Este for- 232 capre, 21 cat ?i 1 i9rimaton.
mate din 7 sate : Bumbata, Con-
Lunca, pifdure, situate in partea drea $i Foc$a, care sunt a?ezate Lunca-Cet&tuel cu Zane, sat,

de S. a satulu! Torce$ti, com. pe $es, $iBalteni, Pojorani, Lunca jud. Ia§i,pl. Codrul, com. Galata,
cu acela$I nume, jud. TecuciQ. ?i Hirtopul, care sunt a§ezate pe situat pe platoul dealuluT Cete-
Are o suprafafa de 1266 hect. coasta dealulul Prutul, pe pro- ^uia $i care, impreunS cu satul
$i apar^ine d-lul Mihail Bal$. prietatl boere^tf. Are o suprafa^a Zane, are o popula^iune de 59
In partea de S. a padurel, cam de 3392 hect, din carl: 310 fam., saQ 185 suflete
pe riul Birlad, se afla un iaz, hect. sunt ale locuitorilor, iar Numarul vitelor e de239 cap.,
avind o moara sistematica cu 3082 hect. ale proprietarilor de din can: 196 vite marl cornute,
apa $i vapori. mosil. Populajia com. e de 181 7 cal $i 36 rimatorl.

Digitized by LiOOQ IC
 LUNCA-CORBULUl 198 LUNCA-PODULUf

Lunca-Corbului, com. rur., jud. Lunca-Glrtil, sat, fecind parte Lunca-Mare, pifdure, jud. Dolj,
Arge?, pi. Cotmeana, la 27 kil. din com. rur. Badeni-Ungureni, pi. Ocolul, com. Mischil, satul
de com. rur. Coste^ti, re$edin{a jud. Muscel, plaiul Dimbovija. Mlecane§ti, in intindere de 89
subprefecturel, $i la 26 kil. de Are o populate de 54 locui- hect. Apar^ine bisericel S-tel
Pite$ti. Secompune din satele: tori. TreimI din Craiova. E populata
C&ule$ti, Corbe^ti $i Crestuse^ti. Locuitoril s&! au fost claca?! cu cerT, stejari, aiunf $i girni^e.
avind peste tot 135 familil, sau ?i s'au improprietarit pe mo$ia
674 suflete, din cart 120 contrib. Costea Ion. Lunca-Mlndri§cai, numire ve-
Are o biserica o $coala ; pri- chYe a satulul Mindri^ca, jud.
mary rurala 4 circiuml. ; Lunca-Hufanilor, padure, pe Putna.
Budgetul com. e la veniturf mo?ia ?i com. Pomirla, jud. Do-
de 920 leT $i la cheltueW, de 873 rohoiu, pi. Prutul-d.-s. Lunca-Molni^a, platoU, jud. Do-
lei. rohoiQ, pi. Herfa, com. Pilipauji,
Vite sunt : 420 bo! $i vacl, Lunca -Mare, cittun, {inind de incepind de la hotarul drumulul
70 cal, 1235 01, 16 capre ?i com. Vladimirul, jud. Gorj, pi. comunal Lunca-Herja $i intin-
230 rimatorl. Gilortul, situat parte pe §es, parte zindu-se pana la vatra satulul
Prin comuna curge apa Cot- pe coasta $i ambele par^f ale Molnija.
meana. piriulul De?ul.
Are o suprafa^a de 763 hect., Lunca-Pescarului, munte, jud.
Lunca-din-Vale, padure, jud. din car! : 200 hect. padure, 300 Bacau, pi. Trotu^ul, com. Hirja,
Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, com. hect. arabile, 240 hect. fine^e, situat la E. de muntele Cer-
Lipovul, in intinderede 37 hect., 10 hect. vie, 10 hect. livezl de nica.
pe Domeniul Coroanel. Compusa prunl $i 3 hect. izlaz.
din girntye, care predomina, apo! Are o populate de 200 fa- Lunca -Plopilor, piria, in jud.
cerT, stejarl $i jugastri. miliT, sau 300 suflete, din carl Tulcea, pi. Macin, pe teritoriul

169 contribuabill; I biserica de com. rur. Greci; izvore§te din

Lunca-f&r&-Z&pada, loc izolat, lemn, f&cuta de locuitori la anul poalele sudice ale dealulul Se-
in jud. Buz5Q, cat. Nehoia?ul, 1802. carul (303 m.), se indreapta spre
com. Gura-Siriulul, la poalele Locuitoril sunt mo^nenl. El apus, printre dealurile Secarul,
dealulul Piciorul-Baltf, pe malul poseda: 40 pluguri, 60 care cu Piatra-Mariei $i Piatra-Ascu^ita
drept al riulul BuzSul, numit bol, 2 canine cu cal 220 vite ; uda partea rasariteana a placet
ast-fel, CclcT pe aci se scurge marl cornute, 13 cal, 861 of, ?i pe cea S.-E. a comunei trece ;

izvorul de la Poiana-
termal 100 capre $i 124 rimatori. prin padurea satulul Greci, $i,
Berbeculul, care nu permite z&- Comunicafia in acest cat. se in dreptul satulul Greci prime-
pezil a se prinde. face printr'o ?osea comunala, ?te pe dreapta Valea-Grecilor;
care il pune in legatura cu com. amindoua unite poarta numele
Lunca -Frasinuluf, tuned fru- sa Vladimirul. de apa Calistriei pana la unirea
;

moasa §i fertile, situata pe albia In catun se gasesc 9 pu^uri cu Valea-Grecilor, are o lun-
riulul Cerna, jud. Mehedin^i; se $i 2 fintinT. gime de 7 kil. ; prime$te pe
cultiva de locuitoril Clo§ani §i dreapta vaile : Crucile, Dictovul
Orze^ti, carl au intemeiat aci Lunca-Mare, sat, facind parte $i Rahova.
aproape un sat, avind §i mori din com. rur. $otrile, pi. Prahova,
de mScinat pe apa Cerna. jud. Prahova. Are o populate Lunca-Plopulul,/^/) de padure,
de 204 suflete; o biserica, fon- a statuluT, pe mo^ia Savine^ti,
Lunca FrumoasS,
- cdtun, al data la anul 1845, de Sardarul jud. Neamfu, pi. Piatra-Muntele,
com. Pirscovul, jud. Buzati, cu Grigorie Negru. com. Calul-Iapa, cu o intindere
r 200 locuitori ?i 210 case. Are de 26 hect.
sub-diviziile CurcSne?ti, Pirjoleni Lunca-Mare, mosie, in jud. Bu-
$i Taciuleni. zaci, com. Nehoia?ul, cat. Badir- Lunca- Podulul, ses, care se in-

legiul, de vr'o 200 hect., din care tinde in partea de E. a satulul ?i

Lunca-Frumoasa, mo fie, in jud. 1 S

arabile, 26 finea^a, 100 padure comunei Ra$e$ti, pi. Podoleni,
Buzati, com. Pirscovul. $i 60 izlaz. jud. Falciti, numit ast-fel de la

Digitized by Google
 LUNCA-SACULUI 199 LUNCANI

podul ce din vechime seafla peste ?ele: Tocila, Dracosul, Slatina, izvoare cu apa sarata, din care
Prut. $i Chetrosul. in vechime se extragea sare
Dealurile care onduleaza ta« prin evaporate.
Lunca-Saculul, fltdure, a sta- rimul sunt: Chicerea $i Capa- Vii sunt pe o intindere de
tuluT, in jud. Ia$i, pi. Stavnic, Jina, acoperite cu padurl, apol, 37.98 hectare, care in 1890 au
com. Mogo$e§ti. Tocila §i Ple$a $i in fine Piscul- dat 30.40 hectolitri vin negru
Stinel §i Dealul-Manastirel, aco- $i 1124.80 hectolitri vin alb.
Lunca-Stane§tilor, trup de pit- perite cu vii. Vite sunt: 43 cal, 602 vite
dure a statulul, in intindere de In Condica Liuzilor g5sim a- marl cornute, 171 porcl^i 45 oT.
440 hect., jud. Vilcea, care, ceasta com. cu numele de Lun- Sunt 40 de stupl cu albine.
impreuna cu trupurile Girbovul cani-Raze$i, ?i facind parte din Budgetul com. e la veniturl
(350 hect)., Stupina (380 hect), ocolul Bistrija-d.-j. ; iar dupa de lei 4773, ban! 51 $i la chel-
$iCerni$orul(35ohect)., formeaza impar^irea administrative facuta tuell, de lei 2394, bant 25.
padurea Rime$ti-Stane$ti, situata in urma Regulamentulul Orga- Comuna este strabatuta de
in comunele §u?ani $i Lunge^ti, nic se afla in ocolul Bistrifa. $oseaua Bacau-Moine$ti.
pi. Oltul-d.-j., Populajiunea se compune din Distance : la Bac&u, capi-
257 familiT, sau 1007 suflete tala districtuiuT, 14 kil. ; la com.
Lunca-Strimbului. VezI Lunca, 994 RominT, 7 Ungurf §i 6 Izrai- Margineni-Munteni, 9 kil. ; la
sat, in jud. Neamtu,com. Pinga- lifl 290 agricultorl, 3 meseria^I,
; com. Fintinele, 8 kil.; la com.
ra£. 8 comercianti, 1 5 cu profesiunl Slobozia-Luncani, 2 kil.; la com.
libere, 10 muncitorl $i 13 servi- Scor^eni, re^edinta pl&§i!, 14 kil.

Lunca -Juguiatilor, /uncX, in tor!. Locuesc in 254 case. Sunt

jud. R.-Sarat, pi. Marginea-d.-j., 225 contribuabil;. Luncani, sat, jud. Bacau, pi. Taz-
com. Hingule^ti, numita a$a de Are o $coala mixta care func- laul-d.-j. $i re$edin{a comunel
la o ridicatura de p&mint nu- {ioneaza de la 1857 in satul cu acela?i nume, situat d'a stinga
mita fuguia sau Juguiata, pe Luncani, frecuentata de 20 copif riulul Trebi^ul, intre dealurile:
care $I-au zidit la inceput casele o biserica, cu un preot & 2 Tocilel, Ple$a §i Chicerea. Cu-
locuitoril din comuna Maluri, cintare{i ; 7 circiuml. prinde o sec^ie, Piriul-Glodulul,
de frica revarsaril piriulul Leica. Dupa legea rural a din 1864, spre satul Tocila. Are o popu-
Chiar comunel Maia s'a dat i s'au improprietatit 47 locuitori late de 149 familii, sau 565
intil numireade'fuguia^ijnumele cu 128 fSlcl pamint in farina. suflete; o $coala mixta, frecuen-
de Maluri s'a dat mai in urm5,
i In 1879, s'au dat ' a 3 1 insura- tata de 19 copil; o biserica,
de la situata et pe malurile {el, pamint in improprietarire deservita de 1 preot ?i 2 cin-
riulul $i a balfel Leica. din secfiile Luncani-Piriul Glo- tarep, care pana la secularizarea
dulul. manastiril a fost schit de calu-
Luncani, com. rur., jud, Bacau Intinderea teritoriulul com. garl.

pi. Tazl&ul-d.-s., situata pe pi- este de 2644 hectare, §i tota- Vite sunt :
33 cal, 103 vite
Se compune din
riul Trebi$ul. lul paminturilor de cultura de marl cornute §i 123 porcl.
4 c&tune: Luncani, re$edin{a, 531,96 hect. Mobile sunt: Pi- Satul este format din case
cu secfia Piriul-GloduluT, Tocila, riul-GloduluT,Luncani, in parte dese, frumoase $i bine intre^i-
Lingurari $i Chetrosul sau Ple- a Statulul, §i Chetrosul, a spi- nute. Pe teritoriul satulul sunt:

trosul. taiulul din Bacau ; restul pamin- iazurl cu pe$tl §i racl $i o moara
Se'* lnvecine§te: la E. cu turilor aparjin locuitorilor ra- de apa.
com. Margineni-Munteni; la S., ze$I §i fo$tI claca^T. Padurl
cu com. Nadi§a la V., cu com.
; particulare supuse regimulul sil- Luncani, sat, facind parte din
Slobozia-Luncani $i la N., cu vic, sunt Tocila $i Chicera, am- com. rur. Boteni, jud. Muscel, pi.

sec(ia Paiade§ti, din com. Gir- bele ocupind 167 hectare; ?i Arge^elul. Este situat pe malul
leni. padurea Statulul de 1083 hec- drept al riulul Arge^elul, in fa{a
Teritoriul com. este straba- tare. satulul Linia. Are o populate
tut in lungul sati, de la V. spre Pe teritoriul acestel com. se de 139 locuitori.

E., de piriul Trebi§ul $i udat, gasesc : iazurl cu pe$tl $i racl

in diferite directfunl, de piriia- izvoare cu apa sulfuroasa $i Luncani, mosie a statulul, jud.

Digitized by LiOOQ IC
 LUNCANI 200 LUNCAVlfA

Rac&u, pi. Tazlaul-d.-s., com. unde apuca spre S.S.-E. ?i in Dealurile carl o brazdeaza
Luncani. fine catre S.-E.; se varsa in Olt, sunt numeroase $i in general
intre comuna Marcea $i satul acoperite cu padurl. De asemenl
Luncani, padure foioasa, jud. SUvite^ti, pendinte de com. $i sunt pe teritoriul com., mal
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., coin. rineasa. multe movile, dintre carl: Mo-
Luncani, care aparfinea manas- Cursul sau are o intindere vila-Mare (82 m.) a fost ocupata
tiril Pingaraji, jud. Neam^u, pi. de 60 kil. de TurcT in razboTul de la

Piatra, com. Ping5ra{i, $i care az! De la origina ?i pana la Vai- 1877—78; Milanul, la N.-V.,
este a StatuluT. Intinderea-I este deeni, Valea-Luncavajului este linga girla Ciuline^ul, pastreaza
de 1083 hect; este atnenajata $i strimta ?i adinca, iar de aci in- urmele unel vechl ceta^T, nu-

s'a adoptat ca regim cringul nainte se large$te treptat $i are mite a Milanulul ; se gasesc aci

compus. pana la 1 kil. largime. Este po- banl din timpul Romanilor.
pulata, productiva ?i viabila nu- Apele carl uda comuna sunt
Luncani, com. Zarne$ti-
cfi/un, al mal de la Horez in jos, fiind-ca abundente $i marl. Avem: Du-
de-Calnau, jud. BuzSu, cu 100 de aci incepe $oseaua comunala, narea, la N. $i N.-E., pe o in-

locuitorl $i 22 case. care duce de la Horez la Dae?ti tindere de 10 kil.; girla Ciuli-

$t la Slavite?ti,in Valea-Oltului. netul cu afluen^il sal Catana $i

Luncani, numire, ce se d&pdrfel Largimea albiel Luncava^ulul Nevestelni^a, la V. ; Valea-Cia-

de N. a satulul Haiauce?ti, jud. variaza de la 8 12m.; iar iu^eala— rulul, Valea-Plopilor, Valea-Tu-
Roman. curentuluT, e, in medie, 1.50 rianulul, la E. ; Valea-Draghi-
m. pe secunda. farmurile au culuT; riul Luncavi^a.
Luncani - de-la-Pu{ul-lui-Par- o ina^ime de la 1,50—2 m., iar Bal^ile sunt semanate pe te-

lat, catun, al com. Cernate$ti, a- fundul confine pletri? pe toata ritoriul sau, in partea de N.;
lipit de cat. Cemate^tt, jud. intinderea cursuluT. sunt marl $i abunda in pe$te.
Buzati. PesteLuncava^ sunt 3 podurl Cat u nele, carl formeaza co-

de lemn: la Maldare^ti (12 m. muna, sunt doua: Luncavifa,

Lunca§ilor (Valea-), vale, iz- lungime), la Dae$ti (16 m.) ?i catunul de re$edin$a, a$ezat pe
vore^te din raionul c° mun el Pau- la Slavite?ti (20 m.). malul sting al piriului Lunca-
$e§ti-Magla§i, plaiul Cozia, jud. Acest riu trece prin corau- vita, aproape de confluen^a lul

Vilcea, ?i se varsa in rlul Rimrric, nele: Vaideeni, Maidare^ti, O- cu riul Ciulinetul ; Rachel, a?ezat
tot in raionul acestel comune. te^ani, Carstane$ti, Ur$i, Pope- la 3 kil. spre E. de piriul Va-
?ti, Dae?ti ^i $irineasa. lea-BozuluT.
Luncavaciorul, riu, jud. Vil- Se incarca pe stinga, in josul Intinderea com. este de 3 118
cea. Izvore$te, din Plaiul Ur^a- Tirgulul-Horezul, cu Valea-Ur- hect, din carl: 58 hect. ocu-

nilor, din 2 sorgin{T, Finttna- sanilor $i Valea - Rime$tilor. pate de vetrele satelor (42 hect.

Pirvululde sub Jarostea, ?i Fur- Luncavi^a, 16 hect. Rachel);

citura;uda partea de N.-E. a Luncavi^a, com. rur.> in jud. 1958 hect. ale locuitorilor (1747
com. Horezul, se imbuca cu riul Tulcea, pi. Isaccea, situata in hect. in Luncavija, 211 hect.

Rime^tilor sau Balane^tilor, in partea de V. a judejulul, la 55 in cat. Rachel); 1100 hect. ale

capul unel mid peninsule ?i, in kil. spre V. de ora?ul Tulcea, Statului (800 hect. in Lunca-
unire cu acesta, se varsa in capitala jud §i in partea de N.- vi$a $i 300 hect. in Rachel).
riul Luncava^ul, la locul numit V. a pi., la 18 kil., spre V. de Din acesteasunt: iooohect. o-

Traistari. ora?ul Isaccea, re?edin{a pla§ei. cupate cu padurl ale statului, 690
Se margine^te la N., cu Ba- : hect. izlazurl (din carl 400 ale

Luncava{ul, riu, jud. Vilcea. Iz- sarabia, de care se desparte statului ?i 290 hect. ale locui-

vore?te din mun^il Vaideenilor prin Dunare la S., cu com. Ba-

; torilor), 1 01 7 hect. neproduc-
§i anume din Capajina, Ursul §i labancea, de care se desparte tive (bal^T, stuf, etc. ale statului).
Balota ; curge de la N. catre prin valea Luncavita-Mare, dea- Popula^ia in ambele catune
S. pana la com. Vaideeni, iar lui Gogoncea ?i com. Grecii; este de 380 familil, sau 1780
de aci la vale se indrepteaza la V., cu com. Vacareni ; la N.- suflete, RominI, din carl 380
catre S.-E., apol catre E., pana V., cu com. Pisica §i la E. cu contribuabill.
in dreptul comunel Horezul, de Isaccea. Are: 2 bisericl, una in cat.

Digitized by LiOOQ IC
 LUNCAVITA 201 LUNCENI-NISIPOASA

Luncavi^a, cu hramul Sf. Du- pina, Milanul, etc., confm mult Tulcea, pi. Isaccea. VezI Lunca-
mitru, zidita de locuitorl la 1827, pe?te. vita, piriu.
cu 1 preot $t 2 cint&reJT; a Intinderea satulul este de
doua, in cat. Rachel, cu hramul 2588 hectare, din can 142 hec- Luncavicioara, vale, in jud. Tul-
Sf. Nicolae, zidita la 1859 tot tare ocupate de vatra satuluT, cea, pi. Isaccea, pe teritoriul
de locuitorl, cu un preot $i un 1747 hect. ale locuitorilor, 800 com. rur. Luncavita; se desface
cint£re$; 2 §coli, una, in cat. hect. ale StatuluT. Are o popu- din dealul Piscul-Inalt-$i-Ju$u-
Luncavija, fondata la 1 880 de late de 280 familil
1340 sau iat ; se indreapta spre N., a-
locuitorl, frecuentata de 1 10 co- suflete ; o $coala, condusS de 1 vind o direcfiune generals de
pil, a doua, in cat. Rachel, fon- investor ?i frecuentata de 103 la N. spre S., brazdind partea
data la 1885, tot de locuitorl, elevt; o biseric&, fondata in 1827, N.-V. a pl&$ef $i cea sudica a
$i frecuentata de 34 copil. cu 1 preot $i 2 cintare{T. com.; curge prin dealurile Go-
Locuitorif poseda: 8oplugurT, goncea §i Piscul-Inalt, numal
2 ma§inl de secerat §i una de Luncavita, pirin, in jud. Tulcea, prin padurl $i pozifiunl din cele
vinturat; 1000 bol $i vacl, 600 pi. Isaccea, pe teritoriul com. mal fru moase ; cursul sau face
capre ?i 01, 500 cat 91 500 ri- Luncavita. Izvore^te sub forma o mulfime de cotiturl, $i,dupa
matori. a doua micT pirale: Luncauja- un drum de 5 kil., dupa" ce s'a
Comerciul este activ ?i consta Mare, care i$T ia na^tere din unit pe dreapta cu Valea-As-
in export de co$urf, cereale, Dealul - CaduluT (poalele apu- cunsa, merge de se deschide
tutun, pe$te, porct, lin&, lemne, sane), se indreapta la apus Lun-
; in riul Luncavita (sau Izvorul-
vin §i in import de coloniale, cavita-MicS, care izvore$te din Morilor) mal jos de Moara-lul-
masline, orez, lipscanii, etc. Dealul-Teilor, se indreapta spre Trandafir.
Budgetul com. de 5540 lei,
e N.-E., $i se intilne^te cu eel

68 ban! la venituri $i de 5412 d'intiiu la locul numit Podul- Luncei (Dealul-), deal, jud. Ia?i,
leT la cheltuelT. iuI-Trandafir, de unde o ia care se intinde din §esul unel
Cat de comunicatie sunt: $0- spre N. sub numele de Izvorul- micT luncT, in partea de E. a dea-
seaua jude^ean^i Tulcea- Isaccea- Morilor, (din cauza numeroa- lulu! Chiscovul, luind direcfia de
Macin, care trece prin com. ?i e selor morl ce le pune in mi$- la S. spre N., pana in com. Ce
intrefinuta de stat; apol 5 dru- care), trece prin satil Lunca pleni^a, unde se $i sfir$e$te.

murl comunale, cart merg la vi{a $i prin stuf, merge de se Pe podi^ul $i coastele despre
Macin, Galafi, Greci, f iganca varsa in girla Ciuline{ul,pe drea- V. ale acestul deal, sunt o-

?i Teh>. pta, nu departe de satul Lun- goarele de culture ale locui-

cavita. Malurile sale sunt in- torilor Cotnarenf, iar poalele

Luncavita, sat, jud. Tulcea, pi. nalte in general. Pana aproape despre E , cese lasa in $esul Bah-
Isaccea, cat. de re?edin{a al de satul Luncavita, pozijiunile luiulut, servesc pentru finaturi.
com. Luncavi{a, situat in par- ce el strabate sunt foarte fru
tea de N.-V. a pi. ?i a com., moase. Basinul s5u are 15000 Luncelor (Dealul-), piriias, in

pe malul drept al piriulul Lun- hectare intindere. jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele,
cavita, aproape de confluen^a Afluentii ceT mat insemna{i com. Bistricioara; izvore§te din
sa cu piriul Ciuline^ul. sunt tofi pe stinga : Luncavi- ramura mun^ilor Magura-Heghe-
Se margine^te la N. cu fluviul cioara, Valea-Ascunsft, Valea- ?ulul, ^i se varsa pe dreapta pir.

Dunarea;la S.,cu com. Greci ; la CodruluT, Valea-CorbuluT, Pu^ul- Bistricioara, in apropierea po-
V., cu com. Vacareni ?i Pisica ;
la Popef. Fiind-cS confine tot-d'a- dului ce este peste acest piriu,
E.,cu cat. Rachel. E brazdat de una ap&, pune in mi$care peste in dreptul kil. 119 al §osele!

dealurile Piscul-Ro$u, Oltoiul, 15 morl $i fertilizeaza cirapiile Bistricioara-PrisScani.

Chitiaul, Piscul-Inalt-^i-Ju^uiat. pe unde trece.

Girla Ciuline^ul la N., cu afluen- Lunceni (Gr5jdna - Panteli-

\\i sal: Valea-Nevestelnijel, riul Luncavi^a-Mare, pirin, in jud. mon), catun, al com. Grajdana,
Luncavita, unit cu vSile Pu^ul- Tulcea, pi. Isaccea. VezI Lunca- jud. Buzau, cu 250 locuitorl ?i

PopeT, Valea- CodruluT, Vaiea- vita, piriu. 58 case.

Ascunsa, Valea-Stupinel $i Lun-
cavicioara, uda satul. Bal{ile Cra- Luncavi^a-Mica, piriti, in jud. Lunceni-Nisipoasa, mosie, in

€1275. ManU DiefUmmr (?«ogrmAc. VoL If. 26

Digitized by LiOOQ IC
 LUNCETUL 202 LUNGANI

jud. Buz&u, com. GrSjdana, cu n&re numal cind sunt apele propriety ?i se vars& in sili§-

1037 hect, din care 984 p&dure, marl. tea satuluT, la locul numit Pir-

restul cur&turi $i livezT. jolea ; din aceasta se ramified

Lunga, insula, in Dun&re, jud. alte dou5 v&I : Valea-f iganului
Luncetul, munte, in jud. Arge?, Ilfov. S'a numit ast-fel de la $i Valea-lui-B&lan.
plaiul Lovi^tea, in dreapta riu- forma el lung&reafcL Se intinde
lu! Arge?ul. de la E. spre V. Lungani, sat, in partea de N.
a com. Voine^ti, pi. Stavnicul,
Luncile, ctitun, al com. Lop&tari, Lunga, prival, in jud. Br£ila, situat pe valea for-
jud. Ia$i,
jud. BuzSu, cu 270 locuitorl unind Filipoiul cu partea de mats de dealurile Lungani %\
$i 69 case are sub-divizia Run-
; S.-E. a lezerulul Pa^iul. Hrin^oaia. Are o populate de
cur i. 72 familiT, sau 341 suflete o ;

Lunga, prival, in jud. Briiila, u- biserica ftcuti la 1 8 14, cu un

Luncile, sat, in jud. R.-S&rat, nind privalul Dimuleasa cu Du- cintSre^.

plaiul Rimnicul, cit. com. Jitia. nSrea, la N. de Tezerul Misaila. Se imparte in dou& partea :

Este situat in partea de E. a de S. se nume^te Lungani-d.-j.

com., pe riul Rimnicul, la poa- Lunga, iezer, in jud. Br£ila, si- $i are o suprafafa de 506 hect.,

lele Dealulul-Vacii, $i la con- tuat in partea de N.-E. a os- proprietatea Epitropiel Sf. Spi-
fluenja piriulut SSritoarea cu trovulul Coroji^ca, unde se u- ridon din Ia?i ; iar partea de N.,

Rimnicul, la 2 kil. de cSt. de ne§te Filipoiul cu privalul Lunga. se nume^te Lungani-d.-s., ?i are
re$edin$5, Jitia. o intindere de 456 hect. In sat

Lunga, iezer, in jud. Br&ila, si- se fabric^ ol&ria brut£.

Luncile - D'intre - Prahove, tuat in ostrovul Iazul, la S.-E. Vite sunt: 307 vite marl cor-
munte, in jud. Prahova, com. de fezerul Somnorosul, intre Vil- nute, 212 01, 14 cal ?i 22 ri-

Predealul, pi. Pele?ul, pe care ciul $i Bindoiul. matori.

medelnicerul Constantin Filipe-
scu, la 1794 l'a vlndut v&rului Lunga, movila, in jud. R.-S&rat, Lungani, sat, in centrul com.
siu, Dinu Cantacuzino Paharni- pi. Gradi^tea, com. Salcioara, Sirca, pi. CirligStura, jud. Ia§i,

cul. situate in cimp, pe malul drept situat la imbuc&tura piriului La-

al plriuiul Valea-de-la-Hum& cul in piriul Ciorbolea. Are o
Luncoasa, vale, in jud. Buz&u, are formS lung&rea{&, o inSl^ime intindere de 900 hect., cu o
com. Meteleul, c&t. Arcani, pe de 18 metri ?i a servit ca punct populate de 103 familii, sau
care sunt intinse p£$unT de of. trigonometric Statulut major au- 422 suflete. Este re?edin{a com.
striac, la ridicarea h^r^eT Va- ?i are : o bisericS ziditi in

Lunga, sat, pe mo§ia §i in com. lahieT, precum ?i Statulul ma- 1826, cu un preot ?i 2 cinti-

Bro^teni, jud. Suceava. In^irat jor romin ; este acoperita. cu re$I ; casa comunaUi ; casele pro
pe {annul sting al BistriteT, are verdeafS. prieta^ei ; o moarS de ap£ ?i

18 case, populate cu 71 suflete. una de aburl.

ImproprietSri^ in 1864 sunt Lunga, vale, in jud. Tecuciu, in- Vite; 577 vite marl cornute,
I frunta?, 6 p&lma?i $i 9 co- tinzindu-se din satul Slobozia- 51 cal, 962 of ?i 211 porcl.
da§T, st£pinind 51 ftlci, afar& BlSneasa spre S.-E., p&n& la

de eel cu cite 10 prcijinl. com. Negrile^ti. Lungani, sat, ftcind parte din
Biserica §i ?coala din Crucea com. rur. Gura-Boulul, pi. Ve-
servesc §i acestui sat. Un singur Lunga, vale, in jud. Tecuciu; dea-d.-s., jud. Olt. Are o po-
drum ingust il leagS cu Crucea incepe din satul f epul, continue pula^iune de 200 locuitorl.
?i Cojoci. spre S. pSncl in partea de S.
a satulul fig&ne?ti, com. cu a- Lungani, deal, la poalele c&ruia
Lunga, baltd, jud. Dolj, pi. Cim- cela?I nume. e situat satul Lungani, com.
pul, com. Ciuperceni, la S. de Voine?ti, pi. Stavnicul, jud.
Balta - Pa?el. Are o intindere Lungana, vale, in jud. Via^ca, Ia?i.

aproximativS de 15 hect. $i proprietatea St&ne$ti, pi. Mar-

confine pe?te. Se scurge in Du- ginea, incepe din fundul aceleT Lungani, piriil, izvore^te din

Digitized by Google
 LUNGAST k
jo:j LUNGOCIUI,

partea de S. V. a satuluT Lun- ticeni la Bro$teni trece pe aci. E brazdatade : Dealul-Seciulul,

gani, com. Voine$ti, pi. Stav- Biserica $i $coalele din Bro$- Dealul-Mare, Dealul-Avel, Dea-
nicul, jud. Ia$i, trece prin mij- teni servesc ?i acestul sat. iul-MijlociQ $i udata de vaile
locul satulul ?i se une$te cu pi- Seciulul, Cerni^orul, Mursa, Bal-
riul Bahna, la Lunca-Paladoael. Lungeni. VezI satul Bro$teni, jud. $oara, Sila $i Valea Rea, 51 de

Suceava, com. Bro^teni. riul Mamul, care trece prin cen-

Lunga^i, fost sat, intre satele trul comunel.
Cre{e$tt $i Buze?ti, pe Lohan, Lunge^ti, com. rur., in jud. Vil-

pi. Crasna, jud. Falciu. Mo$ia, cea, pi. Oltul-d.-j., infiin^ata, Lunge§ti, catun, al com. Trestia,
care face parte astazt din trupul se zice, pe la anul 1697, cind jud. Buzau, cu 20 locuitorl ?i

mo$ieI Cre^e?ti, a fost a Epis- Const. Brincoveanu a zidit schi- 6 case.

copiel de Hu$i, agonisita de E« tul Mamul.
piscopul Inocentie. Este situata pe valea riulul Lunge§ti, sat, in jud. Tutova,
Mamul, la 60 kil. de capitala pi. Corodul, linga piriul Jera-
Lunga$ul, feser, in jud. Braila, jud. $i la 10 kil. de a Se pi. vajul, spre S.-E. de Birlad. For-
intre canalul Pa?ca $i Lacul- mai nume$te $i Mamul, dupa meazS comuna Lunge^ti, cu cat.

Popei, la N. com. Stancufa. numele riulul. Miroasa.

Are o populate de 221 fa- In toata comuna este o po-
Lungei (Plrtul-), piriu, in jud. milil, sau 1025 suflete, din carl pulate de 650 suflete, din carl

Ia$i, pi. Bahluiul, com. Birle$ti, 40 familil de JiganI locuesc ;

123 contribuabili; 150 case; o
izvore?te de sub dealurile : No- in 210 case. Sunt 185 contrib. §coala primara de baeflf; 3 bi-

rocelul $i Radiul, prin doua iz- Are 2biserici, Schitul-Mamul

:
sericl.
voare, cart, impreunindu-se for- $i a doua de lemn, fondata de Este compus din 3 mahalale :

meaza iazurile : Norocelul-Po?teI starija schitulu!, pe la anul 1 700, Lunge$ti-Vechf spre V., Bra-
$i Lungei ; se varsa in stinga $i de al{I ctitorl; o scoala, in- de?ti, in centru ?i Birzoe$tJ,
Bahluiulul. fiin^at^ la 1864, instalataintr'una spre E.
din camerile schitulul, frecuen-
Lungei (Podi§ul-), podif, in jud. tata de 17 copii. Lunge§ti, deal, jud. Vilcea, pi.

Ia$i, com. Belce$ti, pi. Bahluiul Vite sunt: 33 cal, 232 boi, Oltul-d.-j., in raionul com. Lun-
incepe din hotarul despre com. 99 vacl, 15 capre, 643 o! §i
ge^ti, pe care se cultiva 119
Ceplenija $i se intinde spre S, 560 pore!. hect. vie.
pana aproape de satul Spinoasa, La 1864, s'au improprietarit

com. Birle$ti, pe o intindere de 100 locuitorr cu 550 hect. $i 7 Lunge§ti, vilcea, formata pe te-

aproape 5 kil. ca insura{el, cu 26 hect., pe pro- ritoriul cat. Ungurei, com. Ti-
prietatea statulul. tule?ti, pi. ^erbane^ti, jud. Olt,
Lungeni (Piscul-Lungeni), sat, In coprinsul com. Stane^ti, cu direc{ia de la V. la E.;
cu 19 loc, jud. Arge$, pi. Pite^ti, limitrofa cu Lunge?ti §i in a- se varsa in Dorofteiu.
com. rur. Slatioarele. propiere, se afla ma! multe $an-
\\xt\ in forma de redute. In zi- Lunge§ti-Vechl, partea stingo*

Lungeni, sau Bro§teni-de-Jos, lele lul Mihaiu-Viteazul, s'a batut dm satul Lunge?ti, jud. Tu-
sat, pe mo$ia §1 in comuna aci, cu Turcil, Stroe Buzescu, al tova.
Bro?teni, jud. Suceava. A$ezat carul corp se afla inmormintat
manastirea Stane?ti. Lungociul, sat, pendinte de com.
pe {annul sting al Bistritel ?i in

udat de piralele: Case* §i al- Teritoriul com. este de 550 Fundeni, jud. TecuciQ, situat pe
lul-Sfirbie, are 35 case, populate hectare. valea Siretulul, la N. de Fundeni

cu 35 familil, sau 150 suflete, $oseaua comunala, care por- $i la 2 l

/« kil. de re$edintacom.
din carl 30 contribuabilt. ne?te din marginea com. Sta- Are o populate de 100 familil,

trece prin aceasta comuna saii 338 suflete, locuind in 94

Improprietarifl in 1864 sunt: ne$ti,

2 frunta?!, 13 palma$i ?i 6 co- §i prin com. Fumureni. case.

da$i, stapinind 788 faldf, afara Budgetul com. e la venituri Satul este adese-orl expus
10 de 1987 la cheltuell, de inundat'rilor Siretulul, mai cu
de cei cu cite prj. lei §i

seama ca riul Putna se varsa

Drumul jude^ean de la Fal- 1237 lei.

Digitized by LiOOQ IC
 LUNGUL 204 LUPA

in Siret, in partea de V. a Lungulefi, com. rur., jud. Dim Lungule^ul, iezer> jud. Br&ila, si-

satulul.
bovtya, pi. Bolintinul, situate pe tuat in partea S. a ostrovulul
In partea de S. a satulul, cimpie, pe malul drept al rfului Franca; comunicS. laV. cu feze-
i?ng£ bisericS, se afl£ un pod de Dimbovi^a, peste care sunt E. cu Tezerul
$i rul Prav&tul ?i la
fier peste Siret, avind S picioa- douS podurT in raionul comuneT. §erban prin Visiul.
re. Podul s'a ftcut de Ministe- Se aflal la o mic& distant spre
rul de razboiQ in folosul fortifica- S.-V. de gara Ghergani. Mo?ia Lunguli^a, baltd, jud. Dolj, pi.
{iilor Namaloasa-Foc^ani. Une Lungulefi ($an{urile) a fost lSsata Cimpul, com. Ciuperceni, spre
?te satul Lungociul cu N&ne§:.i de mitropolitul Dositeiu Filitis S.-S.-E. de Tinoasa, in intindere
(jud. Putna), fiindpe o?oseacarc ca din venitul aproximativfi de 35 hect.
ei si se trimea^S ; con-
vine din pSdurea Hanul-Conachi tinerl Romini la inva^&turi in pe^te; scurgere nu are.
fine
In sat este o biseric&, cu hramul str&in&tate. Veniturile aceste)
Adormirea - Maicel - Doinnului, mo$ii se administreazS de o Lungu^a, baltd, pe ?esui dintre
zidita la 1846 de Logofetul epitropie compusS din descen- Prute^ ?i Prut, in partea de S.-
Costache Conachi, dupa* cum ne den^ii familiet Filitis. V. a com. St£nile$ti, pi. Prutul,
arata inscriptfa ce se afla de-asu De la Lungule^i, Dimbovi{a satul Radu-
jud. Falciu, linga
pra u§er. Se intrefine de locuitori, incepe a avea doua m&tci sau cani, ?i intre bilfile Riducosul,
avind §i 8 faldf de parnint arabil. albii : matca vechie $i matca Albul ?i Ulmul.
Locuitori! sunt impropriet&ritT noiirl. Din Matca-NouS se des-
la 1864. part dou& bra^e: Dimbovifa, care Lupa, deal, jud. Tecuciu, situat
Satul se mai numea in ve trece canalizata* prin Bucure?tt, la E. de p&durea Dorasca, ?i in-
chime $i Calienii-Ghic&T. $i Ciorogirla, care, tot a$a de pSni in valea
tinzindu-se spre S.,
Vechiul sat a fost mai spre canalizata $i mare ca Dimbo- cuacela§I nume; la impreunarea
N. 51 s'a mutat la locul unde vija, merge de se vars& in Sa- drumului ce vine din Tecuciu
se afla azl, din cauza deselor barul, sail R&stoaca. Pe Matca- cu eel ce vine din Dr&g&ne$ti,
inunda^iunT. Vechie nu mai este ap2. Aci la se afla* unhan.
#

Lungule^i, sunt $an{urile saii

Lungul, prival, jud. Bralla, care st&vilarele Dimbovi^eT, unde, in Lupa, trup de mosie, fostS pro-
pleacS din privalul Dimuleasa, caz de inunda^iunl, se abate prietate a statului, situat in ra-
din dreptul tirlel Braga-Buna\ apa Dimbovifef, ca sfi nu curga ionul com. Barcea, pi. Birladul,
spre N. se une^te cu canalul toata prin Bucure?ti spre a face jud. Tecuciu.
Stupari^a, la hotarul dintre com. tnec&ciunl.
Chiscani $i Tichile^ti. Are o populafiune de 2760 Lupa, trup de pddure, a statului,
suflete; 5 ulip; 3 biseridf; 1 in intindere de 60 hect., pen-
Lungul, ostrov, in valea Duna- $coal& ; 1 moarS de aburt. Se dinte de com. Bilteni, pi. Siul-
rei, in dreptul satului Pueni, pi. invecine$te: la E. cu Slobozia d.-s., jud. Olt, care, impreuna*
Marginel, jud. Vla^ca. Moara ; la V., cu S&rdanul ; la cu trupurile Coscova $i Vedi^a,
N., cu Con{e?ti $i la S. cu Po- formeazS pidurea Recea.
Lungulani, mahala, in com. rur. iana-LungS-de-Sus. DeSlobozia-
Su$i{a, p|. Motrul-d.-j., jud. Me- Moara §i Con$e$ti se desparte Lupa, piriily izvore§te din partea
hedin^i. prin Dimbovi^a, iar de S&rdanul de N.-E. a com. Brebul, pi. Pra-
$iPoiana-Lung& prin cimpie. Cu hova, jud. Prahova, §i se varsi
Lungulani, mahala^ in com. rur. Siobozia-Moara $i Sardanul se in rtul Doftana, la S. de com.
Almajelul, pi. Cimpul, jud. Me- leag& prin 90s. na^ionala Bucu- Brebul. Serve?te de limits na-
hedin^i. re$ti-Titu-Pite?ti,iar cu cele-l'alte turala intre comunele Telega ?i

com., prin drumurl simple, parte Brebul.

Lungule^ti, sat, cu 100 fam., ?oseluite 91 parte ne§oseluite.
jud. Arge?, pi. Oltul, ftcind Lupa, vilcea, care str^bate partea
parte din com. rur. Uda-d.-j., are Lungule^ul, lezer, jud. Braila, si- de N.-E. a com. Coteana, pi.
o bisericS cu hramul Sf. Ni- tuat m ostrovul Bregoloiul, la Siui-d.-s., jud. Olt; seimpreuna*
colae, cu Un preot $i un cin- E. de lezerul Maioasa, cu care cujidul ^i formeazS piriul Brebe-
j

t£re{.
,
comunic& prin privalul s&u. nelul, care da in Dirjov.
|

Digitized by Google
 LUPA 205 LUPENI

Lupa, vale, in jud. Gorj, in Cim- intinse de salciml abia s a pu- Lupeasca, v&leea, ce se formeaza
pul-Mare al com. Albeni. I$T are tut reu$i s£ se pun& o stavUS in partea de N. a com. Valea-
origina in proprietatea Benge$ti acestut aprig devastator. Are Merilor, pi. Mijlocul, jud. Olt
$i se termini in Gilort; pe o populate de 30 familii, sau curge catre S.-V. prin cat. Po-
dinsa curge un torent care se 109 suflete. Altitudinea terenu- pe?ti ?i dupa ce prime?te val-
varsa" in Gilort, in dreptul co- luT d'asupra nivelulul maril este ceaua $oimul, pe stinga, taie
muneT Birzeiul-de-Gilort. de 140 m. Dealul -Sting $i se varsa in
Plapcea.
Lupanului (Culmea-), sir de Lup&ria, sau Tr&isteni, sat, in
munfi §i dealurl, in jud. R.- partea de N.-E. a com. Badeni, Lupeni, sdtuc, in jud. Bacau, pi.

Sarat, plaiul Rimnicul ; se des pi. Bahluiul, jud. Ia$i, pe o su- Trotu?ul, com. Manastirea-Ca-
face din Culmea-Alunulul $i a prafa^a de 466 hect., cu o po- ?inul.
nume din Virful-Alunului ; brSz- pulate de 98 familif, sau 387
deaza partea E. a plaiulu! $i te suflete. Lupeni, sat, pe mo?ia Hudesti,
comunelor Dealul-Lung,
ritoriile E proprietatea case! Spitale- 1
com. Hudesti-Marl, pi. Prutul-
Andrea§i, Jitia §i Dumitre$ti ;
lor Sf. Spiridoi din Ia?i. d.-s., jud. Dorohoiu, cu 259
se intinde printre riul Rimni- Vite : 701 vite mart cornute, familif, sau 1026 suflete.
celul, afluent al riulur Rimnicul 44 caT, 1551 01 $i 114 rima- (
Proprietatea mo^iel este as-

SSrat, d'alungul lui $i printre ton. ta-zf a frajilor Gheorghe, Hie

afluenfii riuluT Rimna, despar- $i Ion Ciolac, cumparata de
I

{ind ast-fel basinurile lor; are Luparia, pddure de fag (80—100 i

la Capitanul Iancu La^escu-Bol-

ca virfurT principale: Dealul- Fu- falcl), in jud. Suceava, intre dur.eredeledefunctului Hatman
rulul, Lastuni $i Turculeful; din dealurile Pietri^ul $i Osoiul, Costache La^escu-Boldur.
el se desfac urmitoarele culml: com. Valea-GloduluT. Biserica, cu hramul Sf. Mi-
Dealul-Lungdin Dealul-Furulul, hail ?i Gavril, cu 2 preoji, 2
printre piraiele Valea Neagra $i Luparia, deal $i vale, in partea cintare^i ?i 2 palimart ; este zi-

Peleticul, dealul-Peleticul, prin de N. a mo^ieT Deleni, com. dita in 1800, apot reparata in

tre piratele Peleticul $i Tinosul, Deleni, jud. Boto$ani. multe rindun; in ea este mor-
dealul Tinosul, printre piriul mintul defunctulul Iordache C.
Tinosul $i afluentul saii piriul Luparia, deal $i vale, pe mo$ia La^escu Boldur, fost general in

Lastuni, dealul Lastuni ; se o- Calinesti, com. Lozna, pi. Ber armata moldoveneasca.
pre^te in dealul Turculeful ; este hometele, jud. Dorohoiu. Scoala primara, la care este ^i

acoperit cu padurl intinse ^i un curs de muzica vocaia ecle-

fine^e bogate. Luparia-SSracineasca, sat, fa ziasLica, e condusa de 2 inva^a-
cind parte din com. rur. TigS tori ?i frecuentata de 80 elevt.
Lupa§cul, piriias, format pe te- ne$ti, pi. Znagovul, jud. Ilfov. Localul este mare, de zid, cu
ritoriul comunel Cimpurile, jud. Este situat spre N. de Ciolpani, 2 rindun, avind de-asupra u?ei
Putna ; se varsa in $u$i{a. pe malul sting al riulul Ialo tabla titulars de metal, cu in-
mtya format ?i din doua trupurl: scrip^ia urmatoare:
Lupa^cului (Tufele-), pddure, a Luparia §i Saracineasca. Intre
* Scoala l '(>^tachcasca tnfiin^ata la I SO I
l

statului, in jud. Buzau, com. Cili- Luparia ?i Ciolpani e un pod de frazil : Teodor, Torgu si loan Costa-

bia, care face un corp cu pilcul de lemn peste riul Ialomifa. che La^escu-Holdur, dupa dispozipile tes-

Cotul-Caldaru^ei, de 48 hect. Se intinde pe o suprafa^a de tiraentalo a raposatuluT Hatman, parin-

tele doronielor-salo.
;

364 hect., avind ?i o populate

Lupanece^ti, cdtun, al com. '

de 128 locuitorl. Pentru intre^inerea $coaleT

Ghizdave?ti, pi. Balta-Oltul-d.-j., D-nil A. Penescu $i A. Si este lasat un legat de 300 gal-
jud. Romanafi, situat pe un te I
monide au 278 hect. $i iocui- benl pe an, care se da din ve-
ren $es $i nisipos, intre Ghizda- toriT, 86 hect. nitul mo^ieT, dupa testamentul

ve$ti $i Loreni. Este unul din Proprietaril cultiva 140 hect. din 27 Ianuarie 1857.
satele cele mal invadate de ni- (138 p&dure). Satenil improprietari^ au 452
sip, care spre S. se intinde in Numarul vitelor marT e de hect, 57 aril pamint ; iar pro-

marl coline. Prin plantafiunT ; 57 ?i al celor micT de 164. prietatea mo^ieT, 5699 hect., 16

Digitized by LiOOQ IC
 LUPENI 201) LUPOAIA

ariT cimp $i 2005 hect. 67 ariT extrema a jud. Covurluiii. Se zavaturT, vetrele satelor $i pa-
padure. limiteaza la N.-V. cu com. Epu- mint sterp, 1 70. Din acestea
Tntre acaretele mo$ieT, afara reni §i Obir^eni (jud. Tutova) 715 hect. apar^in proprieta^eT
de co^erele ?i hambarele de la S., cu cat. $ipotele (com. marl §i 1235 hect. 75 aril pro-
pastrat p rod -jc tele agricole, ma! Bere$ti) ?i la E. cu Maiu?teni. prieta^el micT.
sunt: rato§e, velnija mare, graj- La Lupe$ti e fundul HorinceT. Budgetul com. e la venitur! de
durT de vite, iazurl formate pe Comuna e udata de piriul Ho- 4310 lei §i lacheltuelT, de4i52
cursul Ba^euluT, in numar de rincea cu afluen^il saT, piriia^ele let.

3, numite: Calul-Alb, in supra Recea 91 Minzate^ti. Trel catune In cuprinsul comunel sunt
tafa de 45 hect. ; Iazul-Asti- fac parte din ea : Minzate?ti, numal cat comunale §i vecino-
noael, de 28 hect. ?i Iazul-Vel- Lupe^tt (re?edin^a) §i Ghereasca. comunale, dintre car! cele mal
ni^eT, de 32 hect. De la Mmzate?ti la Lupe?ti, sunt insemnate sunt cele ce due
Vie se aflape o intindere de 4 kil.; de laLupe?ti la Gherasca, spre Malu$teni, spre cat. Ple$ea
18 pog. S kil.; de la Minz£te$ti la Ghe^ (jud. Tutova), spre Prodane^ti,
Piraiele mal mart cari tree rasca, 7 kil. Se zice ca satele Lu- Birlad $i Gherasca.
pe mo$ie sunt : Ba$eul, Ras- pe?ti ?i Mtnzate^ti dateaza de
toaca ?i furcani. peste 200 anT; Ghereasca, fund Lupe§ti, sat, jud. Arge?, pi. Pi-

In padure se gase^te mult schit calugaresc, in urma secula- te§ti, facind parte din com. rur.

vinat ca: caprioare, porcT sal- rizareT, a devenit proprietatea Hinte$ti-Zmeura.

baticT, vulpT, lepuri, etc. statulul.
Piatra calcarica bulgaroasa se Are o populate de 425 fa- Lupe^ti, sat, §i re?edin^a com.
afla pe Valea-furcanilor $i se milif, sau 1496 suflete, din can cu acela?! nume, pi. Horincea,
estrage pentru trebuintele lo- 259 contribuabilf 3 bisericT, una ;
jud. Covurluiii. Are 160 familtf,

cale. cu hramul Adormirea MaiceT sau 640 suflete; o biserica; o

Drumurile principale: Doro- DomnuluT, in Lupe$ti, care da- $coala.
hoiu-Li$na, care trece prin Lu- teaza de v'o 160 am ; a doua, cu
peni duce la Darabani-Ra-
$1 hramul Sf. Nicolae, in M?nzate$ti Lupe§ti T
catun, al com. Bumbe^ti-
daufi; acel de la Darabani, care de 152 anT; $i a treia, cu hra Pi^icul, jud. Gorj, la V. com. ?i

trece prin Baranca ?i pe malul mul Sf. Gheorghe, in Gherasca, linga apele Cernadia ?i Baia-de-
Prutului ?i duce la Oroftiana, infiinjata de vr'o 83 anT. Co Fier.
Her$a $i Mamornifa $i acel de muna Lupe?ti, irapreuna cu cat Are o populate de 18 familif,

la Comane^ti, care duce la Sa- $ipotele din com. Bere?ti, for sau 44 suflete, din cari 12 contri-
veni. meaza o parohie, cu catedrala buabilf.
Mo?ia se margine^te cu: Da- Adormirea, avind 1 preot paroh, Locuitoril poseda :
4 pluguri;
rabani, Concetti, Girbe^ti, Ha- 1 preot ajutor $i 5 cintare^T. 10 care cu boi; 122 vite marl
virna, Mlinau^i, Suharaul; Coma- Este o $coala mixta, in re$e- cornute, 35 caT, 154 ot, 15 capre,
ne?ti, Oroftiana ?i riul Prutul. dinja comuneT, frecuentata de $i 27 rimatorf.
15 elevl. Comunica^ia in catun se face
Lupeni, mahala, in com. rur. §tiu carte 1 1 5 persoane. prin $oseaua jude^eana T.-Jiul-
Menti-din-Fa{a, pi. Motrul-d.-j., Vite sunt: 356 boi, 198 vacT, Rimnicul-Vilcea.
jud. Mehedin^i. 67 juncT, 7 junce, 44 gonitori,
31 gonitoare, 78 minzT, 74 min- Lupe^ti, deal, in com. rur. Bar-
Lupeni, pirifl^ izvo»-e?te din po- zate, 62 vifeT, 608 oT, 46 capre, boiul, pi. Dumbrava, jud. Mehe-
norul de sub Padurea Lupenilor, 31 berbecT ?i 25 caT. din^i, pe care este a^ezat satul

curge prin satul Lupeni, jud. Natura terenului e argiloasa- Barboiul.

Dorohoiu, pi. Prutul-d.-s., com. calcaroasa, humoasa ?i nisipoasa.
Hude^ti-MarT, $i se varsa in Suprafa^a intregulu! teritoriti al Lupoaia, com. rur. $i sat, in jud.

stinga piriulut Ba§eul. comunel este de 1950 hect., Mehedin^i, pi. Motrui-d.-s., la 45
din carl : arabile 1022 hect. kil. de ora$ul Turnu-Severin.
Lupe^ti, com. rur. , in jud. Co- 21 ar. ;
padure, 472 hect. ima$, ; Situat pe doua val pe valea pi- :

vurluiii, pi. Horincea, la 100 60 hect. 50 ar.; fineaja, 77 hect. riulul Lupoaia $i pe a piriu-

kil. de Galafi, com. cea maT viT, 140; livezi, gradinl de zar- lut Radovani, satul formeaza

Digitized by LiOOQ IC
 LUPOAIA __207 LUPSA

com. cu RJpa $i Valea-Ma-

satele Lupoaia, pddure, in jud. Buzau, teaz£ spre E., formind piscul
de pe Valea-Motrulul.
n&stirei com. Lapa^ul, situate pe dealul de la Gura-Lupoaiel se varsa ; in
In intreaga com. sunt 1200 Corduna (500 hect.). riul Vedija.
loc, din carl 180 contribuabilt
locuesc in 260 case. Lupoaia, plldure, situate pe deal Lupoi{a, sat, in jud. Mehedin^i,
LocuitorilposedS: 5iplugurl, ?i v&I, la S. de com. Ciuper- pi. V&ilor, com. rur. Ro$iu{a.
82 care cu boi, 8 caru^e cu cai ceni, pi. Ocolul, jud. Gorj. Are
60 stupl. o suprafaja de 170 hect., pro- Lupoiul, cdtnna§, al com. P£n&-
Sunt 2 cu 1 preot $i
biserict, prietatea comi nei Ciuperceni. tSul, jud. Buz^u, cu 20 locui-

4 cintare^i o ?coalS, condusa de

; torl §i 7 case.
1 Inva^ator, frecuentata. de 22 Lupoaia, vale, in jud. Covarluiu,
elevi $i4 eleve. pi. Zimbrul, com. Bursucani, in- Lup$a, com, rur. $i sat, in jud. Me-
Vite 600 vite marf cornute,
: fundati spre E. §i deschisi spre hedinfi, pi. Motrul-d.-s., la 30 kil.

2 1 cat, 50 ol $i 400 rimatori. V., in apropiere de satul Bur- de ora$ul Turnul-Severin, si-

Budgetul comunel e la veni- sucani. Din fundul acestei val tuate pe vale ?i deal.Se margi-
turl de 23 1 1 lei, iar la chel- ia na^tere o apa mica in forma ne$te: la E. cu com. Sama-
tueli de 1395 lei. unul pirila$, care contribuie^i ea rine?ti §i Imoasa; spre S., cu
Prin comunS trece §oseaua la formarea Suhuluiulul-Sec. Va- comunele Severine^ti $i Caza-
Negoe^ti-Glogova-Lupoaia Pio$ lea, mal inainte acoperita cu ne?ti ; spre V., cu com. Ciovir-
tin a. p&dure, e azi loc de ima?. na?ani, iar spre N., cu com.
Dealuri malprincipale in co Fiorcsti §i Bro^teni. Satul Lup$a
muni sunt: Dealul-Radovanulul, Lupoaia, vale, jud. Gorj.Se in tin formeaza com. cu Lup$a-d.-s. $i

Cervenia ?i Dealul-Becherilor. de din partea despre S. a com. mahalalele Seli^tea $i Izvorul.

Apele care uda aceasta co- Ciuperceni, din §oseaua jude- In intreaga com. sunt 1400 su-

munS sunt: riul Motrul $i pi- {eanS. T.-Jiul - Severin, pi. O- flete, din carl 223 contribua-
ralele Lupoaia §i Radovanul, carl colul spre S., pe o intindere bill; locuesc in 285 case.
unite se varsa in Motru. Tot de 3 kil., p&n& in hotarul jud. Locuitorif poseda: 75 plu-
de aceasta comuna {in $i ma- Mehedinfi, com.Br2de^ul, lasind gurl, 120 care cu boi, 10 c&-
halalele Udrariul $i Lupoija. spre E. dealul Lupoaia $i spre ru{e cu cai.

V. dealul Bujorescu. Are 2 biserici, cu 3 preo^I

Lupoaia, cahtn, al com. Colji, jud. ?i 4 cint&rejl; o $coala\ con-
Buzau, cu 40 locuitorl $i 14 Lupoaia, vftlcea, situata pe terito- dusa de 1 invajator, frecuen-
case. riul com. Corbul, pi. Mijlocul, tata de 24 elevi.

jud. Olt. Se formeaza din dea- Vite : 600 vite marl cornute,
Lupoaia, sat, in jud. R.-Sarat, lul Muchia-OsiccI, curge catre 30 cai, 600 ol $i 500 rimatori.
plaiul Rimnicul, cat. al com. S., paralel cu Osica $i se varsa Budgetul com. este la veni-

Dumitre^ti, a$ezat pe partea de in Vedea, pe dreapta el. turl suma de 167 lei, iar
in 1

N. a comunel, la poalele dea- la cheltuell in suma de 764 lei.

lulul Lupanul. Lupoaica-Stavropoleos, p<) du- Are o $osea comunali ce o
re, a statului, in de
intindere lcaga cu comunele vecine.
Lupoaia, munte, la E. de com. 650 hect., pendintede com. Mo- Dealurile mal principale din
Batrini, plaiul Teleajenul, jud. reni, pi. Filipe^ti, judejul Pra- com. sunt : Dealul-Batrin, Dea-
Prahova. hova. lul-Boeresc, Dealul-Tinar, Dealul-
Floarel, Piscul-figanulul, Cau-
Lupoaia, lac, in jud. Ialomija, Lupoaiele, trel movile, in jud. cele $i Bro^teni.
pi. Borcea, com. Dichiseni, in Ialomi^a, pi. Ialomija-Balta, spre Val mal principale sunt : Va-
insula Balta. N. de satul Pribegi. 1ca-Seli$teI, Valea-Mare, Valea-
Floarei, Valea-Izvorulul ?i Valea-
Lupoaia, locuinfd izolatd, linga Lupoaiele, vdlcea, izvore^te de la Lup^ei. Piriul Lup$a curge prin
com. Cru^ovul, pl.Balta-Oltul-d.- N. din mo$ia d-lui Kalinderu, comuni.
j., jud. Romana^i, unde se face com. Colone^ti, pi. Vedea-d.-j.,
bilciti la 26 Octombrie. curge spre S., apo! se indrep- Lup^a, deal, in com. rur. Clo?ani.

Digitized by LiOOQ IC
 LUPSA 208 LUPULUI (DRUMUL-)

plaiul Clo?ani, jud. Mehedinji, Panaia 1 Aprilie i89i,deaceasta Lupueni, sat, cu 23 famiHI, in

parte loc de munca, parte aco- comuna, finea ?i satul Valea- jud. Arge$, pi. Pite$ti, facind
perit cu paduri. RusuluT, care, de atundf, impre- parte din com. rur. Gro$i.
una cu satul Valea-Mare, a for-

Lup§a, sau Valea-Ro§ie, vale mat com. Plevna. Lupue§ti, mahala, din com. rur.

in com. rur. Lup?a, pi. Motrul- Are o populate de 427 fa- Ro^iile, pi. Cerna-d.-j., jud. Vil-
de-Sus. milil, sau 2261 suflete;o $coala cea. Are o populate de 253
mixta, frecuentata de 50 elevi locuitori; o biserica, facuta de
Lup§a-de-Jos,^/, in jud. Mehe- ?i 1 2 eleve ; 2 bisericT, cu 3 I. Catalistru ?i reparata de D.
dinfi, pi. Motrul-d.-s., com. rur. preop §i 4 cintarep. M. Ro?ianu, in anul 1875.
Lup$a, cu 76 case. Vite sunt: 1742 boT, 850 cat,

3380 ol ?i 62 bivoli. Lupul, ostrav, in jud. Braila, lung

Lup§a-de-Sus, sat, in jud. Mehe- Budgetul com. e de 8101 lei de la de 8 kil. $i
N. spre S.
din^i, pi. Motrul-d.-s., com. rur. la veniturl ?i de 1 804 le! la chel- 1 lat de 800 m., format de ca-
Lup?a, cu 182 case. tueli. nalul Lata ?i de Dunarea-Va-
poarelor. Strabate com. Gropeni
Lup§ani, com. rur., jud. Ialomi^a, Lup^ani, sat, in jud. Ialomtya, $i Tichile^ti. Se mat nume?te
situata in partea cea ma! de pi. Borcea, pendinte de com. si Calia sau Coada-LupuluT.
N.-V. a pla?e! Borcea, avind la cu acela$f nurae, situat pe coa-
N. pi. CimpuluT, la S., comuna sta de V. a Vaii-Capitanulu! $i Lupul, lac, in jud. Ialomija, pi.

Ulmul, la E., com. Plevna 51 la pe {annul laculul Lup?ani. Borcea, insula Balta ; se intinde
V., jud. Ilfov. Aid este re?edinta primarieT pe teritoriul comunelor Tonea
Teritoriulcomunelare o supra- ?i a judecatoriel comunale. $i Rose{i-Volna$i.
fa^a de 10,850 hect. $i coprinde Are o populate de 213 fa-

9 mo§if, din can 5 sunt proprie- milif, sau 932 locukort; o $coala Lupul, /^/«;v particulara, situata
tap particulare, iar 4 sunt ale mixta, frecuentatade 50 elevi $i pe mosia Mogo^oia, com. Bu-
statulul $i anume: Valea-Seaca 12 eleve; o biserica, construita coveni, pi. Znagovul, jud. Ilfov,

sau Culcaji-Nucet, cu 1600 hect., la 1843, deservita de 2 preo^T ?i supusa regimulul silvic ; cade
din carl 1500 hect. loc de cul- 2 cintare^i. in linia de Centura a forturilor
ture ?i 100 hect. izlaz, foasta a Spre N. de sat, la 3 kil., trece din jurul capitalei.
m&nastirel Nucetul ; Culcafi-Ra- calea ferata Bucure?ti Fete?ti.
zvan, cu 1000 hect., din car! Lupului (Dealul-), deal, in jud.
50 hect. izlaz 950 pamint de
$i Luptatori, sat, facind parte din Suceava, numit $i al Bogdane?-
culture, foasta a bisericel RS- com. rur. Tariceni, pi. Olteni^a, tilor, de-a stinga piriulul Seaca,
zvan din Bucure^ti ; Lup?ani, cu jud. Ilfov. Este situat la N. de intre comunele Boroaia ?i Bog-
3500 hect., din carl 400 hect. Taricei, pe malul drept al girlel dane§ti.
izlaz, 100 hect. balti? $i 3000 Mosti^tea. Se intinde pe o su-
hect. loc de cultura, foasta a prafa^a de 1628 hect. proprie- Lupului (Drumul-), drum, in

Mitropoliel din Bucure^ti ; Ba- tatea insurateilor, din carl 165 jud. Tulcea, pi. Tulcea, intre
raganul, cu 900 hect., din carl ramin sterpe, comunele rurale Cataloi ?i Bes-
20 hect. padure, foasta a ma- Are o populate de 203 suflete. Tepe ;
porne?te din Cataloi, se
nastire! Cernica. Comerciul se face de 2 cir- indreapta mal intil spre N.-E.,
Dupa legea rur. din 1864, ciumarl. taie ?oseaua na^ionala Tulcea-
sunt itnproprietarip 102 locui- Numarul vitelor marl e de Babadag-Constan^a, pe la kil.

tori; in i878,s'au maiimproprie- 153 ^i al celor micf, de 270. 1 1 ; lasa la stinga Valea Can-
tarit 30; neimproprietartyl se donului, urea Valea- Puturosului
ma! afla 325 locuitori. Luptelor (Movilele-), trei mo- paaa la poalele Dealulul-Redii
Se compune din satele: Lup- vile, pe ?esul Siretului, mo?ia de aci o ia spre E. pe la poa-
?ani, Valea-Seaca ?i Hoinari ?i Virful-Cimpului, com. cu acela^I lele sudice ale Dealulul-Mare
din catunul Tirla - Martoiul, cu nume, pi. Berhometele, jud. Do- ?i ale virfulul saQ, Tulcea ; taie

re?edin{a primariel ?i a jude- rohoiu,ramase se vede pe urma vaile Tulcea ?i Valea-Mare, lasa
catoriel comunale in Lup$ani. vre-unui razboiu. la stinga mo vila Iacob Mogh,taie

Digitized by Google
 LUPULUl (GROAPA-) 200 LUTA-MICA

valea Sari-Ghiol, pe la S. de Buziu, com. M&runti$ul, cat. Po Lupului (Valea-), vale, in jud.
satul Malcoci ?i da in ?oseaua ciele Tzvore^tedin colinaPoenele Tecuciu, com. Gohorul. Cuprinsa
jude{eana Tulcea-Mahmudia, la $i se scurge in riul Bisca-Chioj intre dealurile : Chetroiul, Gera
3 kil. spre de Malcoci
S.-E. dului, iutre catunele Poenele $i $i Patra^cana, la E. ?i Gohorul §i

taie apof o mul^ime de c£i co- Joca. Ireasca, la V.

munale, ce unesc Tulcea §i Mal-
coci, cu comunele Sari-Ghiol, Lupului (Valea-), vale, in jud. Lupului (Valea-), vale, in jud.
Agi-Ghiol ?i Sari-Chioi. R-iz&u, com. Miajetul, cat. Va- Tulcea, pi. Isaccea, pe tentorial
lea LupuluT; incepe de la Mar- com. rurale Balabancea $i a-

Lupului (Groapa-), vale, in jud. dale ?i se varsa in riul BuzAul ; nume pe acela al cattinului sail

Buz5u, com. Monteorul, incepind albia sa e mare, ?i humoasa, Jiganca; se desface din Dealul-
de sub plaiul Chilmiziulul ?i scur- anevoiasil de umblat. Grecilor, din dreptul izvorului
gindu-se in valea Pacurei, lin- Valea-Crucelar; seindreapta spre
gS §oseaua de la mina de p&- Lupului (Valea-), vale, pleacd E., avind o direcjiune generala
curS. din com. Cilce$ti, plaiul Vulcan, de la V. spre E., brazdind par-
jud. Gorj, de la N. la S., pe o tea vestica a pla$el 91 a com.;
Lupului (Piscul-), pise, in jud. intindere de I '/* kil.,lasind spre e coprinsa intre DealulTeilor $i

Muscel, pi. Podgoria, com. VrS- V. Dealul-Plaiului ?i spre E., Dealul -^tubeiulul, facindu-$T dru-
ne$ti. Dcalul-Petri$ul. mul prin paduri seculare de tel
se une$te, dupa o lungime de 3
Lupului (Piriul-), piriil, in jud. Lupului (Valea-), vale, intre kil., cu Valea-Lunga amindoua ;

Bacau, pi. Muntelul, com. Brus- dealurile Rccea, din com. Boz- se deschid in Valea-f iganceT.
turoasa, ce curge prin Transil- nea, pi. Cirligatura, din jud.
vania avind insa confluenfa sa, Ia?i $i com. Strunga, din jud. Lupului (Valea-), vale, in jud.
cu piriul Ag&pioasa, pe granifa Roman. Vilcea, pi. Cerna d.-s., com.
romina. Bro^teni. Izvore^te de la N. co-
Lupului (Valea-), vale, in jud. muneT, trece pe la N. catu-
Lupului (Piriul-), ptria, in ra- Muscel, ce ia acest nume dupa nului Vitelul $i se varsa in riul
ionul com. Gohorul, jud. Tecuciu. ce pri incite ca afluenJT Valea-Rea, Cerna, tot in raionul com. Bro$-
Curge in direcfia N.S., stri- ValeaFundaturilor, Valea-luI-E- teni. Curge in timpur! ploioase.
bate $oseaua nationals. §i calea pure, ce izvore?te dintredealul
ferata $i se varsa in girla Pa Repegu^ulut $i Dealul-cu-Dru- Luruiul, grind sau loc ridicat
tr3§eana, o formatiune a Birla- inurile, com. Rade^ti, pi. Riu- d'asupra stufulul inconjurator,
dulul. Acest piriu, in timpul ve- rile. Curge de la E. spre V. §i in jud. Tulcea, pi. Sulina, pe
rel, seaci. se varsa in RiulTirguluT. teritoriul com. rur. Cara-Orman,
skuat in partea de V. a pla$ei
Lupului (Poiana-), ramificafie Lupului (Valea-), vale, izvo $i in cea S.-E. a comunei;
din muntele Predealul-Buz&uluf, re$te din padurea Corbi, trece el este o prelungire sudica a
jud. Buzau, ce se lasa parte pe la N.-E. de com. Stane^ti, grindulul Lumina, prin care co-
spre Vipere?ti, parte spre com. plaiul Nuc$oara, jud. Muscel ?i munica cu Grindul - Ro$u; are
Tis&ul, cat. Hale$ul. se varsa in rial Doamna, pe o intindere de 5 hect, acoperite
malul sting. cu nisip ; comunica cu grindul
Lupului (Valea - ) (Harha- Pe aceasta vale a fost in ve- Cara Orman; este strabatut
-

daul), cdtun, al com. Miajetul, chime situata comuna Stane^ti de un drum comnnal, numit
jud. Buz&u, cu 340 locuitori $i unde se vad $i azT ruinele ca- Drumul-lui-Mamut.
60 case. selor.

Luta-Mare, insuld in Dunare,

Lupului (Valea-), sub-divide a Lupului (Valea-), vale, izvore- jud. Teleorman, in dreptul co
c&tumdul Berca, din com. Pi- $te din raionul com. Valea- munelor Vii$oara ?i Suhaia, mat
clele, jud. Buz&u. Lunga, plaiul Prahova, jud. Pra- jos de pichetul militar Maria^ul.
hova $i se varsa in Valea-lui-
Lupului (Valea-), vale, in jud. Dan, tot in com. Valea-Lunga. Luta-Mica , insuld, jud. Teleor-

67275. iiarel§ Oicfionar (itografic. Vol. IV. 27

Digitized by Google
 LUTELE-MARI $1 LUTELE-MICl 210 LUTOAIA

man, pu{in mal in josul Duna- mun^ii proprii, zi?I aJ Vrancei, Are un pod umblator pe riul

ret de cit Luta-Mare. Pe ^rm este pe teritoriul catunulul Tulnici, Siretul, peste care trece ?oseaua

pichetul No. 2. jud. Putna. judejeana, ce duce de la Roman

la tirgu^orul Bira. Este legat cu
Lutele-Mari ?i Lutele-Mici, Lutului-Alb (Valea-), vale, in ora?ul Roman prin §osea.
munfl, la nordul jud. Muscel, jud. Tulcea, pi. Tulcea, pe terito-
intre riul Dimbovifa ?i frontier^. riul com. rur. Be?-Tepe; incepe Lu{ca, girld, curge prin pi. Mol-
din poalele nordice ale dealulul dova, comunele Halauce^ti, Mir-
Lutele-Mari ?i Lutele-Mici, Cairaci ; se indreaptS spre N., a- ce?ti, R^chiteii, Agiudeni, Ta-
pddurf, ale statulul, in intindere vind o direc^ie generala de la ndem, $i Carol I-iu, jud. Roman,
de 1308 hect., {'mind de mun^il S. spre N. ; are ni$te malun la na?tere de
la N.-E de satul

manSstirel Cimpulung, cart fac inalte, formate din huma ameste- Hal&uce?ti. Curge de la N.
parte din com. Corbi?ori $i Bere- cata cu creta; strabate partea spre S. trece pe la V. de satul
voe?ti,pl. Nuc§oara, jud. Muscel. rasariteana a pla$el $i cea cen- Radiiteni, udind satele Agiudeni,
trals a comunei; taie in douS, Tama§eni $i Lu{ca ?i la S. de acest
Lutul-Alb, ccttun, jud. Braila, de la S. la N., satul Be?-Tepe sat se varsa in riul Siretul de-a
pendinte de com. Scor^arul-Ve- in mijlocul caruia se une?te pe dreapta. Cursul acestei girle este
chiti,lingalacul cu acela§I nume, stinga cu v&ile Chiorculac $i aproape paralel cu acel al riului

situat la V., la 10 kil. de co- Turia, §i cite-$i trele unite, oco- Siretul $i albia sa nu este sepa-
muna. Popula^ia sa e de 181 su- lesc spre apus virful eel inalt rata de albia Siretului prin nicl
flete. (242 metri) al dealulul Be$-Tepe, o ridicatura, a$a ci apele lor,

strabat viile satulul Be$-Tepe ?i in timpurile ploioase, se impre-

Lutul-Alb, lac, jud. Braila, situat o micS uila^tina, ?i se terming un3, dind na^tere la inunda-
la S. V. de com. Scor^arul-Ve- cu girla Dirnoiul, pe dreapta. tiunT. AceastS giila prime^tepe
chiu, cu o suprafaja de 30 hect. dreapta, la Agiudeni, pir. Cior-
Apa sa confine substance mi- Lu{ca, sat, in jud. Roman, pi. gul ?i la Tama^eni, piriul Be-
nerale. Numele sau vine de la Moldova, com. Carol I-iu, spre rendisul. FormeazS in cursul sau
pftmintul albicios al fundulul. N. de satul Carol I-iu §i spre multe bal^J.

N.-E., la 7 de ora^ul Roman.

kil.

Lutul-Alb, mosie, jud. Braila, Este a^ezat pe girla Lujca |

Lu^oaia, c&tunas izolat, pe mo$ia
pendinte de com. Scor^arul-Ve- ?i pemaluldrept al riulul Siretul. Ipote$ti, com. Cucoreni, pi. Tir-
chiu, proprietatea d lul C. D. Are o populate de 106 familil, gul, jud. Boto?ani.
Suju (1600 hect.). sau 237 suflete, din carl 109
contribuabili; locuescin 82 case. Lufoaia, /*/>£, la E. com. Matee$ti,
Lutul-Ro§u, virf de munte, in Sunt 180 vite marl cornute. plaiul Oltejul-d.-s., jud. Vilcea.

Digitized by Google
 M
Maadem-Bair, deal, in jud. Tul-
I
tul Para-Chioi e asezat la poa- 340 hect. ?i a doua (Padurea-
cea, pi. Istrulul, pe teritoriul lele sale N.E., iar satul Ca- Mare), 410 hect.
com. rur. Potur $i anume pe laigi la cele E. ; are o inalt'ime
acelaal catunuluisau Hamamgi de 168 m. $i doming satele de Macradiul, virf de munte, pe
este o prelungire orientals a j
maf sus, valea Ghiuvenli-Ceair, teritoriul com. T llnici, pi. Vran-
dealuluf Haidin ; are o direc- ce merge pe la poalele sale E., cea, jud. Putna.
tfune de la S. la N., brizdind ?i drumul comunal Calaigi-Para-

partea centrals a pia$ei 51 cea Chioi ; este acoperit cu pi^ine Macuc, deal, in jud. Constanta,
s jd-estici a com. ; virful prin- padurl ce sunt resturt din in- pi. Silistra-Noua, pe teritoriul
cipal, movila Hamamgi, are 127 tin sele padurT de odinioara §i cu com. rur. Oltina ; se desface
m. $i e punct trigonometric de tufari^urf $i sem&nSturt. din dealul Ciacal ; se intinde
observable de rangul al 2-lea; pe spre E., avind o directiune ge-
la poalele sale rasSritene merge '

MaCOVeanca, vechie numire a nerate de la S.-V. spre N. E.,

soseaua nationals Tulcea Baba- I
cfitunulul ft mofiel Arcani, din dealungul maluluT drept al Du-
dag-Constanfa, iar cele nordice jud. Buzao, com. Meteleul. narel, brazdind partea de N. a
se termini in piriul Beidaut pia$ei ?i cea N.-E. a com. ; lasa
este acoperit cu finefe ?i pa?unl. j
^flacoveanca, numire data une! spre E. prelungirile numite Col-
sforl de mo fie, din com. Mla- burgina $i Tuna-Orman ; este
Macaria, munte, la N com. Ra- jetul, jid. BuzAti, situate pe presarat cu cire-va movile ;
prin-
do§i, plaiul Novaci, jud. Gorj, lunca Cin^aruluT; are 39 hect., tre virfurile sale, eel maf inalt
situat intremuntii: Florile-Albe, finea^a. $i padure. este Oltina, care are o inaltime
Tart&r&ul, Tauzul, Setea-Mare, de 140 m. ; este acoperit cu
Coasta - Crainiculul, in partea Macoveiul, vechie numire a com. f inete, $i la poale cu tuftri$uri pe ;

dreapU a ape! Gilortulul. Padina, jud. Buzau. muchia sa merg drumurile co-
munale Oltina Beilicul $i Mir-
-

Macmora - Bair, deal, in jud. Macoveiul (Macoveanca, Pa- leanul-Oltina.

Constanta, pi. Silistra-Noua, pe ,
dina), mofie, in jud. Buzau,
teritoriul com. rur. Para-Chioi i com. Padina, cu 15350 hect., Madona-Dudu, mofie, in jud.
?i anume pe acela al c&tunului din care 1335 s'au dat impro- Dolj, pi. Cimpul, com. Maglavit,
s&u Calaigi ; se desface din ra- 1864; e cea mai
prietaritilor in apar^inind bisericef din Craiova,
mifica^iile orientale ale dealulul mare proprietate din jud. Bu- Madona-Dudu, de la care $I-a
Siran-Culac-Bair ; se indreapta zau. luat numele. Are padurT pe dinsa.
spre E., avind o direcfie gene- Pamintul acestel mo?iI precum
rals de la S.-V. spre N.E., ? i ,
Macoveiul, doud trupurl de pel- $i acela al locuitorilor era a-
brazdind partea de S. a placer \
dure, pe mo$ia Macoveiul, jud. menintat de nisipul ce-l aducea
%\ cea centrala a com.
, sa- ;
|
Buzau, avind una (Padurea-Mica) vintul de la Dunare. Epitropia

$M6SQ. MmrtU Dicfion+r G*>grt*c Vol. IV. 28

Digitized by Google
 MADONA-DUDU MAGHERE?TI-DIN-DEAL

bisericei a luat masurl de ap3- tura 91 exploatarea terenurilor ^armurl ale piriului Sanatorea,
rare prin planta^iuni ?i ast-fel (vararil, cariere, exploatarea pa- la 25 kil. de Tirgul-Jiul, capi-

s'a reu$it a se opri intinderea durilor). tala jude^ulul. E formata din

pe pamintul arabil.Pe
nisipulul 2 catune : Maghere?ti-din-Deal
mo§ie se gasesc stine. Magazia, sat, facind parte din ?i Maghere$ti-din-Vale.
com. Buda, jud. Tecuciu, la 2 Are o suprafa^a de 1200 hect.
Madona-Dudu, pddure, in jud. kil. de re$ed. com. din carl : 340 hect. arabile, 625
Dolj, pi. Cimpul, com. Maglavit, Are o suprafa^a de 137 hect., hect. fine^e, 88 hect. vie, 41
pe mo§ia Madona-Dudu. Este SO aril, $i o populate de 18 hect. pomet, 90 hect. izlaz $i

compusa din plopl ?i salciml. famiHI, sau 70 suflete ; locuesc padure, 16 hect. vatra satulul.
in 20 case. Are o populate de 243 fa-

Madved, picket de grani^d, in Locuitorii, fo$ti claca^T, poarta milii sau 867 suflete, din cari

jud. Mehedinr/i, plaiul Clo$ani. acest nume de la magaziile ce 225 contribuabilT; o $cola, in-

le aveau arenda$il statulul aici, fiin^ata la anul 1888, frecuentata

Maganului (Dealul-), munte, in inainte de impar^irea pamintulul. de 25 elevl; 2 bisericl, una fon-
jud. Suceava, com. Neagra-$a- Satul s'a infiintat la 1878. data la anul 1843, S 1 adouala
rulul, avind 1201.7 m. altitudine. 1 820, de catre locuitorl §i ambele
Magazia, Cetatea-Vechie sail deservite de 1 preot, 2 cinta-

Magarul, schit de calugari, in Tatareasca, urmele unel ce- rer,I $i 2 paracliserl.

jud. Tutova, pi. Tirgul, com. tdfi vechty situata pe culmea Locuitorii poseda: 22 plugurl,
Zorleni, la cipf-va kil. de cat. unul deal loarte inalt, Ja E. de 39 care cu bol; 520 vite marl
Bujoreni, a^ezat pe virful unuT com. Crimpoaia, pi. $erbane$ti, cornute, n 14 ol, 199 rimatorl;
deal, in mijlocul padurel la o jud. Olt, linga apa Vedea. 36 stupi cu albine.
jumatate ora departe de catu- Au o suprafa^a de 600 m. p. Budgetul com. e la venituri
nul Bujoreni. Legenda acestei Imprejurul ruinelor, locuitorii, de lei 1624, banl 49, iar la

manastiri este urmatoarea: Un arind, au gasit fragmente de arme cheltuell, de lei 1227, banl 80.

mocan care pa?tea oile pe locul $i instrumente vechT, de o marime Apele ce uda aceasta comuna
unde este astazi manastirea, a- cu totul neobi$nuita azl : sagefl, sunt : Sanatoarea ?i Blahni^a.
vea printre 01 ca de obiceiu $i pinteni de o marime colosala Comunicar,ia se facepe $oseaua
cir,T-va magari. El observa ca $i altele. comunala, care strabate comuna
unul dintre magari parasea in D-l D. Ghioceanu, afirma ca $i care o pune in comunicafle
fie-care zi turma $i mergea sub sapind in malul Vedel, a gasit, la N. cu Turbafi $i la S., cu

umbra unui mare stejar ce era intre altele, fosile, un craniu Bobi, printr'un drum ordinar,
in virful dealiluT, facind cu ca- uman de o marime extraordi- care pleaca din Maghere$ti-din-
put semnul cruc'u. In urma a nary ^i o masea, care are o ma- Vale, trece prin Maghere$ti-din-
cestei imprejurar!mocanul vinde rime de 20 c. m. in lungime $i Deal ?i intra in Turba^i.
oile $i cu banii ce primise pe un diametru de 8 c. m. in gro- In comuna sunt :
3 pufuri §i

ele, zide?te manastirea pe locul sime. 1 1 fintinT.

unde era batrinul stejar, din

care facu icoane Maicii Dora Maghera, sdtuc. VezI Virful-Cim- Maghere§ti-din-Deal, c&tun de
nulul, iar manastirei dede nu- i puluT, sat, jud. Dorohoiu. re^edint^a al comunei Maghe-
mele de manastirea Magarul. re?ti, jiid. Gorj, pi. Amaradia.

Maghera, piriu, izvore^te din Are o suprafafa de: 700 hect.,

Magazia, sat, in jud. Neamju, dealul Goroveiul, trece prin sa- din cari: 180 hect. arabile, 3 1

pi. Piatra-Muntele, com. Craca- ti$orul Maghera, com. Virful- hect. fine^e, 45 hect. vil, 21
oani, situat pe valea piriului Cimpulul, pi. Berhometele, jud. hect. pomet, 90 hect. izlaz $i

Cracaul, intr'o pozi^iune pito- Dorohoiu, $i se varsa in Siret. padure 9 hect. vatra satulul.
?i

reasca. Are o populate de: 125 fa-

Are o popula^iune de 45 fa- Maghere^ti, com. rur., in partea milii, sau 444 suflete, din care
miliT, sau 213 suflete : 114 bar- de N. a pla?ei Amaradia, jud. 1
1
5 contribuabilT ; o biserica,

bae $i 99 feme!. Gorj, la V. com. Secelul, a?e- deservita de 1 preot, 1 cintare^

Locuitorii se ocupa cu agricul- zata pe coasta $i pe ambele §i 1 paracliser.

Digitized by LiOOQ IC
 MAGHERE$TI-D1N-VALE 2J 3 MAGLAV1TUL

Locuitorif posed& 1 2 plugurT, : Se invecine^te la N. cu pro- 1828, din nou s'a zidit pe locul
20 care cu boT; 260 vite marl prietatea d-lor Lerescu; la S., unde se gftse^te azl.
cornute, 557 01, 74 rim£-
5 caf, cu Gruiul; la E., cu RiulTirgu- Se compune din cStunele:
torl; 16 stupl cu albine. luf $i la V. cu riul Bughea. Maglavitul, Golen^i ?i Comani.
Catunul de re^edin^ este Ma-
Maghere§ti-din-Vale, ctoun, al Maglavitul, com. rur. t pi. Cim- glavitul. inainte cuprindea $i

comunel Maghere^ti, jud. Gorj, pul, jud. Dolj, ,1a 76 kil. de catunul Hunia, azl com. rur.
situat la N. citunului de re§e- Craiova, $i la 14 kil. de re$e- deosebita.
din^a $i pe costive. Are o su- dinja pla?el, ora?ul Calafat. Are o populate de 3938 su-
prafafi de 500 hect., din cart: Se afla situat pe loc $es, in- flete; 2 biserici de cSrSmida
160 hect. arabile, 270 hect. conjurata de planta^iile bisericel f^cute de locuitori, una in c5t.

finete, 43 hect. vil, 20 hect. cu Madona-Dudu, din Craiova. Maglavitul ?i a doua in c&l. Go-

pomet, 7 hect. vatra satulul, §i Se m&rgine^te la N. cu com. lcn^i, ambele avind cite preot 1

o populate de 1 8 famil'ri, sau 1 Hunia; la S., cu com. Poiana; ?i 1 cint&rej trel $colI, dou5
;

423 suflete, din carl no co:i- la V., cu Dun&rea ?i la E., cu in c«1tunul Maglavitul, din carl
tribuabilT. Are I biserici, cu 2 com. Mo^ei. Se desparte de una de baeJT $i una de fete, ?i

cirjt&reflf $i 1 paracliser, deser- aceste comune prin planta^if $i a treia in Golen^i, mixta. $coala
vit& de preotul de la catunul ;
locurl agricole. de bac^f din Maglavitul func^io-
de re$edin{a\ I
La N. se afla dealul Golenfi. neazS din anul 1 833, iar cea de
Locuitorii poseda" : 10 plugurF, Tot aicT, nu departe de DunSre, fete, din anul 1880. $coala mixta
19 care cu bol; 260 vite marl se g&seste Magura-Popel. din Golenfi func^ioneaza din
cornute, 7 cal, 557 ol ?i 75 rim&- Catre DunSre se gSsesc cite- anul 1885.
torf; 20 stupl. va mict indl^ml, numite hotarc, Suprafa^a teritoriululcomunel
In c&tun se mal gSsesc :
5
ftcute de locuitori ; intre aces- este de aproape 6500 pog., din
fintinl $i 5 teascurl de vin. tea sunt : Hotarul PopeT, Hota- carl: 3896 pog. arabile, in c£*
rul Voinel, Hotarul-Listor, Ho- tunul Maglavitul ?i 2332 in Go-
Magherni{a, piriia§} in judeful tarul-SirbuluI, Hotarul-Porculul, len{i.

Neamfu, com. Vinatori-Neam- Hotarul-din-Sud ?i Hotarul-Cai- Una din mobile de pe teri-

ful, pi. de Sus-Mijlocul. Izvo- lor. toriul comunel este proprietatea

re$te din muntele Procovul, In corauna sunt doua bal^T, de 20223 pog., din carl vr'o
linga schitul cu acela^i nume, in apropiere de DunSre : una 3000 pog. nisipurt, a bisericel

curge pe la E. de m&n3stirea numita Maglavitul, cu o supra- Madona-Dudu din Craiova, care

Neam^ul, traversind, aproape de faja de 400 m. p., este ingustd, se compune din 3 trupun: Ma-
varsarea sa, pe partea dreapta avind o lungime cam de 300 glavitul, Hunia ?i Golenji.
apiriulul Nem^i^orul, ?oseaua Vi- m., $i-?T are scurgerea in Du- O alta mo?ie e Poeni, ce
nStori Manastirea -Neamtul,
-
in- nare ; a doua, numita Golcnfi, apar^ine azl locuitorilor din co-
tre kil. 13- 14. pu^in mal mica de cit prece- mur.a Maglavitul.
denta, se scurge tot in Dunare. In com. sunt plantafiT de sal-

Magivia, pddure, supusa regimu- Ambele bfil{T con^in pe$te. ciml ?i de plopl, pe o intindere
pe mo$ia Magivia din
lul silvic, Pe limita sa de V. curge flu- cam de 2000 pog., proprieta-
Cimpulung, plaiul Nuc$oara, jud. viul DunArea, cu indreptarea N.- tea bisericel Madona Dudu. -

Muscel, in intindere aproxima- E. spre S.-V. Pe Dunare, in E. Toate planta^'tile sunt amena-
tiva de 400 hect., populata cu comuneT, se g^sesc cite-va os- jate.
mesteacan, fag, anin $i plop. troave. Viile au o intindere de 206
Aceasta padure se afla la Midf riuri intermitente izvo- hect., apartin locuitorilor ?i se
marginea ora^uluT Cimpulung, resc din dealul ce desparte co- g.lsesc pe pSminturile date in

situate pe coaste repezT, parte muna Maglavitul de Dunare $i se anul 1864.

desvelite de stratul vegetal, in varsa in balta Maglavitul. In com. Maglavitul segSsesc
cit amenities localitafile din a- Se zice c3, pSna la 18 19, co- morl de apS $i de vint, unele
propiere, din cauza piraielor, muna se gAscapelocul, pe care pe proprietatea Madona-Dudu,
cad, pe timpurl ploioase cara seafla; la anul 1821 s'a mutat iar altele pe delimitarile locu-

nisip, pietri$ $i bolovanl. sub dealul despre V., iar la itorilor din 1864.

Digitized by LiOOQ IC
 MAGLAV1TUL 214 MAHMUDIA

Comerciul se exercita in co- Tirgovi?te, desparjit prin apa intra in jud. Constanta pe la
mun5 de 30 persoane. Ialomi^el. pichetul No. 9 brizdeazS par-
;

Budgetul comunel e la veni- tea de V. a pla?ef %\ pe cea

turf de 11718,26 lei ?i la chel- Mahala, sat, in jud. Dorohoiu, de S.-E. a com. ; lasa spre E.
tuell, de 11490,45 lei. pi. Her^a, pe mo^ia Herfa, com. dealul Saban-Bair; pe la poalele
Afari de calea jude^eana Cra- Movila. sale de S. merge drumul Silis-

iova-Calafat,com.Maglavitul mat Are 80 familil, sau 400 su- tra- Varna; are 166 m. in&lt'ime;
este strabatuta de calea veci- flete. este acoperit ma! tot cu finefe
nala Maglavitul- Cetatea, lunga de Proprietatea mo?ieI este ad-lul ?i in unele iocuri cu padurT.
6 kil. $i de calea vecinala Ma- Panaite Cazimir, avind p&r{i §i

glavitul-Calafat, trecindprin c&- d-nele Maria Bu^ila $i Patica Mahale-Orman-Ceair, pMa,

tunul Golenfi, com. Basarabi, Bordeanu. in jud. Constanta, pi. Silistra

pinS la schela Calafat. Satenil improprieter^! au 105 Noua, pe teritoriul com. rur.

In comuna se gase$te sili^tea hect., 27 arii p&mint; iar pro- Ese-Chioi ; izvore?te din poa-
numite Lopcea. prietary mo?ieI: 832 hect., 16 lele de N.-E. ale dealuluT Ma
aril cimp, 37 hect., 24 aril p&- hale-Orman-Bair, brazdind par
Maglavitul, sat, in jud. Dolj, pi. dure ?i 12 pogoane de vie. tea de V. a pla§el ?i a com
Cimpul, com. Maglavitul, re?e- Piriul ce trece pe mo$ie este se indreapta spre V., cu o di
din{a primariei. Are o populate Izvoreiul. rectfune generals de la V. spre
de 3136 suflete: 1572 barbatf Hotarele mo^iel sunt cu : Tir- E. ; intra in teritoriul bulgaresc
$i 1564 feme!. Locuesc in 530 neiuca, Hcrta, Pilipautj $i Iba- al com. Ese-Chioi, $i,dupi un
case $i 50 bordee. ne$ti. curs de 5 kil., facut numal prin
Sunt doua $coli primare : una piduri, se varsa in piriul Ha-
de baep, care func^ioneaza din Mahalaua (Biserica-de-Zid), pe dreapta, ceva
mazli Ceair,
1853, $i a doua de fete, ce func- mahala, in ^entrul com. Tur- mal spre V. de pichetul No.
{ioneaza din 1880. Ambele $coli ce$ti, pi. Oltet.ul-d.-s., jud. Vil- 7, numit Grivi^a.
sunt intretfnute de com., ?i fre- cea. Aci e §coala com. Are o
cuentate de 160 baefi §i de 32 biserica de zid, facuta in zi- Mahlrul, balta, azl potmolite, jud.

fete. lele imparatulul Nicolae Pavlo- Vla$ca, com. Arsache ;

produce
Are o biserica de caramida, vicl $i cu blagoslovenia Prea finete ?i pa$une ; este situate in
fondata de locuitorl, cu hramul S. S. paxtntele Episcop Neofit, albia DunSreT, in dreptul sa-

Sf. Nicolae gi deservita de I §i cu cheltuiala preotului Popa tulul Slobozia, pe proprietatea

preot ?i 1 ctntare$. Negotya. Paraipanul.
In sat sunt : 30 meseria?!
cizmarf, timplanf, dulgheri; 2 Mahalaua - Mare, ?nahala, in Mahmudia, comuna urband, in

b&Cclnii; 17 circiuml. jud. Vhcea, pi. Ocolul, com. jud. $i pi. Tulcea, situat! in

Govora. partea de E. a jude{uluT, intre

Maglavitul, lac, in jud. Dolj, pi. dealul Be?-Tepe $i Dunare, la

Cimpul, com. Maglavitul, cu o Mahalaua-Po§tei, sat, pe riul 29 kil. spre S.-E. de ora$ul

suprafa^a de 30000 m. p, lung Arge$, jud. $i pi. Arge§ul, fa- Tulcea, capitala districtului, ?i

de 100 m. ?i lat de 300 m. cind parte din com. urb. Curtea- in parte E. a pla?el, a cSreT

Se varsa in Dunire. In lac se de-Arge$. re^edin^a este.

scurg o mul^ime de pirate in- I s'a dat acest nume dupa sul-
tcrmitente. Confine pe§te. Mahale-Orman-Bair, deal, in tanui turcesc Mahmud V, care
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua, a facut aci o geamie ; numele eel
Magula, saty facind parte din pe teritoriul com. rur. Ese-Chioi 1
vechiu eraBe?-Tepe-Romineasca
com. rur. Tom^ani, pi. Cricovul, se desface din dealurile Bulga- spre deosebire de Be^-Tepe-

jud. Prahova. riet; se indreapta spre E, intr o !

Turceasca, care astezT poarta

direc^iune generals de la S.-V. numal numele de Be?-Tepe.

Mahala, sat, in jud. Dimbovi^a, spre N.-E. ; strabate teritoriul Numai partea S., adica pamin-

pi. Dealul-Dimbovita, com. Vi- neutru, coprins intre hotarul po- tul ferm, prezinta accidente de

Este situat lingS ora?ul litic $i drumul Silistra- Varna teren; incolo, restul e un ?es in-
forita.

Digitized by V^OOQlC
MAIIMUD1A 215 MAHMUDIA

tins, acoperit cu stuf si intre- hect.), la N., se scurge in girla 301 familil, cu 1455 suflete, din
taiat de girle si batyl. $ondul; Mazilul (30 hect.), la carl: 955 ortodoxl, 5 catolici,
Dealurf sunt: Bes-Tepe, de N.-E., izolat; lacul Obretinul 340 lipovenl, 170 mahomedanl
242 m., unul din eel mat inatyi (450 hect.), la E., (apar^inind si 90 mozaicl.

din plasa, la V., pietros si acope- comunei Cara-Orman). Lacurile Sunt 310 contribuabill.
rit cu verdea^a ; dealul Cairacile, ocupa o intindere de 920 hect. Locuitorii poseda2i5 plugurl
de 1 18 m., la S., pietros si aco- si dinpreuna cu girlele 1500 de fier, un numar insemnat de
perit cupasunl; Hirtopul,laS.-E., hect. ; ele con^in peste bun vite, mai cu seama ol; mul^i
88 m., stincos ; Moru-Ghiol, la si cautat. din el sunt pescarl; 38 sunt
S.E., lutos si acoperit cu pa- Comuna are resedin^a in orasul cultivatorl de vii.

sunl. In stuful eel intins sunt Mahmudia, asezata pe malul Are: o scoala mixta, fondata
ridicaturl artificiale, dupa care drept al brajulul Sf. Gheorghe, de stat in 1879, cu 10 hect.
ochiul planeaza pe o mare in- si la poalele dealulul Bes-Tepe. pamint, condusft de 2 invatatorl
avem punctele tri-
tindere; asa Mai are catunele Cara-Suhat, : si frecuentata de 109 copil; o
gonometrke Marchel, linga bra-
: la V., pe malul sting ai bra- biserica, cu hramul Aducerea
ful Sf. Gheorghe, 2 m. inal- fulul Sf. Gheorghe, la 3 kil. moastelor Sf. Nicolae, cu filiala

time; $ondul No. 1, pe bra^ul spre N.-V. de resedin^a. Gor- Gorgova si Cara-Suhat, cu 1

Sulina, la N.-E., 3 m, 7 ;
$ondul gova, pe malul drept al bra^u preot si I cintaret, fondata de
No. 2, pe girla $ondul, la N.-V., luT Sulina, intre milele 29 — 30, locuitorl in 1864; o geamie,
2 m. 5; ele au servit statulul la 12 kil. spre N.-E. de rese- fondata in 1853 de sultanul
major romin pentru ridicarea pla- din^a, in apropiere de lacul Mahmud, cu 3 hogl, o bi-

nurilor marel har^I a Dobrogel. Gorgova, de la care sl-a luat serica a lipovenilor bespopof^I;
Ape sunt : Braful Sulina, care numele. una lipovenilor namolecilor; o
uda comuna la N., pe o intindere Intinderea totala a comunei sinagoga; un oficiu telegrafo-
de 10 mile (18 kil. de la mila este de 25000 hect., din carl postal, fondat 1,1 1878 si al
21 — 31); braful Sf. Gheorghe, numal 3818 hect. pamint so- carul venit pe 1896—97 a fost
la S., pe o intindere de 12 kil. lid, restul stuf si apa. Din de lei 1581,46.
Intre ele se afla o mulfime de eel ferm, 231 hect. sunt ocupate In com. sunt: 10 bacanil, 5

girle, can stabilesc comunicarea de vatra orasului Mahmudia, 20 circiuml si 2 cafenele.

intre ele si balflf ; asa avem hect., de vetrele satelor Cara- Budgetul comunei e la ve
girla Marchel, linga bratul Sf. Suhat si Gorgova, 1815 hect. niturl de lei 10702, 36 banl,
Gheorghe, unind lacurile Cara- ale locuitorilor cu drepturl (de si la cheltuell, de 10680 lei, 30
Suhat si Uzlina; girla $ondul sub Turd); 473 hect. date banl.
la N., care stabileste o legatura de stat locuitorilor, 1300 hect. Caile de comunicajie sunt:
intre bratul Chilia si Sf. Gheor- ale statulul, 60 hect. acoperite soseaua jude^eana Tulcea-Mah-
ghe. Cele mai insemnate bal{i cu vii. mudia, apoi drumurl comunale
sunt Gorgova,
: mat mare lac eel Populafiunea orasului Mahmu- ce due la comunele si satele
dinintreaga deltaaDunare!(5oo dia, in maioritate compusa din apropiate, Moru-Ghiol — Duna-
hect.), la mijlocul comunei, a- RusI, este de 245 familil, sau va( — Sf. Gheorghe (Cadirlez),

limentat de bratul Sulina, si 121 5 suflete, din cari : Rusi-Li- Bes-Tepe — Malcoei — Prislava ;

scurgindu-se in bratul Sf. Gheor- povenl, 1 12 familil, cu 553 sufl.; la Sari-Nasuf; la Sari-Ghiol
ghe prin girla. Litcovul; in el se RominI,7i cu 378 suflete;
familil, Agi-Ghiol — Congaz — Babadag.
ma! scurg si lacusoarele Popar- Turcl-Tatarl, 34 familil, cu 146 Comuna Mahmudia este foarte
nicul, Cutineful-Mare, Cutinetul- suflete; Hvrel, 18 familil, cu 89 vechie. In epoca romana, se
Mic (90 hect. impreunaj; lacul suflete ; Bulgarl, 7 familil, cu numea Cetatea Crucil. Chiar si

Fortuna (400 hect.), la N.V., 47 suflete ; Armeni, 2. Popula^ia azl se gasesc ruine din vechea ce-
se scurge in girla $ondul; lacul catunelor Cara-Suhat si Gorgova tate, asezate pe un virf al dealulul

Cara-Suhat (100 hect.), la V., este de 58 familil, sau 240 Bes-Tepe, d'asupraDunarel. Lo-
se scurge in girla Marchel, suflete, din carl: RusI-LipovenI, cuitorii, carl ati facut sapaturl, au
ca si lacul Marchel (50 hect.); 56 familii, sau 235 suflete; Ro- gasit oale marl de pamint, in care
lacul Pestri^elesi Ghiotal-Petrel, minl, 2 familil, sau 5 suflete. sepastrau prodncte; s'a mai gasit
la E. (80 hect); Crnglicul (40 In total, comuna Mahmudia are si o mitra de arhiereu si un po-

Digitized by LiOOQ IC
 MAHOMETCEA 216 MAICA?!

licandru de aur. In timpul do- re$edin{a, Odobasca. Are o in- Aci se face tirg in fie-care

mina^iunel turce$tl s'a numit tindere cam de 200 hect., cu o an, la 15 August.
Be§-Tepe-Romineasca spre deo- populate de 45 familii, sau 240 Budgetul comunei e la veni-

sebire de cea turceasca, ce exista suflete, din carl 50 contribuabili. turlde 4828 lei, iar la cheltuell,
$i azl la poalele V. ale dealu- de 4801 lei.
lul Be?-Tepe. Din cauza nesi- Mahriul, .deal, in jud. R.-Sarat, Are: 2 bisericT, una cu hra-
gurantel ?i naval iri lor turce^tl pi. Ora$uluI, com. Odobasca; mul Adormirea $i a doua cu
$i cazace^tT, satul, eradese-orl se desface din Dealul-NuculuT hramul Sf. Treime, deservite
parasit, de locuitori, cari numal se intinde d'alungul piriulu! Ma- de 2 preo^i; 2 ?coale, una de
dupa plecarea Turcilor se in- hriul, desparjind acest piriti de bae{I ?i alta de fete, frecuentate
torceau inapoi. Lucrurile au riul Rimna; brazdeaza partea de 22 elevT $i 10 eieve.
mers a$a pana in anul 1854, de V. a comunei ; e acoperit La Maia este un institut de
cind Sultanul Mahmud V, zidind cu pa?unf $i paduri ce sunt ex- fete, fondajiune a D-nei Barbu
o biserica, i-a dat numele sau, ploatate in mare parte. Catargiu.
$i l'a ridicat la rangul de tirg. In raionul comune! sunt: 2 he-

De atuncl a devenit un ora$el Mahriul, piriil, in jud. R.-Sarat, le?teie.

prosper, pe care, la 1877, chiar pi. Ora^ulul, com. Odobasca Vite sunt: 152 cai $i Tepe,

Turcii I'au respectat. izvore?te din Dealul -Nucului; 415 bol, 378 vaci ?i vi{el, 4
curge dealungul dealulul Ma- taurl, 72 bivolT $i bivoltye, 168
Mahometcea, sat, in jud. Con- hriul; uda partea de N. a co- porcl ?i 904 01.

stanta, pi. Hir$ova, cat. com. munel, trecind Ma- prin cat. Dintre locuitorl, 275 sunt plu-

Calfa, situat in partea E. a pla- hriul, $i, dupa un curs cam de garJ, 52 au diferite profesiunl.

cet ?i cea meridionals a comu- 8 kil., se varsa in riul Rimna, Locuitorii poseda: 105 plu-

nel, la 8 kil. spre S.-V. de cat. pe dreapta lut, mai sus de ca- gun: 85 cu boi, 20cucai; 194
de re$edinja, Se intinde
Calfa. tunul Odobasca; valea sa e fru- care $i canine : 147 cu boT, 47
in valea Mahometcea, pe malul moasa, malurile-i inalte, dindu-I cu caT.

drept al piriulul Mahometcea, un aspect pitoresc. Improprietari^T sunt 194 lo-

fiind inchis la N. de dealul Ma- cuitorl §i neimproprietari^f, 91.

hometcea-Bair, cu virful sau Ma- Maia (Maia-Catargiului), com. Comerciul se face de 4 cir-

hometcea-Iuc, care are 212 m. rur., jud. Ilfov, pi. Mosti^tea, ciumarl $i 1 hangiu.
inal^ime. Suprafaja sa este de situata la N.-E. de Bucure$ti, pe
1856 hect., dintre care 4 hect. {annul drept al riului Prahova, Maia-Catargiului. VezT Maia.
sunt ocupate numai de vatra unde acest riu formeaza marl
satuluT ?i de gradinl. Popula^ia zigzagurl, la 52 kil. de Bucu- Maican (Valea-lui-), vale, tre-

sa, in maioritate TurcT, este de re$ti. Este a^ezata la extremi- cind prin mobile Ciolane§ti-Bal-
64 familii, sau 260 suflete. Din tatea judejuluf Ilfov, intre ju- dovine^ti ?i Beuca ?i pierzindu-
partea S.-E. a satuluf pleaca un de^ele Ialomifa $i Prahova. In se in valea Beuca. Este aproape
drum comunal spre Cundjea; partea de N.-E. are deal urT fru- paralela, pana la jumatate, cu
din partea N.-E. pleaca un altul moase. Sta in legatura cu com. valea numita a Pietri^ulul.
spre Calfa; din partea N.-V. Flerbin^i ?i Radule?ti prin $0-

pleaca unul Haidar, iar din par- sele vecinale. Maica^i, baltft, in jud. Covurluiu,
tea V. pleaca un drum, care Se intinde pe o suprafa^a de pi. Prutul, com. Oancea $i Vla-
se bifurca in doua ramurT, una 2102 hect., cu o populate de de?ti, formata de varsaturile
ducind la Cara-Pelit §i alta la 1 175 suflete, din carl 219 con- Prutuluf; avind o intindere de
Dulgherul. tribuabili; locuesc in 267 case. vr'o 600 falci $i con^inind stuf,

D-na Ecat. B. Catargiu $i fin ?i pu^in pe^te.

Mahriul, sat, in jud. R.-Sarat, Principele G. Bibescu au 1295 Multe din bal^ile aceste nu
pi. Ora^uluf, cat. comunel Odo- hect. $i locuitorii 807 hect. Pro- se formeaza direct din Prut, ci

basca, a§ezat in partea de N. prietarii cultiva. 955 hect. (150 una din alta. Cind apa e mare,

a comunel, la poalele dealulul izlaz, 2 vie, 188 padure). formeaza aproape o singura
Mahriul ?i pe piriul Mahriul, Locuitorii rezerva pentru iz- masa de apa, con^inind pe§te;
la 438 m. spre N. de catunulde laz 102 hect. in timp de seceta seaca cele

Digitized by LiOOQ IC
 MAICILE 217 MALCEANUL

mal multe din ele ?i servesc de pitala judejulut 91 la 58 kil. de LotruluT superior, de riul Pu$-
pa$une vitelor. a plaiuluf. coiul. Piscurile sale cele inalte
De aceasta comuna tin muntil: sunt: Virful-Vatafului, Moldo-
Maicile. VezI Schitul Orient, - Gerea, Briota, SmeurStu^Cocora, vi$ul (859 m.), Virful-Ursului,
com. Criste^ti, pi. Copula, jud. Groapa, Malaia, Tirnovul, Repe- muntele Malaia (996 m.) §i Ar-
Boto$ani. zile, Frato$i{eanul, Plaiul-Poeni meanul.
lor, Maileasa, Runcule^ul, Gal-
Maicilor (Suhatul-), loc izolat, bina, Voine$i£a ?i Dealul-Ne- Malaia, munte, al culmel cu a-

in jud. Buzau, com. Glodeanul- gru. cela$I nume (996 m.), jud. Vilcea.
Sarat, unde s'a format acum Lotrul, cu afluen^ir saT: Va- Cade la S. de Piscul-Ursulul ?i

cat. Florica. lea-Pascoaia, Malaia, Latori{a, e udat de riul Lotru, in partea

Repedea, M&ileasa, Voine$i{a, de S.
Maioreasca, Ferburia, Tur- Vataful, Rudarul, Ursul $i Run-
nelul, Biserica-Mavrodolul, cul, uda com. Malaia. Malaia, trecatoare cu piciorul,
Bulija, Jianca ?i Tabacul, Are o populate de 276 fa- in Transilvania, jud. Vilcea, pi.
trupuri mid de padurl, toate miliT, sau 790 suflete : 400 bar- Cozia.
in intindere de 25 hect, situate bae ?i 399 feme!, in care intra
in comuna Valea-Mare, pi. Riul- §i 5 familil de 'pgan i« Locuesc Malaica, sat, jud. Dolj, pi. Jiul-
Doamnel, jud. Muscel. in 295 case. de-Mijloc, com. Ceratul, cu 186
Sunt 215 contribuabill. suflete : 92 barbap $i 94 femef.
Malacul, catun, (tirla), in jud. Are 4 biserict, in fie-care ca- Locuesc in 12 case $i 28 bor-
Ialomi^a, pi. Borcea, pendinte tun cite una. dee. CopiiT din sat urmeaza la
de com. Rasa. $coala dateaza in Malaia de $coala mixta din satul CerStul,
la 1890; mal 'nainte a fost la ce este la 1 V* kil. dep&rtare.
Malagenilor (Dealul-), deal, in Voineasa. Cladirea e noua, pro-
jud. Constanta, pi. Medjidia, pe prietatea comuneT. E frecuentata Malaica-Slatioarele $i Cera-
teritoriul com. rur. Rasova; se de 12 copiiT. tul, mosie a statulul, jud. Dolj,
desfacedin virful numit Movila- Locuitorit se ocup& cu agri- plasa Jiul-de-Mijloc, comuna Ce-
Am&utulu!; se indreapta spre cultura $i ma! mult cu p&storia r£tul, in intindere de 214 hect.,
N., avind o direc{iune generals $i sunt mo$nenI. aducind un venit anual de6i50
de la S. spreN., brlzdind partea Vite sunt: 75 cat, 46 bol, lei.

de V. a comunel $i a placet; 57 vacT, 564 capre §i 2756 ot.

are o inatyime de 33 m., dotni- Sunt 103 stupT cu albine. Malamucul, sat, facind parte
nind prin inatyimea sa satul In raionul comune: e o piva din com. rur. HatcSraul, plasa
Rasova, valea Ciairul din-MijIoc, 1 f Terastrau ; 6 mon. Cimpul, jud. Prahova. Are o
Dunarea (braful Veriga) $i un Budgetul com. e la veniturl populate de 438 suflete $i o
drum comunal ce dace de la de 1554 lei $i la cheltuelf, de biserica, fondata la 1870.
Rasova la Ivrinezul-Nou; ma- 1409 let.

lurile Dunirel, lingS care se Malcave^i, numire ce se mal dS

sfir$e$te, sunt inalte §i ripoase; Malaia, sat, facind parte din de locuitorl cdtunulul Saltane?ti,
pe muchia lu! merge drumul com. rur. Malaia, plaiul Cozia, com. Priseaca, plasa Oltul-d.-j.,
comunal Rasova-Tala$ina»i. jud. Vilcea. Are o populate de jud. Olt.
280 suflete ?i o biserica cl5-

Malaia, com. rur., jud. Vilcea, ditS de mo^nenj. Malceanul, lac, in jud. Tulcea,
plaiul Cozia, compusa din 4 pi. Babadag, pe teritoriul com.
c&tune: Malaia, Voineasa, Ciun- Malaia, culme de munte, jud. rur. Jurilofca, situat in partea
getul ?i Seli?tea, cu re$edin{a Vilcea, care porne$te din Culmea- E. a pla^el §i a comunel, lingS
in c&tunul Malaia. Afara de PlStane^tilor de care se de-
?i malul maril, de care e despar-
cfitunul Ciungetul, care e si- ta$eaza aproape de muntcle {it prin o band£ de nisip, ?i
tuat pe apa Latori{a, cele l'alte Virful Marc (1095 m.). Seindrca- aproape de lezerul Bazelur, cu
catune sunt situate pe albia pta catre S., desparfind piriul care comunica; are 300 hect.
riului Lotrul, la 60 kil. de ca- Voineasa, afluent din stinga al intindere ?i confine sare.

Digitized by Google
 MALCOCI 218 MALCOCI

Malcoci, com. rur., in jude^ul $i lie), iar restul de 3719 hect., Malcoci, sat, in jud. Constanta,
pi. Tulcea, situate in parteaE. ale locuitorilor. pi. Silistra-Noua, cat. com. Ha-
a jude{ulul, la 7 kil. spre E. Are o populate de 237 fa- ram-Chioi, situat in partea de
de ora?ul Tulcea, capitala ju- miiii, sau 1269 suflete din cari S.-E. a pia$el $i in cea de N.-E.
de^ului, ?i in partea N.-E. a pi., Romini, 100 famiiii, cu 496 su- a com., la 5 kil. spre N.-E. de
la 18 kil. spre V. de or&?elul flete ; Bulgarl, 3 famiiii, cu 5 catunul de Hairam-
re$edin$a,
Mahmudia, re$edin{a placet. suflete ; Ru?i-Lipoveni, 28 fa- Chioi $i la E. de
un kil. spre
Trel p5r^T din cincT, a teri- miiii, cu 148 suflete; German! ?i satul Sarapcea-Caraici. Este a-
toriulul com. sunt $esurl acope- AustriacI, 105 famiiii, cu 617 su- $ezat pe valea Cricic-Ceair, la
rite cu stuf partea ridicata d'a-
;
flete; Ovrel, 1 familie, cu 3 sufl. extremitatea sa de N., fiind in-
supra nivelulul Dunarel este for- Are: una private, a
2 $colT, chis la S. de catre dealul Ciali-
mats din mid dealuri 9*1 v&T, comunit&til germane, fondata in Perde, cu virful sau Ciali-Perde,
parte acoperite cu tufari$, parte 1879 de locuitoril germanl, fre- care are 176 metri inal^ime. Su-
servind de izlaz sau pa$une cuentata de 60 elevT a doua ; prafa^a sa este de 2557 hect.,
cea mal mare parte este arata sau mixta, fondata in 1879 de stat, dintre care 13 hect. sunt ocu-
cultivate, iar o parte este acope- frecuentata de 40 elevT; doua pate de gradinl $i de vatra sa-

rita cu padure. In partea de N., biserici, una catolica, fondata in tului.

numtta Balta, se g&sesc p^unT 1880 de Germanil catolici din Popula^iunea sa, compusa a-

intinse. Dealurile sunt intinse, catunul Malcoci, cu 1 preot; proape numal din Romini §i Bul-
mtci, variind intre 115 - 150 m.; a doua ortodoxa, in cat. Pris- garl, este de 10 fam., sau 88 sufl.
mal insemnate sunt : Jacob -
lava, ziditain 1859 de locuitori, DrumurT comunale pleaca la
Mogh (148 m.), la V.; Derven- §i deservita de un preot $i un satele invecinate: la N.-E. spre
Tepe (116 m.), la E. cintaref Becter; la E., spre Ba^Punar;
Apele, care ud&comuna sunt: Locuitorii poseda : 70 plu- la S., drumul se desparte in

Dunirea $i anume br^ul Tul- guri; 2 ma?ini de secerat, 389 doua, unul apucind la S.-E. §i

cea, care la mila No. 45 se des- boi, 612 vacl ?i 286 cat. ducind la Bairam-Dede ?i cel-

parte in cele 2 bra^e: Sulina Comer^ul e destul de activ, I'alt, apucind la S.-V. $i ducind
$i Sf. Gheorghe, cari o uda la constind in importul de colo- la Demircea catre S.-V. ; un
N.; Valea-Mare, care se varsa in niale, cafea, zahar, etc. $i in drum duce la Schender.
balta Malcoci, o uda la V. export de cereale $i pe$te.
valea Sari-Ghiol, la S. $i valea Sunt 2 circiumf; 6 morT de Malcoci, sat, in jud. $i pi. Tul-

Sofulac la E. apa. cea, cat. de re$edin{a al com.

Balflf sunt 1 1, din can 2 sunt Budgetul comunel e de 4809 Malcoci, situat in partea de
mal principale : T&t&reni, la N.; lei la veniiun $i de 4643 lei la N.-E. a pla$el, $i in cea de N.-V.
Malcoci, la V., cu 150 hect. in- cheltuell. a com., intr'o vale, nu departe
tindere; confine stuf, papura^i de comunica^ie sunt
Caile de balta Malcoci, la poalele
pe$te, al cSror venit apar^ine $oseaua jude^eana Tulcea Mah- dealului Derven-Tepe. Se mar-
statulul. mudia, ce trece prin cat. Mal- gined la N. cu cat. Pardina;
Catunele cart formeaza com. 1
coci; drumurl comunale spre la E., cu cat. Prislava; la V.,

sunt: Malcoci, cat. de re^edin- cat. Prislava ?i Iolganul; spre cu ora^ul Tulcea; la S., cu com.
{&, la V., linga balta Malcoci; Sari-Ghiol, Agi-Ghiol $i Moru- Agi-Ghiol ?i Sari-Ghiol. E udat
Prislava, la N.-E., pe malul drept Ghiol. la V. de Valea-Mare. Intinderea
al bra^ulul Sf. Gheorghe, la 3 Satul Malcoci e fondat in sa este de 203 1 hect., din cari 2
kil. de catunul de re$edin^; 1845 de coloni$tiI germanl ve- hect. ocupate de vatra satulul,

Iolganul, cu 1 2 case, pe brajul nial din Rusia. Catunul Prislava 120 hect., gradinele locuitorilor,
Sulina, la 10 kil. spre N.-E. de este vechiu ; a fost ruinat de 700 hect. de padurl ale statu-
cat. Malcoci. arderl $i navaliri ale Cerchezi- lul; restul apar^in locuitorilor.

Intinderea comuneT este de lor$i Turcilor; s'a reinfiin^at in Populajia sa este de 1

1 5 fami-

3970 hect, din carl 51 hect. 1884. Se mal vad inca $i urme iii, sau 652 suflete, compusa din

ocupate de vetrele satelor (Mal- vechT de un pod ce se zice ca GermanI in maioritate, din Bul-

coci $i Prislava); 700 hect. ale ar ft fost aruncat peste bra^ul gari, Ru$I ?i Romini. Formeaza
statulul (anume p&durile ?i bai- Sf. Gheorghe, linga Prislava. com. cu cat. Prislava $i Iolganul.

Digitized by LiOOQ IC
 MALCOCI J19 MALTEZI

Malcoci, punct trigonometric, de ruinata ; a doua in M&run{ei, Crnsovul si Brastavatul, pi. Balta-
rangul al 2-lea, pe malul drept cu hramul Sf. Nicolae, zidita la Oltul-d.-j., jud. Romana^i. Se
al riului Chilia, jud. Tulcea, si- 1833 de preotul Stan Marun- termina in valea Oltulul, unde
tuat ii partea de N. a plasei felu si Diaconul Radu, si repa- se mai numeste si Valea-Dra-
Tulcea si a com. Malcoci ; are rata la 1849 $ l a treia in cat. culul. La Crusov se afla peste
o mainline de 6 m., dominind Guesti, cu hramul Sf. VoevozT, ea 2 podurl.
bra^ul Chilia si druraul Satul- zidita la 1865 de preotul Cons-
NbO Pardina. tantin Duhovnicul si so^ia sa Mali{a, munte, plaiul Nucsoara,
Maria. Aceste bisericl sunt de- jud. Muscel, pe linia granitel.

Malcoci-Ghiol, lac, in jud. si servite de 2 preofl. Muchiile sale se contopesc cu

pi. Tulcea, pe teritoriul com. $coala exista in com. de la muntele Valea-Lunga si Movrea
Malcoci, in partea de N. a pla- 1883 si e frecuentata de 29 copil. si 'formeaza un singur sir ce se
sei si a com., nu departe de Locuitoril sunt mosnenl, afara continuasub numele de muntele
sat ; are o forma dreptunghiu- de 2, carl s'au improprietarit Basa.
lara si o intindere de 1 15 hect. la 1864 cu cite 4 hect. pe mo
e inconjural cu stuf si confine sia d-lul Constantin Pantazi. Din- Malomnicul-Canton, padure a
peste. tre el, 20 se ocupi cu brutaria, statulul, cu 2000 pogoane, in
rotaria si dulgheria. com. rur. Piria, pi. Dumbrava,

Malcoci-Mezarlic, deal, in jud. Vite sunt: 42 cal si iepe, 275 jud. Mehedinfi.
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe I
bol, 90 vael, 38 capre, 2500 01

teritoriul com. rur. Hairam-Chioi, si 150 porcl. Malova{ul, com. rur. si sat, in

si anume pe acela al satulul Comerciul se exercita de 2 jud. Mehedinti, pi. Ocolul d.-s.,la

Demircea ; este indrcptat de la circiumari. 12 kil. de orasilTurnul-Severin,

N. catre S.-E si se intinde de Budgetul com. e la veniturl I
situata pe valea apel Plesuva.
!a*Sudul satul 11 Demircea, tre- de 1650 lei si la cheltueli, de Satul formeaza comunacu satul
cmd pe la
l
,* kil., pe laV. de 12 10 lei. Putinei, o p >pulatie de
avind
satul Cial Margea, pana in drep O sosea inlesncste comuni 1245 suflete, dri cari 187 con-
tul si la V. satuluT Calfa-Chioi; catia acestel com., la N. cu com. tribuab»li ; lociesc in 260 case.
se intinde paralei la V. vael Colonesti si laS., cu coin. Cor- Locuitoril poseda 66 plugurl,
:

Docuzaci ; este stincos, ceea-ce bul. 107 care cu boi, 4 caru{e cu

face ca si malul vSeT pe in tin La V. e brazdata de dealurile cal; 165 stupl cu albine.
derea acestui deal sa fie mai J undroaiel, pe care se afla Ma- Prin aceasta com una trece
mult sau inal pu^in stincos ; are gura-Nemtilor si Dealul-Risulul, soseaua judeteauS Turnul Seve-
170 metri inal{ime si este situat iar la E., de dealul Teiul. Locuri rin-Bujorescul-Tirgil-Ji llul.

in partea de S. a placet si cea sese iire: Poiana Lunga si Ca- Are o biserica, cu hramul
de S.-V. a com. este acoperit ; valul. Buna-Vestire, deservita de 1

cu pasunT. E udata de Valea- Vedi{el si preot si 2 cintare^i; 4 circiuml.

de Teiul la E.; de Valea-Ul- Budgetul com. e la venituri
Mald&rul, com. rur., in jud. 01 1, mulul, la V. de Valea-Risulul, si de 1659 l e, » * ar a cheltueli,
' de
pi. Vedea-d.-j., compusS din 4 care serveste de hotar intre co- 882 lei.
catune: Bara>ti, Batareni, Ma- munele Maldarul si Optasi. Vite :
497 vite marl cornute,
runnel si Guesti. Toata com. se Se margineste la N. cu com. 16 cat, 598 ol si 697 rimatorl.
intinde pe o suprafa^i de 885 Colonesti ; la S., cu com. Cor- In comuna se afla o fabrica
hect. bul; la E., cu jud. Arges si la de caramida si ^igla.

Are o populajiune de 260 fa V., cu com. Optasi. Este udata de piraiele Plesuva
milil, saQ 15/osuflete, din carl si Topolni^a, la a caror intilnire,
195 contribuabilI;locuescin 310 Malicia, trup de sat, in jud. la satul Putinei, se afla un pa-
case. $thl carte 123 persoane. Neam{ 1, pi. Piatra-Muntele, com. mint fertil ce serveste numal
Este situata pe Valea- Vedi^el, Vadurile, situat pe dreapta riului pentru gradinaril.
la 25 kil. de capitala judejului Bistrifa.
si la 8 kil. de rescdinja plasei. Maltezi, sat, in jud. Ialomita,
Are 3 bisericl, una in Barasti, Malinul, vale, ce trece prin com. pi. Ialomi^a-Balta, pendinte de

62630. Mnrelt JHcfionar r,ro,jr u llc. VoL IV. 29

Digitized by VjOOQ IC
 MALUL 2-JO MALUI,

com. Stelnica, situat pe malul Budgetul com. e la veniturl cuentata de 15 elev!; o biserica,
sting al bra^ulu! Borcea, parte de 5026 lei ?i la cheltuel!, de in catunul Malul, deservita de
pe coasta, parte pe lunca ?i la 5087 lei. un preot $i do! cintare^I ; o piua
600 m. "spre N. de satul de de batut abale.
re§edin$a. Malul, com. rur., in jud. Teleor- Aci se {in patru bilciur! anuale,

Are o biserica, zidita la 1872, man, pi. TeleormanuluT. Este la 1 5 August, la 8 Septembrie,
deservita de 1 preot §i 2 dascall. situata in partea de N.-V. a la Inatyare 5*1 la Pantelimon.
pl^el ?i judejulu!, la 90 kil. de NumSrul vitelor din com. este

Malul, com. rut., in jud. Ialomija, capitala judejului, pe Valea-Cot- de 1976 capete 323 : vite mari
pi. Cimpulu!, situata pe partea mene! $i e compusa din 4 ca- cornute, 62 cal, 1425 o! $i 166
stinga a riulut Ialomtya $i la tune: Malul sau Malureni, Bra- pore!.
extremitatea de E. a placet, la be^i, Zuvelcaji $i Afrime§ti. Terenul este mediocru, mare
97 kil. de Calara^i, capitalaju- Piriul Cotmeana uda toata parte fiind nisipos. Cultura or-

de^ulu!. laturea de E. a acestel com., zului $i ovclzuluf reu§e$te cu de-

Se compunedinsatele: Malul, avind de afluent un ptriia$, cu osebire. Sunt 2 hect. livezl de
Cioara $i Bro$teni-VechT, avind numele Lerul, care izvore$te din prun!
re$edin{a primarie! $i a judeca jud. Olt, mat sus de com. Ur- Budgetul com. e de 4138 lei,
toriei comunale in satul Malul. lueni. 36 ban!, la venitur! §i de 3985
Teritoriul coinunei, cu o su- Catunul de re$edin{a, Malul, le!, 37 ban!, la cheltueli.

prafa^a de 10450 hect., din este situat pe coasta Vael Cot- $oseaua jude^eana Ro?iori
carl 70 hect. padure, se intinde men eT, de E. Brabefi
in partea ; Urlueni une$te com. Malul cu
din riul Ialomi^a, spre N., intre in Valea-Cotmene!, ma! spreV. comunele Urlueni ?i Cioce§ti-
comunele Fundul-Crasani, Grin
: de cat. de re?edin{a, la 200 m.; Mindra, printr'o ramura de ?o-
dul §i Bro$teni-No!. Cuprinde Zuvelcatf, tot pe deal, mal spre sea vecinala cam de 800 metri.
tret mo$i!: Bro$teni-NoT $i Ro V. de Brabeft, la 500 metri; iar Satul Malul $i citunele lui

gozul, de4350 hect., proprietate Afrime^ti, pe Valea-Cotmenei', s ant foarte vech! ; faceati parte

a statulu!, $i care a fost, inainte de ma! spre N.-V. de cat. Malul, din Cotmene! $i erau incon-
pi.

secularizarea m&n&stirilor, a bi- la 600 metri. j urate de satele Lereni $i To

serice! Sf. Gheorghe-Nou din Bu- Comuna Malul se invecine$te me?ti p£n& la 1836. Ma! in urma
curesti ?i este arendatS cu
93000 la E. cu $oseaua jude^eanS Ro com. Malul a fost intrunita cu
lei; de 4000 hect., ?i
Malul, $iori-Urlueni $i cu cimpia nu- com. Urlueni, pdna la 1876.
Cioara, de 2000 hect., proprie- mita Burdea; la V., cu com. Pe locul numit La-Bordee,
ty! particulare. Buze§ti din jud. Olt, de care e din aceasta com., se Veid ur

Dupa legea rurala din 1864, desp&r$it& prin piriul $i Valea- mele unui altar, care probeaza
s'au improprietarit 222 locui- Cotmenei la S., ca com. Go
; ci acolo a fost biserici ?i, pro-

tori; dupa legea din 1878 s'au ce?ti Mindra ?i la N., cu com. babil, sat.

mat improprietarit 6 locuitorl; Urlueni.

neimpropriet&riflf ma! sunt 91 Se intinde cu proprieta^ile $i Malul, com. rur. } compusS din

locuitor!. in jud. Olt. Dinpreuna cu mo- catunele Malul-d.-s. ?i Malul-d.-j.,

Are: trel ?col! primare mixte, §iile aflate pe dinsa, are o su- jud. Vla?ca, pi. Marginea, situata
in fie-care sat cite una; treT prafaja de 820 hect., din car! pe malul Dun&rel, spre V. de
biseric!, in fie-care sat cite una, 500 hect. p&mint arabil $i 50 Giurgiu, la 14 kil. de acest ora$,

deservite de 2 preo{! $i 4 dascal!. hect. padure apar^in d-lor I. Cru- §i la 12 kil. de Stane^ti, re^e-

Populaftunea comune! 7
este {escu ?i capitan T. Alexandrescu, din^a pla?ei.
de 370 familii, sau 1092 suflete, iar restul este al difertyilor mo?- Are o bisericS, ftcind parte
din carl: 391 agricultor!, 3 me- nenl. din parohia Arsache, cladita

seria^I, 1 1 comercianp, cu 6 pro- Sunt 33 locuitorl improprie- la 1847 de stat, deservita de

fesiun! libere, 13 muncitor! $i tari{i dupi legea rurala, pe o 1 preot ?i 2 dasc^H; o $coala
26 servitor!. $tiii carte 177 intiadere de 120 hect. mixta frecuentata de 83 copil.
persoane. Are o populate de 156 fa- Budgetul com. e de 6605 le!
Vite: 530 caf, 320 bo!, 3200 milii, sau 820 suflete, din carl la veniturl $i de 4094 le! la

o!, 14 capre $i 630 porcT. 172 contribuabilr ; o §coala fre- cheltuel!.

Digitized by LiOOQ IC
 MALUL 221 MALUL-MARE

S'a improprietarit, in 1864, coprinde ?i vechile suburbiT: In 1878, cu ocazia razboiulul

dupa legea rurala, un numarde Curelari $i Oche$ti. RusoRomino-Turc, in fafa a-
215 locuitorT, pe o suprafa{a de cestul sat, o §alupa'rusa care
675 hect. Malul, pddure* in jud. Talomi^a, voia sa impedice un vapor tur-
Vite sunt: 860 boT $i vacl, pi. Cimpului, pe teritoriul com. cesc fu lovita de un obuz tur-
200 bivoli $i bivoltye, 180 cal, Malul; formeaza. un trup de cesc, $i locotenentul rus care
750 ol §i 450 rimatorl. 60 hect. cu padurea Grindul, conducea fu ranit §i abia putu
Prin acest sat trece $oseaua $i e populate cu stejarl, salcil scapa in not.
GiurgiG-Zimnicea. ?i plopl. Aci, la 1882, s'a datdestat,
E udata de Girla-Mare, In jo- pentru 28 locuitorT tasurafeY $i

sul satulul $i la lacul Jianca, care Malul-Alb, sat, facind parte din 1 biserica,^ suprafafa de 164
se-afla in valea Dunarei; ambele com. rur. Bujoreni, plaiul Cozia, hect. pamint.
se pescuesc. jud. Vilcea. Are o populate de
Ele$teul din mijlocul satulul 75 suflete: 40 barbap, 35 feme! Malul-de-Jos, baltd, pe proprie-
serva de adapatoare vitelor. Cade la S.-E. comunel pe malul tatea domeniuluT Giurgiu, jud.
Sunt 6 circiumT; 3 cazane Oltulul. Este situat la \
l
/« kil. Vla?ca.
de facut rachiu din pra$tina de de catunul Olteni, re§edin{a co-
vin. muncl, unde e $coala. Malul-de-R&suna, pise inalt, pe
In aceasta comuna, atit in dealul Ciocracul, jud. Prahova,
1854 cit ?i in 1878, in timpul Malul-Alb, deal, pe stinga riulul com. Drajna-d.-s., plaiul Telea-
razboaelor dintre Ru$I $i Turd, Birlad, la N. de satul Draga- jenul.
au fost aci bateril care se in- ne§ti, com. Barcea, jud. Tecu-
tindeau pan a la Slobozia. ciQ. Aci a fost satul Rastoaca. Malul-de-Sus, cdtun, jud. Vla$-
Dupa distrugerea acestuia, s'a ca, pendinte de com. Malul, pe
Malul, sat> j id. Ialomifa, situat infiinfat satul Dragane^ti, mal proprietatea Paraipanul, d'asu-
in partea de E. a pla?el Cim- spre S. pra batyii cu acela^Y nume.
puluT, pendinte de comuna cu
acela$i nume. Se afla pe {annul Malul- Battel, munfl, la V. de Malul-de-Sus, baltd, jud. Vla$ca,

sting al riuluY Ialomi{a, pe coas com. Maneciul-Ungureni, pi. pe proprietatea Paraipanul ; con-
ta mal ilul, dupa care ?Ia luat Teleajenul, jud. Prahova, co- fine pe$tY $i racY.

numele. Vechea numire insa este prin$I intre piraiele : Brusturei-

Podul-luT-Dragan. lor (N.) ? i Oracle (S.). Malul-Lupului, numire, ce se
Are o populate de 94 fa- ma! da cdtunulul Brebul-Mana-
milil ; o $coala mixta, frecuentata Malul-Cerbului, deal, jud. Mus- stireY, jud. Prahova, plaiul Pra-
de 53 elevl; o biserica, deser- cel, com. Dragoslavele, plaiul hova, com. Brebul.
vita d^ 1 preot §i 2 dascalf. Dimbovi^a.
Vite sunt: 150 cai, 100 boT, Malul-Mare, com. rur., in jud.

S capre, 700 ol §i 200 porcl. Malul-cu-Gaura, colind, in jud. Dolj, pi. Ocolul, la 11 kil. de
Pe partea de N. a satulul, Buzau, com. Balace$ti, cat. Fa{a- Craiova.
d'as'jpra coastel, trece calea |
luf-Nan. Aci, in 1821, §T-au gasit Este a^ezata pe un mic $es,
judefeana Slobozia-Urziceni. azilul mulflf refugiafl. pe stinga riulul Jiul.

Aid este re$edin{a primaries

j
Se invecine^te la N. cu com.
$i a judecatoriel comunale. 1
Malul-cu-Sare, colind, in jud. Preajba, de care se desparte
Buzau, com. Goide§U, catunul prin mo§ia Chintescul; la S.,

Malul, trup de sat, in jud. Neamju, Fundata; confine multa sare; cu com. Secuiul, de care se
pi. Piatra-Muntele, com.Dobreni, face hotar despre com. Tresti- desparte .prin mo§ia Cetelor-
situat aproape de gura piriia- oara. de-Mo§nenI; la V., cu Livezile,
$ului Alma$ul, in dreapta $oselef pi. Jiul-d.-j., de care se desparte
judefene Dobreni-Moine^ti. i
Malul-de-Jos, cdtun, jud. Vla?ca, prin riul Jiul $i la E. cu com.

pendinte de com. Malul, pe Co^oveni-d.-s. $i Co^oveni-d.j.

Malul, suburbie, a ora$uluT Cimpu- j
proprietatea domeniululGiurgiu, Teritoriul com. este acciden-
lung, jud. Muscel. Dela 1844 j
d'asupra balfif cu acela?! nume. tat in partea de V. de malurile

Digitized by Google
MALUI,-MARE 222 MALUL-RO?U

si ripele riulul Jiul, ce sunt ia- {infnd d-lor C. si G. Dabuleanu In sat este o scoala mixta,
nalte de 30 m. aproximativ si si locuitorilor. ce func^ioneaza din 1890, Oc-
carl sunt acoperite cu iarbade Padurea Opritura, de pe mo- tombrie, si e intrefinuta de
pasunat. In partea de E. a co- sia Malul-Mare, are o intindere stat.
munel este Valea-Lumasului. aproximativa de 60 hect. si

Este udata de riul Jiul ce apartfne d-lul N. Cincea. Malul-Mare, mosie particulars,
trece prin V. el, cu direcfiunea Padurea Opritura, depe mo- jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Ma-
N.-S. si de piriul Lumasulul, ce sia Malul-Mic, in intindere apro- lul Mare, pe care se gasestc
curge prin Valea-Lumasului, cu ximativa de 20 hect., apar^ine padure. Apar^ine d-hu N. Cincea.
direc^iunea E.V., venind din d-lul C. Dabuleanu. Se compune
com. Cosoveni-d.-j., si se varsa din: cert, ar^arl, jugastri, padu- Malul-Mic, sat, jud. Dolj, pi.

pe malul sting al riulul Jiul. ceT, frasinl, plopi si ulml. Ocolul, com. Malaesti, cu 190
Jiul se revarsa primavara si Viile, in intindere de 400 suflete, locuind in 19 case si

toamna. Piriul Banesele izvo hect, apartfn locuitorilor din 27 bordee. Copiii urmeaza la

reste pe tericoriul com. Coso- satul Malul-Mare, din comunele scoala mixta din satul Malul-
veni-d.-j., trece in com. Malul- Cosoveni-d.-j. si Cosovenid.-s., Mare, care se afla la V* kil.

Mare si se varsa in balta Nicola. din Preajba si din Craiova. Se

Lacurl sunt: Gildaele, Balta- gasesc cite-va hect. mo- si pe Malul-Mic, mo§ie particular*,
Bisericel, ce comunica cu Gil- dule d-lor Cincea, C. Dabuleanu jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Ma-
daele, si balta Nicola, in care si locuitorilor. lul-Mare, satul Malul-Mic, pe
se varsa piriul Banesele. Toate CirciumI sunt 4. care se gaseste padure. Apar-
se scurg in riul Jiul. T ansportul seface cu carele {ine d-lor G. si C. Dabuleanu.
Se compune din 2 sate : Malul- pe soseaua jude^eana Craiova-
Mare, resedinja, si Malal-Mic. Bechet, ce trece prin centrul Malul-Podurilor, deal, in raio
Satul Malul-Mare era mal ina- comunei, pe o lungime de 7 nul comunei Ceta^eni-din-Deal,
inte a^ezat pe malul drept al kil. Este legaca cu sa.ele Preajba, plaiul Dimbovi^a, jud. Muscel.
riulul Jiul si se numta Ciulni^a. Livezile si Ghindeni, printr'o
De la 1845, in urma staruiu^el poteca de car. Malul-Ro§u, sat, facind parte
proprietarululde peacuncl Diaca Buugetul com. ela veniturlde din com. rur. Balanesti, jud.

Zatreanu, din ca iza revarsarii 2151 1. si la cheltueli, de 1800 I. Olt, pi. Siul d.-s. Are o popu-
riulul care -I pricinuia marl stri- latfune de 170 suflete. E situat
caciunl, s'a stramutat pe malul Malul-Mare, sat, jud. Dolj, pi. in partea de V. a comunei, linga

sting. Malul-Mic se numea in- Ocolul, com. Malul-Mare, gra- malul Oltuiul. S'a numit ast-fel
nainte Flaminda. mada, cu resedin^a primariel. pentru ca in apropiere e un
Are : o biserica, deservita de Acest sat inainte se gasea pe deal al carul pamint e ses.
preotul din com. Preajba; o malul drept al riului Jiul ; azl se

scoala mixta, ce funcfioneaza afla situat pe malul sting al a- Malul-Ro^u, sat, face parte din
din 1890 si e intrefinuta de stat, cestul riu, unde s'a mutat — de com. rurala Ceptura, jud. Pra-

si frecuentata de 53 copil. la 1845 — rm staruinta rapo- hova, pi. Cricovul. Are o popu-
Populatfa comunei este de satuiul proprietar Dinca Zatreanu la^iune de 220 suflete.

699 358 barbatf si 341

suflete: — din cauza revarsarilor JiuluT, In c&tun se gasesc foarte multi

femel. Locuesc in 62 case si cind sufereamarlstricaciunT. Cind carbunl de pamint, carl au in-

100 bordee. acest sat se afla pe malul drept ceput a fi exploatatf de locuitorT.
DupS legea rurala din 1864, al riului Jiul, se numea Ci llni^a;
sunt 149 locuitorlimproprietaritl. de la stramutare (1845) s'a nu- Malul-Ro§u, deal, cu vil, pe te-

Suprafa^a comunei este de mit Malul-Mare, de la malul ritoriul com. Balanesti, linga Olt,

2805 hect., din care: 2635 pa- sting al riului Jiul, care esteinalt. pi. Siul-d.-s., jud. Olt.

mint arabil, 20 hect. izlaz, 50 Populafia comunei se urea la

hect. fineata si 80 hect. padure. 509 suflete, din carl: 257 bar- Malul-Ro§u, tereti neproductiv,

Mosil se gasesc in satele : Malul- batl 252 feme!.

si jud. Teieorman, pe mosia Be-
Mare, apar^inind d-lulN. Cincea Locuesc in 44 case si 73 litori, unde este si o rusca foarte

si locuitorilor si Malul- Mic apar- bordee. repede pe care se comunica dc

Digitized by LiOOQ IC
 MALUL-ROSU 223 MALUR1LE

la c&tunul Dulceni la corauna Malul Viei, locuinfd isolato, h spre N.-V. de comuna Maica-
Belitori, si din druraul despre cercul comunel Berevoesti, plaiul nesti, resedinfa piaseT. Comunele
corauna Pirlita pe linga elesteul Nucsoara, jud. Muscel. invecinate sunt: Hingulesti, la

format din apele pirhluT Urluiu- Legenda spune ca pe Ripile 5 kil.; Rimniceni, la 6 kil., si

luT si din izvoarele Malului-Rosu. TurnuluT, Negru-Voda sT-a asezat Obilesti, la 15 kil.

ostirea si s'a batut cu TS- Se margineste la N. cu Ma

Malul-Ro^U, pise de deal, situat tariT, carT erau aseza^T la Malul- lurile, desparjita prin piriul Lei-
pedomeniul Giurofiu, jud. Vlasca, Viei, spre N., unde voiau sft zi- ca; la S., cu Rimniceni ; la V., cu
in dreptul stafieT vapoarelorde deascS cetate (se v&d acolo grS- Obilesti; la E. cu N&nesti, din
la Smirda. Aci se face cSramidS mezi de ziduri). Negru-Voda nc- jud. Putna.
buna, terenul fiindargilo-nisipos. vrind S&-I lase, Tataril au asezat Riul Leica o uda la N., unde
ostirea lor in localitatea numita formeaza balta Leica.
Malul-Spart, sat, facind parte si astSz! Bataia si d'acolo (dis- Se compune din catunele Ma- :

din com. rur. Bolintinul-din-Vale, tant cam de 1 kil.) au inceput luri, resedin^a, la N. ; Botesti,
jud. Iifov, pi. Sabarul. Este situ- batalia. la S.-E.
at la V. de Bolintinul, pe malul Suprafaja comuneT e de 1500
drept al riulul Argesul. Malul-Vfnat, sat, cu 40 familil, hect., din care 54 hect. vatra
Se intinde pe o suprafaja de jud. Arges, pi. Pitesti, focind comuneT, 290 hect. ale loc. si

750 hect., cu o populate de parte din com. rur. Merisani. 1

1
56 hect. ale particularilor.
1033 suflete. Are o populate de 143 fa-

Statul poseda 3 1 2 hect. si lo- Malul-Vinat, sat, facind parte milil, sau 605 suflete ; o biserica
cuitoril 438 hect. Statul si locui din com. rurala Homoriciurile, cu hramul Sf. Nicolae, zidita
tori! cultiva tot terenul. pi Teleajenul, jud. Prahova. de biv-vel serdar Costache Ro-
Are o biserica, cu hramul bescu si so^ia sa, sub domnia
Adormirea-Maicil-DomnuluT, de- Malului (Fata-), mesie, in jud. lul Su^u si so^iei sale Eufrosina,
servita de 2 preoflf si 2 cinta- Buz&ti, com. Goidesti, cStunul si cu blagoslovenia lui kir Cos-
re^f; o scoala mixta, frecuentata Plostina. Are 1 100 hect., din tandie, Episcopde BuzSQ, avind
de 18 elevl si 4 eleve, intret/i- care 500 padurea Plostina, restul 17 poofoane p^mint, si 250 lei
nuta de judejul si comuua. izlaz, finea^a si sterp. subven^ie si fiind deservita de 1
Comerciul se face de 2 cir preot si 2 cintSre^I; o scoalci
ciumarT. Malului (Piriul-), />/;///, izvo mixta, fondata* in anul 1866 de
Num&rul vitelor man e de reste din partea de N.-V. a comuna, condusa de 1 invS^tor
680 si al celor micT, de 250. satului Godinesti, jud. Tecuciu, si frecuentata de 52 elevl si la
In dreptul cfitunulul Malul- desparte Godinesti d.-s. de Go- care urmeazSsi copiildin catunul
Spart este un pod statator peste dinesti-d.-j. si se varsa in Re- Malurile, al comuneT Calieni (jud.
riul Argesul. priva^, in raionul acestet comune. Putna).
Locuitoril poseda : 71 plugurT,
Malul-figlaului, deal, in jud. Malului (Valea-), vale, izvo 331 boT, 202 vacT, 80 cal, 1
27
Suceava, com. Giurgesti. reste dela E. de com. Corbsori, Tepe, 13 18 of si 168 rimatori.
plaiul Nucsoara, jud. Muscel, Comer^ul e activ si consta
Malul-Ursului, munte, jud. Pra- formeaza Valea-luT-Visan, impre in importul de coloniale, in-

hova, pi. Pelesul, com. Predealul, una cu Valea Meilor si Izvorul- strumente agricole si spirtoase,
acoperit cj padurT de brad si Puturos, carl se varsa in riul si in exportul de cercale si vite.

molift. Aci s'a infi'm^at la anul Doamnel, la coruuna Corbsori. Transportul productelor se face
1888 o fabrica de cherestea, prin stafia Gu^esti, la 26 kil.

de catre raposatul N. Schendcr. Malurile, eom. rur., in jud. R. spre V.

Sirat, pi. Marginea d.-j., pe pi- Caile de comunica^ie sunt :

Malul -Ursului, loe izolat, in riul Leica. calea jude^eana Focsani-Braila,

jud. Prahova, plaiul Pelesul, intre Este asezata in partea de N. trecind prin Hingulesti si Mai-
Poiana Ho{uluT,
- muntele Cla- a jude{ului, 43 kil. spre N.-E.
la canesti; calea spre Rimniceni,
bucetil TauruluT, Valea lut-Vlad de or as 11I Rimnicul Sarat, si in si calea Obilesti-Bo^/a-Voetin-
si riul Prahovita. par tea de V. a plasei, la <S kil. R. Sarat.

Digitized by LiOOQ IC
 MALURILE 224 MAMORNIJA

Budgetul com. e de 2028 let, milii, sau 114 suflete, compusa ?i cea S. a comunel, la 5 kil.

31 bam, laveniturl $i de 2026 din : Turd, Bulgari, Germant, mal spre S. de catunul de re-

lei, 88 banl, la cheltueli. ?i Romini. Casele sunt marl, fru- $edin{a Hasancea. Este a?ezat

moase, bine ingrijite $i a^ezate la unirea vael Abdulah-Derasi

Malurile. VezI Racataul, sat, jud. regulat pe ambele par^I ale dru- cu valea Cuan-Dere, fiind inchis
BacSu. murilor comunale ce tree prin la N., de dealul Mametcea;
sat ?i care sunt: un drum co- la V., de dealul Erdec-Cara-Chioi
Malurile, sat, jud. Dimbovi{a, munal de la Anadol-Chioi la $i laS.-E., de dealul Cuan-Derasi-
plaiul Ialomita-Dimbovifa, com. • Cara-Coium, care strabate satul Bair, $i fiind dominat de virful

$erbane$ti-Podurile. in intregime de la S. spre N. $i un Mahometcea-Iol-Tepe, care are

alt drum care vine de la satul 82 de m. $i este situat la N.

Malurile, sat, in jud. R.-Sarat, Cogea-Ali, intra prin partea S.-V. satului. Suprafafa sa este de
plasa Marginea-d.-j., c&tunul de a satului $i se ?ntilne§te cu cel- 2456 hect, dintre car! 81 hect.
re$edin$a al comunel Malurile, l'alt drum. sunt ocupate de vatra satului
a^ezat in partea de N. a comu- $i de gradinl. Popula^iunea sa-

nel, pe malul drept al piriulul Mamaia, moirilfi, in jud. $i pi. tului, in maioritate compusa din
Leica, pe o intindere de 40 Constanta, com. Cicracci, la ho- Turcl §i Tatarl, este de 6j fa-
hect. Are o populafiune de 108 tarul catunelor Mamaia $i Cara- milii, sau 317 suflete.
familii, sau 45 1 suflete ; o bi- Coium. Are 34 m. $i este aco- Drumuri comunale pleaca spre
serica; o $coala. perita cu verdea^a. Abdulah, spre Hagi-Diuluc, spre
Hasancea.
Malva $i Malvensis, (Colonia et Mamaia, lac, in jud. §i pi. Con-
Dacia) : Colonia Maluese (Malva, stanta, com. Cicracci, situat Mamina, helesteu, in jud. Ilfov,

Malvensis). Se poate identifica intre Mare, lacul SirtGhiol $i com. Berceni-Dobreni, pi. Sa-

geografice$te cu Celeiul de azi, satul Mamaia. Mat inainte f&cea barul, care-$T ia cursul chiar
pi. Balta-Oltul-d. j., jud. Roma- parte din marele lac SirtGhiol, din localitate, udind o parte din
nafi, unde $i sunt urmele unel de care este desp&r{it printr'o mo$ie ?i o parte din comuna
cetaflf intarite. limba de p&mint ingusta. In Dobreni-Cimpurelul, varsinduse
Malva a fost re?edin{a pro- mijlocul acestul lac este un mic in riul Sabarul.
curatorulul $i prin urmare capi- ostrov, cu o intindere de 8 hect. Curge in zigzagurl, avind p'a-

tala Daciei Malvensis, una din locurl o largime de 3 m. Con-

cele tre! diviziuni financiare ale Mamele, deal, in jud. Constanta, fine pe$te.
provincieT romane Dacia de la pi. Medjidia, pe teritoriul com.
Marcu Aureliu incoace. (VezI
- rur. $iriul, ?i anume pe acela Mamorni^a, com. rur., in jud.

Gr. Tocilescu, Dacia inainte de al catunulul Arabagi ; se intinde Dorohoiu, pi. Herja, formata din
Roman! ,
pag. 243, 244). printre Valea-Ciocanului, care tirgu^orul Mamorntya $i satele :

este la V. §i printre dealul Banceni, Cotul-Boianului, CotuI-

Mamaia, sat, in jud. §i pi. Con- Jocus-Bair care este la E. $i Hotinulul Horbova, Lucavtya,
stanza, catunul comunel Cicracci, fine de la movila Groapa-Sapata Mamomi^a, $i Streanga, cu re-

situat in partea E. a pla?ei $i pina la movila Saazli-Iuiuc; are $edin{a primariei in tirgu?orul

cea S.-E. a comunel, la 8 kil. o in&l{ime de 155 m., indrep- Mamornita.

spre S.-E. de catunul de re$e- tindu se de la N.-V. cStre S.- Are o populate de 547 fa-

dinta Cicracci, in apropierea E.; e situat in partea centrala milii, sau 2158 suflete; 4 bi-

M&ril ii pe margin ea N. a la- a placet $i cea de N. a co- serici, deservite de 1 preot, 5

culul SirtGhiol $i a laculul Ma- munel; este acoperit cu p3?uni cintaretl $i 3 palamarl ; 1 $coala,

maia/ fiind dominat de movila ', $i verdea^a in partea S.-V. $i condusa de I invajator $i fre-

Mamaia, la N., $i de movila Co- cu p&durT in partea N.-E. cuentata de 65 elevl; 1 159 hect.

gea-Ali, la V. Suprafa^a sa pamint satesc; 2978 hect. 96

este de 11 12 hect., din care Mametcea sau Mahometcea, 1
aril ctmp ?i 465 hect. 46 aril pa-

35 hect. sunt ocupate numai sat t

in jud. $i pi. Constanta, !
dure, ale proprietarilor de mo$H,

de vatra satului $i de gr&din!. cStunul com. Hasancea, situat §i 4 \t pogoane de vie.

x

Are o populate de 26 fa- in partea N. ?i pu{in V. a pla?el, Budgetul comunel e de 5080

Digitized by Google
 MAMOKNLTA MAMl I.

lei la veniturl si de 5072 lei, 3 belferil; birou telegrafo-pos Tradifia populara e ca nu-
la cheltuelT. tal; birou vamal ; cazarma pen- mirea satulul si a mosiel vine de
Locuitoril poseda: 1157 vite tru o companie de doroban^i; la o jupineasa, vestita prin bine-
marl cornute, 400 ol, 50 cat, 700 cite-va ateliere de: ciubotarie, facerile sale ; se nuraea Ornita,
porcl; 73 stupl cu albine. croitorie, cojocarie si lemnarie. si fiind batrina respectata, i se
Tirgul are 3 strade: a Va zicea mama. Lumea nevoiasa
Mamorni{a, tirgusor, in jude^ul mel, a Feredeulul si a Hahamu- alerga la Mama-Orni^a, de unde
Dorohoiu, com. Mamornita, pi. luT; pe cea dintif trece soseaua apol prin lepadarea lul a, a ra-

Her^a, asezat la poalele unor jude^eana Hei{a-Mamorni$a si mas Mamorni^a.

duce ora de niosia 1 din
1
inalfaturi de dealurt, pe podi- la frontiers, la 1 >* Satul si vechime
sul incHnat usor catra sesul Pru- aicT. att fost mult mat intinse. Prin
tuluT. Mamorni{a curge pe
Piriul luarea Bucovinel partea cea mal
Dupa trecerea Bucovinel la laturea tirgului despre Bucovina mare a raraas in Austria iar ;

Austria, stabilindu-se hotarul, (Austria). pe partea ramasa in Rominia

se infiinta aicea trecatoarea si In fie-care Duminica este zi s'a infiin^at acest mic sat.

se stabili autoritafile adminis de tirg, unde se aduna* locui-

trative din partea am be lor ^irT torii de prin satele vecine chlar Mamorni^a, trecatoare spre Bu-
limltrofe. si din Bucovina, pentru vinzari covina (Austria), si biuroil va-
Prin neincetata adundtura de si cumparatur! de diferite ar- mal, in jud. Dorohoiu, pi. Her^a,
locuitorl si negufatorl, provo- ticole. com. Mamorni^a. De acest biu-
cate de specule si cistigurile ce Locul ocupat de vatra tirgu- rou {in si sucursalele: Radau^i
se faceau cu trecerea in Buco- sorulul este in suprafa^a de 28 si Molni^a.
vina a vitelor, cerealelor si al hect. si 64 aril. Produsul vamal de la acest
altor obiecte, precum si cu a- punct a fost in 1889 — 90, de
ducerea de acolo a articolelor Mamorni^a, sat, in jud. Doro- lei 23780, banl 35 si in 1896
manufacturiere necesare Romi- hoiu, pi. Her{a, in partea de —-97, de lei 25311, banl 25.
niel, se facu inceputul infiinfarel N.-V. a com. Mamornifa, situat
tirgulul. pe malul drept al piriulul Ma- Mamorni^a, pitiu, izvorind din
Proprietarul mosiel de atuncl mornija, limitrof cu Bucovina, padurea de pe mosia Lucavi^a,
vazind folosul ce ar putea trage pe unde se afla si trecatoare in com. Mamorni{a, pi. Her^a, jud.
proprietatea prin infiin^area unui Austria. Dorohoiu, si varsindu-se in Prut,
tirg, starui de scoase hrisovul de Proprietatea mosiel este a la Sanihad, dupa ce formeaza
la Constantin D. Moruzzi-Voda, mal multor persoane ce o sta- o parte a hotarulul despre Bu-
pentru recunoasterea tirgului ;
pinesc in par^I osebite. covina.
si dupa sporirea locuitorilor tir- Biserica, cu hramul Sf. Ni
gove{i se facu inscrisul de in- colae, cu 1 cintare{ si 1 pala- Mamul, sat, facind parte din
voiala intre proprietar si el, si mar, este de lemn, lacuta din com. rur. Madulari, pi. Cerna-
se srabilira drepturile si inda- vechime de familia StroicI, si d.-j., jud. Vilcea. Are o popu-
toririle de bezmanarl intre am- reparat? in 1857. $coala con- late de 260 suflete: 136 bar-
bele par^I. Acest inscris a fost dusa de 1 invafator este fre- ba^I, 124 feme!.
reinoit Ia~i856. cuentata de 65 elevl.

Popula^ia tirgului in care in- Satenil im proprietarul au 28 Mamul, schit, situat la N. de

tra si a satulu! Mamomifa, se hect., 64 arii pamint, iar pro- com. Strejesti-d.-s., pi. Olte^ul-

ridica la 99 familil, sau 497 su prietary mosiel 229 hect. 15 Oltul-d.-s., jud. Romana^i.
flete, intre care sunt vre-o 50 aril cimp, si 4V2 pog. vie.

familil de Evrel. Piriul ce curge pe hotar este Mamul, manastire, asezata in

Casele tirgove{ilor sunt toate Mamornija. mijlocul unui loc larg din Va-
numal cu un rind; purine din Drum principal, eel ce merge lea-MamuluI, jud. Vilcea, pe Olt,
%
ele sunt de zid, cele -I'alte facute la Godinesti si Lucavifa. cale de 3 ore de Dragasani.
de valatuci. Hotarele mosiel suntcu: Bu- Valea, atit in sus si in jos de
Are: o biserica si o scoala cuvina, Lucavi^a, Horbova si manastire, este bine populata.
in satul Mamorni^a: 2 sinagoge, tirgusorul Mamornifa. Manastirea la inceput a fost

Digitized by LiOOQ IC
MAMUL
k
22t) MAMUT-CU1US

facuta delemn. Actuala biserica intra in jud. Romanafi, varsin- tuat in jud. Tulcea, pi. Sulina,

de Constantin Brin du-se in Olt, aproape de com. pe teritoriul com. rur. Cara-
s'a infi'm^at
coveanu-Voevod, in al optulea Colibasi. Curge de la N. catrc Orman, in partea de V. a plasel

an domniet sale, dupa cum

al
S.-E. si cea de S. a comunel ; duce

se vede din urmatoarea pisanie,

de la Cara-Orman la malul sting

de d'asupra useT bisericel: Mamul-Fumureni, mosie a sta- ai bra^ulul Sf. Gheorghe, dea-
tuluf, situata in comunele Lun- iungul grindului Cara-Orman.
Aceasta sfinta ^i Dumnezeea^ca bise-
Fumureni, pi. Olt, jud.
gesti si
rica ce se chiama Maraul, undc se pra/.-
Vilcea, fosta pendinte de ma Mamut-Cuius, com. rur., jud.
nue^te hramul sfintului >i facatoruliri de

minum Nicolae, Archiepiscopul de la

nastirea Mamul; se arendeaza Constanta, pi. Medjidia, situata
Mira-Lichia, care mai inainte pe alp cu 5030 let anual. in partea centrala a judetului,
ctiton fiind facuta de lumn ; iar dupa la 47 kil. spre V. de orasul
domuia ftrcx
ce Dumnczeu a miluit cu
Mamul - Fumureni, padnre a Constanta, capitala districtului,
Komtnesti a scaunului stramosesc pre
statului, in intindere de 2022 si in partea centrala a plasel,
bunul, credinciosul si iubitorul de Chris-
\'o hect., situata in com. Lungesti, la 14 kil. spre S. dc oraselul
tos Dumniturul Coustantin liasarab
evod ; si dintre Duranezecasca rivna in- pi. Oltul-d.-j., jud. Vilcea, si Medjidia, resedinta el, pe valea

timplindu-se cu treccrea a veni si la a- formata din padurile : Fumureni Chioi-Deresi sau Cesme-Cuiac.
ceasta manastire pu^'a in gind sa zi-
;
(1322 hect.) si Mamule^ul, Silea, Se margineste laX. cu com.
deasca >i aceasta manastire si la al 7 -lea
Valea-Rea (700 hect.). urb. Medjidia si Cernavoda si
an din Dorania Mariei-Sale a luat tntru
ajutor pe Dumnczeu si sfintul Nicol.ie com. rur. Tortoman ; la E. cu

Inceput a a zidi din temelic pana in Mamura, cdtun,a\ com. Strejesti- com. Biulbiul; la S. cu com.
desavirsit cu toate cele din launtru po- d.-j., pi. Oltetul-Oltul-d.-j., jud. Carataci si Chioseler ; iar laV.
doabe ale precum se vede Intru
de
eT, :
Romanati, situat spre V. cu com. Cocargea, Enige si

slava lui Dumnczeu si intru laud a Pa-

Strejesti d.-j., la 4 kil., linga Cochirleni.
ri ntelui nostru si de minum facatorul
Olt, unde se intinde si o pa Solul e destul de accidentat,
Archiepiscop Nicolae, spre vectnica po
met lire a Mariei-Sale si a parintilor. Care dure mare numita Mamura. priii numeroase dealurT si prin

*'a savirsit la al S-lea an al domnieV Are o populate de 25 familiT, movile artificiale. Prin unele
Mariei-Sale. sau 90 suflete; o biserica, cu par^T sunt pozi^iuni frumoase,
Leat 7204 (1696).
hramul S\u Apostoli (1852;, cu mal cu seama pe drumul de la

Se crede ca primil ctitori ai un preot si 2 cintare^f. Medjidia la Adam-Clissi.

schituluT Mamui sunt boerii Bu Vaile, numeroase, sunt mal

zesti, generalil lui Mihaiu si pro- Mamuslu, ruinele unul sat, in toate secf, si n'au apa de cit
jud. Constanta, pi. Mangalia, numat primavara si toamna in
prietary acestel mosii. Constan-
mo com. Cara-Omer, la 1 kil. mat timpul ploilor. Balta Cara-Su-
tin Brincoveanu, cumparind
siaMamul-Fumureni,au daruit'o, spre S.-E. de cat. Calfa-Chioi. san-Medjidia se afla la N. co-

impreuna cu Mirila si parte din munel.

Dranovefi, schituluT Mamul. !

Mamuslu - Bair, deal, in jud. Este formata din sapte ca-

AzI manastirea este redusa

I
Constanta, pi. Mangalia, com. tune: Mamut (Mahmut)- Cuius,
la bisericade mir si se admi Cara-Omer si catunele Calfa- resedinta, in partea centrala, in

Chioi si Cerchez-Chioi se des- valea Cesme-Culac Idis-Ciunes,

nistreaza de un preot ingrijitor.
; ;

face din dealul Mezarlic-Bair, in- spre V., la 2^2 kil. spre V.
La 1821, in urma luptei de
dreptindu-se spre S. si avind o de resedinta, pe valea Idris-
la Zavideni, Turcii se retra-
sera in aceasta manastire, cu direcfie de la N.-V. catre S.-E. Culac ; Caciamac, spre S., la 7

se intinde in apropierea satulut kil. spre S. de resedinta, pe

scop de a taia drumul eteri-
Calfa-Chioi si pe la ruinele Ma- valea Caciamac-Dere ; Pestera,
stilor, condusT de N. Ipsilanti si
muzli, pe la E. de satul Cer- in partea centrala, la 5 kil. spre
Caravia.
chez-Chioi sisecontinua cu dea- N.-V. de resedinta, in valea
lul luiuc-Bair; are 180 metri inal- Pestera; Mircea-Voda, spre N.,
Mamul, riU, izvoreste dintre dea
Gusoeni, com. fime si este situat in partea de la 13 kil. spre N. de resedinta,
lurile Draganul si
S.-V. a plasel si a com. linga balra Cava-Dere Amzali-
Madulari, pi. Cerna, jud. Vilcea, ;

si, dupa ce uda comunele : Fu- Tepe, tot spre N., la 9 kil. spre
mureni, Lungesti si Stanesti, Mamut(Drumul-lui-),rtV7/w, si N.-V. de resedin{a, pe valea

Digitized by LiOOQ IC
MAML T-CUIL'S 227 MANASIA

Ghiaur-Amzalf ; Saida, spre E., trece prin satul Pestera, apol Omer trece tot prin mijlocul sa
la 6 kil. spre N.-E. de resedinta, nenumarate druinjrl comunale tulul, aproape perpendicular pe
in valea Acargea-Dere. ce unesc catunele intre ele si eel d'intiiu de aci mai pleaca
;

Suprafata totala a com., una satele vecine: Cocargea, Adam- un drum comunal spre Calfa-
din cele mai marl a judetulul, Clissi, Enige, Copadia, Cochir- Chioi.
este de 26263 hcct, din carl leni, Biulbiul, Emdec Cara Chioi,
114 hect.ocupate deve.relecelor etc. Mamuzli-Bair, deal, in jud. Con-
7 sate cu gradinile si 514 case Satele Mircea-Voda, Pestera, stanta, pi. Mangalia, pe terito-
ale lor; restul se imparte intre Saidice, Amzali, sunt infiintate riul com. rur. Cara-Omer si

locuitorl, carl au 1643 1 hect, in urma razboiulul ;

populate anume pe acela al catunulul
si statul, cu proprietart, carl mai cu osebire de Romini colo- sau Mamuzli; se intinde de la

au 9718 hect. nist!, prospera necontenit. N.-V. catre S.-E. printre valea
Populafiunea, compusa din In comuna, pe muchiile dealu- Calfa-Chioi si dealurile Mezar-
Romini, Turn, Tatar! si Bul- rilor Perdea-Culac-Bair si Amzali- Hc-Bair la N., Albi-Chioi la E.
garT, este de 453 farailii, sau Bair, se gasesc urmele valulul si Mezarlic-Bair la S. ; este si-

2103 suflete, din cari 435 con- mic de pamint, anterior celul tuat in partea de S.-V. a pla-

tribuabili. numit al-lui-Traian. sei si a comunel.

Are : o biserica ; 4 geamil,
2 in cat. de resedinta si cite Mamut-Cuius, sat, in jud. Con- Manaful, dUun 9 jud. Vlasca, for-
una in catunele Azamli si Ca- stanta, pi, Medjiflia, catunde mat de 80 locuitorl insuratel,
ciamac, 4 hogT; 2 scoale
cu resedinta al com. Mamut-Cuius, improprietaritl la 1882, carora
rurale una in catunul
mixte, situat in partea de S. a pi. si li s'au dat, lipit cu Tangirut, o
de resedinta, infiintata de stat cea de E. a com., pe valea cu suprafata de 464 hect., in care
in 1884, frecuentata de 24 elevl, acelasl nume; are o intindere se cuprinde si 10 hect. pentru
a doua in cat. Pestera, infiin- de 4939 hect., din carl 15 hect. scoala si biserica.
tata de proprietar, d 1 Remus ocupate de vatra satulul, cu
Opranu, fostul prefect al jude- 128 case; populat'ia, in maio- Manaful, pddure, pe proprieta-
tulul Constanta; 4 scoll musul- ritate turco-tatara, este de 139 tea statulul Manaful, pendinte
mane. familii, sau 611 suflete. de com. Tangirul, pi. Cilnistea,

Locuitorii poseda :
307 plu- jud. Vla^ca, !n suprafata de
guri (299 cu bol, 8 cu caij Mamuzli, sat, in jud. Constanta, 300 hect.; t'ne de ocolul silvic

335 care si caru^e (32 cu boT, pi. Mangalia, catunul com. Cara Ghimpati.
si 303 cu cat) 4 masini de tre- ;
Omcr, situat in partea de S. V.
eratcu abur 2 masini de se- ; a com., la 10 kil. spre V. de Manasia, com. rur si sat, in jud.

manat 22 masini de secerat;

; cat. de restdi ita t ara-Omer si Ialomita, pi. Cimpulul. sit"ata
3 masini de batut porumbul; la I kil. spre S. de satul Calfa- spre E **•
ii a >mpVre de Ur
1 3 grape de fier ; 3 trioare Chioi. Este asezat i 1 valea Calfa- zicmi.
1 128 cal, 2777 bol, 42 bivoll, Chioi si inrhis in partea de N- Teritori il com., in suprafaft
23 430 rimatorl, 24061
asinl, E. de dealul Mezarlic-Bair, in de 2288 hect., din carl 355
o! si 60 capre. partea de E. de dealul Albi- hect. padure, se intinde din
Cornered este foarte activ; Chioi si in partea de S. de riul Ialomita spre N., intre co-
se face prin gara Medjidia, la dealul Manuslu Bair. Suprafata munele Alexeni, Girbovi si Ur-
16 kil. spre N.-V., si consta in sa este de 115 hect., dintre ziceni, si cuprinde doua mosil

import de manufacture, colo- carl 4 hect. ocupate de gra- particulare.

niale, instrumente agricole, si dinl si de vatra satulul. Popu- Dupa legea rurala din 1864
in export de cereale si vite cu latiunea satulul, in maioritate sunt improprietaritl" 19 1 locui-

produsele lor. compusa din Turd, este de 24 torl ; neimproprietariti se mai

Budgetul com. e la venitun familii, sau 124 suflete. afl;! 52 locuitorl.
de 1337 1 let, si la cheltuell, de Drumul comunal Dere-Chioi Pe teritoriul com. cirge riil

7863 lei. Bairam-Dede trece prin mijlo- Ialomita si piriul Sarata.

Cal de comunica{ie: calea c:il satulul, de la S. spre N. ;
Com. secomp'inedintr'un sin-

jude^eana Medjidia-Cuzgun, ce eel de la Docuzaci la Cara- gur sat, situat pe malul sting al

2r.zn Mnrth Pief ion ar fi'0*rnfie. Vol. TV 30

Digitized by LiOOQ IC
 MANASIA 4
J*J8 MANEA

piriulul Strata, la 2 kil. spre E. de N. ale dealului Magura si si locuitori! 70 hect. Proprietaril
de Urziceni, de care se des- e udata de Valea-Putineiulul. cultiva 417 hect. (114 sterpe,
parte prin Valea-PlopuluT. Spre 24 izlaz, 50 padure). Locuitoril
E. de satul Manasia se aflaii, Manasul, maha/a, facind parte cultiva tot terenul.
mal inainte, doua sate: Uluirj din com. rur. Roesti, pi. Cerna- Comer^ul se face de 2 cir-

si R&coresti, carl, din cauza ca d.-s., jud. Vilcea. ciumari.

eraii supuse la dese inunda^iunT, Num&rul vitelor marl e de
au fost stramutate Ma- in satul Manca-Tepe-Dermen, virf de 143 si al celor mid de 475.
nasia, care are o posifiune mat deal, in jud. Tulcea, pi. Is

ridicata si mal ap^rata de iaun- trului, pe teritoriul com. rur. Manciului (Movila-), movila, in

da^iuni. Casimcea, si anume pe acela jud. Buzau, com. Glodeanul-

Are o populate de 309 fa- al catunulul sau Cuciuc-Chioi Cirlig, servind ca hotar al mai
milii, sau 108 1 suflete, din carl este virful eel mat inalt al dea multor mosit si tot de o data

243 contribuabill. $tiu carte 541 lulul Arman-Tepe, situat in par- al comunelor: Glodeanul-Sarat,
persoane. tea V. a plfi^el si in cea S.-V. Glodeanul-Cirlig, Glodeanul-Si-
Sunt doua bisericT, deservite a comunef; prin el trece hotarul listea, Bradeanul si Zmeeni; de
de 2 preoji si 2 dascali ; o celor doua jude{e; are 137 m., la dinsa se incruciseaza inai

scoala primara mixta, frecuen- dominind piriul Casimcea si multe drumurl in parole de cimp
tata de 43 elevl si 7 eleve. valea Terzi-Chioi (din jud. Con- ale jude^ului.
Vite sunt: 314 cai, 800 bof, stanta); pe lapoale trece dru-
2300 01, 15 bivoli si 755 ri- mul coniunal Cuciue-Satis-Chioi; Manciului (Movila-), (Ghighi-
maton. este acoperit cu verdea^a. anca), mosie, in jud. Buzau, com.
Budgetul com. e la veniturl Bradeanul, fosta proprietate a

de 4541 lei si la cheltueli, de Mancinija, baitit, jud. Dolj, pi. statului, pendinte de manastirea
4218 lei. Cimpul, com. Ciuperceni, la S.- Ghighiul, acum particulars ; are

Prin com. trece calea jude- E. de comuna si la E. de balta 225 hect., mai toate arabile.
{eana Slobozia-Urziceni. Lunga, in intindere aproximativa
Se cultiva aci mult tutun de de 250 hect. Confine pe$te. Mandachie, cdtun, (tirla), in jud.

calitate buna. Cind sunt apele mart, comu- Ialomija, pi. Borcea, pendinte
nicel cu Lunga si prin accasta de comuna Dichiseni.
Manasia, ctttun, al com. Aldeni, cj Dunarea.
jud. Buzau, cu 180 locuitori si De Mancini^a {in : Lacul-lui- Mandoce^ti, sat, facind parte

38 case. Guta, spre V. ; balta Oproaica, din com. rur. Tetoiul, pi. Mij-
Lacul-lui-Dumitru-Stoian si La- ! locul, jud. Vilcea. Are o popu-
Manasia, mosie, in jud. Buzau, cul-Ienil, spre S. si alte vars&- 1
late de 138 suflete.
com. Aldeni, formats din doua turl, cu o intindere aproximativa |

sforl: Manasia si Caldarusea, de 90 hect. Mandrea, padure, de 1000 po-

foste proprietatl a statulul, acum goane, dinpreuna cu celedepe

particulare; are 260 hect., din Manciucul, padure, jud. Bacati, Dealul-Muertf, jud. Romanafi,
can 40 hect. padure, apol ar&- pi. Trotusul, care se intinde prin pi. Ocolul.
turT, HvezT, vie si izlaz. comunele Bogdanesti si Gro-
zesti. Mandrea, ses mare, intre apa
Manasia, pifdure, in jud. Ialo- TesluiuluT si a Oltefulu!, spre

mtya, pi. Cimpul, pe teritoriul Manciul, sat, facind parte din V. de satul Polopinul, jud. Ro-
com. Manasia, in suprafa{a de com. rur. Pirlita-Sarulesti, pi. mana^i, pi. Ocolul.
200 hect. si cu urmatoarele e Negoesti, jud. Ilfov. Este situat
sen^e : uim, arjar, salcie si plop. spre S. de Pirlita. Manea, sau Cracul-Dealul-Ma-
Se intinde pe o suprafa^a de nea, he, in jud Mehedin{i,
Manasie§ti, mahala, facind parte de 675 hect., coprinzind un he- plaiul Closani, com. rur. Mari-

din com. rur. Si&tioara, pi. Ho- lesteu, si are o populate de 108 sesti, renumit pentru minelede
rezul, jud. Vilcea. Este situata locuitori. arama ce poseda, numite Ba-
cam in centrul com., la poalele FamiliaPlesoianuare6o5 hect. roaia, formate din galerii, ale

Digitized by LiOOQ IC
 MANEA 229 MANGALIA

caror rasuflatori sunt esite pe linga lacul Techtr-Ghiol, masu- lacurile Tatligeac si Tuzla si intre
suprafa^a craculut Manea. rind 112 kil.; si de la N.-V. la vaile Musurat si Ascilar; Cul-
Aceste mine au fost redes- S.-E., adica de la virful Chioseler mea Mangaliel, cu virful Copucci-
chise de AustriacI in 710, apol 1 pina la movila Ilanlic-Tepe, pe (82 m.), intre lacurile Tatligeac
la 1830 de catre Hagi-Moscu. malul Marei, linga hotarul Bul- si Mangalia, Mare si intre vaile
In urma parasindu-se, au fost masurind 98 kil. Largi-
gariel, Gheringec siCheragi; Ilanlic, in

redeschise la 1885 de catre prin- mea medie, de la S. de satul partea E., ca si precedenta, cu
cipele Nicolae Bibescu, in aso- Abdulah la movila Buiuc-Tepe- virful Hagilar (101 m.) t intre

ciatiune cu o societate franceza. ]

Hoscadin, e de 54 kil. Mare, lacul Mangalia, valea Che-
i
Se margineste la N. cu pla- ragi si valea Ilanlic.
Manea, vdlcea, care se formeaza sile Co»istan^a si Medjidia; la Dealurile din culmile de mal
spre E., pe teritoriul com. Mier- V., cu plasa Silistra-Noua; la sus sunt acoperite cu semana-
lesti, pi. Siul-d. s., jud. Olt, taie E., cu Marea-Neagra; iar la S. turl intinse si fine^e bogate.
dealul si da in Iminog, pe stinga cu Bulgaria. Movilele sunt mal numeroase
lul, in catunul Mosteni. Solul este in general pu^in de cit in orl-ce plasa a judetu-

accidentat; dealurile au ondu- lul, grupate in mare numar in

Maneasa, rifl, jud. Mehedinfi; lafiunl marl, vaile sunt largl si partea S.-E. si mal cu osebire in

izvoreste din muntele Maneasa pufin adincT, iar succesiunea jurul Mangaliel si satulul Hagilar;
si se varsa in Cerna; confine di ntre dealurT si val se face ele au servit fie ca iocurl de
pastravl. incet, prelungindu-se in pante inmormintare, fie ca puncte de
spre Mare. Face parte din te- observare sau de orientarl.
Manei (Virful-), deal, in partea ra{a danubiana-balcanica si te- Marea-Xeagra o uda la E.,

de X. a com. Bordeni, pi. Pra- ra{a marina, mat mult din cea pe o lungime de 35 kil., de la
hova, jud. Prahova, acoperit cu d'intiiu de cit din cea d'adoua. lacul Tuzla pana la movila Ilan-

padure. Dealurile lipsiflf de arborl sau lic; malul sau este lu general
padurT, presarafi cu movile, nu inalt si ripos si pe alocurea cam
Manga, sat, jud. Dimbovi{a, plaiul mal in partea S. si S.-E., for- stincos, linga Mangalia si satul

Dimbovi{a-Ialomi^a, catun al co- meaza val prapastioase cu po- Tuzla.

munef Pietrari. si^iuni frumoase. Principalele cul- Lacurile sunt: Tuzla, la N.
ml sau sisteme de dealuri ce o (aproape 1200 hect.) de forma
Mangaci, sat, in jud. Constanta, brazdeazasunt: Docuzaci, la S.- lunguia^a, primind piriul Musu-
pi. Mangalia, catunul comunel V., intre vaile Docuzaci si Afi- rat ; lacul Tatligeac (300 hect.j

Cavaclar, situat in partea V. a ghiuca, cu virful Movila Mare spre E., primind piriul Gherin-
plasei §i cea N. a comunel, la (200 m.); Ghiuvenli-Bair, la X.- gec lacul Cumarova (300 hect.j,
;

3 kil. de catunul de
spre N. V., intre vaile Afighiuca §i Man- tot spre E., si lacul Mangalia

resedinta, pe ambele malurl ale gaci, cu virful Ghiuvenli (155 (900 hect.) spre S.-E. Aceste
vaiT Mangaci sau Cavaclar are ; m.); Enghez, cu virful Eriduler lacuri sunt formate de Mare,
o intindere de 3523 hect., din (145 m.), la X., intre vaile Man- pe cind odinioara {annul Martf
carl 32 hect. ocupate de vatra gaci si Edil-Chioi; Taprai Sari, se intindea mal spre V. de cit
sat iluf, cu o populate de 45 cu virful Edil-Chioi (103 m.), la eel actual. Nivelul lor e maf sus
familii, sau 200 suflete compusa N., intre vaile Elibe-Chioi si de cit acela al Marii, insa felul
in maioritate de Btilgan si Ta- Musurat ; Cara-Omer, cu virful apef, felul pestilor, molustelor
tari. Cara Omer (158 m.), prin partea si plantelor ce cresc in ele sunt
centrala, intre vaile Afighica si identice ; actualmente ele ocupa
Mangalia, plasa, jud. Constanta. Chiragi ; Sirti-Bair, cu virful Ho- fundul unor val ale caror maluri
$i-a luat nuinele de la resedinfa siuc (102 m.), tot in partea cen- suntinalte in general si stincoa-
sa, oraselul Mangalia. trala, intre vaile Edil-Chioi si se, mal cu seama ale laculuT
Este situata in partea de S. Chiragi ; Muraci Bair, cu virful Mangalia carl sunt foarte inalt
$i de E. a judetuluf. Diagona- Cara -Omer II (153 m.), in par- si con^in intr'insele grote si

lele cele mal marl sunt: de la tea S ,

intre vaile Afighiuca si j
pestere cu stalactite si stalag-
S.-V. la X. E., adica de la virful Chiragi; Tatligeac, cu virfulTasli- j
mite. Lacurile produc peste, al

Musait-Bei pana la raalul Marii Iuc (90 m.), la X. intre Mare, carui venit apar^ine statuluf.
|

Digitized by LiOOQ IC
MANGALIA 230 MANGALIA

Vaiie nu sunt tocmal nurae- cu catunele: Edil-Chioi, Am Are: 5 bisericT, deservite de

roase, dar sunt marl si largl; zacea, Enge-Mahale si Uzunlar 5 5 dascali si 4 cinta-
preo^t,
nu confin apa de cit toarte rar Enghez, la N.-V., pe valea So- re^f;42 moschee si geamii; 23
si aceasta din cauza lipsel de fular, cu catunele Biiuc- En- case de rugaciunl pentru cele-
padurl si a terenulul calcaros ghez, Cuciuc-Enghez si Casicci; l'alte religiunl; 6 scoale mixte,
care absoarbe si pufina canti- Gheringec, la E., pe piriul cu frecuentatc de 261 elevl.

tate de apa ce cade toamna pre- acelasi nume, cu catunele: Ghe- Plasa Mangalia este bogata
cum si acea provenita din topi- ringec, Ascilar, Bas punar, Co- in teren arabil, cultivabil, in pa-
rea zapezilor. Principalele sunt pucci si Haidar Chioi; Musurat, §unT ^i izlazuri.

valea Cheragi sail Man gal ia, cu pe piriul Musurat, la N.-E., cu Locuitorii posecld: i486 plu-

malurl inalte si stincoase, des- catunele: Musurat, Buiuc Mura- guri cu bof si 456 plugurl cu
chizindu se in lacul Mangalia, in tan, Charli-Chioi, Cuciuc Mura cat; 929 care cu bol si 1326
partea S. valea Ilanlic ; la S., des- tan, Ciat -Malar si Urlu-Chioi; Os- caru^e cu cat; 5 masinl de tre-

chizindu se in Mare ; valea Man- mancea, la N., pe valea Osman- erat cu aburT, 23 masini de
galia, deschizindu-se in Mare, cea; Osman-Faci, tot la N., pe semanat, 186 masinl de sece-

la S.-E. ; valea Tatligeac, termi- valea Elibe-Chioi, cu catunele rat, 47 masinl de batut porum-
nindu-se in lac :1 Tatligeac, la Osman Faci, Abdulah si Ebe- bul, 1 trior, 262 grape de fier,

E. ; vaiie Doruzaei si Afighiuca Chioi; Sari-Ghiol, la S. E., pe 36 masinT de vinturat; 3 mori

la S V., cu mal rf inalte, pe valea Chiragi-Cu, cat mele Sari- cu aburi si 81 de vint.

aloe Tea ^tincase. va lr Man- Ghiol, Acbasi, Agilar, Caraci- Vite: 222 armasari, 3951 cal,

gaci .^atu.ar la N.; vaiie Os c ula, Cerige, Ilanlic, Mustegep; 3581 lepe, 1 105 minzT, 153 taurl,

mancca >i Omurcea, cu malurl Tatligeac, la E., linga lacul 8322 boi, 9943 vac! si viteT, 77
i laid §i npoase, la N. E. Piraie Tatligeac, cu catunele Tatligea- bivoli, 104 bivcli^e, 81 malaci;
avem doua: Musurat, la N. var- cul-Mare si Tatligeacul Mic -
; 142 asini, 5 catirl, 8230 ber-

si.idu-se in lacul T izla si Gherin- Topraisar, in p <rtea centrala, pe bect, 8627901, 35982 mieT, 127
gec, la E. care se varsa in la- valea Topraisar; Tuzla, la N.-E., {api, 343 capre, 168 iezi, 1076
cul Tatligeac. pe malul S. al laculuT Tuzla, porci, 961 scroafe.
Plasa Mangalia este formata cu catunele Tuzla, Perveli si Sunt 30 industriasT: lemnari,
dintr'o comuna urbana, Manga- Mangea-Punar. fterarl, timplarl, etc; 1 10 comer-
lia, resedin^i, port la Mare, la S.- Suprafa^a pi. este de 1 30342 san^i ; 41 circiumarl.
E. si din 16 comune ruralc hect., din care :308s hect. ocu- Comerciul consta in importul
Agemler, pe valea Agem-
la N., pate de teren neproductiv; 2519 manufacturilor, colonialelor, ^e-

ler, cu catunele Agemler, Cio- hect. vetrele satelor carl au 3445 saturilor, etc. si \n exportul vite-

nairisa si Sofular; Azaplar in case, 569 hectare baltf, mla- lor, linei si orzulul. El se face
centru, pe valea Azaplar, cu ca- stinl si drumuri si 127254 hect. numai prin Constanta si Medji
tunele: Azaplar, Cara-Chioi,Ere- locproductiv; din acestea 55523 dia.
biler, Musta-Faci; Cara-Omer la hect. apar^m statulul si propri- Budgetul comunelor e la veni-

S.-V., pe valea Cara-Omer cu etarilor, iar 7 173 1 hect. apar- turl de 72436 lei, iar la chel-
catunele Cara-Omer-Calfa-Chioi, ^in lociitorilor impaminteni^i. tueli de 28894 lei.
Caulicicur, Cerchez-Chioi, Danlu- Popula^iunea plasel Mangalia Caile de comunica^ie sunt:
Chioi, Docuzaci, Ghiuvenli, Ma- este de 3872 familii, sau 16581 calea jude^eana Constanta Man
muslu, Cavaclar; la N.-V., cu suflete:8842 barba^T, 7739 fe galia; apoldrumurile marl: Man-
catunele Cavaclar si Mangaci; mel; 9i3onecasatorHI, 6958 ca galia-Tuzla ; Mangalia Medjidia;
Cazil-Murat la V., pe valea Bo- saton^T,482 vacluvi, n divor^atl; Mangalia Cuzgun Mangalia Bai ;

rungea, cu catunele Cazil-Mu- cetajenl rominl 14701, supusl ram-Dede; Mangalia-Cara-Omer;

rad, Bechter, Merdivenii-Punar strainl 1839, nesupusi nicl unci diferite drumuri vecinale si co-

si Terzivedi; Chiragi, la S.-E., protec{il4i ; ortodox! 4781, ca- munale, care unesc toatesatele
pe valea Chiragi-Cu, cu catunele toHcT, etc., 1553, mahomedanl intre ele.
Chiragi, Acargea, Cadi-Chioi, Ca- 10219, mozaici 2, de alte religii

simcea, Deliuruci, Hoscadin, 26; agricultorl, meseriasl, etc. Mangalia, com. urb., jud. Con-
Nalbant si Popucci-Valali ; Edil- 3745, industrial! 30, cu profesil stanta, pi. Mangalia.
Chioi, la N., pe valea Edil-Chioi, libere 409, comercian^i 1 10. ICste situatd in partea de S.

Digitized by LiOOQ IC
 MANGAL1A 281 MANGALIA

a judejulul, la 43 kit. de ora- ambele pu{in ridicate de la corabil (al orasuluT vechiu Ca-
sul Constanta, capitala distric- nivelul Maril, presarate cu mo- latis) mal bun de cit Constanta
tuluT, si in partea de E. a pla- vile si avind 2 iezere; ele se chiar. Iezerul Mangaiia (120
sel, a carel resedinja cste. Sa- Jntind si la V. soselei de mal hect.), la 2 kil. spre N. de oras,
tele invecinate cu ea sunt: Bu sus. Dealuriie sunt acoperite este acoperit tot cu stuf; Cu-
iuc-Tatligeac, la 9 kil.; Cuciuc- cu fine^e si semanaturl, iar se- marova (68 hect.), iarasl acope
Tatligeac, la 10 kil. (ambele surile cu iaiba pentru pasunat, rit cu stuf, la 7 kil., spre N.-E.;
ale comunei Tatligeac) spre N.; avind pe malul Marii si largi alte patru mat mid formate de
Ascilar, la 7 kil.; Gheringec, bande de nisip. Mare, care cu timpul s'a retras
la 9 kil.; 9 kil. Copucci, la Movile sunt numeroase, mat lasind urme si pe aid.
(toate ale comunei Gheringec), mult de cit in orl-ce parte a Marea-Neagra, pe o distanja
spre N.V.; Cara-Aci-Culac, la 4 jude^ului, cacTpe un spafiu re- de 10 kil., uda teritoriul sau in

kil.; Hagilar, la 7 kil.; Acbasi, lativ mic (cam dc 500 hect.) se partea de V.; malul s3ii este
la 19 kil.; Sari-Ghiol, la 1 1 kil., gasesc peste 150 movile, grama- halt de la Mangaiia si pana la

spre V., §i satul Ilanlic, la 7 dite in doua marl grupurl, unul Iezerul Mangaiia, ripos si stin-

kil., spre S. la N., si altul la X.-V. orasulul, cos; ii cele-ralte par^i, la S.,

Forma teritoriulul estc accea eel d'intiiu avind 45 movile, panA la lacul Mangaiia, iar la

a unul trapez neregulat cu baza cel-l'alt 38 movile; cele-Falte N., pana dincolo de lacul Cu-
spre Mare; lungimea lui e de sunt raspindite in diferite di- marova, este jos si acoperit cu

33 kil., iar intinderea totals e rec^iunl ma! cu osebire in par- largl bande de nisip. In drcp-
de 5080 hect., sail 50 kil. p. tea de V.; printre ele sunt tul Mangaliei, acces ii corabiilor
Se margineste la N. cu com. Cheresli-Iuc (43 m.), la N. de cste impledicat de ruinele unai
rur. Tatligeac; la V., cu satclc ora> ; Badalar (6j m ), la N.-V., dig sau zid al Genovezilor carl
Ascilar, Haidar Chioi si Copucci Miustegep (59 m.), la V., Siri- formasera aci un fel de port,
(catune ale comunei Gheringec), Iuc (63 m.) si Coim Iuc (64 distrus cu timpul fund lasat in
desparfindu • se prii dealurilc m.), la N.-V., pe hotar; sunt parasire.
Ascilar si Bas-Punar; la E., cu artificiale ?i au servit probabil La un sfert de ora spre S.
Marea Neagra si la S. cu cat. de loc pentru inmormintare. de oras, intilnim baile sulfuroase
Cara-Aci-Culac si Hagilar (ale Vai sunt purine si neinsem- de pe malul laculul Mangaiia,
com. Sari-Ghiol), desp^r^indu se nate, avind apa numal in tim- pufin apreciate hca, din cauza
r>rin lacul Mangaiia. pul ploilor si primaverel. Prin- lipsel de confort, stabiliment
Solul e in general pufm acci- cipalele sunt: valea Mangaiia, balnear, etc.
dentat; ramificatjunile si or.du- prin interiorul comunei, des- Comuna Mangaiia este for-
la^iunile estice ale culmcT Man- chizindu-se in ses il Mangaiia; mats din orasul Mangaiia si
gaiia ii brazdeaza teritoriul. Dea- printr'insa tree drimurile carl doua catune: Cumarova la N.,
lurile principale sunt: Bas-Pu- due la Constanta si Medjidia; linga lacul cu acelasl nume, la
nar (82 m.), la V.; Ascilar (64 valea Bas-Punar, la V., pe ho- 4 kil. spre N. de oras; Doua-
m.) f la N.V., cu virfurile Sirt- tar taiata de drum irile ce due Maiu, sat de curind format, pe
Iuiuc (63 m.) si Coiu - Iuiuc de la Mangaiia la Cuzgun si la malul laculul Mangaiia, linga
(64 m.), dominind valca Man- Cara Omer, deschizindu-se
- in baile sulfuroase, la 2 kil. spre
gaiia drumul Mangaiia Con-
si lacul Mangaiia. Bal{T sunt nu- V. de oras.
stanta; Mangaiia, cu virful Man- meroase, din carl mai princi- Suprafata comunei este de
gaiia (32 m.j, prin intcriorul co- pale sunt: Lacul Mangaiia, la 5080 hect., din can 1223 hect.
munei, dominind lac ii Mangaiia, S., pe hotar, avind malurile ale locuitorilor, 3857 hect. ale

orasul Mangaiia si drumurile ce inalte si stincoase ; intinderea statulil si proprietarilor.

'due de la Mangaiia la Constanta, sa totala este de peste 300 Populafiunea comunei este de
la Medjidia si la Cara Omer. hect.; este acoperit cu stuf in 320 familii, sau 1304 suflete,

La E. si la N. comunei, intre partea de V. de baile sulfuroa- din carl 342 contribuabill.

Mare si soseaua judeteana Con se ; forma lui este lungurea^ Locuitoril poseda : 46 plu-

stanza -Mangaiia, se intinde un si cu multe intors.lturi ; odini- guri; 98 care si caru^e ; 9 ma-
1

ses numit Cumarova, continuat oara a comunicat cu Marca si sini de socerat ;

25 grape dc
spre S. cu sesul Mangaliei, forma uu port si adapost de fier; 5 masini de vintura ; 5

Digitized by LiOOQ IC
 MANGEA-PUNAR 232 MANOLEA

morT de vint; 413 caT, 401 boT, prafa{a de 5 hect., cu o popu lurile: Iglicioara-Mare, Iglicioara-
6 bivoll, 7065 oT, 14 capre, 38 la^ie de 12 familii, sau 53 su- Mica $i Gorgorul printr'o vale
porcl. flete. prin care trece drumul comunal
Sunt in Mangalia 19 indus- Vite sunt: 15 cat, 75 vite Turcoaia-Satul-Nou ; are 179 m.
trial (fierarf, lemnarT etc.); 31 mar! cornute, 260 oT $i 30 ri- $i este acoperit cu fine^e.
comercian{T. matori.
Budgetul comuneT e la veni- Manole, pi rift, izvore^te din dea-
turi de 31 291 lei, iar la chel. Mangul, trap de padure, al sta- lul Podi^ul ; curge prin satul

tuell, de 26948 lei. tuluT, situat in comuna Barba Base$ti, pi. Mijlocul, jud. Fal-

Are: 2 bisericT, cu hramul te$ti, pi. Horezul, jud. Vilcea, ci u ; trece in com. Urde^ti §\

Sf. Nicolae $i Sf. Gheorghe, cu in intindere de 390 hect., for- se varsa in piriul Elanul, a-

2 preoflf, 2 paracliserT ?i 2 cin- mind, impreuna cu trupul De- proape de satul Giurcani.
tare{T;3 geamiT, cu 3 hogi; o lu^elul, padurea Dobriceni.

$coala ruraia mixta, condusa Manolea, sau Platone^ti, sat,

de 2 invi^torl ?i frecuentata Manii (Valea-), vale, in jud. Bu pe mo$ia cu acela$T nume, jud.

de 95 elevT ; un birou telegrafo- zau, com. Chiojdul-din-Bisca, in- Suceava, com. Uide^ti. A§ezat
po^tal, fondat in 1878 $i alca- cepind din muntele Stevia $i de-a lungul piriuluT Platonifa,
rui venit pe 1896-97 a fost de varsindu-se in piriul Siriul, in- are o populate, in maioritate
lei 6618, cat 28. tre Valea-Coco^ulu! $i Valea- compusa din Lipoveni, de 146
Portul pe Mare este pu^in vi- CarpeluT. familii, sau 763 suflete, din cari
sitat de oare-ce nu oferS ada- 173 contribuabill. Locuesc in

post vaselor $i nu este situat Manolache, sat, jud. llfov, pi. 200 case.
intr'o regiune tocmai bogata. Dimbovija, situatpe {annul sting Vatra satuluT ocupa 24 falcT.

Sunt cSI jude^ene la Constanta, Dimbovi^a. Face parte

al riului Are : o $coala rurala mixta,
Medjidia, Cuzgun, Cara-Omer; din com. rur. Bobe^ti-Balacean- infiin^ata in 1 89 1, condusa de
drumuri vecinale la satele in- ca. Pamintui sau e baitos. un inva^ator §i frecuentata de
vecinate. Suprafa^a de 431
satuluT e 45 elevT ; o biserica lipoveneasca
Ora^ul Mangalia este a^ezat hect., cu o populajiune de 165 de lemn, cu hramul la Procove
pe ruinele vechiuluT port Cala I
locuitorT. (1 Octombrie) $i 2 schiturT, u-

tis al Grecilor; a avut mare Epitropia bisericeT Doamna- nul de calugarT, cu hramul Sf.

inflorire in timpul Grecilor ?i al Baia$a are 300 hect. $1 locui- Nicolae, cu 33 calugarT $i altul

Genovezilor, mat tirziu. toril, 131 hect. de calugari^e, cu hramul Sf. Vi

I
Comerciui se face de [ cir- sarion (6 Iunie), cu 44 caluga-

Mangea-Punar, sat, in judeful ciumar. ri{e. Schitul de calugarT are in

Constanta, pi. Mangalia, cat. ! Numarul vitelor man e de juru-I o gradina de legume $1

com. Tuzla, situat in partea de 137 $i al celor micT, de 469. pomT roditorT de 9 falcT $i 51

E. a placet ?i cea de N. a co- prj., un iaz $i o mori?ca, iar

munei, la 12 kil. spre N.-V. de ]

Manolache, vale, se formeaza eel de calugarije, 3 falci gra-

c^t. de re^edin^a, linga lacul ! pe teritoriul com. Mierlc$ti, pi. dina $i vre-o 30 chiliT.

Mangea-Punar. Are o intindere Siul d.-s., jud. Olt, taie dealul, Mo$ia e proprietatea statului,

de 3020 hect., din carl 29 hect. uda cat. Catanele $i apoT, unin- fosta a manastireT Probota. Are

ocupate de vatra satuluT. Po- du-se cu Popa Florea, da in Imi- o suprafa^a de 800 falcT, din

pula^ia, in maioritate compusa [

nog, pe stinga iul. can 360 falcT cultivable, 400
din Tatar!, este de 15 familii, falcT padure, 30 falci fina{ $i

sau 75 suflete, cart locuesc in i Manole, deal, in jud. Tulcea, pi. restul neproductiv.

15 case Macin, pe teritoriul com. rur. ImproprietaritT in 1864, sunt

Turcoaia ; se desface din dea 27 frunta^T, 23 palma^T, 25 co-
Mangiure^ti, tirln, jud. Braila, lul Sacole ; se intinde spre S., da§T ^i 16 cu cite 10 prj , sta-

la 7 kil. spre N. de satul Ba- avind o direc^iune generala de pinind to^T 316 falcT. In 1878
togul, linga hotarul com. Bato la N. spre S., brazdind partea s'au mai improprietarit 16 in-

gul despre Ione$ti-Berle§ti, in de V. a pla$ei $i cea de S. a sura^eT cu cite 3 falcT.

fa{a satuluT Berle^ti. Are o su- comunet ; este despar^it de dea Drumuri principale sunt : la

Digitized by LiOOQ IC
MA NO LEA y:w MANOLKA

UidestI (2 kil.), !a Tole?ti (3 tfrupe ale Lipovenilor de aieT, si in Ma- trebue sa adaog si aceea, ca monachii
nole, care .se poate iiumi centrul si Mi- de aci, pe cit se vede, toft sunt dintre
kil.), la Dolhe$ti (6 kil.), $i la
tropolia rascoinicizmuhu in Moldo\a, am indigenif localt, si nu merita mat mult.
Falticeni (14 kil.).
gazduit destul de indelung. Dupa p<>zi- Kt sunt ni>te oament simpli, grosolant,
Satul Manolea $I-a luat nu- punea loculuT m!u ea este o adevarata inculff, chiar arare on ceva carturari, si

mele, se zice, de la postelnicul caverna, ascunsa Intr'uu codru des, in pe linga aceea traesc intr'o mizerie ex-

Sandu Manole, care s'a calug£- fundul unci vat rip<>a>e. Pamintul pe trcma. Doua din schiturile lor, unul de

Mo- care se satul cu toate apartamentele barbap si altul de femet, desparpte unul
rit sub numele de Sava atla.

lui, este proprietatea mana>tireT Probata, de altul prin un gard invechit, se afla
nahul. El a daruit satul Plato-
iuchinata, cum sc zice aci, adica data linga sat, iar al treilea este izolat in pa-
ne$*i mftn^stireT Probota, la 25 cu toate averile in propiietatca Sfiniului dure, in departarc ca la 3 kil., ele nu
Maiu, 7251 (1743)- Mormint, in lerusalim, de undo se m ad- sunt de cit niste grupe de vizuint, mat
Locuitoril LipovenI din Ma- ministrea/.a, adica se da in arendi in de tot in pamint, intunecoase si mur-

nolea ?i din cele l'alte sate li-

proutul Patriarhiei, prin un monah tri- dare, in care sunt cuibaritY cite ctp-va
mis de patriarhul cu titlul de exarh. Lo- b^rba^t sau muierT. Intr'o vizuina de
povenestl din jude$ sunt, se
cuitoril din sat se socotc-.c mat mult de aceste eu am gasit pe insust superiorul,
zice, descenden^T din eel 1 00000 o suta de familit, carl tr«le-»c in case dco- care sc oc.ipa cu me>tesugul lacatuserieT,
rob! descSlica^T de §tcfan-cel- sebite, construite dupa manicra ru«ea>ca, care este meseria luT, desculf si numaY
Mare dup& pr&d&ciunile facute cu toata fiMonomia izhelor (ca^elor ^ara- in camasa. Si pentru dreptul de a vie^ui
noci) din Velico-Ruse. in aceste vizuint a se folosi cu niste
in Polonia, in 1498, in urma satele si

Biserica se inal^a in mijlocul satului, mici particele de pamint prin prejurul

luptel din Codrii-Cozminulul.
ea cxista din vechime, dar mi de mult lor, unde i>t pun cite-va straturt de le-
lata ce scria d-1 Xadejdin in
gume, atit monachii cit si monaehiele,
o an construit-o mare{ si infrumuse^at
raportul s£u, din 1846, c&tre cu baniT trimist din Moscova, fiind-ca
sunt impust cu dajdile in profitul pro-

guvernul rusesc, privitor la li- bogatasit de aci, dupa a^igurarea tnsiisY

prietatet ; impozitul acesta este asta-zt de

poveni! din aceasta localitate a Lipovenilor, sunt catrc credin^a si ser- 3 carboave de individ. Extrema lor mi-
vesc Mamonel. iar nu lut D-zcii. Insa zerie nu le permite a se ridica nict in-

ultima imputare nu cade as*>pra Mano- telectualmentc, nict moralmente.

Cea mat vechia dintrc toate coloiiicle
rascolnicilor din Moldo>a ^c >ocoteste lenil<»r, caci intre diiiMi nu este nici un Dc nccaz et nu se feresc de bautura,

b Sunt numat gospodari mat mult unde o gasesc si de aceea foarte adese-
aeca de la Manole ( Manoibnca). I'm >at >^at.

sau mal pu\in cuprinst, in numarul ort it intilnesti zbuciumlndu-se public

marc compus din lipjveni popi-tl, situat ca-

mra primul loc se cuvinc batrinulut

intr'o stare cu totul neconvenabila vo-
cam la 12 kil. de ora\elul Falticeni. re-

Athanasie Zaharov, care mt-a dat osp :

- cafieT monahale. Aceasta s'a inttmplat
sedin^a pnutulut Sucevei. Aici rascolnicii
talitatea in casa chiar cu staripil Joliu, carele de fafa cu
au o biserica, construita in onoarea a- sa.
mine abia s'a tirlt de la Athanasie la
coperamintulut Nascatoarcl - dc - 1 )umnc- Acest Athanasie, prin figura sa cea
zeti, si afara de ea mat sunt inc;! tret impo»anta, prin mintea naturala si prin
vizuina sihastrica. Ce se atinge dc Popa
Alexiu, el de-si are conduita buna, adica
schituri caltigarestT, doua do barbatt si influenza m(^rala asupra corcligionarilor
nu este bepv, dar la carft este tot asa
unul de femei. In timpul actual la bise- sat, mi-a amintit pe Mi hail Teodorovul
de ignorant, ca si Joliu, Intru aceasta
rica este un popa rus fugar, anume A- din Bucovina. Kl, ca si acela, este un
de am, cu
m'am convins din conversar,ia ce am
lexie, in virsta pe=»te 50 fe- carturar mare, si citcste nu numat car-
mcie cu copii
avut cu dinsul. De aicea se injelegc
si vrisnicl ; iar in schi- n'le veeht biserice^tt, ci si cele noua lu-
nestima catre dinsul a unut carturar ca
turi igumene^te staripil Joilu, originar se mesti, se in^elege ruse>tt, de cuprinde-
batrinul Athanasie si din ast-fel dc
pare dintre lipovenii indigent. Alta bi- rea morala si istorica ; eii am vazut la
;

serica rascoluica este in in subur- dinsul multe car^t

sim{ catre persoancle, care dupa che-
last de aceste si insumt
marca lor, trebue sa fie conducatort at
bia de peste Bahluiii. Acolo de a seme- am fost martor, cum el le cetea, iara
nea inainte pop! deosebip, fugi^t credinfe'i, fireste se explica si acca ra-
eraii rascolniciT adunatt, in numarul lor si

din Rusia, dar acum nu sunt. In cclc- starerul Joilu, egumenul schiturilor Ma-
ccala catre credinfa, pc care am obser-
vat-o la batrin, si care in generafiunca
I'alte localitatt de lipovenT sunt numai nole, il a>cultati cu o respectoa->a aten-
rogatorie, dintre carl cele mat inscmnate juna se manifesta inca mat putcrnic si
tiune, mat ales cind el, oprindu-sc, le

sunt In orasele Tirgul-Frumos, Hirlaii,

mat clar.
:
explica verbal despre patriarchit, mitro-
Vasluiu, in satul Lipoveni, linga uracil polipl
De cxemplu, fiul lut Athanasie, nu-
f^rit si chiar despre marit knezT
Boto-ani, mit Malafet, junc foarte destept, carele
si in satul Bratloti (Bratesti), ru>e>ti. Cu toate acestea, poate chiar din
intre Tirgul-Frumos Manole, cam de si abea it Infircaza mustefile, este
si la cauza ca el era asa dc familiar cu car-
deja vataf la Manole, s'a aratat inaintea
2$ kil. de amindoua. Asa dar in timpul rile preset lumc^tt civile, nu am observat
actual in toata Moldova predomina popa mea ca un perfect liberton, mat, mat
la el vre-o particular^ afecpunc pentru
ateu.
Alcxie de la Manole de acec-a este ^i
; higoltzmul ra>colnic. Despre obiectele re-
fr>arte bogat, are o casa frumoasa, umbla ligioasc el a vorbit cu mine foarte pu-
Episcopul Melchisedec scrie
intr'o caleasca de Viena cu 4 cat, iar pe \\n si cu marc moderapune ; despre popa
adu^i vrisnicl din Ru^ia,
in 1870:
fiii lui 'i-a in- Alexeiu s'a exprimat foarte defavorabil,
surat aic! ^i 'i-a introdus in negu^t<>rie numindu-1 interesat ; Inca si catre egu- In comuna Manole sunt 120 de fa-

cu propriile luY capitaluri. menul schiturilor se arata fara nicT o milit lipovencsti, care compun in total
Eii am vizitat in persoana principalelc stima, ba inca cu un fel de disprcf. Insa 66S indivicfi : au btscrica lor si un

Digitized by LiOOQ IC
 MANOLEA (MUNTELK- •J:J4 MARALOIUL

popa ; se credo cl acesti Lipoven! sunt Boldul-Razesti, Domosani (Hri- Manta, munte, in jud. Buzau,
dintrc ceT mat vechT cc s'aii stabililt in
{eni si Manoleasa), Flondora, com. Catina, cat. Lera, intre
Moldova, pc la mijlocul veaculuT al
Hrifeni (Pancul .si Stroici), Li- Piatra-Romel, Virful-Lerel si Ma-
lS-lea. Protoercul jude^ului Succava,
spune despre Lipovcnii din jude^ul sail
veni - Metropoliel (Stinca-Liveni- gura; are finefe intinse.
numal atita in genere. ca ci sunt staro- X01), Stroicul, $erpeni^a, Tescu-
vcn dupa propriele lor aratart. Nu p*i- reni (Bajura-Timus) si Volova^ul Manta, pddure\ in jud. Buzau,
tem dar decide cu exactitate, ce anume
(Iacovachi si Stroici), cu rese- com. Catina, c&t. Lera; face un
secte lipovenesti sunt in Manole. In
apropiere de Manole sunt trei schitun,
din{a primaYiei in Flondora. Are corp cu Fundul-Lerel, de 80
unde petrec calugarii si calugariple lor.
o populate de 566 familii, sau hect., pe mosia Lera.
Cel mat insemnat estc schitul sau chi- 2155 suflete; 4 biserict, deser-
novia Lipovenilor popisti de aici, care vite de 4 preo^T, 5 cintSre^I si Manta, vale, in jud. Valcea, uda
numara 67 indivizt, din care 46 calugar!
4 p&UimarT; o scoala, condusa partea de S. a com. Pletrari d.-s.,
si 21 calugari^e. Chinovia are doua bl-
una
de un inva^ator si frecuentata serveste de limits intre aceasta.
sericT, dedicata* sfintului Nicolae,
iar a doua Infarct cinstitct cruet. Secp'a de 62 elevt; 1404 hect. 6\ ariT com. si Pfetrari-d.-j., si se varsa
femeiasca se desparte de cea barbateascri pamint satesc; 8634 hect. oS in riul OtSsaul.
prin un gard; calugari^ele frecuenteaza aril cijnp si 266 hect., 39 ariT,
acclcast biserict. Accasta manastire arc
padure, proprietaresti ; 14 lazurl Manta-cu-magura, numire ce
un rol insemnat in afacerile lipovencstY
din Rominia prin ea se intre^ine co-
si 15 pogoane vie. se mat d& tnuntthu Manta, in
;

munica^iunca afaceriior lipovenesti din Budgetil com. e de lei 8569, jud. Buzau, com. Chiojdul din-
Rominia, Turcia si Rusia cu ierarchia ban! 95, la venitun, si de lei Bisca.
lipovano-austriaca de la Fintina-Albl. 6280, ban! 57, la cheltuelT.
Stare^it acestet manastiri poarta titlul de
Vite marl cornute 2133, 01 Manta-Ro§ie, vale, intre dea-
archimandri^t. Unul anume Varsanufiu,
fost archimandrit la Manole pe la anul
5104, capre 6, cal 764, catirl lurile CetStuia si Visanul, din
1S61, si zelos apara'tor al pseudo-ic- 12, porci 1044; stupl cu albine com. Galata, jud. Iasi incepe ;

rarchicTf austriacc, In anul 1870, s'a unit 250. de la podgoria DoT-Perl si se

cu ortodoxia in Rusia si se alia acum termina in sesul Frumoasel, de
petrecator la manSstirea omopista Fo-
Manoleasa-Prut. VezT Domo- pe teritoriul orasulul Iasi.
crovsky, din gubernia Cernigovulut. De
seni, s#t, com. Manoleasa, jud.
si majoritatea estc popista, nu lipseste
in Manole nict partidul nepopist; el are Dorohoiu. Mantel (Lacul - din- Virful-),
un schit al sail propriii, situat in mar- lac, in jud. Buzau, com CaYma,
ginea unet padurt nu departe dc Manole. Manoie§ti, sat, cu 24 familii mos- cat. Lera, situat pe virful mun-
Acolo traesc vre-o 7 calugan care nu
neni, jud. Arges, pi. Pitesti, fa- telui Manta.
an nicT o rela^iune biscriceasca cu bi-

sericeie
cind parte din com. rur. Grosi.
si popii, ntct cu calugarii ce!
l'alp, de la Manole. Manful, sat, in partea de N.-V.
Manole§ti, sat, in partea de N.-E. a com. TabalSesti, pi. Crasna,
In 1803, «Lipovenif ot Ma- a com. Curtesti, pi. Tirgul, jud. jud. F&lciu, situat pe valea cu
nole, a M-rei Probota, avea 40 Botosani, si spre V. de orasul acelasi nume ; are o populate
j

HuzT, platind bir 1 172 lei anual; Botosani, cu o suprafatS de 194 1 de 4 familii, cu 12 suflete.
lucrau p&mintul, oare-sl care ne- hect. si o populate de 28 fa-
gustorie si aveau loc in destul». milii, sau no suflete. Manul, sat, in jud. Mehedin^i,
Vite: 59 bof, 34 vacT, 18 cal ,
pi. Ocolul-d.-j., com. rur. Izvo-
Manolea (Muntele-), padure si 13 porci. relul.
particular^, supusa. regimulu! sil- Prin acest sat trece soseaua
vic inc& din anul 1883, pemo- Manole§ti (Muscelul,Catunul- comunali care pune in legatura
sia Muntele-Manolea, pendinte de-la-Biserica), catun, al com. soseaua Dumbravii cu calea fe-
de com. Comarnicul, plaiul Pe- Valea-Muscelulul, jud. Buz&u, cu ratS prin gara Timna.
lesul, jud. Prahova. 1 20 locuiton si 3 1 case ; are
snb-divizia Dr&gulincsti Maraloiul, sat, in jud. R.-Sarat,

Manoleasa, com. rur. f in partea pi. Gradistea, c5t. com. Ciineni,

de S.-E. a pl&sei Baseul, jud. Manovarda, deal, pe mosia Bu- asezat in partea de N. a com.,
Dorohoiu, la 65 kil. de orasul da, com. Buda, pi. Her^a, jud. pe malul sting al riului Buz&ul,

Dorohoiu, formats din satele: Dorohoiu. la 7V2 kil. spre N.-E. de cStunul

Digitized by LiOOQ IC
 MAKCADEUL 235 MARCUL

de resedinta, St&vSresti. Are o S'au improprietarit la 1864, Marchel, punct trigonometric,

intinderede 13 hect, cu o po- pe mosiile statuluT Marcea si situat in partea de N. a judetului,
pula^iune de 60 famtlil, sau 266 Ionesti Govoril, 167 locuitorT, a plaseT Tulcea si a comunel ur-
suflete, din cart 58 contribua- cArora li s'au dat 550 hect. pa bane Mahmidia. pe malul sting al

bilT. P&nS in anul 1865, cind s'a mint. bratului Sf. Gheorghe si lingS
alipit la Ciineni, tinea de com. Veniturile si cheltuelile comu girla Marchel ; are 2 m. in&lt'me,
Amara. nel sunt de 2485 lei anual. dominind bratul si niste mici
E brazdatS de dealurile : Mar- cherhanale de linga el.

Marcadeul, munte al satuluT Tul- cea, Corbeanca, Guguianca, in

nici, pi. Vrancea, jud. Putna. partea de E. Scundul si udata Marcociul, deal, acoperit cu vii,

de vaile cu acelasT nume, si de livezT si ogoare, in partea de

Marcadeul, p&dure, in intindere riul Oltul. S. a satnlui Costuleni, pi. Bra-
de 4000 falcT, situate pe teri Se m&rgineste cu comjnele: nistea, jud. Iasi, si pe coasta
toriul com. Tulnici, pi. Vrancea, Babeni, (la N.) ; Ionesti-Mincu- caruia se afla si o parte di 1 sat.

jud. Putna, aparfmind locuito luT, (la S.); Scundul, (la V.) si

rilor din com. Tulnici, care o cu judetele : Oltul si Argesul, de MarcO^ul, mosie, in jud. Buzau,
exploateazd, in devalm£sie. care se desparte prin riul Ol- com. Calvini, cat. Bisceni-d. s.

tul, care, in dreptul com. Mar are 750 hect., mare parte pa
Marcanul, piriu, izvoreste din cea, formeazS dou& insule marl. dure.
fintina Marcanul, de pe mosia
Grivita, com. Paltinisul, pi. Pru- Marcea, sat, facind parte din Marco§ul, vale, in j'id. BtizSu,

tul-d.-j., jud. Dorohoiti ; curge com. rur. Marcea, pi. Oltul-d.-s., com, Calvini, cat. Bisceni-d.-s.;

prin valea cu acelasT nume ; for- jud. Vilcea. incepe de sub Virful Miului si se
meaza fazul Odaia de pe Pal- scurge in riul Bisca-ChiojduluT.
tinis; trece pe teritoriul com. Marcea, tnosie a statuluT, jud.
BivoJul, si spre S., se varsa in Vilcea, fosta pendinte de ma MarCDtetul, culme de dt-alurl.

piriul Volovajul. nSstirea Cozia. jud. Bacau, plasa Bistrita-d j.,

care se int'mde intrc ronrn ele

Marcea, com. rur., jud. Vilcea, Marcea, pddure .a statuluT, in in Fundul-Raeaciuni si Racarhmi,
pi. Oltul d.-s., compusS din 3 tindere de 850 hect., situata in pe la Vestul lor si in spre com
catune : Marcea, Ionesti-GovoriT com. Ionesti-Govorii, pi. Oltul- Gropile. Este acoperita ci pa
si Prod&nesti. Este situata la d.-s., jud. Vilcea. durT si are cariere de piatra.
25 kil. de capitala judetulul si la

23 kil. de a placet. Marchel, girla, in jid. Tulcea, Marcul, deal, se prelungr te di '

P&na la 1885, comuna s'a nu pi. Tulcea, pe teritoriul com'inel com. Bereze 1 , de a I m^ul tc-

mit Ionesti-GovoriT, dar fiind ca urbane Mahmudia; ese din la- ritori 1I1T comundf Bozia, plasa
se faceau multe greselT in co cul Cara-Suhat, din partea de N. Prutul, jud. Falciu, printre dea-
respondenta oficiala a com. s'a a luT; se indreapta spre E., a- lurile : Copaceana si Belciugul,
schimbat numirea, prin decret vind o directfe generals de la termintndu-se la S., pe terito-

regal, din Ionesti-GovoriT in Mar- V. spre E. face mal multe co ; riul satuluf Bogdanesti, in sesul
cea. titurT, mergind numaT prin stuf; Prutilul.
Are o populate de 262 fa- primeste apele laciluT Marchel
milil, sau 965 suflete, din carl trece nu departe de bratul Sf. Marcul, iaz, pe valea cu acelasT

350 contribuabil! locuesc in

; Gheorghe, se incruciseazS cu nume, format din piriul Marcul,
271 case. alta girla, si, dupa -in c irs de pe teritoriul satuluT Bozia, com.
Sunt 2 bisericT: una in c&t. II kil , se varsa intr'un lac ve- Bozia, pi. Pr itul, jud. Falciu.
Marcea, a doua in cat. Ionesti cin de lacul Isacovul, pe teri-

GovoriT, reparatS la 1836 de lo toriul comunel rurale Cara-Or Marcul, piriU, cnrge prin Valea
cuitorT; o scoalS, infiintata. la man (Sulina), brazdind ast-fel Marc iluT, pi. Prutul, j-id. Falciu,

i860, si frecuentata de 39 baeti partea de N. a plasel si a co- formeazS iazul cu acelasi nnme,
si 28 fete, din 95 copil in virsta munel; are malurl joase, e putin pe mosia Bozia, com. Bozia,
de scoala. adinca si con^ne pu^n peste. iazul de linga satul Odaea-Bog-

€2630. Mar*U Diofionar Geogretfc Vol 1 V

81

Digitized by Google
 MARCUL MARE (VALEA-)

dana $i iazul de linga satul brazdeaza partea de N. a pi. $1 Izvorul-Dulce ; aci sunt ruinelc
Bogdane?ti ?i apol trece in jud. cea de S. a ora^ulul are direc^ia ; unel bisericT, care, se zice, a fost

Tutova. V. - E. ; lasa spre N. Dealul arsa de Turci, impreuna cu toji

Carieril $i spre S. dealurile Cai- oamenil ce se aflau inauntru in

Marcul, vale, carese intinde de la ra-De$li, Redi, Imalac, Ciatai timpul serviciulul divin.
N. la S., intre dealurile: Marcul Tepe ; ora?ui Tulcea e a$ezat
$i Copaceana, pe teritoriul sa pe ultimele sale ondulajiuni Mare (Movila-), movila mare, in

tulul Bozia, pi. Prutul, jude^ul catre Dunare; virful sau, Tulcea, jud. Buzau, com. Luciul, care,

Falciu $i pe care se afla 3 iazuri are 204 m., dominind ora$ul impreuna cu movila Popina din
Marcul, Odaea-Bogdana, de linga Tulcea; este traversat de dm sat, formeaza baza triunghiului
sat, $i Bogdane^ti. muri comunale, ce due din Tul- de movile ale caror unghiu il

cea spre Agi-Ghiol, Sabangea, face Cruce (trei

Movilele - cu -

Marcului (Movila - ), movila, San-Ghiol $i in lung de Dru- in rind) de linga moara; e

jud. Braila, la 3 kil. spre E. de mul-LupuluI; este acoperit cu mica abatere din seria movile-
satul Chioiba$e$ti, servind deho fine^e $i semanatun. lor ce incepe din muntele Is-
'./ tar intre com. Chichtne^ul $i trifa $i formeaza apoi o noua
Iazul, din jud. Ialomifa. Mare (Dealul-), deal mare, in serie, care ese din com. Luciul
jud. Tulcea, pi. Isaccea, pe terito- pe la Movila-Grecilor %\ trece
Marcului (Movila-), moviin y
\\ riul com. rur. Nicoli^elul ; se des- prin cat. Scarlate^ti, mo$ia Ru-
jud. Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, face din dealul Nico{elul ; se in- ?e$ul $i con tin 1a. pana in Braila.

formind hotarul dintre mo^ia tinde spre E. in direc^ia S. V.

Iazul $i Chichine^ul, din jud. spre N.E., dealungul vae! pi- Mare (Ostrovul-), insula, in Du
Braila. riulu! Telifa ; la poalele lui de N.- nare, cu 1
1
5 hect. padure, {"mind
V. este a?ezat satul Nicoltyehil de com. Celeiul, din jud. Ro-
Mardalele, catun, al com. Grop- la cele de N. ?i de N.-E. se ga- mana^i.
?ani, pi. Olte^ul-Oltul-d. s., jud. sesc viile Ochea§e $iSarica; are
Romana^i, situat aproape dc un virf de 259 m., dominind Mare (Ostrovul-), insula, in Du
varsareaapel Fratfa in riul Gea- Nicoli^elul ; este taiat de Valul nare, cu 100 pog. padure, ^inind
martaluiul. Coprinde $i satul Dra luI-Traian $i de drumul comunal de com. Izlazul, din jud. Ko
go^inul (36 ioc). Altitudinea Nicolitelul-Teltya; e acoperit cu mana^i.
terenulul d'asupra nivelulul marii paduri.
este de 190 m. Mare (Valea-), vale, judetul
Mare (Fa{a-), munte, in jud. Gorj, comuna Birzeiul-de - Pa-
Mardalele, padure, in jud. Buzau, Buzaii,com. Gura-Teghil, intre dure, avind direcfie N.-S., co-
com. Mlajetul, cat. Valea-Rea, muntele Tega $i muntele Podul- prinsa intre dealul Licuriciul,
facind un corp cu padurea La- Calulul. La E., se lasa pe sub la V. $i dealul Pojarul, la E.
LacurT. muntele Podul-Grecilor, pana in I?I ia na^tere mai sus de Bir-

riul Bisca-Mare. Are mai mul zeiul-de-Padure, §i se termina

Mare (Dealul-), deal, ce se in- te culmina^T, dintre cart mat mai jos de Gilce?ti. Prin ea
tinde prin com. Richitoasa, jud. insemnata este Virful-Monteo- curge piriul cu acela^T nume,
Tecuciu, strabate raionul comu- ruluT. E acoperit de padure de urmind direcjia vaeT, care n'are
ne! Burdusaci, paralel cu piriul brad $i fag, avind $i pu^in izlaz. apa de numat in timpurl
cit
Zeletinui $i se termina la satul ploioase, ^i care da in Amara-

Opri?e$ti §i la satele din prejur. Mare (Groapa-), sat, in jud. dia, aproape de Col{e$ti. Pe
In fa{a Opri$e$tilor, pe acest R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. aceasta vale trece $oseaua co-
deal, se afla biserica ?i cimitirul. Dumitre$ti; este a?ezat in partea munala, care pune in legatura
de V., a comuneT, pe lacul Groa- Birzeiul de-Padure, Scrada, Gil-
Mare (Dealul-), deal, in jud.?i pa-Mare, de la care ?I-a luat ce?ti, legindu-se cu $oseauave-
pi. Tulcea, pe teritoriul comu- $i numele. cinala de pe valea AmaradieT.
nel urbane Tulcea ; formeaza un
sistem aparte in legatura ne- Mare (Movila-), colinii, in jud. Mare (Valea-), vale, jud. Mus-
departata cu Culmea - Isaccel Buzau, com. Carpini?tea, cat. cel, plaiul Dimbovifa, izvore?te

Digitized by Google
 MARE (VALEA-) 237 MARGINEA

din dealul Poiana de Hotorl, - - Budgetul com. e de 2398 leT gur!, 2 carufe cu ca!, 20 care
uda comuna Valea-Mare, si se la veniturt si de 1720 let la cu boT; 202 stup! cu albine.
varsa in Riul-Tirgulu!, de la cheltuelt. O sosea comunala o leaga
vale de Calea-Pietroasa. Vite sunt: 153 bo! si vacT, prin satul $oroca cu soseaua
20 cat, 2 bivol!, 240 ot, 35 ca- Severi n - Balta - Baia - de - Arama.
Mare (Valea-), vale, jud. Mus- pre si 32 rimator!. Budgetul com. e la venitur!
cel, pi. Riurile, com. Vladesti de 972 leT, iar la cheltuel!, de
izvoreste de sub piscul numit f i- Maresul, sat, cu 450 suflete, jud. 729 let.
fla-Corbului si se varsa in Valea- Arges, pi. Pitesti ; face parte Vite : 460 vite mart cornute,
Mica, la locul zis Intilniturile. din com. rur. cu acelasl nume. 20 cal, 400 ot, 400 capre si

Aici este resedint^a primarieT. 500 rimatorl.

Mare (Valea-), vale, ia nastere Are o biserica de lemn, cu hra-
din com. Prahovi^a-d.-j.,pl. Pra- mul Adormirea, deservita de 1 Marga, mahala, in jud. Mehe-
hova, jud. Prahova, si se varsa preot, 1 cintarer, si 1 paracliser. dinfi, plaiul Cerna, com. rur. Ba-
in riul Prahovifa, tot in com. sesti.

Prahovtya d.-j. Mare§ul, catun, jud. Braila, linga

gara Faurei, in hotarul despre Margarita, vale, izvoreste din
Mare (Valea-), vale, in jud. si com. Surdilele, in suprafat,a de dealurile de E. ale com. Ursi,
pi. Tulcea, pe teritoriul com. 7 hect. Are o populate de 15 pi. Oltul-d.-s., jud. Olt, si se
rur. Malcoci, servind de hotar familil, sau 75 suflete; o baca- varsa in girla Cungrisoara, tot
intre com. si orasul Tulcea; se nie ; o brut&rie o macelarie. ; in raionul com. Ursi.
desface din poalele nordice ale Parte din acest sat este pe
Dealulul-Mare ; o ia spre N., teritoriul com. Surdila-Greci, iar Marghia, com. rur., pe piriul cu
trece pe la V. de satul Malcoci, parte pe Surdila-Gaiseanca. acelasl nume, jud. Arges, pi.
si dupa 7 kil. de drum se des- Vite sunt: 25 caT, 30 vite Cotmeana, la 14 kil. de com.
chide in balta Malcoci; pevale marl cornute, 30 01 si 20 rima- rur. Costesti, resedin^a sub-pre-
merge drumul comunal Malcoci torl. 49
fecturel, si la kil. de Pitesti.

Agi-Ghiol. Se compune din 2 sate: Lunca

Maresul, tirld, jud. Braila, la 4 si Marghia, cu o populate de
Marele, piriU, vine din Buco- kil. spre N.-V. satulu! Vadeni, 160 familiT, sau 846 suflete.
vina si trece pe mosia Gramesti, pe canalul viroaget Sirefelul, de Are 3 : biseric!, una in sa-

jud. Dorohoiu, pi. Berhometele, pe mosia Zlatia, aproape de tul Lunca si doua in satul Mar-
com. Gramesti. ruptura Hogioaia. Aci este ar- ghia, deservite de 3 preot,!, 3
manul arendasulu!, avind 2 case. cintare^I si 2 paracliser! ; o scoala
Mare^oaia, padure, in jud. Bu- primara rurala.

zau, com. Tisaul, cat. Valea- Maresul, braf (prival), in jud. Vite sunt
462 bo! si vac!, :

CapreT; se intinde intrePiatra- Ialomita, insula Balta, pi. Ialo- 42 ca!, 6 bivol!, 2200 01, 43
Cizlaului si Naeni-Prosca; are mi^a Balta, com. Dudesti. capre si 397 rimStor!.
30 hect. Budgetul com. e la venitur!
Marga, com. rur. si sat, jud. Me- de 1670 lei, iar la cheltuell, de
Mare§ul, com. rur., jud. Arges, hedin^i, plaiul Cerna, la 32 kil. 1 66 1 le!.

pi. Pitesti, la 13 kil. de com. de orasul T.-Severin, situate pe

rur. Bascovul-Flesti, resedint,a valea Topolni^a. Satul Marga Marginea, plasti, situata in par-

sub-prefecture!, si la 18 de Pi- formeaza comuna cu satele Cali- tea de S. a jud. Vlasca. Se pare
testi. Se compune din 3 sate: nesti si Soroca. ca's!-aluat aceasta numire fiind-
Fratesti, Gradistea si Maresul. Comuna toata are o popu- ca este in marginea judefulu!
Are o populate de 922 suflete; late de 916 suflete, din car! Vlasca. Inainte de 1828, adic&
2 una de zid in Gra-
bisericT, 154 contribuabilf. Locuesc in atunc! cind Giurgiu era raia

distea, si a doua de lemn in 260 case. turceasca, aceasta plasS era

Maresul, deservite de 3 preotj, Are o biserica, deservita de impar^ita in doua si anume
2 cintare}! si 2 paracliserT; o I preot si 3 cintaref!. Balta, cu 15 sate si Slobozia,
scoala primara rurala. LocuitoriT poseda : 20 plu- cu 10 sate.

Digitized by LiOOQ IC
MARGINKA 238 MARG1NEA

La 1 83 1, cind s'a facut harta Beiul, Chiriacul $i Mo$teni-Ca- care incepe din malul Dunarei
fare!, chpaordinul Generalulul laraseni. 5*1 merge pana sub coastele dea-
Kiseleff, s'a introdus $i aceste 8. Ciotanul-Pangal, cu catu- lulul Dunarei, plecind de la

doua pla$I cu alte sate in un nul Ciolanul-Pangal. Frasinul, pelaDaia, Frate$ti,On-

singur raion al pla?el cum se 9. Cucuruzui\ cu catunul Cu- ce$ti, Stane^ti, $i mergind pana
afla astazi, avind ca re$edin{aa curuzul. in dreptul Hodivoaiel, unde in-

subprefecturel, satul Hodivoaia. 10. Ddifa, cu catunul Daita. cepe a se pierde $i al doilea

DeatuncI ast-fel constituita, poar- 1 1. Frasinul, cu catunul Fra- platou, care pleaca din Petro-
ta numele de plasa Marginea. sinul. ?ani, sue pe la Gogo$ari $i co-

Se margine^te spre E. cuju- 12. Friitefti, cu catunele Daia : prinde in el ?i cimpul Burna-
detul Ilfov, incepind din mar- $i Frate§ti. zuluTpana la Gros ll §i Chiriacul.
gin ea comuneT Gostinari $i pana 13. G<iojani,cu catunele: Ga- Aceste doua platourl sunt
in marginea padure!Pruntul,unde ojani $i Petri$ul. strabatute de val §i girle §i de
incepe Comana, ce fine de plasa 14. Gogosari, cu catunele: Go- Dunare, la S. Dunarea, care
Cilni§tea. Spre S. se invecine$te go?ari-NoI §i Gogo^ari Vechl. - face lim ta (arel, a jude^ulul $i

cu Bulgaria, avind de limita na- 15. Gostinul, cu catunele: a placet, ?i care are o multime
turala vieml ape! Dunarea, con- Gostinul-Hagiul $i Gostinul-Ma- de varsaturt $i bal^I in platourl,
form tratatululde la Adrianopo- nastirea. din carl mat principale
cele
le, incepind din dreptul G »stina- 16 Grosul, c\x catunele: Gro- sunt: Comasca, Cama, Canalul
rului >' pai a la I 'c ire am Hotai ul sul $i Poenari-Gros'il. Sf. Gheorghe, Veriga fi altele

a ^ .i }> '
?: e ^raiihen 17. Hodivoaia, cu catunele: mat mid. Apa Vedea o limi-
n.i,. ,j..| hai \\. ran au 16 punte Hodivoaia ?i Vieri. teaza la V. Cite-va vilcele cari

k sUiUune sail pichete. Se in- 18. Malul, cu catunele Ma- se varsa in Vedea o strabat,

veri.u:$te la V. cu j idetul Te- lul-d.-s. $i Malul-d.-j. din care mat principals este Va-
leorman, incepind de la gura 19. Oinacui, cu catunul: Oi- lea-Moriior, ce se gase§te cu
riului Vedea in sus pana laco- nacul. sfircul in cimpia Burnazul $i se

muna Grosul. Spre N., se mar- 20. Pietrele, cu catunele: Me- varsa in Dunare, intre Malul $i

gined cu plasa Cilii$tea, ince letia §i Pietrele. Slobozia. O mica vilcea i$i are

pind din cotnuna Gr sul, $i tre- 21. Pttrosani, cu catunul Pe- scurgerea in Teleorman dupa
cind prin Cucuruzi, Ciolanul $i tro^ani. ce §!-a luat na?tere din sus de
pe la Rasuceni, pe din sus de 22. Pueni, cu catunele: Prun- Grosul, acesteia i-se zice: Va-
Frate^ti, Daia, Frasinul, Banea- tul-Comenel $i Pueni. lea-pe-Balta.
sa, Petro$ani, Pueni $i Pruntul. 23. Putineiul, cu catunul Pu- In Cilni^tea daQ apele vailor:
Suprafafa acestef pla§i este tineiul. Ciolanul, Cablanul, Scumpia,
de 137370 hect., cu o popu- 24. Riisuceni, cu catunele: Urde?iul §i Lazul. Apol ma!
lajiune de 54000 locuitorl. Gostieni safl Asan-Aga, Rasu- sunt vaile Fiasinetul, Daia, On-
Se compune din 29 comune ceni-d.-j. §i Rasuceni-d.-s. ceasca, Valea-Miulul, care toate
cu 52 catune $i anume: 25. Slobozia, cu catunul Slo- se scurg in platoul Dunarei.
1. Arsacke, cu catunele: Ar- bozia. BatyT principale avem, ince-

sache (Paraipani) $i Babaifa. 26. Stdnesti, cu catunele Ghiz- : pind de la V. spre E. : Petro-
2. Baltinoaia, cu catunele darul §i Stane^ti. $ani, Gaojani-Petri^ul, Paraipani,
Balanoaia, Co^oveni, Nazirul, 27. Toporul, cu calunul To- Malul-de-Sus, Malulde-Jos, Ma-
Once§ti, Turbatul §i Cantemir. porul. hirul, Cioroiul, Frasinul, Ba-

3. Bilneasa-Sf. Gheorghe cu y
28. Trestenicul'd.-s.y cu ca- neasa, Gostinul $i Pietrele. Cele
cat.: Baneasa $i Sf.-Gheorghe. tunele: Trestenicul-d.-s. $i Lu- mat intinse sunt: Pietrele, Pe-
4. Brani§tea, cu catunul Bra- daneasca. tro^ani, Baneasa §i Gostinul.
ni?tea. 29. Trestenicul-Popesti, cu ca- Din aceste balflf se scoate can
5. Bujorul, cu catunul Bu- tunele : Trestenicul-Grajdane$ti, tit^p marl de pe$te $i racl.

jorul. Trestenicul- Pope?ti ?i Treste- In aceasta plasa sunt o mul-

6. Cacalefi, cu catunul Ca- nicul-Tomule^ti. time de insule sau ostroave,
calefi. Plasa Marginea este compusa din care mare parte sunt aco-
7. Chiriacul, cu catunele: din doua marl platoun, unul perite cu paduri de salcic;

Digitized by Google
MARGINEA MARGINEA

cele mal mart sunt : Marotinul, ce constitue aceasta plasa, 24 trosani, Vieri, Paraipani, Slo-

in dreptul Branistel; Ostrovul- din ele cultiveaza vil si au po- bozia, RSsuceni si Chiriac.
Lung, in dreptul Gostinulul-d.-j.; meturi indestulate. Suprafafa Cat de comunica^ie sunt:
Cioroiul, in dreptul Giurgiulul; viilor este de 1956 hect, in Dunarea, care serva la trans-

PirgosulDinul si Chilbotinul pe care intra si 585 hect. de vie portarea bucatelor din intregul
domeniul Giurgiulul, in dreptul ce sunt pe proprietatea orasulul judej, avind doua punflf de in-

Malului, Batinul, in dreptul Pe- Giurgiu. Ceea ce face aproape carcare, la Petrosani si Giurgiu
trosanilor; Regalul si Mocanul, jum&tate din intinderea de 4042 (Smirda).
in dreptul Smirdei; Lungul, in hect. de vil, ce sunt in intregul Linia ferata Bucuresti-Giur-
dreptul Puenilor; Coria, in drep- judef. giu, care in aceasta plasa are
tul Pruntulul; Insula Sf. Gheor- In aceasta plasa se cultiva: gara Giurgiu, stabile Smirda,
ghe, in fa{a carantinel Giurgiulul. in, cinepa si gogosl de matase Fratesti si Baneasa, are un par-
Cele cu padurl sunt: Balanul- cu abunden^a. In special in sa- curs de 28 kil. in aceasta plasa
Gu^iul, Turbatul, Grindul-Pen- tele din spre E. de plasa, cum: pana la marginea el la hotarul
ciului, Magura-de-
Basicujele, Frasinul, Gostinul, Baneasa, Comanef despre Baneasa, unde
Nisip, Zotunul sau Cama, Ra- Pruntul, Pietrele si Pueni se fac incepe padurea;
madanul. Borunul, Stircea, Mo- rogojinl din papura de balta, $oseaua na^ionala, care duce
canul, Regalul, Dinul, Batinul, care se vind la Giurgiu, Bu- la Bucuresti prin Daia si trece
Grindul, Comasca, Zlotunul, Ie- curesti, Olteni^a si la Alexan- in pi. Cilnistea la Crucea-de-
nechtoiul, Pueni sau Caluga dria, din jud. Teleorman. Piatra, cu o lungime de 23 kil.;
reasca si Pruntul-Comanel. poseda 20 paduri de
Statul $oseaua, ce duce la Zimnicea,
Dealurl principale sunt: Sti salcif in suprafa^a de 3588 hect.; prin Slobozia, Malul, Paraipani
ne^ti Onceasca, Daia Fratesti, 5 paduri de stejar si de alte si Petrosani, cu o lungime de
Frasinul, Baneasa si Pietrele. esen^e foioase, i 1 suprafa^a de 32 kil.;

Mai sunt inca cite-va m&gurl 5266 hect. Soseaua jude^eana, care duce
insemnate ca : Magura-de-Nisip, Statul poseda 8 proprieta^I, la Alexandria prin Putinei, si
din de Lacul-Mahirulul si
jos aducind un venit anual de let are o lungime de 32 kil.;

magura Gogosari, pe proprie- 364600; Eforia Spitalelor Civile, $oseaua jude^eana, care duce
tatea Toporul. 5 proprieta^T, producind un ve- la Pitesti, trecjnd prin Ghizdarul
Un vast ses se prezinta in nit anual de lei 189000. si Toporul. In fine soseaua,
aceasta plasa pe partea de V. poseda un numar
Particularil care duce prin mijlocul jude-
a ei; incepe despre Stanesti de 12 paduri in suprafa^a de ^ulut spre Tirgoviste si care
si Chiriacul la E., duce spre V., 13600 hect, aducind un venit trece prin Baianoaia $i Cio-
p&nS. in hotarul piasei si se in- anual de 80000 let. lanul.
tinde din marginea pi. Cilnistea Casele publice, ca: Eforia Spi- S'au improprietarit 283 in-

p&n& in coastele Dunarel spre talelor, Doamna Bala^a, poseda sura^el, luind o suprafa^a de
Paraipani. Aceasta cimpie arc 800 hect. 1628 hect.
numirea de Burnazul. Numai in 2 comune din plasa Resedin^a subprefecturci c in

In plasa Marginel sunt cele Marginea — exceptind orasul Giurgiu.

ma! intinse pasuni din tot jud. Giurgiu (vezi acest cuvint) — Are o judecatorie de ocol care
Vlasca, cele mal multe si mal se face bilciu in fie care an, are sub juridic^iunea sa, afara
bune vite: bol, bivoli, caT, oi adica: la com. Arsache, la 26 de satele acestei piast, orasul
^i rimatorl pasuneaza in cim- Iulie, bilciu fari obor, si la com. Giurgiu si comunele: Comana,
piile Burnazului sau in os- Fratesti, bilciu cu obor de vite, Dadile, Gradistea si Branisteni,
troavele DunSref. Cimpii de la 9 Martie si 23 Aprilie. Apro- din plasa vecina.
culture cu pimint fertil face ca pierea satelor acestei plasT de In plasa Marginea sunt 34 de :

pi. Marginea sa fie cea ma! orasul Giurgiu a facut sa nu fie scoll, din cart 4 de fete, iar ce
productive din jude{. Se pro- trebuin^a de mal multe bil- le I'alte 30 sunt mixte, conduse

duce fin cu prtsos pentru nu- ciurt. de 10 inva^atoare si 24 inva-

trirea pe iarnS a vitelor din Sunt multe mori cu abun; ^atorT; 21 parohil, cu 47 bi-

aceasta plasa. afara de cele 4 morT din Giur- sericl, 30 preo^T «;i 80 cinta-
Din num&rul de 29 comune £iu, mat sunt alte mori: la Pe- reti.

Digitized by LiOOQ IC
 MARGINEA 240 MARGINEA

Marginea, plasd, jud. Teleorman, venia, Confetti, Fintinele, Fur- ginile sale formeazS hotarul com.
compusi din 25 comune rurale cule$ti, Frumoasa, GSuriciul, $i al jud. despre jud. Roman.
?i 2 urbane. La E., incepind Lisa, Nanovul, N&sturelul, Pia-
de la Dun&re, se limiteaza. cu tra, Pielea, Poroschia, Zmir- Marginea, sat, in jud. Roman,
jud. Vla$ca, urmind o linie dioasa, SpStarei, Suhaia, Storo- pi. Siretul-de-Sus, com. Hele$-
curbs pe cimpia BurnazuluT, baneasa, fig3ne§ti, Vin^tori, tieni, spre S.-V. de satul He-
p&na in hotarul com. Cacaler,i Vii§oara $i Voivoda, cu o po- le?tieni, la 500 m. de el. Este
(Vla?ca), peunde se intind multe pularuune de 38891 locuitorT, a$ezat pe deal.
'
din mobile jud. Teleorman. De din carl 8254 contribuabilT. Are o populate de 89 familiT,

la Cacale^i limita pla^e! ia di- Comune urbane sunt dou&: sail 418 suflete.
recfiunea spre N,-V. c&tre com. Alexandria, cu o popula^iune Se lucreazS ol&ria. Sunt 161
Pielea, de unde apoT apuca pe de 1 1 503 suflete, din can 4543 vite marT cornute.
cursul riulul Teleorman p&na contribuabilT; Zimnicea, cu o po-
la com. Laceni, din pi. TirguluT. pula^iune de 4961 suflete, din Marginea, sal, ftcind parte din
Hotarele comunelor Laceni, car! 1 193 contribuabilT. com. G&iceana, jud. Tecuciu, si-

C&line$ti, Mavrodinul ?i Bogdana Aceasta plasa. este intrunita. tuat la V. comuneT.

formeaz& limita de la N. $i N.- cu pi. C^lma^uiuluT, avind un Are o populate de 36 fa-

V. a pla>ei; de aci limita ur- singur sub -prefect. Re?edin{a miliT, sau 144 suflete, carl lo-

meazcl cursul piraielor Urluiul este la Alexandria. cuesc in 34 case.

$i CSlma^uiul p&n&
la com. Vt>i- Vite sunt: 12263 ca *> 34 1 Satul este intemeiat o data
voda, de unde merge in linie m&garT $i catirT, 21662 vite cu satul PTetroasa.
dreapti p&n& la Dunare, intre mar! cornute, 70462 vite mici
hotarele comunelor Cioara $i 5*1
8224 porcT. Marginea, numire, ce se mai
Vin&tori. La S., DunSrea for- Plasa MargineT a purtat ?i in dS cfitunulul Bordeni-MicT, din

meaza limita pla$cT ca ?i a ju- vechime acela^T nume. In cata- com. Bordeni, plaiul Prahova,
de^ulul. grafia DomnitoruluT C. Mavro- jud. Prahova.
Afara de laturea de N., toata gheni, in secolul trecut, o g&-
plasa este udat& de ape. La S., sim compusS din satele Ulmeni, Marginea, munte, la N. de com.
Dunareacubalfile eT. Riurile Te- Piacra, Voivoda, Lisa, Vii^oara, Rime?ti, pi. Oltul-de-Jos, jud.
leorman $i Vedea ud3 toate co- Str^ini, Fintinelele, Zimnicele, Vilcea, intre muntele Ursul $i

munele in pirate pe partea des- Malul-Ro^u, (Herasca sau Nas- Petriceaua. Serve^te de suhat
pre E. ;
piraiele Urluiul $i C&l- turelul de aztSzi), Gorganul, pentru vitele man.
ma^uiul, comunele despre V. Bragadirul, Catuneasca, Scae^ti,
?i N. $oimul, Brinceni, figSne^ti, Marginea, deal, intinzindu-se, de
Pozifiunea acestel pla$i este Zmirdioasa ?i Bujoreni. la N. laS., intre satele Tingujei
numai de cirap, intretalata* de '

?i Grie^ti, com. Tingujei, pi.

diferite v&T, vilcele ?i cursurT Marginea, sat, jud. Bac&u, pi. Fundeni, jud. Vasluiii.
de ap& care-i dau aspectul eel Trotu.sul, com. Groze^ti, situat
mai pl&cut. Cimpiile mai intinse pe malul sting al OituzuluT $i Marginea, p&dure particulara,

sunt: a-BurnazuluT, care tncepe la poalele munteluT Co?na. supusa regimului silvic, in intin-

dintre comunele Beiul, Con$e$ti dere de 160 hect, pe mo?ia

$i Bragadirul $i merge p&n& in Marginea, satuc, in jud. Neamt^u, Muntele- Marginea, com. Rirae$ti,

Vla§ca; Cimpia-G^uriciului, Bra- pi. de Sus-Mijlocul, com. Usca^i. jud. Vilcea.

mai micT. Prin
'

gadirul $i altele

cultura intinsft ce se face in I

Marginea, trup de sat, in jud. Marginea, piriti, in jud. Neam^u,
aceastS plas& ?i prin frumoasele Neam^u, pi. Bistri{a, com. Mes- pi. de Sus-Mijlocul, com. Us-
el pozifiunT, merits numele ce teaciinul. ca^i ; izvore^te din dealul Munce-
i s'a dat de Gradina-Teleor- lul (ramura R^denilor); curge
manuluT. Marginea, trup de sat, in jud. pe la satul cu acelasT nume;

Comunele rurale ale acestel Neamtu, pi. Bistri^a, com. Buhu^i, se vars& pe stinga piriului Va-
pla^T sunt: Adame$ti, Atirna^i* renumit pentru caramidariile ce lea-Alb^, traversind so^eaua Gi-

Beiul, Bragadirul, Brinceni, Cer- se fabrica in localitate ; cu mar- rovul-Tupila^i, intre kil. 28—29.

Digitized by LiOOQ IC
 MARGINEA-ClRLIGUU'I iMI MARIAN

Marginea - Cirligului, munte, Marginea-de-Sus, plasa, in ju- nals Rimnicul-Foc^ani, calea ju-
jud. Dfmbovi^a, in sus de Mo- de{ul Rimnicul-S&rat, in partea deteanS Pl&ine$ti-Dumitre$ti, $i

roeni, pe dreapta Ialomi^eT. de mijloc a judefuluT. S'a numit c&I vecinale intre comune.
ast-fel, c&ci mal inainte se afla

Marginea-de-Jos, plasa, in jud. a^ezatS la marginea jude^ului Marginea-DomneascS, munte,

Rimnicul-SSrat, in partea de N. spre jud. Putna. Se m<irgine$te in raionul com. Pucheni, pi. Ar-
E. a jude^ulul. la N. cu pi. Ora?uluI $i judejul ge^elul, jud. Muscel. Este si-

Se m&rgine$te la N. cu ju Putna; la V., cu plaiul Rimnicul; tuat in partea de N. a com.,

de^ele Putna, Tecuciu $i Co- la S., cu pl&$ile Rimnic il-d.-s. intre mun^il Orlea ?i Vaca $i spre
vurluiul, de care se desparte $i Gradi^tea; la E., cu pi. Mar jud. Dimbovita. Aci este o stinS
prin nul Siretul; la E., cu jud. ginea-d.-j. Face parte din re- in care se fabric^ diferite brin-
Br&ila, de care se desparte prin giunea dealurilor $i din regiunea zeturi.

riul Buz&ul; la S., cu pi. Gra cimpulul. Este br&zdat& in par-

di$tea %\ la V., cu pi. Marginea- tea de V. de dealurile : Turcu- Marginea-Domneasca, munte,
d.-s. Este o plasa de cimp ; n are le{ul, M&gura Glp&tinif, Jinurul, la N. de com. L&ical-Runceasa,
alte locurT ridicate de cit malul Co^atcul, Tr&isceni, Peleticul, pi. Arge^elul, jud. Muscel. Le-
riuluT Rimnicul $i cite-va mo Costandoiul $i M&gura; in par- genda spune c& era obiceiu ca
vile risipite ic* $i colo. tea de E. e §es intins, presilrat aci in to^I anil s^ ?eaz& unii
Riul Rimnicul o ud& la V., de cite-va movile. La S. este din domnil ^rei cite-va zile, in

trectnd prin comunele Ciora^ti, baltaRobescu sau Voetinul. Face timpul vereT.
Slobozia, Mih&lceni, M&rtine$ti, parte din basinul RimneT $i al

Rimniceni $i M&ic&ne^ti. Riul Si SlimniculuT. Rimna intra in plasa Marhonda, sat, spre E. de sa-
retulo ud& la E., trecind prin pe la com. Lacul-luf Baban -
;
tul Bosia, com. Bosia, pi. Bra-
comunele Corbul $i Mixineni. ud& comunele Borde?ti, Dragos- ni^tea, jud. Ia$i, situat pe $esul
La S. e piriul Buz&elul. Laciri loveni, Plaine?ti, Slobozia-Cio- dintre Jijia $i Prutul. Are o su-
sunt : Leica, la N. ; Puturosul ra^ti, Gologanul, $i prime$te ca prafa^a de 98 hect. ^i o popu-
§i MSxineni, la E. afluen^T: Oreavul unit cu Cir- late de 14 familit, sau 80 su-
Este formats din urm&toarele ceiul $i uda
Cali{a. Slimnicul o flete.

comune rurale : Hingule$ti $i Ma prin mijloc, trecind prin comu- In mijlocul satului se afla o
luri, la N.-V. ; Martine$ti, Cio- nele Slobozia, Sihlele $i Bogza; balt& mare, formats din v&r-
rci^ti $i Slobozia-Mih&lceni, la V.; are ca afluen^T piriul Co^atcul sarea Prutulul, numitS Mar-
Rimniceni $i Gulianca, in cen- $i Dulcea, unit cu Slobozia. 1 honda.
tru ; Corbul $i M^xineni, la E. Plasa Marginea-de-Sus este Vite: 70 vite mari cornute,
Maic&ne^ti, la N. Re$edin{a pla- formats din urmStoarele comune j
275 of, 16 cal $i 23 rimStori.
cet este in com. M&ic&ne§ti. Lacul-luf-Baban, Ureche?ti, Po-
I

Are o 67315suprafat& de pe$ti la N.; Slobozia $i Voeti- j

Maria, sursii de apa mmerala,
hect., cu o populate de 4200 nul, la S. ; Bogza, Gologanul in Valea-Tisel, jud. Vilcea, ba-

familiT, sau 20055 suflete. $i Slobozia-Ciora^ti, la E. ; Bor- sinul 01&ne$ti, in care predo-
Comerciul const& in importul de§ti, Dragosloveni, Pl&ine$ti, mini ca substance fixe Iodur :

de coloniale, spirtoase, instru- Sihlele, la mijloc. Re?edin^a este I

de Magneziu (foarte senzibil)
mente agricole $i in export u in com. Pl£ine$ti. Bromur de Magneziu (urme)
de cercale %\ vite. Transportu Suprafa^a sa este de 60529 Clorur de sodiu Bicarbonat ;

rile se fac prin g&rile liniei fe- hect., cu o popula^iune de 4440 de calce; Bicarbonat de Mag-
rate Rimnicul-Foc$ani $i prin familii, sau 24400 suflete. Pro. |
neziu Hiposulfit de soda Hi-
; ;

acelea ale liniei Tecuciu-Gala^i, ducfiunile placet sunt: la V. pa- !

posulfit de Magneziu
k
; Clorur
car! se afla. in apropiere. durile $i viile ; la E., cerealele. de Magneziu; Oxyd d'Alumi-
C&ile de comunicafie sunt Comerciul consti in importul niu; Silicic
calea jude{ean& Virte$coiul-Foc- de coloniale, instrumente agri- Acest izvor di p^ni la 300
$ani-Br&ila; apol calea jude$ean& cole $i in export de vite, ce- vedre in 20 ore.

Rimnicul - M&ic&ne$ti §i nume- reale $i vin.

roase drumurf vecinale intre C&ile de comunicafie sunt Marian, vale, la S.-V. de satul
comune. Calea ferat& ?i ?oseaua natio- Ciocile, jud. Br&ila. Aci se zice

Digitized by Google
 MARIANCA 242 MARMURA

ca a fost mat inainte satul Cio- Sf. Nicolae, deservita de preo- si se varsa in riul Cerna, la

cile, care s'a retras unde este as tul si de cintare^ul bisericei pa- com. Fometesti.
t&zt, din cauza zmircurilor de rohiale din Sl&vu{a.
pe acele locuri. Marine! (Dealul-), deal, in par-
Marine^ti, mosie particulars, in tea de S.-E. a com. Covasna,
Marianca sau Balomireasca, jud. Dolj, pi. Amaradia, com. pi. Podoleni, jud. Falciu. La
mosie, in jud. Arges, pi. Gala- Slavu{a. Aparfine locuitorilor. poalele acestul deal a fost din
sesti, com. Teiul, proprietatea Pe dinsa se afla padure. vechime satul Varna, in fun-

EforieT Spitalelor Civile din Bu- dul VaeT Marturiel. Tot aci se

curesti ; se arendeaza anual cu Marine^ti, pftdure particular^, in afla localitatea numita Biserica-

800 leT. jud. Dolj, pi. Amaradia, com. VechTe.

Slavu^a, in intinderede 190
Maria§ul, picket militar, pentru hect. Apar^ine locuitorilor. Se Mariu^a, sat, ftcind parte din

paza frontierel, pe marginea Du- compune din girnifa si cer, care

1

com. rur. Hagiesti-Mariu{a, pi.

naret, in dreptul com. Vinatori, predomina, apoi din ar{arl si Mostistea, jud. Ufov. Este situat

jud. Teleorman. frasinT. la E. de Hagiesti, pe valea Mos-

tistea.

Marin (Valea-lui-), vale, izvo Marina, catun, in jud. Teleorman, Se intinde pe o suprafajade
reste din padurea statului Va- pi. TirguluT, ^inind de com. Bi- 2279 hect., cu o populate de
lea-CaidareT, strabate partea dc voli^a. Are o populate de 1
1
617 locuitorl.
N. a cat. VlSdesti-d.-s., pi. Riu- suflete. Se mat numeste si A D-ni! C. Vernescu, Sp. Gazoti,
rile, jud. Muscel, si se vars& in fuma^i. d-na Alex. Brezoianu au 1882
riul Bratia, intre hanul si moara hect. si397 hect. Pro-
locuitoriT,

dluT D. Micescu. Marina, sat, facind parte din com. prietary cultiv& 1440 hect. (200
rur. Recea, pi. Horezul, jud. sterpe, 90 izlaz, 152 padure).
Marina, sat, in jud. si pi. Arge- Vilcea. Are o populate de 301 Locuitorii cultiva 350 hect. (15

sul, ftcind parte din com. rur. suflete; 2 bisericT. Se zice ca hect. sterpe, 32 izlaz).
Flaminzesti. un oarecare Ion Ursanul, v&taf Are o biserica, cu hramul Sf.

de plaiu, a Tertat pe locuitort Gheorghe, deservita de2preo{i

Marinache, c&tun (tirla), pe cim- de bir ca sa-sT fac& biserica. si 2 cintare^T; 2 helestaie; 2

pul Bar&ganul, jud. Ialomi^a, pi. Acest Ion Ursanul se zice ca podurl. Comerciul se face de 4
Ialomifa-Balta, pendinte de com. a ftcut in acest chip vr'o 40 circiumarl.
Fra^ilesti. de biserici, pe la anul 17 14. Numarul vitelor marl e de

E udat de riurite Marita si 808 si al celor mici, de 1200.

Marincioaica, insula in Dunare, Maricioara si de Piriul-Popilor.

de 80 pog.; {inede com. Ho- Markka sau Chirculescu, ca-

tarul, jud. Romana^i. Marina, trap de p&dure, a sta- tun, pendinte de com. Rusi-lui-

tului, in intindere de 10 hect., Asan, jud. Vlasca. Are o su-

Marine§ti, vechfe numire a cdt. situat pe domeniul scoalel de prafafa de 500 hect., din care
Muscelul-pganul, din com. Ru agricultura de la Strihare^i, din- 60 locuitorl, improprietarhu la

sava^ul, jud. Buzau. colo de Valea-Muerel, com. Ci- 1864, au luat 145 hect. Este si

reasovul, jud. Olt; loc placut o braniste de 1 hect. si jum.

Marine§ti, sat, pendinte de com. de petrecere al or£senilor Sla- situate pe loc ses. Venitul a-

rur. Slavuja, pi. Amaradia, jud. tinenl, in zilele de sarbStori, nual al mosiet e de 12000 lei.

Dolj, la 5 kil. spre S.-E. de mat ales la Past!.

Slavu^a, catunul de resedin^a Marmura, nume ce purta in ve-

al com., de care se desparte Marina, riu, izvoreste de sub chime comuna Nedeia, pi. Balta,

printr'un deal. muntele Piatra-Alba, trece prin jud. Dolj.

Are o populate de 47 fa- centrul cat. Marina, com. Recea,
miliT, sau 193 suflete, can lo- pi. Horezul, jud. Vilcea, se une- Marmura, deal, in partea de N.-
cuesc in 48 case; o biserica, ste cu riul Maricioara, care iz- E. a satuluT si com. Pohotinul,
construitS din lemn, cu hramul voreste de la Piscul-f iganului pi. Podoleni, jud. Falciu, din

Digitized by LiOOQ IC
 MARMUR1LE 243 MARTALOGI-CIOBANt

care se scoate peatra. O parte Are o populate de 250 fa- Vite :

949 bol, 567 cal, 4468
este acoperit cu vil si padure, I
milil, sau 1013 suflete, din carl ol, 50 capre, 32 bivoll, 15 a-
iar pe poale se face cultura de !
186 contribuabill; o scoala pri- sinl si 459 porci.
cereale. ,
mara, frecuentata de 34 elevl; Budgetul com. e de 41 10 lei

o biserica, cu hramul Cuv. Pa- la venituri, iar la cheltueli, de

Marmurile, balta, jud. Dolj, pi. raschiva (1864), cu I preot si 2 6461 lei.
Balta, com. Nedeia. cintaretl; 2 circiuml. Pe partea de S. a comunel,
Vite marl cornute 6j6 y
vite trece calea ferata Bucuresti Fe-
Marotinul, ostrov, in Dunare, in mid 695 si rimatorl 425. testi, care are pe teritoriul co-
jos de satul Branistea, jude$ul ,
Budgetul comunef e de 177! munel stasia Dilga-Mare.
Vlasca. lei la venituri si de 1650 lei la

cheltueli. Marsilieni, sat> in jud. Ialomifa,

Marotinul, vtile, jud. Ilfov, pi. I de sat este cona-

In spre E. pi. Ialomi^a-Balta, pendinte de
Oltenifa, prin care balta Mos- cul unul mare proprietary St. com. cu acelasl nume, situat la
tistea comunica cu Dunarea. i Geblescu, a carul mosie se in- 3V2 kil. de riul Ialomita, pe
tinde spre S. lunca riulul si coasta Baraga-
Marotinul-de-Jos sau Ghim- !
Se mal afla spre N. magura nulul.
pa{i, com. rur., pi. Balta-OItul- Gunoiul - Badisel, intr'o vale Vechea numire a satului este
d.-j., jud. Roraana^i. formata unde afost siliste de sat, Ma Dilga Mare.
numai din satul cu acelasl nume. gura-Turcului si Teiul Mofil ; la Populafiunea comunel este de
E situata pe un teren ses, in S., Grindul-Tursanului si lacul 136 familil.

dreptul dunelor ce face nisipul Galesul, intre hotarul comunel Are o

scoala mixta, condusa
in col^ul de N.-V. al plasei, la si al mosiel Mirsanilor (com.). de un inva^ator si frecuentata
1 8 kil. de Caracal si la 38 kil. de 51 elevl si 20 eleve; o bi-
de Corabia. Inalfimea solulul Marsilieni, com. rur., in judeful serica, deservita de un preot si

d'asupra nivelulul inarii este Ialomifa, pi. Ialomija-Balta, este dol dascall.
de 138 m. situata pe partea dreapta a riu- Vite sunt: 589 bol, 289 cal,
Are o popilatfe de 147 fa- lul Ialomita, intre comunele Al- 3349 oI » 35 capre, 32 bivoll,
milil, sau 705 suflete, din car! besti si Bordusele. 15 asinl si 228 porci.
121 contribuabill; o scoala pri- Teritoriul comunel, cu supra-
raara, cu 1 inva^ator, frecuentata fa{a de 5700 hect., din can 125 Martalogi, sau Urzice^ti, sat,
de 34 elevl o biserica, cu hra; hect. padure, se intinde din riul jud. Arges, pi.Cotmeana, facind
mul S -{il Voevozl, cladita la 1795 pe cimpia Ba-
Ialomi^a, spre S., parte din com. rur. Martalogi-
de Stoica Boruzescu 2 circiuml. ; raganul coprindedoua mosii:
si Ciobani. Are o biserica, cu hra-
Budgetul comunef e la veni- Dilga-Mica, de 600 hect., pro- mul Sf. Nicolae, deservita de un
turi de 193 1 lei, iar la cheltueli, prietate a sapte satenl mo?- preot si un cintare{.
de 1854 let. nenl, si Dilga-Mare, de 5100 Numirea acestul sat probabil
Vite marl cornute 279, vite hect., proprietate particular*. ca vine de la vechiile mili^iiju-
micl 900 si rimatorl 140. Dupa legea rurala din 1864, defene ce existau in veacul
sunt improprietariti pe mosie al XViMea, sub numele de Mar-
Marotinul-de-Sus, sau Gale^ul, 48 locuitori neimproprietarifl; talogi si care ati existat pana la

com. rur., pi. Balta-Oltul-d.j., mal sunt 140. 1 7 1 6, cind lea desfiiintat Nicolae
jud. Romanafi, formata numai Se compune din satele: Mar- Mavrocordat, ca o masura mat
din satul cu acelasl nume, si- silieni, Dilga-Mica si Neamful multfiscala, de oare-ce Martalogi
tuata aproape de hotarul jud. si din cat. Grumuzea, cu rese- erau scutiflf de orl-ce darf catre
Dolj, pe un teren ses si nisi- din^a priraariel si a judecatoriel stat.

pos, fiind-ca imprejuml comunel comunale in Marsilieni.

vin dunele ce nisipul formeazS Are o populate de 206 fa- Martalogi -Ciobani, com. rur.,
aci. Se afla la 25 kil. de Cara milil, sau 1 108 suflete; o scoala pe riulCotmeana, jud. Arges,
cal si la 41 kil. de Corabia. mixta, frecuentata de 51 elevl pi. Cotmea, la extremitatea de
Altitudinea terenulul d'asupra si 20 eleve; o biserica, cu un S. a judefulul, despre judefele
nivelulul maril este de 138 m. preot si dol dascall. Oltul si Teleorman, la 21 kil.

63oJ0. M*r*U DicfUmar Ctograjlc. Vol IV.

82

Digitized by Google
 MARTEI (DEALUL-) 2U MASTACANUL

de com. rur. Cotesti, resedinfa plaiul Rimnicul, com. Bisoca, cu apa de pucioasa\ pe valea
subprefectureT, si la 30 kil. de considerat ca unul din izvoa- Bisca-cu-Cale.
Pitesti. Se compune din 2 sate: rele riuluT R.-Sarat; izvoreste
Ciobani si Martalogi, avind im- din muntele Martinul, uda N. Masa-Domneasca, stincti, jud
preun<i 180 fam., cu 730 sufl. comuneT, si se varsa in Rimnic, Bacau, pi. Trotusul, com. Mana-
Are o biserica, cu hramul Sf. pe stinga lut. stirea-Casinul, inalta de 2 m.,
Nicolae, cu un preot si un cin pe care se zice ca ar ft mincat
tare{; o scoala primara rurala. Martiria, numire, data de call Stefan Gh. Voevod, dupa in-

Budgetul com. e de 1 397 lei gari{ele schituluT Sf. Gheorghe toarcerea sa din Ardeal, unde
la veniturT si de 1 266 lei la chel- inaltelor si stincoaselor pis curl se dusese fugarit de TurcT, tre-

tuell. din com. Boziorul, cat. Nucul, cind cu ci^T-va oamenl prin Be
Vite sunt: 960 boT si vacl, jud. Buzau, situate pu^in maT ciurile-Domnesti.
58 caT, 9 bivolT, 1885 oT, 6 capre la S. de schit. Muntele Martiria,
si 320 rimatorl. serva ca hotar despre comuna Masa-lui-Traian, sau Masa-
Col^i ; e acoperit de padure. lui-Mihaiu-Viteazul, lespede
Martei (Dealul-), deal, in jud. de piatrd, in forma unei mese ro-

Suceava, com. Plesesti, parte Martoiul, cdtun (tirla), 111 j id. tunde, ce se afla pe marginea
cultivabil, parte padure. Ialomtya, pi. Borcea, pendinte OltuluT, jud. Vilcea, din jos dc
de comuna Lupsani. manastirea Turnul, care t'mede
Martine^ti, numire ce se maT da jude^ul Arges. Legenda popu-
c&t. $urpanul, com. Mircesti, pi.
I
Martologul, pise si vale, com. lara zice ca la aceasta masa
Vedea-d.-j., jud. Olt. j
Baesti, pi. Olte^ul-d.-s., jud. Vil- s'ar fi asezatMihaifl-Viteazul in

1 cea. Valea izvoreste dela X.-E. mijlocul capitanilor sal, inainte

Martinul, sat, jud. Bacau, pi. comuneT Ble^ti, si se varsa in d'a intra cu ostile sale in Tran-
Tazlaul-d.-j., com. Berzun^ul, si- piriul Dobricea. silvania. Aceasta legenda a in-

tuat pe dealul cu acelasi nume, spirat poetuluT Bolintineanu una

nu departe de piriul Berzun^ul. Marvila, sat, facind parte din din cele mat frumoase balade
Are o populate de 37 familii, com. Corbasca, pi. Berheciu, jud. ale sale:
sau 188 suflete; o biserica; 2 I
Tecuciu. Este situat pe un deal,
Ca un glob de aur luna stralucca,
circiumT. Vite sunt: 13 cal, 113 pe malul sting al SiretuluT, la
Si pe-o vale verde, ostile dormea.
vite marl cornute, 10 porcl si 6 kil. de resedinfa comuneT. Dar p'un vtrf de muntc sta Mihaiu la masa
13 capre. Are o populate de 68 fa- $i pe d'alba'i mina fruntea lui se lasa.

mil T, sati 246 suflete, locuind

Martinul, mu?ite, jud. Bacau, pi. in 64 case; o biserica, cu hra- Asemenea si raposatul T.

Trotusul? com. Hirja, situat spre mul Cuvioasa Paraschiva, care A man a fost inspirat de acea-

V. de satul Hirja si acoperit s'a facut la 1863 de monahul sta legenda in cunoscutul sail

cu padure. Lavrentie din schitul Pogle^ul, tablou, cu acelasi subiect ca ba-

dupacumse adevereste prin in- lada poetuluT.
Martinul, munte, in jud. Buzau, scripfia ce se afla deasupra usei.

com. Minzalesti, intre munfiT Satul a fost situat mal pe vale, Mascul, nume de sat vecliiii, des-

Furul-Mare si Muscelusea ; face unde se vad si astazi cite-va ri- fiin{at. VezT Pausesti, sat, pi.

hotar despre com. Lopatari dicaturi de pamint; maTpe urma Cirligatura, jud. Iasi.
are padure si finea^a. s'a ridicat pe deal.
AicT intra Siretul in jud. Te- Maslo§ul, deal, situat la E. co-
Martinul, munte, in jud. R.-Sarat, cuciu. Piriul Pogleful, care curge muneT Godinesti, jud. Gorj, pla-
pi. Rimnicul, com. Bisoca, numit la N. de sat, formeaza hotarul iul Vulcan se prelunge^te de
;

si $elariile-Martin, in parteade intre jud. Tecuciu si Bacati. la E. spre V. pe o intindere

S. a comuneT; este acoperit cu de 5 kil.; e proprietary a lo-

padurT si cu pasunT intinse Masa-de-Piatra, localitate, in cuitorilorcomuneT Godinesti; e

vara se fac aci stine de oT. partea de N.-E. a com. Star- acoperit de vil si prunet.
Chiojdul, pl.Teleajenul, jud. Pra-
Martinul, piritt, in jud R.-Sarat, hova, unde se afla o mica vina Mastacanul, com. rur., situata

Digitized by LiOOQ IC
MASTACANUL 245 MATARAUA

in partea despre N. a plS$e! MastacSnul, sat, in jud. Neam^u, com. MastacSnul, pi. Bistrita;
Bistr^a, jud. Neamfu, intre riul com. MastacSnul, pi. Bistrita, izvore^te din ramurile despre
Bistrita ?i ramurile Carpa^ilor situat pe valea piriului MSstS- N. de schitul Nechidul, dintre
de pe hotarul Transilvaniel. cSnoasa, la 25 kil. de orasul mun^il numi^I Aluni$ul $i Ne-
Terenurile sale sunt acciden- Piatra. chitul, prin valea cSrora curge
tate, prezintind dealurl mSrete §i Are o populate de 190 fa- pSnS aproape de satul Masta-
vST profunde, printre cart doming milif; I bisericS, cu 1 preot $i cSnul ; trece apol printre satele
culmea formats de mun^if Go$- 2 dascSlI ; o $coala, frecuentatS $ovoaia (in dreapta) $i PortS-
manul, TarcSuI, Vi^ioana-Mare, de 37 elevl. re$ti (in stinga), strSbStind, in
Porfirul, Nechitul ?i Negule$ti. In apropiere de acest sat se dreptul satuluf Gura-MastacS-
AceastS comunS este formats aflS izvoare cu apS minerals nulut,$oseaua judeteanS Roz-
din catunele: MastacSnul, Ne- (borviz). novuITazlSul, intre kil. 25 26, —
gule$ti, BSlanul, Smirea, Mar- dupS care se varsS pe dreapta
gina, PortSre$ti, Schitul-Nechi- Mastacanul, sat, in jud. Neamtu, riulul Bistrita.
tul $i $ovoaia, cu o populate com. Dragomire^ti, pi.de Sus-
de 1559 fam., sau 2951 sufl. Mijlocul, situat in drumul care Mastac&nului (Gura-), sXtuc,
Dintre locuitoril improprietS- pleacS dintre kil. 17 — 18 al in jud. Neamtu, pi. Bistrita, com.
ri^T in 1864 sunt: 39, carl trS- $ose!eI Girovul-Tupila^i $i duce MastacSnul, situat pe valea riu-
esc $i-$I stSpinesc singuri locu- prin satul Borni^ul $i HlSpe$ti, lul Bistrita, sub $ira dealurilor
rile lor; 55 stSpinesc locurile la Talpa. ce se intind paralel cu acest
ca urma?i ai celor improprietS- riu, in drumul $oseleI jud. Do-
ri^T ; 1 loc a fost pSrSsit de cS- Mastacdnul, ramurd de dcalurt, breni-Moine?ti, la al 26-lea kil.

tre un improprietSrit $i se stS- pi.de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu,

pine^te de cStre comunS. ce se intinde despre E. satului Mata, deal, pe care se aflS a$ezat
Agriculture se face pe o in- Du§e$ti, com. Serbe^ti, din drep satul $elari, CO m. Valea-Mare,
tin dere
de 463 hect. tul kil. 19 al $oseleI Girovul- plaiul Dimbovita, judetul Mus-
j

Ima^ul (suhatul) are o intin- Tupilati, prin comuna Drago- cel.

dere de 1400 hect. $i nutre^te mire$ti, formind in mare parte

un numSr de 2849 vite. hotarul dintre aceastS com. ?i 1
Matac, fost picket de grantfit, in
In MastacSnul sunt 3 bise- com. $erbe$ti $i BirgSoani. La jud. Mehedinti, plaiul Clo^ani.
rici, cu 8 deserventi ; o scoalS. E. de satul MastacSnul se rami-
Budgetul comunei e de 5322 fies : o culme apucS in spre N. Mataraua, sat, fScind parte din
lei, 14 ban!, la veniturf $i de fScind legSturS cu ram. Usca- ,
com. rur. Hagie?ti-MSriuta, jud.

4896 leT, 85 ban!, la cheltuell. tilor ?i alta in spre S.-E. se Ilfov, pi. Mosti^tea. Este situat
Comunicafia cu satele vecine intinde pe cuprinsul com. Bir- la N. de Hagie^ti, lingS valea
|

se face: prin un drum care duce gSoani. Mosti?tea, pe locurl smircoase.

din satul MastacSnul in satul Bor- Se intinde pe o suprafatS de
le$ti, fecind legSturS cu $oseaua Mastacanul, mosie, in judejul 788 hect., cu o populate de
judeteanS Roznovul TazlSul (in- Neamtu, com. Dragomire?ti, pi. ,

296 locuitori.
tre kil. 30 —
31); prin undrum de de S'.is-Mijlocul, formind cu I D-l C. Athanasiu are 625
la satul MastacSnul, trecind prin j
marginile sale limita comunei hect. $i locuitoril 163 hect. Pro-
satul $ovoaia la satul Gura-Mas- despre com. Serbe§ti $i BirgS- prietarul cultivS 450 hect. (50
tacSnuluf, ftcind legSturS cu oani. 1
sterpe, 125 pSJure). Locuitoril
soseaua Roznovul-Borle$ti (intre , Este proprietatea d-lul A. !
rezervS pentru izlaz 14 hect.
kil. 25 — 26); prin un drum I
CrivSt, cSruia if aduce un venit , Are o bisericS, cu hraraul In-
de la Negulesti la Borlesti (si ,
anual de 6500 lei. timpinarea Domnulul; 1 moarS
Iapa prin drum); cu apS; ma^inS de treerat;
I

la satul alt 1
!

prin un drum de la satul Mas- ,

Mastacanul, mosie, in judeful 1 hele^teQ; 1 pod.
tacSnul, ce trece prin satul PortS- j
Neamtu, com. MastacSnul, pi. I Comerciul se face de 1 cir-

re$ti $i BSlanul, si se uneste cu Bistrita. ciumar ?i 1 hangiu.

soseaua Roznovul -Borlesti, in NumSrul vitelor marl e de
j

dreptul kil. 24. 1

Mastacanul,//r//7,injud.Neamtu, | 243 ?i al celor micT, de 548.

Digitized by Google
 MATCA 246 MATEIENI

Matca, com. rur. in jud. Tecuciu,

t figanesti si Corodul; la S., cu lul marea^a, ridica frumuse^ea
pi. Nicore$ti, situate pe ambele com. Pufeni ; la E., cu jud. Covur- pozi^iunei Namaestilor.
malurl ale riulul Corozelul, la luiu si la V., cu ora$ul Tecuciu. Pe lunca Argesului, la locul

6 de capitala judefulul si
kil. la numit Valea-lul Braga ?i pe Ma-
21 kil. spre E. de a pla?eT. Matca, cimpie, pe care este a- teiasul s'ati gasit numeroase do-
Are o populate de 510 fa- sezat satul Balasoeni, pi. Saba- vezl de razboaie ale trecutulul:
milii, sau 2260 suflete locuesc ; rul, jud. Ilfov. Numele-T vine ghiulele, oase de oamenl, co§-

in 594 case. de acolo ca matca riulul Arge- ciuge de piatra. Acestea sunt
Sunt doua de
trei bisericl, sul, in timpii vechl a fost pe probe neindoelnice ca pe aceste
zid si una de gard. Cea de zid aci, dovada cantitatea mare de locuri s'a varsat singe in mal
cu hramul Sf. Nicolae, s'a facut nisip ce se afla pe aceasta cim- multe rindurT. Legenda spune
lainceput de gard, pe mo§ia O- pie. ca numele muntelul se trage
daia, fosta razasia locuitorilor; de la Matei Corvin, care ar fi

in 1830 s'a reparat si in 1872 Matca, piriU, in jud. R.-Sarat, dat p'aci batalil. Poate ca in

s'a facut de zid ; a doua, tot de plaiul Rimnicul, com. Danule?ti, framintarile urraate intre feP e $
zid, cu hramul Cuvioasa Paras- izvorind din dealul Plese$ti $i Turd, sa fi trecut si Mateias
chiva, s'a facut la 1833, cu spe- uda partea de N. a com. $i se Corvin prin aceste locurT, desi
sele ob^testf, din lemn $i la 1837 varsa in riul Rimnicul-Sarat, pe istoria nu pomeneste de cit nu-

s'a refacut de zid; a treia, cu hra- dreapta. mal de trecerea peste pasul Bran
mul S-^it Voevozl, s'a facut de a lul Ion Corvin, vrajmasul lui

gard, in 1825 cu ajutorui locui- Matca, piritt, ce trece prin co- Vlad Dracul.
torilor $i la i860 s'a reparat; munele : Biclesul, Albule$ti, Va-
sunt deservite de 3 preo^I si 5 lea-MorculuT, Piria, pi. Dum- Mateia^ul, munte, in jud. Neamtu,
cintare^T. $coala, care dateaza brava, jud. Mehedin^i, ?i trece pi. Piatra-Muntele, com. Craca-

din anul 1864, e frecuentata de in jud. Dolj, pe la com. rur. Ar- oani, situat linga Cracaul-Negru,
65 elevi. getoaia, varsindu-se in riul Jiul. in legatura cu muntele Rotunda.
Vite sunt : 620 bol, 489 vacT,
360 cai, 1016 oT, 15 capre, 3 Matei, sat, in jud. Arges. VezT Mateia§ul, pddure supusa regi-
taurl, 890 pore!. Schitul-Matei. muluf silvic, com. Dragoslavele,
Sunt 420 stupl cu albine. plaiul Dimbovi^a, jud. Muscel,
Intinderea terenulul cultivabil Matei - Basarab sau Valter- in intindere aproximativa de 150
e de 6124 hect. Maracineanu, c&tun, pendinte hect. cu un masiv rar. Se in-

Veniturile si cheltuelile com. de com. Iepure^ti, proprietate vecine?te la N. cu Pravaful ; la

se urea la suma de 5350 lei. a statulut, situata in pi. Cil- S., cu Lunca-Girtii la E., cu ; riul

E brazdata in partea de E. nistei, jud. Vlasca. S'a infiinfat Dimbovifa ?i la V., cu Namae?ti.
de dealurile: Gavanul, Iepureasa, cu ocazia improprietarirei insu-
Gityul, Cierul-luI-Goroveiu, Dea- rajeilor la 1882. Mateia^ului (Pe§tera-),/^/-^.
lul-lui-Vede, Stan, Cuichila, Croi- Aid s'a dat pentru 50 locui- in jud. Muscel. Vezi Mateia^ul,
torul, Manaila si Chicerea. torf, doua scoll si o biserica, munte.
E iidata de riul Corozelul, care suprafa^a de 281 hect.
trece prin centru, de la N. la S. Mateia^ului (Piriul-), piria, se
Mai sunt $i cite-va lacurl: La- Mateia§ul, munte de piatra, cal- varsa in riul Dimbovifa, pe par-

cul-TroianuluI, al-Porcului $i al- caroasa, cu virful Sturul sau tea dreapta, in raionul com.
Ferastraului, care in timpul verel Piatra-Namae$tilor, in fata Na- Badeni Ungureni,
- plaiul Dim-
seaca. In partea de V. se aria maestilor, jud. Muscel. Un kil. bovi^a, jud. Muscel.
valea Rariul. aproape intre virful Sturului $i

$oseaua jude^eana inlesne§te vaile vecine. In apropiere de el Mateieni, sat, in jud. Dorohoiu,

comunicafia cu orasul Tecuciu. este Pestera-Mateia$uluf, a care! pi. Copula, com. Dimacheni, cu
Locuitoril sunt vechl razesi. adincime neobiclnuita nu e cer- 74 familif, sau 165 suflete.
Comerciul se face de 5 cir- cetata de cit de indrazne^ii vul- Proprietatea mo$ief este a ra-

ciumarl. tun. posatulul loan Docan, luata prin

Se raargineste la N. cu com. Virful SturuluT, cu infa^isarea cumparatura, iar din vechime a

Digitized by Google
 MATE1E?TI 247 MATIEVA-HARA

fost a minastirel Dragomirna a treia, Sf. Mihail si Gavriil, fon- E udata de valcelele : Ursoaia,
din Bucovina, pana in anul 1785, dati la anul 1836 de Siinion Odailor, Baldovinul si Seaca,
cind s'a vmdut. D. Popa Hie si al^il si a patra, si de riul Tiriia, care trece prin
Biserica, cu hramul S-^il Tref- Nasterea-Sf.-Ion-Botezatorul, zi- centru.
Ierarhf, deservita de 1 cintarej dita la anul 1862 de D-lor Ioni^a Se margineste cu com. Tur-
si 1 palamar, este mic&de lemn Diaconescu, Preotul T. Neamfu cesti, Alunul, Corsorul (jud.

si tencuitS; ftcuta in 1828, de si al^il. Gorj), Greci si Ciresul.

spatarul Grigore Manole Varlam, $coala dateazS in comuna de Calugdrii Macarie, Tudosie,
fost proprietar. la 1890. Cladirea e buna, pro- Nectarie, Ieromonahul Iosif $i

Satenil Jmproprietariji au 157 prietate a comunel. E frecuen- Banul Manolache, carora apar-
hect, 54 arii; iar proprietarul tati de 12 copil. ^inea mo^ia ?i satul Mateie^ti,
mosiel, 1095 hect, 99 aril, cimp Vite sunt: 6 caT, 35 fepe, 230 au daruit parole lor manastirei
si 71 hect., 61 aril, padure. bof, 62 vacl, 100 ol, 30 ber- Horezul, la anul 7208 (1700).
In sat sunt: 5 iazurT; o li- becl, 52 porci si 25 scroafe.
vad&; 4 pogoane de vie. Loc. desfac vitele la tirgurile Mateie§ti, sau Lunca, sat, jud.

Riul Jijia curge pe hotar. din Riureni si Gingulesti; ce- Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., com.
Drumurl principale sunt: acel realele, la Tirgul-Horezul si la Sandileni, situat d'a dreapta
ce duce prin Vladeni in jos pe Craiova. TazlauluT-Mare, mai jos de sa-
Jijia si acel ce duce la Boto- Pe riul Tiriia, in raionul co- tul Tisa. Are o populate de
sani ^i la Dorohoiu prin Dima- munei, sunt 4 morl. 15 familil, sau 67 suflete.
cheni. In partea de V. a comunei Vite marl cornute 20 si 01 34.

Hotarele mosiel sunt cu: I)i- este Piscul-Turcilor, unde se zice

m&cheni, Vladeni, Corlateni si c.l ar fi locuit de demult Turci, Mateie§ti, numirc, ce se da unel
Nic$eni. fund in pamint si ramasi{e de pftr(I din comuna Stilpeni, jud.
zidurT, iar pu^in mai S[>re V. se Muscel.
Mateie^ti, com. rur., jud. Vilcea, ridica inal^imea numita Magura;
pi. Olteful-d.-s. Numele sati vine de unde se vede, la E., juma- Mateie^ti, wchie numire a cd-

de la un Mateiu, primul locui- tatc pi. Horezul, la S. jtimatate tunulul Mierea, jud. Buzati, com.
tor ce s'a stabilit aci si care a pi. Oltc^ul si la V. jumatate Gura-NiscovuluT.
avut 3 feciorl: Anghel, Barbu pi. Novaci, din jud. Gorj.
si Modre, cum si un ginere, I. Suprafa^a comunei e de 1050 Mateie§ti, deal, in raionul com.
Calarasu, dupa numele carora hect, din carl 350 hect. vatra Mateiesti, pi. Olte^ul-d.-s., jud.
sau numit uli^ele Calarasesti, : satului. Vilcea, pe care se cultiva 30
Modresti, Barbulesti si Anghe- Veniturile si cheltuclile co- hect., 50 arii, vie.

lesti. munei se urea la 1200 lei anual.

Formats numaT din satul cu a- $oseaua judefeana, ce trece Mateie§ul, munte, jud. Bacaii,
cest nume, este situata pe valea prin mijlocul Mateiestilor pe Va- pi. Trotu^ul, situat spre S.-V.
riuluT Tiriia, intre dealurile Ma. lea Tiriiel, inlesneste comunica- com. Caiu^ul; este acoperit cu
gura si Ciresiul, la 56 kil. de {ia la N. cu com. Greci si la S. padure.
Rimnic si la 18 kil. de Hore cu com. Turcesti.
zul. Comuna este brazdata de Matieva-Hara, deal, injud.Tul-
Are o populate de 230 fa- dealurile : Carantina, Magura si cea, pi. Babadag, pe teritoriul
miliT, sau 855 suflete, mosncni, Corna^elul V), Filipul, Co-
(la com. SlavaRusa ; se desface
din carl 189 contribuabill. Lo- moara si Seaca (la E.). Cele din dealul Carada-Bair ; se In-
cuesc in 240 case. d'intiiu trei formeaza un lan{ ce tinde spre S., intr'o direc^ie ge-
Are 4 biserict: Cuvioasa-Pa- se prelungeste din hotarul co- nerala de la N.-E. spre S.-V.,
raschiva, reparata la anul 1859 munei Greci (la N.), pana in brazdind partea centraia a pla-
si in urma la 1869, de Costache hotarul comunef Turcesti (la S.); sei si a comunei; are o inal^ime
Dumitru a doua, Sf. Impa>a{I,
; iar cele tret din urma formeaza de 264 m.; pe partea nordica
reparata la 1868 de ctitorH D. un sir paralel cu eel d'intiiu, in- este acoperit cu paduri, iar pe
Codreanu, P. Ienciu, Al. Popa tinzindu se in aceeasi direc^iune, poalele sudice cu finete si sa-
Vladu^u, M. Modrescu si alt^iT spre E. manatun.

Digitized by LiOOQ IC
 MATIOAIA 24S MAVRODINUL

Matioaia, fost sat, pe piriul cu proprietarit, la 1864, parte din 400 hect., din carl 100 hect.

acelasT nume, jud. Suceava, des- locuitoriT com. Pacure^i, pi. Pod- padure, apol livezT, izlaz, cura-

fiin{at de Mihaiu Sturdza-Voda, goria, jud. Prahova. turT si locurT sterpe. Numita ast-

care a streimutat pe locuiton fel dupa numele fostulul proprie-

in Homi^a. Matrja, rift, format din girlele : tor generalul Mavru. Localniciio
Turburea si Apa-Dulce, ce iz- numesc Mamvra si Reghinesti.
Matioaia, pddure, de diverse e- voresc: prima din dealul Zim-
serine, jud. Suceava, com. Cris- broaia si a doua din dealurile Mavrodinul, com. rur., in jud.

testi. comunel Drajna-d.-j., pi. Telea- Teleorman, pi. TirguluT, situata

jenul, jud. Prahova. Ambele se pe Valea- Vede, la punctul unde
Matioaia, piriU, jud. Suceava, impreuna din jos de cat. S&- se impreuna piraiele Tinoasa si
numit la obirsie Homifa, de la rari, com. Predealul. Matifa cur- Ciineasca, si la con flu en {a lor in

satul din care -si incepe cursul. ge prin com. Surani, de la N. riul Vedea. Este pusa intre doui
Indata ce trece in com. Tata- la S., si se varsa in girla Lo- dealuri, Dealul-GaneT, la V. sj

rusi, primeste numele de Ma- patna, intre comunele Podeni-NoT Dealul- Viilor, la N.
tioaia. Dupa un curs de 4 kil., si Pacureji din pi. Podgoria. Se margineste la N. cu co-
200 m., in dreptul satului Uda, Pe o parte din girla Matija munele Alexandria si Calinesti;
primeste pe Leurdisul si Calu- este situata com. Pacurefi. la N.E., cu Valea-Zbirglezei; la

gara schimba numele in

si-si S., cu hotarele mo?iilor Plosca-
Piriul-Mare. Curge inca 3 kil., Matora^ul, cutme, Mehe-jud. d.-j. si Spatarei; la S., cu com.
si, trecind pe mosia Heciul, ia din^i, lingS T.-Severin, numita Adamesti si cu mosia SovS-
numele de Conjasca. Dupa un si Culmea-MatorajuluT, ce se ter- rasti.

curs de inca 6 kil., udind com. mini de o datS la Dun&re, lSsind Terenul comuneT este acci-

Lespezi si Pascani, se varsa in loc de trecere numaipentru ca- dental Dealurile din spre vaile

Siret, din sus de satul Lunca. lea ferata si soseaua na^ionala. VedeT, Tinoasei si CiineluT do-
Apa sa invirteste4 morT in com. mina comuna; iar la S. sunt

Tatarusi, 2 in com. Lespezi, 4 Matraca, sat, jud. Dimbovi^a, dealurile acoperite de paduri
morT si 2 piue in com. Pascani. # pl. Dealul-Dimbovifa, cat. com. spre com. Nanovul ; incolo tot

Are de tributan din stinga pi Colanul, situat lingaTirgoviste, pamintul este ses.
raiele : Posta, Satului si Calu- la 2 kil. de bariera Bucuresti, Teritoriul comuneT este stri-

gara, iar din dreapta piriul Bo- linga suburbia Sirbi si aproape batut de ma! multe vai si valcele:

desti. de soseaua jude^eana Tirgoviste- Valea -TirnaveT, ce-sT are ince-

Lazuri-Bilciuresti-Butimanul. putul pe mosia Mavrodinulul

Matifa, sat, facind parte din com. Valea-Calului impreunata cu Va-
rur. Pacure^i, pi. Podgoria, jud. Matruca, sat, jud. Dimbovifa, pi. lea-Crucilor ;
Valea - Zbirglezei,

Prahova. Are o populate de Bolintinul, cat. com. MSrun^isul. a-StupiniT si a-luT-Hasan-Aga, la

723suflete; obiserica, fondatala N.-E. spre mosia Bleoturile; Va

1800 si reparatala 1886 de loc. Ma{a, balttt, in jud. Covurluiii, leaf iganceT, la N., intre mosiile

Catunul se mal numeste de pi. Horincea, com. Rogojeni, Alexandria si Calinesti; Valea
iocuitorl si Ochisorul. aproape de R&dianul, de care FrinculuT, Valea-luT-Lazar si alte

se desparte prin stufarie. Ma^a valcele.

Mati{a, lac, jud. Tulcea, in par- se afla in spre com. Cirja, iar Sunt si cite-va lacuri de puyinS

tea N. a pi. Sulina, si cea E. Radianul, spre Blagesti (jud. important : Lacul - Bal^atului,

a com. urb. Chilia-Vechie ; este Tutova), si amindouA aproape la N. spre Alexandria, al-Ca-

format de girla Lopatna, ce-i a- de Vadeni. zacilor, al-Berze! si Stejarului,

duce apa din bra^ul Sulina la N.-E. comunei si al-Lixan-

comunica cu bal^ile Babina, : Ma^ul, numire ce se da cfttunu- !

dreT, la V.
Rosea si Mehei e inconjurat ;
//// Ghi^easca, com. Negreni, Maguri sunt multe pe terito-
cu stuf; are 300 hect. intindere pi. Vedea d.-j., jud. Olt. riul comuneT; Magura-Chiala, a
j

si confine pestc in abundenja. MireT, a-SanduluT, a-Vizuinelor,

i
Mavra, mosie, jud. Buzfiti, com. a - CiocaneluluT, a-luT-Stoica ?i

Reghinesti; are a-luT-Stoian sunt cu

Mati^a, mo fie, pe care s'au im- I
Manesti, cat. insirate,

Digitized by LiOOQ IC
MAVROD1NUL LMi» MAVRODINUL

magurile : Flocosaica Mare - si com. Buzescul, peste Vedea, in Teleorman si din jude^ele inve-
Flocosanca-MicS si Tirnava, in calea judefeana Rosiori-Alexan- cinate.
partea despre Valea Nanovu-- dria; spre com. Nenciulesti si Nemulfumh;! d e condifiunile
lui; mSgura Cioaca, la S.-V. spre com. Calinesti, peste valea ce le impunea proprietarul mo-
Sapata si Micul, spre Valea- Zbir- Joi^ei. Pe aci era maT de demult siei, colonistiT Bulgarl, ma! ales
glezel; Maguracu-^tubeiul, tot drumul Pitestilor, pe valea Te la punerea in aplica^iune a Re-
spre Valea-Nanovulul si hotarul leormanuluT. gulamentulu! Organic, se plin-
mosie! Mavrodinul; Migura-Ur- La marginea satulal spre N.- sera generalulu! KiselefF. Acesta
sariior, la N.-E. ; Migura Rosie, V., se vad ruinele uneT biseric!, nu le lua in considerate plin-
si a Matusef, la E. si in fine zidita de Domnitorul Nicolae gerea si le propuse s& mearga
Magura-cu-Pietris, la V. Mavrogheni, in secolul trecut. ca colonist!, in condemn! avan-
Popula^iunea comunel este de Satul Mavrodinul avea in se- tagioase, in Basarabia.
283 familif, sati 971 suflete, din colul trecut numirea de Repezi Bulgari! nu primirS sS parS-
can 249 contribuabill. 91 facea parte din plasa Tele seasc& ^ara si .atunc! interveni
Are o scoala, condusa de un ormanuluT-d.-j. Numirea de Ma- combinafiunea ca sa cumpere
inva^ator si frecuentata de 19 vrodinul i s'a dat in a doua dece mosia Biciieni a Mitropolie!,
elevf; o biserica, deservita de nie a secoluluT al XMea, de cind unde se stabilira\ dimpreuna cu
2 preo{I, 1 cintaret si I para dateazi si renumitul tirg care al^f locuitor! din Zimnicea si
cliser. a {inut pan& la anul 1879. Pe din alte pSr^T si formara orasul
Vite sunt 4154 capete, din ling& dinsul mat erau doua* sate, Alexandria.
can 722 vite mart cornute, 399 Saelele si Fundatura, cart s'aii Vechiul tirg al Mavrodinulu!
cal, 7 m^gan, 2423 oT, 42 ea- desfiin^at. a mers apo! degenerind din ce
pre si 561 porcT. Tirgul MavrodinuluT s'a for- in ce, mai ales cu inmutyirea
Budgetul comunel e de lei mat parte din locuitori! basti- mijloacelor de comunica^iune,
6169, banl 23, la venitur! si de tinas! al celor dou& sate, parte iar in anul 1879, se desfiin^
let 5856, ban* 74, la cheltueli din Bulgaria carl au pSrasit $is- aproape cu totul, trecind la
Locuitor! tmproprietari^ in tovul, pe timpul r&zboiului de Alexandria.
1864, aQ fost 140, pe o in tin la 18 1 2. Dupa arderea acestul Comuna Mavrodinul a fost
dere de 970 pogoane. oras, BulgariT mat avu{! s'au intrunita, p&ni la 1876, cu com.
Mosia Mavrodinul formeazS. stramutat pe la Viena, Bucu Nenciule^ti.
corpul principal din intinsul do- re^ti si in alte orase mart; eel
meniil al baronulu! TheodorNi- mai saracl au trecut la Zimni- Mavrodinul, sat, jud. Dimbovija,
colic! de Rudna, senator in Ca cea, unde nu au putut sta mult, pi. Ialomi^a, cat. com. Gher-
mera raagna^ilor din Ungaria, din cauza persecu^iunil Turci- gani. La acest sat, precum si
consilier aulic si fost atasat pe lor. la altele vecine, Boangasi Sta-
linga guvernamintul Bosniel si Pe atunct parte din mosia de nesti, au fost lupte intre Ro-
Herzegovinel. azT a MavrodinuluT era proprie- min! si Turc! pc timpul lu! Mi
Acest domeniu are mat mnlte tatea baronuluT de Sachelarie. haiu-Viteazul (1595 — 1599). In
corpurl. In comunS sunt ca- Emigrant bulgarf din Zimnicea apropiere este o pSdure cam
sele proprietaYu, precum si in- au trecit la Mavrodinul, unde de 10,000 arif.

treaga instalafiune a economa- plateau 6 lei claci si dijmi 2o !

tulul mosiel. Cultura pamin- si au contribuit mult la pros- Mavrodinul, tirlti, la 1 kil. spre
tulu! se face sistematic; cre^ perarea tirg ilu! ce se infiin^ase S.-E. de satul Ulmul, jud. Bra-
terea vitelor este foarte ingri- acolo. ila, aproape de hotarul despre

jitii, ast-fel c& serveste de mo- Tirgul Mavrodinului era re- com. Fleasca, pe muchia pla-
del multor agricultorf. numit in toat& {ara. El se \\- toulu! de pe {annul drept al
Munca agricola se face parte nea la Rusalil, odata cu tirgul Calma^uiulu!. Vatra tirlel e de
in invoel! cu locuitorif din Ma Mosilor din Bucuresti. Aci ve- 7 hect., cu 6 case si 28 loc.

vrodinul si din comunele inve neau negu^torl din toate par- Vite sunt: 10 cat, 70 vite
cinate, parte cu vitele si unci ole {ari! si din strain&tate, c;i cornute si 70 rim&tor!.
tele proprieta^iT. felurite marfurf pentru aprovi-
Cat de comunica^ie are: spre zio:iarea locuitorilor din jud. Mavrodinul, intins domeniu, jud.

Digitized by LiOOQ IC
 MAVROMOLUL 250 MAXUTUL

Teleorman, proprietate a baro- ne?ti, pi. Prutul, jud. Covurluiu, le-a zidit biserica, ce s'a reinoit
nuluf Theodor Nicolicfde Rudna. arendata anual cu 3000 leT. in 1855 tot cu spesele el.

Este compus din niaf multe cor- Vite sunt: 432 boT, 312 vaci,

purf Bleoturile, Mavrodinul, Re-

: Maxenul, com. rur. y
in jude^ul 102 vifef, 123 cai, 220 lepe, 63

pezi, Comane$ti, Barbate?ti $i BuzyQ, pi. Cimpului, situata in- minzf, 1 100 01 $1 450 porcT.
Ad&me$ti. tre piriia$ele Negreasca §i Ru- \
C&! de comunica{iune are:

Intinderea lui este de peste $iava$ul la 12 de Buzau. Li-

kil. §oseaua Maxenul -Buz&u prin

12000 hect., din carl aproape mita, la N., incepe din mo$ia Jinte^ti $1 ?oseaua Maxenul-
j

1600 hect. p&durT. Mu^eteasca, de la Iazul-Rasucit, I Zmeeni.

Acest domeniu se intinde la trece apa Strimba-Maneasca, $i

N. spre mobile Caline^ti $i A- pe hotarul mo$ieT Negreasca, |

Maxenul (§tuculeasa-), padu-
lexandria, p&na aproape de jud. merge in apa Viforita; la V., re a statulul, pendinte de Epis-
Vla^ca; la N.E., pana la trupul din apa Viforita o Ta pe hotarul copie, jud. Buzau, com. Maxe-
de mo$ie Zbirgleaza-Licuriciul a mo?iiior Ghera^eni $i Sudi^i ; la nul; are 135 hect.
Eforief Spitalelor; la V., pana Sud, continuind inca pu{in pe
la mo$iaViesparulsau P&rul-Ro- apa Viforitef. Se m&rgine$te cu Maxenul-Virtoapele, mosie a
tund a statuluf; la S.-V., p2na hotarul mo$iilor Trestianca, Li- statuluf, pendinte de Episcopie,
la mobile Plosca Castri?oaeT a pianca (Balaia), Cata-Cal, Zme- in jud. Buzau, com. Maxenul;
statului $i la Spatarei; la S. pana eni, Salcioara, Barbuleanca si are 760 hect. aratun, izlaz, smir-
la mo?ia $ovSre$ti sau Ada- Moisica-Banul, pana in riul Ru- curl si saraturf, afar& pe padu
me?ti ?i pana la mo-
la S.-E. ?iava{ul, merge cit-va pe riu in rea Maxenul.
§iile Nanovul (ce -T mai zice $i jos, apol pe hotarul mosiei Al-
Tirnava), Laceni $i Magura, a- be$ti, pana la movila Ciovlicul; Maxime^ti, sat, in jud. Neamfu,
proape iara^i de jud. Vla^ca, la E., incepind din movila Ciov- pi. de Sus-Mijlocul, com. Birga-

de unde am plecat. licul, se urea pe hotarul mo$iilor oani, formind marginile sale ho-
Pe la inceputul secolulul al Bentul, Uiasca (Poenareasa), Gal- tarul despre com. Margineni.
XlX-lea, mo$ia Mavrodinul era binasul $i Mu$eteasca, unde da Are o de 105 hect.
intindere
proprietatea baronuluf de Sache- in apa Strimba, la Iazul-Ra- 7 aril, cu o populate de 67
larie; dup& acea a trecut in pose- sucit. suflete. Vite: 32 capete.
siunea principeluf Serbief, Mihail Suprafafa sa este de 2492
ObrenovicT, de la care s'a trans- hect., din care 1475 arabile, 189 Maxinca, lac, jud. Tulcea, situat

mis rude! sale, actualul pro- padure, 260 fiuea^, 510 izlaz in partea N.-V. a pi. Sulina,

prietar, baronul Nicolici de ?i 58 loc sterp. ?i cea de V. a comunef urbane

Rudna. Propriety sunt: Maxenul- Vir- Chilia-Vechfe, format de braful

Pe acest vast domeniu, care toapele, Virtoapele-Banuluf $i TStarul, cu care comunica prin
la 1885 s'a maf marit $i cu tru- padurea Maxenul - $tuculeasa, 2 girli^e ; e inconjurat cu stuf;
pul Bleoturile, sunt trel sate toate ale statului. are 20 hect. ; confine pe?te.
marl : Mavrodinul, Nenciule?ti Terenul e $es, dar nu toc-
sau Vatican i ?i Buzescul. maf fertil, din cauza multor ape, Maxutul, sat, in partea de S.-E.

viroage, smircurf $i sar&turl, de a com. Deleni, pi. Copula, jud.

Mavromolul, sat, in jud. Covur- care e acoperit. Boto$ani, situat pe partea de
luiu, pi. Siretul, com. Cuca, cu Comuna e formats dintr'un E. a dealulul Pietr&ria ?i in par-

25 familii, saii 118 suflete. singur c&tun, Maxenul. Are o tea de N. a ora^ulul HirUul.
populate de 900 suflete; o Are o populate de 92 fa-

Mavromolul, sau Cuca-Mica, I

$coala frecuentata de 57 elevT; milii, sau 460 suflete, din carl

mosie a statului de 60 hect, !

o biserica, cu I preot, I cin- 143 contribuabilf ; 1 biserica,

in com. Cuca, pi. Siretul, jud. |

tare^si 1 paracliser; 6 circiuml; zidita la 1842 de catre Pul-

Covurluiu. o moara cu abun; 2 stine. Co- heria si Iorgu Ghica, proprietari.

muna Maxenul e formats djpa Vite sunt: 300 bof si vaci,

Mavromolul, mosie, a statului, 1 8 12, din oamenii stabili^T de 10 cat, no of, 38 porcf.
de 160 hect. (osebit de padurea, Episcopie pe mo$ia sa Maxenul- Mosia Maxutul este o parte
de 357 1 /2 hect.), in com. Firja- Virtoapele. Episcopia, in 18 17, din Deleni $i are o intindere

Digitized by LiOOQ IC
 MAZALE (LA-) M.\CE$UL-DE-JOS

de 5562 hect, din car! 5367 Budgetul com. e de 2720 lei munel urbane Cimpina, pi. ?i

hect. a proprietaruluT, cu 4296 la veniturf, $i de 3583 lei, la jud. Prahova. Are o popula-
hect. p&dure, ?i 195 hect. ale cheltuell. Jiune de 133 locuitori (64 b&r-
locuitorilor. Sunt 20 hect. vil. ba{I $i 69 femel).
Mdcai, sat, cu 261 suflete, jud.
Mazale (La-), he, jud. Tele- Arge?ul, pi. Oltul, ftcind parte Macelarul (Malul), izvor de
orman, la S.-V. ora^ulul Zimni- din com. rur. cu acela§I nume. apa minerald, jud. Prahova, si-
cea, unde era alt&-dat& vama ?i Aci este $i re^edin^a primariel. tuat pe coasts, in apropiere de
carantina. centrul ora^ulul Cimpina, pe iz-
Macar&ul, trup de mofie, nelo- lazul locuitorilor. Apa sa confine
Mazanaia, munte, in jud. Su- cuit, suprafa^a de 457 hect.,
in pucioasS $i e buni pentru reu-
ceava, com. Bro^teni, avind ocupat mal mult de p&dure, pen- matizm, scrofula, etc.

1339.9 m. altitudine. dinte de com. Chiriacul, pi.

Marginea, jud. Vla$ca, a§ezat M&celarul, pddure a statului, in

Mazanariul, pi rift, in jud. Te- in coasta despre E. a satulul intindere de 325 hect., judeful
cuciu, com. Buda, izvore$te din Chiriacul. Ilfov, pi. Negoe$ti, com. rur.
dealul cu acela§I nume, ia di- Se arendeazS odata. cu Gu Suhatul.
recti'inea spre E. ?i se varsd in bavia; ambele aQ fost, inainte
Zeletin, mat jos de piriul Sa- de secularizare, ale Mitropoliel, Mace^ul, cdtun, al com. Valca-
lahorul. ?i acum aparjin statului. Arenda Muscelulul, jud. BuzSu, cu 120
anualS pentru amindoud este locuitori $i 33 case.
Mazalul, lac, situat in partea de de 8900 lei.
N.-E. a jud. $i pi. Tulcea, com. P&durea de tufan este in su Mace$ul, munte, in jud. Buzau,
urb. Mahmudia ; este izolat, fund prafa{& de 400 hect., $i {ine de com. LopStari, cu 1355 m. inal-
inconjurat numaT cu stuf; are ocolul silvic Giurgiu. {ime; are p&$unl bune $i o
cam 80 hect., $i confine pe§te. stin^l.

M&care$ti, sat, in jud. Ia$i, for-

Mazgava, virf de munte, din mind marginea de S. a com. M&ce§ul, pirifi, jud. Gorj. Izvo
Culmea-Coziel, jud. Arge§, pi. Costuleni §i a pi. Brani^tea, si re$te din muntele Pietrile $i-

Lovi^tea, cu o in£tyime de 2156 tuat pe $esul dintre Prut ?i Ji- potulul $i se varscl in Gilort, in
m. d'asupra nivelulul M&ril jia, cu o populate de 190 fa mijlocul c&tunulul Novaci-Ro-
Negre. milil, sau 763 suflete. Are o bi- minl, din com. Novaci.
sericS; o $coal£, infiin^ata la

Mazlli, sat, f&cind parte din com. i860, frecuentata de 31 elevl. Mace§ul-de-Jos, com. rur., jud.

rur. Fintinelele, pi. Cricovul, Vite: 866 vite marl cornute, Dolj, pi. Balta, la 54 kil. de
jud. Prahova. Are o bisericS, 851 oT, 103 cai $i 199 rtmatorl Craiova $i la 5 kil. de re$e-

fondata in anul 1786 de frazil dinja plS?eI, M<Lce§ul-de-Sus.

Bozieni ?i reparatS la anul 1866. Mdcelarul, sat, ftcind parte din Situate pe marginea de N. a
com. rur. Suhatul, pi. Negoe$ti, b&l{el numitS Balta-Mace§ulul.
Macai, com. rur., pe apa Topo jud. Ilfov. Situat la E. de Su- Se invecine^te la N. cu o
loguluT, jud. Arge$, pi. Oltul, hatul ?i inconjurat de p&durl curea de mo$ie, numiti Masa-
la 24 kil. de com. rur. Tigveni, marl. Se intinde pe o suprafa{& Liz&re?tilor la E., cu o curea
;

re$edinfa subprefecturel, $i la de 850 hect., cu o populate de numiti Codrul, cu com. Gin-

19 kil. de Pite$ti. Se compune 77 locuitori. giova ?i Nedeia; la V., cu M&-
din satele: Curue^ti, M&c&i, Si- Tot pSmintuI apar^ine statu- ce?ul-de-Sus §i cu com. Cirna

ne$ti $i StSnicei, avind peste lui, care cultivi prin arenda$il la S., cu Bulgaria, de care se
tot 140 familif, sau 666 suflete. s&I 400 hect.; restul de 450 desparte prin Dun&re.
Are 2 bisericl vechl ?i o hect. este p&dure. Limita liniel de N. incepe de
§coal& primary ruralS. NumSrul vitelor marl e de la o movilS mare, numiti Ciuta,
Vite: 190 bol $i vacl, 9 cai, 129 $i al celor mid, de 443. despre V., merge drept spre
159 01, 28 capre ?i 305 rim&- E.,p&n£ in drumul Nedeel, ce
torl. M&celarul, c&tun, apar{inind co- duce la Craiova de aci incepe ;

t.-:r. T) Mar fie Diefionnr (.ronraffe. Vol. IV

Digitized by VjOOQ lC
mAcksul-de-jos MACKSUL-DK-SUS

limitade E., care merge tot pe in Dealul-Viilor, ce este intre- Goicea-Mare $i car! loeuese in

drumul Nedeel, indreptindu-se buinfata la impTetritul ^oselelor. aceasta com., sunt in numarde6.
cam spre S.-E. p&n& la movila Terenul com. este $es. La N. Case sunt 285, iar bordee, 59.
de la Grind ul-CaluluT, de unde de com. (2 kil.) se ridica un ?es Se aria in com. un atelier de
apuca spre p&n& la Movila-
S. inalt, formind o coasta cam de timplarie $i 3 ateliere de fie-

VaceT ce este in marginea $o 10 m., numita Valea-Mare, $i rarie. Meseria^I sunt 21, din

selel ce duce la Nedeia; apoT, pe care sunt s&dite vif, carl carl: 10 cojocarl, 5 cizmarl, 3

spre S.-V., intra in terenul bal se intind pana la Jiu. fierari, 2 lemnari ?i 1 dogar.
tos, trece pe la movila Piscul Spre S., de com., cam la 500 Se fac funii, saci $i co?uri,

Cucului, Magura-cu-Dor, Tu- m., se aria Balta-Mare, cu o precum ?i rogojini; locuitoril

fanii, Gagiulul, de unde se in suprafa^a de peste 70 pog., care avind papura in apropiere.
drepteaza spre S. pana la Du comunica cu Nedeia, spre E., Locuitoril desfac cerealelc

nire. prin balta numita Cravi$a $i la schela Copanifa (Gighera).

Limita de S. este for

liniel se intinde spre V. in com. Vitele ?i producfiunea indus-

mata de DunSre. Cirna, luind numele de Balta- triel lor le desfac la ora§ul

Limita liniel de V. incepe Ctrnei. Ma! spre S. se afia Craiova, precum $i la bilciurile

de la N., din mSgura Ciuta, balta Zglavociul, care comu- din Segircea, Gingiova $i Bai

merge spre S. p£n& da in de- nica cu balta Nedeia prin Girla- le$ti.

limitarile locuitorilor din com. TorneT, peste care se afla un Tran sport ul se face cu carele
M&ce$ul-de-Sus; de aci apuca pod statator 5*1 cu Balta-Cir- pana la schela de la schela lc ;

spre E. ?i iar spre S., pana nei prin girla Tigleanul. Spre incarca pe vase plutitoare, mal
in $oseaua ce duce la com. S. de Zglavociul sunt bal^ile ales pe $lepurl $i ^eicl. Panel

Goicea-Mare; apol spre V. $i Dobroaica, SalceT, OaieT, Ter- la schela merg pe $oseaua ve-

spre S. intra in terenul bal- pezi^a, Puturoasa-Mare ?i Pu- cinaia Mace^ul-Gighera.

tos, trecind pe la StupSrie, Grin- turoasa-Mica, cart comunica cu O cale comunala une^te com.
dul-RosteT, al-Bercenilor, al-luT Dunarea prin girla Inura^iuluT, cu com. Goicea-Mare, avind
Petru-Vacarul, al-lui CeoacS $i peste care se aria un pod. lungime de 12 kil. O alta cale

Girla-Tornei, pana la Dunare. Toate aceste bal$J sunt alimen- o une?te cu Nedeia, avind
Suprafa^a teritoriului comunei tate de Dunare prin girla Ne- lungime de 5 kil. O cale co

este de 6600 pog., din carl deia, care alimenteaza balta Ne- munaia o une$te cu com. M5-
4100 pog. arabile, 300 pog. deia $i aceasta pe cele-1'alte. ce^ul-d -s., avind o intindere de
finea^a, 1790 pog, izlaz, p^puri?, Toate conjin pe$ti §i scoicl. 4 kil.

trestie $i teren sterp, 350 balta Aceasta comuna la inceput Circiumi sunt 7, in care se

§i lac, 60 pog. padure. s'a numit Mace^ul-Sirbesc, pen- vind §i obiecte de bacanie.
Mo?ia se nume$te Mace$urile, tru ca era locuita de SirbT. Budgetul com. e la venitun
?i are 2130 pog. pamint arabil, ApoT s'a numit Mace§ul de Jos, de lei 3243,31 ?i la cheitueli,

afara de eel dat clcica$ilor la pentru ca este situate pe un de lei 3013,24.

1 864, care este aproape de 2000 $es $i pentru a se deosebi
pog. Aduce un venit de 85000 de Mace^ul de-Sus, care este Mace§ul-de-Jos, sat, jud. Dolj,
leT ?i apar^ine A$ezSmintelor situat pe un loc mal inalt. pi. Balta, formind com. Mace-
Brincovene^ti. Se compune dintr'un singur ?ul-d.-j.

Padurea Zavoiul, de 30 hect, catun, numit Mace$ul-d.-j.

situata la S. de com. pe mar- Are o populate de 1693 Mace^ul-de-Mijloc, parte din

ginea Dun&rel, este compusa suflete ; o biserica, cu hramul satul Mace$ul-d.-s., jud. Dolj,

iiumat din salcie $i aparjine Sf. Nicolae, ftcuta din zid $i pi. Balta, com. Mace§ul-d.-s. A
A^ezamintelor Brincovene$tT. acoperita cu tinichea; o $coala fost sat deosebit in vechime,
Viile aparfin locuitorilor, ?i se mixta, ce func^ioneaza din 1852, cind comuna era mal mica.
gSsesc pe delimitarile lor de este intrefinuta de stat $i fre-

la 1864; ati o intindere de 218 cuentata de 45 bae^T $i 1 1 fete. Mace§ul-de-Sus, com. rur., jud.

pog. $i produc vin ro$u de Dupa legea rurala din 1864, Dolj, pi. Balta, la 51 kil. de
buna calitate. sunt 233 impaminteni^I. Craiova. Aci se afla re$edin{a

Se afla $i o cariera de piatra Insurant de pe mo?ia statului pia$el.

Digitized by Google
mAce$ul-de-sus 258 MACIN (PLASX)

E situate pe loc $es, avind Mo$ia Ctrna de 2700 pogoane $f-a luat numele de la orasul

o mici vSlcea spre S. arendata cu 81350 let, s'a dat Macin, resedinfa sa.

Se invecine^te la E. cu com. in loturl. Se margineste la N. cu jud.

Gingiova; la V., cu com. Goicea- Fineaja pe mo$ia Cirna
se afla Covurluiu si cu Basarabia, de
Mare; la N., cu com. Segircea, pe o indindere de 500 pogoane si care se desparte prin Dunare
pi. Dumbrava-d. j la S., cu co- ; pe Macesurile, pe 200 pogoane. la E. cu pi. Isaccea ; la S.,

muna Macesul-d.-j. Viile de pe mobile locuitori- cu pi. Hirsova (jud. Constanta)

Populafiunea comunel este de lor, ocupa o suprafa^a de 314 la V., cu jud. Braila, despar-
2279 suflete, din carl 198 bar- pogoane. Jita tot prin Dunare.
bae si 1 08 1 femei. Budgetul comunei e la veni- La E. e regiunea dealurilor,
Dupa legea rurala din 1864, turl de 3751,18 lei, si la chel- cu culmile Pricopanul (320 m.)
sunt 295 impamintentyl, iar dupa tueli de 3462,38 lei. sau Dealul - Macinului, Piscul-
cea din 1879 sunt I4insuratel. O cale comunala strabate co- r
Inalt -si- |\i{ulat, Greci (420 m.),
Locuitoril poseda 360 vite muna de la V. spre E., unind-o cu eel mai inalt din judef, Pietrosul,

cornute, 500 oT, 50 capre, 25 Gingiova (10 kil.), si spre V. Dicadnel-Bair, etc. Movile sunt
porcl, 30 cal. cu Goicea (9 kil.); o cale co- numeroase, unele naturale, al-

Are o biserica, fondata de munala vecinaia strabate comu- tele artificiale.

Neagoe Ciobanu si Ndstase Chin- na de alungul sati, unind-o spre Dunarea o uda la V., pe o
tescu, la anul 1825, reparata la N. cu Segircea (18 kil.); ocale lungime de 80 kil. dinpreuna cu
anul 1882 de ma! rautyl locuitori. comunala vecinaia, ce duce spre afluent'ii sai, Picineaga sau Ai-Or-
In tinda bisericel se vede urma- S., la Macesul-d.-j., elunga de4 man; Apa-Calistriel, Cerna, laS.,
toarea inscrip^iune kil. ?i apol girlele formate de Dunare,
precum $i bal^ile: Jijila, Cra-
Aceasta .^finta m Dumne/eiasca. bi-
Mace§ul-de-Sus, sat, jud. Dolj, pina, Popina, La^imea, Mocanul
serica ce sa praznucstc hramul Sf. Xjco-
pi. Balta, com. Macesul-d.-s., la N., Igli^a ?i Carcaliul, la
lae, Sf. Paraschiva si Sf-pi Voevo/i, >'a

zidit din tcmclie prin ostenclilc d-luT

resedin^a primariel si a sub-pre- V.; ele con^in pe^te 9*1 mult stuf.

Ncagoc Ciobanu si s'a ispravit prin chel- fectureT. Intinderea pla^ei este cam de
tuelile d-lui Nastase Chintcscu, din zilclc 110000 hect., din carl 2500
prca liialfatulu! no»tru Uomn Ion Gri-
Mace§ul-SIrbesc, nume, ce pur- ocupate de vetrele comunelor
gurc Dumitrie Ghica Vocvud, cu *fuir.cnia
ta in vechime ipmt. Macesul-d.-j., sale, 28000 hect. ocupate de
proa Sf. S. Epi>cop Xcolit Klmnicul
Nuului-Scverin si s'a savtrMt la lcatul
jud. Dolj, pi. Balta, cind era bal^I $i stuf, 40000 hect. ocu-
dc la Chri>t<>«> 1S25, Xocmbric I, iar la locuita de Sirbl. Mai tirziii i s'a pate de teren arabil, si restul
lcatul 1S83 >'au facut rcparape, s'aii zis Macesul-d.-j., fiind ca este de dealuri, padurl, izlazurl, etc.
facut picioartlo si s'ati /.ugra\ it din 11011
asezata pe un ses jos si ca sa Are o populate de 6000 fa-
prin iudcmnul m >taruin{a a mai multt
se deosebeasca de Macesul-d.-s., milil, sau 18000 suflete, din
lucuiturT.
ce este asezat pe un ses inalt. carl: 10500 RominI, 2400 Bul-
Are o scoala mixta, ce func$i- garl, 2500 Turd, 2800 Rusl-
oneaza din anul 1882, si estein- Mdce§urile, mosic particulara, lipovenl; restul de alte na^io-
tre^inuta de stat. jud. Dolj, pi. Balta, com. Mace nalita^I (Greci, ArmenI, etc.)

Pe teritoriul comunel se gasesc sul d.-j., in intindere de 2 30 po-

1
Este formata din 12 comune
doua movile numite: Joimarifa goane. Aparfine spitalulul Brin- rurale ?i anume
si Ciuta covenesc, aducind un venit anu- 1. Macinul, comuna urbana,
Suprafa^a teritoriulul comunei al de 85000 lei. Are 200 po- resedinfa plasel, pe Dunare, a-
este de 2489 pogoane, din cari ,
goane finea{a. vind si cAt. Ghecetul.
256 pogoane ocupate de vatra 2. Carcaliul, linga Dunare,
satulul 2233 pogoane pamint
9*1
I
Macie^ului (Culmea-), munte, la V.
arabil. I
in jud. Suceava, intre com. 3. Cirjelari, cu catunele: Cir-
Mosii sunt Macesurile si Cir- Baia si Sasra, imbracat in pa- jelari, Iaila, Sopunar, Ilazanlar
na. Mace^urile au o intindere | dure de brazl. si Homurlar, la S., pe riul Pici-

de 2 1 30 pogoane arabile, si aduc neaga.

un venit de 85000 let. Aparjin Macin, plasd, in jud. Tulcea, ocu- 4. Cerna, la E.
spitalulul Brincovenesc. pind partea de V. a lul. 5. Coium-Punar, cu catunele

Digitized by LiOOQ IC
 MACIN (ORA?) 254 MACIN (ORA?)

Coium-Punar, Ai-Orman §i Ca- Relieful sau apar^ine mal mult Ora?ul are o poztyiune fru-

nat-Calfa, la S., pe riul Ai-Or- regiunel ?esulul, afara de par- moasa $i strategics, pe platoul
man $i la poalele dealului Ghiun- tea E., care aparjine regiunel unui mic deal, pe care s'a con-

Ghiurme^. dealurilor, $i unde se gasesc struit o fortarea^a, ca sa apere

6. Greet, la E. dealurile : Culmea-Macinului sau acest mult incercat ora? ; strade

7. Jijila, la N.-V., linga balta Pricopanul, cu virful Sulucul (364 inguste dar curate se intretaie

Jijila. m.), unul din cele malinalte in toate sensurile, case mic! cu
8. Picineaga, la S.-V., linga din plasa $i din judef; dealul aspect vesel, zidite in stil ori-

Dunare. Cheea, cu virfurile Sararia (109 ental, se prelungesc pana pe

9. Pisiea, cu catunele : Pisica m.) §i Dealul-Vijelarului (99 m.), malul Dunarel. Ghecetul, un mic
$i Azacliul, pe Dunare, la N. acoperit cu fine^e, laN. ; dealul catun, situat in partea de V.,
10. Satul-Noil, la S.-E., pe Aganim, la N.-V., acoperit cu ver- la unirea Dunarei-Vechf cu cea
piriul Cerna. dea{a; dealul Carcaliul (90 m.), noua, in fa^a Brailel, este punct
1 1 Tureoaia, cu catunele : la S., cu fine^e; Dealul-Grecilor, de trecere in {ara.
Turcoaia ?i Igli^a, la V., pe Du- la S.-E., cu pa?uni. Ora$ul are o intindere de 250
nare. Partea V. ?i N. aparfine re- hect. Popula^iunea este de 900
12. Vdcdreni, cu catunele Va- : giunet $esuluT, care este acope- familii, sau 3360 suflete: 2192
careni $i Garvanul, la N., linga rita cu balfi $i stuf, ?i din care Rominl, 391 Bulgarl, 540 Turci,
baljile Jijila ?i Lajimea. se ridica grindurile cu pa?un! 18 Ru$I, 99 Greci, i6Armeni,
In 1895 s'a cultivat in total sau nisip : Combra, Coia, Ghe- 102 dc alte nationality!.
28767 hect., din care 911 hect. cetul, Spinaul, Coada-SpinauluT, Are doua $colT primare, una
:

vil, care au dat 465 1 hectol. vin. Baghia, Pietrosul, Grindul-Oael, de baeflf ?i una de fete, con-
Drumurl sunt : $oseaua jude- Clecea-Mare, Otlogul §i Son: ova, duse de 2 institutorl ^i 2 insti-

{eana Tulcea - Isaccea Macinul, -

eel mal insemnat; toate sunt si- tutoare; o biserica, cu hramul
drumul judefean Macin -Baba- tuate in partea N.-V. a jude- Sf. Nicolae $i alte 2 micT, de-
dag, Macin Satul Nou - Ostrov, - -
{ului §i a ora?ulu!, avind o su- servite de 3 preo^I ^i 3 cinta-
$i multe drumurl comunale ce prafaja totala de 700 hect. reti; un birou telegrafo-po^tal,
unesc comunele intre ele. Apele sunt: CanalulMacinu- infiin^at in 1878 $i al caruive
Aceasta plasa era mal inainte lul sau Dunarea- Vechle, care o nit pe 1896-97 a fost de lei

mal mare, cacl cuprindea ora?ul uda in partea de V. $i S.-V. "10171, bant 20.
Isaccea, comunele rurale Lun- Dunarea, care o uda la N.-V. Comerciul e activ. Mi$carea
cavija $i Balabancea, ce s'au Va!: Valea-Valeanulul la E. navilor: 894 vase cu 32928 tone

dat pla?el Isaccea. Plasa Maci- de ora$, se deschide in balta (429 romine, restul straine). Im-
nul e formata din vechiul {inut Carcaliul ; ValeaSulucul la E. porta coloniale ?i manufacturale,
cu acela?! nume. Afara de acestea mai sunt un exporta cereale, vin, pe^te ?i

mare numar de girle ce braz- vite.

Macin, com. urb. t in jud. Tul- deaza partea N.-V. ?i carf pun Budgetul comunei e la veni-

cea, plasa Macin, situata in in legatura lacurile cele abun- turl de 48339 lei $i la cheltueli

partea V. a jude^ului, la 60 dente cu Dunarea ?i Canalul- de 48334 let.

kil. spre V. de ora?ul Tulcea, Macinulul; acestea sunt: Priva- Drumurl: Caile jude^ene Ma-
capitala districtuluT, §i in par- lul-MacinuIuI, la S., Girli^a-Co- cin-Isaccea, Macin-Ostrov, Ma-
tea V. a placet, a carel re?e- ticerulul, Somova, Piatra-FeteT, cin-Babadag ?i alte drumuri co-

din$a este. la V. $i S.-V., Gtrla-Combrei munale.

Se margine$te la N. cu cat. 5*1 Coia la N. Este format pe ruinele vechiu
Azacliul (al comunei Pisica) $i Bal{I sunt numeroase, mat lul ora$ roman Arubium sau

com. Jijila; la S., cu com. Car- toate situate in partea N.-V. 51 Axiopolis. A suferit soarta co-
caliul ; la S.-E., cu coin. Satul- inconjurate cu stuh: Coia, Sta- muna a Dobrogel: cind lini^tit,

Nou, Greci $i Jijila, despar^ita nimirul, Balta - OaeT, Porcilor, cind asediat sau jefuit de bar-

prin Dealul Grecilor $i al-Maci- Ilenilor ?i Somova; au o in- bar! $i Turci. Are un viitor co-

nulul ; la V., cu jude^ul Braila, de tindere de 350 hect., $i confine mercial, fiind a^ezat pe Dunare,
care se desparte prin Dunare ?i pe?te ce seconsuma in localitate. exportind produsele cele bo
canalul Macin ulul. La S. se aria balta Carcaliul. gate ale parcel V. ale Dobrogei.

Digitized by LiOOQ IC
 mAci?eni 255 mAclanul

A fost aci un biurou vamal 1 preot paroh, 1 preot ajutor Budg e tul comune! e la veni-
care s'a desfiin^at la I Aprilie $i 4 cintarer,!. tur! de 8524 le!, ?i la cheltuelf,

1886. de 8334 lei.

Maci§eni, sat $i re?edin{a co- Se margine§te la N. cu co-
Maci§eni, cam rur., in jud. Co- mune! cu acela$I nume, pi. Zim- muna Zavideni ; la S., cu comu-
vurluiu, pi. Zimbrul, la 65 kil. brul, jud. Covurluiu, a^ezat pe na Dr&ganul; la E., cu comuna
de Galafi. Se margin e$te la N. Valea-M&ci$enilor, pe care cur- Gu^oeni ?i la V., cu riul Cerna.
cu Smulfi ; la E., cu Baleni ge o ramura a piriului Gerul. Sta in comunicat/ie cu comu-
la S.V., cu Cudalbi. Are trel Intinderea teritoriulu! este de nele din plasa Olteful-d.-j., prin
catune : Maci$eni (re^edin^a), 3028 hect., din carl 454 ale ?oseaua juder,ean& ce duce la

Corni $i Urle?ti. Maci^eni e a proprieta^e! mic! $i restul ale Dragasani.

?ezat pe valea cu acela$! nutne proprieta^e! mari. Dealur! sunt Maciuca, Boc$a, :

pe care curge o ramurS a pi- Ciocanul, Botorani, Ivane^tilor,

riulu! Gerul (ce incepe chiar din Maci^eni, mofie particulars, de Varaticilor, $i vai: Navrapese!,
acest sat) ; Corni se gase$te pe 2574 hect, in com. cu acela$i Beica, Valea-luI-Stinga; piscuri
Valea-Smutyilor, pe unde curge nume, jud. Covurluiu. Lunga $i Viilor fintin!
Suli^a, ;

Suhuluiul; iar Urle§ti ceva mar Coman, Piciora, Lupului.

sus de Corni. Maci§enilor (Valea-), vale, pe
Locuitori!, to^i fo$t! claca^I, care e situat satul cu acela$! Maciuca, sau Dealul-lui-Stin-
sunt in num&r de 418 famili!, nume, jud. Covurluiu. gk,dea/ pi. Cerna d.-j., jud. Vil-
f

sau 1523 suflete. cea. Cade in partea de N. a co-

Suprafaja teritoriululcom. Ma- Maciuca, com. rur., jud. Vilcea, mune! cu acela?! nume. Poalele
ci§eni este de 7220 hect., din pi. Cerna-d.-j., compusa din 6 sale de S. sunt udate de Valea-
car! 4504 hect. ale proprietary! catune: Maciuceni, Oveselul, Po- lu!-Stinga.

mar! $i restul al sStenilor. pes ti, Botorani, Ciocanari §i

Propriety! marl sunt treT, carl Boc?ea. f

Maciuca, padure particulars, su-
au acelea^i numir! ca ?i catu- E situata pe malul sling al pus& rcgimulu! silvic, pendinte
nele comunel. Pamintul e mat riulu! Cerna, la 64 kil. de ca- de com. Maciuca, pi. Cerna-d.-j.,
mult arabil $i de pa?une; padurl pitala jude^ulu! $i la 22 kil. de jud. Vilcea.
sunt vr'o 357 l
/^ hect. la Maci- a plaseT. La inceput, aceasta
$eni $i 286 la Corni ; vii sunt comuna se afla situata pe Valea- Maciucajjul, virf demunte, jud.
$6 u t hect. Navrapese! $i cutimpuls'a mu- Bacau, pi. Trotu^ul, de pe teri-
Vite sunt: 6 taurl, 901 bo!, tat pe ramifica^iunile DealuluT- toriil com. Hirja.

372 vacf, 24 junc!, 2 junce, 6 Car&mizi!.

gonitori, 1 gonitoare, 12 min- Are o populate de 505 fa- Maciuca^ul, pirla, jud. Bac&ii,

zaflf, 19 ruinzate §i 6 vit,e!, 3 mili!, sau 2189 suflete, din car! pi. Trotu^ul, com. Hirja, care
arm&sar!, 74 lepe, 79 ca!, 18 372 contrib.; locuesc in 5 30 case. izvore^te din Runcul-Alb, eel
berbec!, 582 o!, 42 capre. Sint 4 biseric! la Maciuceni, mal de aproape de trecatoarca
Sunt 6 circiuml, 2 pravalii cu Bocsa, Botorani $i Pope$ti. Oituzul, ?i se varsa in Oituzul,
manufacture, 2 morl cu aburi, Scoala dateaza in comuna de d'a dreapta.
16 ma$in! agricole. la 1834.
Budgetul com. e la veniturl Locuitoril se ocup&, pe linga Maciuceni, sat, facind parte din
de 5620 le!, iar la cheltueli de munca cimpulu!, cu rotaria, tim- com. rur. Maciuca, pi. Cerna-
5489 le!, 18 ban!. plaria $i coraert.ul vinului. Pro- d. j., jud. Vilcea. Are o popu-
Are 2 biseric!, una cu hra- dusul munce! lor il transports la late de 447 locuitor!. Este la

mul Sf. Voevozi in Corni, zidita Dragasani, Craiova, Caracal, etc. distan{a de de catunul
1
l
li kil.

in 1844 de s2ten!, impreuna cu Vite sunt: 25 ca!, 570 boT, Oveselul, rcsedin^a comune!.
arenda?ulde peatunc!, Iordache 800 vacT, 100 capre, 1200 oT,
Balaban ; a doua, cu hramul Sf. 5 bivolt. Maclanul, vlrful dealulu! Bobi-
Nicolae, in Urle?ti; ambele bi- Locuitoril to^i sunt mo$nen!. ce^ti, com.OpaYi^i, jud. Prahova.
seric! au pamint rural ; intreaga Comuna, cu izlaz cu tct, are Din coastelc acestu! deal iz-

comuna formeaza o parohie, cu 1900 hect. v<jreste piriul Valea Stupine!.

Digitized by LiOOQ IC
 MACI?ENILOK (DEALUL-) 25(5 MADE1UL

Maci§enilor (Dealul-), deal, in Are o populate de 180 fa- V. de comun&, populat cu pa-
jud. Roman, pi. Siretul-d.-s., milii, sau 8 17 suflete; o biserica, dure de fag.
com. Bira, la V. de tirgusorul cu hramul Sf. Nicolae, zidita
Bira. de obstia locuitorilor in 1869, |
Madeiul, com. rur., in jud. Su-
deservita de 1 preot si 1 cinta- ceava, pi. Muntele, situata la

Macre^ti, sat, jud. Vasluiu, pi. re{; o scoala de baefT, fondata V. si la 66kil.de Falticeni. Se
Stemnicul, com. Buhaesti, in in 1876 de locuitorT, condusa margineste laE. cu com.Malini
partea de E., situat pe valea de 1 invafator si frecuentata de si Sabasa, de carf se desparte
cu aceeasf numire. 38 elevi. prin Preluca-luf-Rares, Culmea-
Are o suprafa^a de 540 hect. Locuitorii poseda: 150 plu- Migovanuluf, Gemeni, si culmea
si o populate de 52 familii, sau gurf; 180 bof, 60 vacf, 167 caf, Gherghea; la N.-V., cu comuna
156 suflete; o biserica, facuta 10 1 fepe, 404 of, 106 rimatorf. Brosteni, hotarnicindu-se prin

la 1833 de d. Gr. Crupenski Comer^ul consta in importul Bistri^a, piriul Ca^elusa, Maguri-
26 vite man cornute. 120 of, de coloniale, instrumente agri- cea, Culmea-Hiciugosuluf si pi-

15 caf si 10 rimatorT. cole si ^esaturf, si in exportul riul Neagra Bros ten ilor ; la S.,

de cereale. Transportul se face cu comuna Borca si Transilvania,

Macre§ti, catun. Vezf Tatomi- prin gara orasului R.-Sarat. hotarnicindu-se prin Bistrija, pi-

resti, sat. Sunt 3 circiumf. riul Chiriacul, Virful-Seculuf, Vir-

Caile de comunica^ie sunt: ful-Giinef si Culmea-Slopa^ului.
Macrina, com. rur., in jud. R.- calea jude^eana Rimntcul-Maica- Se compune din satele: Ma-
Sarat, pi. Gradistea, pe malul nesti (Bolboaca), ce trece prin deiul, Piriul-Cirjef, Frasini, Ha-

drept al riuluf R.-Sarat. Obidi^i - Macrina - Ciorasti ; spre leasa si Neagra-Madeiului, cu

Este situata in partea de Vilcele; spre Boldul Balta-Alba; resedin^a in Madeiul.
mijloc a jude^uluf, la 13 kil. spre Puesti-Balesti; la catunul Are o populate de 317 fa-

spre E. de orasul R.-Sarat, si Foteul, al comunef $tubeiul. milif, sau 11 80 suflete, din cari

in partea N. a plasef, la 25 kil. Budgetul comunef. e la veni- 376 contribuabili; 2 bisericT, de-
spre N. de comuna Gradistea- turf de 2821 lef, 58 bani, iar servite de 1 preot ?i4cintarep;
d.-s., resedin^a plasef. Se in- la cheltuelf, de 2625 lef, 25 banf. o scoala rurala mixta. 6 circiumi.

vecineste cu comunele : Puesti, Vite sunt: 21 caf, 176 boi,

la 3 kil.; Nicolesti, la 3 kil.; Macrina, sat, in jud. R.-Sarat, 574 vacf, 3988 of, 6 capre si
Stubeiul, la 5 kil., si Boldul, la pi. Gradistea, c&tunul de rese- 196 porct.
11 kil. din^a al comunef Macrina, ase- Budgetul zecimelor comunei
Se margineste la N. cu co- zat in partea de E. a comu- are la veniturf 7390 lef si la

muna Puesti, desparfita prin nef, pe malul drept al riului cheltudf 7360 lef, iar al dru-

riul Rimnicul; la E., cu comuna R.-Sarat. Are o intindere de murilor 1160 lei la veniturf si

Ciorasti; la S., cu comuna Bol- 30 hect.; o populate de 120 1060 lef, la cheltuelf.

dul si la V., cu $tubeiul. familii, sau 567 suflete, din carf In comuna se afla o scheia
Este o comuna de cimp, te- 118 contribuabilf ; o biserica, pe Bistri^a, numita Balta-Popii.
renul flind accidentat numai de cu 1 preot si 1 cintare^; o scoala. E udata de Bistri^a si de pira-
maluriie Rimniculuf si de cite-va iele: Neagra, Haleasa, Lostu^a,
movile. Macrijjul, cdtun (tirla), pe cim- Madeiul, Chiriacul, Piriul-Cirjei,

Riul R.-Sarat o uda in partea pul Barclganul teritoriul comu- Puciosul, Pietroasa si Ca^elusa.
de S., curgind de la V. la E. nef Guinea, pi. Ialomi^a-Balta, Munjif principalf sunt: Bitca-

Mai sunt si 26 pu{urf. jud. Ialomi^a. Comorif, Gemeni, Maguricea si

Catunele carf o cornpun sunt: Arsi^a-Rea.

Macrina, resedinfa, la E., Plopi, Macri§ul, loc izolat, in jud. Bu- Mosia face parte din Dome-
in spre V., si Hoinari, la S.-V. zati, com. Zmeeni, face hotar niul Coroanei si anume din Oco-
Suprafa^a comunef e de 2000 intre mosiile : Zmeeni, Brebeanca lul I silvic Malini, fosta a ma-
hect., din carf 50 hect. vatra si Glodemul-Cirlig. nastirel Slatina.
comunef, 550 hect. ale locuito Intinderea tentorial;! a comu-
rilor, si 1400 hect. ale parti Macri^ul, munte, jud. Gorj,plaiul nef e de 2562 falcf si 76 pr£-

cularilor. Vulcan, com. Valari, spre N.- jinf, din carf numaf 109 falcl

Digitized by LiOOQ IC
 MADEIUL MADUI.AKI

cultivabile, iar restul mun^I a- condusa de un tnva^ator platit pre N.-P2. a comunel Sirca, pi.

coperi^I de paduri, pa$unl §i de stat, frecuentata de 30—35 Cirligatura, jud. Ia$i, situat o
stincl sterpe. elevl ?i avind un local pro parte la imbucatura piriulul
ImproprietSrUT in 1864 sunt priii, frumos $i incapStor cladit Ciorbolea ^i o parte linga iz-

59 frunta?!, 78 palma$I $i 55 ?i inzestrat cu atenan^e $i toate vorul Madirje^ti. Prin partea de

coda$i, stapinind 426 falcl $i cele necesare pentru invafamint S. a satulul, $i paralel cu riul

12 prajini; 13 insured poseda de Adrainistra^ia DomeniuluT Bahluiul, trece ^oseaua na^io-

39 falcT. Coroanei. nala ^i calea ferata Tirgul-Fru-

Singura cale de comunicafie Vatra satulul ocupa 1 26 falcl mos-Podul-Iloael.
din corauna e ?oseaua Falticeni- $i 15 prj. Improprietari^I in Are o intindere de i2(X)hect.;
Dorna, ce strabate comuna in 1864 sunt 24 frunta$I, 25 pal- o popula^ie de 41 familil, sau
tot lungul el. ma?i 20 coda$T, stapinind 282
isi 145 suflete; o biseric&; o moa-
In Madeiul se afla izvorul cu falci. ra de apa.
api minerala : Pucioasa, de pe Tradi^ia arata ca priml des Proprietatea apar^ine Epitro-
malul drept al piriulul Ncagra- calicatorl al satuluT Madeiul pe piei Spitalulul Sf. Spiridon din
Bro^tenilor, intre piraiele Or doi calugarl Mateiu $i Chiriac, Ia^i.

toaia $i Ortoifa, de la 20 ra. de la care $i-a luat numele sa- Vite: 186 vite man cornute,
$oseaua judefeana. Izvore^te pe tul ?i piriul Chiriac. Biserica sa- 20 cat, 493 01 $i 91 rimatori.
o suprafa{a de 30 — 40 ra. pa tului ar fi facuta pe locul schi-
tra^I. Apa e ctirata §i foarte tulul ce dinsif aveau de gind Madirz&ul, sat, jud. Bacau, pi.

abundenta, a?a ca formeaza un sa intemeleze aci. Nu departe Muntelul, com. Magire^ti, situat
piriu. Mirosul e foarte tare $i dinsif pusesera inceputui chilii- pe coasta podi§uluI cu acela$l
se simte de departe. Pucioasa lor. nume, la o departare de I kil.
se depune pe pietre, lemne $i In anul 1803, Pinul-Cirjel-Ma- $i 750 m. de satul Magire^ti
pe suprafa{a apel in forma de 1 deiul a man£stirel Slatina avea (^coala).
fulgl galbul. Se mal nume?te §i 65 liuzT, carT plateau bir 1308 Are o populate de 9 familil,

Pucioasa de-la- Vacarie, fiind-ca

|
lei anual, locuitoril avind aceea?! sau 39 suflete, dintre care ma-
la cipf-va pa?i se afla fabrica rc- ocupa{ie ca $i astazT. ioritatea lucreaza la exploatarea
numitel brinza de Bro§teni. La J
pacurel. In catun se g5se$te o-
vre-o 3 kil. dead, mal in sus pe Madeiului (Piriul-), piriu, jud. zocherita (ceara de pamint) $i

Neagra, se afla fintina cu bur- Suceava, izvore?te de sub Bitca- izvoare sarate.
cut (apaferuginoasa, borviz) nu- Gainel $i se varsa in Bistrija,
mit& Burcutul-luI-Mirca. udind com. Madeiul pe o lun- Madirzaul, piriias, jud. Bacau,
La gura piriuluT Puciosul se gime de 7 kil. Are de tribu- pi. Muntelul, de pe teritoriul
mal afla un alt izvor de apa tarl din stinga Piriul-Chiliel ?i comunelor Magire^ti $i Solon^ul,
pucioasa. I
Piriul-Malului, iar din dreapta care izvore^te din lacul cu ace-
Prin padurile $i riurile Ma- I

Piriul-Strajel, marit cu Strasoci. la?! nume $i se varsa in piriul

deiulu! sunt tot felul de vina- |
Solon^ulul.
turl de munte. Madirjac, sat, jud. Ia?i, pi. Cir-

ligatura, com. Pope^ti, pe par- Madulari, com. rur., jud. Vflcea,

Madeiul, sat, pe mo^ia Borca, tea de S. a Dealulul-Mare, in pi. Cerna-d.-j., compusa din 6
com. Madeiul, jud. Suceava. marginea jude{ului spre Vasluiu, catune: Hale^ti, Dimule?ti, Ban-
A§ezat pe {armul drept al Bis- linga piriul $acova$ul $i incon te?ti, Iacovile, Mamul ?i Bal^oara.
tri^el, are o populate de 127 jurat de paduri. Are o populate Este situata pe dealurile: Bal-
familil, sau 500 suflete, din cart de 68 familil, sau 240 suflete; lon, Iacovile ?i Hale^ti ?i pe
127 contribuabill; o biserica cu o biserica. vaile Mamul ?i Beica, la 90
hramul Sf. Arhangheli, zidita Satul se afla pe mo$ia Po- kil.de capitala jude^ulul $i la
j

in 1858, deservita de un preot I

pe§ti. 30 kil. de a pla$el.
?i 2 cintarefl, linga care mai Vite : 213 vite marl cornute, Are o populate de 438 fa-

este o alta de lemn vechie, in 18 caT, 3 ol $i 88 rimatori. milil, sau 1857 suflete, din carl
care nu se oficiaza; o $coala | 348 contribuabill; locuesc in

rurala mixta, infiin^ata in 1865, 1 Madirje^ii, sat, in marginea des 429 case.

Digitized by LiOOQ IC
 MADULAKI 208 mAglresti

LocuitoriT to^i sunt mo^nenl. 235 contribuabill; locuesc in 246 E. ?i se varsa in riul Prahova,
Pe linga agriculture, locuitorii case. pe malul drept, in raionul com.
se mai ocupa cu butnSria. Ei Sunt 4 biserici: 2 in Valea- Comarnicul, pi. Pele^ul, jud.
desfac produsul muncei lor la Orlil, fondate,unala I774?ialta Prahova.
Draga^ani, Slatina, Craiova, Ca la 1829; a treia in Obir^ia, fon-
racal, Uda, Dragane^ti. data la anul 1802 91 a patra in Magadani, cdtun al com. Cotyi,

Sunt dou& biserici, una in ca- mahalaua $coaleI, fondata in jud. Buzau, cu 50 locuitorl $i

tunul Mamul $i a doua in cat. anul 1830. 16 case.

Dimule?ti, fondate cam pe la $coala dateaza in comuna de
anul I74f. S'au reparat pe la mai bine de 40 de anl. M&g&danului (Virful-), munte,
anul 1850 de ob?tea comunei. Locuitorii to^i sunt mo^nenl, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimmcul,
Ambele sunt de lemn. agricultorl, desfacind produsul com. Jitia, a$ezat in partea de
$coala dateaza in comuna de muncel lor parte la Craiova, E. a com., pe culmea LupanuluT;
20 anl. Localul e bun, proprie- parte la Rimnic. are o inahVime de 870 metri; e

tatea comunei. E frecuentata Vite sunt: 21 cat, 270 boT, acoperit cu padurl ?i p£?unl.
de 28 cop'ri. 292 vaci, 166 01, 33 capre.
Vite sunt: 35 cal, 250 boT, O $osea comunala 'I inles- Magare^ul, fost sat deosebit, in

205 vaci, 104 capre $i 1590 01. ne$te comunica^ia spre N. cu jud. Dolj, pi. Jiul-d.-mj., com. Li-
Stupi cu albine sunt 155. com. Ote^ani $i spre S., cu co- vezile, acum unit cu satul de re-

O $osea comunala 11 inlesne^te muna Arma$e?ti. $edin{a Livezile.

comunica^ia spre N. cu com. Veniturile ?i cheltuelile com.
Macica $i spre S. cu com. U$u- se urea la 103 1 lei anual. Magioara, pin U, izvore^te din
rei, $u$ani $i Rime^ti, spre Ro- Se m&rgine?te la E. cu com. mla^tinele sau baltagele din par-
mana^i. Cirst5ne$ti ; la V., ci com. Bal- tea de N. a desfiinfatulul sat

Budgetul comunei e la veni- teni ; la N., cu Ote?ani, Malda- Lacurile, din com. Deleni, jud.
turi de 3140 lei ?i la cheltuelT, re?ti ?i Pojogi $i la S., cu com. Boto$ani, ?i se varsa in stinga
de 2609 lei. Ulmetul ?t Arma?e?ti. De la N. Bahluiulul.
E brazdata dedealurile: Bal la S. este udatS de riul Cerni-
?ori, Nuculul, Corendi, Gliga- $oara, in care se varsa piraiele Magire§ti, com. rur., in jud. Ba
nulul, Icovile, Hale?ti, Scoru^ul Staicule^ti, Racovi^a, Ursul $i cau, pi. Muntelui, situata parte
$i Rogojini ?i udata de vaile Pana. De jur imprejur este in- pe ?esul Taziaului-Sirat in lo-

Mamul $i Beica, Valceaua-Iul conjurata de dealurl, vai, poenl cul unde riul cote§te spre E.
Du{a $i Sataroaia. Locurile din iiicintatoare, precum Fagul-cu- : ?i parte pe costi^ele dealurilor
jurul comunei sunt: la E., valea Ghiare, Priporul-Ro?u, Dealul- dintre cele doua Tazlaurl.
Bal^ori ; la V. Valea-Rogojinel Dogarul, Virful-cu-Dor, Bogdan, Se compune din 7 catune:
la N., pad urea statulul Draga- Dumbrava, Valea- Pil?ulul, Bu- Magire?ti, primSrie, Stane?ti,

nul, zisa §i Episcopia; la S., pa- tila, Valea -Nisipurilor, dealul Praje?ti, ^esurile, Tazlaul ?i Ma-
durea Oteteli^anu ?i $u?ani. Ro^a, Romani, etc. darzaul.
Se margine$te cu com. Dra In Condica Liuzilor (1803),
ganul, Gu^oeni, Bate?ani, U$u Madulari, deal, in raionul com. gaYim Magire?ti apar^inind ra-
rei, Fumureni §i Cre^eni. Madulari, pi. Cerna, jud. Vilcea, ze^ilor, $i in Statistica din 1873,

pe care se cultiva 168 hect. vie. com. este trecuta numal cu cele

Madulari, com. rur., jud. Vilcea, dintiiu trel catune: Magire?ti,

pi. Cerna d.-s., compusa din 4 Magarulul (Valea - ), padure Stane^ti ?i PrSje^ti.
mahalale: Valea-Orlii, Obir$ia, particulars, supusa regimulul sil- Pe teritoriul comunei, la V.
$coala ?i Gan$ule$ti. Este si vic inca din 1883, jud. Prahova, satulul Magire?U, sunt ni$te ?an-
tuata pe ambele malurl ale riu- pi. Pele?ul, com. Comarnicul, pe ^uri ?i ni?te gramezl de bolo-

lul Cerni^oara, la 60 kil. de mo$ia Comarnicul. vanl, a^ezate in fa^a unul punct
capitala jude^ulul ?i la 12 kil. de apSrare. Se crede ca acestea
de a plS^el. Magarului (Valea-), vale, izvo- s'au facut de c^tre Ru§I la 1848
Are o populate de 246 fa- re§te de la limita de E. a jud. §i cS armata rus& ar fi sta^ionat

milil, saQ 813 suflete, din carl Dimbovi^a, curge de la V. spre cit-va aci.

Digitized by Google
MAGIRE$TI '250 MAGURA

Se margineste : la N. cu com. fabric! de petroled ; 3 mori de S., din Piscul-Cerbulu!, slemnea

Solontul; la S., cu comunele: apa; 1 piua de batut sucmane. munfilor Ciolanul, trecind la Cru-
Podurile si Valea-Arinilor la V., ; Vite sunt: 131 ca!, 1049 v * te cea-Ciobanulu! si Crucea-lu!-Pa-
cu com. Valea-Arinilor si la E., cornute, 87 capre, 546 o! si vel, pana in virful Ceta^uea
cu com. Leontinesti. 305 pore!. la V., din virful Ceta^ueia, pe
Piriul Ruja incSrcat cu piri- Budgetul com. e la venitur! hotarul padurei statulu! Valea-
fesul Staneasa, serpueste printre de 6332 le!, 13 bani, si la chel- Larga, apo! pe hotarul mosie!
dealurile Madarzaul, Chimnetele, tuel!, de 4858 le!, 6 ban!. Picleanca, intilnind izvorul Pu-
Frasinul, al-Viel, Piatra Crapata, Teritoriul com. este strabatut turosul, al caru! curs formeaza
Stane$ti, Chiscul lul - Iordache,
- pe la S. de soseaua judefeana hotar pana la varsarea sa in riul

Prajesti, si uda satele Stanesti, BacaoMoinesti-Ocna si de cai Buzaul.

Magiresti si $esurile. vecinale si comunale spre: So- Suprafafa comune! e de 5936
Are o populate de 416 fa- lontul, Valea-Arinilor si Leon- hect., din car! 695 locur! ara-
milil, sau 2079 suflete, din carl tinesti. bile, 3218 padure, 327 fmeafa,
379contribuabilI; o scoala mixta, Distance : la Bacau, capitala 751 izlaz, 148 livezl, 10 vie si

care funcfioneaza din 1865 in districtulu!, 43 kil. ; la com. Moi- 787 sterp.
satul Magiresti, intrefinuta de nesti, resedin^a pla^el, 8 kil. Proprieta^i insemnate sunt
stat si frecuentata de 20 elevf; la com. Leontinesti, 5 kil. ; la Ciuta-Vernescu, Ciuta-Mosneni-
3 biseric!, cite una in satele com. Podurile, 7 kil.; la com. lor-Ciuteni, Ciuta-Fintesti, Pa-
Magiresti, Stanesti si Prajesti, Solontul, 4 kil. ; la C3m. Valea- lanca, Picleanca si proprietajile
deservite de 3 preo^i si 5 cin- Arinilor, 4 kil. statulu!: Magura si Unguriul.
tare{i. Terenul este accidentat de
In com. sunt: 316 agricultor!, Magireijti, sat, in jud. BacaQ, pi. multe dealur! si coline ce se
5 meserias!, 2 industrial, 7 co- MunteluT, resedinja com. cu a- ridica pe malul drept al riulu!

merciantl, 27 cu profesiun! li- celas! nume, situat pe piriul Buzaul si care culmineaza in
bere, 118 muncitorf si 20 ser- Ruja. Are o populate de 200 Muntele-Ciolan ilul.

vitor!. famili!, sau 898 suflete ; o scoala E avuta in substance mine-

Dupa legea rurala din 1864, mixta, frecuentata de 10 elevi; rale ma! cu seama in ape,
si

s'au improprietarit 78 locuitorl, o biserica, cladita de locuitor! din care ma! insemnate sunt
cu 213 falc! si 33 prajin! pa- la 1822, deservita de 1 preot apele sulfuroase de la Nifon si

mint si 2 cintare^! ; 5 circium! ; o fa- Ciuta, apo! Ciuciurele de la Un-

Teritoriul com. are o intindere brica de petroleu. guriul, cu apa potabila, cea ma!
de 2400 hect. Proprietarl mar! Vite sunt: 67 ca!, 536 vite I
renumita din judef, Fintina-de
sunt mostenitorii defunctulu! E- cornute, 8 capre si 133 pore!. !
la-Elizeu, etc. De deosebita im-
manuel Crupenschi, posedind o portanta este carierade la Ciuta,
mosie de 1300 hect; Const M&guleasca, p&dure a statulu!, unde se gaseste, in imense de-
Mafteiu, avind 40 hect. si So- in jud. Buzati, com. Vispesti pozite, piatrade construc^iun!
cietatea romina pentru exploa- face un corp cu Bordusesti. de o calitate superioara ; apo!
tarea p&cure!, posedind 45 hect. ma! sunt gismente de gips, urme
Padurile (Stknesti si Razesi- Magura, com, rur. y
in jud. Bu- de sare, lignita, etc.
de-MSgiresti) ocupa o suprafaja zau, pi. Pirscovul, situata pe ma- Se compune din 3 catune:
de 1840 hect. lul drept al riului Buzaul, la Ciuta, Magura si Unguriul, a-

Totalul paminturilor de cul- 26 kil. de orasul Buzaul. vind fie-care ma! multe catunase
tura este de 799 hect. Limitele sale sunt: la N., riul cu sub-diviziun!.
Ma! sunt pe teritoriul com.: Buzaul, coprinzind por^iunea de Are o populate de 2270 su-
2 izvoare de apa minerala, din la gura izvorulu! Puturosul, com. flete ; o scoala in com. Magura,
carl unul confine multa pucioasa Viperesti, si pana la podul de frecuentata de 45 elevi si2eleve;
izvoare sarate in catunul Ma- Palanca (Izvorul-Palanca) ; la E., 3 bisericl, in catunele Magura,
darzaul ;
pacura care se exploa- in suspeizvorsi pe hotarul des- Unguriul si Ciuta, deservite de
teaza de catre Societatea Ro- parfitor al mosiilor: Palanca si 3 preo{!, 3 cintarep si 3 para-
mina; ozocherita; chihlibar pe Ghiculesti (Palanca-d.-j.), urcind cliserl. Catedrala e cea cu hra-
teritoriul catunulu! Stanesti ; 2 in piscul Virful • Cerbulu! ; la mul Sf. Nicolae, pe linga care

626*0. MaHU JHcfionar GtograAc. Vol. IV.

34

Digitized by Google
 mAgura 260 MAGURA

se mai adaug& schitul Nifon, gura-L&ceanca. Sunt deservite $coala din cat. Mih&e$ti, care
unde s'a instalat un spital ru- de 3 preoflf $i 9 cint&re{I. este la 1 kil. dep&rtare.
ral. Tot aci se afl& ?i b&ile sul- Mai are 9 circiumi, o moar& Prin mijlocul satulul trece ca-

furoase Nifon, acum p£r5site. pe apa. lea ferat& Dr&g&$ani-Rimn:cul si

Circiumi sunt 14. Budgetjl comunei e la veni- $oseaua nationals Rimnicul-Riul

Comuna e vechie; se g&sesc |
tun de 6084 lei ?i la cheltuelT, VaduluT.
hrisoave din 1558, care men- I
de 4758 lei.

{ioneaz& de satele M£gura ?i ;

Teritoriul comunei este udat Magura, sau Buduiasca, cdtun,

Unguriul. de riul Cleni^a ce vine din Ne- jud. Vlasca VezI Bud&iasca.
Vite: 422 boi, 148 vacf, 100 Teleorman
'

greni $i se varsS in
vi^el, 2 bivoll, 3 bivoli^e, 17 i
la LSceanca. Magura, mahala, fecind parte
cai, 9 lepe, 6 minzf, 1270 oT, din com. rur. Cire§ul, pi. Cer-

76 capre $i 150 porcl. Magura, ctitun, jud. Arge?, pi. na-d.-s., jud. Vilcea.

StupT sunt 36. Topologul, f&cind parte din com.

Se fac 3 tirguri douS in comu- : rur. Bleici. Magura, mahala, jud. Vilcea, pi.

n& MSgura, la 29 Iulie ?i la 6 Oltul-d.-s., com. rur. Greci.

August ?i unul in c&t. Ciuta, la Magura, catim de re?edin^a al
21 Noembrie. com. Magura, jud. Buzau, cu Magura, schit, jud. BacSu, pi.

C&I de comunica^ie $oseaua :

950 locuitorl $i 226 case. Are Trotusul, la V. de Tirgul-Ocna,
jude$ean& Buz&u-Frontiera ; un sub-diviziile : Bradul (Pa^e^ti), pe un podi$ al muntelui cu a-

important vad peste riul Bu- Schitul-Nifon $i BSile. cela?I nume, cu un loc de ar£-

z&ti, unde se afl& un pod umbl&- 1

tura, fine^e, o livada $i un Jaz.

tor ?i luntre, in cazul cind riul

j
Magura, sat, fecind parte din Biserica ?i chiliile sunt de zid,

vine mare, vad prin care se pune ! com. rur. Mierle?ti, pi. Siul d.- toate in partea despre Tirgul-

in comunica^ie cucom. Pirscovul s., jud. Olt, situat la N. comu- Ocna, cu o vedere frumoasS in

?i cu $oseaua jude^ean& Ru$ia- nel, pe ambele malurl ale riu- spre ora? $i spre intreaga vale

va^ul-Buz&ti; ?oseaua M&gura- , lul Iminogul. a Trotu?uluI. Se zice c& bise-

Nifon $i alte drumurl naturale. Are o populate de 400 lo- rica ar fi clSditS de Constantin
cuitorl, din carl 60 improprie- Racovi^-Voevod, la 1756. Pe
Magura, com. rur., jud. VIa§ca, tari^r dupa* legea ruralS ; o bi- clopotul eel mic se afla insem-
compusS din cktunele: Magura- j
sericl, zidit& la 1783 repa- $i nat anul 1757. Acest schit

L&ceanca Gurueni, M3gura-Bu- ratfi la 1880 si avind de ctitorl este intrefinut de Epitropia spi-

dueasca, Vitane?ti, $iG&v&ne$ti; 1

pe prcotul Drilgoi, Maria preo- talului Sf. Spiridon din Ia$i.

situate inextrema V. ajudefulul 1

teasa $i Stoian diaconul. Se administreazS de un supe-

$i a pl^el Cilni^tea, pe v&ile Vite: 150 boT, 80 vact, 57 rior ?i este locuit de 3 calu-

Cleni^a $i Teleorman, la unirea cat ?i Tepe, 250 o! ?i 47 rim&- g^r!. Inscrip^ia care este pe
j

lor, la 65 kil. de Bucure^ti, la |

tori. frontonul bisericei a fost facuti

47 kil. de Giurgiu ?i la 36 kil. de egumenul Grigore, care s'a

de Ghimpa^i, re?edin$a pl5?ei. Magura, sat, fecind parte din intemeiat mat mult pe tradtyil,

Are o populate de 2860 su- com. rur. MihSe§ti, pi. Oltul- de cit pe documente sigure.

flete, din carl 638 contribuabill. d.-s., jud. Vilcea. Are o popu- Din aceasta inscripfie reiese c5
Sunt: 2?coli, una in c£t. Ma- late de 509 locuitorl. s'ar fi cl&dit aci 2 bisericl ina-

gura, de bfieflf, zidit& la 1861 de In sat este o bisericS cu ur- inte de sfir^itul sec. al X VIMea,
r&posata Safta Catri?oaia, fosta mStoarea inscrip^ie din care s'au constatat urme
proprietary, de 3
$i frecuentata. in poiana de ling& actuala bi-
Acest sfint Amvon la care se praz-
elevf ?i a doaa, de fete, in com. sericl ?i intr'un loc alSturat cu
nueste hramul Sf. loan Botezatorul, din
Budueasca, frecuentatS de 8 temelie s'a zidit^i clupotnijala Icat 1844, aceasta. Printre ctitorl se ci-

eleve. in zilele Domnului nostru Ghcorghe Bi- teaza un anume Cantemir ?i pe

bescu-Voevod si s'au tufnimuse^at cu zu-
$ase bisericl : la Magura-Bu- Mihaiu Racovi^ci.
gravcala, de ctitorit Gheorghe loan, loan
duiasca, M&gura-L&ceanca, Gu- Ereii, etc.
rueni, Brani^tea, Vitane$ti §i G&- Magura, virf de munte, jud. Ba-
v&ne§ti, constitue parohia M&- Copiil din sat urmeazS la c^u, pi. Tazl£ul-d.-j\, com. Ber-

Digitized by LiOOQ IC
 mAgura 261 mAgura

zunful, din sira Magura Berzun- riul Necule si Rimnicelul; este in partea S.-E. Intrarea in ce-
(ului. acoperit cu padurl seculare ; in ta^ue se presupune a fi fost des-
timpul verel se fac act stine de pre S.E., pe unde se cunoaste
Magura, munte, jud. Bac5Q, pi. ol, unde se fabrica cascaval. ca incepe urma de drum la vale
MunteluT, com. Moinesti, cu iz- catre sat.
voare de ape sarate. Magura, culme de munfl, jud. MaT spre N. de cet&$ue, la o
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. mica departare, se vede o alta
Magura, munte, in jud. Buzau, Jitia; se desface din Dealul Ro ridicatura de p&mint, ce poarti
com. MlajetuI, cat. Valea-Rea, su ; se intinde in partea de V. numirea de Straja, despre care
acoperit de padure si finea{a\ a comunel, printre piraiele Rim- tradijia spune ca ar fi servit ca
nicelul si afluentul sati Cerbul. sta^ie de veghere pentru ce-
Magura, munte, In jud. Buzau, Virful principal este MSgura- tate.
com. BrSesti, format din stincl Ganea, inalt de 900 m. si a Tot pe muchia dealulul, cam
acoperite de pini si mesteacanT. coperit cu pasunl si padurl. la 800 m. de cetate, este o alta
ridicatura de p£mint, numit&
Magura, munte, la N. de orasul M&gura, fir de dealurl, in jud. Movila Mare, in circumferin^ la

Cimpulung, jud. Muscel, din R.-Sarat ; brazdeaza partea de baza del 11 m., cuoinal^imede
poalele c^ruia izvoreste canalul E. a com. Odobasca din plasa 9 m., de pe care se vede toata
ce strSbate orasul. Orasulu! ; intra in pi. Marginea- suprafafa din circumferinja ce-
d.-s., intinzindu-si ramifica^iu- tafuei. Legenda zice ca pe acest
Magura, ramurd de munfl, ce se nile prin comunele Urechesti si loc ar fi fost din vechime o mS-
detaseaz& din piscul Ceahlau- Popesti se intinde pe o lun-
; nastire, de aceea si dealul in
lul, spre hotarul Transilvaniel, gime de 18 kil.; inal^imea va- partea aceasta se numeste Dea-
jud. Neamfu, pi. Piatra-Muntele, riaza intre 650—320 m. ; este |
lul-M&nlstirei.
com. Hangul. Formeaza lega- acoperit cu pasunl la N. si mij- Sub Dealul-Magurel, in par-
j

tura cu dealul Arsifa-ZableT. Se loc, cu vil si sem&naturl, la S. tea S.-E. de satul de ast&zl
mal numeste si Heghesul. Ibaneasa, se afla localitatea nu-
Magura, until dintre piscurile mita Selistea-Veche, unde se zice
Magura, ramurii de munfl, jud. muntelul La-Coarne, jud. Su- ca a fost satul vechiu, pe care
Neamju, plasa de Sus-Mijlocul, ceava, com. Bogdanesti. |
loc se v3d urmele bisericel ; se
com. Filioara, situata in veci- gasesc resturl de hirburl, cara*
natatea manastirilor Varaticul Magura, deal, jud. Bacau, pi.
]
mizl si fter5riT.

$i Agapia. Tazlaul-d.-s., com. Scorteni, de

Are piscurile cele mat insem- pe teritoriul satulul Pustiana. M&gura, movila, jud % Iasi, pi.

nate: Ciungi, Dealul-Mare, Po- De aci s'a scos ma! inainte Bahluiul, com. Baiceni,pe coasta
iana-pg&nceT, Piatra-luI-Mos-A- p&cura. careia e situat satul Coasta-Ma-
ron si Ciardacul. guret.
M&gura, deal, pe mosia Iba-
Magura, munte, jud. Putna, si- nesti, com. Ibanesti, pi. Prutul- M&gura, deal mare si punct de
tuat intre riurile Putna si Mil- cl.-s., jud. Dorohoiu, pe muchia observafiune, in jud. Mehedin^i,
covul, din sus de orasul Odo- caruia, in partea de S.-V. a sa- com. Negoesti, catunul Padesul,
besti. La poalele munteluT sunt tulut, se ridica eel mat inalt pise plaiul Closani.
asezate renumitele podgoril de din tot jude{ul.
la Odobesti. Virful eel mal inalt Acest deal are circumferinja Magura, deal mare, in jud. Me-
este la Titila, d'asupra schitu- de 4460 m. Terenul este compus hedin^i, com. rur. Maresti, plaiul

lul Taroi. din nisip, lut si piatra. Supra- Closani.

fata cam trunchiata* are 1115m.
Magura, munte, in jud. R.-Sa- I

imprejur. Aid se vad urmele Magura, deal, cu direcfia S.E.,

rat, plaiul Rimnicul, com. Jitia I bine cunoscute ale unel cetatui jud. Prahova, pi. Filipesti, com.
se desface din culmea Lupan j
in forma rond-ovalci, cam de Di^esti.

brazdeaza partea de N. a co I 90 m. lungime, lar san^ul din- Pe deal sunt plantate viT, prunl,
munei, intinzindu-se printre pi- 1 prejur are o adincime de 3 m. nuc; si men ;
parte din ele, fiind

Digitized by Google
 MAGURA 262 MAGURA

distruse de filoxerS, servS de com. Turce^ti la S. Coama a- $ind Domnulut, $i-a rSscumpSrat
pS?une. cestul lan{ serve^te de limits caput cu aceastS mo$ie. Mircea-
intre com. Matee^ti, jud. Gorj, Voevod, fiul lut Radu, printr'un

Magura, deal, la V. com. Poiana, $i com. Alunul. hrisov din 1558, Iunie, o di-
pi. Prahova, jud. Prahova. Are rue?te Episcopief, fixindu i ho-

o pozifiune frumoasS §i este Magura, deal, la N. com. Stro- tarele din apa BuzSul pe Toci-
acoperit cu cring, pSdure $i li e?ti, plaiul Horezul, jud. Vilcea, leasa in sus pSnS in Predeal,
vezT pentru pS?unatul vitelor. care o desparte de com. SlS- pSnS CetSJue $i pSnS in Toci-
la

tioara. Partea de S. a dealulu! leasa. MSgura, ca proprietate a

Magura, deal, se desface de la este prevSzutS de o mul^imede EpiscopieT, avea 2260 hect din ,

N. din dealul FSstici, com. Coz- ripi.Pe coasta deS.se gSse§te care 280 arabile, 150 fineaja,

me$ti, pi. Stemnicul, jud. Vas- multS peatrS de var. 170 izlaz, 74 livezl $i pSdure;
luiu, se intinde prin com. Co- trecind la Stat, dupS ce s'a dat

$e?ti, pi. Racova, unde prin m- Magura, deal, in jud. Vilcea improprietSritilor din 1864 cam
Styimea lul predominS toate lo- plaiul Horezul. BrSzdeazS com 483 hect., restul s'a incorporat

curile din imprejuriml; din el se SlStioara, de la E. la V. In ri cu mo$ia Unguriul, dind na$-

desfac culmile: Dealul Mare ?i pile $i in partea de S. a Ml tere mo$iet MSgura Unguriul.
Co?ca. gurei se gSse^te piatrS de var,
In partea de N.-V. a MSgurei Magura, pddure particulars, in

Magura, deal, in partea de V. sunt 2 izvoare cu apS sulf lroa- jud. BacSu, pi. Trotu?ul, com.
a com. Girbe§ti, pi. Fundurile, sS, pe carl locuitoril le numesc BogdSne$ti. Este populatS cu

jud. Vasluiu. ^ine de comuna Glod. stejarl, fagl, carpeni ?i brazl.

f ibSne$ti. Are direcfiunea dela Are o intindere de 715 hect.

N. la S. $i inSlfimea cea ma! Magura, baltil mare, in centrul $i este supusS reginrilul silvic.

mare o atinge la locul numit cStunuluI MSgura, com. MihS-

Cetatea. Acest deal, privit din e$ti, pi. Oltul-d. -s., jud. Vilcea, Magura, pddure foioasS, in jud.
valeadespre E., areaspectul unuT formats de yalea Boalca, care BacSu, pi. MunteluT, com. Moi-
munte. La partea de S. a lul strSbate com. MihSe?ti dela V. ne?ti, cu o intindere de 220
are un pise in forma unef mo- spre S.-E. ?i se varsS in Olt. hect. ?i supusS regimulu! sil-

vile. Este acoperit cu pSdurl. Malurile sale, aproape de con- vic.

fluents, sunt mlS^tinoase.

Magura, deal, in partea de N.- Magura, pddure, jud. BuzSu, com.

V. a com. Hir^ova, pi. Racova, Magura, izvoare cu apd mine- |
MlSjetul, cSt. Valea-Rea facecu ;

jud. Vasluiu, acoperit cu pS- raid, in jud. R.-SSrat, plaiul I

Dosul-VSel-Rele un corp de 400
dure; are o inStyime mare; de Rimnicul, com. Bisoca. Sunt 2 |
hect. ;
proprietarf : mo$neniI V3-
pe virful lul se vede toate lo- izvoare a cSror apS confine lirenT, apot TSnSse^tft $i JitieniT.

calitStile dimprejur. urmStoarele substance: sare a-

Tradi^iunea zice cS, in timpul marS $i pucioasS in mare can- M&gura, pddure a statuluT, in

rSzboiuluI din Valea-RacoveT, ditate, apS,magnezie carbonicS, intindere de 550 hect., jud. II-

Stefan - eel - Mare alesese acest gips, magnezie cu mici depozite fov. Vezt Hotarele.
loc ca punct de observafie, unde de sare, etc.

se vSd §i pSnS astSzf urmele Magura, pddure, supusS regimu

unor ?an{url §i a unel subterane, Magura, localitate, in jud. Pra- lui silvic, proprietatea mo$neni
numitS de popor Beciul -luT-$te- hova, pi. Podgoria, com. Po- lor DragoslovenI, pendinte de
fan-VodS. deni-Noi, numitS $i Bordeiul-de- com. Dragoslavele, plaiul Dira-
Sare, unde se gSse^te sare in bovi^a, jud. Muscel, in intindere
Magura, deal, in jud. Vilcea, pi. mare cantitate. de 100 hect.
Oltul-d. s., com. MihSe^ti, care,
impreunS cu Carantina ?i Cor- Magura, mope, in jud. BuzSu, Magura, pddure, pe Domeniul
nS^elul, formeazS un lan{ ce se com. MSgura, fostS in vechime CoroaneT,com. Bicazul, mo§ia cu

prelunge$te din hotarul com. a lul Radu Desculful, daruitS acela$T nume, pi. Piatra-Muntele,
Greci la N., pSnS la hotarul lul de Basarab-Voevod, insS gre- jud. Neamfu ; se une§te cu pi-

Digitized by Google
 MAGURA 263 MAGURA-NEAGRA

durea Smida ; se arendeaza cu Magura - cu - Le§ile, munte, in ghel, urtne de cetate, jud. Dolj,

30000 lei anual. jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, pi. Baile$ti, com. Cioroia^ul, in

Pecoprinsulacestel mo^iis-int com. Jitia ; se desface din mun- N.-E. com., in plaiul de vif, nu-
16 herastrae. tele Stepcul-Mare ; se inttnde mit Brani^tea. Pe acolo se g5-
printre riul Rimnicelul $i aflu- sesc pietre marl, car&mizT car!,
Magura, trup de pddure, a sta- entul sauPiriul-Necule; brazdea- se zice, dateaza din timpurl
tuluT, in intindere de 35 hect., za partea de N. a comuneT; vechT.
pendinte de com. Prahovtya, pi. e acoperit cu padurl ?i pa?unf
Prahova, jud. Prahova, care, im- vara se fac aci stine cu ol. Magura-Mare, magura, situata
preuna cu trupurile: Fe^ele-Griu- in partea de N. a com. Seaca-
lul (175 hect.) §i Irmane$ti (200 Magura-Dornesnicului, ramu- Belciugatele, pi. $erbane$ti, jud.
hect.), formeazS p&durea Valea- r& de mun(i t ]\xd. Neam{u. VezI Olt; e acoperita cu semanatun.
Pietrei. Domesnicul.
Magura-Mare, mttgurfi, in jud.
Magura, podif, jud. Bacau, pi. Mcigura-Laceanca, ctitun, jud. Teleorman, com. Belitori, la V.;

Trotu$ul, com. Tirgul-Ocna, for- Vla§ca, pi. Cilni§tea, com. Ma- are 14 m. inatyime $i 60 m.ocol
mat de muntele Magura-OcneT, gura, situat la varsatura Cleni^el la baza.

avind inalfimea de peste 500 in Teleorman.

metri. Este proprietatea statuluf, ra- Magura-Mare, m&gurd, judetul
masa de la V. Paapa. Supra- Olt, pi. $erbane$ti, com. Miha-
M&gura-Alba, trup de pddure !
fafa mo^iei, impreuna cu trupu- esti-d.-j., situata la I kil. spre
a statuluf, jud. Vilcea, plaiul rile, este dc 6350 hect., din cari E Are o inal^ime cam de 6
Horezul, care, impreuna cu mun- 450 hect. padure, compusa din m., \t o circonferin{& la baza
tele Netedul $i Dosrjl, are 1625 trupurile Taioasa,de 300 hect., de 45 m. Din virful el se poate
hect. $i formeaza padurea Cos $i Caraghiozul, de 150 hect. Se vedea toata comuna.
testi, de care mal aparfm tru- arendeaza anual, impreuna cu
purile Padina-Seaca, Alunul $i trupurile, cu 65000 leT. Magura- Mare, mBgurit, judetul
Piraiele. Are : o $coala ziditd de V. Olt, pi. Siul-d.-j., pe teritoriul
Paapa, frecuentata de 3 1 clevl; com. Balane§ti, la 600 m. spre
M&gura-Berzun{ului, firit de o biserica, c 1 hramul Sf. Ion S. Are o circon fieri n{a la baza
munfiy jud. Bacau, pi. Tazlaul Botezatorul. de 235 m. ?i o inatyime cam de
d.-j., com. Berzun^ul, a carei zare S'au improprietarit in 1864, 12 m. Imprejurul e! s'au gasit
hot^reste com. Berzunful spre in toate catunele de pe aceasta diferite scule: sulip, sage^T, pin-
com. Doftana. proprietate, 402 locuitor! : ca- teni 91 alte obiecte de fier. Se
rora 11 s'au dat 1 206 hect. pa- zice ca ar fi ftcuta de TatarT,
Magura-Br&te§tilor, munte, jud. mint. (Vezi com. Magura). dar mat probabil e ca s'a ridi-

Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., com. cat de Ge{I sad DacT.

Birsane?ti, in care se afla un Magura-Laceni sau Lacean-
loc numit Piatra GalbenS. ca, trup de mofie, jud. Tele- Magura-Micfi (Movili^a), nu-
orman, pe piriul Teleorman. mire, datS unei pir^i din mofia
Mdgura - Budoiasca, trup de Facea parte pana la 1875 din Gavane^ti, jud. Buzau, pe care
mo§ie, fost alstatului, in judejul com. Magura care e in judetul s'au improprietarit insura^eif in
Teleorman. A fost vindut, in Vla$ca §i care pe atundf figura 1 88 1, dindu-li-se cam 150 hect.,
1889, citor-va locuitorl din ora- ca com. in pi. Tirgulul din ju- pe malul sting al riuluT Buz&u,
$ul Alexandria. de^ul Teleorman. Se invecine§te din care 10 pentru $coala ?i

la E. cu riul Teleorman la V., ; cimitir.

Magura Ca^inului. Vez! Magu- cu mo$ia Magura Buduiasca,
risul, virf de munte, jud. Bacau. fosta proprietate a statuluT. O Magura-Micd, vechie numire a
'

mica parte se intlnde $i in cfttuHulnl Movili^a, din comuna

M&gura-cu-C!ntarul, picket de jud. Teleorman. Gavanesti, jud. Buzau.
granifd, pe marginea Dunarei,
jud. Mehedin^i. Magura-lui-Mo§-Mihaiu-An- MSgura-Neagra, munte, intre

Digitized by LiOOQ IC
 mAgura-ocnei 264 mAgurelele

Mideiul $i Bro$teni, judejul Su- M&gurelele, com, rur., jud. Pra- RSposatul boer I. Oteteli$anu
ceava. hova, pi. Podgoria, situate lingi a l&sat, prin testamentul din
riul Teleajenul, pe ?oseaua Plo- 1876, ca, dupS. incetarea din
Magura-Ocnei, munte, judeful e$ti-Bratocea. vlea^a a $o{ie! sale, mo$ia sa M&-
BacSu, pi. Trotu?ul, com. Tirgul- Se compune din 4 c&tune gurele, castelul s3Q de aci ?i

Trotu?, care are forma unel pot- Coada-Malulul, M£gurelele, Pro- prea frumosul pare ce-1 incon-
coave §i are un podi? in partea tosinghelul ?i Zamfira. joarft, s5 serveasci unul insti-
sa culminant^. Este situat d'a Areo$coal£,infiintat&la 1858. tut fete Romince «c&rora
de li

dreapta^Trotu^ului, acolo unde Localul e proprietatea comuneT. se va da o cre^tere $i educate

acesta se une$te cu Slanicul. de bune mume de familie, fera
Din partea despre N., pe coasta Magurelele, com. rur., pi. Sa- pretence sau lux ; prisosul ce va
sa, se afl& cariere de piatr5, barul, jud. Ilfov, situate pe deal, r&minea dupi budgetul anulul
iar pe virf, in spre Tirgul-Ocna, la S. de Bucure^ti, lingS riul se va capitaliza spre a da zes-
se aflS. schitul M^gura. Sabarul, de Bucure?ti.
la 10 kil. tre acelor fete, care nu va fi

Se compune din satele Du- : nici mal mult nicl mal pu^in de
Magura-Ocnelor, pxdure, jud. mitrana, Filipescu, Ghermani §i 200 galbenl uneia*. AceastS a-

BacaQ, pi. Trotu^ul, com. Tir- Oteteli$anu, cu o populate de vere o administreazi acum Aca-
gul-Trotu$, compusi din 4 tru- 1 35 1 locuitorl, can tr&iesc in demia Rominft ?i in acest scop
purl: Schitul, Stina, Aurul $i 285 case. s'a transformat frumosul castel
C&priorul, proprietatea Case! Sf. Se intinde pe o suprafa^ de din Magurele intr'un local pen-
Spiridondin Ia$i. Are o intindere 2095 hect. tru institut de fete, care s'a inau-
de 146 hect. ?i este amenajata. Institutul Oteteli^anu, Fra^ii gurat la deschiderea anulul $co-

Ghermani $i statu!, aQ 1400 hect. lar 1894 — 95, cind a inceput

Magura-§omuzului. VezI §0 $i locuitoril 695 hect. Proprie- s& funcjioneze prima clasS cu
muzul, ramura de mun^I, jud. taril cultivS 1008 hect. (73 ster- 15 eleve. UrmStoril patru ani
Neam{u. pe, 166 izlaz, restul vie ?i p&du- au mat fost primite cite 15 ele-

re). Locuitoril cultivS, 579 hect. ve, ast-fel ca Organizarea Insti-

MSgura-Unguriul, mope asta- (38 sterpe, 62 izlaz, restul vie). tutulul s'a sSvir^it abia in anul
tulul, pendinte de Episcopie, in Comuna are 279 contribuabili $colar 1898—99, cind erau cinci
jud. Buz&u, com. M&gura. Are cu un budget de 4839 lei la clase secundare cu cite 15 eleve,
cam 2050 hect., din carl 1062 veniturl ?i 4810 lei la cheltueli. cu totul 75 eleve. De aici ina-
padure, apol fine^e, livezl, z£- In comuna sunt 3 bisericT, inte s'au primit cite 16 eleve
voaie cu c&tin£, locurl sterpe la Dumitrana, Ghermani $i Ote- de fie-care clasa, decISoincele
$i cam 200 hect. arabile, cari teli?anu; 2 $coale mixte; 1 he- cinci clase.
s'au dat in loturl locuitorilor. le$teG; moarS cu ap5; $coala e de caracter
1
7 po- special.

durl. Elevele primesc preg^tirea ce

Magura-Urzicari,/<fc/a/v a sta- Num&rul vitelor marl e de se d& in $colile secundare de
tulul, in intindere de 300 hect., 856 16 armS- timp
(189 cal ?i epe, fete ?i fac in acela-$I prac-
pendinte de com. V&rbil&ul, pi. sarl, 304 boi, 176 vacl $i vi^el, tice in toate ramurile gospod£-
V&rbil£ul, jud. Prahova, care, im- 11 taurl, 11 bivoli ?i i49bivo- riel casnice, precum $i in croi-
preunS cu trupul Valea-Biseri- \\\t) ?i al celor mid de 3869 torie, atit in cea de albiturl, cit
cel (200 hect.), formeazS p&du- (4 capre, 69 porcf, 3796 ol). $i in cea de haine. Cheltuelile
rea V&rbilSul. Dintre locuitorl 310 sunt plu- Institutulul au fost prev£zute in

gari, 15 au diferite profesiuni. budgetul anulul 1900 — 901 in

M&gurei (Vlrfiil-), deal, in par- Ar&tura se face cu 194 plu- suma de 77614 lei, 80 b. P£na
tea de V. a com. VarbilSul, pi. gurl: 140 cu boi, 54 cu cal. acum au ie?it din Institut 30
V&rbil&ul, jud. Prahova, acoperit Locuitoril aCi 170 care 91 c&rufe de absolvente, prima serie de
cu p&dure, printre care se afl& 142 cu boi, 28 cu cal. 15 in Iulie 1899, iar a ^ oua
?i petice de poenl. Improprietari^f 166 locuitorl, serie in Iulie 1900.
$i neimproprietari^I, 168. Dup& ni?te documente p3s-
Magurei(Virful-),w/////^(i2oS.3 Comerciul se face de 8 cir- trate parte in Archivele statu-
m. alt.), jud.Suceava, com. M&lini. ciumarl $i 1 hangiii. lui, parte la Episcopia de Rim-

Digitized by V^OOQlC
 mAgurelele UOf, MAGUKEN!

nic, Magurele au fost mo$ia de tul cerealelor dc la magazii, la M&gurelele, sat, ficind parte
zestre a Doamnel StanchiT ?i portul Turnul-Magurele. din com. rur. MSgurelele, pi.

au trecut in urma la Domntya Cultura viilor se face pe o Podgoria, jud. Prahova.

Ilinca, fiica lul Nicolae- Voda Pe- scar a intinsa, iar din Balta-Ber-
tra$cu $i nepoata lu! Mihaiti- celuiulul se recolteaza mult stuf Mfigurelele, fort, in jurul Bucu-
Voda* Viteazul, care lea lasat §i papura. re^tilor, jud. Ilfov.

fiiului sSQ $erban-Voda Canta- Are: doua §colf, una de ba-

cuzino. eflf, frecuentata de 37 elevl ?i M&gurelele-Filipescu,.™/, jud.
Aici, la mo$ia sa MAgurelele, a doua de fete, frecuentata de Ilfov, pi. Sabarul. VezT Filipescu.
a Mihaiu-Voda Viteazul
finut 15 eleve; o biserica, deservita
consiliu de rSsboiu mal 'nainte de 3 preo^i $i 3 cintaretf; o M&gurelele-lui-Asan, sat, jud.

de a fi luat hot&rirea sa dea moara cu aburl; doua instala^i- Ilfov. VezT Ghermani.
pept cu Sinan-Pa$a la Caluga- unf mici de sApunArie ?i de ta-

reni. bacarie. MSgurelele - lul - Oteteli^anul,

Vite sunt: 205 caT, 655 vite sat, jud. Ilfov. Vezf Otetele-
Magurelele, com. rur., jud. Te marl cornute, 1030 vite micT $anu.
leorman, pi. Calm^uiul, situatA cornute $i 83 porcl.
la extremitatea de S.-V. a pla- Budgetul comuneT e de 5699 Magureni, com. rur., jud. Pra-
§ei, pe malul sting al Dunarel, lei, 48 banT, la venituri $i de hova, pi. Filipe§ti, situate pe
lingcl ora?ul de re$edin^a, T.-M&- 5687 lei, 55 bam, la cheltuell. malul sting al piriului Prahovita
gurele. Are un mic catun, Bul- Caile de comunicafiune sunt: ?i pe malul drept al riulul Pra-

garul, format din prisosul de in- $oseaua jude^eana Turnul-Zimni- hova, la 20 kil. de Ploe$ti, ca-

surStel. cea care str&bate comuna $i ia pitala jude^uluT, $\ la 6 kil. de

Satul MAgurelele se afla pe direcfiunea pe sub Dealul-Viilor Kilipe^ti, re$edin^a pla?el.
$esul dintre ora§, gar a $i viile $i de acolo la catunul Ciuperce- Se compune din 4 citune
din dealul Suroaia. Catunul e si-
ni $i la com. Traian. Din aceasta Magureni, Cocora^ti-Caplil, Pa-
tuat pe o limba de pAmlnt ce ?osea, despre ora$ul Turnul, se roasa $i Navace^ti, pe o in-

inainteazS spre lunca DunAret, ramified o linie la magazia de tiudere de 2050 hect. $i cu o po-

la o mica dep&rtare de comuna, marfurf de la gar& $i o alta pula^ie de 574 familiT, sau 2590

in partea de S. spre ora$ul Turnul. suflete, din473 contri-

cart:

Dun&rea, cu insulele §i lunca Pe teritoriul comunel trece buabilf. Locuesc in 560 case.

et, com. Fiaminda, ora^ul de re- jpi parte din $oseaua najionala Sunt doua biserici, din careuna
§edin{a T. -Magurele $i mo$ia Turnul- Alexandria, $oseaua Tur- in catunul Magureni, cu hramul
pinS in riul Oltul, formeaza li-
nul Port §i calea ferata. Sf. Treime, avind ca ctitor pe
mitele comunet, care se"g5se$te Tot din raza comunel por- Pauna Spatareasa, fondata in
pe domeniul statuluT Turnul. nesc la N. mal multe drumuri anul 7179, dupa cum se vede

Locuitorl improprietariti sunt care se unesc cu $oseaua na^io- din urmatoarea inscrip^iune:

247,carorali s'au dat 1067 hect. naia Turnul Alexandria %\ cea

• Accasta sfinta ?i Dumnezeia»ca bisc-
Sunt 292 hect. vif, situate, cea jude^eana Turnul-Ro$iori.
rica ridicatu-s'au din temelie ttitru lauda
maf mare parte, in valea Tur- Incepind din malul bal{ilBer-
sfintet si dc vieafa facatoare nedespar-
nulul, la 3 kil.; o parte pe dea- celuiulul spre V., pararel cu \&x- ptc Troi^e adev&ratei Dumnczeiri, de

lul Suroaia $i o parte, in vale, la mul Du.iArel $i pAnA in Olt, s'a robii lul Dumnezcu Fauna Spatareasa a

construit un dig pentru ap&rarea raposatulut Draghiciu Cantacuzino biv-

N. comunel.
vel Spalar si feciorit ei: Ptrvu, Con-
Partea de S. a comunet este ora^ulul Turnul-Magurele §i a
stantin, ^Jcrban, Grigorascu Cantacuzi-
udata de DunAre, incepind din unel pAr^l din comuna de inun-
ncsci; domnind Crestinul lo Antonie Vo-
dreptul pichetulut de frontier^ datiunile DunArel. evod, mesi\a August in 20, 7179(1671).

Xo. 3 $i Balta-Berceluiulul. In catunul Bulgarul, pe o in-

Are o populate de 395 fam., nalfime, se vad incaintAriturile A doua biserica e in catunul

sau 1840 sufl., din car! 340 con- unde se afla a$ezata una din Cocora^ti, fondata la anul 1826
tribuabili. bateriile ruse^tl care bombardau de Grigore Caribolu. Ambele
LocuitoriT, pe linga agricul- Nicopoli in razboiul din anul biserici sunt deservite de 4 preo^T.

ture, se raaT ocupa cu transpor- 1877. ^coala exista in comuna de

Digitized by LiOOQ IC
 MAGURENI l
26r> mAguricea

vre-o40 anl ?i este frecuentata ?i a c£r&midef. Sunt: 13 fabri- ?i spre ora?ul Ro^iori-de-Vede,
de 65 b&e{I $i 30 fete. canfl de var §i 25 fabricanp de prin $ose!e vecinale.
Ling! biserica din cStunul cHramidS. Se fabric^ in comunS
Cocora^ti sunt ni§te ruine vechl multS fuic& §i vin. Sunt foarte Magureni, sat, in jud. Ialomifa,

ale unei biserici, ce ar fi existat mulfl poml roditorl. pi. Borcea, situat pe $armul sting
zice-se, pe timpul lul Negru- al brafulul Borcea ?i spre E.
Voda. M&gureni, com. rur., la extre- in apropiere de ora§ul Cilara^i.
Locuitorii, in num&r de 398, mitatea de V. a pl&$el Tirgulul, A purtat inainte numele de Cre-
s'au improprietclrit la 1864, pe jud. Teleorman, limotrofa cu {eni.

mobile proprietarilor Costache jud. Olt, situata pe valea Brat- FormeazS astizl o parte a
Cantacuzino §i Constantin Ca- covulul, ?i str&batuta in toatH ora?uluI C3iera§i, purtind nu-
ribolu, din care li s'au dat 1624 lungimeadepir. cu acela^inume. mirea de mahalaua MSgureni.
hect. Se invecine§te la S.-E. cu com.
Vite sunt: 231 cai, 20 lepe, MaldSeni, de care nu e dep&r- Magureni, sat, jud. Ilfov, pi. Sa-

634 bol ?i vaci, 5 bivoll, 16 tata de cit numaicu vre o 500 barul. Vezi Flore^ti-d.-s.
capre, 1089 ol $i 721 porcl. m. ; la E. cu comuna Scrioa§tea;
Comerciul se exercita. in co- la N. cu comuna B&l{a$i ; la V. Magureni, sat, facind parte din
muna de 12 circiumarl. cu comunele MihSe$ti-d.-s. §i com. rur. M&gureni, pi. Filipe^ti,

Budgetul e laveniturlde 7439 MimVie$ti d.-j., din judejul Olt. jud. Prahova, cu o populate
lei ?i la cheltueli,de 6278,88 lei. Comuna M&gureni poart& $i nu- de 1 761 locuitorl.
Prin M&gureni, trece caleafe- mirea de Ciocanul.
rat& §i calea nationals Ploe^ti- Din piriul Bratcov §i din iz- Magureni, sat, fecind parte din
Predeal ?i dou& $osele: una voare s'a format un ele$teu care com. rur. Crefeni, pi. Oltul-d.-

care traverseazS cStunul MSgu- se nume^te Moru?ul. s., jud. Vilcea. E coprins intre

reni, legind comunele: C&line$ti, Intinderea comunel, cu mo$ia piriul Negropi^a $i dealul Co-
Edera ?i Provi^a $i a doua, care aflat&pe dinsa e de aproape troceni. Are o populate de 185
traverseazS c£tunul Cocor£$ti, 2500 hect., dimpreuni cu locu- locuitorl ; o bisericS, reparatS la

legindu-1 de comuna C&line§ti $i rile de la anul

improprietari^ilor 1888 de Firtat Di^a ?i fiil sal.

de ora?ul Cimpina. 1864. Din acestea d-nul N. But- Locuitorii acestul c£tun s'au
Aceste dou£ din urmS $osele culescu posed& 1183 hect. ara- improprietarit la 1864.
sunt plantate cu tel inci de pe bile. Locuitorii impropriet&riflf
la anul 1830 de c&tre Caima- sunt in num&r de 267, pe o in- Magureni, cure a de mosie, in

camul Const. Cantacuzino, fos- tindere de 1 108 hect. Pe por- jud. Dolj, pi. Balta, com. Gre-
tul proprietar al mo?ii M&gu- {iunea delimitate locuitorilor se ce^ti, apartinind mo^nenilor Ma-
x
reni, care aparfine astSzi D-luI g£se?te ?i 93 /a hect. de vii, iar gureni.
George Gr. Cantacuzino. pe a propriet&tel 5 hect.
E br&zdat& de dealurile Ghi- Popula^iunea comunel este de Magureni (Muntele-), padure
melia ?i Mateiasca, care apar^in 432 familii, sau 1507 suflete, din particular^, supusS regimulul sil-

proprietaruluT,avindpamint bun, carl 326 contribuabill. vic inci din 1883, pe mo?ia
$i servind de livezl. Vite 869 vite marl cornute,
: Muntele-Milgureni, pendinte de
Afar& de riul Prahova $i pi- 156 cai, 16 magari, 1808 ol, com. Provifa d.-j., jud. Prahova.
riul Prahovifa, comuna MSgu- 15 capre ?i 353 porcl.
reni este str&b£tut& de v&ile: Budgetul comunel e de lei Maguricea ( Virful-Maguricei),
BouluT, Murelor, Rudel, PurcS- 4423, banl 5 la veniturl $i de ctit un, in jud. Buzfiu, com. MS-
reaja, Seaca $i PlopuluT. lei 4147, banl 79, la cheltuell. run^i^ul, cu 140 locuitorl §i 31
Se m5rgine$te la N. cu co- Are o $coal&, cu un local pro- case.
munele Cimpina ?i Prahovi^a, la pria, frecuentata de 24 elevi o ;

S. ca comuna C&line§ti, la E. biserica, deservita de 3 preo^i Maguricea, munte, in jud. Su-

cu comuna Flore^ti ?i la V. cu $i 2 cintSre^I. ceava, intre MSdeiul «;i Bro?-
comuna Iederile. Drumurile sunt: spre Mi- teni, avind 1235 m. alt.

Locuitorii se ocupS pe lingS hae$ti-d.-j. din jud. Olt, spre

agriculture cu fabricarea varului comuna Batya^i, prin Maldaeni, Mdguricea, munte, in jud. Su-

Digitized by Google
 MAGURICEA 267 MAlCANE?TI

ceava, comuna Malini, 981 m. jud. Dolj, pi. Amaradia, com. tinl; mai sunt si 10 pu^ur! (5 — 10
altitudine. Zaicoiul, ce se lasa din- dealul metri adincime).
Radinesti (jud. Gorj),se continue Catunele can compun com.
Maguricea, deal, in jud. Bacau, prin Dealul- Viilor. In tot lungul sunt: Maic&uesti sau Bolboaca,
pi. Trotusul, com. Bogdanesti, lor aceste doua dealuri despart resedinta, in mijloc, Tatarul la
ce se inalfa la dreapta Trotu- valea riului Plosca de a afluentu- V., Belciugul la N., Gradinile-
sulut $i pe coasta careia se afla lul sau Ploscufa. Tot din acest Girlesti si Cringeni la E.
Satul-Nou. deal se lasa Piscul-Scroafel. Suprafa^a com. este de 7920
hect., din car! 155 hect. vatra
Maguricea, deal, care trece prin Maguri§ul sau Magura-Ca^i- com., 378 hect. ale locuitorilor,
mijlocul com. Slatioara, plaiul nului, virf de tnunte, in jud. 7345 hect. ale particularilor.
Horezul, jud. VJlcea, avind di- Bacati, pi. Trotusul, 600 m. inal- Are o populate de 490 fa-

recfia de la V. Din par-

la E. {ime, situat pe limita comunelor milil, sau 2050 suflete.
tea de S. a Maguricef, izvoresc Hirja si Manastirea-Casinulul $i Sunt aci: 2 biserict: una in c&t.

ape s&rate pe carl locuitorif le la E. de muntele Runcul-Alb. Bolboaca, de scindurf, fondata

numesc Glod sau Moarea. de locuitorf, cu hramul Adormi-
Mdguri{a, virf de munte, in jud. rea Maicif DomnuluT, deservita.
Maguricea, podi§, in jud. Bacau, Bacau, pi. Muntelul, de pe te- de 2 preo(f §i 2 cintaretf ; a doua
pi. Muntelul, com. Darmanesti, ritoriul com. Moine$ti. in catunul Tatarul cu hramul Cu-
care este format de dealul Ca- vioasa Paraschiva, zidita. la 1 842
puteanul §i de virful Maguricea; MSgurtya, vale, in jud. Vlasca, de Ioni£& Tat&ranu, deservitS
arelocurl arabile in intindere de situata in pi. Marginea, pe pro- de 2 preojf si 2 cint&retf; 2
120 hect. prietatea Onceasca-Cosoveni a scolf: una de b^eff, fondata in
Eforiel Spitalelor Civile. 1885 de com., condusS de 1

Maguricea - Petroiul, mofie a invat&tor si frecuentata de 97

statului, jud. Muscel acum vin- ; Maicane^ti, com. rur. t
in jud. elevl ; a doua, de fete, fondata
duta de vecl. VezI Gradistea. R.-SSrat, plasa Marginea d.-j., tot de com. in 1885, condusa
pe ambele malurl ale riului de o invat&toare, si frecuentata
Magurile, munte, in jud. Dim- Rimna. de 38 eleve; 10 bac&nii, 17 clr-

bovifa, de la Moroeni in sus in Si-a luat numele de la mo$ia ciumf, o marchid&nie, 2 cafe-
stinga,pe matca Ialomitel. Intre Maicane$ti ; locuitoril \\ zice $i nele.
Magurile si muntele Raciul curge acum ca inainte si Bolboaca, Comuna are : 5488 hect. a-

riule^ul Valea-Raciulul, pe care de la o balta, — bolboaca, — rabile, 2200 hect. padure, 42

sunt herastrae de taiat scindurf. facuta de Rimna. hect. vii, 10 hect. fineje, 25
Este asezata in partea de N. hect. neproductiv.
Magurile, deal, pe teritoriul com. a jud., la 40 kil. spre N.-E. de Locuitoril poseda : 220 plu-
Draganesti, pi. Siul-d.-s., jud. orasul Rimnicul-Sarat, si in par- gurl; o moara cu aburf; o ma-
Olt, situat pe raalul sting al tea de N. a pla^el, a carel re- sina de semanat; o masina de
OltuluT, in partea de S.-E. a sedin^cl este. Comunele inveci- secerat.
com. S'a numit ast-fel, fiind-ca nate sunt: Gulianca, la 10 kil.; Vite sunt: 933 bof, 625 vacl,
pe cimpia ce se intinde spre E. Hingulesti, la 13 kil.; Maxineni 297 cai, 357 iepe, 3 magarf,
de acest deal, pe Boianul, sunt si Ciore$ti, la 15 kil. 3621 ot, 3 capre si 246 rimatori.
situate 5 magurt. Se margine?te la N. cu com. In com. sunt 4 cojocarT, 2
:

Nane^ti (jud. Putna), la E. cu potcovarl, 3 timplarf, 5 boga-

Magurile, vale, izvoreste din pa- Corbul, la V. cu Rimniceni si sierl, 2 brutarf, 2 cizmarT, I croi-
durea Carbunarul sail Magura, la S. cu Gulianca. tor, 2 dogarf, 2 fterarl, 1 rotar.
plaiul Dimbovifa, jud. Muscel, Este o com. de cimp, ne avind Comerciul e activ si consta
si se vars& in riul Dimbovija, alt accident de teren de cit ma- in importul de coloniale, haine
pe malul sting, in raionul com. lurile Rimniculul. gata, vinurt si in exportul de
Ceta^eni-din-Vale. Riul Rimnicul-Sarat o uda prin cereale si vite. Transportul se
mijloc, de la S.-V. la N.-E., for- face prin stasia Hanul-Conachi
MSgurilor (Dealul-), deal, in mind la Estul com. niste mlas- (jud. Tecuciu), la 11 kil. spre E.

63630. Manic JHcfionar (ItograAc. Vol. IV. 35

Digitized by LiOOQ IC
 maicAne^ti 268 MALAE^Tf

C&ile de comunica^ie sunt Malae^tea, pirhas, pe mo$ia Mile$ti-d.-j., Mile$ti-d.-s., sat, cu

i . calea jude^eana Rimnicul-Mai- Tarcaul, jud. Neam^u, pi. Piatra- re§edin{a primariei, Fintinelele §i

cane$ti ; 2. calea judejeana Foe Muntele, com. Pingara^i ; izvo- Malae§ti.

?ani-Maicane$ti-Braila; 3. spre re$te dintre culmea Tarcaului Satele Mile$ti-d.-j. ?i Fintine-

Gulianca; 4. Ciora?ti ; 5. Obi- $i ramura Laptoacele, varsindu- lele sunt a?ezate spre N. de satul

le$ti ; 6. Corbul ; 7. Maxineni. se pe partea dreapta a piriului de re§edin{S, iar satul Malae?ti

Budgetul com. e la venituri Tarcaul, fa{a in fa{a cu Piri il- spre V.

de 2 141 7 lei, 54 ban!, $i la chel- Pietrii, afluent din stinga al a- Populajia comunel este de
tueli, de 20957 lei, 54 bam. celuia^i piriu. 221 1 suflete, din carl 1015 bar-

bae, ?i 996 femel.

Maicane§ti sau Bolboaca, sat, Malae^tea, culme de deal, pe Djpa legea rurala din 1894,
in jud. R.-Sarat, pi. Marginea- mo§ia Tarcaul, pi. Piatra-Mun- s'au impSmintenit 417 locuitori.

catunuluT de re$edin{a
d.-s., al tele, jude^ul Neam^u. Se des- Are 2 bisericl: una in satul

comunet Maicane§ti, a$ezat in face din nodul format de ra- Mile?ti-d.-j., fondata. de Matel
mijlocul comunel, pe malul drept murile Harmanul, Tarcaul $i Milescu ?i reparata din temelie
al riulul Rimnicul-Sarat. Murgociul, in direc^iune V.-E., de George Diculescu la 1852;
Are o intindere de 75 hect., legindu-se cu ramura Cernegura a doua in satul Malae§ti, fon-

cu o populate de 276 familil, (Mun^ii-Doamnei), spre partea datcide George Rozoiu ?i Ioa-
sau 1205 suflete, din can 222 despre S. chim Monacul la 1822 ?i repa-
contribuabili ; o biseric&; o rata de $tefan Romaneanu, de
$coala de bae^i $i una de fete. Malae§ti, com. rur., jud. Dolj, la care are ?i un venit anual de

pi. Ocolul, la 13de Craiova. kil. 60 lei.

Maicane§ti, pftdure particular^, Situata pe ambele maluri ale Ambele sunt de zid ?i sunt

situata pe mo$ia Baneasa, com. riulut Amaradia, intre Dealul- deservite de 1 preot $i 2 cin-

Baneasa, jud. Ilfov, supusa re- Muerel ?i Dealul-Mare. tareti.

gimulu! silvic ; cade in linia de Limitele comunel sunt: la E. Sunt 2 ?colI mixte, una in

Centura a forturilor din jurul com. Murga$iul ?i Vulpeni, jud. satul Mal5e?ti $i a doua in sa-

capitalel. Romana^i; la V. I^alnifa ?i tul Mile?ti-de-Jos. Sunt in-

Almajul ; la N. Goe§ti $i la S. tre^inute de stat. Functioneaza

Maine§ti, catun, al com. Bal?, Izvorul. din 1834. Inv£tatorul din MS-
pi. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Ro- comunei este acci-
Terenul lae^ti este retribuit de comunS,
mana^i, situat pe valea $i tar- dentat in partea de E. de Dea- iar eel din Mile^ti d.-j., de stat.

mul drept al Olte^ulul, la 4 kil. lul-Mueref, iar in partea de V. Localurile $coalelor sunt de
spre S. de Bal$ $i aproape de Dealul Mare, amindoua aco- zid, in buna stare $i construite

de gara cu acela?! nume. Alti- perite cu semanSturT. In&l$imea de comuna. Sunt frecuentate:

tudinea terenuluT d'asupra nive lor nu trece de 200 m. ?coala din cat. Malaesti de 23
lulu! Maril este de 180 m. Este udat& de riul Amaradia, elevT, iar cea din Mile$tt-d.-j.,

Are o populate de 28 familil, ce curge printre catunele Mi- de 43 elevl.

sau 121 locuitorl; o biserica, cu le$ti-d.-j., Mile^ti-d.-s., Fintinele, Suprafa^a comunel este de:

hramul Intrarea in Biserica, zi- la E.; iar Mal&e$ti, la V. Are 7379 P°£- arabile, 1466 po£.
dita in anul 1 8 10, $i acum de- un pod pe dinsul intre satele 986 pog.
finea^a, izlaz, 208 te-

servita de 1 preot?i 2 cintare^T. Malae?ti ?i Fintinele. ren sterp ^i 797 padure.

Inainte de imparjirea ad- Mo^iile se numesc:
Malaele, vale, in judeful BuzaTi, ministrative din 1892, comuna 1. Mile?ti-d.-s., apar^inind bi-

com. Gura-TeghiT, incepe din Malae^ti facea partea din pi. sericel Sfintel TreimT din Cra-

dealul cu Malaele, uda partea Amaradia si coprindea 6 sate iova.

de N. a cat. Tega ?i da in Malae?ti-d.-j., Malae$ti-d. s., ce 2. Mile^ti - d. -

j., apar^inind

Bisca-RozileT, lingS chio^cul lul s'au unit azi §i compun satul d-lui LazSr Dumitriu.
Persescu. Malae^ti, Mile$ti-d.-j. sau Du$u- 3. Malaesti, apar^inind d-nei
le$ti, Mile$ti-d.-s., Mogo^e^ti $i Alexandrina Nicolau, c^reia i-a

M&laiului (Valea-), vale mare, Zlatarul. ramas mo^tenire de la $tefan

jud. BuzSCi, com. ?i cat. Piclele. Azi comuna coprinde 4 sate Rom&neanu.

Digitized by Google
 mAlAe?ti 209 mAlAe$ti

4. Fintinelele,apar{inind d lu! vechle e cea din cat. Malae$ti- suflete; o ?coala mixta, ce func
N. Popp. d.-j., fondata la 1 8 16 de locui- fioneazadin 1834 ?i e frecuentata
In fie-care mo§ie aQ parte §i toril satulul; 3 $coale: una, in de 23 bae{i o biserica de zid,;

locuitoril. cat. Co{ofene$ti, ce dateaza din fondata la 1822 de George Ro-

Padurl sunt: pe rao$ia bise- 1882 ; a doua, in cat. Dumbra- zoiu 91Ioachim Monacul, de-
ricel Sfintel Treiml, in intin- ve$ti, funcfionind din 1888 §i servita de 1 preot 51 2 cintare^I
dcre de 76 hect.; pe mo$ia Mi I a treia, in cat. Plopeni, infiin $i avind un venit de 60 lei a
le$ti-d.-j., in intindere de 95 V* | {ata la 1864, §i frecuentata de nual, lasat de $tefanRomaneanu,
hect.,apar^inind d-lul LazSr Du | 1 1 1 bae^I $i 9 fete. care a reparat-o; 2 circiuml.
mitriu; pemo$ia Fintinelele, 123 Vite sunt: 57 cal, 38 lepe,
hect.; aparfinind d-lul N. Popp; I
624 bol, 271 vacl, 92 vifel, 116 Mdl&e§ti, sat, in partea de N. a
pe rao$ia Malae$ti, 103 \'s hect. | capre, 754 01 $i 311 porci. com. Malae^ti, pi. Mijlocul, jud.
aparjinind d-nel NicolaO. '

In raionul com. sunt 8 mori Falciu, situat pe valea piriuiul

Restul de padure apar^ine pentru m?cinat ; 3 pe apa Te cu acela$I nume, pe o suprafa^a
satenilor. leajenulul $i S pe apa VArbi- de 1 145 hect., cu o populate
Sunt 6 circiuml. laul. de 120 familii, sau 380 suflete,
§oseaua judejeana C&preni- Locuitoril, in maioritate, suit din carl 120 contribuabill. Este
Craiova, trece prin centrul co- mo^nenl; 41 s'au improprietarit re$edin{a com. Are o $coala,
muner, pe o lungime de 3500 m. la 1864, pe mo$ia mo§nenilor, infiin^ata in 1880, frecuentata
Budgetul comuner e la veni clrora li s'au dat 82 hect. de 20 elevi ; 2 bisericl, una ve-
turl de 4369,27 lei $i la chel- Tuata com. are o suprafaja chle, a locuitorilor, facutaia 1790
tuell, de 4120,77 lei. de 2882 hect. §i a doua, de curind tacuta de
In anil productivl se fabrica proprietar, deservite de 1 preot
Malae^ti, com. rur., in partea de in com. pana la 12000 deca- $i 2 cintare^I.

N.-V. a pi. Mijlocul, jud. Falciu. litri Juica. Pe teritoriul satulul sunt 2
Se intinde pe o suprafa^a de Sunt doua cariere de piatrS: lazuri.
j

4582 hect., cu o populate dc '

una in Malae$ti-d.-s., numita Col

200 familii, sau 763 suflete, din {ul-Pietrel $i a doua in cat. Ma Mdlde^ti, sat, in partea de E. a
carf: 200 contribuabill. lae$ti d.-j., numita Pe-Valea-Va com. Gropni$a, pi. Copoul, jud.
Este formaia din 3 sate: Ma- rului. Ia§i.

Ue$ti, Po$ta Elanul $i Tupila^i. Comerciul se exercita in com. Are o populate de 87 familii,

Are : o $coaia ; 24
3 bisericl ; de 10 circiumari. sau 348 suflete, in care intra $i

hect. de vie ; 143 hect. padure Budgetul e la veniturl de locuitoril din vechiul sat Mise§ti
$i 2 lazuri. 6804,37 lei $i la cheltuelf de o biserica, zidita la 1857 de
Vite marl cornute 774, cai 5105,42 lei. proprietar.
60, of 770 $i porci 41. $oseaua Ploe^ti-Sianic stra- In fa{a satulul se afla Iazul

bate com. in lungui eY. Maiae^ti, format din piriul Jiji-

Malae§ti, com. rur., in jud. Pra- E brazdata la N.-V. de dea oara, la e$irea lul din Iazul Bul-
hova, plaiul Varbilaul. Este si lul Maiae^ti. E udata de la N. bucani §i Gropni^a.
tuata pe valea riuluT Varbilaul, spre S. de riul Varbilaul ; iar Vite sunt: 214 vite marl cor-
la 20 kil. de capitala jud. §i la de la N.-V. spre S.E. de girla nute, 1419 ol, 57 cal $i 145 ri-

26 kil. de re$edin{a plaiuluf. Cozmina. matorl.

Se compune din 7 catune: Mo^ia e proprietatea d-lul V.
Co^ofene^ti, Malae$ti d.-s., Ma- Malae§ti, catun, al com. Cerna Pogor.
lae$ti-d.-j., Dumbrave$ti, Plopeni, te^ti, jud. Buzau, cu 310I0CU1- La 7 1 16 (1608), fugind din
Jipire^ti $i Sfirlaneanca. torl 64 case are sub-diviziile
$i ; Ia$i, Constantin, fiul lul Irimia-
Are o populate de 614 fa- Ungureni $i Viadeni. Voda, dimpreuna cu o parte
sau 2900 suflete, din carl
milii, din boeril f are!, aQ fost fuga-
449 contribuabill. Locuesc in Malae§ti, sat, in jud. Dolj, pi. ri^i pina in acest sat, de catre
730 case. Ocolul,com. Malae^ti, situatspre oastea lut Mihalu$, fiul lut Si
Sunt 7 bisericl, in fie-care cat. E. de satul de re§edin{a, Mile^ti- meon-Voda, unde prinzindu !e

Ccite una, dintre carl cea mai d.-s. Are o populate de 759 carele cu bagaje, le-au jefuit.

Digitized by LiOOQ IC
 mAlAe^ti 270 MALDA1ENI

Malae^ti, sat, ficind parte din Mcdae^ul, sat, facind parte din Afara de terenul pentru cul-

com. rur. Rifovul, pi. Crivina, com. rur. Frince^ti, pi. Oltul-d.-s., tura, care e foarte productiv,
jud. Prahova. Are o populate jud. Vilcea. Are o populate mal sunt $i vil (60 hect.) pe lo-

de 326 Iocuitori; o biserica, cu de 251 Iocuitori. Cade la N.- curile proprieta^i!, cit §i pe ale

hramul In trarea-in -Biserica. V. comunel $i este situat sub satenilor.

coasta dealulul cu acela$I nume. Are o populate de 649 fa

Malae^ti, mosie particular^, jud. Este la 1

l
l* kilm. de satul Frin- miltl, sau 2582 suflete, din cari

Dolj, pi. Ocolul, com. Malae^ti, ce$ti, re$edin{a comunel. Are o 446 contribuabili ; o ?coala, la

apar^inind d-nel Alexandrina Ni- biserica zidita la anul 1806, un loc cu primaria, frecuentata
colatt. Are p&dure pe dinsa. avind de ctitor pe jupin Radu de 31 elevi; o biserica, deser
Simionescu. vita de 2 preo^T, 2 cintarep $i

Malae§ti, padure particular^, jud. 1 eclesiarh, 9 mori de mici-

Dolj, pi. Ocolul, com. Malae$ti, Malae^ul, deal, la V. com. Frin- nat, mi$cate de vite.
in intindere de 103 /* hect. A- l
ce$ti, pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. Sunt 1089 vite mart cornute,

parfine d-net Alexandrina Nico- La poalele acestuT deal este 427 caf, 35 magari, 4684 ol, 6
lau. E populate cu cerl ?i girni^a. situat cStunul Malae^ul. capre $i 300 porci.

Budgetul com mel este dc

Malae§ti-de-Jos,/^/ satdeosebit, Malai§teanul, pise de deal, pe lei 6099, ban! 14 la veniturl $i

jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Mal&- mo$ia Probote^ti, jud. Dorohoiu, lei 5528, banl7i la cheltuell.
e?ti, cind com. Mal£e$ti facea pi. Her^a, com. Tirnauca. Caile de comunica^iune ale
parte din pi. Amaradia. AzI este comunel sunt: spre E. §oseaua
unit cuvechiulsat Malae^ti-d. s., Malari§ca, sat, in Mehe-
jud. vecinala la Ro^iori; la N.V.,
cu care impreuna compune ac- dinfi, plaiul Cerna, com. rur. ci^I-va metri de $osea la Magu-
tualul sat Malae?ti. Gornen^i. reni §i in fine, $oseaua vecinala

la hotarul jude^ulul spre co-

Malae§ti-de-Jos, sat, facind par- Maldaieni, com. rur,, la extre- muna Mihae$ti-d.-j., din judejul
te din com. rur. Malae^ti, pla- mitatea de V. a pi. Tirgul il, Olt.
hil V^rbilaul, jud. Prahova. Are jud. Teleorman, situate pe valea Pe la N.-E. comunel trece

o populafiune de 601 locuitorT. Bratcovulul, la 4 kil. de Ro^iori Drumul-lulTraian, caruia locui-

Aci e re^edin^a comunel. Are 91la 46 kil. de Turnul-Magurele. torii ii zic Troianul ?i ale carul

o biserica, fondata la anul 18 16 Se invecine^te la N. cu co- urme se disting bine in aceasta

de locuitorii catunulul. La anul muna Magureni sau Ciocanul, parte.
1892 s'a reparat de preotul de care este in apropiere. La In vechi me, comuna purtanu-
Sava Eremia, parohul respectiv. S., se invecine$te cu ora^ul Ro- mirea de Moldoveni.
§iori-de-Vede; la E., cu com.
Malae§ti-de-Sus, fost sat deose- Scrioa?tea ?i laV., cu comuna Maldaieni, mosie, jud. Teleorman,
bit, jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Mihae^ti-d.-j., din judejul Olt. proprietate a d-lul general Geor-
Malae§ti. AstazI este unit cu ve- Este situate intreambele coas- ge Manu. Se margine$te la N.

chiul sat Malae?ti-d.-j., cu care te ale vail Bratcovulul; prin cu ino§ia Ciocanul sau Magu-
impreunS compune satul Mal£- mijlocul el curge piriul cu acela§i reni; la V., cu mo?ia Ra{a sau

e$ti. nume. Are o pozi^iune pitoreas- Tolceasca, a locuitorilor din co-

c3, dominind de pe inaltimile muna Base$ti ?i cu mo?ia Ba-

Mal&e§ti-de-Sus, sat facind t par- el toate comunele de pe Valea- se$ti astatului;la S., cu sfoara
te din com. rur. Mal&e?ti, plaiul Vezil, precum $i ora$ul Ro§iori. de mo^ie zisa Mitropolia ?i la

Varbilaul, jud. Trahova. Are o Teritoriul comunel Maldaieni E., cu mo?ia Scrioa?tea, tot a

populate de 345 Iocuitori. Acest coprinde cam

3253 hect. Din d-lul general Manu.
catun se mal nume$te $i Dru- acesta, 1886 hect. pamint ara- Are o intindere de 2253 hect,
mulcel-Mare. Are o biserica, fon- bil apar^in proprietaruluT, d. ge- can se cultiva de proprietar.
data la anul 1865 de ob$tca neral George Manu, iar pe res- Pamintul dat locuitorilor dupi
locuitorilor, din ban! adunatl tul de 1367 hect. sunt impro- legea ruraia ocupa o intindere

§i dupa indemnul preotululGri- prietarip 343 Iocuitori din aceas- de 1367 hect., avind pe dinsul

gt>re Oprescu. ta comuna. 343 Iocuitori improprietariti.

Digitized by Google
 mAldAre^ti 27 i mAldAke^ti

Mdlddre§ti, com. rur., pi. Cerna- cea, pi. Horezul, compus din 2 gura $i Brostinul, $i udata de
d.-s., jud. Vilcea, compusa din catune : Maldare?ti-d. s. $i Mal- piraiele : Cupa, Cringul Orlil ?i

2 catune: Maldare$ti $i Lade^ti. dare?ti-d.-j. Este situata pe valea Cirstiani. In tot raionul comu-
E situate pe dealul Maldare^ti riulul Luncava^ul, la 48 kil. de nei sunt 50 apa de fintinl cu
$\ pe Valea-Cernel, la 50 kil. capitala jude^ului $i la 3 kil. de de baut.
de capitala jude{ulul $i la 42 a pla§ef. Se margine?te cu com. Tom-
kil. de a pla^el. Are o populate de 280 fa- $ani, la E. ; Stroe$ti §i Slatioara,
Are o populate de 178 fa- milif sau 1350 suflete, din cart la V.; proprieta^ile manastirei
milil,sau 715 suflete, din carl 202 contribuabilT. Locuesc in Horezul, la N., $i Ote^ani la S.
228 contribuabilT. 280 case.
Sunt in comuna 2 bisericl, Sunt 2 bisericl: 1 in catunul Mdldare§ti, sat, facind parte din
in fie-care catun cite una. Des Maldare$ti-d.-s., foarte vechie ; a com. Negule$ti, pi. Berheciului,
pre cea din Mald*re$ti, repa doua in catunul Maldare?ti d. j., jud. Tecuciu, situat pe coast a
rata la 1882, se zice ca a fost cu urmatoarea inscripfie dealului cu acela^lnume, la S., $i

zidita. de un ho{, Dragu, cu de 4 de re?edin^a comunei

kil.
Aceasta sf. biserica, cu hramul Sf. Ma-
enoria^il. Are o populate de 50 fa
rcle Mucenic Dimitric, fund fondata din
$coala dateaza aci de la 1880. milil, sau 177 suflete.
vechimc de catre pitarul Dumitrache Mal-
Cladirea e proprietatea comu acum In acest sat este o biseri-
darescu, de sunt 3 sccole de am;
nei. Se frecuenteaza de 24 copil. care devenind in ruina s'a prenoit in ca cu hramul Adormirea Maicil
Locuitoril, mo^nenT, se ocupa acest an, 188S, dupa cum se vede, atit
Domnulul, facuta la anul 1800,
prin staruinfa cit ^i spesele d-luT G. Ra-
cu agricultura $i cre^terea vi Maiu 9. Aceasta data o intim-
dulescu zis si Hojete ; cu osebirc ca au
celor. El aQ 23 cat, 87 boT, 85 pinam in Penticostariu; tot aci
mat ajutat si parte din eimriaM si al^T
vac!, 2 capre, 108 of, 172 porci. piosY crestint, cu binc-cuvintarca prca ni se arati ca satul pe la 1800
In timp! prielnicl se fabrica Sf. Episcop al Kparhici Kimnicul-Noul- se numea Bejanartya 91 mal in
aci pini 2500 decal. tuica.
la Severin, I). D. (Jhcnadic, in zilelc Altcfel
urma a luat numele Maldare?ti.
Sale Carol I.
Teritoriul comunel e de 800 Biserica se intre^ine de locui-
hect. Locuitoril desfac produsul tori avind §i 87 stinjenl de pa
$oseaua Oteteli$uI Sl&vitc?u -
muncel lor (agricultura $i trans mint darui^I de loan Iconomu
pune in comunicafie aceasta co portul varulul) la Tirgul-Hore la 1802.
muna cu comunele Lapu§ata, zul $i in judefele Dolj $i Ro In biserica se gSsesc multe
Roe^ti $i Ciumagi. mana^i. car^I grece$tl ?i slavone, pe care
Veniturile 91 cheltuelile com. In termen mijlociti se fabrica se vad datele de 1803^*1 1807.
se urea la 1870 lei anual. cam 2000 decalitri {uica anual.
E brizdata dedealurile: Dinul, Pe riul Luncav&tul, in raionul Maldare§ti, sat, facind parte din
Dealul-Mare, Roe$ti, Maldare^ti, comuneT, sunt 7 morl. com. rur. Zavoeni,pl. Cerna-d. j ,

Lase^ti $i Groapa-cu-C&rbunl, Vite sunt 40 cal, 250 bol, : jud. Vilcea. Are o populate de
unde se spune ca a fost o co 320 vacl, 16 bivoll, 45 caprc, 175 locuitori. E situat la E. co-
moar&, $i udata de vaile: Gea 65 01 51 200 porci. munei, la 1 kil. de satul Za-
mana, Pletroasa $i Ruginoasa. Parte din locuitori sunt mo? voeni, unde este re$edin{a co-
Se margine$te la E. cu com. nenl. 130 din locuitori s'au im munei.
Cermege?ti, Coeni ?i Roe$ti ; la proprietarit la anul i864pemo- E udat de Valea-$neafulul $i

V., cu comuna Ro$iile ; la N., $ia altor mo^nenl, cu 369 hect. de riul Cerna.
cu Lapu^ata $1 la S. cu Ciu $coala dateaza in comuna de Are o biserica, reparata la

magi. 1842. Cladirea e bjna, proprie- 1869.

O parte din mo$ia Maldare§ti tatea comunel. Se frecuenteaza
a aparjinut lut Macarie Ieromo- de 10 copii. Mald&re§ti, sat, ftcind parte din
nahul, ce se numea $i Mihalcea Vatra satuluT are 98 hect. ;
com. rur. Maldare^ti, pi. Cer-
Maldarescu; acesta a daruit -0 iar cu izlaz cu tot 2002 hect. na d.-s., jud. Vilcea.
manastirei Horezul, la anul 7224 pamint.
(1716). Veniturile ?i cheltuelile co- Maldare§ti, deal, jud. Vilcea, la
munei se urea la 1900 lei anual. S. E. de muntele Slatioara, pre-
Maldfire§ti, com, rur.. jud. Vil E brazdata de dealurile ; Ma lungire a culmel Gurguiata. Din

Digitized by LiOOQ IC
 mAldAre§ti-de-jos 272 mAlini

tre acest deal $i Dealul-Stroe^ti- E compusS. din satele: Ma- Mo$ia face parte din Dome-
lor ia na^tere riul Cerni$oara. lini, Piraia, Suha, Vaieni, Dolia, niul Coroanel (Ocol. I silvic),
Din Dealul-Maldare$tilor se pre- Dr&ceni $i Gaine$ti, cu re$e- fosta a m&nSstirel Slatina.
lunge^te Dealul-Caramizii. din^a in satul de la care $I-a Suprafa^a tentorial^ a comu-
luat numele. nei e de 20948 ftlcl, din carl
Maldare§ti-de-Jos, sat, facind Popula^ia com. e de 1462 fa- 1 5 156 padure, 300 cultivable,
parte din com. rur. Maldare^ti, milii, sau 5572 suflete, din cari 4992 fina$ §i restul sterp.
plaiul Horezul, jud. Vilcea. Are 1094 contribuabill. Improprietarip in 1864 $i

o populate de 784 locuitorl. In comuna sunt: 28 stolen, 1881 sunt: 78 frunta^I, 550pal-
6 dulghen, 6 rotan, 3 dogarf, ma§i ?i 439 coda?i, stapinind
Maldare§ti-de-Sus, sat, facind 6 fierarT, 5 zidari (pietrarl), 4 3496 falci.

parte din com. rur. Maldare$ti, cojocarl $i 26 sumSnarl (abagii). Localita^I maY insemnate in

plaiul Horezul, jud. Vilcea. Are Are 4 bisericl, deservite de comuna sunt: Manastirea Sla-

o populatiune de 288 loc. Aci 4 preo^i §i 7 cintare$T; o m&- tina, Tabara, Poiana-Doamnei,
e re§edin{a comunel §i $CQala. nSstire, Slatina; o $coala rurala Ieslele $i instala^iile forestiere

de bae(T, una de fete $i doua din Gaine^ti $i Ieslele.

Maleanca, vechie numire a mo- mixte. Afara de fabricele din Gai-

siel Clinciul-Jitianul, jud. Buzau, Budgetul comunei e la veni- ne$ti $i Iesle mal sunt in com.
com. Verne^ti. turl de 24560,10 let $i la chel- 3 herastrae (2 pe Suha-Mare $i

tueli de 24536,10 lei. una pe cea Mica) ; 8 mori§te;

Malina, pddure, supusa regimu- Vite sunt: 348 caT, uoobol, 2 pive; 11 carciuml 51 10 du-
lul silvic, jud. Muscel, com. Gor- 1 1 17 vacT, $i 790 porcT.
3321 ol ghene.
ganul, pi. Podgoria, avind 225 Altitudinea comunei de la Mai 'nainte, satele Draceni $i

hect. impreuna cu trupurile nivelul Marilatinge, in virful mun- Gaine?ti formau o comuna a
Urlucea, Dealul Saracilor $iGor- teluT Bivolul-Dolia, 1534.3 m. parte, numita Gaine^ti.
ganul. Esente dominante: ste- E udata d° riul Moldova §i de Alexandru Lapu§neanu in-

jarul, fagul $i carpenul. piraiele: Suha-Mare, Suha-Mica zestra manastirea Slatina, zidita
?i afluentii lor: Nem^i?orul, Siga, de el, cu rao$ia sa Malini, mo-
Malina, pirttas, ce strabate va- Ar$ita-Nem{i§oruluI, Valea - Co- $iape care manastirea o stapini
lea cu acela$i nume, trece pe libel, Hartoneasa, Piriul Ro$u, pana la secularizarea averilor
la E. de $endreni (Serdarul), TabSra, Pojorita, Primatarul, manastiresti.
com Fie$ti, jud. Covurluiu, $i, Bursunarul, Chetroasa, Malaiul,
dupa ce formeaza balta Molina, Butnarul, Pietroni, Ionel, Do- Malini, sat, pe mo^ia §i in com.
se varsa in Siret. hotariul, Frasinul, Celariul, etc. cu acela^T nume, jud. Suceava,
Mun{ii principall din comuna a?ezat pe un frumo$ podi^ din-

Maline§ti, schit. VezlGirceni,sat, sunt: Bivolul-Dolia (1534.3 m.), tre pir. Suha-Mare $i Suha-Mica.
jud. Vasluiu. Bai$escul (1346 m.), Poiana- Are o populate de 181 fa-
Lunga (1340. 1 m.), Muncelul, sau 733 suflete, din care
milii,

Malini, com. rur., jud. Suceava, (1308.4 m.), Virful-Goil (1298.4 126 contribuabilf.
pi. Moldovad.-s., situata in par- m.), Obcina-Rea (1295.7 m.), Vatra satulut ocupa 2 1 1 falci.

tea V. a pl&?eT, la 17 kil. de Virful-Magurii (1208.3 m.), CIS Improprietari^T in anul 1864
Faiticeni. dita-Mare (107 3. m ), Obcina- ^i 1 88 1 sunt 9 fruntasT, 123

Se mSrgine?te la E. cu com. Ciumernii (1060.7 m.), Ar^a-Bai- palma?T 91 53 coda?T, stapinind

Br£da{elul ; la V. cu comunele ?escu (1042.9m.), Rangul(ioi9.2 633 felci.

Bro^teni $i Sabasa; la S., cu in.), Cucui^ul (1017.1 m.), Pie- Are o biserica, zidita in 1858

jud. Neam^u $i com. Boroaia, tri§ul-Mare (1000.5 m.), Magu- cu cheltueala statuluT, §i staru-

BogSne?ti, Baia $i Sasca $i la ricea (981 m.), Calul (976.9 m.), inta Arh. Calinic Miclescu, cu

N., cu Bucovina. Virful-Pojoritei (975 m.), Ar.<?i^a- hramul Sf. Voevozl, improprie-
Forma-T tentorial^ este aceea Popil (969 m.), Plaiul -Batrin tarita cu 25V2 falcT $i inzestrata
a unul poligon nereg ilat, incli- (921.8 m.), Pahomie (888.2 m.), de Administra^ia Domeniului
nat spre albiile Moldovel $i Bis- Crucea-Tomil (862.5 m.) $i Bit- CoroaneT. E deservita de doi
tri^el. ca-Popil (608.2 m.). preo^I ?i 2 cintare^I.

Digitized by LiOOQ IC
 MALINUL 278 mXlu?teni

Sunt 2 scolT, una de b&ejT Racova, com. Lipova, spre V. Budgetul comunel e de 4032
infiintata in 1865, condusi de de satul Valea Caselor, situat lei la vcniturl %\ de 407 1 lei

un inv£{£tor pl&tit de stat, e parte pe sesul Lipovef, parte la cheltuelT.

frecuentati de 65 — 70 scolarT; pe coastele dealurilor despre S. Vite sunt: 1405 bof %\ vacT,
a doua de fete, infiintata. in si N., pe o intindere de 1229 30 caT, 160 ol, 500 capre si

1889, cu ° inv&t&toare pl&tit& hect, din carl 45 hect. p&dure 520 rimaton.
de stat, e frecuentatS. de 35 si 813 hect. loc de culture, fi-

40 eleve. na(, imas, ale proprieta^el, iar Malurile, catun, jud. Putna, com.
Ambele scoale aQ localurl 371 hect. sunt ale locuitorilor. Cilieni, cu 182 locuitorl si 32
proprif, in cele mal bune con- Are o populate de 99 fami- case. Numit astfel de la pozifia

dijiunl igienice si didactice, con- lii, sau 322 suflete. sa pe malurile b&tyei Leica.
struite de Administrajia Dome- Locuitoril posedi : 6 plugurT
niului Coroanel, care lea inzes- si 4 care cu boT, I plug si 2 Maluroasa, vale, izvoreste dupi
trat cu atenanfe, ateliere, gim- c&ru^e cu cal ; 60 vite marl cor- teritoriulcomunel Benesti, ?i se
nasticd, mobilier, aparate didac- nute, 180 ol, 15 capie, 19 cal, varsi in riul Pesceana pe teri-
tice, bibliotedf, in sfirsit cu tot 30 rimStori; 58 stupT cu albine. toriul comunel Stirbesti, pi. Ol-
ce are nevoe o scoala. te(ul d.-j., jud. Vilcea.
Drumuri principale sunt: la Malureanul, munte mare, la N.
Filticeni (17 kil.), la Brosteni com. Nucsoara, jud. Muscel. Malu^elul, munte, in jud. Buzau,
(54 kil.) si la DrSceni (6500 m). com. Minzalesti, intre mun^il
Nu se stie data infiintarii sa- Malureni, sat, cu 560 loc, facind Martinul si Curcubeta-Mare, ser-
tulu! ; tradi^ia insel spune ca parte din com. rur. M&lureni- vind ca hotar despre jud. R.-
exista si inaintea lul Lapus- Badiceni, jud. si pi. Argesul. Sarat.
neanu si c& purta numele de
St2nilesti. Se mal spune ca de M&lureni, mahala, ftlcind parte M&lu§ellll, piriil, in jud. R.-Sft-

teritoriul comunel Malini finea din orasul Tecuchl, jud. Tecuciu, rat, plaiul Rimnicul, com. Bisoca,
si satul Valea-Seaca din Buco- situate pe malul sting al Birla- considerat ca unul din izvoarele
vina. dului, la E. orasuluT. riulu! R.-SSrat; izvoreste din
In 1803, «Suha-MaYmi, a m£- muntele Omul, ud£ partea N.
n&stirel Slatina, numara 170 M&lureni, numire data unel /£/"/? a comuneT, si se varsi in riul

liuzl, platind bir 2668 lelanual; din cdtunul Ciocirlia, jud. Bu- R.-Sa>at.
locuitoril lucrau pamintul avind zaii, com. Scurtesti.
loc in destul ; e! f&ceau si dra- Mdlu^teni, com. rur., in jud. Co-
ni$a». M&lureni, loc izolat, jud. Te- vurluiu, pi. Horincea, la 98
cuciu, pe malul BirladuluT, la kil. de Galaji. Una dintre co-
Malinul, deal, in jud. Buz^u, com. N. de Tecuciu, intre riul Bir- munele extreme N. ale jud. Co-
si cSt. Jugureni, cu poalele stin- ladul si soseaua ce dice la o- vurluiu. Se m^rgineste la N.
coase, iar culmea arabila. Este rasul Birlad. Aicf a fost sat, al cu judeful Tutova; la V., cu
o continuare a dealulu? Jugu- c&rui locuitorl s'au mutat in Ma- comuna f u^cani; la S., cu Pro-
reni si face ca satul asezat pe halaua-Peril, din orasul Tecuciu. dinesti si Beresti si la V., cu
panta sa s& aiba* aspectul unui Lupesti.
frumos amfiteatru. M£lureni-Badiceni, com. rur., Un singur sat rizSsesc for-

pe apa V&lsanuluf, jud. Arges, meazS aceastd comuna, care e

M&llia, munte, in jud. Buz&u, com. pi. Argesulul, la I4kil. de Curtea cea mal mic& din jude{.
Chiojdul din Bisca, - - ramificat'ie de Arges, resedinja subprefec- Are o populate de 215 fa-
din munteleFe^eie-Siriului, intre turel, si la 25 kil. de Pitesti. miliT, sau 900 suflete, din carl

T&tirutul.Curul-MunteluTsiCras Se compune din 4 sate: Badi- 151 ^ontribuabilJ.

na, acoperit de padure si izlaz, ceni,Bohari, M&lureni si To- Terenul M&lustenilor e ridicat,

proprietate a mosnenilor Chioj- plifa, avind peste tot 504 familiT, aproape rauntos si impodobit
deni. sau 2055 suflete. cu arborl fructiferi. Natura so-

Are 4 bisericl si 2 scoll pri- luluT e mal mult nisipoasa si

M&losul, sat, jud. Vasluiu, pi. mare rurale. chiar pe virful dealulul dintre

Digitized by LiOOQ IC
 mAlustejul 274 mAnAstioara-doamnei

Malusteni si Ju^cani, nisipul e munfil com. Malaia, plaiul Cozia, tarl; 13 fabrican^I de rachiu
foarte mare. jud. Vilcea, si se varsa in riul de prune.
Vilsunt in intindere de 128V2 Lotrul. Budgetui comunei e la veni-

hect. turl de 343748 lei si la chel-

Vite sunt 585 capete. Manailesele, munte, jud. Gorj, tuell, de 3429.89 lei.

Veniturile com. se urea la la N.-E. de Bora, linga Lotrul Vite sunt: 180 bol, 182 vacf,

2186 lei, cheltuielile la 2 134 lei. face parte din comuna Cernadia. 79 cat, 186 01, 6 capre si 161
Are o biserica, cu hramul porcl.
Sf. Nicolae, zidita in 18 14 de Manaile§ti, sat, facind parte din
vornicul Iordache Liga. Parohia com. rur. Genuneni, pi. Oltul- Manastioara, sat, jud. Dimbo-
Malusteni are 1 preot si 2 cin- d.-s., jud. Vilcea. Are o popu- vi{a, pi. Cobia, catunul comunei
tare{I. late de 483 locuitorl ; o bise- Uliesti.

Este o scoala mixta, frecuen- rica, zidita la anul 1776, care

tata de 52 elevl. are urmatoarea inscrip^ie: Manastioara, catun, in jud. Put-
Drumurle vecinale sunt cele •j* Aceasta sflnta biserica unde sc
na, com. cu acelasl nume, pi.

ce due la Lupesti, fu^cani si praznueste hramul Sf. Nicolae s'a zidit Zabraufi, situat in fa{a ca-

Rinzesti. din temelia la leatu 1776... icoanele tunulul Ghimicesti, pe piriul

de robul lut l)-zeu, Gheorghe Dumi-
Malustencile se ocupa mult Zubrauful si mat jos de Fitio-
trascu, Barbu, etc.
cu cultura gindacilor de matase nesti.

si lucreaza inul si cinepa. Se crede insa, dupa inscrip- Are 1 biserica parohiala, cu
$ia de pe clopot, care este «Ra- : hramul Adormirea.
Malu§te{ul, ramura de munfl, du Venea l'au facut de pomana
ce face parte din Grupa Grin- l 797*> ca aceasta biserica s'a Manastioara, deal, jud. Suceava,
{iesulul, situat pe teritoriul com. facut de Radu, zis si Radu Un- com. Valea - Glodulul. Se zice

Calugareni, pi. Piatra-Muntele, gureanul. ca aci ar fi fost o mSnastire

jud. Neamfu, intre Piriiasul-Ro- LocuitoriT satulul sunt mos- de calugarl, ale carui ultime
senilor si piriul Calugareni. nenl. urme au fost stersepe la 1876
de catre proprietarul mosiel,
Mamaru^a, deal, in partea de M&naile§ti, padurea statului, in spre a face loc de cultura. As-
S. a satulul Munteni-d.-s., com. intindere de 480 hect., situata in tazl se vad inca ci$I-va arbor!
Munteni-d. s., pi. Crasna, jud. pi. Ocolul, jud. Vilcea. roditon, o fintina si ramasije
Vasluiu ;
pe coasta lul e ase- de zidiri.

zata o parte a satuluT. Manastioara, com. rur., in jud.

Putna, pi. Zabrauful. Manastioara. VezI schitul Brana,
Mamule{ul, Silea §i Valea- Este situata pe Dealul-luI-Cio- jud. Suceava.
Rea, trupurl de pftdure ale sta- lan, ce face parte din Dealul-
tuluT, situate in comunaLungesti, Mare, pe ambele maluri ale pi- Manastioara. VezI satul Ada-
pi. Oltul-d.-j., jud. Vilcea, in in- riulul Zabraujul, la 4 kil. de moaia, jud. Suceava.
tindere de 700 hect., formind, sub-prefectura plasejf si la 32
impreuna cu trupul Fumureni, kil. de capitala jude^ulul. Manastioara Doamnei, sat, in

de 1322 hect., padurea Malul- Se compune din urmatoarele centrul com. Curtesti, pi. Tirgul,
Fumureni. catune : Ciolanesti, Ghimicesti jud. Botosani, cu o populate
si Manastioara (unde e si prima- de 119 familil, sau 477 suflete,

Manaileasa, mope a statului, cu ria comunei). din carl 83 contribuabill.

o padure pe 160 pog., pendinte Are o populate de 276 fa- Are o suprafafa de 401 hect.,

de manastireaBistri^a,com. Gr&- milil, sau 1029 suflete, locuind din carl: 131 aratura, 93 hect.

dinele, pi. Balta-Oltul-d.j. in 872 case. fine^e, 82 hect. imas si 94 hect.

Are o populate de 50 fa- Are o biserica filiala, cu hra- padure.

milii, sati 236 suflete. Mosia are mul Adormirea in Manasti- Locuitorii, pe linga agricul-
1111 venit anual de 13000- lei. oara si una filiala cu hramul ture, se mal ocupa cu facerea
S-Vil-Voevozi in Ghimicesti; 2 odgoanelor de teiu, pentru cari

Manaileasa, piriii* izvoreste din comercian^I; 3 fierarl; 7 ro- acestl meseriasl loeuese mai

Digitized by Google
 MANASTIOARE! (DEAIUL-) mAnAstirea ca$inul

multa vreme in padure prin co- Ciorsaci cu a zecea parte din in jud. Ilfov, pi. Oltenita, facind
libl; sunt ?i 4 comercian^i. tot venitul lul, etc., etc., mana- parte din com. rur. cu acelasl
Are o biserica de lemn, fa- stirei Solca. nume. Este situat la S.-E. de
cuta se zice de calugarl si de- Bucuresti, linga balta Mostistea.
servita de 1 preot$i 2 cintare{I; Mdndstirea, com. rur., jud. Ilfov, Serveste de limita intre jud. Il-

1 §coala, condusa de investor 1 pi. Oltenita, situata la S.-E. de fov si jud. Ialomifa. Este rese-
platit de judet si frecuentata de B ucure$ti, linga balta Mos».i$tea, dinfa primariel.
25 bae{i §i 2 fete. la 87 de Bucure$ti. Sta
kil. Se intinde pe o suprafata de
Vite : 200 boi $i vact, 1 5 cal in legatura cu com. Chiseletul 6761 hect. si cu o populate de

§i 26 porcl. prin o sosea vecinala. 1204 locuitorl.

Aid se zice cS in vechime Se c >mpune din satele : Ma- Are o biserica cu hramul Sf.
era manastire de calugarl, $i ca nastirea si Coeni, cu o popu- Nicolae, deservita de 2 preoflf
pe locul satulut de asta-zl erau late de 1974 locuitorl, din carl si 1 cintaret; o moara cu aburl;

padjrl. Manastirea ar fi fostin- 349 contribuabilf, locuind in 355 o scoala, frecuentata de 2 1 elevl
trefmuta de o Doamna, de unde case $i 2 bordee. si4 eleve.
§i numele manastirei de Manasti- •
Are o biserica $i 2 $coale Casa raposatulul Efrem Ger-
rea-Doamnei, de unde in urma mixte. mani are 6100 hect. s,i locuitoril
$i satul a luat numele mariastirel. Improprietari^i sunt 661 hect din can rezerva pen
253 lo- ,

Se §tie cum ora$ul Boto$ani cuitorl si neimproprietari^I mai tru izlaz 175 hect.
era apanagiul Doamnel, impre- sunt 169. Aci se vad niste ruine vechi.
una cu toate veniturile tirgulul Suprafata totala a comunel
?i decl e de crezit ca manasti e de 7291 hect. Manastirea, sat, in jud. Roman,
rea a fost infiin^ata ?i intrefi- Familia Efrem Germani are pi. Siretul-d.-s., com. Dagita,
nuta de o Doamna. 6 00 hect. $i locuitoril 1 9 hect.
1
1
1 spre N. de satul Dagita. Are
Legenda atribue intemeerea Proprietarul cultiva 1750 hect. o populate de 92 familil, sau
el Domnitel Maria, fiica orl ne- (300 izlaz, 150 padure, 3900 476 s iflere, din carl 92 contri-
poata a lul $tefan eel Mare, - - necultivate din cauza bal^lor, buabill, locuind in 108 case; o
care a harazit $i Ioc manas- vailor, viroagelor, etc.). Locuitoril biserica de lemn; 120 vice marl
tirei, care a existat pan a la a- cultiva tot terenul (317 izlaz). cornute.
nul 1789, cind calugaril s'au Budgetul com. e de 6376 lei Se mai numea §i Ruc?eni.
impia§tiat in diferite par^I, iar la venituri ?i de 6050 la chel-

locul ce aparfmea manastirei a tuell. Manastirea, vechie numire a c&-

trecut la manastirea Agafton $i Dintre locuitorl, 399 sunt plu- tunului Odaile, jud. Buzau, com.
biserica in urma se transforms garl, 8 industrial, 4 au diferite Oddile, dupa un schit ce a fost
in biserica de rair, fiind $i lo- profesiuni. mai inainte aci, transformat a-
cuitori mal mulfl carl venise si Locuitoril poseda: 282 plu- cum in biserica de mir.
se a?ezase pe linga servitoril gurl: 23 cu boi, 259 cu cal;
manastirei. 277 care §i carufe: 25 cu boi, Manastirea, schit, pe capul dea-
252 cu cal. lulul- Manastirei, hi partea de N.
Manastioarel (Dealul-), pre- Vite sunt: 896 cal $i lepe, 3 a com. Grumazoaia, pi. Mijlocul,
lungire a dealulul Poduri, din armasarl, 196 boi, 573 vacl si jud. Falciu. Vezi Grumazoaia,
jud. Suceava, com. $oldane$ti. vitel, 19 bivoll, 70 bivolite, 215 com.
E in apropiere de Ciorsaci. Aci capre, 734 porcl 3276 ol. $i

se spune ca ar fi fost o data I

Coirerciul se face de 10 cir- Manastirea, vale, jud. Vilcea,
un schit, pendinte de manastirea ciumarl si I hangiu. pi. Mijlocul, com. Locusteni. O
Solca. Locul Sf. mese se cu- urma de manastire se vede pe
no§tea pana acum cit-va timp. MSnSstirea, ( Verbila - Ungu- valea cu acest nume.
Vezl in «Uricariul» deTeodor reni), c&tun, in jude^ul Buzau,
Codrescu, vol. XVI, pag. 48, com. Maruntfsul, cu 160 locui- M£nastirea-Ca§inul, com. rur.,
hrisovul de la Antioh Constan- torl si 51 case. jud. Bacau, pi. Trotu$ul, a^ezata
ts Voevod 7213 (1705), Iunie in valea piriulul Ca$inul. Este
9, prin care se darue§te satul MSnSstirea (Cornd{elul), sat, compusa din 7 catune, situate

i$6S0. MwfU Victionmr 0#Ofr%l* Vol. IV.

Digitized by LiOOQ IC
manAstirea-casin l l t t
276 MANASTIRE! (DEALUL-)

de-a lungul riului $i anume Teritoriul com. are o intin- ndstire. VezI Manastirea-Doam-
Dezrobifi, Manastirea-Ca§inulul dere de peste 20000 hect. Pro- nel, sat, in com. Curte$ti, pi.

cu sec^iile: Sara^elul, Vrancea, prietar mare este statul cu o Tirgul, jud. Boto^ani.
Herastraul $i Pirvule^ti, apol Su- mo^ie, Inconjuratoarea-Manasti-
seni §i Lupeni. rel, de 5561 hect., care 1 aduce MSnastirea-lui-Balu^. VezI Ba-

Si-a hat numele de la Ma- un venit anuai de 23500 lei. Ju$ul, schit, com. Radeni, jud.

nastirea-Ca$inului, zidita aci de Statul mai are padurile Lar- : Boto$ani.

Stefan Gheorghi{a Voevod. gu$a, Sahostrul, Chiva $i a Ca-
In «Statistica» din 1874, com. §inulul, care singura este de Manastirea - Neam^ului. VezI
se gase^te alcatuita din secfiile: 17700 hect., intinzindu se ?i in Neam^ul, mdndstire.
Blegani, Cotul-Ferastraul, Halo- com. Ca?inul. Totalul paminturi-
§ul, Manastirea-Ca^inulul, Podul- lordecultura este de 1937 hect. Manastirea-Predealul, izvor de
Vrancel $i Suseni. Pamintul com. este bogat in apii miuerald, linga manastirea
Se margine?te la V. cu Tran- pacura ;
poseda izvoare cu apa Predealul, pe muntele Clabu
silvania; la N., cu comunele sulfuroasa, 5 izvoare cu apa sa- cetui-TauruluI, pendinte de com
Groze^ti $i Bogdane^ti ; la E., rata, piatra de construcjie ?i Predealul, plaiul Pele?ul, jud. Pra
cu com. Ca^inulu! ?i la S. cu piatra de var. hova, apar^inind Domeniulul Co
comunele Cimpurile $i Sovtja, Vii sunt pe o intindere de roanel. Se afla pe un loc mun
din jud. Putna. 662 hect. tos, in apropiere de gara Pre
Teritoriul sati se intinde pe Vite sunt : 176 cai, 17 12 vite dealul, $i confine iod §i fier.

valea riului Ca§inulul, incarcat cornute, 47 capre, 1 147 01 ?i Apa sa a fost analizata in

cu afluen{il Cuciurul, Halo$urile 437 porcl. anul 1 87 1 de un medic al ba-

si
s Calasaurile $i este strabatut StupT de albine sunt 160. talionulul I de geniu ?i este
de $irele Ca?inulul, d'a stinga Budge tul com. e la veniturl buna pentru combaterea reuma-
riului $i de ale Zabraufilor d'a de lei 12893, Dan * 67 ?i * a c ^ e ^' tizmulul.
dreapta luT, cu virfurile : Cla- tuelf de 5835, bani 6.

bucul, Zboina-Mare ?i
Runcul, Comuna este strabatuta de o Manastireanul, iaz, in suprafa^
Zboina Neagra, Magura, Ursoiul, cale vecinala care duce la Ca- de 315 pe cursul piriului
hect.,
C3rpini$ul $i Cuciurul. $inul $i la One$ti. Ba?eul, pe mo^ia $tubeieni, com
Are o populate de 687 fa- Distance: la Bacau, capi- cu acela^i nume, jud. Dorohoiu,
milii, sau 2509 suflete, din carl: tala districtulul, 65 kil. ; la Tlr- pi. Ba?eul.
1645 agricultori, 105 meseria^T, gul-Ocna, re$edin{a pla$el, 29
4 industrial, 12 comercian$I, 4 kil. ; la com. Ca?inul, 8 kil. ; la Manfistirei (Codrul-), pa dure,
avind profesiunl libere, 20 mun- com. Groze$ti, 30 kil. ; la com. de stejar, fag $i mesteacan, la
citori $i 4 servitorl. Bogdane^ti, 23 kil. N. satului Negotc^ti, jud. Su-
Sunt 549 contribuabilT. ceava. Intr'o poiana din aceasta
Are o $coala mixta care func-
: M&n&stirea-Ca$inul, sat, in jud. padure ar fi fost mai inainte

tioneaza din 1865, instalata in Bacau, pi. Trotu§ul, ?i re$edin{a un schit, al carul calugari au
casele manSstireT, frecuentata com. cu acela$I nume, situat pe facut biserica din Negote§ti.
de 29 copil; o biserica, fosta ambele maluri ale riului Ca^inul
manastirea Ca§inulul, deservita $i intre munt'il Ursoiul ?i Zboina. Manastirei (Dealul-), deal, la

de 2 preo$I, 2 cintare^I ?i un Are o populate de 687 fa- E. de com. Sdlpeni, pi. Riurile,

eclesiarh; 9 circiuml; 1 fabrica milil, sau 2509 suflete; o bise- jud. Muscel. Se desparte de dea-

de petrol; 2 piue pentru suc- rica, in locui Manastirel-Ca^inul; lul Valea-Popel, din aceea$I co-

mane. o $coala mixta. muna, prin Riul-Tirgulul. Este

Dupa legea rurala din 1864, Vite: 171 1 vite marl cornute, acoperit cu padurl populate cu
s'au improprietarit 538 locuitori, 179 cai, 47 capre $i 437 porcl. stejarl, fagl, plopl, carpeni, ulmi,

carora li s'au dat 1672 falcl §i Trel secjil din acest sat se frasinl, aninl §i alte esen^e. Coas-

40 prajinl pamint In farina. In numesc Herastraul, Sare^elul- tele lui sunt acoperite cu intinse

1879 sau dat, l a 3°7 insured, Vrancea $i Pirvule$ti. livezl de prunl.

445 falcl pamint in improprietS-

rire. Manastirea-Doamnei,/<?.r/£/*<*- M&nastirel (Dealul-), aim nu-

Digitized by Google
 MANASTlREl (DEALU1-) 277 mAnAstireni

mire a dealulul Lazul din com. Mindre?ti, On{eni $i Valea-Graj- Pe riul Ot&saul, in raionul
Marun{i?ul, jud. Buz&u; o rami- dulul. comunef, sunt 2 mod.
fica^ie a sa trece prin c£tunul Are o suprafa^a de 8720 Locuitorii s'au improprietarit
Benga $i culmineaz& intr'un fru- hect., din carl 7416 proprietor la anul 1864, P e 6°* hect. pa-
mos platou. mart $i 1 306 ale locuitorilor, §i mint.
o populate de 512 familif, sau Vatra satulul are 250 hect.,
MSn&stirel (Dealul-), deal, se 1983 suflete, din carl 568 con- iar toata com., impreuna cu iz-

intinde la E. satulul Sole$ti, tribuabill, locuind in 519 case. lazul, 601 hect.

com. Sole^ti, pi. Crasna, jud. Teritoriul com. este deluros $oseaua care incepe din §0-
Vasluiu. $ia luat numele de la $i udat de Jijia in partea de N. seaua Bistrifa • Horezul, trece
o m&n&stire ce se afla pe coasta §i de mai multe iazuri $i pi- prin centrul comunel $i cea dupa
estic£ a lul, unde se zice cil raie. PamintuI este negru-argilos apa Ot&s<iul it inlesne^te comu-

ar fi fost $i satul Sole^ti, strS- $i productiv in cereale, care nicafia cu com. Surpatele.
mutat de proprietar in locul se cultiva pe o intindere do Veniturile §i cheltuelile comu-
unde este acum. 3435 hect. nel se urea la 1500 lei anual.
Are 3 biserici, deservite de Mo$ia statulul s'a vindut in lo

Mdndstirei (Dealul-), deal, la 2 preo{I 6 cint&reji; 4 $coli

$i turl la 69 locuitort.
V. de satul Deleni, pi. Crasna, raixte, conduse de 4 inv&t&torl E brSzdata dedealurile: Ar-
jud. Vasluiu, acoperit cu vil $i $i frecuentate de 92 elevl; 10 sanca §i Petcul $i udati de v^ile:
livezi. circiumi ; 1 3 meseria^I ; 1 moara cu - Nisip, Tabacia, afari de
de ap3. OtSsSul, care o udS de la N.
M&n&stirei (Iazurile-), iazuri, Vite sunt: 1936 bol $i vacl, spre S.
situate in partea de E. a com. 300 cal, 6 bivoli, 3922 ol, 7 Se mcirgine$te la E. cu com.
Poiaiia-LungS, pi. Siretul, jid. capre $i 340 rim&tori. Mih&e$ti, la V. cu com. Frin-
Boto§ani. Prin aceasta comuna trece ce$ti, la N. cu Surpatele $i la

! $oseaua judefeana Boto$ani-Sa- S. cu B&beni.

Man&stirei (Piscul-), loc izolat, \
veni.
in jud. BuzSu, com. Magura, Budgetul com. e la veniturT MSndstireni, sat, in centrul com.
catunul Unguriul, unde se zice de 10365 lei, 60 banl $i la chel MSnSstireni, pi. Tirgul, jud. Bo-
cS ar fi fost ?n vechime schitul tueli, de 9852 lei, 90 bant. to^ani, pe Valea-Grajdulul, cu
Unguriul. populate de 91 familii, sau
Mdn&stireni, com, rur., judeful 196 suflete, din carl 91 contri-
Manfistirel (Pirlul-), sau Ripa- |
Vilcea, pi. Oltul d.-s., compusa buabili.

GalbenS, piriM, izvore^te din din 3 catune : Co$ani, Dezrobiji Este re^edin^a prim^riel co-
partea nordica a satulul Deleni, $i Rudari. $1 a luat numele dc munel ManSstireni.
pi. Crasna, jud. Vasluiu; ia di- i
la Manastirea dintr'un Lemn, - - Are o bisericS, deservite de
recfiunea spre S., prime§te pi- infiinfata, dupa cum se vede, 1 preot ^i 2 cintare^T ; o $coala\
'

raiele:Giurgea $iBilahoiul, dupa din hrisoave, la anul 1633. condusa de un investor ^i fre-
care se indreapta in direcfiunea Este situate pe valea riulul cuentate de 27 elevl; 2 circiumi
j

de S.-E. ?i se vars& in riul Otas&ul, intre doua dealurl: Ar- $i 3 meseria?!.

sanca Vite: 388 vite marl cornute,
'

Birladul. §i Mateiu-Petcu, la 10 kil.

de re$edin{a judetulul $i la 15 78 cal, 1591 ol $i 90 rimStori.

ManSstirel (Valea-), localitate, de a pia$el. Sunt 40 stupl cu albine.

in jud. Prahova, pi. Cricovul, I Are o populate de 238 fa- I

com. Ceptura, unde se zice ca miliT, sau 1025 suflete, din carl \
MSnSstireni, sau MSnSstirea-
a fost o mSn^stlre, ale c3rel I 247 contribuabili, locuind in I
'Pu^cani, sat, in jud. Covur-
urme se vad p£n& azi. 260 case $i 13 bordeie. '
luiu, pi. Horincea, com.
fut
I

Sunt 3 biserici: 2 in Manas I cani, la I

x
\% kil. de re^edinta
Mdn&stireni, com. rur., situate tirea-dintr'un-Lemn $i 1 in ca- 1
comunel.
in partea de N. a pi. Tirgul, ! tunul Dezrobtyi. I Are 305 suflete ?i o biscrica.
jud. Boto^ani, compusa din sa- Vite sunt: 9 cai, 193 bol, 176 In privin^a infiin^rel acestui

tele: Calug3reni, Manastireni, I vacl, 76 capre. sat, legenda zice c& un anume

Digitized by LiOOQ IC
 mAnXstireni 278 mAneciul-pAmInteni

'I'u^cu, intemeetorul satulul fu(- iro?ia Badila-Carp, jud. Buzati, anul 1 841, cu urmatoarea in-
cani, a casatorit pesora sa Chin- com. Pirscovui, cat. Badila. scripfie
dia cu un grec Polihronie $i, fiind-
In zilcle Prea Inal^atuluT Domn al
ca din aceasta cas^torie nu s'a Mancoi, sat, facind parte din
I'arel-Romiiicsti, Alexandra Ghica, la anul
nascut nicl un copil, Chindia a com. rur. Dedule?ti-Varzari, pi. 1841, s'a construit aceasta sfinta bise-

ftcut o manSstire mica de maici, Topologul, jud. Arge$. rica, cu hramul Adormirea MaTcel-Pom-

pe locul care vine pe coasta nuluT, prin ajutorui manastiret Sinaia, a

Egumenului Paisie, a D-luT Manta Ion
vael despre Li$covul, d&ruind Mandica, piriU §i vale. Izvore$te
si a enoriasilor satcnt.
partea sa de mo?ie calugarije- din jud. Ialomi^a $i se varsa
lor. AcestuT a$ez3mint la r&mas in Valea Bulumezi, jud. Iifov, Biserica e deservita de un
numele de Man^stireaf u^cani. spre E. preot.
Cu timpul, manastirea s'a des- $coala functioneaza in com.
fiintat ?i fiind-ca mat mul^I ra Maneasa, sat, facind parte din de la 1889. Localul e proprie-
z5$I au luat pamint acolo, s'a com. rur. Cr&paturile, pi. Cerna tatea coiuuneT. Este frecuentata
infiintat satul cu acela?i nume. Se d.-j., jud. Vilcea, situat la 2 kii. de 28 baefl $i 2 fete.
zice ca in mijlocul manastirel este de cit. Jepe?ti, unde e ?coala. S'au improprietarit la 1864,
o piatra, pe care sta scris tot Are o biserica, care s'a reparat 207 locuitorl, carora li s'au dat
istoricul accstor imprejurarl, dar la anul 1885. 822 hect.
e cufundata adinc in pamint, Vite sunt: 63 cal, 359 bol,
din cauza ca biserica a fost Maneasa, munte, situat la V. de 118 vacl, 113 vijel, 130001,20
prefacuta de trel orl. muntele Oslea, pi. Vulcanul, capre $i 677 porcf.
jud. Gorj. Este acoperit de In raionul com., pe riul Te-
Man&stireni, catun (tirla), in iarba, pe care o pasc vitele locui- leajenul, sunt: 2 morl; 2pive;
jud. lalomifa, pi. Borcea, com. torilor com. Pocruia, a care! un herastrau.
Ciocaue^ti-Margineni proprietate este. Pe dinsul se Toata comuna are o supra-
afla $i 2 stine. fa^a de 1422 hect.
ManSstireni-Frince^ti, padurc Stupl cu aibine sunt 71.
a statulul, jud. Vilcea, pi. 01- Maneciul-Pamlnteni, com. rur., Pamintul nu prea prie$te cul-

tul-d.-s., com. Surpatele, in in- pi. Teleajenul, jud. Prahova. turel. Dintre poml roditorl sunt
tindere de 1872 hect, formata Se zice ca s'a infiintat pe la 88 merl, 72 perT, 132 cire§I,

din trupurile : Melcera (601 1632 de catre Postelnicul Manica, 176 nucl. Livezile daQ p£n2
hect.), Muchia Caprare^il (450 care locuia aci, pe aceavreme. la 136000 kgr. fin.
hect.) $i Culmea Dealuluf-Steje- Din acte vech! se constata ca Comerciul se exercita in co-

retul sau Mitul (821 hect.). locuitoril acestei comune au fost muna de 3 circiuman.
mo^nenl $i ca ?I-au vindut mo- Budgetul com. e la venituri
Manastiricea, sat, jud. Dolj, pi. $ia azl a Eforiel Spitalelor Ci- de 3884 lei, 43 banl, §i la chel-
Dumbrava-d.-s., com. $opotul, vile din Bucure$ti, Spatarulul tuelt, de 3236 lei, 96 banl.

gr^mada, cu 292 suflete, 150 Mihaiu Cantacuzino. Prin com. trece §oseaua ju-
barba^i, 142 femel. Locuesc in Este situata linga riul Telea- de^eana Ploe?ti-Bratocea, care

63 case. Copiii din sat urmeaza jenul, la 40 kil. de Ploe^ti $i if inlesne$te comunicafia cuco-
la $coala mixta din satul $0- la 10 kil. de re$edin$a pla- munele: Izvoarele $i Maneciul-
potul, ce este la 3500 m. iuluT. Ungureni.
Are o biserica de zid, cu hra- Are o populate de 370 fa- E brazdata dedealurile: Gilma
mul Sf. Nicolae, fondata in 1828 milil, sau 1777 suflete, din carl §i Tei^ul $i de piscurile : Piscul-

de locuitorl, deservita de 1 preot 260 contribuabill; locuesc in Caluiul, Piatra-Vladef ?i Muchia-

$i 1 cintaref. 370 case. Mare, acoperite cu padure ma-
Acest sat, inainte de anul Meseria$I sunt: 13 dulgherl, runta de stejar. Mai sunt po-
1882, facea parte din com. Go- 16 ?indrilarl, 2 cojocarl, 2 ro ienl de finea^a pe Valea-Mare
go$ul. tart, 3 zidarl $i I croitor. Pro ?i Cacicea.
dusul muncel il desfac in co E udata de girlele: Seci-

Manastirioara, numire vechle muna $i prin coraunele vecine ianca, Valea-Mare, Cacicea ?i

data pddurei Scari^oara, de pe Este o biserica, fondata la Vaiuga.

Digitized by LiOOQ IC
 mAneciul-ungureni 279 MANE^TI

Maneciul-Ungureni, com. rur. t tirgul sapt&minal de Duminica, HotuluT, De-la -Varnite, Cotul-
jud. Prahova, plaiul Teleajenul. ce se ^ne in comuni $i ma! luMepure,RogozuluT,CruceI,Mo-
Este cea mal din spre N. din cu osebire la oamenil din sat. go?ul, ArdeleT, Rudile, Ciuraer-
plaiul Teleajenul. Populafiunea Comerciul se exercita* in co- nicul, Schitul-Cheia, Pridvala,
dintru inceput s'a alc&tuit din muna de 6 circiumari. Buzoianul, Rotunda, Lungi ?i

oamenl venip din Sacelele Tran- Locuitoril s'au impropriet&rit De-la-Frasin.

silvaniel. Inmul^indu-se popula- la anul 1864 pe mo$ia EforieT In partea de E. e udati de
tia, com. s'a separat in Maneciul- $i a statuluT. riul Teleajenul, in care se vars&

Ungureni, la N., formats excluziv Vite sunt: 40 caT, 8 iepe, 328 v&ile : Telejenelul, S2cuianca,
din locuitori mocanT din Tran- bol, 346 vaci, 34 capre, 2220 Seaca, Japul, Molivi^ul, Ora-
silvania §i Maneciul-Patninteni, 01 $i 410 porcl. t'tele, Brustureilor, PopeT, Car-
la S. In raionul comune! sunt 36 penul, Bobul, Stancea, Mogo?ul,
Se compune din 6 catune: mori §i pive situate pe girlele: Ciumernicul, Valea-Neagra, Ba
Gheaba, Fac&eni $i Valea-Lar- Telejenelul, Teleajenul, Stancea, be$ il, Bratocea, Berea, Timpa,
gS, a$ezate pe loc $es; Chi- Mogo^ul, Rudele, Piatra-Dudu R idele, Pridvala, Bradetul, Iepu-
cioreni, situat pe Dealul-Chi lul, Valea-BereT, etc. rele, Pele^ul, Monteorul, Alticioa-
ciorenilor; Plie^ul, la poalele Ap& minerals este la manSs rele, Rea $i Dumitru.
muntelul Clabucetul, coprins in tirea Cheia, intre piriul Bratocea Se ma>gine$te la N. cu mun-
tre Teleajenul $i Telejenelul $i $i Valea-BereT. Ea nu coprinde fiT Clabucetul; la S., cu com.
satul Teleajenul, situat spre N., de cit 149 miligrame de sub MSneciul-Paminteni ; la E., cu
aproape de vama Bratocea, pe stante solide in litru. Aceste muntil Poiana-Lungi ?i Poiana-
valea riulul Teleajenul. substante se compun din car- Mare.
Are o populafiune de 473 bonate alcaline $i carbonate de In comuna trecea o vechle
familil, sad 2022 suflete, din calce §i magneziu. Nu contine ?osea, numiti ^oseaua-TdtSras-
carl 370 contribuabill. Locuesc nicl sulfate, nicl azotate, nici ca, din care se vad urme pe Pi-

in 473 case. materit organice. riul Gilmel, apol pe valea piriu-

Sunt 2 bisericf una in calu- : Un litru de ap& contine a- luf Telejenelul, unde se cunoas-
nul Gheaba, fondata in anul proximativ: te foarte bine, avind pietroaie
1882, §i a doua in Valea-Larga Carbonate alcaline 0,068 aranjate cu o dib&cie admira-
|

(de lemn), fondati in anul 1829, » de calciu 0,040,0,149 bila. Mai 11 sus se cuno$tca
§i reparata in 1890. Tot de co- » magneziu 0,041] inci urme din ea, dar s'a aco-
muna Maneciul-Ungureni tin ma- Din localitat'ile numite La perit de copaci secolarl.
nastirile Susana $1 Cheia. Susana Moara-de-la-Podeci in drept ul
ea§ezata la poalele muntelul Bo- Giure^tilor, $i de la Piatra-Micft Maneciul-Ungureni, sat, jud.
bul-Mare, aproape de varsarea mat sjs de Podul- Gioar§teT, Prahova, com. M&neciul Ungu
piriia$ului Stanca in Teleajen, se scoate piatr& pentru con- reni, pi. Teleajenul.
$i Cheia a§ezata pe malul drept strue^ $i podurl. La loeurile
al piriia§ulul Timpa, la poalele numire Strimtoare $i La-Cheia- MSneciurile, proprieiate a Efo
muntelul Zaganul. Ambele sc in-Ripa, pe valea Teleajenului, riel Spitalelor Civile din Bucu-
in tre tin de stat. sunt cSrbunt de pammt. re^ti, fosta pendinte de mSnSs-
§coala este frecuentata de 46 Budgetul comunci e la veni tirea Sinaia, jud. Prahova, in in-

bae{i $i 5 fete. turf de let 6551,19 $i la cheltu- tindere de 1 1 141 hect, din cart
Locuitoril, can au vite, se ell, de 3934.34 leT. 10258 hect. suprafat& imp^du-
ocupa cu scoatereabutucilor de $oseauajudeteana Ploe$ti Bra ritd §i 883 heel, p&mint arabil
fag $i brad de prin padurilc tocea inlesne?te comunicatia in- ^i finete.
vecine, din carf se fac $indrilA tre comuna Maneciul-P&minteni Mo$ia are un venit anual dc
$i tinichele; iar palma§if se o $i vama Bratocea. 9042 lei.

cup 5 cu munca cimpulul. E brizdata de dealurile: Do

Meseria?! sunt: 10 dulgherl, sul-Facaenilor, Groapa-Izvorani- Mane§ti, com. rur., in jud. Bu-
3 zidari, 3 rotari, 1 cizmar, 1 lor $i Dealul-Chiciurenilor. PoienT zSu, plaiul Slanic, situate pe
brutar $i 6 croitorT. sunt: BouletuluT, Molivi$uluI, O- ambele malurl ale riulut Slani-

Produsul munceT il desfac la rat'iele, Merilor, Pope!, Poiana cul, la 50' v kil. de Buzaii.

Digitized by Google
 mAne$ti 280 mAne$ti

Limitele sale sunt: la N., Meseria$T sunt: 2 lemnarT, 3 tuate spre N.-V. de Tirgovi§te,
din Dealul -
X^ nte ^ 9* Pe no "
rotarT, 2 butnarl, 2 caru{a$i, 1 pe ambele malurl ale Dimbo-
tarul judejulul despre Rimnic, cizmar, 2 fierarl $i 2 cojocarl. vi$eT $i in apropiere de ?oseaua
prin plaiuriJe rauntelul Bisoca, Cai de coraunica^ie n'are de Tirgovi^te-Cimpulung.
se intinde spre Muchia - Badi- cit soseaua Lopatari - Sapoca, Se compune din patru catune:
culul $i de aci in Dealul-Ciu dar $i aceasta se intrerupe prin Mane?ti, DrigSe^ti - PSminteni,
culul; la V., se lasadin Ciucul multele cotiturl ale riuluT Slanic. Dr3geie?ti-Ungureni ^i Gheboeni,
pe Valea Ciomegelor, pana la comune e de
Istoricul acestei avind peste tot o populate de
v&rs&tura el in Slanic, trece Sla- o deosebita important prin tra 2500 locuitorT.
nicul $i suie pe Izvorul-Porcului, di^ia locals, ce se p&streaza Aceste catune sunt situate

pana in Dealul-Bumbarulul, con- identic $i in comunele Lopatari intre dealurl ^i vSl, carl se nu
tinue plaiul spre Poiana- Ascunsa, $i Minzalesti $i care poate a- mesc: Dealul-Ciutel, Piscul-luJ-
p&na ese la dealul BercioT, se duce un nou element in injele- Paun, Chiliile, Dumbrava, Tu-
intinde spre Altoaia, apol tot gerea etimologiel cuvintulul Be$- dora $i Timpa; iar v^ile sunt:

pe plaiu ajunge in hotarul CociT, liul. Reproducem tradifia: Valea-Dimbovtyel, Valea-Mica ?i

atinge Muchia-Bulercii $i se lasa In timpif vechl locuiau aci Valea-Iano^ita. Ri'jl Dimbovtya
in riul Slanic, in fa{a movilei din Tataril. Negru-Voda cu trei c£- trece prin centrul com., avind
com. S?rbe$ti; la E. trece Sl&nicul , pitanl: Be?liu (?), Goidea ?i Lo- de afluen^T piraiele Iano^i^a, Tisa
:

?i de la movila urea pe Muchia- pitarea i au alungat $i au im- $i Vilcelul.

Funduluf, se lasa pe valea des- plicit pSmintul luat de la din$ii La DrSg5e$ti cea ma! mare
pre Bisocufa pana da in izvo- ast-fel: CSpitanuluT Be$liu s'a parte din locuitorl se ocupS cu
zul Bisoca, urea in Ripa-Alba dat teritoriul comunelor Minza- ol&ria.
$i de aci la Dealul-fintel. lesti ?i Mane§ti, luT Goidea, te- Are : 5 bisericl ; o $coa!5 ; 5

Suprafa^a com. este de2i86 ritoriul com. Goide$ti, iar lui Lo- morT de ap&; I herestr^u de
hect., din care: 236 arabile, 520 patSrea teritoriul com. Lopatari. t&iat scindurT.
padure, 381 iinea^a, 236 izlaz, Be$liu s'a stabilit in com. Ma- Prin citunul Gheboeni trece

18 livezt, 1 vie $i 749 sterpe. ne$ti, in cat, care iT poarta nu- $oseaua jude^eana Tirgovi^te-
Propriety! maT insemnate mele pana astazl, unde a zi Cimpulung.
sunt: Mavra, Reghine?ti, apoi dit o biserica ?i o cetate, pe Se invecine?te: la E. cu ^0-
MSne?ti, a cetelor de mo§nen! care VintilaVoda numal lea tinga, la V. cu Bo{e$ti, la N.

Be^lif, Apostaril $i Ciomagif. repara f . Ultima parte a tradi cu Titarani $i Izvoarele $i la

Terenul e accidental avind {iel pare probabila, cad a fost S. cu Dragomire^ti. De ^otin^a

numal coline, dealurl $i vai, $i imposibil lui Vintila, in scurta se desparte prin Dealul-Ciutel,
pu^in fertil ; totu^I e avut in sa domnie, s& faca acele con- acoperit cu padure ; de Bote^ti,

substance minerale, precura : sfe- struc^iuni colosale, s5 fortifice prin dealul Timpa, imbracat tot

roxiderit, sare, lignita, urme piscurile a patru mun^T, etc. cu padure ; de Tatarani, Izvoa

de p&cura, apol straturl cu psi- (VezI Vintila- Voda). Dintre bS- rele ?i Dragomire*)ti, prin o mica
lodoni, etc. trinii Be$liF, a fost bine cunos- cimpie. Se leaga cu Izvoarele §i

Comuna e formats din catu- cut pe la inceputul secoluluT Dragomire^ti prin ^oseaua jude
ncle: Apostari, Be?lil, Reghi- loan Be?liu. Fiif sat aft" inceput ^eana, iar cu cele-Palte comune
ne$ti, Valea-Ciomegef ?i Valea- sa se impra^tie, din carl cauza prin drumurl aproape imprac-

CotoreT, cu o populate de 900 se gSsesc azl mal multe loca- ticabile.

locuitorl, din carl 143 contri- lity cu numele de Be$lil. DacS Are doua padurl marl: una

buabili. se admite opiniunea cS Be?liT de 86650 arijf ?i alta de 16000

Are doua bisericl, in catunele au fost un corp de armata, e arif.

Be?lii $i Valea-Ciomagel, cu 2 probabil c& la licen^ierea el, oa-

preo$I, 2 cint&ret* $i 2 paracli- menil carl o compuneaO, sSL se MSne§ti, com. rur., in jud. Pra-

serl; catedrala e cea cu hra- fi retras ?i stabilit in aceste hova, pi. Fiiipe«;ti. Data infiin-

mul Sf. Mihail $i Gavril. locun. jarel sale nu se poate preciza

Vite: 100 bot, 80 30

vacT, cu siguran^a. D-l Thcodor V&-
viteT, 6 cal, 7 lepe, 3 minzT, Soo Mane^ti, cotn. rur., in j id. Dim- carescu, proprietarul mo$iei, po-

ol, 101 capre, 75 porct. bovi^a, pi. Dealul-Dimbovi^a, si- seda ni^jte vechl documentede

Digitized by LiOOQ IC
mAne^ti 281 MANEJjiTI

pe la 1500, ale mo$iet Mane^ti, ?i idola?iI de lut, virfurile de part Valea-Cricovului-Dulce de

§i se crede ca dateaza cu mult sagefT de silex, ne due in epoca Valea-Ialomi^et, la un punct pe
inainte de acest an. neolitica sau a pletrel lustruite. care taranii il numesc, din vechi-
La anul 1624, a avut loc aci Comuna este situate la 16 me, Ceta^uia-luTMihnea-Voda,
o lupti intre calara?il de la kil. de capitala judefulul ?t la 8 d. profesor Tocilescu a desco-
Ploe$ti, Mane^ti $i Gherghifa, kil. de re§edin{a pla$el, pe malul perit tirmele unef ceta^ul inta-
r&scula{i in contra lul Alexan- drept al iazulul luat din riul rite,de categoria celora pe carl
dru Coconul, fiul lul Radu-Mih- Prahova, care incepe din com. poporul le numeste: Jidovil, ?i
nea. M&gureni ?i se varsa in Cricovul- carl, d ipa t >ata probabilitatea,
In jud. Prahova, afara de slu- Dulce, la com. Cocor&$ti. trebuesc sa fie atribuite locui-
jitorii polcovnice$tI al jud., la Se compune din 4 catune torilor anterior! domina^iunei ro-
Mane$ti era o c&petenie cu 20 Mane$ti, Coada-Izvorulul, Gura- mane, de sigur Dacilor. Ceta(uia
slujitorT. Criva$ulul §i Comrfnacul, avind ocupa un loc foarte bine ales
La ni$te sapaturl pe car! le-a o populafiune de 247 familii, din punctul de vedere militaresc;
facut d. T. Vacarescu l\ 1880, sau 1028 suflete, din carl 1 81 cioburl de vase, instrumente de
la temeliile vechilor case boe- contribuabilf. Locuesc in 246 silcx, cum $i pufine obiecte de
re$tT, spre a le preface, a g&sit case. metal dovedesc ca stajiunea a
ingropate in pimmt bombe pline Sunt 3 bisericl: doua in Ma- fost lung tinip ocupata.
$i spirturl marl de granate cum ne$ti $i una in Coada-Izvorulul. Intre movila de mat sus $i

se intrebuintau de artilerie din Aceste bisericl sunt deser- roman, cu-

ceta^uie, trece limesul
secolele al X VMea $i al XVII-lea. vite de 2 preo^I. noscut de popor sub numele
D'asupra satuluT, la V., exists Biserica din central com. M&- de Brazda lui-Novac. Acest li-

o movila inalta, in suprafa^a ca ne$ti s'a construit prin cheltu- mes, care a fost cercetat cu de-
de 8 hect, dar pe care depre- iala d lor Theodor $i Radu T. amanuntul de d. profesor Gr.
siunea soluluT rezultata cu tim- Vacarescu, in stil bizantin, dupa Tocilescu, pleaca de la Hinova
pul, o arata a ft fost $i mai In- planul arhitectulur Gottereau a- (linga Dunare, la S. de Turnul-
tinsa, $i prin forina $i situafiu- probat de d-1 Lecomte de Nouy. Severin), trece prin Craiova, pe
nea el, a excitat in diferite rin- Picturile raurale sunt de picto- la Puntea-de- Greci, prin Ma-
durl curiozitatea geologulul $i rul N. Vermont. A doua bise- ne^ti, pe linga gara Pioe^ti, §i

arheologulul. rica, de lemn, se afla la cimi- se fine$ te 'a eel l'alt cap al Du-
Aceasta destul de insemnata tirul com. A treia biserica din nard, la Tufe^ti, 20 kil. spre
ridicatura de p&mint, izolata in cat. Coada-Izvorulul, cu hramul S. de Braila. Acest limes ro-
mijlocul cimpulul plan $i egal, Adormirea Maicil Domnulul, s'a man dateaza, dupa pSrerea d-lui
inconjurata, despre E., catre co.istruit din temelie, la 1828, Tocilescu, din epoca domina-
Tirg$orul-Vechiti $i Ploe^ti, de de d I Doctor Siiivestru $i preo- tiunei romane asupra cimpiilor
un $an{ prin care se scurg iz- tul Popa Andronache $i s'a re- f areT-Romine^tl, anterioara cu-
voare de apa, nu pare a fi for- parat la 1845 de coconul Dem. ceririlor luf Trajan, intre Ves-
mats acolo de natural, ci de Manescu. pasian $i Trajan, (a se vedea
mini de om §i aceasta banuTala E vrednic de insemnat in cat. Gr. G. Tocilesco, Fouilles et
ar putea fi intarita de obiectele Mane$ti, minunatul castel al d-lul recherches archeologiques, Bu-
gasite la diferite cercetarf ?i s&- T. Vacarescu, una din con- carest, 1 900).
paturi intreprinse succesiv de strucfiunile cele mai frumoase Locuitorii se ocupa cu agri-

d-nil Cezar A. Odo-

Boliac, de acest fel, din Jara ; in inte- cultura, afara de eel din Coada-
bescu, Gr. Tocilescu, precum : rioriul castelulul pe linga pre- Izvorulul, carl fabrica var alb,

hirburf, monede vechi $i chiar {ioase obiecte de arta, sunt pic- pe care-1 desfac la ora$ul Ploe$ti.
unelte preistorice de si lex, din turT murale interesante cu re- In raionul com. sunt 2 morl
carl unele se afla in posesiunea ferin^a la scene din viafa stra- de macinat, pe lazul ce trece
d-lui T. Vacaresc 1. bunilor Vacare$tl din timpil eel pe linga com.
Incontestabil ca avem a face mai vechi pana azT. Locuitorii, in numar de 166,
cu una din numeroasele statfunl Tot pe teritoriul acestei com. s'au improprietarit la 1864, pe
preistorice de care Jara este spre V., in direct a Tirgovi^tet, mo§ia d-lor Theodor Vacarescu,
plina. Cloburile de vase, cum pe muchia dealurilor cari des- N. I. Niculescu $i a statulul,

Digitized by LiOOQ IC
 mAne$ti 282 mAnice?ti

numite Mane$ti, Comanacul $i Mane§ti, numire, ce se mal da Mane§ti (Schitul-), numire ve-

Balti{a-Stari{a, din care li s'au catunulut de re$edin{a Be^lii, chie de sat, data satulul Blebea
dat 692 hcct. jud. BuzaQ, com. Mane?ti. din com. Petricani, pi. de Sus-Mij-
Vite sunt: 56 cat $i lepe, locul, jud. Neam^u.
210 vacT, 370 bol, 20 capre, Mane^ti, sat, ftcind parte din
1250 ol $i 250 porct. com. Berevoe^ti-Ungureni, plaiul Manetul, piriu, jud. Muscel, pi.

$coala, intr'un local, care e Nuc?oara, jud. Mu?cel. Este si- Riurile, com. Mihae$ti, format
proprietatea com., e frecuentata tuat pe malul sting al riulut din 2 izvoare : unul izvore§te
de 65 baefi 9 $i fete. Bratia. dintre Plaiul-luMvan $i Dealul-
Toata com. se intinde pe o Are o populate de 26 familii VladeanuluT $i aitul dintre Pla-

suprafafa de 1454 hect. sau 1 1 1 suflete. iul lul- Ivan $i Dealul - Vacilor.
Comerciul se exercita in com. Locuitorii s'au improprietarit Ambele impreunS la capul
se
de 6 circiumarl. pe mo?ia statulul Cimp.ilun- Plaiul ailuMvan $i forraeaza pi-
Budgetul com. e la venitun geanca din care li s'au dat 103 riul Manetul, care se varsa in

de 4868.67 lef ?i la cheltueli, hect. pamint pentru cultura. girlifa Priboaia.

de 4856.94 lei.

In raionul acesteT com. sunt Mane§ti, sat, Neamju,

in jud. Mangalaria, deal, intre satele

4 $osele : una in direc$iunea tir- pi. de Sus-Mijlocul, com. Petri- Golgofta $i Iezerul, jud. Vas-
gulul Filipe?ti; una in direc^iunea cani. A facut parte mal inainte luiu, pi. Rahova, comuna Iva-

com. Vladeni; a treia spre cSt. din desfiin^ata com. Boi^tea. ne$ti.

Coada-IzvoruliT ;
$i a patra spre
cat. Gura-Criva{ului. Mane^ti, sat, f&cind parte din Mangalaria, piriu, jud. Falciu,
Pe teritoriul com. este movila com. rur. M&ne$ti, pi. Filipe$ti, pi. Podoleni. Izvore^te din pa-
de care s'a vorbit mat sus, in jud. Prahova. durea cu acela$i nume, curge
suprafa^a de 8 hect., care a fost prin satul R&ducaneni $i mar-
in parte plantata cu vh;a pe Mane§ti, mosu, in jud. Buzau, ginea de V. a tirgu^orulul, cu
care a distrus o filoxera $i s'a com. Mane§ti, c&t. Be^iil $i A- acela$I nume ?i se varsa in pi-

replantat cu vi{a americana al- postari, proprietate mo$neneas- riul Bohotinul.

toita. ca; are 300 hect. din carl 100
Afara de girla Cricovul-Dulce, padurea Be^loaica, restul arabil, MangalSria, vale, formata din
com. mal e udatS de valea nu- finea{& $i izlaz. prelungirea dealul ui Mangalaria,
mit& Criv&tul. com. Iv£ne§ti, pi. Racova, jud.

Se margine$te cu comunele: Mane§ti, mosie, situatS pe lin- Vasluiu.

Vladeni, Tirg$orul-Nou, Tirg- ga mo$ia Bal^eni (Gra$i), jud.
§orul-Vechiu, Cocora^ti §i Ghe- Neam^u, com. Petncani, pi. de Manicea, sat, facind parte din
boaia. Sus-Mijlocul. com. rur. Zatreni, pi. Mijlocul,

jud. Vilcea. Are o populate

M&ne§ti, sat, jud. $i pi. Arge?ul, Mane§ti, ptidure, in jud. Neamju, de 157 locuitorl.

cu 50 familii, facind parte din pi. de Sus-Mijlocul, are o intin-

com. rur. Zai"ne$ti-Cacale{i. dere de 5325 pogoane, cuprin- Manicea, vdlcea, spre 5. com.
zindu-se ?i acele de pe mobile: Zatreni, pi. Mijlocul, jud. Vilcea,
Mane§ti, sat, cu 100 suflete, fa- Nem{i$orul, Secul ?i Vinatori. intre piscul Gane?ti (litnita) $i

cind parte din com. rur. Cuca, Manicea.

jud. Arge?, pi. Oltul. Are o Mane^ti, piriu, jud. Prahova, pla-
biserica, cuhramul Cuvioasa Pa- iul Teleajenul; ud& com. Po- Manice^ti, sat, cu 49 locuitorl,

raschiva, cu 2 preo^T ?i un cin- se$ti $i se varsa in girla Zele- jud. Arge§, pi. Oltulul, facind

taref. tinul. parte din com. rur. Scheiul. Are

o biserica, cu hramul Sfinttf Voe-
Mane§ti, sat, cu 41 famiiil, facind Mane^ti, ses, jud. Bacaii, pi. Taz- vozl, cu 1 preot $i 1 cintaref.

parte din com. rur. Dr&ganul- laul-d.-j., com. Bratila, pe care

Bascovel, jude^ul Arge$, plasa se zice c& ar fi fost in vechime Manice^ti, sat, CU381 locuitori,
Pite^ti. un tirgu?or avind $i biserica. pe riul Arge$, jud. ?i pi. Arge?,

Digitized by LiOOQ IC
 mAnice$ti 283 mAracineni

facind parte din com. rur. Bai- Dimbovi^a, formind linia de des- iova Madona-Dudu. Are padure
cule$ti. A icT era mal inainte stafie parfire intre Dimbovifa
riurile pe dinsa.
de cai de po$ta intre Pite^ti ?i $i Arge§elul, irapreuna cu mun-
Curtea-de Arge$. {iT: Draxinul, Jefeleica, Preajma, Maracinele, padure particulars,
Are o hiserica, cu hramul A- Miint^orul, Capitanul, Plai?orul, jud. Dolj, pi. Dumbrava-d.j.,
dormirea, c 1 I preot si i cinta>e{. Pravajul, Altamu$ul $i Mateia^ul. com Tincanaul, satul Maracinele.
Are intindere de 965 hect. ?i
Manic e§ti, mosie jud y $i pi. Ar- M5ra§ul, tirle, jud. Braila, situate e compusa din girnija. Este ame-
ge$, cu o intindere de 1181 po- la E. com. Stancu^a, pe malul najata.
goane, din care 940 pogoane drept al VilciuluT, intre viroaga
padure, proprietatea statulul, Coitaneasa $i privalul Zatna. MSracinelui (Valea-), vale, in
fosta pendinte de Episcopia de AD 166 locuitorl. raionul com. Dobre$ti, pi. Pod-
Arge$, $i aducind o arenda anu- goria, jud.Muscel, care, dupa
ala de 2910 let. Maracineanca, vcciiie numire a ce uda partea de N. a comunei,
Pe mo$ie se afla: o moara, .atulul Barbatescul, com. Ale- se varsa in apa Circinovul.
case, han, magaziT, povarna, etc. xeni, pi. Cimpul, jud. Ialomifa.

MSr&cineni, com. rur., in jud.

Manioaia, sat, in jud. Neamju, MSrScineanul, partea de S a Buzau, pi. Sarata,
pe situata
pi. Bistrifa, com. Costi?a, situat satului Osman, jud. Braila, unde ambele maluri ale riului Buzaul,
pe valea riuluT Bistri^a. Se maf s'au a$ezat lmproprietari^if de la la 4V2 kil. de ora^ul Buzaul.
nume^te Marienesti. 1879. Limita la N., incepe din riul
Buzaul putin mal jos de Mo-
MSnte§ti, sub-divisie a catunu- M&racinele, sat, jud. Dolj, pi. rile-Calugare§tT, trece pe la Na-
lul Ruginoasa din jud. Buzau, Dumbrava d. j., com. Tincanaul. tima $i Valea - Calului, urea
com. Brae$ti. Are o populate de 433 suflete: pe colina Grindul, trece Valea-
233 barba^T $i 200 feme!. Lo Blajanilor, urea pe Movila-Sa-
Manucul, cdtun (tirla), in jud. cuesc in 79 case §i 19 bordee. pata, apoT pe la capul mo$ii-
Ialomi^a, pi. Borcea, pendinte Copiildin sat urraeaza la $coa- lor Capafmesti, Cirlovoaia $i

de com. Tonea. la mixta din satul Tincanaul, Maracineni, da in albia riului

ce este la 2 kil. Cilnaul, in dreptul cat. Girbovi;
Manucul, numire, ce se mal da ;
Are o biserica de zid, cu hra- la E., merge pe Cilnau in jos
satului Cacomeanca, pi. Borcea, |
mul Sf. Nicolae, fondata in 1869 pana in riul Buzaul, trece Bu-
jud. Ialomi^a. i
de ChireaBu$u, Lepadatu Petcu, zaul $i o ia pe apa Arete! (ho-
Sanda Berceanu $i loan Ciliciu, tar despre Vatra - Episcopiei),
Manule§ti, sat, facind parte din deservita de 1 preot $i 1 cinta- apoi pe hotarul mo?iet Simi-
com. rur. Simbure$ti, pi. Oltul- ret. leascaBanul; la S., continua pe
d.-s., jud. Olt. Sunt 2 circiuarf. hotarul com. Simileasca, pe mar-
ginea proprieta^ilor Binceasca
Manule§ti, deal, pe care este Mar&cinele, fost sat, jud. Dolj, ?i Clinciurile, pana in Moara-
situat catunul Manule^ti, jud. pi. Dumbrava-d.j., com. Salcufa. Nemteasca; la V., trece iazul,
Olt, com. Simbure$ti, pi. Oltul- apoi prin Crivina trece riul Bu-
d.s. Are direcfia de la E. spre MSr&cinele, ostrov, jud. Braila, zaul, urea pufin pe Crivina pe
V. §i este acoperit cu vil $i coprins intre Dunare la V. $i linga mo$ia Sapoca §i ajunge
padure. Printre acest deal §i intre Manu$oaia la E. $i situat la Morile-Calugare$ti, com. Cin-
Tone?ti, curge riul Cungrea- la S. de ostrovul Cracanelul $i de?ti.
Mare. la N. de ostrovul Vaca. Comuna e formats din catu-
nele: Capa^ine?ti, Cirlovoaia, Ma-
Manu^oaia, ramijicafiune a Du- M&r&cinele, mosie particulars, racineni, Mate?ti, Potoceni-d.-j.
nareT, coprinsa intre ostrovul jud. Dolj, pi. Dumbrava-d.j., ?i Potoceni-d.-s., avind o popu-
Iapa $i Maracine, jud. Braila. com. Tincanaul, satul Maracinele. late de 2150 locuitorl, din carl
Are un venit anul de 31966 358 contribuabili. Locuesc in
Mara, munte, jud. Muscel, plaiul lei. Aparjine bisericel din Cra- 447 case.

£- >30. Marele Picfi mar Cenfjra/lc Vol. IV

37

Digitized by LiOOQ IC
 MARACINENI L>84 makAcineni

Are : 2 $coale, una in cat. nevoid a trece cu podul sau Muscel, pi. Riul-Doamnel, si-

Maracineni $i a doua mixta, in cu luntrile pe calaton, din care tuata la S.-V. de Cimpulung,
cat. Mate$ti, frecuentate de 89 cauz& erau scutiflf de dart. Mul^I la 46 kil. de acest ora? si la 22
elevl §i 6 eleve; 3 biserici, in din ace$ti podart se ocupa azT kil. de resedinfa judecatoriel de
cat. Maracineni, Mate^ti si Po- cu pescuitul. ocol si a subprefecturei.
troceni, deservite de 3 preo{I, Vite: 632 bol, 160 vacl, 80 Este situata pe un deal fru-

3 cintarepf §i 2 paracliserl. Ca- vi^el, 6 bivolT, 65 cal, 74 lepe, mos, care predornina Valea-Ar-
tedrala e cea cu hramul Sf. Ni- 12 minjl, 2080 ol, 122 capre, gesulul, pe malul drept al riului

colae. Circiumt sunt 13. I asin $i 386 porcT. Doamna, unit cu riul Tirgulul,
Suprafafa com. este de 5438 Locuitoril poseda 46 stupi si se margineste la N. cucom.
hect. din carl: 3760 hect. ara- cu albine. Ciumesti, la S. cu orasul Pitesti,

bile, 305 hect. padure, 96 hect. Meseria$I sunt: 7 lemnarl, 2 la E. cu pi. Podgoria si la V.
finea^a, 302 hect. izlaz, 1 hect. croitorl, 3 cizmarl, 4 fierarl, 3 cu jud. Arge$.
livezl, 14 hect. vie ?i 960 hect. ma$ini$ti, 3 cojocarl $i 3 vararl. Se compune din 2 catune:
sterp, constind din prundul riu Budgetul com. e de 8213 lei. Maracineni ?i Gropeni.
lui Buzaul, Iazul-Morilor, etc. Pe la inceputul secoluluT al Are : o biserica, deservita de
Proprieta^ile maT insemnate XlX-lea, com. Maracineni avea 1 preot ?i 1 dascal; o scoala,

sunt: Capa{ine$ti, Ciriovoaia, pe teritoriul sau satele: Capa^i- frecuentata de 37 bae{I %\ 19

Maracineni, Mate^ti, Potroceni- ne?ti, Maracineni I, Maracineni fete.

d.-s. §i Potroceni-d.-j. II $i Greci de-Buzati ; cele l'alte Budgetul comuuel e la veni

Terenul e §es, accidentat pu- s'au format dupa 1828, mal cu tun de 2705 lei $i la cheltueli

{in in partea de N. prin maT seama din Bulgarif ce au fugit de 1726 lei.
multe dealurT §i cite-va movile impreuna cu armatele ruse^ti. Locuitoril au primit pamint
e priincios agriculturel, care se Pe timpul lui Mateiu Basarab, prin improprietarire la 1864.
face pe o mare intindere. Maracineni era un sat insem- In comuna se afla locul numit
Afara de piatra pentru fabri- nat, de oare-ce intr'un proces Caramidaria pentru-ca aci se

carea varulul, in com. mal sunt: al manastirei Vintila-Voda, s'au fabrica pe an 3 — 6milioanec5-
1 5 morl pe apa Buzau,
moara 1 luat de aci 12 boeri martori: ramizl.
de aburi, o stina pe mo$ia Ma- Mihaiu Cir$otea, Necula Boto- Prin partea de E. a comunei,
racineni $i o fabrica de petrol $anul, Sava lui Avram, Vasila- trece calea na^ionala Pite?ti-

unde se destileaza pacura ce che Nedelcu, Manea Bondrea, Frontiera $i calea ferata Gole^ti-

se extrage din com. Piclele. Mircan Ceau§ul ; apol Lup?ea Cimpulung, avind pe teritoriul

Comerciul consta in desface- Dvornicui, Azmega, Vetrea $i com. Halta- Gropeni.

rea cerealelor, in transporturi Dragota. Satul Greci de la Bu- La 3 kil. mal spre S. deMa
$i in procurare de alimente ora- zau se men{ioneaza inca din se- racineni, riul Doamna se varsS
?uluf Buzaul. Nu maT pu^in in- colul al XVI-lea. Din documen- in riul Arge§, pe malul sting.

semnat e ?i comerciul facut de tele aflate in familia Greceanu,

gradinarl, mal cu seama eel din rezulta ca ar fi fost patria lui Maracineni, sat, jude^ul Arge?.

Potoceni, carl cultiva peste 150 Radu-de-la-Greci. In scurt timp Vezi Laceni.
hect. zarzavat, pe care il des- el s'a subdivizat in trel: Poto-
fac parte in Buzau, parte in ceni, Pufintei $i Greci-de-la-Bu- Maracineni, catun de re§edint3,

Braila, Galaji, etc. zau. Numirea de Greci e uitata al com. Maracineni, jud. Buz^u,

Cal de comunicafie : $oseaua azl cu desavir^ire, fiind inlocu- cu 520 locuitorl $i 108 case.

na^ionala Buzau-Foc$aii, ?o$eaua ita cu Potoceni-d.-j. In 1806,

judejeana Maracineni-Ru$avatul, Maracineni a fost fortificat de Maracineni, sat, ficind parte

$oseaua comunala Maracineni- generalul rus Camensky, care din com. rur. cu acela$I nume,

Sore^ti (com. Blajani) ?i alte se retrasese cu trupele aci, con- jud. Muscel, plasa Arge^elul.
drumuri naturale. Pana a nu se tra caruia a venit $apan-Oglu
face podul de fier peste riul cu Turcil, cu care ocaziune a Maracineni, sdti$or,\n jud. R.-S2
Buzau (anul 1866), unul din cele ars pana in pamint ora$ul Buzau. rat, pi. Marginea-d.-s., comuna
mai insemnate ale f arei, avind Timboe^ti mal mult o sub-di
; e
536 m. lungime, locuitoril erau Maracineni, com. rur., judeful vizie a catunulul Mar acini.

Digitized by LiOOQ IC
 MARACINENI 285 mArA?e$ti

M&r&cineni, mo$ie, in jud. Bu- Porumbi^tea $i Dealul-Cilibiulu! Are : o bisericS, deservita de

zati, com. Maracineni, de 1200 (spre S.); dupS un drum de 1 preot ?i 2 cintare^T ; o $coal&,
hect., din carl 800 hect. arabile, 3 kil. se deschide in Valea Pie- condusa de inva^tor, 1 ?i fre-

120 hect. crivinS, 35 hect. gri- tri^ulul, pu^in mal spre N. de cuentata de 28 elevl.
dini de zarzavat §i restul prund. Movila-Cinstitulul; este situate Locuitoril poseda: 9 pluguri,
in partea N.-V. a pi. $i de cea 4 care cu bol, 3 caru^e cu cat

Maracineni ?i Coliba§i, proprie- de E. a com.; este str<Lb<Ltuta 600 marl cornute, 5023 of,
vite
td(l ale statuluf, pending de Va- in lungime de drumul comunal 1757 capre, 201 cal, 36b rim&-
tra-Man&stireT, pi. Riurile, jud. Groapa-CiobanuluT-Haidar $i in tori; 360 stupi.
Muscel, au 407 hect. loc arabil cruci? de drumul Girleci-Bal- Budgetul comunel e la veni-

$1 1734 hect pidure. Se aren- giul. turide 665 lef, iar la cheltueli,
deaza cu 10450 lei anual. de 664 lei.
Mdrascu. VezI Mara^ti, sat, ju- DealurT ma! insemnate in a-
Maracini, sat, in jud. R.-Sarat, de^ul Bacau. ceasta comuni sunt: Mfigura,
pi. Marginea-d.-s., cat. comunel Ocheanul, Maci§ul, Biriiacul, Re-
Timboe$ti. Este a$ezat in par M&rdscu, mofie, jud. Bacau, pi. chichi^ul, M5gura-IcorbieI, Dea-
tea de E., pe un deal, la 1 l j* Siretul-d.-j., com. Nane$ti, pro- lul-Ocnelor, Fruntea-Mar&$e$ti-
kil. spre E. de c&t. de re$e- |
prietatea d lui Caton Lecca. lor ?i Rugetul. Din acestea, M&-
din^a, Timboe^ti. Are o lntin- gura ?i Ocheanul intra in regi-
dere de 277 hect. $i o popu- , M&ra§eni, sat, in partea de N.- unea mun^ilor, avind inal{iml
la^ie de 171 familif, sau 534 i
E. a com. Brodocul, pi. Stem- predominante.
suflete, din car! 190 contribua- nicul, jude^ul Vasluiu, pe malul VSile poarta tot acelea$I nu-
j

bill. sting al riuluf Birlad, pe o su- mirl ca ?i dealurile, iar piraie

prafa^a de 800 hect., din care sunt : apa Brebina, ce vine de
Maracini, catun, al com. Mizil,
j
102 hect. p&dure, proprietatea la Obir^ia, $i piraiele ce prime$-
jud. Buz&u, cu 90 locuitorl $i statulul. te: Biroaia, MSgura, Valea-IepeT,
j

22 case ; are subdivizia Tei^anul. Are o populate de 62 familii, Valea Scroafel, Valea Sa t ulul,
- -

sau 286 suflete; o biserica de- I

Richichisul, Valea-Hoter §i Va-
Mardcini, sub-divizie a c&tunu- servita de 1 preot $i 1 cintare{, lea-IbrateJ.
lul Bote^ti, jud. Buzau, com. '

zidita la 1832 de catre locuitorul j

In partea de V., sunt mine-
Panataul. j
loan More?anu, de la care sezicc le Baroaia $i localitatea Buri-
i

ca ar fi luat numele $i satul. 1

ceni, unde se v^d gramezl de
Maracini (Tei§anul), mofie, in ,
Vite: 120 vite marl cornute, !
piatrS, de zgurS de aram& $i
jud. Buzau, com. Mizil, avind 41 2 549 ol, 29 rimatorl.
8 cal, j
ni?te ?an^url facute in p&mint.
|

hect., mai toate arabile $i pu- \

Locuitoril posedS. 120 stupi

tine innec&turf facute de apa

'

cu albine. Mar&§e§ti, com. rur., in jud. Put-

Naeanca. na, pi. $u?i{a. Este situate pe

I
Mara§e§ti, com. rur. §i sat, in jud. malul Siretulul, la o jumitate
Maracini, piria, in jud. R.-Sarat, Mehedin^i, plaiul Clo^ani, la 68 ceas in jos de Huipe^ti ?i la
j

plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni ; !

kil. de ora$ul Turnul-Severin, 19 kil. de capitala jude^ului.
izvore§te din Dealul-Chiojdenilor; I
situata pe valea apei Brebina. ]
Inal^imea comunel d'asupra
ud5 partea de V. a comunel, I
Satul M&ra$e$ti formeaza co- 1
nivelulul M^ril-Negre e de 70
$i se varsa* in riul Motnaul, pe '
munacusatele:Bratilovul $iSta. t
metri.
dreapta lui. ne$ti, avind o populate de 900
j
Are o populate de 500 fa-
j

suflete, din carl 124 contribu- j

milil, sau 17 17 suflete, din cart:
Maracini, vale insemnata, in ju- I
abilT. Locuesc in 258 case. 1
418 agricultorl, 12 meseria^T,
deful Constanta, pi. Hir^ova, pe ;
Locuitoril, pe lingft agricul- 8 industrial, 59 comercian{I,
teritoriul comunel rurale Gor- |
tural se ocupa $i cu facerea $in- 10 avind profesiunT libere, 98
leci; incepe de la punctul nu drileT. muncitorT ^i 46 servitori. Lo-
mit Ci^la-laf irca, indreptindu-se Prin aceasti comun& trece cuesc in 321 case.
catre V.; se intinde printre dea- $oseaua Baia-de-AramaBrebina- $tiu carte 295 persoane (213
lul la f irea (spre N.) $i ?esul M&r&se$ti-Obir$ia barbafr 82 femei).

Digitized by LiOOQ IC
 MARASE$Tl 286 mArAsti

Sunt 380 contribuabill. buinfeaza pluguri cu aburl $i tindere de 1002 hect., imparls
Are o biserica parohiala, cu ma$inele cele mal nol $i mal in proprietajl mici ale r&ze?ilor.
hramul Adormirea; o $coala de sistematice, posedind ?i i" ate- Are o $coala mixta in satul
b^etf §i una de fete, frecuentate lier de fierSrie ?i 1 de lemna- Mara?ti-d.-s., fondata" in 1861
de SS bSe^I §i 13 fete; un biu- rie, pentru unelte agricole. $i frecuentata de 27 copil; 2

rou telegrafo-po$tal, infiin{at la Aceasta mo$ie apar^inea in bisericl, una in M&ra$ti-d.-s. §i

1895 $i al ca>ul venit pe anul 1827 logofatulul Iordache Ca- a doua in Mara$ti-d.-j.,deservite
1896—97 a fost de lei 5886, b. targiu. de 1 preot $i 2 cintareti; 4
90; o sta^ie de cale ferata. circiuml.
Budgetul comunel e la veni- Mara§e§ti, trecfitoare, peste gra- Are o populate de 343 fa

turi de 15582.59 lei ?i la chel- ni$a, in jud. Mehedin^i, plaiul miliT, sau 1399 suflete, din cari

tueli, de 15550.55 lei. Clo?ani, com. rur. Mara$e$ti, ce 522 agricultorl, 11 meseria$i, 3
Locuitorii posed£: 1 marina duce, peste apa Cerna $i muntele comercian}!, cu JO profesiuni li

de semanat, 2 de secerat, 3 de Cupanul,inBanat, la satul Ru$ca. 1

bere, 18 muncitorl $i 6 servi-

treerat cu aburl, 1 de batut po- tor!.

rumb, 50 pluguri de lemn, 40 Mara§e§ti, sat, in jud. Tutova, Sunt 328 contribuabill.
de fier $i 2 mi^cate de abur, pl.Tutova, com. Avrame$ti, spre Vite sunt: 84 caT, 838 vite

1 scarificator, 1 1 grape de fier, S. de satul Avrame?ti. cornute, 215 porcl, 77 capre

6 tavalugurl, 9 rari^e, 2 tri- Este compus din doua p&r{I: $i 399 01.

oare, I moara de abur $i 2 de Mara$e$ti-Boere$ti $i Mara$e$ti- Stupl cu albine sunt 60.

apa; 504 bot, 367 vacl, 54 Raza?i, avind o popula^iune de Bidgetul comunel e la veni-

cat, 3645 ol, 10 capre ?i 130 367 locuitorl $i 107 case. tur! de lei 4208, banl 76 $i la

porcl; 190 stupl. Are o fabrica de spirt. cheltuelT, de lei 1894, ban! 23.

In cornuna sunt: 13 circiu- Proprietarlsunt: D. Hertanu,

marl, 5 bacani, 1 bufegiu, 1 Mara^ti, com. rur., jud. Bacau, cu 52,30 hect., Spiridon Her-
brutar, 2 comercian{I de cereale, pi. Siretul-d.-s., situata intre pi- tanu, cu 78,28 hect. ; En. Her-
6 cizmarl, 3 croitori, 3 fierarl, riul Berheci, la E. $i afluentele $anu, cu 60,87 hect.; Sp. Di
2 rotarl, 1 hotelier $i 1 restau- s&u Dunava^ul, la V. mitriu, cu74 hect. P. Herfanu, ;

rator. Teritoriul sau este brazdat cu 56,55 hect.; N. Roman, cu

de dealurile: Palanca $i Magura 56,55 hect.
Mara§e§ti, stafie de-dr.-d.-f., jud. la E., Runcul, Blidariul, Bobei- Totalul paminturilor de cul

Putna, pi. §u$i{a, com. Mara- ca, Bitca ?t Viea-Popel la V., tura este de 707.85 hect.
$e?ti, pe linia Foc§ani-Mara>e$ti- zarea Glodi^oarele la N., dealul Viile au o intindere de 24.07
Bacau, din care s'a pus in cir- Clenciul la S. hect.
culate linia Mara$e$ti-Bacau la Se compune din 3 c&tune: Teritoriul comunel este stii

13 Septembre 1872, ?i la 13 Mara?ti-d.-s. sau Valea, re$e- batut de calea vicinala Obir$ia-

Iunie 1881, linia Foc$ani-Mara- din^a, M&ra>ti-d.-j. sau Satul-d.-j. Mara^ti-Lunca, lungS de 8 kil.

$e$ti. Este ?i sta^ie finala a li- $i Balaia. Distance : la Bacau, capitala

niei Mara?e?ti-Tecuciu-Gala^i. Se Pe la i803,Mara?ti raza$e?ti districtulul, 30 kil. ; la com. Fi

afla pe linia Foc§ani-Bacau, intre se giseau in jude^ul Tecuci, lipeni, 6 kil.; la com. Bote$ti,

stabile Putna-Seaca (7.8 kil.) ?i ocolul Berheci. 23 kil.; la com. Gloduri, 3 kil.;

Pufe^ti (14.7 kil.) ?i la 1 1.5 kii. de In Statistica din 1 874, se ga- la com. Obir$ia, 4 kil.; la com.

Cozme^ti, stasia vecina de pe se?te compusi din 5 c&tune Odobe$ti, 8 kil. $i la Secueni,

linia Mara$e$ti-Tecuciu. Inal{i- Balaia, Godovani, Mara$ti, Sa- re$edin$a pla$ei, 12 kil.

mea d'asupra nivelului Maril de tul-d.-j. ?i Valea.

66 m. 84. Venitul acestel sta^ii Se margine?te la E. cu com. Mara§ti sau M&rascui; sat, in

pe anul 1896 a fost de 503812 Glodurile, la S. cu com. Fi- jud. Bacau, pi. Siretul-d.-j., com.

lei, 80 banl. lipeni, la V. cu com. Bote^ti Nane^ti, situat intre piraiele Cor
$i la N. cu secfia Glodi?oarele, ni^elul $i Diene^ul, la 2 ! /i kil -

Mar&§e§ti, mope, jud. Putna, a- com. Odobe^ti, ?i cu com. O- de Nane$ti. In vechime se nu

par^inind d-lul Ulysse Negropon- bir$ia. mea Slobozia-Mara$ti.

te, care in exploatarea eT intre- Teritoriul comunel are o in- Are 15 familil, sau 65 suflete.

Digitized by LiOOQ IC
 mArA?ti 287 mArcule$ti

Vite: 9 cal, 28 vite cornute Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. Prahove!; are 125 hect., pro-
si 1 1 porcT. Doamna, situat la bariera de- j
prietatea mosnenilor CStineni si

spre S. a orasulu! Piatra. Chiojden!.

Mara§ti, cittun, in jud. Putna, pi. Are o populate de 13 fa- I

Z&braufi, com. RScoasa, situat mili!, sau 51 suflete: 34 bar- M&rculeasca, trup din mosia
lingi piriul RScoasa, la locul bae si 17 femei. Sfin^esti, jud. Teleorman, pro-
unde dS in $usi{a. prietate a principese! Elena Ma-
1

Are o popula^iune de 425 Marceni, sat, in jud. Mehedinfi, :

salsky.
'

suflete, car! locuesc in 125 case; pi. Dumbrava, com. rur. Albu- Are o intindere de 950 hect.
o biserici filiate, cu hramul Sf. lesti. I

Nicolae. Marcule^ti, com. rur., in jud.

M&rceni, trup de sat, in jud. Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, si-

Mara$ti-de-Jos, sail SatuKde- Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. tuate pe partea dreaptS a riu-

Jos, sat, in jud. Bac&u, pi. St- Bicazul, situat intre malul drept lu! Ialomi^a, intre comunele Su-
retul-d.-s., com. Ma>&sti, asezat al piriuluT Bicazul si ramura difi si Cosimbesti.
in valea piriuluT Duniva^ul, la muntelui Piciorul Fr&sinei. Teritoriul comunel, cu o su-
i
1
/* kil. de satul Mar&sti-d. s. prafa{& de 6650 hect., din car!
Are o populate de 114 fa M&rce§ti, com. rur., in jud. Dim- 450 hect. p&dure, se intinde
mili!, sau 430 suflete; o bise- bo vi^a, pi. Ialomija, situate la din riul Ialomi^a, spre S., pe
ric£, ftcuta de locuitor! la 1 868 ;
S.-E. de Tirgoviste, pe malul cimpul BSr&gan si coprinde dou&
o circiumfi. sting al IalomifeT, pe loc ses si mosi! : Mirculesti-Pisculesti si

Vite : 27 cal, 264 vite marl aproape de vars&tura piriuluT M&rculesti-Tutungiul.

cornute si 32 pore!. Piscovul in Ialomija. Dup& legea ruralS din 1864,
Se compune din 2 cStune sunt inpropriet&rit! pe mosie
Mdr&§ti-de-Sus, sau Valea, sat, M&rcesti si Pislari, cu o popu- 99 locuitori, c&rora li s'au dat
in jud. Bac&u, pi. Siretul-d.-s., late de 23 1 locuitori.
1
77
3
4 pogoane; neimproprietS
si resedin^a com. M&rasti, situat Are: 4 ulite; o bisericS; o ri{! se ma! afU 124 locuitori.
pe scinga pirtulu! DunavS{>il. scoala\ Se compune din satele: M&r-
Are o populate de 143 fa- Teritoriul com. produce ce culesti si Morile si din c&tu-
milii,sau 573 suflete; o scoala reale multe. Locuitori! posedS, nele (tirlele) : Tutungiul, Scorduf,
mixta; o biserica\ cl&dit& de T. multe vite. Ccalicul si Movila-Popii.
Sturdza in 1848; 3 circiuml. M&rcesti se invecineste : la K. Resedinfa primSrie! si a ju-

Vite
40 cat, 386 vite mari
: cu Gheboaia, de care se des- dec&torie! comunale este in sa
cornute, 64 capre si 102 pore!. parte prin Piscovul ; la V., cu tul Marculesti.
B&leni-Romini, de care se des Are o populate de 230 fa-

Mdra{ei, trup (mahala), din orasul parte prin riul Ialomi^a; la N., mili!, sau 1087 suflete, din car!
Piatra, jud. Neam^u, situat intre cu Ra^oaia c&t. com. H&beni si 313 agricultor!, 4 meserias!, 4
muntele Petricica si riul Bistri^a. la S., cu Corna^elul si Dobra, comercian^!, 7 cu profesiun! libe
Mat inainte a fost sat in pro- despSr^indu-se tot prin Ialo- re, 99 muncitori si 40 servitor!;
prietatea familie! L&tescu, mi{a. o scoal& primary mixta, frecuen-
Are : o biserica\ deservita de Are o p&dure de peste 80000 tat& de 42 elev! si 13 eleve;
2 preo{! si 3 eclesiarhi ; 2 scol!, ari!. o biseric^, deservita de I preot
una de bae{!, si a doua de fete; si 2 dascHli.

2 fabric! de befe de chibritur! Marce§ti, trup de

sat, in jud. Stiu carte 158 persoane.
dintre car! una face si cue pen- Neam^u, pi. de Sus-Mijlocul, com. Budgetul com. e la venituri
tru cizm&rie 2 fabric! de suc- ; Grum&zesti. Vez! Mircesti. de 3645 lei si la cheltuel!, de
mane ; 2 dubSl£ri!; o fabrica dc 4084 le!.

turn&torie ; o fabrica de sapun ; Marce§ti sau Mircesti, jude{ul Vite: 311 cal, 633 boi, 620
o fabric^ de pantofarie; o fa- 1 BacaTi. pore!, 7 bivoli, 2850 o!, 14 a-

brics, de postav. sin! si 16 capre.

Marculeasa, padure, in jud. Bu Pe partea de S. a teritoriuluT
Mara{ei, trup de sat, in jude^ul zaii, com. Catina, pe hotarul comunc!, trece calea feratft Bu

Digitized by Google
 mArcule^ti 288 mArgarite^ti

cure$ti-Fete$ti, cu stasia Mar- ritoriulcom. Marcule^ti are ; restre, zugravind-o pe din na-

cule?ti. o suprafa^a de 550 hect. popu- untru $i pe din afara.

late cu stejar, ulm, plop, salcie, Din zidul care inconjoara a-

Marcule§ti, sat, in jud. Ialomi^a, anin $i jugastru. ceasta manastire, abia se mai
pi. Ialomija-Balta, pendinte de vad urme. Are aspectul unel
com. cu acela^I nume, situat Marcu^ul, cdtun, al com. Dobri- cetafl. Odinioara" aceasta ma-
pe {annul drept al riului Ialo- ceni, pi. Olte^ul-Oltul-d. s., jud. nastire era punct intarit $1 in

mi{a. Spre S., se inal^a coasta Romanafi, situat la 4 kil. spre legatura cu Curtea-Vechle din
Baraganulul. N., pe malul sting al Olte^ului. Bucure$ti.
Se invecine^te spre E. cu sa- Este punctul eel mat de N. §i La 1821, Sava aflind despre
tul Sudiji $i spre V. cu satul eel care ne prezinta cea mai venirea Turcilor s'a intarit pro-
Gimba$eni. mare altitudine d'asupra nive vizoriu in manastirea Marcu{a.
MaT inainte satul apurtat nu- lulu! Marii (347 m.) din tot ju- Pana mai acum vre-o ciJI-va an!
mirea de Piscule^ti. dejul. se vedeau la por{I ni?te gauri
Aicf este re$edin{a primariel Are o populate de 100 fa- sistematice, probabil pentru a-

$i a judecatoriel comunale. milit, saii 400 suflete ; o bise- runcat cu arme.

Are o populate de 115 fa- rica, cu hramul Intrarea in Bi AstazT, fosta manastire este
milif; o $coala primara mixta, serica, deservita de 1 preot $i redusa la biserica de mir $i sa-

frecuentata de 42 elevi $i 13 2 cintare^i. tul cheltue?te cu intre^inerea ei

eleve; o biserica, construita la 1742 lei anual, administrindu-

1844, deservita de 1 preot ?i Marcu§ul, suburbie, a ora?uluT se de un preot ingrijitor.
2 dascall. Cimpulung, jud. Muscel; co- Aci se afla ?i institutul de
Vitc: 211 cat, 341 boi, 70 prinde Barbuda $i se intinde spre aliena^T, intre^inut de Eforia Spi-

porcT, 750 ol $i 10 capre. Apa-Sarata ?i Vi^oiul, $i toata talelor Civile din Bucure?ti, cu
partea de sub Ma^aul ?i Fla- 190 paturT.
Marcule§ti, static de dr.-d.-f., minda, dincolo de riu. Comerciul in sat se face de
jud. Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, 8 circiuman.
cat. Marcule?ti, pe linia Ciulnija- Marcu^a (Balamucul), sat, in

Fete^ti, pusa in circulate la 1 jud. Ilfov, pi. Dimbovi^a, facind M&rcu{a, lac, in jud. Ilfov, for-

Iulie 1887. Se afla intre stabile parte din com. rur. Pantelimo- mat de girla Colintina, pe mo-

Guinea (12.2 kil.) $i Elena (15.2 nul-Dobre$ti. E situat spre S.-V. $ia Marcu^a, comuna Panteli-

kil.). Inatyimea d'asupra nive de Pantelimonul, pe malul drept monul.

lulu! Marii de 33 59 m. Venitul al riului Colintina. In partea de
acestei sta{ii pe anul 1896 a N. este inconjurat de dealurt Marcuja, piidure particulara, in

fost de 57790 let, 10 banl. frumoase. jud. Ilfov, situata pe mo^ia

Are o populate de 86 suflete. Marcu^a, com. Pantelimonul, pi.

Marcule§ti (Bragoiul), clitutt, al Suprafa^a totala a satului e Dimbovi^a. E supusa regimului

com. Balane^ti, jud. Buzau, cu de 58 hect., carl s'au cumpa- silvic pentru-ca cade in linia de

200 locuitori ?i 50 case. rat de 44 loturl.

locuitorT in Centura a forturilor din jurul

Are o hramul Sf.

biserica, cu Capitalei.
Marcule^ti, mosie in jud. Buzau, y
Voevozl, fosta manastire de ca-
com. Balane?ti, cat. Marcule^ti lugarl, zidita la anul 1587 de Margaritare^ti, alt nume al coin.
$i Cozieni, proprietatea mo$- Jupin Dan-vel-Logofat. Margarite$ti, jud. R.-Sarat.
nenilor Marcule^ti ; are o intin- La anul 1668, Jupineasa Vi-
dere de 320 hect, din care 92 $ana, nepoata luT Dan, a inchi- Margarite^ti, com. rur., in jud.

hect. padure, formata din doua nat-o metoch sfinte! MitropoliT R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., pe

sforl : Binza $i Turburea ; res- (Mitropolit era chir Tudosie), piriul Hirboca.
turi cu araturf, izlaz, fine^c, li- care a invelit o $i i-a facut ca- Este a^ezata in partea de V.
vezi $i loc sterp. sele. a jude^ulul, la 22 kil. spre N.-

La 1733, in zilele lui Grigore V. de ora^ul R.-Sarat, ?i in par-

MSrcule^ti, padure, in jud. la Ghica Voevod, s'a reparat $i i tea de V. a pi., la 21 kil. de

lomija, pi. Ialomi^a-Balta, pe te- s'a facut clopotni^a, u$i §i fe com. Zgircifi, re$edin{a pla^ei.

Digitized by Google
MARGARITESTl lN.i MAKGINKANCA

Este o comun& din regiunea lungeanca Valea S&lcicl - - ; spre Olt, unde se afla ?i un pod
dealurilor. E brazdatS la V. de Valea-Ra^ei; spre Pardo$i-Gre- volant peste acest rid, ?i unde
culmea Cimpulungeanca, dealul b&nul-Zgirciti-R.-S&rat. albia Oltulul are o altitudine de
Carpine$ti $i Homocioaia, la E. Veniturile $i cheltuelile com. 113 m. 80 d'asupra nivelulul
de prelungirile dealuluf Carpi- sunt de 11 85 lei $i 24 banl. Maril. Are o populate de 70
ni$ul. familil, sau 270 suflete; o bi-
Rtul Hirboca o ud£ prin mij- Margarite§ti, com. rur., judeful sericS, cu hramul Sf. Gheorghe
loc, de la N. spre S. La E. trece Roraana^i, pi. Oltetul-Oltul-d.-s., (1866), cu 1 preot $i 2 cintare^i.
piriul Carpini^ul; la V., se afla situate pe malul drept al 01-
lacul Marg&rite$ti, cam in mijlo- tejului, la S. de 6 kil. spre M&rghia, sat, jud. Arge$, plasa
cul com. Mai sunt 4 pu^url $i Bal? 25
?i de
laCaracal. kil. Cotmeana, cu o populate de
30 fintinl. Se compune numal din satul 100 familil, ficind parte din co-
Se margine?te la V., cu Cim- cu acela^I nume, care se mal muna rural& cu acela?! nume.
pulungeanca; la E., cu Pardo$i; nume$te $i Marg5ritare$ti. Are doufi bisericl, una cu hra-
la S., cu Valea-Rajel; la V., cu Altitudinea terenulul d'asupra mul Adormirea $i a doua cu
Dimiana (jud. Buz&u), de care nivelulul M3ril este de 160 m. hramul Sf. Nicolae, deservite de
se desparte prin dealul Cimpu- Are o populate de 183 fa- 2 preo^I, 2 cintare^i $i 1 para-
lungeanca. milil, sau 783 suflete, din cari cliser.

Catunele carlo formeazasunt: 143 contribuabilT; o bisericS, cu

Margarite^ti, re§edin{a, la N. hramul Sf. Voevozl (1829), cu MSrghia, mosie, jud. Arge?, pi.

$chiopeni, la S. 1 preot $i 2 cintarep; 3 cir- Cotmeana, com. Marghia, pro-

Are o populate de 151 fa- ciuml. prietatea Eforiel Spitalelor Ci-
milil, sau 648 suflete; 2 bise- Budgetul comunel e la veni- vile din Bucure$ti, pendinte de
ricl,una cu hramul S -{il trei turl de 1 7 1 1 lei ; iar la cheltuell, schitul Titiriciul din jud. Vilcea.
Ierarchi, zidit& in i84ideMar- de 1667 lei. Are o intindere de 2756 pog.,
garitescu $i locuitorl $i a doua, Vite marl 371, vite micI8i2 din care 500 pog. padure $i o
cu hramul S-{iI Voevozl, zidita $i rimatori 150. arenda anuala de 3100 lei.

in 1878 de preot $i locuitorl, ?i

ambele deservite de 1 preot $i 2 MargSrite§ti, sat, in jud. R. Sa- Marghia, piriil, in jud. Arge?,
cintarefi ; o $coal& mixta, fon- rat, pi. Rimnicul-d.-s., cit. de pi. Cotmeana, dupS ce uda
care,
data in 1888 de comuna, con- re$edin$a al comunel MargSri- satul cu acela^T nume, se varsa
dus& de un inv^ator $i frecu- te$ti. in riul Cotmeana, aproape de

entata de 30 elevl. Are o intindere de 1 100 hect., satul Lunca-Corbulul.

Suprafaja com. este de 2215 $i o populate de 69 familil, sau
hect, din carl: 1 14 hect. vatra 292 suflete, din carl
70 contri- Mcirgineanca, nume ce se da
comunel, 1305 hect. ale locui- buabill; o biserica; o $coala. mosiei pe care este a§ezata o
torilor $i 800 ale particular] lor. parte din com. Ro^iori, jude^ul
Din acestea, sunt: 1 105 hect. Margari{i, cdtuti, al com. Beceni, Braila.

500 hect. ima$, 350 hect.

arabile, jud. Buzau, cu 170 locuitorl §i

padure, 6 hect. vil, 25 hect. fi- 39 case. Margineanca sau Piscul-Li-

ne^e $i 10 hect. neproductive. liecii, colind, jud. Muscel, com.
Locuitoril poseda: 40 plu- Margari^i, mosie, in jud. Buzau, Racovifa, pi. Riul-Doamnel. Pe
gurl ; 213 bol, 1 34 vacl, 8 cai, com. Beceni, avind cam 500 colina se vid ni$te ruine. La
15 lepe, 1655 01, 6 capre $i hect, din care 107 p&durea poalele sale sunt trei marl fin-

141 rimatori. Bodea §i Valea-Cringulul; restul tinl, un vast hele?teu de pe^te,

Comerciul consta in importul e araturS, fina^a, livezl §i pu^in mai mulp arborl de grading $i

de coloniale, {esaturl, $i in ex- loc sterp. liliecl, precum ^i salcil vechl

portul de cereale $i lemne ; trans- ?i marl, dispuse in forma de
ports se face prin gar a R.- M&rgeni, cdtun, al com. Brin- gr&dinl patru-latere.
Sarat. coveni, jud. Romana^i, pi. Ol-
Cal de comunicafie sunt dru teful-Oltul-d.-s., sicuat spre E Margineanca (M&rgineanul-
murile vecinale : spre Cimpu- la 5 kil. de Brincoveni, lingS Sarata, V^leanca), mosie,

Digitized by LiOOQ IC
 MARGINEANCA liun MARGINENI

jud. Buzau, parte in com. Al- ni{a $i se varsci in piriul Obii Margineni, com. rur., jud. Vil-

be?ti, parte in com. Mih&ile$ti, janca, la Podul-luT-Cristea. cea, pi. Cerna-d.-j., situatS pe
proprietate a statuluT, pendinte marginea Cerna ?i dealul
riuluT

de m&n&stirea Cotroceni. Are Margineni, com. rur.,]\xd. Neam- Papa, la 80 kil. de capitalaju-
470 hect., din care 2 hect. pa- (u, situate in col^ul despre S.- detuluT $i la 20 kil. de a pla>eT.
dure, restul maT tot arabil. E. al pl&?eT de Sus-Mijlocul, pe Se compune din 3 cStune:
v&ile $i podi$ele ce se intind Gluge?ti, BlSjani $i Pue?ti.

Margineanca, (Margineanul- intre stinga riuluT Bistri^a $i Are o populate de 348 fa-

Sarata), mosie, in jud. Buz&u, hotarul jud. Roman. milii, sau 954 suflete, din cari
com. Mih&ile$ti, c&t. M&rgineanu, Teritoriul acesteT comune este 160 contribuabili; locuesc in
fost& proprietate a statuluT, pen- strSbatut in direc^iune N.-S. de 348 case.
dinte deman&stireaMargineanu, o intinsa" ramura" de dealurT nu- Sunt aci: 2 bisericT una in

azl particular^. Are 1820 hect., mita" tot MSrgineni, din care cSt. Gluge§ti $i a doua in cat,

maT toate arabile. se deta$eaz& alte delu$oare pre- Blajani ; o §coalS.

cum: Movila, ^intila. LocuitoriT sunt mo?neni $i se

Margineanca (Misleanca), mo- Comuna este formats din sa- ocupS pe lingS agriculture $i

sie, in jud. Buz&u, com. Mihai- tele: M&rgineni, Hoise?ti, Istri- cu rotdria. Ef desfac produsul
le$ti, proprietate a statuluT pen- ne$ti ?i Hir^e$ti. muncel lor la Craiova.
dinte de man&stirea Mislea. Are Are o populate de 657 fa- Vite sunt: 13 caT, 146 boT,
cam 700 hect., maT toate ara- miliT, sau 2756 suflete 1382
: 60 vacT, 1
S capre, 1 50 porci ?i
bile. Se ma! nume$te ?i Cufu- b&rba{i ?i 1374 femei, din carT 305 oT.

ritul -M&n&stire! - Mislea, Col{&- 607 contribuabilT. Toata comuna, cu izlaz cti

neni, Cotyica, etc. La inceput Dintre locuitorii improprietS- tot, are 150 hect.
facea un singur corp cu Meir- ri{T in 1864 sunt: 194 carT inc& Veniturile $i cheltuelile co-

gineanca-S&rata, care a fost d&- trSesc ?i-$T stapinesc singurT muneT se urcS la 887 leT anual.
ruita" m&n&stireT M&rgineanul. locurile lor;159 carT st&pinesc Se invecine?te la N. cu com.
locurile ca urma$T; 6 st&pinesc DrSganul la S., cu BStS§ani; la E.
;

Margineanca, mope, in jude^ul locurile altora; 98 indivizT sunt, ?i N., cu Valea-Rogojina; la V.,
Buz&u, com. Largul. Vezi Lar- cari de $i insura^T $i cultivaton cu riul Cerna; la E., cu Piscul-

gul mSnSstiret M&rgineanul. de pSmint n'au nicT un fel LunguluT $i vilcelele : Papa, Ro-
de improprietarire precum nicT gojina, CSlina, etc.
Margineanca, sau Tintea, P&' putin^a de a mo^teni ceva pe
dure a statuluT, in intindere de urma pSrin^ilor lor legiuifT. Margineni, catun al com. Mihai-
900 hect., pendinte de comuna Din 557 1 hect, intinderea to- le$ti, jud. BuzSu. Se imparte in
Tintea, pi. Filipe$ti, jud. Pra- tals a comuneT, 2272 hect. sunt doucl: MSrgineni-d.s., ^i M5rgi-
hova. ocupate de agriculture. neni-d.-j., avind 520 locuitori ?i

Ima?ul are o intindere de 120 case.

Margineanul, lac, in jud. Bu- 271 hect., nutrind un numSr de
zSu, com. Mih5ile?ti, c&t. M&r- 494S capete de vite. Margineni, sat, in jud. Neamtu,
gineni. Se formeazS in localitate Sunt 4 bisericT, deservite de pi. de Sus-Mijlocul, com. MSr-
$i se scurge in lacul Col^neni. 4 preo^T $i 7 dasc&lT; 4 morT gineni, situat pe valea piriia^u

Confine mult pe?te. de apS, 3 fterSriT. luT cu acela?T nume, la \V

Budgetul com. e de 8044 lei kil. de ora?ul Piatra.
Margineanul, piriu, jud. Ia?i, la venitun ?i de 7901 leT, 29 banT, Are o intindere de 2802 hect.

pi. Cirlig&tura, com. Sine^ti, iz- la cheltueli. 80 ariT, $i o populate de 350

vore^te de sub Dealul-Mare, din Comunica^iunea cu sateleve- familiT, sau 1558 suflete, din

Fintinele-StcivSr&che$tilor, trece cine se face prin o re^ea de carT 350 contribuabili.

prin vatra desfiin^atuluT iaz Sig- drumurT, din care : $oseaua MSr- In sat se aflS: re^edinfa co-

neanul, p&nfi la Fintina-Vatafu- gineni, Bahna, Izvoarele MSrgi- ; muneT; o ^coalS, frecuentatS de
luT, unde maT prime^te piriul neni-Jide?ti-Dochia ; MSrgineni- 69 elevi; o biserica, deservitS

Ion-NichitS; apoT se indreapta Hoise^ti; Hir^e?ti-MSrgineni-BS- de 1 preot ?i % 2 eclesiarhf; 2

spre N., pe ling& satul nou Boc- lu$e?ti ; Hir^e?ti-Bircul. morT de apa; o fferSrie.

Digitized by LiOOQ IC
 MARGINENI 291 mArgineni-de-jos

Vite sunt: 480 bof, 270vaci, luara inca o carte din partea Margineni, pl. Cerna-d.-j., jud.
1180 de oT, no cal, 300 rima- unora dintre rude (Ion Rosetti, Vilcea, pe care se cultiva 66
tori, 300 juncl. C. Brezoianu, C. Dudescu, Pir- hect. vie.
vu Cantacuzino, etc.) $i ace^tia
M&rgineni, sat, pendinte de com. dau cartea cu anul 7239, in Margineni, ptriia^ in jud. Neam-
Bal^i* pl- Mijlocul, jud. Olt, miinile egumenului Cozma, cu {u, izvore^te din ni$te dealurT si-

situat pe girla Plapcea ?i Valea- care inching $i el atit manas- tuate pe mo$ia Zide$ti ;
pl. Pia-
Popii, in partea de N. $i in a- tirea Margineni, cit $i schitul tra-Muntele, com. Girovul, pe
propiere de cat. Slobozia. Varbila. linga satul cu acela^i nume, in
Are 3 bisericl: una zidita la ManSstirea Margineni avea josul caruiase une?te pe stinga
1876 de Ion Diaconul, cu hra- la secularizare 22 mo§iT, cu un cu piriia?ul Hoise^ti, dupa care
mul Sf. Voevozl; a doua, cu hra- venit de 874200 lei vechf a- apoi formeaza iazul de la Plo-
mul Sf. Ion Botezatorul, ciadita nual. pe§ti, pe teritoriul com. Mar-
la 1854, de mal mulf! ctitor!; E vrednic de vazut clopot- gineni, pl. de Sus-Mijlocul de ;

$i a treia, cu hramul Intrarea- ntya, timpla altarulul, pavimentul ia acest laz, pirila?ul Margineni
in-Biserica, zidita la 1821, de $i ornamentele dinauntru $i din se nume^te Plope^ti, ?i sub a-

mal mutyf preoff ?i reparata la afara, toate demarmora, $i ciJI-va cest nume curge pe linga satul
1883. sfinflf ?i domnl zugravty inaun- Podoleni, traversind aproape de
trul bisericel. varsarea lui pe stinga piriuluf
M&rgineni, mdn&stire, in judeful Aceasta manastire servea $i Caluiu$ul §oseaua cael ferate Bu-
Prahova, pl. Filipe$ti, com. Hai- ca loc de inchisoare pentru con- hu$-Piatra.
manalele, fundafiune a familiel damna^! politic*.

Cantacuzine^ti, devenita apot Istoricul Nicolae Baicescu, Margineni -de -Jos, com. rur. t
manastire inchinata caiugarilor fiind $i el incurcat in conspirajia in jud. Prahova, pl. Filipe$ti.
din muntele Sinai. Constantin colonelulul Cimpineanu, fu in- Este situat linga riul Prahovifa,
Cantacuzino, prin casatoria sa chis in manastirea Margineni, la 20 kil. de capitala jude^ului

cu domni^a Ilina $i Pana Fili- din ordinul DomnitoruluT Ale- §i la 4 kil. de a placet.
pescu cu domnifa Ancu^a, amin- xandru-Voda Ghica. Peste pu{in Are o populafiune de 325
doua fiice ale lul $erban Basa venind la tron Voda Bibescu, familil, sau 1808 suflete, din
rab Voevod devenind §i el mem- fu scos din inchisoare $i incepu, car! 215 contribuabill, locuind
brii al acestel familil, au pre- impreuna cu profesorul A. Treb. in 332 case; o biserica, fon-
facut-o $i infrumusetat-o. Laurian, publicarea cunoscutului data la anul 1857 de Dimitrie

Zestrea ei s'a mat adaogat «Magazin Istoric pentru Dacia* Doroban^ul, deservita de un
atit de urma^il $i rudele Basa- care urmi regulat in aniT 1845, preot ; o ?coala, frecuentata de
rabiior cit $i de al^i particular!, 1846 $i 1847. 38 bae^I 91 2 fete.
precum $i din cump&raturile fa- Pe linga agricultura, peste
cute de unil dintre egumenT, M&rgineni, peniienciar, jud. Pra- 210 locuitorT mal sunt lucratorf
iar mai virtos de Arhimandritul hova. Vezi corauna Haimana- de $osele, 30 albierl $i 20 ju-
Corniiie, eel din urm£ egumen lele. garT. Produsul muncel ?1 desfac
romin. Toate acestea se dove- la ora?ul Ploe^ti.
desc mal mult din actele m&- Margineni, munte, in jud. Arge?, S'au improprietarit la 1864,
nastirel, cu anil 7062, 7151 $i pl. Lovi?tea. pe mo$ia Margineni-d.-j., 133 lo-

7166. cuitori, carora li s'au dat 348

In toamna anului 1727, Ni- Margineni, ramurd de dealurl, hect.
colae Mavrocordat inchina, prin ce se intinde in ?ira bifurcata, Vite sunt: 43 cal $i lepe,
hrisovul s&ii, din anul 7235, a- de la satul Hoise^ti $i Margi- 137 vacl, 205 bol, 459 ol si
N 257
ceasta manastire domneasca, la neni, jud. Olt, spre N., printre porcT.
muntele Sinai. satele Jide§ti, Dochia, Balu$e§ti, Toata com. se intinde pe o
Dup& trecere de 4 ani, te- Itrinc^ti, formind un semicerc suprafa{a de 11 13 hect., cu iz-

mindu se poate cfi Domnil ur- incovdiat spre K. laz, loc arabil ^i p^dure.
miUorl vor desfiinta aceasta in- In termen mediii, viile dau
chinare, calugarii strain! rnai Margineni, deal in raionul com. anual 1500 decal.

'.J6S0. Marti* tHttionnr <;>otrofic. Vol. TV

38

Digitized by LiOOQ IC
 mArgineni-de-jos 292 mArgineni-munteni

Comerciulse exercita in com. Anghelichi Duca, si cu ajutorul de munca spre Tirgovi^te $i s& ingrijeascS
de 6 circiumart. al locuitorilor satenl, sprc eterna pomc-
de proviziunl pentru 1500 c&la-
nire a tutulor.
Budgetul com. e la venitur! re^t, pomi, poposind la B&icoiu

de 3850 lei $i la cheltuelt, de Biserica e deservita de un $i punind strejt la M^rgineni,

3700 lei. preot, pl&tit de stat $i de eno- spre a-I da de veste de cele ce
O §osea comunalS inlesne?te ria§t. s'ar putea intimpla in urma
comunica^iaintreTirgul-Filipe?ti Are o $coaU frecuentatSL de plec5ret lul.

$i M&rgineni-d.-s. 44 b&e{t §i 6 fete. Sava, unul din c&pitanit 0?

In partea de S.-V. e br&zdat& Locuitoril s'au impropriet&rit tiret grece§ti, se int£ri in mi
de dealuri acoperite cu vii. la 1864 ?i 1879, cm<J u sau n&stirea M&rgineni, deja ocu
Afari de riul Prahovi^a, care dat 147 hect. din mo$ia statulut, pata de Arnault lul Farmache,
udcl partea de V. a com., mai acum vindutS in loturt. sub cuvint c& acea m£n2stire ii

sunt vilcelele: Cioc&neasa, Go- Vite sunt: 78 cat $i tepe, 221 putea servi ca cetate de ap&rare
moiul, Valea LungS, B&ncila .91 hot, 70 vact, 21 capre, 778 ol scriind lui Duca s£ vinS cu 0$
Logofetul. $i 145 porct. tenit lui pe la M&rgineni, ca s&
Se mSrgine^te cu comunele Toat& com. are o suprafa{& meargS impreunS la Tirgovi^te.
M&rgineni-d.-s., Filipe$ti-de-Tirg de 799 hect. Duca, care-l b&nuia, refuzl
$i Dije^ti. Locuitoril, pe iingft agricul-
ture, se mat ocup& $i cu olSria, Margineni-de-Sus, sat, ftcind
M&rgineni-de-Jos sau Olari $i pe care o desfac la ora$ele Plo- parte din com. rur. Margineni-
Br&t&§anca, trupurl de mosii e$ti, Cimpina $i Tirgovi§tc. d.-s., pi. Filipe?ti, jud. Prahova.
ale statulut, judejul Prahova, Se cultivi gindact de mStase.
pending de mSn&stirea M&rgi- Stupt cu albine sunt 20. Margineni-de-Sus, deal, jud.
neni. P&mintul e prielnic culturel. Prahova, pi. Filipe?ti, com. MSr-
De la 1 891 s'au vindut de Pomi roditori sunt foarte muh;t. gineni, pe care se cultivS 38^
vect locuitorilor. Comerciul se exercitS in co- hect. vie.
munS. de 4 circiumart.
M&rgineni-de-Sus, com. rur., Budgetul comunei e la veni- Margineni-Luncani, sat, jud.

in jud. Prahova, pi. Filipe$ti. turt de 5326 let $i la cheltuelt, Bacdu, pi. Tazl£ul-d.-s., com.
Este situate pe loc ?es, pe ma- de 4201 let anual. Slobozia-Luncani, situat pe Dea-
lul sting al piriulul Prahovija, In partea de V., comuna e lul-Grigorenilor.
la 19 de capitala judejulut
kil. br&zdat£ de dou& dealurt: Bog- Areo populate de 74 suflete;

$i la 3 kil. de re$edin{a pl&$et. dan $i Duchi, pe malul drept o circiumi; 5 cat, 30 vile raari
La inceput com. a fost si- al piriului Prahovija, mat inainte cornute $i 9 porct.
tuate pe malul drept al Praho- plantate cu vit; acum filoxerate,
vi^el, dar in urma inundate! servesc de p&$une pentru vite. Margineni-Munteni, com. rur.,

de la 1864, distruginduse mat Afari de riul Prahovtya, care jud. Bac&u, pi. Bistri^a-d.-s., a-

multe case, locuitoril s'au strfi-

uda partea de V. a comunei, ^ezata. in valea riulut Bistri{a
mutat pe stinga Prahovi^et, pe mat e str&batut& de v&ile: Sta- ?i a piriului Trebi$ul.
un loc mat ridicat. ura, Valea lut-Dan, Valea cu-Lun- Se compune din 4 c&tune:
Se compune din 3 c&tune: trea, Valea-Turculut, Jiparulut, M^rgineni - Munteni, re^edin^a,
M£rgineni-d.-s., Br&ta$anca-Un- Cacova, Cesc&neasa ?i Despina. Margineni-Unguri, Valea-Budu-
gureni ?i Olari, avind o popu- Se m&rgine$te cu comunele: lui, in stinga Trebi^ulut, $i Ghe-
la^iune de 187 familit, sau 800 Haimanalele, Dirmone$ti $i M&r- rSe^ti, in dreapta Bistri^et.
suflete. gineni-d.-j. DupS Statistica din 1875, se
Biserica, fondati la 1 86 1 , are DouS. $osele comunale o leag& g&sea in coraunft, un c&tun cu
urm&toarea inscrip^ie cu comunele Dirmone^ti $i Mar- nnmele Negreni.
gin eni-d.-j. Se invecine^te la N. ^i N.-V.
Acest sfint loca<» s'au ridicat din nou La anul 1821, Duca, coman- cu sec^iile Fintinelele ?i Trebi^ul,
la anul 186 1 cu osirdia ?i chcltuiala Dum-
dantul corpului de o$tire din pendinte de com. Fintinelele, de
nealor: ParinteluT Arhimandrit Macarie,
Apostol Asachi,
Ploe$ti, primind porunc& de la care se desparte prin piriul
egumenul manastireT,

Const. Anagnostiadc, Costachc Petre si Ipsilante s& piece cu o^tirea Cirligata, ?i cu teritoriulcomunet

Digitized by Google
 mXrgineni-munten I 293 mArtine$ti

Luncani, de care se desparte Distance : la ora$ul Bac&Q, Are o populate de 631 locui-
prin piriul Frumosul; la S.V., cu 5 kil. ; spre Fintinelele, 5 kil. torl, to{I UngurenI; o biserica
satul B&r&ti, pendinte de co- spre Luncani, 9 kil.; spre Gir- catolica, zidita de comuna la

muna ruraia Osebiti-Margineni; leni, re$edin{a pla§el, 10 kil. §i 1889; 3 cireiumi.

la S., cu teritoriul ora$ulu! Ba- spre Osebi^i MSrgineni, 2 kil. Vite sunt: 9 cai, 188 vite
c&u,pe unde curge piriul Negelul; Pe laM&rgineni-Munteni trece marl cornute, 116 ol $i 101
la E., se intinde p&n& in malul calea jude^eana Bacau-Moine$ti- porcl.
drept al Bistritel, care o des- Ocna $i o cale comunala care Distanja la c&tunul cu $coala
parte de com. Sauce$ti. o leaga cu Osebi{i-Margineni. $i primaria este de 150 m.
Are o populate de 385 fa-

milil, saii 1498 suflete, din carl M&rgineni-Munteni, sat, jud. MSrice^ti, sat, ficind parte din
558 agricultorl, 12 meseria$I, Bacau, pi. Bistri^a, com. cu ace- com. rur. Rus&ne$ti, pi. Cerna
2 industrial, 16 comercianflf, 10 la$T mime, a^ezata pe stinga d.j., jud. Vilcea, la 1
1
\% kil.

avind profesiunl libere, 25 mun- piriului Trebi$ul. de cat. Afinata, re^edin^a co-
citorl 64?i servitorl. Are o populate de 150 fa- munel.
Sunt 332 contribuabill. milil, sail 5 80 suflete, locuind in Are o populate de 237 lo-

Sunt doua bisericl: una orto- 140 case. cuitorl, 102 barba^f, 135 femel.
dox&, in secfia Margineni-Mun- Are o biserica vechie, zidita Cade in partea de V. a co-
teni, de lemn,$i care are o icoana la 1432, in care se gSsesc 2 munel. E inconjurat de dealurl
adus2 din Trapezunda la 161 5, pietre de marmurS cu o in- §i udat de piriul Omoricea.
dup& cum aratainscripfia el, $i scriptfe in versurl grece?ti tri-

a doua, catolica, in secfia M&r- metre iambice, $i cu m&rcile M&rinesii (Piriul-), pirin, in jud.
gineni-Unguri, ambele deservite ambelor Jftrl - Romine. In tra- Neam$u,pl. Piatra Muntele, com,
de 2 preoflf ?i 2 cintare^i ; o $coala ducere suna ast-fel Dobreni, izvore?te din pad urea
mixta, infiin^atain 1868, §i fre- Brinzel, curge in direcjiune N.-
Pamintul Moldavilor ascundc corpul
cuentata de 55 copil; 9 cir- S. pe mo^ia Alma^ulul %\ se
Smaragdei Doamna si s<^ia principelui
ciuml. varsa mal la E. de schitul Al-
MateT, tiul lui Gligore Ghica ; s'a facut

Vite sunt: 27 cai, 535 vite catapiteazma si s'a inmormintat la 1776 ma?ul in piriu! Alma^ul.
cornute, 266 porcl $i 826 ol. 111 biserica, Smaragda, so^ia luT Male!
Ghica care a domnit in Muntcnia la 1752 Mcirine§ti, numire vechie a sa-
Viea lucratoare ocupa. o in-
si s'a stramutnt in Moldavia unde a
tindere de 62 V* hect. ?i cea tului Manioaia, jud. Neam^u,
domr.it pana la 1756. In acelasT mor-
nelucratoare, 3 hect. din com. Costi^a, pi. Bistri^a.
mint mat tar/.iu (1795) s'a inmormintat
Teritoriul comunel este de Maria, nora menrjonatei Doamnc, iarapol
407 falcl. barb.tul cl Grigore, tot aci sunt tngro- Marmureni, sat, in jud. Roman,
pate doua ncpoate ale OoamncI Sma- Fundul, com. Oniceni, pe
Jn 1865, s'au iraproprietarit pi.
ragda, fiica luT Grigore si Maria
no locuitorl, cSrora li s'au dat piriul Marmureni, spre V. de
312 falcl $i 22 prajini. Biserica este deservit.1 de 1 satul Oniceni %\ in apropiere
Mo$ia, in afara de teritoriul preot <?i 2 cintaretl. In sat se de el.

comunel, este proprietatea Co- mat afla primSria ; o scoali mix- Are o populate de 56 fa-

loneluluT Sandu Crupensky §i ta ; 4 cireiumi. milil, sau 242 suflete; o bise-

fra^ilor Br&escu, cu o intindere Vite: 15 cai, 315 vite marl rica de 450 vite.
zid;

de 760 hect. $i cu venit apro- cornute, 432 ol ?i 117 porcl. Locuitoril se ocupa cu facerea
ximativ de 22000 lei anual ?i de fringhil, roate ?i oale.

a luT D. Frunza, care are 71,50 M^rgineni-PIrli^i, numirca ve-

hect. pamint productiv, cu un chie a cfttunulul M&rgineni-d.-j., Marmureni, piriii, ce uda com.
venit de 2200 lei anual. pi. Filipesti, jud. Prahova. Oniceni, pi. Fundul, jud. Ro-
Pad urea din aceasta comuna man curge de
; la N. la S. ; trece
se nume$te Piriul-Adinc $i o- MSrgineni - Unguri, sat, jud. prin satul Marmureni ?i la S.

cupa o intindere de 103 hect. Bacau, pi. Bistri^a-d.-s., com. de acest sat se varsa in riul

Budgetul comunel e la veni- Margineni-Munteni, a$ezat linga Birlad, pe stinga.

turf de lei 11965, banl 47 $! satul Secatura, din com. Fintine-
la cheltuell de lei 6758, banl 61. lele, pe piriul Trebi^ul. MSrtine§ti, com. rur., in pi. Mar-

Digitized by V^OOQlC
MARTINE?TI 294 MARULUl (DEALUL-)

ginea-d.-j., jud. R.-S&rat, pe riul Locuitori! posedS: 175 plu- fundul acestei Vctf se zice c2 ar
R.-SSrat. gurl; 1 1 20 bol, 720 vacT, 196 fi existat din vechime satul Co-

Este asezatii in partea de mij- cai, 244 Jepe, 3709 01, 6 capre, vasna.
loc a jude^uluT, la 28 kil. spre 2 mSgarT si 428 rimSton.
N. E. de orasul R.-S&rat, si in Comerciul constS. in importul Mar{e§ti, sat, jud. Arges, pi. Pi-

partea de V. a pi., la 16 kil. spre de coloniale, instrumente agri- testi, ftcind parte din comuna
S.-V. de com. Maic&nesti, rese- cole, spirtoase, haine gata si rurala S&pata-d.-j.
dinfa pl£sel. export de cereale si vite. Trans-
Se invecineste cu comunele : portul se face prin gara Sihlea, Marul, cdtun al comunei Saca,

Obilesti, la 7 kil. ; Slobozia-Mi- la 22 kil. spre V. jud. Gorj, pi. Gilortul, la N.-K.
hclileni, la 8 kil.; Cior&sti, la 10 CcLile de comunica^ie sunt c&I comunei Logresti-Birnici, situat

kil. si B£lesti, la 11 kil. vecinale : spre Cucul ; spre* Na- pe ondulafiunea si v&lceaua cu
Se m&rgineste: la N. cu com. moloasa (Putna) ; spre B&lesti- acelasi nume.
Obilesti; la V., cu Bogza ; la Voetinul-R.-Scirat ; spre Cioresti Are osuprafa^ade 241 hect.,

S„ cu Slobozia-Mih&lceni ; la spre MlicSnesti si spre Obilesti. dintre car! 109 hect. pSdure,
E., cu Rimniceni si Gulianca. Budgetul com. e la venituri 70 hect. arabile, 45 hect. fineje,

Este o comunei de cimp, ne- de 5525. lei, 64 ban!, si la chel- 10 vii, 4 hect. livezlde pruni

avind alt accident de teren de tuel! de 3647 lei, 92 bani. si 3 hect. izlaz.
cit malurile riuluT R.-Scirat, si In aceastS comunei, alaturl Populafia satulul este de 64
icT-colea cite-va movile. de c&t. M3rtinesti, se zice c& familil, sau 249 suflete, din cari

Riul R.-S&rat o udft prin mij- s'a intimplat o ciocnire intre 59 contribuabilf, ocupindu-se cu

loc, de la S. la N., si afluentul Rusi si Turd intre anii 1785 — agriculture si cresterea vitelor.

sSu ViroagaVijiitoare, la S. ; La- 1790. Rusii, venind din p&durea Locuitori! sunt mosnenl, $i

cul-Negru se afl& la V. comuneT. Cringul-MeiuluT (com. Bogza), posedS: 20 pluguri, 35 care cu

Se compune din c&tunele au scos pe Turci din int&riturT, boT; 200 vite mar!" cornute, 16

M&rtinesti, resedinfa, in mijloc; I-au b&tut, T-au gonit peste La- cat, 86 01, 36 capre si 121 ri-

Tat&ranul, la E.; Vijiitoarea, la S. cul Negru si spre riul R.-Sarat; mStorl.

Suprafa^a com. e de 4932 o parte din Turci s'au inecat Este udat de piriul M£rul.

hect, din can 100 hect. vatra cu cat cu tot. Comunica^ia, p&n& la re§e-

comuneT, 728 hect. ale locuito- din^a com. se face printr'un

rilor si 4104 hect. ale particu- Martine^ti, sat, in jud. R.-Sarat, drum ordinar, iar de aci prin

larilor. Dinacestea: 3712 hect. pi. Marginea-d.-j., catunul de soseaua comunala care di in

arabil, 952 hect. imas, 108 hect. resedinta com. MSrtinesti, pe

al soseaua vecinala la Logresti Mo$-
p&durl, 40 hect. fine^e, 20 hect. riul R.-S&rat. Are 20 hect. si o neni.
neproductiv. populate de 103 familiT, sau In ditun suit: 1 pu^ ?i 7

Are o populate de 314 fa- 428 suflete, din carl 119 con- fintinT.

miltf, sau 1247 suflete; 2 bise- tribuabili. Are o biserica si o

ricT, una in c&t. M&rtinesti, cu scoala. Marul, ftiria, jud. Gorj, ia na§-

hramul Adormirea MaiceT Dom- tere din Dealul-Muerel si for-

nuluT, ziditS in 1875 de enoriasl Martine^ti, numirea vechie a sa- meazS valea cu acelasi nume in

prin staruin^a preotuluT Nicolae tulul Giurgioana, com. Giurgi- tre Dealul-Muerei si Dealul-Ma-
Pamfilie, deservite de 1 preot, oana, jud. Tecuciu. rul; curge spre S. p&n& la com.

1 cint&rej si 1 paracliser si a Logresti -Mosneni, unde dS in

doua, in cit. T5tSranul, cu hra- Martine§ti, mosie, proprietatea Amaradia.

mul sf. Nicolae, zidit£ in 1859 locuitorilor rctz&sl din satul Giur-
de T&nase PanS, Costache T£- gioana, jud. Tecuciu. Marul-Ro§u, cdtun, in jud. Me-
tSranul si locuitori, deservita. de hedin^i, pi. Motrul-d.-j., com.

1 preot, 1 cint<tre{ si 1 para- Marturia, vale si pirin, jud. Fal- rur. Girovul ; are 80 case.
cliser; o scoal&, fondat&in 1878 ciu, pi. Podoleni, com. Covas-
de comunS, condusci de 1 in- na. Valea se intinde de la Dea- Marului (Dealul-), deal, pe

vestor si frecuentata de 103 lul-Mari^e! si p&na la confluen^a coasta caruia e asezatS parte

elevT. piriuluT cu piriul Covasna. In a satulul- DrSgesti, com. Bo

Digitized by LiOOQ IC
 MARULUl (POIANA-) 205 mAruntei

ra^ti, pi. Fundurile, jud. Vas- permisi intrarea, pana acum Marunta, padure, a statulut, jud.
luiu. vre-o 25 ani, ca $i in schiturile Ilfov, pi. Oltentya, in intindere
din muntele Athos. Manastirea de 35 hect., care, impreunS cu
Marului (Poiana-), sat, In jud. se administreaza de un staref, trupurile : Tufele-Grecului $i Co-

R.-Sarat, plaiul Kimnicul, c&t. ajutat de un consiliu economic troceanca de-Balta, formeaza pa-
com. Jitia, la S.V., pe poalele $i altul duhovnicesc; monahl durea Cascioarele.
muntelui Ulmu$orul. sunt 16; mat toft batrini ?i in-

firml. ]
Marun^ei, com. rur., jud. Olt,
Marului (Poiana-), schit, in A fost un loc de exil pentru 1

pi. Siul-d.-s., situata pe Valea-

plaiul Rimnicul, com. Jitia,jud. afacerl politice pe timpul Re- i Iminogulul ?i dealul Oltulul, la
R.-Sirat, este a$ezat pe un deal gulamentului Organic. Cezar !
28 kil. de Slatina, capitala ju-

inconjurat de o frumoasa pa- Boleac a fost aci inchis mat I

detului ^i la 12 de re^edin^a
dure seculara, cale de o zi de mult timp.
1

placet.
ora^ul Buzau $i Rimnicul-SSrat; 1

Se compune din 2 catune:

drumul e foarte greu, de la Mdrului (Valea-), vale, situata 1
Marun^ei, re^edin^a comunel ?i

schltul Vintila-Voda (in judeful in raionul com. Hurucsti, jud. I

Gildaele, cu o populate de 149
Buzau), nu se poate merge de Tecuciu. familif, sau 577 suflete, din carl
cit Cctlare sau cu carul cu bol. i 1 40 contribuabili locuesc in 1 50 ;

Schitul se afla la hotarul dintre M&runta sau MSriu^a, ruinele i

case.
jud. Buzau $i Rimnicul- S&rat, unci cetafl vechl, jud. Olt, plasa Meseria^T sunt: 4 zidari s

cu o pozifie din cele ma! pli- Siul d.-s., com. MaYun{ei, situata dulgherl, 2 cizmar! ?i 1 cojocar.
cute. Manastirea a fost fundata pe valea Oltului, la V. comunel. Ei desfac produsul muncel lor
in timpul lut Aiexandru Pavlo- Se vad $i azT urme de zidarie in comunel $i pe pie^ele de la

vict I, imparatul Rusiet (timpul de la cetate, cum $i ni$te olane Caracal, sau g&rile cele mat a-
ocupSre! principatelor de Ru$I). de pamint ars, in forma uleiu- propiate ale cael ferate.
Inscripfiunea parind interesanta, lut, de 1 m. lungime $i 0,30 Are o biserica, Comani-NoT,
o dim aci m. in diametru, carl au servit zidita la 1859 §i reparata de
la apeductele cetatet. Aceste locuitorl in 1892, cu hramul Cu-
Cu buna vuiiifa a TataluT, si cu aju-
torul Fiului si cu lucrarca Sf. Duh, »'a apeducte au avut mal multe di- vioasa Paraschiva, deservita de
urzit biserica aceasta Iutru slava a tu- rectiunl. Unele au pornit des- 1 preot, I cinta>e{ §i 1 para-
tulor sfinfilor la 1810, Maiu 17, in zi- pre N. de la o ci$mea vechle, cliser.
lele PravoslavniculuT Iraparat Aiexandru
ce se afla in com. Vii$oara, la Copiil frecuenta ?coala din
Pavlovici al Kusici, cu blagoslovenia
V., linga curtea defunctuluT com. Vii$oara.
cpiscopulut Constandie de Huzau, cu
staruin^a stare^u.uT Theodosic II, cu aju- Evloghie Gheorghief, unde se Mo§ia e parte a statuluT ?i

torul pravoslavnicilor crestinT, s'a ispra- g&sesc $i azT fa>cim5turl de a- parte a d-lul M. Dumitrescu,
vit si s'a sfin{it la 1 81 1 , Septembrie 8 /He. cele olane $i pietre de forma care are cam 175 hect. arabile
In curte este o bisericfi mat cubici. Altele au plecat despre ?i 10 hect. vie. Statul are peste

vechle, cum arat& inscripfia: E., de la c&t. Gildaele, de sub 1000 hect., din cart 759 hect.
deal, unde azl seaflS lacul S1&- arabile $i 250 hect. lunca: sal-
Cu buna voin^a a TataluT si cu aju-

torul Fiului si cu lucrarea Sf. Duh, s'a

tinile. Aci s'au g&sit asemenea cit ^i plopt.
ispravit biserica aceasta Inlru slava a tuburt, la fel cu cele din ce- S'ati improprietarit la 1864,
tutulor sfinfilor la 1781 de stareful Ma- tate $i cu cele de la Vii$oara, pe proprietatea statulut, 1 19 loc,
te! si cu ajutorul pravoslavnicilor cres-
avind tot direcfiunea catre V. c&rora li s'au dat 349 hect.
linY.
la cetatea Marunta. Nu se $tie Viile ocupa o suprafa{& de
InsS biserica aceasta nu este sigur, daca aceasta cetate e de 63 hect.
zidita din temelie, ci numai re- origin^ geta, daca sau romana. Intindeiea com. este de 1737
parajia unel alteia, fundata in Pare a fi contimporana cu cele hect.
1464 de stare^ul Vasile, care de la Gilmee, Magazia-de-la- Locuitorit posedS : 100 bol,

se zice ca este intiiul intemeie- Crimpoaia $i Cetatea-de-la-Ro- 40 vaci, 40 cat $i tepe, 1065
tor al schitulut Poiana-Marulut, $iori, cu carl pare a fi format 01 $i 118 porct.
in care dupi vremt au fost ?i un cadrilater intre Olt, Dun&re Comerciul se exercita in com.
monahl §i feraeilor nu le era ?i Vede. Vezt Piscul-lut-$arpe. de 3 circiumart.

Digitized by LiOOQ IC
 mArunjei 296 MARUNJI?UL

Budgetul com. e la veniturt Mo$ia e proprietatea statulut, t"i$ul-Jitianul ?i Poenele, parti-

de 2448 lei ?i la cheltuell, de pe care o arendeaza anual cu culare, apoi Marun^i§ul-Sibiesc,

2340 let. 40000 leT. al cetelor de mo^nenl: Sibie?ti,

O $osea comunala leaga ca- RipenT 51 Poenarf.

tuncle intre ele $i com. cu $0- Marun^ei, sat, facind parte din Terenul e muntos, totu$Iare
seaua judejeana Slatina-Turnul- com. rur.Bara$ti-de-Cepturi, pi. par^t accesibile culturel, in spe-
Magurele. Vedea-d.-s., jud. Olt. Este situat cial porumbuluT.
Teritoriul com. e brazdat de pe valea riulul Eiul. Din minerale, are pacura in
un singur deal, din malul 01- abonden^a in catunul Cucule$ti,
tulul, numit Coasta-Viilor, pen- Marun{i§ul, com. rur., in jud. care se exploateaza sistematic

tru-cama! inainte era acoperit Buzau, plaiul Buzau, situat pe din 1882, apoi urme de sare,

cu Sunt 3 valcele, carl

viT. ambele malurl ale riului Buzaul, gips $i fier in forma de pirita.

vin numai din plot ?i din topi- la 51V2 kil. de ora^ul Buzaul. Locuitoril se ocupa, pe linga
rea zapezilor. Limita, la N., incepe din Dea- agricultura, ?i cu rotaria, facerea
In partea de N., linga §0- lul-de-la-Valea-VieT, com. Patir- de sanil, caru^e, etc.

seaua jude^eana, se afla un lac, lagi, pe care coboara pana in Comerciul consta in desfacerea
numit Slatinele, $i la E. de cat. riul Buzaul ; la Crucea din lun- acestor producfiuni ?i a ^uiceT.

Gildaele sunt 3 magurT: Gura- ca Patirlagi (moara Butoe$ti- Tirgurl anuale are : Duminica
BouluT, linga lacul Dragomir, §i lor), trece riul, urea pe malul Floriilor,Duminica tuturor sfin-
altele 2 mat mid, fara numiri DirsteT, pana ajunge in muntele ^ilor, 6 August (la Marum;i$ul),

speciale. La V. de Marunfei, Podul-Ro^u; la E., incepe din Pia 14 Septembre (Poeni) $i 21 No-
se afla ruinele ceta^el cu ace- tra muntelut Podul-Ro$u, hotar embre (Zahare$ti).
la$f nume. despre mo?ia mo^nenilor Sibi- Cai de comunica^ie: ^oseaua
Pamintul e maf mult ?es ?i ceni, o ia pe scursura ape!, prin Buzaul- Frontiera, Cizlaul- Chioj-
pu^in nisipos ;
parte deluros, padure pana la malul Chilielor, dul, prin Gura-BisceT ?i alte dru-

negru ?i productiv. apoi, continuind slemnea malu- murf naturale.

Com. se fnvecine^te : la N.-V. lul, ajunge muchia Gogo§u-
in Vite sunt: 609 bof, 198 vadf,

cu Vii$oara; la E., cu Boianul; luT, de unde se dirige spre ma- 88 vi^eT, 1 9 cai , 1 2 lepe, 5 minjT,
la S„ cu com. Comani, $i laV. nastirea Cirnul; la S., incepind 1300 ol, 181 capre §i 546pord.
cu riul Oltul. de la Cirnul, se lasa pe piriul Stupl sunt 55.
Tega, printre catunele Cucule?ti Comunaeformatadin catunele
Marun^ei, sat, facind parte din $i Tega pana in riul Buzaul, ur- Benga, Cucule$ti, Gura-Biscif,

com. rur. Maldarul, pi. Vedea- meaza pu^in in jos albia Bu- Maguricea, Manastirea, Marun-
d.-j., jud. Olt. zauluT pana la gura riulu! Bisca- Vi?ul, Poenele, Valea- Seaca ?i
Are o populafiune de 65 fa- ChiojduluT, trece Buzaul ?i o Zahare^ti, cu o populate de
milil; o biserica, cu hramul Sf. ia pe Bisca-Chiojdulul in sus, 2120 locuitorl, din care 403
Nicolae ?i loan Botezatorul, zi- pana la gura insuletBraduletul; contribuabilT, locuind in 515
dita «in zilelePrea LuminatuluT la V., apuca pe insula Bradu- case.
Domn Alex. Ghica, mitropolit le^ulpanainvirfulPiscul-Strimpt, Meseria^T sunt : 5 lemnarf, 34
fund parintele Grigorie, la anul urcape muntele Poenari, atinge rotari, 1 croitor, 2 cizmarf, 2

1833, de popa Stan Marun^elu pu{in mo$ia Bisceni ?i continua fierari, 1 cojocar, 2 boeangif ?i

§i diaconul Radu,>. pe plaiu pana in Dealul de-la- 2 brutar!.

Valea-Viel. Budgetul com. e de 3196.56
Marun^ei, sat, re^edinja com. Suprafafa saede3278 hect, lei anual.
rur. Marun^et, pi. Siul d.-s., jud. din care 1025 hect. arabile, 1 156 Are o ?coala, in catunul Ma-
Olt, situat pe valea OltuluT, la hect. padure, 265 hect. fineata, run^i?ul, frecuentata de 91 elevi

I kil. de catunul Gildaele. 413 hect. izlaz, 198 hect. livezl, $i 2 eleve; 4 bisericl, una in

Are o popula^iune de 334 2 hect. vie $i 2 1

9 hect. loc sterp. Marunti?ul, doua in Poene ?i

locuitorl. Proprietary ma! insemnate, a- una in Zahare?ti, deservite de

Vite sunt: 42 bol $i vaci, fara de pamintul locuitorilor, preotf, 3 cintare{I ?i 4 para-
5
10 bivoll, 23 cat $i Tepe, 685 sunt: Marun^ul, Valea-Seaca cliserl; 7 circiuml.
ol, 60 porcl. $i Benga, ale statulul, Marun- Corauna e noua; la inceputul

Digitized by Google
 mArunti?ul 297 mAstAcani

secolulul nu exista de cit cS- M&run{i§ul, mofie, in jud. Bu Se m&rgine?te : la E. cu Pru-

tunul Poenele §i ci$i-va pganl, z£u\ com. Marun{i$ul, in intin tul, avind in fa{& satul basara-
in catunul Benga, al manastire! dere cam de 830 hect, arftturl bean numit Vadul-luMsac §i cu
Verbila. Cele-l'alte sate s'att for- livezi, fineatd, izlaz $i sterp catunul Brane$ti, com. Vlade?ti
mat Jntre 1 830 — 1 86o, iar Benga, Proprietate in devalma§ie a mo? la V., cu Cuca; la S., cu Fol-*
din insurStei! impropietaritt pe nenilor Sibie^t! ?i Poenarl. te§ti ;
$i la N. cu catunul Ro$-
mo?ia Benga sau Verbila. cani, com. Vl«£de?ti.
M^run^i^ul-Valea-Seaca, mo- Apele ce uda comuna sunt:
Marun^i^ul, com. Dim-
rur., jud. fif, in jud. Buzau, com. Marun- lacul Covurluiu, in parfile de
bovifa, pi. Bolintinul, situata pe Ji$ul, proprietate a statulul, pen- N. §i S.; balfile Pestritele, Pir-
cimpie, la o mica, distant spre dinte de Episcopia Buzau ; are liturile, Carusul $i Vla?ca, situate
S.-V. de com. Titul. Prin raionul o intindere cam de 470 hect., pe $es'il Prutulu! $i formate prin
comunel trece piriul Rastoaca, din carl 95 hect. loc arabil, vSrsaturile sale ;
piriul Covur-
peste care sunt doua podurl. crivinS, pietri? $i izlaz, iar 374 luiu §ipiriia$ui P&rul sau Valea-
Se compune din 4 catune: hect. padure. Pirulut.
Tom^ani, Marun{i$ul, Po$ta ?i Este formats din treic&tune:
Matracaua, cu o populate de Masalii, c&tun (tirla), in jud. la- Mastacani, re^edin^a, Chiraftei, ?i

900 locuitorl $i 2 bisericl. lomHa, pi. Ialomi^a-Balta, pen- Dr^gule^ti sau ^olica, dep£r-
Se invecine$te: cu Titul spre dinte de com. Sudi^i. tate de re^edin^a com., a doua
N.-E.; Coste^ti, spre N.-V. ; cu ca vre-o 300 m. $i a treia cu
Crovul, spre S.-E. $i Arge§ul Mdscuri, sat, in jud. ?i pi. Tu- 2 kil.
spre S.-V., desparfindu-se prin tova, spre N. N.-V. de Birlad. LocuitoriT se impart ast-fel

cimpil §i unindu-se cu Titul $i FormeazSsinguro comuna(com. la Mastacani, r&ze§I; la Chiraftei,

Cojte$ti prin $osele comunale, Mascuri). Are o populate de fo§tI cl&ca$i improprietari^T; la
iar cu Crovul prin drumurl prac- 358 locuitorT, din cari 78 con- Dr&cule$ti, simpli servitorl ai

tice ne$oseluite. tribuabill, locuind in 95 case; proprietate! mari.

In apropiere de Marun{i$ul o bisericcl; 2 circiumL Are o populate de 545 fa-

este $i o micapadure de 3 500 aril. Se cultiva viea pe o supra- milii, sau 2225 suflete, din carl
Aid a fost mat nainte vreme faja de 42,50 hect., din carl 378 contrib., locuind in 5 18 case.
sta^ie de cal de po?ta pe dru- 15,50 nelucr&toare, iar prunii, Sunt 2 bisericl: in Mastacani
mul Bucure$tiPite§ti. pe o suprafafa de 50 arif. $i Chiraftei, ambele cu hramul
Budgetul com. e de 1388 lei, Sf. VoevozT. Cea din Mastacani
Marun{i§ul, c&tun de re$edin{a 41 banf. zidita din 1802— 1805 de catre
al com. Marun{i§ul, jud. Bu- raza^ii locall; cea din Chiraftei
z£u, cu 160 locuitorl $i 51 case. Maseaua, munte, in jud. Buzau, construitain 1822 de fa mi Ha

com. Minzale$ti, imprejurul schi- A. Codreanu, proprietarul mo-

Marunti§ul, numire ce se maf tulut Gavanul, gol $i stincos. §iel ; dupa noua a^ezare a parohii-
da*r£/w«#/«7Prahovi$a-d.-j., com. lor, com. Mastacani, formind o
cu acela$I nume, jud. $i plaiul Mdstacanul, sat, in jud. Roman, parohie, cu catedralaSf. VoevozT
Prahova. pi. Fundul, com. Balu$e$ti, spre din re$edin$a, i s'afixat un preot
N.-E. de satul Balu$e?ti $i la 3 paroh, un preot ajutor $i 4 cin-

Marunti^ul, fost tnetoh al Epis- kil. de el. tare^r.

copiei Buzau, jud. Buzau, com. Are o populate de 34 fami- Sunt 2 $colf, una de bae^i $i

Mfrunfi^ul, azf bisericT de mir. lii,sau 179 suflete, din carf 37 a doua de fete, ambele in re-

contribuabill, locuind in 39 case. ^edin^a comunel; $coalade bae^I

M4run{i§ul (Cre{uleasca, Stur- Sunt 61 vite marl cornute. e frecuentata de 80 — 85 elevT
zea), mofie, in jud. Buzau, com. $coala de fete de 20 — 25 eleve.
Marun{i$ul, catunele M&run^ul, Mastacani, com. rur. %
in jud. Teritoriul comunel este: la

Maguricea $i Cucule^ti. Are 850 Covurluiu, pi. Prutul, in partea Mastacani, §es $i vale; la Chi-
hect., din carl 420 hect. p&- N. a laculul Covurluiu, fa^a in raftei mai mult dealurl ^i la Dra-
dure, restul araturl, livezi $i fi- fa^a cu Folte^ti $i la 40 kil. cule^ti, platou ridicat §i ?es al
neaja. de la Galafi. PrutuluL

Digitized by Google
 mastAcani 298 mAtAsari-de-sus

Solul, afarS de sesul Prutului, tolache, din pi. Podgoria, jud. toriul comunelor: Socariciul si

unde e negru-baltos, e incolo Prahova. Jegalia.

nisipo argilos, si pe alocurea
-

amestecSturS de prundis mic. Mastane§ti, deal, jud. Prahova, M&tacina, cdtun, in jud. Putna,
Suprafafa com. e de 5005 pi. Podgoria, situat la N. de pi. Vrancea, com. Valea-Sirei.

hect , din carl: arabile 2582, vil com. Apostolache. Are direc^ia Are o populate de 100 su-

194, fineafa 225, balpf ?i stufarie de la V. spre E. Pe el se flete, carl locuesc in 22 case.

129, imas 385, vetrele satelor cultiva vie.

243, pftdure 991, tufaris 257. Matasari, com. rur. $i sat, in jud.

Din acestea: 3735 hect. aparfin Ma§ca§ul, piriit, jud. Bacau, pi. Mehedinfi, pi. V&ilor, la 57 kil.

proprieta^e! marl si 1260 pro- Muntelui, care curge de la V. de orasul Turnul-Severin. Este
priet^el'mict. Proprietatea mare spre E. pe limita teritoriilor co- situata pe vale si se margineste
e reprezintata prin inosiile Chi- munelor Darmanesti ?i Doftana la N. cu com. Bradeful; la E.,

raftei si Draculesti. $i se varsS pe dreapta Trotu- cu cit. Buhorelul de com. Dra-

Pe linga plugSrie, cre$terea $ului. gote?ti ; spre S., cu com. Dra-
vitelor sj cultura viilor, locui- gotesti $i Cozmanesti; iar spre

tori! se mai ocupa si cu pes- Ma§cateni, sat, pe sesul din V., cu comunele Tehomirul, : Mi-

caria, facerea rogojinelor, co- dreapta JijieT, in partea de S. cule$ti si Runcurelul.

sirea stufulul si carausia. a comunei Tru$esti, plasa Jijia, Satul MatSsari formeaza com.
Clrciuml sunt 4. Meseriasl se jud. Boto$ani, cu o suprafa^a cu satele: Croici si MatSsari-

afla: 2 croitort, 2 cojocarT, 4 de 1363 hect., din can 570 d.-s., avind peste tot 1300 Io-

dogarl, 2 timplarl si mai mul$! hect. p&dure, in partea de S.- cuitorl, din carl 200 contribua-

flerarl. Purine feme! lucreaza V., $i cu o populate de 6j fa- bili, locuind in 260 case.
inul, mat multe cinepa. Locui- milil, sau 266 suflete, din carl Locuitoril poseda : 28 pluguri,

toril poseda 150 plugurl, din 50 contribuabill. 46 care cu bo!, 6 caruje cu

carl 16 sistematice. Are o biserica, cu 2 preo^l si cal; 80 stupl.
Budgetul comunal e la veni- 3 cintare^I; 2 circiuml; 3 co- Prin comuna trece soseaua
turl de
13489 let, 94 banl, si mercianjl si 4 meseriasl. Plostina-Niculesti-Matasari.
la cheltuelT de 1325 1 lei, 89 banl. Vite: 255 vite mar! cornute, Are 2 bisericT, deservite de

Comuna este strabatuta de : 67 cat, 1125 ol si 25 porcl. 2 preofi si 4 cintare^l; scoalS,

calea jude^eana Gala^i-Bujor-Bir- condusa de 1 inva^ator si

1
fre-

lad, care trece pe mosia Chi- Ma§cate§ti, Neam^u,

sat, in jud. cuentata de 35 elevl.
raftei, pe o lungime de vr'o 3 pi. Piatra-Muntele, comuna Do- Vite : 640 vite marl cornute,
kil. de calea Gala^i-Falciu, prin
; breni, situat in valea formats 22 cal, 400 ol si 465 rimatori.

mosja Draculesti, tot pe o lun- de dealul cu acelasl nume, din Budgetul comunei e la veni-

gime de vr'o 3 kil. ramura Balaurulul, despre E. turl de 1 304 lei, iar la cheltueli,
Are o populate de 5 familil, de 790 lei.

Mastacani, sat, rSz^esc sj rese- sau 15 suflete; o biserica, fon- Dealurl mai principale inco
dinfa comunei cu acelasl nume, data de $tefan-Voda; 28 vite. muna sunt : Dealul-Sterpel, Bo-
jud. Covurluiu. Intinderea mo- Satul formeaza un trup cu horelul, Croici, Dealul-Mic i\

siel ede 859 hect. Are o po- satul Ca^aria. Dealul-Calugarulul.

pulate de 368 familil, sau 1558 Piriia^ este : Jil{ul, ce se var
suflete, locuind in 341 case; o Ma§cdte§ti, piriias, ce izvoreste sa in Jiul, iar vai sunt: Valea
biserici; doua scoli. Vezl co- din dealul cu acelasl nume, ra- Mare si Valea-Arsi^el.
muna M&st&cani. mura despre E. a Balaurulul,
jud. Neamfu, curge prin satul MatSsari-de-Jos, sat, cu 82 case,

Mastacanoasa, numire vechie Caciule?ti, com. Caciulesti, pi. in jud. Mehedinfi, pi. Viilor,

ce se da $i azl de catre loc. Piatra-Muntele, si se varsa pe este re^edinfa com. Matasari.

bastinasl, piriulul Mastacinul. dreapta piriului Cracftul.
Matasari-de-Sus, sat, in jud.

Mdstane^ti, mo§ie, pe care pe Matasea, lac, in jud. lalomifa, Mehedin^i, pi. Vailor, com. rur.

la 1600 s'a infiin^at satul Apos insula Balta, pi. Borcea, pe teri- Matdsari, cu 94 case.

Digitized by LiOOQ IC
 mAtAsarul 299 mAjAul

Matasarul, com. rur., in jud. Mfttora^ul, deal, Mehe- in jud. $oseaua judefeana Tirgovi^tea-
Dimbovtya, pi. Cobia, situata dintf, pi. Ocolul-d.-s., $inind de Rucar, pleaca de la com. Va-
parte pe cimpie $i parte pe deal, com. rur. Bresntya. Pe aci, se leni, pi. Dimbovita, trece prin
la cnji-va kil. spre E. de Gae$ti. zice, ca ar fi fost un drum ro- Ma^aul $i coboara in ora^ul
Prin raionul comunei curge man ce ducea peste munp in Cimpulung.
riul Rastoaca peste care este Austria. Este cam izolata de alte
un pod. comune vecine. D'aci scoborl
Se compune din 4 catune: Mdtule§ti, mahala, in com. rur. spre N. la Cimpulung, spre
Matasarul, Odaia-Turculul, Cre- Balaci{a, pi. Dumbrava, jud. Me- S. la Jugurul $i Poenari, spre
fule$ti $i Pane^ti, cu o popu- hedin{i. V. la Godeni ?i spre E. in apa
late de 1425 locuitori. Arge^elul.
Are 2 biserid; o §coala; o Md{ara, cdtun, al com. Colfi, jud. La 1 83 1, ivindu-se in fara
moara de abur! una de apa. $i Buzau, cu 120 locuitori $i 24 boale epidemice, Ma^aul servi
Cimpia din apropierea com. case. Se ia adesea impreuna cu de carantina pentru ora^ul Cim-
poarta numele de Lunca-Mata- Muscelul-Caraimanesc. pulung, a$ezindu-se aci custozl
sarulul. chiar dintre ora^anl.
Se invecine^te: la E., cu com. M&t&rel (VIrful-), tnunte, stin-

Podule$ti; la V., cu Cojocarul; cos, acoperit de pufina padure, M&t&ul, sat, faclnd parte din
la N., cu com. Speriefeni $i la in jud. Buzau, com. Cotyi ; serva com. rur. cu acela?! nume, pi.

S. cu Mogo$ani, despar^indu-se ca punct de hotar intre plaiu- Dlrabovija, jud. Muscel.

de toate aceste comune prin rile Buzaul $i Pirscovul.
cimpil §i prin padurl §i unindu- M&t&ul, pise, (1050 m.), in jud.
se prin $osele vecino-comunale. Md{aul, com. rur,, in jud. Mus- Muscel, la S.-E. de Cimpulung,
cel, pi. Dimbovita, la S.-E. ?i la pe un masiv ingust, intre Riul-
Matasarul, stafie de dr.-d.-f., in 5 kil. de Cimpulung, situat pe Tlrgulul ?i riul Arge?elul. Acest
jud. Dimbovita, pi. Cobia, cat. un deal inalt ?i frumos, care masiv se termina aproape de
Mogo^ani, pe linia Chitila-Pi- predomina ora$ul Cimpulung. confluen^a riulul Arge^elul cu
te$ti, pusa in circulate la 13 Se compune din 5 catune: Riul-Tirgulul $i prezinta o ?ea
Sept., 1872. Se afla intre stabile Majaul, Calule?ti, Chiliile, Co- larga la S. de Namae$ti, prin
Titu (10.4 kil.) §i Gae$ti (11.3 cene?ti §i Suslane?ti, cu o po- care trece $oseaua Clmpulung-
kil.). Inalfimea d'asupra nivelu- pulate de 1 194 locuitori, din Rucar-Frontiera.
lui Marei de i63 m .c>9. Venitul carl 199 contribuabill. Piscul Mafaul este situat pe
aceste! sta{il pe anul 1896 a Radu-Basarab, a fondat la culmea dintre Arge^elul ?i Riul-
fost de 34279 lei 70 ban!. Mafaul un ospiciO de neno- Tirgulul ?i este legat cu Cim-
roctyl, pentru adapostirea orbi- pulung printr'o $osea care se
Mate§ti, cdtun, al com. Maraci- lor, $chiopilor, girbovilor, oio- prelunge?te prin valea piriulul
neni, jud. Buzau, cu 520 locui- gilor, etc., inzestrindu-1 tnsu^I Jugurul spre Mihae?ti, iar cu
tori §i 108 case; are sub-divi- cu mo?ia Ma^aul §i scutind po- valea Arge?elulul comunica prin
zia Ungureni. pulafia acestor nenorocifl de orl- drumurl de care.
ce dajdil de peste an.
M&te§ti, mosie, in jud. Buzau, Se mai spune ca Ma^aul era Ma^ul, pe care se aria si-
deal,
com. Maracineni, cat. Mate^ti. locul de pedeapsa al celor ral. tuata com. cu acela^I nume, jud.
Are cam 11 20 hect., din carl Cel vinovaflf aci se expatriau $i Muscel, intre riul Arge?elul $i

800 hect. arabile, 14 gradinl de se executau din ordinul Dom- Riul-Tirgulul.

zarzavat, apol prund %\ izlaz. nilor. Acest deal predomina toata
Are o $coala mixta, frecuen- partea de S. a ora?uluI Cimpu-
Mati^a, mope, a statulul, jud. Pra- tata de 60 copil 4 ;
biserici, de- lung.
hova, pi. Podgoria, com. Pacu- servite de 2 preo^t $i 4 dascall.

refi, fosta pendinte de Episco- Budgetul com. e la venituri MS^Sul, viosie, in jud. Buzau,
pia Buzaul. de 2296 lei ?i la cheltuell, de com. Tohani, cat. Gura-Vadului;
Aduce un venit anual de 2265 lei. are cam 400 hect., din care 40
3400 lei. O $osea, care se bifurca din arabile, 36 izlaz, restul vie.

**o4Q. Mmrtl9 Dtyimar U«*grajU>. Vol. I V 39

Digitized by Google
 mXtcant 300 mAxineni

Ma{cani, ptidure, in jud. BacSu $i hect., din carl 73 hect. vatra r&posatul loan Maxim, n&cut
Tecuciu, intinzindu-se spre S., com., 1000 hect. ale locuitorilor la 1825, mort la Bucure$ti, la

pe ling& sacul Corbasca p&n& ?i 6000 hect. ale particularilor. 2 Iunie 1877, fost profesor di-

la Gherdana. Are o populate de 362 fa- stinsde limba latin&la liceul Sf.
In dreptul satulul Gherdana, milii, sau 1393 suflete; o bise- Sava din Bucure^ti §i membru
sub r&d&cinele arborilor secu- ric&, numitS Schirul-M£xineni, al Academiet Romine. Era fiul

lar!, s'au g&sit resturi de animale, cu hramul Na$terea Sf. loan preotulul C. Maxim.
de arme $i ciir&mizT. P^durea, Botez&torul, zidit& in 1638 de
impreunci cu mo$ia, a fost a lu! Mateiu-Basarab, intre$inut& de Maxineni, (Maxinul), sat, fccind

Duca-Voda. De la el a trecut Eforia Spitalelor Civile din Bu- parte din com. rur. Greci-Gri-
la vistiernicul Hie Catargiti ?i cure?ti, deservitS de I preot §i di?tea, pi. Mosti^tea, jud. Ilfov.

ma! pe urin& la Constantin Bal? 3 cintare^I; o $coal2. mixta, fon- Este situat la E. de Gr2di$tea,

care a fSLcut $i schitul Pogleful. data in 1878 de com., condusS intre valea Pociovali?tea §i p$-

de 1 inv^ator $i frecuentata de durea Gradi^tea.

Ma{iona, vale, in jud. Buzati, 90 elevT. Se intinde pe o suprafa{5 de

com. Breaza, c5t. Bcideni. In- Calitatea pamlntului este me- 535 hect., coprinzind ?i unhe-
cepe din muntele Istri^ia, de diocrcl, terenul fiind acoperit cu le§teu,?i are o populate de
la Fintina GheroiuluT $i se vars& mla^tinl intinse. Com. are: 2250 234 locuitori.

in piriul Pietroasa in capul vii- hect. arabile, 900 hect. ima?, 25 Mo$tenitoriI defunctulul G.

lor, la Pu^ul-cu-Salcie, din com. hect. p&durl, 42 hect. vii, 3303 H. Tudorache au 435 hect. $i

Pietroasa-d.-s. In timp de ploae hect. neproductiv (mla§tinT). locuitorif, 100 hect. Proprietary

e foarte violent^, aduce stincl Locuitoril posedS: 260 plu- cultivS 210 hect., (40 sterpe, 50

intregi $i cauzeazi multe pierderT gurl, 2 ma^inl de seinSnat; 1 izlaz, 135 p&dure). Locuitorif cul-
m&lurenilor. de treerat, 1 de secerat, 1 moarci tiv& tot terenul, afar£ de 10 hect,

cu aburf; 305 boT, 426 vaci, carl r&min sterpe.

Maxineni, com. rur., in jude^ul 243 cal, 227 lepe, 2491 01, 291 Are o bisericS, cu hramul A-

R.-Sarat, pi. Marginea-d.-j., pe rimatori. dormirea, deservitS. de 1 preot

malul drept al riuluT Siretul. Meseria^i sunt: 1 potcovar, §i 2 cintare^i; o $coaia mixta,

Este a^ezata in partea de E. 2 timplari, 2 geamgil. frecuentata de 17 elevi §i 4

a jud., la 50 kil. spre N.-E. de Comerciul constS in importul eleve.

ora^ul R.-Sarat, $i in partea de colonialelor, instrumentelor agri- Comerciul se face de 1 cir-

E. a plS?eI, la 15 kil. spre E. cole $i in exportul cerealelor $i ciumar.

de com. Maic&ne?ti, re$edin{a vitelor. Transportul se face prin Numirul vitelor mar! e de

pla^el. stasia Independent (jud. Co- 133 ?i al celor mid, de 263.

Comunele mal apropiate sunt: vurluiu), la 8 kil. spre E. Sunt

Gulianca, la 10 kil. $i Corbul, 14 comercian^I. Maxineni, schit, in jud. R.-S2rat,

la 10 kil. C£ile de comunica^ie: calea pi. Marginea-d.-j., com. MSxineni,

Se m&rgine?te: la N., cu com. jude^eana Virte$coi-Foc$ani-M£- fondat in 1638 de MateT-Basa-

Corbul ; la E., cu M&xineni (jud. xineni-Br&ila ; la Corbul; spre rab. Este intre^inut de Eforia

Covurluiu); la S., cu Gurgue?ti GuKanca-Ciora?ti-R.-S&rat. Spitalelor Civile ?i a r£mas nu-

(jud. Br&ila), ?i la V., cu Guli- Budgetul com. e la veniturl mal biserici de mir.

anca. de 4420 let, iar la cheltuell, de

Este o com. de cimp. 43 1 1 lei. Maxineni, mosie a statului, in

Riul Siretul o ud& la E., de jud. Covurluiu, pi. Siretul, com.

la N.-V. la S.-E., formind Balta- Maxineni, fost sat, $i comund, in Independent, fosta pendinte de

Mixinenilor; riul Buz&ul la S., jud. Covurluiu, pi. Siretul, lingi mSnastirea Bistri^a. Are 35 62

de la S.-V. la N.-E.; piriul Bu- Piscul, desfiinfat de ci^I-va ani, hect., din cari 37 hect. padure ?i

din cauza inundatiilor Siretulul Se arendeazScu 50000

z&elul, la V. Are ?i 24 pufurl. 37*/2 vii.

Cite-va case sunt a§ezate la (vezi Independent, com.). Se lei anual.

gura Buz&ulul $i poarta numele compunea din c&tunele Maxi-

de Sirbe?ti. neni, Br&ina $i Viorica. Maxineni, mosie, de 1300 hect.,

jud. Braila, proprietatea Eforiel

Suprafa^a com. este de 7073 Din acest sat a fost originar

Digitized by Google
 MXXINENILOR (COTUL-) 301 MEDJIDIA (PLASA)

Spitalelor Civile, ocupind partea VIa$ca, pi. Marginea, pendinte Are de tributarT din stinga pi
de V. a com. Cotul-Lung. de com. Arsache, pe proprie- raiele: Movileni, Cuco?eni, T&-
tatea Paraipani. tareni, StineY $i Gavanul, iar din
Maxinenilor (Cotul-), veckitt pi- dreapta piraiele: Ru$i $iFoc$a.
cket, cu No. 95, la hotarul c&tre Mecule§ti, sat, facind parte din
Moldova, in jud. R.-Sarat, pi. com. rur. Gavana- Valea -Rea, Medjidia, p/asd, ocupind partea
Marginea-d.-j., com. Maxineni; jud. Arge?, pi. Pite?ti. de V. $i centrala a jud. Con-
azl e han pe drumul spre Corbul. Are o populate de 30 familiT, stanta.
sau 136 suflete; o biserica, cu $I-a luat numele de la re$e-
Maz&nae§ti, loc, jud. Bacau, pi. hramul Sf. VoevozT, cu 1 preot dinja sa, ora?elul Medjidia sau
MunteluT, comuna Podurile, pe $\ 1 cintaref. Mejidie.
care se afl& satui Valea-SoaseT, Diagonalele sale cele maT marl
coprinzind $i sili^tea satuluT Po- Medeleni, sat, jud. Ia$i, pi. Bra- sunt de la N. la S., de la virful Er-
durile. ni$tea, com. Golae§ti, situat pe chesec, la virful Cangagi, de
§i

malul PrutuluT $i inconjurat de la V. laE., de la virful Cuzgun

Mazararul, sat, cu 47 locuitorT, padurT. la movila IslamTepe
jud. Arges, pi. OltuluY, facind Are o populate de 41 familiT, Se margine?te la N. cu pla-
parte din com. rur. Balce^ti. sau 139 suflete; o bisericS, ft- sa Hir^ova, iar la E. cu plasa
cutS la 1798, de ob$tia locui- Constanta, la S. cu plasa Man-
Mecea, sat, facind parte din co- torilor, avind un eclesiarc. galia, iar la V. cu jud. Ialomi^a,
muna rurali Ciorte?ti, pi. Mij- Vite: 164 vite marT cornute, desp&r$indu-se din fluviul Du-
locul, jud. Vilcea. 22 oT, 30 cal $i 37 rimatorl. narea.
Are o populate de 519 lo- Relieful solulut e in general
cuitorT, 257 barbaflf $i 262 fe- Medeleni, sat, facind parte din accidentat. Mai cu osebire in

mel. com. Godine?ti, jud. Tecuciu. partea de V., pe malul DunSrel,

Este situat pe valea $i dealul Situat la N. comuneT, la 3 kil. dealurile $i v£ile se succed. Dea-
cu acela?! nume. de re?edin{a. lurile in general stincoase $i pie-
Are o bisericS, fondata la Are o populate de 48 fa- troase, nu numal c& impiedidi
anul 1809 ?i reparata la anul miliT, sau 195 suflete, locuind batrinul fluviu de a se indrepta
1855. in 47 case; o biserica, cu hra- spre Mare, dar il imping spre
mul Sf. VoevozT, zidita de Stol- N. ?i chiar spre N.-V., lungin-
Mechiaua (Hiotul), sat, ftctnd nicul loan Tacu, la 1820. du-T cursul cu vre-o sut& kil. panS
parte din com. rur. Corbeanca, Locuitoril s'au improprietarit ce se varsi in Mare.
pi. Znagovul, jud. Ilfov. Este la 1864. Plasa Medjidia fine de te-

situat la de Tama?i, intre

N. rasa dunareana, §i este des-
Valea - C&lugarulul $i p&durea Media, padure a statuluT, in in- parfita doua jumitap prin
in

VlasieT. tindere de 250 hect, {mind de depresiunea Cara-Su, ce merge

Se intinde pe o suprafafa de munfiT manastireT Cimpulung, de la Cernavoda, prin Medji-
768 hect. cu o populate de carl fac parte din com. Corb- dia, la Constanta. Dealurile, can
168 locuitori. $ori ?i Berevoe^ti, plaiul Nuc- brazdeaza plasa, formeaza maT
D-l A. Vasiliu ?i Gr. Cire?anu $oara, jud. Muscel. multe sisteme, carl, de ?i stau
au 670 hect. ?i locuitoriT, 98 in legatura unele cu altele, p&s-

hect. Proprietarii cultiva. 250 Mediasca, piriil, jud. Suceava. treaza insa fie-care caracterul
hect. (20 hect. izlaz, 400 hect. Izvore$te din padurea Huhure- sau deosebit. Acestea sunt : in
padure). LocuitoriT cultiva tot zul, sub numele de piriul Sub- comuna Vlah-Bair, la V., intre
terenul. {irelul, trece prin satele: Mes- batyile Vederoasa $i Baciul, cu
Comerciul se face de 1 cir- teceni, Movileni §i Negote^ti, virful Vlah-Chioi (155 kil.); in
ciumar. de unde ia numele de Piriul- comuna Rasova, coprins^ intre
Numarul vitelor marl e de Mare, 1^1 continua cursul prin Dunare, balfile Vederoasa §i
104 ?i al celor mid, de 274. satul Ru$i, de unde i se zice Cochirleni $i valle Ghiordungi
Mediasca $i se varsS in Mol- ?i Pe^tera, cu virful Mulciova
Mecica, ostrav pe Dunare, jud. dova. Lungimea sa e de 6 kil. (158 kil.), la V.; in Cochirleni,

Digitized by Google
MEDJIDIA (PLASA) 302 MEDJIDIA (PLASA)

cu Ho?u-Iuc (127 m.), la

virful recfiunea cursului sSti este de douS comune urbane $i 13 ru-

V., intre DunSre lacurile Co- la S.-V. spre N.-E. ; lSrgimea rale. Cele urbane sunt:
chirleni, Caru-Su §i valea Pe$- sa nu intrece nicSiri 1 500 m. Medjidia, re$edin{a el, in par-

tera; in comuna Cernavoda, cu adincimea variazS intre 12 14 — tea centrals, in valea Cara-Su;
virful Defcea (126 m.) la V., m. malul sSu drept, dobrogean,
; Cernavoda, pe malul drept al

intre DunSre, lacurile PurcSrefi este inalt, stincos, ajungind la DunSre!, la locul de unde in-

Ramadan, Cara-Su $i valea Ti- 100 m. aproape de Cernavoda. cepe valea Cara-Su, la V. Ea
leriun ; in Tortoman, la N., intre Un pod de fier al cSel ferate Bu- este capul lime! ferate Cerna-
DunSre, lacurile Domneasca ?i cure§ti - Constanta leagS cele voda-Constanfa.
Ramadan (cu PurcSre^i $i Ti- douS malurl ale sale, lingS Cer- Comunele rurale sunt:
leriun) $i intre vSile Tileriun $i navoda. (VezI Podul Carol I.) 1. Alacapi, la E., pe valea

Sili^tea, cu virful Tortoman (166 FormeazS mal multe insule, unele Cara-Su, cu cStunele: Alacapi,

m.) ; in comuna Ta?-Punar, intre acoperite cu nisip, altele cu pS- Chiostel §i Docuzol;
DunSre ?i vSile Boazgic ?i Si- dun de sSlcil; principale sunt, 2. Biulbiul, la S.-E., pe va-

li$te, cu virful Alah-Bair (204 incepind de la S.-V. spre N.- lea Biulbiul, cu cStunele: Bu-

m.), la N. ; in Docuzol, la N.- E. : Ostrovul - Lung, Hinogul, iuc-Biulbiul, Cuciuc-Biulbiul, En-

E., intre vSile Cara Su, - Do- Troina, Seimeni, Cernavoda $i de-Cara-Chioi $i Turc-Murfat;
cuzol §i Chiostel, cu virful Do- Seimeni-MicT. Piriul care servSde 3. Cara-Baci, la S., pe valea

cuzol (109 m.), prin partea cen- scurgere ?i in acela$T timp de Borungea, c 1 cStunele : Cara

trals a plS^eT; in comuna Hagi- alimenta^iuuea laculu! Cara-Su, Bad, Cangagi-Be?oul $i Can-

Cabul, cu virful Caratai (100 m.), cind apele DunSreTvin marf, o gag* ;

intre vSile Chiostel, Cara-Su ?i udS la V. 4. Caratai, la E., pe valea

Ciobanul, in spre E. ; in comuna VSile carl o brSzdeazS sunt Caratai, cu cStunele : Caratai ?i

Medjidia, in partea centrals, cu Ghiordungi, units cu valea Enige Agi-Cabul

virful Idris-Cirnos (127 m.), intre $i Iusu-Funar, la V., deschizindu- 5. Chioseler, la S.-V., pe va-

vSile Cara-Su si Acangia-Dere; se in lacul Baciul; valea Ur- lea Borungea, cu cStunele : Chio-

in Biulbiul, cu virful Cuciuc- luia, la V., deschizindu-se in seler ?i Borungea;

Biulbiul - Sud (131 m.), la S.- balta Vederoasa; Rasova $i Ca- 6. Cocargea, in partea cen-

E. intre vSile AcSngia ?i Ghior- ramancea, deschizindu-se in Du- trals, pe valea Cocargea, cu ca-

dungi-Orman; in comuna Omer- nSre, la V. ; Valea-Pe?terel units tunele: Cocargea ?i Susus-Ali-

Bei-Bair, cu virful Cogea-Iuc (147 cu Acangi-Dere §i Ichingi-Dere, bei-Ceair

m.) la S., intre vSile Ghiordungi prin partea centrals ; valea Cara- 7. Cochirleni, la V., pe ma-

$i Enige in Enige, cu virful Bo-

; Su, prin mijlocul plS?ef, trecind lul nordic al laculuf Cochirleni,

rungea (162 m.) $i Adam-Clissi prin Medjidia, ?i deschizindu-se in cu cStunele : Cochirleni $i Ivri

(158 m) pe care se aflS mo- balta Cara-Su si care forma odini- nez;
numental de la Adam-Clissi, oarS drumul DunSrel cStre Mare 8. Enigea, la S.-V., pe valea

intre vSile Urluia, Ghiordungi valea Tibrinul, formats din vSile Enigea, cu cStunele: Enigea,

$i Enige, in partea S.-V. a co- Tortoman $i Dere-Chioi, ?i des- Adam-Clisi, Arabagi, Ius-Fanar,

munel. chizindu-se in lacul Tibrinul, brSz- Mulciova, Polucci ?i Tala$man

Toate dealurile carl compun dind partea de N. a plS$eI;Si- 9. Mamut - Cuius, in partea

aceste sisteme sunt de naturS li$tea sau Ta?-Punar, in parteade centrals, pe valea Pe?tera, cu

pietroasS, ma! cu seamS cele de N , deschizindu-se in lacul Dom- cStunele: Mamut-Cuius, Caci

lingS DunSre, ridicindu-se in neasca; Boazgic, care confine Amac, Idris-Cuius, Mircea-VodJ,
formS de zid de asupra el. Sunt apS, in parteade N., formind un Pe? tera, Saidia $i Turc-Amazli;

acoperite cu finefe $i pS^unT, piriu, care o udS in partea de 10. Rasova, la S.-V, pe ma-

semSnSturi, de pS-
?i lipsite N., ?i se varsS in DunSre; lul drept al DunSrel, cu citu.

durT, din care cauzS domne^te vSile : Docuzol, Chiostel-Hagi- nele: Rasova si Vlah-Chioi;

o mare uscSciune. Cabul, Ciobanul ?i Medjidia, a- 1 1 Seimeni, la N.-V., pe ma-

DunSrea udS plasa la V., de diacente ale vSeT Cara-Su, care lul drept al DunSreT, cu cStu-

la Rasova $i pSnS aproape de o brSzdeazS in partea centrals nele : Seimeni-Marl si Seimeni-

satul Boazgic, din plasa Hir?ova, ?i cea esticS. Mict;

pe o lungime de 30 kil. ; di- Plasa Medjidia e formats din 12. TasPunar, la N., peva-

Digitized by Google
MEDJIDIA rORA?) 803 MEDJIDIA (ORAS)

JeaTa$-Punar, cu citunele: Bal- reale, finefe, animale $i lin5; vasin-Bair ?i Tabia-Fran{uzeasca\

t2ge$ti, Chtor - Ce«?me - Romin, sunt 344 comercian^T, din car? de cea d'a doua prin valea Ca-
Chior Ce?meT&tar $i Saragea; 120 circiumarT. Comerciul se ralic-Ceair ?i dealul Congaz-Bair
13. Tor!oma?i, la N.-E , pe face pe DunSre, prin ora?ul Cer- la V., cu catunul Alibei-Ceair
va!ea Tortoman, cu c&tunele: navoda $i satul Rasova, iar in (al comunel Cogarcea), despSr-
Tortoman, Azizie, Celebi-Chioi, interior, pe calea ferata. Cerna- t'mdu-se prin dealul Docuzol-
Deocea, Derin - Chioi, Facria, voda Medjidia Constanta. In
- - Bair $i Medjidia Bair.
Geabacul $i Satul-NoQ. Medjidia se mat fac $i doua Relieful solulul e pu^in acci-
Are o populate de 4258 fa- tirgurl de vite. dentat de dealurile: Docuzol-
mili!, saQ 18499 suflete. Cattle de comunicatie sunt: Bair (93 m.), la N.-V.; Panaghi-
Intinderea totals a plS$eT este plutirea pe DunSre cu porturile rul cu virful Panaghirul (97 m.),
de 143200 hect., din carl 141 Cernavoda, Rasova 91 oprirea la N.-V.; Ali-Bei-Ciair Bair (85
hect. ocupate de vetrele satelor, la Seimeni; pe lacarT, cu lun in.), la V., intinzindu-se p2n&
71486 hect. cultivabile, 61522 trele; calea feratS. Cernavoda- linga Medjidia ; Tabia-Fran^u-
hect. necultivate, 4225 hect. Mircea-Voda-Medjidia -Constan- zeasca\ cu virful Medjidia sau
izlaz,97 hect. vie, 3500 hect. ta; drumurile mar! sau j'lde- Caiacic (ill m.), la S. $1 in
p&dur! $i tuftri^urT. tene: de la Medjidia la Mul- partea centrals ; Vai-Vasin-Bair
Locuitoril posedS :
2455 plu- ciova ; la Boazgic ; la Cernavoda (117 m.), la S.V.; Cara Chioi-
gurl cu boT, 70 plugurf cu cat ?i Rasova; la Cara-Murat; la Bair(i2om.), la S.-E.; Endec-
767 care cu bol, 2478 cftru{e Biulbiul ; la Alacapl ; de la Biul- Cara-Chioi, cu virful Endec-Cara-
cu bol; 8 ma$inl de treeratcu biul la Mulciova; in fine, dru- Chioi (112 m.), la E.; Docuzol-
aburl,4 ma$inl de sem&nat, 148 murile comunale §i vecinale carl Bair cu virful Chiostel (58 in.), la

ma§inl de secerat, 66 ma?inT de br&zdeaza. in diferite direcfiunT N.E.; Medjidia prin centrul com.,
batut porumbul, 473 grape de teritoriul pl&$eT. pe ling^ valea, balta $i or^elul
fier, 33 ma$inl de vinturat, 23 nenumS-
In plasa s'au gaVit Medjidia (91 m.). Toate aceste
diferite alte ma$inT agricole ; 6 rate romane (Traian)
valurl dealurl sunt in general acope-
morl cu aburl, 1 cu ap&, 32 de sunt urme de cetatf romane rite cu verdea^, semftnaturl ?i

vfnt ; 1 fabric^ de ap& gazoasS (Tropaeum, Axiopolis), de mo- fine^e ; odinioarei erau acoperite
§i 2 de d&r&cit lin& ; 150 ar- numente (eel de la Adam Clissi), ?i cu pSduri frumoase. Printre
m&sarT, 3620 lepe, 3402 cal, etc. movile pu^in numeroase (12) in-

1046 minzt; 107 taurT, 8936 boT, semnSm Panaghir-Iuc (97 m.) la
7634 vacl, 3013 viteY; 93 bivolr, Medjidia, com. urfi., in jud. Con- N.-V. §i Ali-Bei Ceair Iuc (121
141 bivolite, 38 malacT; 167 stanta, pi. Medjidia. m.) la S.V., artificiale; azt aco-
tn&garT 7246 berbecT, 98950 oT,
; Este situate fn partea centrals perite cu verdea^i, ati servit o-

41358 miel; 101 tapT, 804 ca- a judejulu?, spre V. de ora$ul dinioara ca puncte de orientare.
pre, 301 lezT; 1345 porcT, 1484 Constanta, si in cea centrals a Comuna este udatS de piriul
scroafe 69 stupl cu albine.
; pl&$eT Medjidia. Docuzol in partea de E., care

Sunt 12 biseridf, deservitede Se invecine^te cu comunele: se varsa in balta Cara-Su, de lingS

13 preotf, 8 dasc&H §i 16 para- Caratai, la 10 kil. spre N.E.; Medjidia, pe drcapta ; apoi bal-
cliserl; 22 geamil cu 18 hogT Alacapi, la 1 1 kil., spre S.-E.; ta Cara Su sau Medjidia, care
$i vre-o 4 — 5 case de rug&ciunT Mamut-Cuius, la 12 kil., spre S.; incepe de la Cernavoda $i se
ale locuitorilor protestantf; 19 Tortomanul, sat, la 12 kil., spre sfir?e?te dincolode satul Chiostel
scoale, din carl 2 de bSe^T, 2 N.-V.; Murfatlar, la 15 kil., spre printr'o mla^tina; §i a servit
de fete, cite una in Medjidia S. - E.; Cernavoda, la 25 kil., ca loc de scurgere al apelor
$i Cernavoda, $i 18 $coale mixte, spre V. Dunarel.
frecuentate de 611 b&e\i $i 254 Se mcLrgine^te la N. $i N.-V. VaT sunt Cilibi-Chioi la V.;
:

fete. cu com. Tortomanul, desp&rfin- Docuzol Ciair, la N.E.; Biringi-

Sunt 854 pufurl In cStune du-se prin dealurile: Docuzol- Medjidia Dere, prin partea cen-
?i 11 pe cimp. Bair, Panaghir §i valea Cilibi- trals ; Ichiugi - Medjidia - Dere,
Comerciul consta. in importul Chioi ; la S., cu com. Biulbiul $i continual spre V. cu valea Ca-
de manufacture instrumente a- Mamut-Cuius, despar^indu-se de zalic-Dere, prin partea S.; Vai-
gricole, etc. $i fn export de ce- cea d'JntiiCi prin dealurile Vai- vasin-Dere, pe la S.-E. comunei.

Digitized by Google
MEDJ1D1A (ORAS) 304 ME11ED1NTI QUDE'f)

Este asezatS pe panta dea- si agricol al judefuluT, pleacS se sflrsescpe malul drept al

luluT cu acelasT nume, de o parte dintr'insa numeroase drumurT vSeT Megina; se ridicS pSnS la

si de alta a valurilorluT Traian, in diferite direcfiT: calea ferata o inSl^ime de 250 m. ; este a-

in mijlocul unuT cimp latins, pe Cernavoda-Medjidia- Constanfa, coperit in cea mat mare parte
care vara pasc numeroase turme cu stasia Mircea-VodS; cST ju- cupadurl, iar pepoale cu pSsunT
de oT si vite cornute. In inte- defene la: Hirsova, Cara-Murat, si HvezT; pe la poale trece si dru-
riorul sSu, orasul prezintS strade Constanta, Mangalia, Cuzgun- mul comunal Cerna-Greci.
regulate, bine pavate. Ostrov, Cernavoda; cST comu-
Comuna are o suprafafS de nale si veciriale la satele si cS- Megina, piriii, in jud. Tulcea, pi.

4266 hect. si o populate de tunele mal apropiate. Macin, pe teritoriul com. rur.

645 familiT, saii 2449 suflete. Orasul Medjidia e fundat de Cerna; isTia nastere din poalele
Contribuabill : 736. cStre sultanul Abdul-Medjid, al V. ale dealuluT Daiaman-Bair
Are o bisericS, cu hramul Sf. cSrui nume il poartS. curge mat inttl spre S., apot
ApostolT Petru si Pavel, inte- Prin ea tree valurile de pS- spre S.-V., avind o direc^ie ge-
meiatS de locuitorT in 1872, de- mint ale lui Traian. nerals de la N.-V. spre S.E.;
servitS de 1 preot, I cint&ref, A fost mult incercatS in tim- brSzdeazS partea E. a plSseT si

1 6 geamiT, cu 6
paracliser; pul rSzboaielor de la 1829, pe cea V. a comuneT; udS poa-
hog!; 2 scolT, una de bSefT si 1853 ?'»
1877. lele meridionale ale dealulu! Me-
a doua de fete, frecuentate de gina, de la care sT-a luat numele
128 elevT. Medjidia, stafie de dr.-d.-f., jud. si dupS un curs de 4 kil., se
LocuitoriT posedS: 6 masinT Constanta, pi. Medjidia, com. varsSin piriul Cerna, pe dreapta,
de secerat, 5 morl de bStut po- Medjidia, pe linia Cernavoda- lingS satul Cerna, pe care il
rutnbul, 34 grape de fier, 2 de- Constan^a, pusa in circulate la udS; pe valea-T merge drumul
cosiT, 48 plugurT, 124 care si 4 Octombrie 1 860. Se aflS intre comunal Cerna-Greci.
cSrufe. stabile Mircea-VodS(io kil.) si
Vite sunt: 305 cat, 804 boT, Murfatlar (18 kil.). Inalfimea d'a- Mehedia. VezT Chicerea, deal,

45 bivolY, 4 asiiT, 5450 ol, 62 supra niveluluT mSril de 11,28 com. ZSpodeni, pi. Mijlocul, jud.
porcT. m. Venitul acesteT statfl pe anul Vasluiu.
AfarS de industria domestic^ 1896 a fost de 151375 lei, 55
nu avem in com. de eft douS bant. Mehedia, numele unuT sat vechin,

mori de aburT, 1 fabrics de apS jud. Vasluiu. VezT ZSpodeni, sat.

gSzoasS si 2 fabricT de dSrScit Meeni, sat fScind parte din com.

$

Una. rur. Popesti, pi. Cerna-d.s., jud. Mehedin^i, judef, la extremita-

Comerciul este activ, cScT o- Vilcea. Are o populatfune de tea V. a fSreT, in spre Austro-
ra$ul se gSseste in centrul uneT 479 locuitort, 214 bSrbatf si Ungaria.
regiunT bogate in semSnSturi$i 265 femeT. Este situat la S.-V. Judeful Mehedin^i este eel mal
finefe. Calea ferarS Cernavoda- comuneT, la poalele dealuluT Mo- despre V. judef al regatulu!
Medjidia-Constanfa si o mulfime doaia si udat de riul LuncavSful RominieT, si se mSrgineste: la

de drumuri o deservesc. Se fac side Valea-PopeT. Are o scoalS, N., cu Transilvania de care se
douft bilciurl anuale, carTincep frecuentatS de 10 copii; o bi- desparte prin munfiT Carpaji;
de la I S Iunie si 1 5 Octombre si sericS, fondatSla 1835 si repa- la E., cu judefele Gorj si Dolj;

fin cite 10 zile, in ele se fac ratS de locuitort la anul 1863. la S.-V., cu Serbia, despSrJitS
schimbul de cereale, vite, etc. prin fluviul DunSrea, si intru cit-

cu coloniale, manufacturT, ma- Megina, deal, in jud. Tulcea, va si cu Bulgaria ; iar la V., cu

sinT de tot felul, etc. pi. Macinul, pe teritoriul com. Banatul TemisioareT, despSrfit
Sunt 125 comercianfi, dintre rur. Cerna, prelungire vesticS prin munfiT Carpafi si apa Cer-
carl 6 hangil si 26 circiumari. a dealuluT Daiman-Bair; se in- nei.
Budgetul com. e la venitun dreapta spre V., avind o direc- Marca judetuluT este o albinS,
de 71200 let, iar la cheltueli, de fiune generals de la N.-E. spre pentru cS odinioarS se producea
53636 lei. S.-V. si brSzdeazS partea cen- multS miere si cearS in acest
Caile de comunicafie sunt nu- trals a plSseT si pe cea N.-V. a judef.
meroase; fund centrul geografic comuneT; poalele sale orientale Se imparte in treT regiunT: re-

Digitized by Google
MEHEDINTI (JUDEX) 305 MEHEDINJI (JUDEf)

giunea muntoasa; regiunea delu- Ostrovul-CorbuluT, intre Hinova ni^a, cu re^edin^a in com. rur.

roasa $i regiunea $easa sau $i Bato^i, cu o suprafa^a de 1200 Flaminda; plasa Dumbrava, cu
cimpoasa. hect. $i cu o populafiune de re^edinfa in com. rur. Bicle§ul
Munfil jude^ulul apar^in sis- 60 familil, $inind de com. rur plasa Motrul-d.-j., cu re$edin{a
temulul de mun{! mijlocil, cad Batofi ;f igana$i; Ostrovul-Mare in com. rur. Strehaia ;
plasa Mo-
cea mai mare inalfime a lor nu cu o suprafa^a de 2200 hect trul-d.-s., cu re?edinfa in com.
trece peste 2000 de m. El au $i cu 120 familil, $inind de com rur. Bro^teni ;
plasa Ocolul-d. j.,

urcu?url foarte repezl, ?i pere^i! rur. Gogo^i insulele Girla,Flo

; cu re?edin{a in com. rur. Pru-
prea ripo$I. Culmea lor nu este rentinul, Gomotarni^a ?i altele ni^ori; plasa Ocolul-d. -s.,cure$e-

abondenta in vegetafiune;cu toa- Jude^ul Mehedin^i are o su din^a in com. urb. T.-Severin
te aceasta, in ace$t! munflf pa- prafa^a de 1099000 pogoane ?i plasa Vailor, cu re$edin{a in
$uneaza vara o mul^ime de vite sau 5420 kil. patra^I, dintre care com. rur. Slivile^ti.

mar! $i mid. 270000 pogoane sunt acoperite Jude^ul Mehedin^i are 2 co-
Cel trial insemnafl mun^I at cu diferite semanaturl, 36000 mune urbane : Turnu-Severin ?i

jude^ulul Mehedinfi sunt: To- cu padur! cart au inceput sa se Baia-de-Arama, ^i 20 comune

de 1993 m., deasupra
toaia, inalt tae in mod systematic, iar restul rurale.
nivelululMarel, Virful Dobrel, de acoperit de ora$e, sate, drumurl, In regiunea muntoasa se pro-
1923 m., Cracul-luI-Mihoc, Ple- riurl, balfl ?i alte locur! neculti- duce porumb, griu, orz, secara,
trele- Albe, Olanul - Mare, Ola- vabile. etc., insa in cantitate pu^ina.
nelul, Oslea, Groapele, Stina- Are o populafiune de 247223 Regiunea dealurilor este aco-
Mare, Girdomanul, Micu?a, Ra- locuitorl. perita cu vil, dind un vin de
doteasa, Bulzul, Scari$oara, Mo- Judeful Mehedinfi se impar^ea o calitate mat superioaxa, ma!
cirliul, Balmajul, Vlasia, Cracul- in vechime in 6 pla$I $i 1 plaiu, ales pe dealul Orevi^a $i pe Go-
Scurt, Frumosul, Maneasa, etc., $i anume : plaiul Clo§ani, cu re- lul-Drincei.
din care izvoresc o multime de ?edin^a in comuna urbana Baia- Regiunea cimpoasa este cea
piraie $i rlurl. Dintre dealurile de-Arama; plasa Motrul-d.-s., cu ma! productive in cereale din-
acestu! judef putem cita: Cra- re$edin{a in com. rur. Stroe^ti; tre cele 3 regiun! ale jude^ulul.

cul-lui-Draghicean, cunoscut in plasa Motrul-d.-j., cu re$edin{a In jud. Mehedin^i se afla o

studiul geologic al judefulul Me- in com. rur. Strehaia, plasa mulfime de animate, atit salba-

hedin^i, Bujorescul, Brazi^ori, Dumbrava, cu re?edin{a in com. tice cit $i domestice, ma! cu
Ciovirna^ani, Gradejul, Culmea- rur. Bicle^ul ;
plasa Blahni{a, cu seama in regiunea muntoasa.
Frumoasa $i Culmea-Dumbravil, re?edin{a in com. rur. Vinjul- Printre animalele domestice pu-
cu dealul Poroina, etc. Mare; plasa Cimpul, cu re$edin{a tem cita : bol, cat, ol, capre, bi-
Cimpii mai intlnse sunt: a in com. rur. Cujmirul $i plasa voli, rimatorl, etc. ;
printre ani-
P£tulelor, a Cujmiruluf, a Sal- Ocolul, cu re$edin{a in T.-Seve- malele salbatice: ur?!, lup!, mis-

ceT, a Scapaulul, etc. rin. In 1888, Mehedin^i se im- tre^I, cerbi, caprioare, capre sal-
Apele mai insemnate ale ju- par^ea in 4 pla$I $i un plaiu batice, etc.
defulu! sunt: Cerna, Motrul, $i anume plasa Motrul-d.-s., cu
: In sinul pamintulul se ga-
Bahna, Jido$tifa, Topolnifa, Co- re$edin{a la Stroe?ti ;
plasa O- sesc diferite minerale, precum:
?u$tea, Hu$ni{a, Blahnifa, Drin- colul, cu re^edin^a in T.-Severin; aur, argint, arama, fier, carbunl,
cea, Iupca, Bulba, Brebina, Pes- plasa Motrul-d.-j. -Dumbrava, cu lignita, etc., dar ma! cu seama
ceana, Cervenifa, Jilful, Su$i{a, re?edin{a la Strehaia; plasa Blah- piatra care se intrebuin^eaza la
etc. nita Cimpul, cu re?edinfa in Vin- construc^iuni, la facerea pietre-
Balflf mai principale sunt: Jiana- jul-Mare ?i plaiul Clo^ani cu lor de moara, precum ?i la fa-

Mare, Via$ul, Girla-Mare, Ba- re?edin^a in Baia-de-Arama. A- bricarea varulul.

to$i, Patulele, Gruia, Pistolul, cum jude^ul Mehedinfi se im- Se gasesc ape minerale in
Salcea, Ascunsa, Zatonul. parte in 8 pla?I §i 2 plaiurt mai multe locurl, dintre car! cele
Insule pe Dunare, intre carl plaiul Clo^ani, cu re?edin^a in mai insemnate sunt: Circiul,
mai marl sunt Insula-Golulu! nu-
: Baia-de-Arama ;
plaiul Cerna, Baia-de-Arama, Balta, etc., carl

mita ?i Insula-Banulul, in drep- cu re$edin{a in com. rur. Balta; confin fier, pucioasa $i alte mi-
tul satulul Gura-Vael; insula $i- plasa Cimpul, cu re^edin^a in nerale.
mianul, drept comuna $imianul; com. rur. Vinatori; plasa Blah- Se afla in jude$ : 2 fabric! de

Digitized by Google
MEHEDINJ I (JUDEX) 306 MEIDAN-CHIOI

caramida $i {igla, I de bere ?i Turnul-Severin-Balota-Pruni$ori- trul-d.-j., ca este nascut in cas-

spirt, i de conserve, instalata Timna-Strehaia-Butoe^ti, ie^ind telul ale carul u r me se vad ?i

linga oboarele de rimatorl din din jud. Mehedin{i pe la Gura- acum in curtea manastirel Stre-
ora?ul T.-Severin, mai multe Motrului, se indrepteaza spre haia, in care castel ar fi locuit
mori de macinat, cu aburl $i Craiova-Bucuresti, parcurgind in tatal sau $i unde Mihaiu-Vitea-
pe diferite ape. jud. Mehedinfi o distan^a de zul a ridicat manastirea Stre-
Locuitoril de la munte se o- peste 78 kil. A doua linie este haia, care a fost terminate de
cupa cu facerea ?indrilel, care aceea care leaga Virciorova cu Mateiu-Basarab. Tudor Vladi-
se vinde in judetele Mehedin^i, minele de carbuni ale Bahnelfiind mirescu, crescut in com. Glo-
Gorj §i Dolj. La Glogova $i Si- cale ingusta. Are o $osea natio- gova, a funcfionat ca vataf de
se?ti se fabrica oale ?i la T.- nals, aceea care merge paralel cu plaiu la Clo^ani. Stindardul re-

Severin se afla o fabrica de oale. calea ferata Virciorova • Bucu- volutfel din 1821 I'a ridicat in

Femeile, pe linga industria re$ti. $osele judefene sunt : T.- Pade?ul. Lupu Mehedinfeanul,
domestica, ocupa $i
se mai Severin Bujorescu T.-Jiul
- - ; T.- din com. rur. Negomirul, vor-
cu cre^terea gindacilor de ma- Severin-$imianul - Hinova Cala- - nicul Socol din Socole^ti, pos-
tase, $i fac diferite pinzeturi fat; iposeaua-Dumbravil care telnicul Udri^ti, Mircea-Ciobanul
$i marame de o rara frumuseje. incepe din dealul Balota $i duce din Podoleni $i atyil.

La Baia-de-Arama se fac stofe pe Culmea-DumbraviT, pana in

de o calitate buna. Pe linga a- satul Cernate^ti, jude^ul Dolj, Mehedin^i, sat, facind parte din

ceasta, locuitoril de la munte se unde se leaga cu $oselele acestul com. rur. Podeni-Nol, pi. Pod-
ocupa cu dogaria, dulgheria, jude{. goria, jud. Prahova. Are o bi-

etc. Cel din com. $i?manul, in Pe linga acestea jude^ul este serica, fondata la 186 1 de pro-

timpul iernel, se ocupa cu fa- strabatut de o mul^ime de ?o- topopul Nicolae Protopopescu.
cerea rogojinelor. sele comunale-vecinale ?i comu-
Comerciul este activ, $i consta nale. Mehedinului (Valea-), valeM
in import de fier, arama, bum- Cale de comunica^ie este $i jud. Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta,
bac, zahar, ceal, diferite stofe Dunarea, pe care circula va- com. Slobozia, cu o lungime de
$i coloniale, ?i in export de poarele, importind diferite mar- 4<X) m. $i cu direc^iunea N.-S.
griu, secara, porumb, orz, ovaz, furl ?i exportind productele ju-

meiu, rapi{a, fasole, etc., animate, de^ulul, mai cu seama din por- Mei, lac, jud. Vla§ca, pi. Margi-
precum : vac!, ol $i mai cu seama turile Severin, Virciorova §i nea, com. Arsache, pe proprie-

rimatorl din ocoalele ora?u!ui Gruia, precum §i din alte Scheie tatea Paraipani.
T.-Severin. de pe marginea Dunarel.
Toate acestea au fost ex- In judeful Mehedin^i sunt: Meia, mahala, facind parte din
portate in Austria, Germania, 1 liceu real, 4 ?coale urbane com. rur. Turce^ti, pi. Oltejul-

Franfa, Elvefia etc., fiind incar- de bae{I ?i 4 de fete; 152 d.-s., jud. Vilcea. Are o pozi-

cate prin vamile: Severin, Vir- §coale primare rurale, dintre carl ^ie frumoasa, inconjurata de dea-
ciorova ?i Gruia. Comerciul mai 5 de fete. $colI private sunt 6. lurl, locurl de finefe, locurl a-

este activat $i de bilciurile ce Sunt 325 bisericl $i 4 ma- rabile $i vil.

se fac in diferite locality! ale nastirl (Strehaia, Gura-Motrulul,

jude^ulul, printre carl: Balaci^a, Topolnifa $i Baia-de-Arama) Meidan-Chioi, com. rur., jud.

Borlafelul, Cleanovul, Corcova, precum $i ruinele Vodi^el. Tulcea, pi. lsaccea, situata in

Ciovirna?ani, Jegujani, Lupoaia, Locurl istorice sunt : T.-Seve- par tea V. a jude^ulul, la 90 kil.
Patulele, Plo?tina, Pruni§orul, rin, Grade^ul, Strehaia, Gura-Mo- spre S. -V. de ora^ul Tulcea,
Obir^ia, Strehaia §i bilciurile Se- trulul, Straja, Calugareni, Clo- re?edinfa districtulul, ^i in par-

verinulul. $ani,Pade?ul, Cetatea,Oreava,Iz- tea S.-E. apla?el, la 35 kil. spre

Budgetul jud. Mehedinfi e la vorul - Birzel, Govodarva, etc. S. de ora$ul lsaccea, re?edin{a
venituri de 6408679 lei $i 73 (VezI aceste numirl). pla?el.
banl. Printre persoanele istorice a- Forma sa este acea a unul
Jude^ul Mehedinfi are 2 li- par^inind acestui jude{ citam pe: romb neregulat; lungimea sa e
nn ferate, una venind din Aus- Mihaiu-Viteazul, despre care se de 38 kil. ?i intinderea, de 951
tria, trece pe la Virciorova- poveste$tedelocuitoriIpla?elMo- hect.

Digitized by LiOOQ IC
MEILA 307 MELEDICUL

Se m&rgine?te la N. cu com. pufin ridicate prin mijloc; Va- Mei{a, nutnire ce se mal da ca-
rur. Nicolifelul, de care se des- Iea-Ci$melil, afluent al piriulu! tunuluf Coada-Izvorulut, com.
parte prin dealurile Girli^a ?i Accadin la S.; valea Stupari, M&ne?ti, pi. Tirg?orul, jud. Pra-
Izvorul; la E., cu com. Teli^a; afluent al vSil Boclogea la V. hova.
la S., cu com. Alibei-Chioi $i Locuitoril posedcl: 5 mori
cat. Islam- Geaferca; iar la V., de ap& ; 200 plugur! ;650 boi, Meiului (Crtngul-), p&durice, in

cu com. Balabancea, desp&r^itcl 250 vacl, 400 cal, 600 ol ?i jud. R.-S&rat, pi. Marginea-d.-s.,
prin dealul Boclogea. 100 rimStorf. Sunt 5 meseria$i com. Bogza, in partea de E.,
Este formate dintr'un singur (dogari, rotarl $i fierarif). situate pe mo$ia Bogza. Are o
citun, a?ezat spre S.-E., pe am- Comerciul e pu{in activ $i intindere de 165 hect, popu-
bele maluri ale piriulu! Burtea. consti in import de coloniale, late cu stejar, ulm, jugastru
Intinderea comunel este de lipscSniI,instrumente de fier,etc, ?i frasin. A fost teatrul rSzbo-
951 hect., din carl 43 hect. o- ?i in export de cereale $i vite. iulul dintre Ru$I uni^f cu Aus-
cupate de vatra satulul, 747 Budgetul com. e la venituri triacil contra Turcilor, la anul
hect. ale locuitorilor §i 161 hect. de 2806 lei $i la cheltuell, de 1789.
p&durl $i izlazurf, ce aparfin 2799 36 banl.
lei,

statulul $i locuitorilor. C&ile de comunicafie sunt Melcera, trup de p&dure, al statu-

Populafia comunef, in maio- drumurif comunale ce due la iul, situat in com. Surpatele, pi.

ritate compus& din RominT, este Nicoli^elul-Isaccea, la Balaban- Oltul-d.-s., jud. Vilcea, in intin-
de 208 familtf, sau 1 1 14 suflete. cea, Acadin $i Alibei -Chioi, dere de 601 hect., formind, im-
Are o $coala, fondatala 1879 Posta-Tulcea. preuni cu trupurile Muchia-
de locuitori, condusi de un in- Comuna este fondati cam pe C&prfire{ul (450 hect.) $i culmea
vi^tor $i frecuentata de 67 e- la 1823 de cfitre familiile ro- dealuluT Stejeratul sau Mitul(82i
levl ; o bisericcL, cu hramul Sf. mine^tl Tusl£re§tii, Butuce^til, hect.), p&dureaM&n&stireni-Friin-
Voevozl, zidita la1844 de c&tre Sendre$til §i Mutile^tii, ce au ve- ce?ti.
locuitori, deservitS de I preot nit din satul Simcilieni, din plasa
§i 1 cint&re$; 5 meseria^I; 5 Hir$ova, fugind de persecu^ia Melcioaia, mahala, in com. rur.
mor! de ap& ; 2 circiumi. Turcilor. Busul, pi. Dumbrava, jud. Me-
Dealurile ce br&zdeaz£ teri- hedin^i.
toriul comunel sunt: Dealul-lui- Meila,//r*£, jud. Muscel, se vars&
Salciu, la S., piduros $i pietros ; in riul Bratia, pe teritoriul c&- Melea, deal, in jud. Gorj, pi.

Muchia-Babel-Rada, la V. (250 tunulul Bratia, comuna Berevo- Jiul, com. Urdari-d.-s., incepind
m.), acoperit cu p£$uni; Piscul- e$ti-P&minteni, din care $i izvo- din ?oseaua vecinali de la N.
Pirulul, la N. (190 m.), aco- re^te. comunel ?i terminindu-se la S.,
perit cu vil §i pS$unI; Dealul- in hotarul comunel este acope-
;

Iul-Putin& (160 m.), la V., aco- Meile§ti, ma/ia/a, jud. Vilcea, rit cu pSdure.
perit cu p&duri ; f uguiata, la pi. Olteful-d.-j., com. Vasila{i.
V. (404 m.), din virful c£ruia Aci e o fintinS, care, se zice, Meledicul, localitate, cu isvoare
se poate vedea Br&ila, Tulcea $i dateazS din timpul lui Mircea- de apd minerals, in com. Lo-
Dun&rea, pietros ?i acoperit cu Vod*. p&tari, pe Valea-Sl^niculul, pla-
piduri ; Fundul-Bur^il (263 m.), iul Pirscovul, in partea muntoasS

la N.E., p&duros in parte; Eni- Meilor (Valea-), vale, se une^te a jud. BuzSu.
Ormange-Tepe (259 m.), la S.-E. cu Izvorul-Puturos la N. de Sunt la Meledic mal multe
Dealul - BosUn&riilor (271 m.), de com. Corb$ori, plaiul Nuc- sorgin^i §i pu^url cu ape mine-
la E. ; Mucliia-Boclogea, la V. ?oara, jud. Muscel, §i, dup& ce rale foarte insemnate. Se afl&
Dealul-Izvorulul $i Dealul-Gir- se impreuncl cu Valea-luI-Vi^an, la 620 m. altitudine, avtnd o
li^eila X., acoperite cu p&duri. se vars& in riul Doamna, in longitudine E. Gr. de 26°.2o' $i

Apeie care o ud& sunt: va- raionul comunel Corb?ori. o latitudine N. de 45°. 10'.
iea Boclogea, ce izvore?te din Localitatea are o poztyiune
loculnumit Podul-Inalt,$io uda Mei§oarele, sat, facind parte din foarte frumoasa ?i higienica; e
la V.; afluentul sati valea Bur- com. rur. Miclo?ani, pi. Arge- inconjurata de vit, pidurl tinere,
tea ce trece prin sat, cu maluri $elul, jud. Muscel. arbor! fructiferl ?i de o bogata

62>,30. Morels Dtcfionar Q«ograHc Vol IV. 40

Digitized by Google
MELEDICUL (LACUL-CU-BUTUCl) MELETIE

vegetate, si va ajunge sa ocupe 1. 2 izvoare la Podul-lui-Ro- 4. 1 la localitatea numitl

un loc de frunte printre stafi- bin, cu un debit de IOO litruri Scrofusul-Brezeu.
unile farel. pe minut; Toate dau un debit de 300
Numele Meledic, ma! inainte 2. 3 izvoare la N. platouluT litruri pe minut. Apele nu sunt

Menedic, un cuvint slav, a carul Meledic, cu un debit de 30 li- captate.

insemnare este: loc de repaos, truri pe minut. Apele iodo-cloro-sodice se

este vechiu si e probabil ca Grupa b) 1 2 izvoare cioruro- afla in 2 izvoare si 3 pufurl ar

aceasta localitate e de mult sodice iodurate, ce izvoresc din tificiale, sondate si captate pe
cunoscuta, de oare-ce s'au aflat greziile petrolifere si argilurile locul numit Piscul-Pacurilor.
multe urme de monede romane. sali fere cenusif, din care :

AstazI Meledicul este pro- 1. 6 sunt la N. Muntelul Pa- Meledicul (Lacul-cu-Butuci),

prietatea d-lul $tefanescu-Sa- tule, din care 3 au fost anali- lac, in jud. Buzau, com. Min-

vigny, iar mal inainte facea parte zate si numite Maria, Constantin zalesti, catunul Basceni ; confine

din bunurile manastirei Vintila- si Mi^a. Au un debit total de peste.

Voda, pana la secularizare. §tim 40 litruri pe minut;
ca s'a proectat o linie ferata 2. 4 pufurl de petrol para- Meledicul ( Ot - Menedicul )

Mizil-Boboci-Meledic. Apele au site sunt analizate; mofie, in jud. Buzau, com. Min-

un debit foarte mare si au fost 3. 2 izvoare la Trestioara; zalesti, catunul Bisceni, fosti

analizatein 1872 de dr. Trausch, toate cu apa iodata cu un de- a statulul, formeaza un corp cu

apol in 1895 de D-l dr. Bernard. bit de 25 litruri pe minut. mosia Dosul-Salcieide 280 hect.,

Apele apar^in sistemulul eo- Grupa c) 7 izvoare cloruro- din care 54 hect. sforile de pi-

cenic si miocenic, formate din sodice slab sulfuroase, ce izvo- dure : Padina si Patulul, 40 hect.

marne, argile, marne argiloase resc din argile sulfuroase piri- arabile, 130 hect. finea^a, 6

si nisipoase, calcarurl si gipsuri. toase, din care : hect. livede, restul izlaz si mun^I

Apele din grupa a sunt ge- 1. 1 izvor la Alalul-BabeT, cu de sare in formatiune.

netice din masivulsarei miniere, 25 litruri pe minut:

pe cind cele-1'alte au ca geneza 2. 4 izvoare, cu un debit de 35 Meleg-Hava§, munte, situat pe

sarea gema. litruri pe minut, au fost analizate hotarul Transilvaniel, intre mun-
Apele aceste ca si similarile 3. 2 izvoare numite Richard tele Bitca-de-Piatra, de care se

lor din diferitele locality din de la Poiana-Vilcului, cu 18 li- desparte prin piriul Brato§ §i

Tara, regiunile S.-E. si N.-E. a truri pe minut, au fost analizate. muntele Curmatura-Lazaroi; face
Carpa^ilor nostri, apare aproape Grupa d) 2 izvoare sulfuroase parte din grupa mun{ilor Cicul-

exclusiv si tot-dea-una inso^ite simple hepatice, ce izvoresc din Tarcaul.

de petroleu si dupa extragerea calcarurile argiloase verzil, din
petroleulul, in localita^ile unde care: Mele^cani, sat, facind parte din

se afla in cantita{I de a fi ex- 1. Un izvor numit Tinea, are com. Vultureni, jud. TecuciO, si-

ploatabil, apar apele iodo-cloro- un debit de 15 litruri pe minut, tuat pe vale la N.-E. coraunei,

alcaline. a fost analizat; 1 alt izvor cu la 4 kil. si 250 m.de Vultureni.

Apele din grupa d si e au un debit tot de 15 litruri; Aid se afla o biserica, cu

de origina straturl masive si Grupa e) 10 izvoare ferugi- hramul Intrarea in Biserici, fe

abundente limonitice, sferosi- noase alcaline cloro-sodice, ce cuta de fostul proprietar Stefe-

derite, siderite, carbonate, fos- izvoresc de la piciorul munte- nache Abaza.

fatice si arsenicale. lul Podul Calului si provin din
Clasificarea Izvoarelor. La un conglomerat format de cuar- Meletie, sau Jarcaleti, cXtun,

Meledic sunt 32 izvoare Din aceste izvoare au fost pendinte de com. Pletrele, pe
4 si Jite.

pu^uri. D-l dr. Bernard care a analizate proprietatea statulul Pletrele,

facut un studiu complect asu- 1. I la localitatea numita Lu- pi. Marginea, jud. Vlasca, situ

pra acestor ape la i895,lecla- turile-Rosil. ata la E. liniel ferate Giurgiu-

seaza in 5 grupe ast-fel 2. I la localitatea numita Ari- Bucuresti, in dreptul sta{ielBa-

Grupa a) 5 izvoare cloruro- nul-luI-Stan-Cincu. neasa. Satul s'a fondat la 1852,

fost
sodice simple, care izvoresc di- 3. 1 la localitatea numita Ulu- de Arhimandritul Meletie,

rect din sarea gema, din care: cul-din-Sat. curator al mosiilor ce aparfineau

Digitized by LiOOQ IC
 MELICIOAIA 300 MENJI-DIN-DOS

m£nastireT C5scioarele. Acesta Comuna se compune din 7 com. Melinesti mat este stra
a facut la 1864 o biserica de catune: Almajelul, Drumul Mare, batutade o cale comunala, lunga
zid, care e acum deservita de 1 Muerisul, Odoleni, Popesti-Me- de 1
l
/* kil. si de o sosea vecinala,
preot si 1 dascal. Depinde de line$ti, Valea-MuereT, Valea-Mu- lunga in com. de 600 m. ce duce
parohia Pfetrele. erel-d.-j. la Amara$ti.
Aci s'aQ improprietarit, in Populatfunea com. este de PotecT unesc cat. Drumul-
1864, 'OS locuitorl, carorali s'ati 1527 suflete. Mare cu Odoleni, $i cat. Mue-
dat o suprafata de 315 hect. Dupa legea rurala din 1864 risul cu Valea-MuereT-d.-j.
(VezT com. Pfetrele). sunt 17 impamintenitT. Budgetul com. e la venitur!
Sunt 4 bisericl: una in cat. de 3 Il)S'9 8 W $* ' a cheltuelf,
Melicioaia (Ion Melic), mo^ie, Odoleni, fondata ?i reedificata de 2573,27 lei.

in jud. Buzau, com. Tisaul, c£t. de locuitori la 1880, cu hramul Vite : 635 vite marl cornute,
Sfintul-Gheorghe-NoQ ; are 430 Sf. Voevozl ; a doua. in cat. Va- 52 cat, 1239 of, 3i5porcT, 157
hect., din care 310 hect. pa- lea-Muerel, cu hramul Adormi- capre.
dure, 40 hect. arabile, 30 hect. rea-Maicel-Domnulu?, fondata la

finea^a, 4 livede, restul izlaz si 1883 ; a treia biserica in cat. Meme$ul, foe, in jud. Covurluiu,
sterp. Muerisul, cu hramul Sf. Nicolae, com. Pechea, pi. SiretuI, nu de-
fondata si reedificata la 1872 parte de cat. Oasele (com. Cu-
Meline§ti, com. rur. t In jud. Dolj, de catre locuitori; iar a patra ca), unde se zicea ca ar fi

pi. Amaradia, situata in partea in cat. Valea-Muerel-d.-j. fon- fost un razboiti intre Unguri si

de V., la 29 kil. de Craiova, pe data si reedificata la 1858 tot TurcT.

loc ses si pe malul riuluT Ama- de locuitorl, cu hramul Ador-
radia, la poalele dealurilor Valea- mirea-Maicel DomnuluT. Menedicul, vcchia numircz. md-
Muerel si Odoleni. $esul se nu- Are o $coala mixta, condusa ndstirel Vintila-Voda, j. Buzau.
meste Drumul-Mare $iMueri?ul. de o inva^atoare si funcfionind
Se margineste la N. cu com. de la 1869, este intrejinuta de Men{i-din-Dos, com. rur., in ju-

Bodaesti, la S. E. cu com. A- stat si de com. deful Mehedinfi, pi. Motrul-d.-j.,

mar&sti ?i Godeni, de care se Suprafata comuneT este de la 66 kil. de orasul Turnul-Se-

desparte prin riul Amaradia, iar 1500 hect., din cari: 737 hect. verin. Este formata dintr'un sin-

la V. cu com. Br£de$ti. pamint arabil, 196 hect. finea^a, gur sat, situat pe valea ape!
Limita de N. incepe din
Iiniel 250 hect. izlaz, 67 hect. lac si Jiltul.

valea Boia, merge spre E. tre- teren sterp, 250 hect. padure. Are o populate de 600 lo-

cind prin hotarul com. Bodae?ti. Mobile de pe teritoriul com. cuitorT, din carl 104 contribua-
Limita liniilor de S. si V. merge se numesce : Muere$ul, Odo- bili, locuind in 130 case; o bi-
din dealul $ertul spre E. pe leni $i Valea-MuereT. Intinderea serica deservita de 1 preot si

nul Amaradia. lor este de 737 hect. Venitul 2 cintaretl; o scoala, condusa
Terenul com. este acci den tat lor este de 9000 lei. Aparfm de I invafator, frecuentata de
de dealul Valea-Muerei si de mo$nenilor $i proprietarilor par- 30 elevT.

dealul Odoleni. ticular!. Locuitoril poseda: 22 plu-

E udata de nul Amaradia, ce Viile, in intindere de 50 hect., gurT, 50 care cu bol, 4 caruje
merge de la N. spre S., avind aparfm locuitorilor. cu cai; 70 stupl cu albine.
un pod la Gura-PlosteT si la Peste Ru?etul, in catunul Al- Budgetul comunei e la veni-

punctul Muerisul. Pe teritoriul majelul al mo$nenilor, se afla pa- turl de 1 178 let, iar lacheltuelT,

com. prime$te pe stinga riul durea Ru$etul, cu o intindere de de 691 lei.

Plosca ce se varsa ?n Amaradia 247 hect. Vite sunt : 500 vite marl cor-
la GuraPlosteT, avind vad in In cat. Odoleni se afla o pa- nute, 13 cat, 400 ol si 500 ri-

acest punct. Pe dreapta, Ama- dure, tot a mosnenilor, de 3 hect. matori.

radia primeste piriul Boul, ce Pe linga agricultura, parte din |

Are o sosea care o leaga cu
se varsa in Amaradia, la punctul locuitorf se mai ocupa si cu ;
soseaua Strehael, prin Menti-din-
numit Spineni. Piriul Muerisul cizmaria, dulgheria, rotaria, zi- .
Fa^a.
se varsa in Amaradia la punctul daria $i cojocaria. Dealurile mat principale din

numit Dosul-Mare. Afara de calea ju demean a, ,

comuna sunt: Ohaba, Dealul-

Digitized by LiOOQ IC
 MENTI-DIN-FAjA 310 MERA

Motrulul, Dealul-Circenilor,Dea- Mehedinfi, pi. Motrul-d.-j., la fectura pla$el $i la 18 kil. de

lul-Cioculanilor, numit ?i Dea- 55 kil. deora?ulTurnu-Severin. capitala judefulul.
Iul-Gaine?tilor, al-Pope?tilor, al- Se margine^te: la E., ca catu- Se compune din urmatoarele
Caciule^tilor ?i al-Ghergule$tilor. nul Sttnce$ti, pendinte de co- catune: Andreia$ul, Capatanul,
Val mat principale sunt: Va- muna Strehaia; la S., cu satul Mera, unde se afla $i primaria
lea-Men^ilor, a-Scurtuluf, Valea- Comanda, pendinte de com. rur. comuneT, $indrilari-d.-j. $i $in-
Cioclovinel, a-Bisericei, a-Su$i{eT Strehaia ?i cu comuna Cernaia; drilari-Reghiul, situate pe cur
sau Circeni-cel-MicT, Valea-La- la N., cu comunele Miluta ?i sul MilcovuluT, de la Odobe?ti
culul ?i Valea-luI-Nat. Men^i-din-Dos ; la V., cu com. in sus $i pan£ la Monteorul.
la comunS sunt : Platoul-Ara- Valea-Rea, desparfita prin pa- Are o populate de 920 fa-

turilor, Platoul-Caciule?tilor $i durea statulul Miluta. miliT, sau 3 116 suflete din car!
Platoul-din-Deal de Fintina-Ghir- Este situata pe deal, ?i se 619 agricultorl, 28 meseria?!,
gule$tilor, unde se afl& cimitirul. compune din catunele Bade$ti 150 industrial, 34 comercianp,
Multe izvoare cu apa, dintre $i Robesti. Catunul Bade?ti are 16 cu profesiunT libere, 492 mun-
carl: Izvorul Ghergule$tilor, Iz- 2 mahalale : Bade?ti $i Lupe?ti citori $i 47 servitorl, locuind in

vorul-luI-Badea-Marculescu, Iz- iar c&tunul Robe?ti are 5 ma- 646 case.

vorul CioclovineT $i Izvorul-Gai- halale : Ciocheni, Robe§ti, Po- $tiu carte 237 persoane.
ne?tilor. Toate aceste izvoare pe$ti, Pagube?ti $i Sucalani. Sunt 903 contribuabiH.
formeaza piraie, carl se varsa Are o populate de 780 locui- Sunt 4 biserici parohiale: una
in apa Jilfului, ce vine de la torl, din carl 117 contribuabilT, in catunul Mera, cu hramul Sf.

com. Miluta, uda partea de N. locuind in 145 case; o biserica, Impara^T; a doua in Capata-
a comuneT, trecind in com. Bo- deservita de 1 preot ?i 2 cin- nul, cu hramul Sf. Nicolae; a
rascul din jude^ul Gorj, unde tarefl; o ?coal&, condusS de 1 treiain ^'mdrilari-d.-j., cu hramul
se varsa in Jiu. In partea de invafator §i frecuentata de 24 Sf. Gheorghe $i a patra in An-
;

S. com. este udata de riul Mo- elevl. dreia^ul, cu hramul Sf. Apostoli.
trul. LocuitoriT poseda : 24plugurT, MaT sunt 2 biserici filiate: una
Se margine$te: la E., cu com. 55 care cu boT, 5 c^rufe cu caT; in Cap&tanul, cu hramul Sf. Bo-

Borascul-de Mehedinfi ; la S., cu 49 stupT cu albine. Are o ?o- tezatorul $i a doua in $indri-

com. Strehaia ; la V., cu Men^i- sea comunala ce da la Comanda lari Reghiul, cu hramul Sf. Ni-

din-Fata §i Miluta; iar la N., cu in $oseaua Streh&iT. colae. $coala, mixta, este fre-

Ohaba, de judeful Gorj. Budgetul comuneT e la veni- cuentata de 53 copif.

LocuitoriT din aceasta com. turlde 863 leT, iar la cheltuell, Budgetul comuneT e la veni-

aft ?i cite-va hele?tae cu pe$te. de 602 lei. turT de 8491,12 leT, §i la chel-

In partea de S., pe Valea-Cio- Vite: 540 vite marl cornute, tuelT de 8484,45 leT.

clovineT, intr'un pisculet, se afla 16 ca!, 460 oT $i 500 rimator!. LocuitoriT poseda: 200 plu-

ruineleunor zid&rii vechT. Legen Deal maT principal in aceasta gurT de lemn, 9 de fier, 14
da e ca in acest loc a fost as- comuna este Dealul-Motrulul. morT de ap5; 495 boT, 450 vaci,
cunsa o familie de domn ce Vai maT principale sunt : Va- 220 caT, i960 oT, 217 capre, 320
venise din Valea - DomneascS lea - MotruluT, renumitS pentru porcT; 205 stupT cu albine.
care se afla spre N. de com., pSmintul sau productiv, Valea Via se cultiva pe o intindere

situata in jud. Gorj. In apro- Lupilor, a-Revenicelor $i a Bo- de 188,50 hect.

piere de acest castel s'ati g&- be$tilor. Industria $i comerciul se prac-

sit oseminte de animate ?i de oa- Cimpil sunt : Cimpia-MierleT, tice de catre 12 circiumari, 10

menT, foarte mart, pe carl oa- a Budariel, a-Ple?coteT $i Stinga- rotarl, 7 fierarl, 8 dulgherT, 15

menil le numeau oseminte ale celul. fabrican^T de rachiu $i 250 do-

uria^ilor. In partea de N.-V. a Ape maT principale sunt: Mo- garT.

comuneT, linga hotarul Ohaba, trul, care o uda in partea de S., Pe teritoriul comuneT $i anu-

facindu-se sapaturl de locuitorl, Piriul-Lupenilor, Revenicelor ?i me, in catunele Reghiul $i An-

s'a g&sit farimaturi de vase Piriul-Robe$tilor. dreia^ul, sunt locality! sarate$i

vechl ?i ni^te pietre sculptate. micT izvoare de ape minerale.
Mera, com. rur., in jud. Putna,
Men^i-din-Fata, com. rur., in jud. pi. Girlele, la 6 kil. de subpre- Mera, c&tun, in jud. Putna, pi.

Digitized by Google
 MERA 311 MERA

Girlele, com. Mera, a$ezat pe 33), se imbogafi curind prin cind-o de piatra $i inconjurind-o
cursul Milcovuluf ca toate sa- daniile ce cre$tinii pravoslav- cu un zid inalt. Cronicaril sunt
tele ce formeazi comuna, ?i nicl incepura sa i faca. A?a totT de acord in aceasta privinta.

sunt in$irate pe tot cursul luT, de printr'un zapis datat de la 1688, Nicolae Costin, Letopiset, II 2 ,

la Odobe^ti pana la Monteorul. Decembrie3, un preot, Iona^cu pag. 52: tlntr'acelasTan (7214)
Are o biserica parohiala, cu de la Odobe?ti, darue$te ma- s'au apucat Antioh-Voda de aCi

hramul Sf, Impdra^T ; o ?coala nastireT Mira 50 falcl de finat, zidit manastirea de piatra din
mixta. ca sa-1 inscrie la pomelnic pe temelie la Milcov, ce se chiama
el $i pe paring! sal. Un alt Mira, cu zid de piatra prin pre-
Mera sau Mira, m&ntlstire, in preot, printr'un zapis datat din jur, unde este manastirea de
jud. Putna, pi. Girlele, cornuna 1688, Decembrie 7, avind nu- lemn, facuta de tata-sati Can-
Mera, a§ezata pe malul Milco- mele Ion Ciochina, precum ?i temir- Voda $i au fost ispravnic
vulul, pe un tapsan inalt, la nepotul sau, Postelnicul Nicolae Cirstea- VornicuU
care sue un pripor destul de Murgulet, daruesc o ocina ma- Nicolae Mustea, Letopiset,
mare, de la Valea-Milcovulul. nastire! Mira. Un alt zapis din IT*, pag. 33: Antioh-Voda in « -

Este inconjurata cu zid. 1689, August 22, certifica cum- tru aceasta a doua domnie a
Manastirea Mira a fost ince- paratura de ocina 91 mo$iI fa- zidit manastirea Mira, pe Mil-
puta inainte de anul 1686 de cuta de Serafim Episcopul de cov in munte, care IntiT era
un anume Motoc, din Odobe?ti, Radau^i, pentru manastirea Mira. de lemn durata de tata-s5ti Can-
impreuna cu Ion Episcopul de Constantin Cantemir inzes- temir-Voda $i -T puse numele
Roman, dupa cum se dovede^te tra$i el in 1689 manastirea de Mira, iar el o au zidit de
dintr'un zapis al femeel lui Mo- Mira cu ocinele cumparate de piatra frumoasa §i cu zid inalt
toc, cu data de 1686, Apri- la satenil din Odobe^ti. A- imprejur».
lie 25, prin care aceasta daru- ceste ocinl fura piatite de din- Dupa reconstruirea man3sti-
e§te m5nSstireI Mira, ocina sa sul cu cite un zlot de pa- reT, Antioh Cantemir puse sa
in hotarul Virte?coilor si toate mint, dupa cum se dovede$te se transporte rama$i{ele tataluT
mo§iele de pe Milcov. Murind din cartea acestu! Domn din sati Constantin de la biserica
acest Motoc, precum ?i pSrin- 1689, Maiu 3: «Top locuitoril Sf. Nicolae din Ia$i la manas-
tele Ion Episcopul de Roman de pe Milcov, carl aQ mo?iI prin tirea Mira (Cf. Nic. Costin, Le-
§i venind la scaunul Moldovel prejurul sfinteT manastirl Mirel, topiset, II 2pag. 39 §i , Amira,
Constantin Cantemir, acesta se care o am ftcut Domnia-mea. Letopiset, pag. no).
apuca sa ispraveasca manasti- Daca vep vedea cartea Dom- Se pare ca nicT Antioh Can-
rea, c ca s'o faca Maria Sa ma- niei-mele; iar voi sa cautaf! sa temir n'a ispravit cu totul bi-

nastire mare, ce se zice Ma- va luap banil pe mo$iT, cine cit serica ?i ca ea ar fi fost abia
nastirea-Domneasca». i se va veni, precum s'aG so- terminata de un arhimandrit
Zidirea manastire! Mira de cotit d'aicea. lata ca v'am tri- grec Calerghi, dupa cum mar-
catre Constantin Cantemir e po- mes ?i bani!. Dec! numai sai turise§te ifiscriptia pusa d'asu-
menita de mal top cronicaril, luap sa nu mal umblatT ftra de pra u$et la intrarea din pridvor
fera insa a se indica de vre-unul isprave, de cum s'au vindut lo- in biserica. Inscriptia este in
anul clSdirel. A§aDem. Cantemir curile $i mobile alta data, cite doua limbl, greaca ?i romina,
in a sa «Descriptio Moldavian 2 ortf, Domnia-mea am mal dat alaturea. lata cea romineasca:
zice: «In radicibus roontium cite 2 potronict, care fac cite
Vrancziae, non procul a Mira, mo- un de pamint. Dedf nu mal
zlot Aceasta sfinta si Dumnezeiasca bise-
rica Intru numele sfin^ilor Impara(T si
nasterio pictatis b. m. principis umblaf! fira isprava, ci va luat»
tntocmai cu apostolii Constantin si Elena,
Constantini Cantemirii raonu- banil, sa nu fie in alt chip. A-
este zidita de Maria-Sa rap^satul loan
mento...» (VezI: Nee. Costin, ceasta va scriem, Ia$i, 7 197 (1689) Antioh Constantin Cantemir Voevod la

Letopiset, IP, 39 $i 52; Nic. Maia 3». leat 7214 si nesavtrsind-o, s'a tnoit, pre-

Mustea, Letopiset, III

2
, 39 $i Manastirea ramase in aceasta cum se vedc de intru tot cuviosul

2 sfintfa sa Arhimandritul Kir Mitrofan

Amira, Letopiset, III , no). stare, adica construita din lemn,
Calergi, fiind egumen acestuY sfint lo-
Manastirea cu hramul Sf. Ni- pana la a doua domnie a lul
cas, cu chekutala si osteneala sfin^iei
colae, zidita dintr'intii delemn, Antioh Cantemir, care, in anul sale, pentru mtntuirea sufletului. Leat
2
(Cf. Mustea, Letopiset, III ,
T706, reconstrui biserica, ftl- 7244 (I73 6 )-

Digitized by LiOOQ IC
MERA 312 MERA

Spre a explica prezenja a- mult si sufere din partea osti- asupra are o cupoli scurti §i

cestulegumen grec, trebue si rilor nem{e$tl de sub conducerea groasi. Interiorul bisericel este
insemnim ci Constantin Can- lit Fren^a (Ferent) ?i din partea zugrivit catepeteazma este mo-
;

temir, indati dupi fondarea mi- Titarilor, chema$T de Domnul derni.

nistiret sale Mira in anul 1686, Mihail Racovifi, spre a-1 apira La mijloc biserica este des-
spre a asigura triinicia el $i de AustriacT. pirjiti printr^un perete deschis
pomenirea sa pe tot-d'a-una, Dupi impristterea ostirilor in laturea de jos, a^ezat pe co-

a inchinat-o ministireT de la Va- nem{estl din Odobesti, parte loane. Pe peretele din urm5
topedi din muntele Athos. In din ele se refugiari la ministirea sunt zugrivi^ ctitoriT $i dona-
actul siu de inchinare se zice, Mira, de unde ati esit cu to{iT, toril ministirei; la dreapta un
ci 1"ara ajungind la mare ci gata de r^boiu, cu tobe si arhiereu, care ^ine biserica §i

dere intre altele, nu se gisese cu steagurf. AjunsT de Titan, lingi dinsul un cilugir. Acesta
nicT preotf vrednicT, cart si in- el rezistari cit-va timp, dar in trebue si fie Arhimandritul Mi-

tretfni cuvenita rinduiali bise- cele din urmi furi bitutf si trofan, devenit in urmi ArhiereQ
riceasci 51 ministireasci, in cit silitTsi ia fuga: «Dupi risipaci- titular; din stinga: Domnitorif
se temea, ca nu cum-vacu ti in- tanelor si a Recufelor, scrie Ni- Constantin $i Antioh-Cantemir,
put si nu se zidirniceasci po- culae Muste, au mers si Mihai- apoT boierul Mofoc ?i so^ia sa

menirea luT; ci din acest mo- Vodi la ministirea Mira si au Ursa. D'asupra inscrip^iei de la

tiv $i altf-va DomnT maT inainte stricat zidul ministirei, de po- intrare este o inchipuire prea
de dinsul st-au asigurat durata runca Tmpiri^ieT ce era facut naivi, o mini, care {ine o in-

pomenireT prin inchinarea mi- de Antioh Cantemir-Vodi. A vilitoare sub^ire plini cu ca-

nistirilor lor, prin care mijloc prins-au si chiliele si o biserici pete micT de om, care repre-

in acele ministin se pistreazi de lemn, ce era ficuti de Can- zinti sufletele drep^ilor §i dea-

buna rinduiali doriti. De aceea temir-Vodi eel bitrtn si cio- ; supra el scrise in semicerc cuvin-

si el inching ministirea sa hodarul Vizirultil era tot impre- tele Scripture!: «sufletele drep-
la Vatopedi nume?te ingri-
si uni cu Mihaiu-Vodi, ci avea ^ilor sunt in mtna luT Dumne-
grijitor la Mira pe un mitropolit porunci si vadi cum s'or strica zeu».
titular alLaodichieT, anumeGri- acele ministirT.» (Letop., Ill 2 p. ,
Deasupra por^ei a fost o clo-

gorie ; iar dupi moartea aceluia, 64 $i 65). potnitide lemn, care aputrezit
ministirea Vatopedi va orindui In ministirea Mira, scrie E- si a cizut in anul 1882. Clo-

egumen pre cine vor voi dintre nache Kogilniceanu, a fost ln- potul eel mal mare a cizut de-
monahif de acolo, cu condifie chis starostele Focsanilor, Cos- asupra por{eT, unde sti ?i acum;
egumenul o datirinduit,
insi, ca tache Purice, dupi mazilirea luT iar eel mic s'a atirnat la cer-

ministirea si nu-l poati schim- loan Mavrocordat. Aflind boeriT dacul de la ci?mea.
baf5ri consimtimintul etitorilor, ci mazilul Ion-Vodi stirueste Acest cerdac se afli in partea
«cic! desele schimburl ale egu- pe lingi Capegi-Basa si trimiti despre N. a bisericel §i formeazi
menilor pustiesc ministirile, ciu- oameni de at luT pentru a'l scoate o sali mare pentru trapezi la

tind care de care si apuce $i pe Purice de la Mira « indati au ocazii insemnate. Sub dinsul are
si se duci». La fie-care 3 anT ripezit pe ascuns de l'au luat o adincime in pimint, unde te

ctitoriT si iasocoteala egumenu- si Taii adus la Neamtu, la mi- scoborl pe mat multe scirl de

lul de averea m.ln.lstireT si daci nistirea SeculuT, {iindu-l acolo piatri.Acolo este o cismea, cu
se va gisi ci el administreazi pina au trecut Ion-Vodi Duni- o tabli de marmuri, pe care
riii, sS-I destitue, aritind mi- rea.» (Letop., Ill*, pag. 212). este o inscrip^ie, ce aratS data
nistirel patroane cauzele si si Biserica este o imitate a ar- cind s'a filcut, 1800, $i pe egu-
ceari alt egumen mat vrednic. hitecturel bisericilor domnesti menul, care a ftcut-o, Arhiman-
Din veniturile ministireT inchi- vechf. Are un pridvor, care dritul Arsenie. Inscripfia este

nate, si se dea ajutor si patroa- la inceput a fost deschis for- sculptati pe un scut sipat In

nei. CtitoriT clironomi si nu-sT mat din stilpii cu arcade; dar marmori, ornat cu florl, cu sem-
apropieze nict un lucru din ale in urmi un egumen grec a nui cruceT §i cu doui pisiri

ministirei, ci inci si mal adaoge umplut de$erturile printre stilpl, ieroglife deasupra. E scrisi in

din averea lor. formind piretiT obli, ca la mi greceste. Iati traducerea e! in

In anul 17 16, ministirea avu nistirea Probota. Biserica de- romine$te

Digitized by Google
 MERA 313 MEREDEUL

(Ju cheltuiala cgumenulu! de acum Merchez (Dealul- de-la-), deal, si Merdevenli-Punar. Este aeo-
Arhimandritul Arsenic Pe linga alti'lc
in jud. Constanta, pi. Silistra- perita cu verdea^a.
izvorul dc baut pcntru pomcnirea lul
Noua, comuna Oitina, cat. de
fund, eel ce vor lua din apa aceasta sa
zica cu top! din toata, inima : Divinita-
resedin^a Oitina; se desface din Merdevenli-Punar-Ceair, sau
tea sa numcre cu drep^il pre ecl ce a- dealul Ciacal; se intinde spre Merneven-Ceair, vale insem-
dapa pre mul^ cu apa dulcc. S'a »a- S., avind o direc^iune generals nata, in jud. Constanta, pi. Man-
vlrsit tn anul 1800, lulic 10.
de la N.-E. spre S.V., brazdind galia, pe teritoriul com. rur. Cazil-
Din ograda bisericel, pe o partea de N. a plasel si cea Murad si Cavaclar. Este con-
porti^a in zid, patrunzl intr'un E. a comunei; lasS spre S.-V. tinuarea vael Caula-Ceair care
loc spafios, unde a fost livada o prelungire care poarta numele se indrepteaza spre X., avind
m&n&stire! si viea, care astazi de Dealul-de • deasupra - Cislil direcjiune S.-E. catre N.-V.;
pastreaza numai urmele vechel pe la poalele sale E. merge trece prin satul Cazil-Murad
sale culturl. Arendasul parte a valea Beilic - Ceair ; se ridica unde primeste din spre V. va-
preficut acest loc in ceair de pana la o inatyime de 130 m.; lea Ghioghetin-Punar-Ceair, si

caf, parte in ardturS. la poalele ramifica^iilor sale V. se intinde pana la dealul Bairam-
este asezat satul Oitina; malu- Dede-Bair; este situata in par-

Mera, sckit, in jud. R.-Sarat, pi. rile ezerulul Oitina sunt inalte tea de V. a plasel si comunei
Orasulul, com. Bonjesti, asezat si ripoase din cauza lul; este Cavaclar si in cea centraia a
in partea de N. pe piriul Valea- acopertt cu tufarisurl si finefe. comunei Cazil-Murad.
Merel; la inceput a fost schit
de maid; la anul 1800 s'a stri- Merdevenli-Punar, sat, in jud. Merea, sat, in jud. Covurluiti, com.
cat, iar maicile au trecut la schi- Constanta, pi. Mangalia, c&tunul Beresti, pi. Horincea, spre E.
tul Cotesti, din com. Cotesti. com. Cazil, situat in partea V. de resedin^a com.
a plasel si cea N. a comunei, Are o populate de 70 fami-
Mera, parohie, jud. Putna, in co- la 2\* kil. spre N.-V. de cat. lii, sau 327 suflete, din carl 61
rauna cu acelasl nume, pi. Gir de resedin^a, Cazil-Murad. Este contribuabill, locuind in 72 case;
lele, format^ din catunele Mera asezat pe valea Mangaci-Ceair, o biserica si o scoala.
si Milcovelul, avind 1 biserica inchis la N. decatre dealul Ca-
parohiala, cu hramul Sf. Impa bula-Bair si dominat despre S. Merea, piriia$ y
ce izvoreste din
ratf. de virful Merdevenli-Punar (141 padurea Bazanulul, jud. Covur-
metri). luiu, com. Beresti, si se varsa in
Mera, piriU, in jud. R.-Sarat, pi. Suprafaja sa este de 1540 Chineja, ceva mai sus de pun-
Orasul, com. Blidare, izvoreste hect., dintre care 5 hect. sunt ctul numit Branistea, spre S.
din Dealul-Perisorulul; uda co- ocupate de vatra satului si de de Tirgul-Berc^ti. Satul Beresti
muna prin mijloc; trece prin gradini. e asezat de o parte si de alta
com. Cirligele, si se varsa in riul Popula^iunea sa, compusa din a vael acestuT piriu.
Milcovul, pe teritoriul comunei Turct $i Bulgari, este de 45 fa

Cimpineanca. miliT, sau 106 suflete. Mereasca (Coca-) (Merei), mo-

Drumuri comunale pleaca:la sit\ in jud. Buzau, com. Niculesti,
Mera (Inconjuratoarea-Ma- N. spre Besoul, la S -V. spre com. Podul- Muncii, are 260
nastirei-), mosie, a statulul, Cazil-Murad, la S.-E. spre Cava- hect., din care 20 hect. pa-
jud. Putna, fosta pendinte de clar, la S. spre Sofular si la durea Fundui-Cocil, restul ara-
mSnastirea Mera, arendata cu N.-E. spre Copadin. tura, livezT, finea^a si izlaz.

1 1750 lei anual.

Merdevenli-Punar, movila ar- Mereasca (Coca-), sfoarti de
Mera (Inconjur&toarea - Ma- tijiciala', in jude^ul Constanta, mosie, in jud. Buzau, com. Ni-
n&stirei-), mosie situata in co- plasa Mangalia, pe teritoriul culesti, com. Podul-Muncil, pro-
muna cu acelasl nume, pi. Gir- comunei rurale Cazil Murad si prietate a statulul, pendinte de
lele, jud. Putna, in intindere de anume pe acela al catunului schitul Poiana-Marulul ; are cam
4600 falcl si arendata locuito- 1
sati Merdevenli-Punar. Are 141 32 hect. finea^l si izlaz.

rilor comunei. Este proprietatea ra. inal^ime si domina satele

comunei Mera. I
Cazil-Murad, Mangaci, Cavaclar Meredeul, pirift, numit si Piriul-

Digitized by LiOOQ IC
 MEREI 314 MERENI

Bahnei, jud. Dorohoiu, com. Vir- C&I de comunica^ie are: ?o- tea de N.-V. a pla^ei SSrata,
ful-CimpuluI, pi. Berhometele seaua nationals Buzau-Ploe$ti $i jud. Buz&u incepe din comuna
;

incepe despre P&durea-Loznei, $oselele vecinale ce cad per- Gura-S&r&til §i continue pana
trece pe mo$ia Dobron&u^i, $i pendicular pe dinsa, precum $i in com. Valea-Teancului e ; renu-
se vars& in Siret. vechiul drum al dealului : Mizil- mit prin intinsa culture a viel.

Sarata- Gura -Ni§covului prin

Merei, com. rur., in jud. Buz&u, Merei. Merelor (Dealul-), deal, jud.

pi. Sarata, la poale de deal, Vite sunt : 300 bol, 90 vacl, BacSti, pi. Tazlaul-d.-s., comuna
la 12 kil.de Buz&a. 32 vi^ef, 35 cat, 17 Tepe, 11 Te^cani, situat la V. comunei.
Limita la N., incepe din Po- minji, 650 oi $i 140 porcT. $i-a luat numele de la nume-
iana - ChilratziuluT, limitindu-se Are : 2 $coale de bae^i $i 1 ro$ii meri, cu care coastele sale

cu p&dureaBradul-cu-Sforiledin de fete in cat. Merei, frecuen- erau imbricate.

com. Tis£ul merge "pe margi- $i tate de 56 eievl $i 44 eleve;
nea p&durei, pana in com. Va- 2 biseridf, una in Merei ?i a Mereni, com. rur., jud. Olt, pi.

lea-Pu^uluT, care, parte {ine de doua in Valea-Pu^ului, deser- Vedea-d.-s., situata pe lunca

la Lipia, parte de Merei ; la vite de 2 preofi, 2 cintareflf §i girlel Eiul $i intre girlele Eiul

E., incepe din com. Valea-Pu- 1 paracliser; catedrala e cea cu $i Turcul, la 40 kil. de capitala
{uluT $i merge pe hotarul pus hramul Na§terea Maicel Dom- jude^ului ?i la 7 kil. de re$e-
intre mobile Poporul - Lipia nulul. din^a pl£§el.
(Merei) $i Poporul-Moce$ti (Li- Sunt pe teritoriul com 3 : Se compune din 3 c&tune:
pia), atinge pu^in hotarul com. mori de aburi; 1 fabrica de Valea-Mereni, Richicioara §i De-
Simileasca ?i de aci d& in ?o- petroleu; 9 circiumi. lureni, cu o populate de 170
seaua nationals, la hanul de la E comuna nouS, formata dupa familii, sau 785 suflete, din carl

CrSc&nata ; la S., trece pe ?osea- 1820, de catre proprietarii de 148 contribuabili, locuind in 180

ua nationals de la Cracanata, tre- vii care s'au stabilit aci §i in case.

ce pSna iing& gara Monteorul jurul c&rora s'au mai adunat Comuna cu izlaz, p&dure §i

prin mo?oroaiele puse de Alecu ?i al{T locuitori. Pe la 1864 se p 3 mint arabil, are peste 500
Ghica, proprietarul mo?iei Stil- considera inca ca sat anexat hect.
pui; la V., incepind din gara Lipiel. Are 3 biserici: una in cat.

Monteorul urc& pe $oseaua co- Mereni, fondata in 1887, a doua

munala p&n& in viea Brinco- Merei, cdtun, al com. Nicule^ti, in riitunul Richicioara, zidita la

veanulul, apo! o ia pe la Dru- jud. Buz&u, cu 40 locuitori ?i 1848 $i a treia in cSX. Delu-
mul-Ro$u, prin Piatra-lui-Chica- 10 case ; e alipit de c&t. Po- reni, vechie de aproape 100
Mereu $i de aci, prin dealul dul-Muncei. ani, tus-trele deservite de trei

Pragul, la Poiana-Chilmiziulul. preo^i; o $coal3, frecuentata de

Comuna e formats din c&tu- Merei (Tufele- Merei), catun 31 copil.
nele : Merei, Odaile $i Valea- de re$edin{a, al com. Merei, ju- In comunS sunt: 4 brutarl, 10

Pu^uluT, avind o populate de de^ul Buzau, cu 780 locuitori duigheri $i 4 cojocarl. El des-

1 300 locuitori, dincari270 con- $i 174 case. fac produsul muncel lor mat
tribuabili, locuind in 288 case. cu preferin^a la ora?ul Pite^ti.

Suprafajacom.e de 1954 hect., Merei (Gura-), deal, in jude^ul Maioritatea locuitorilor din

din care 1050 arabile, 137 p&- R.-Sarat, pi. Ora^ului, comuna comuna Mereni sunt mo^neni,
dure, 315 izlaz, 25 livezT, 340 Bonte^ti; se desface din dealul 25 s'au improprietarit dup& le-

vil §i 87 sterp. Peri^orul ; brazdeaz& partea de gea din 1864, cu 92 hect. din
ProprietaJI mai insemnate V. a com., din el izvore^te piriul mo$ia statului Ciorica-Profa.
sunt: Barbuleanca, sau Lipia Mera; e acoperit cu seman&turi. Vite sunt: 15 cai, 120 boi,

(a Statului), Nucui, Poporul-Li- 90 vacl, 1000 ol §i 400 porci.

pia $i Tufele-MereT. Merei (Tufele-), vechie numire Comerciul se exercitS in co-

Terenul e $es, accidentat in a cfttunului Merei, jud. BuzSu, muna de 2 circiumari.

partea de N.-V. de ma! multe com. Merei. Veniturile ?i cheltuelile com.

dealurT, acoperite cu vii $i pa- Mereni, se ridic& la suma de

dun. Mereilor (Dealul-), deal, in par- 2185 lei.

Digitized by Google
 MERENT 315 MEREJELUL

O $osea inlesne^te comuni- 38 fete, $i a doua de baeflf, fre- dinte de parohia Mereni-d.-j.,
ca{ia cu com. Profa, $i o so- cuentata de 59 bSe^T. deservita de 1 preot $i 2 das-
sea comunala, prin interiorul Budgetul comunel e la veni- calT; o $coalS mixta, condusS

comunel. turl de 7487 lei ?i la cheltuelT, de 1 inva^ator ?i frecuentata de

E brazdatade dealul sau Coas- de 6725 lei. 21 copiI;3 circiuml; case pen-
ta-Popil, cu direc^ia de la S. In comuna, pe proprietatea tru arenda? ?i p£tule indestu-
spre N. ?i in virful caruia e un statuluTMereni-Stefeni, sunt 910 latoare.
platou pe care se cultiv£ cereale. hect. p£dure, care depind de Budgetul comunel e la veni-

De la N. spre S., o uda riul ocolul silvic Ghimpaji, $i 60 turl de 3719 lei $i la cheltuell,

Eiul, iar la V., girli^a Turcul. hect. ale frafilor Dristorian, pe de 3414 lei.
Se margine$te cu comunele teritoriul catunulul Ceoani. Suprafa^a comunel e de 1100
Bara>ti-de-CepturI, Spineni, Pro- Prin sat trece o $osea care hect. S'a dat la 150 locuitorl

fa $i Gura-Boulul. merge la Ru$i-luI-Asan ?i de aci improprietaritl, 450 hect.

la Giurgiu prin Letca-Noua ?i Mo§ia are venit anual de 15609
Mereni, sat, in preajma comunel Camineasca. lei.

Burdujeni, pi. Siretul, jud. Bo- Pe aci trece ?oseaua ce duce

to§ani, cu o populate de 76 Mereni-§tefeni sau de-Jos, cii- la Letca-Noua.
familil, sau 108 suflete, din car! tun, pendinte de com. Mereni-
68 contribuabilT. d.-j., pi. Glavaciocul, jud. Vla?ca, Mere§e§ti, sat, fecind parte din
Locuitoril poseda: 28 vite situat pe valea Glavaciocul, din com. rur. Nemoiul, pi. Oltul-
mar! cornute, 2 cal §i 5 mascurl. josul satulul Ceoani, proprietate d.-j., jud. Vilcea. Are o popu-
a statuluf, fost£ inainte de secu- late de 73 familil; o biserica,
Mereni-Ceoani, cdtun, pendinte larizare a Mitropoliel. reparata la 1865.
de com. Mereni-d. j., pi. Glava- Are o biserica; 2 $coale co-
ciocul, jud. Vla$ca. Situat in su- rn unale; o moara de aburi. Mere^ti, pe mo$ia cu acela$I
sat,

sul comunel. Este proprietatea Mo^ia are o suprafafa de 3600 numejud. Suceava, com. Giur-
fraplor Dristorian. Are o su- hect. ?i se arendeaza, impreuna ge$ti. A^ezat pe frontiera Buco-

prafa^a de 13 10 hect. S'a dat cu Tirnava, cu 59000 lei anual. vinel.

la 1864, la 1 10 locuitorl, supra- S'au improprietarit la 1865, 162 Are o populate de 77 fami-
fa{a de 227 hect. Locuitoril au locuitorl, carora li s'au dat 486 lil, sau 367 suflete, din carl 77
un petic de padure de 60 hec- hect. In 1882, s'a dat la 97 in- contribuabill.
tare. sured §i pentru 2 $coale, o Vatra satulul ocupa 14 falcl.

Mo§ia are un venit anual de suprafa^a de 557 hect. 12 aril. Mo^iae proprietatea d-nel Maria
24000 lei. Aci sunt 3 petece de p£dure G. Ghi^escu 91 are o intindere
Pe marginea despre Cirtojani, $tefeni (450 hect)., Lacul-Bebu- de 340 falcl, din care 26b falcl

curge apa Milcovulul, ce vine lul (435 hect.) ?i Patara?cul (25 cultivabile, 60 falci padure, 10
din Cirtojani. hect), care se exploateaza in falcl fina$ $i restul neproductiv.
parchete. Improprietari^I in 1864, sunt
Mereni-de-Jos, com. rur., com- 50 20 palma^I ?i 12
frunta?!,
pusa din satele Mereni d.j. sau Mereni-de-Sus, com, rur,, jud. coda$I, stapinind 180 falcl.
Stefeni $i Ceoani, pi. Glavaciocul, VIa?ca, pi. Glavaciocul, in sus Un singur drum principal duce
jud. Vla$ca, situata pe albia riulu! de Mereni-Ceoani, proprietate la Giurge$ti (6 kil).

Glavaciocul, la 40kil.de Bucu- a doamnelSmarandaCristopolu, Biserica $i $coala din Giur

re$ti, la 32 kil. de Alexandria, situata pe valea Glavaciocul, la ge$ti servesc $i acestui sat.
la 45 de Giurgiti, $i de Obe- 45 de Giurgiu la 14 kil. de
kil. ; In 1 803 , t Mere$ti a Saftil Ur
deni, re$edin{a placet Glavacioc- Obedeni, re^edinja pla?el Gla- saschioae, avea 29 liuzl, carl
Neajlov, la 13 kil. vacioc-Neajlov la 40 kil. de ; plateau 328 lei bir anual ».
Are o populate de 1872 lo- Bucure§ti; $i la 32 kil. de A-
cuitori, din cari 355 contribu- lexandria. Mere^elul, piriU curgind cu di- y

abill; 1 biserica, deserviti de Are o populate de 1222 lo- rec^iunea de la V. spre E., din
1 preot ?i 2 dascall; 2 ?colI: cuitorl, din carl 226 contribu- jud. Mehedin^i, in jud. Dolj. Pe
una de fete, frecuentata de abill ; o biserica de zid, pen- malul sau drept este a$ezata

$$*$. Mmrrtt JHcfion*r OtogrtJU. Tot, I V 41

Digitized by Google
 MERE2UL 316 MERI-PETCHl-NETEZE§TI

comuna Predele^ti, jud. Dolj, Meri, re$edin{a, parte pe deal de lei 2221, banl 18, la chel-

pi. Dumbrava-d.s. Se vars& pe $i parte in vale, despre V., §i tuell.

malul drept al riulul Obedeanca. c&tunul Goala; acest din urm& Qtile de comunicajiune ale
Are un pod peste dinsul la c&tun e a$ezat numaT pe deal, comunei sunt: o $osea vecinalS,
comuna Prede?ti. de-a dreapta riulul Vedea. De- care se impreunS in partea des-

p&rtarea intre aceste dou& c&- pre N. cu $oseaua Ro$iori-Cio-

Merezul, deal, inalt, in forma unui tune este de Sunt puse
1 V2 kil. lSne?ti, prin comuna Dr&gdne§ti
trunchiu de con, jud. Prahova, intre dou& cursuri de ap&: la §i o alt£ ?osea, vecinalS spre

pi. Cricovul, com. Ceptura, in vir- E., Zbirgleaza $i la S.-V., Vedea. com. Dulceanca.
ful c&ruia e un platou, pe care Comuna ocup& o pozijie fru-

se g&sesc multe hirburl $i mici moasi, pe dealurl, can doming Meri-Petchi, sat, jud. Ilfov, pi.

buc&{! de c£r&mida, ceea ce pro- toata lunca Vedel $i tot spa^iul Mosti^tea, f&cind parte din com.
beazd c& aci orl a fost vr'un despre Ro^iori, $oseaua jude- rur. Meri-Petchi-Neteze$ti. Este
lag&r roman sau dac, orl vr'un {ean& $i despre Alexandria. situat la N. de Nuci.
sat vechiu. Limiteleacestelcomune sunt: Se intinde pe o suprafa^L de
la E. com., Dr&gune$ti §i De- 446 hect., din carl d-1 C. Ban-

Merhei (Malul-), lac, in jud. leanca ; la V. riul Vedea, care ta§, proprietar, are 128 hect.

Tulcea, pi. Sulina, pe teritoriul o despartede Ro^iori; la N. c3- $i locuitoril, 3 1 8 hect. Locuitoril
com. rur. Satul-Nou, siLuat in tunulf iginia, din comuna Dr&- cultivS, 228 hect., iargole rezerva
partea de N. a pl&$el $i S.-V. g£ne$ti $i la V., cu Valea-Vedei. pentru izlaz.

a comuneT; comunic& prin baita Teritoriul comunei, dimpreunS Are o bisericS, cu hramul A-
Duroga cu Velichi Merhei; e cu mobile aflate pe dinsa, are dormirea, deservita, de 1 preot.

inconjuratcu stut; are 100 hect. o intindere de peste 1500 hect. Num&rul vitelor man e de

intindere $i confine pe?te. Proprietaril principal! sunt: mo$- 577 §i al celor mici, de 1210.
tenitorii Anghel IvanovicI din Comerciul se face de 3 cir-

Merhei (Velichi-), lac insem- T.-M&gurele, cu 565 hect. pa- ciumari.

nat, in jud. Tulcea, pi. Sulina, mint arabil ^i 25 hect. p&dure,
pe teritoriul comunei urbane in c&tunul Meri An- ?i d. G. Meri - Petchi - Neteze^ti, com.

Satul-Nou $i anume pe acela ale tonescu cu 400 hect. p&mint rur., jud. Ilfov, pi. Mosti§tea,

c&tunulul Letea ; are o formS arabil $i 1 50 hect. p&dure, in situate la N. de Bucure$ti, pe

decimpoiu lunguie^, presSrat cu c&tunul Goala. malul sting al riului Ialomifa, la

15 mici insule^e; are 400 hect. In catunui Meri sunt 69 lo- S3 de Bucure^ti.
kil.

intindere comunicS cu baty'ile

$i cuitori improprietari^I, pe 256 Se compune din satele: Meri-
Malul-Merhel, Matija $i Ro^cata hect. $i in cStunul Goala, 50 Petchi, Nuci, Neteze^ti $i Su-

e inconjurat de stuf $i confine locuitori, pe 194 hect. diji, cu o populate de 1921

pe$te bun $i in abunden{&. Vii se g&sesc sSdite numal locuitori, carl tr&escin 420 case.

pe proprietatea Meri, in intin- Suprafa^a comunei e de 2026

Meri, sat, jud. Dimbovi^a, pi. dere de 27 hect. hect., din carl d-nil C. Banta$,
Cobia, cit. com. Dragodana. Are: o populate de 142 fa- C. De$liu, familia Serghiescu,
sau 557 suflete, din carl
milil, M. Protopopescu, Zinca Bu-
Meri, sat, facind parte din com. 125 contribuabili o $coal& in ; neasca $i Domeniul Coroanel,

rur. Dragfine?ti, pi. Cimpul, jud. c&tunul de re^edin^ Meri, fre- au 741 hect. $i locuitoril, 1285

Prahova. cuentatci de 18 elevl $i o bise- hect. Proprietarii rezerva* 86 hect.

ric&, deservita de un preot, un $i locuitoril 180 hect. pentru

Meri, mosie, in jud. Teleorman, cintaref ?i un eclesiarc. finefe.

pi. TirguluT, com. Meri-Goala. Num&rul vitelor din comun& Are : 4bisericl; 1 §coaia tnixti;
este de 2018 capete, dintrecarl I ma^inS de treerat cu aburf.

Meri-Goala, com. rur., in jud. 328 vite marl cornute, 98 caf, Dintre locuitori, 462 sunt plu-

Teleorman, pi. Tirgulul, in par- 1522 vite mici cornute ?i 70 garl, 3 sunt industrial.
tea despre centru, situate pe porci. Budgetul comunei ede 557°
dealurile din Valea-Vedel. Budgetul comunei este de lei la venituri $i de 5359 lei

Se compune din douS c&tune: lei 2228, banl 41, laveniturl^i la cheltuell.

Digitized by LiOOQ IC
 MERIA 317 MERI^ANI

Locuitori! posedS: 220 plu- Merina§i, sat, cu vre-o 10 case, Intinderea comunel, impreuna
gurT: 189 cu bol §i 31 cu cai; in jud. Tutova, pi. Pereschivul, cu mosiile de pe
$i padurile
305 care $i caru{e: 249 cu bo!, com. $endre$ti. dinsa, este de peste 4100 hect.
56 cu caT. Din acestea, statulare 1 500 hect.
Comerciul se face de 7 ctr- Meri§ani, com. rur., pe riul Ar. pamint arabil §i 220 hect. pa-
ciumar! ?i 2 hangi!. ges, jud. Arge$, pi. Pite?ti, la dure; d-1 C. Coliba?anu poseda
Vite sunt: 229 cat §i !epe, 8 kil. spre N. de ora$ul Pite^ti, pe mo^ia Ciuperceanca 2100
15 armSsarT, 901 bol, 570 vacT $i la 1 2 kil. de com. rur. Bascovul- hect. pamint arabi! ?i 10 hect.
$i vi{e!, 68 tairt, 24 bivol! $i FlestiT, re^edinfa subprefectureT. padure; 182 locuitori sunt im-
btvoltye, 6 capre, 615 pore! $i Se compune din 4 sate: "p- proprietari^T dupa legea rurala
2566 ol. ganca (Tig&ne^ti), Malul-Vlnat, pe o intindere cam de 700 hect.
Priba $i Valea-Boereasca. Terenul este fertil. Pe linga riu-

Meria, foe, pe care s'a construit Are o populate de 158 fa- rile Vedea ?i Tecuciul, sunt doua
m£n&stirea Ghighiul, jud. Pra- mili!, sau 640 suflete o biserica ; ele^taie, unul numit al-Georo-
hova, fostal cucoane! Uta Can- de zid, intemeiatft de raposatul culut care vine din spre com.
tacuzino-Comaneanca (caluga- ,
Tache Zisu, fostul proprietar, Ghimpeteni $i eel l'alt numit E-
rit& maf tirziQ sub numele de deservita de un preot, un cin- le^teul-luT Constantin-Craciun.
Anastasia ?i tnmormintata in t3ret $i un paracliser. Cea mat mare parte din mo
aceasta m&n&stire), dSruit m5n5- Tot aic! sunt casele boe- ?ia statulul, aproape 1200 hect.,
stirel Ghighiul, impreunS cu mo- re^tT, cu un frumos pare, facute este vinduta locuitorilor in lo-

51a Vatra-M5nastire!-Ghighiul. de raposatul Alexandru Tache turT.

Zisu. Populatia comuneT, cu a ca-

Merica sati MSgura-Merichel, In Meri?ani era prima po$ta tinulut et, este de 250 familit,

mltgurd $i punct trigonometric de la Pitesti spre Curtea-de-Ar- saQ 968 suflete, din cart 217
de observafie, la S.-E. de Ma- ge? 9*1 Rtmntcul-Vilce!. contribuabilT.
glavitul, plasa Cimpul, judeful Budgetul comune! e la veni- Are o un local pro
$coala, cu
Dolj. tur! de 2589 lei $i la cheltuelT, priu, frecuentata de 14 elevT;
de 1783 let. o biserica, deservita de un preot,
Merieni, deal, spre E. de satul Vite sunt: 531 bo! si vac!, un cintaref $i un eclesiarc, zi-
Bahnari, com. Munteni d.-j., pi. 9 bivol!, 36 cat, 284 oT, 95 ca- dita de boerul Barbu Meri^anu,
Crasna, jud. VasluiQ. Pe coasta pre $i255 porcT. ale carul case in ruin a se vad
lul e asezata o parte a satulu! AstazT mo?ia Meri$anilor a- ?i astazt in mijlocul comuneT.
Bahnari. partine doamne! Elena P. Gr&- Acel boer este inmormintat in

di?teanu, n&scuta Otetele$anu. tinda bisericet. Piatra cu inscrip-

Merieni, deal, fn partea despre ^iunea comemorativa a fost spar-
V. a com. Tanacul, pi. Crasna, Meri§ani, com. rur., fn jud. Te- ta pe la 1821 de Turd, carl
jud. Vasluiti.Se tntinde spre S. leorman, pi. TeleormanuluT, la credeau ca vor gasi acolo scule
de Grum3zesti, pe d'asupra co- E. placet, situate pe Valea-Te- pre^ioase.
mune! Munteni-d.-s., pan5 aproa- cuciuluf, care o strabate in toata Vite: 531 vite marT cornutei
pe de Cordeni, jud. FalciQ. Pe lungimea. Este a$ezata pe un 151 caT, 1768 oT ?i 187 porcl.
coasta sa despre E. e a$ezata teren ?es, pu{in variatprin val- Ocupafiunea locuitorilor este

o parte a satuluT Tanacul ?i ceaua piriuluf Tecuciul. agricultura $i cre$terea vitelor,

ma! spre S. de acesta, e a$ezat Se ?nvecine?te: la N., cu co- mat cu osebire a oilor. Mul^r
intregul sat Burghelesti. muna Dobrote^tt (Doagele), de din locuitori! vind lap tele oilor,
care se desparte prin semnul cu brinza ?i mtel in ora^ele
Merii (Valea-), valc y
izvore?te de hotar numit Ctlfea; la E M marl.
din coasta padure! Draghescu, cu com. Beuca, de care se des- Pe linga cultura plantelor fai-
com. Vlade$ti, pi. Riurile, jud. parte prin vilceaua numita a- noase, locuitori! comunel se mal
Muscel; strabate catunul Pris- Comoril; la S.,cucom. Dide^ti; ocupa $i cu gr5dinaria, cu cul-
lopul; trece pe lingS biserica la V., cu com. Valeni, de care tura cinepel, inului $i a plan-
acelul catun ?i se varsa in riul este despaY{ita prin riul Vedea telor leguminoase.

Bratia. $i bran i? tea numit*'! Buzatul. Pe teritoriul comunel sunt $

Digitized by Google
 MERI^ANI 318 mesteacAnul

hect. vil ?i V* hect. livede de Numanil vitelor marl e de 34 ?i un cintaref; o ?coala, frecu-
prunl. ?i al celpr micT, de 31. entata de 7 elev! ?i 3 eleve.
Budgetul comunel e la veni- Acest sat, se zlce, s'a in- Comerciul se face de 2 cir-
turf de 6255 let, '70 ban!, iar fiinfat cam pe la anul 1832, de ciumari.
la cheltuell, de 5620 let, 39 ban*. Petrache Meri^escu, fost pro- Numarul vitelor marl e de
Prin coinuna Meri$ani trecea prietar. 198 $i al celor micT, de 229.
vechiul drum al Ru^ilor, acum
desfiin^at; astaz! com. se leaga Meri§escu, deal in raionul co-
%
Merlari, trup de mosie, in jud.
prin cat vecinale cu comunele mune* Budi^teni, pi. Podgoria, Ialomifa, pi. Ialomi^a Balta, co
Beuca, Dobrote^ti, Dide§ti $i jud. Muscel. Pe acest deal se muna Dormarunt, proprietatea
Valeni, din jud. Olt. afla Schitul-Cotroceni, zidit pe Eforiei Spitalelor Civile, din Bu
La S. comunef, se afla o ma- la anul 1823. Astazi nu se vad cure§ti, arendata, impreuna cu
gura care se crede ca a fost din el de cit ruine. Persica, cu 61750 lei (1893—98).
ridicata in timpul ocupa^iuneT
armatelor austriace la 1853. O Meri^orul, munte, pe ho- situat Merlice^ti, sat, facind parte din
a doua magura se afla la V. co- tarul despre jude^ul Bacau, in com. rur. Val-de-El, pi. Oltul-
munef. AmindouS ati inalfime de partea despre V. a jude^ulul. d.-s., jud. Olt. Are o populate
aproape 10 m. Face parte din grupa munfilor de 250 locuitorl; o biserica de
Satul Meri^ani este din cele Cicul - Tarcau catre marginea lemn, fondata la anul 181 1 de
mai vechl ale jude^ului; il ga- despre N. a basinului Trotu- Nicolae Merlici.
sim $i in nomenclatura comu- §uluY.

nelor din secolul XVIII, facind Din acest munte izvore^te pi- Meslinul, insuld insemnata, jud.
parte din plasa Mijlocul ?i for- riul Asaul ?i piriul Tazlaul-Sa- Tulcea, din brajul Chilia, si-

mind un corp cu satul Bobo- rat. tuata in partea N. a pi. Sulina,

ce?ti. La Salcia $i Cotorga erau $i cea E. a com. urb. Chilia- Ve-
sate populate, carl s'au desfii n {at Meri§ul, sat, in jud. Mehedinfi, chie; este coprinsS intre bra-
sili$tea Salciel se vede inca. As- pi. Motrul-d.-s., com. rur. Plo?- \v\ principal, Cernofca $i Ba-
tazT, acolose afla numai conacul tina, situat pe Valea-Motrulul. linof; are o lungime de 7 kil.

proprietaruluT, d-nul Coliba^anu. Are 106 case. $i o intindere totala de 600

hect., neproductive, fiind acope-
Meri§ani, mope, a statuluT, in Meri§ul, c&tun, aparjinind de rite numaT cu stuf, supuse
$i
jud. ?i plasa Teleorman facea ; com. Piriieni-d.-s., pi. Mijlocul, inundatfunilor.
parte din averile m&nastire?tT jud. Vilcea, cu o populate de
§i if zicea Meri^ani-Mitropoliel. 80 loc. (42 barbae ?i 38 femei). Mesteacanul, s&tuc. Vezi Do-
bronaufi, sat, com. Virful-Cim-
Meri§ani, stafie de dr.-d.-f., jud. Merlari, sat, facind parte din pulul, pi. Berhometele, jude^ul
Arge$, pi. Pite$ti, pe linia Pi- com. rur. Jilava-Merlari, judejul Dorohoiu.
te$ti-Curtea-de-Arge$, pusa in Ilfov, pi. Sabarul. Este situat
circulate in anul 1899. Se afla linga riul Sabarul. Pe aci trece Mesteacanul, sat, facind parte
intre stasia Bascovul (9.6 kil.) $i $oseaua na^ionala Bucure^ti- din com. rur. Ceta{eni-din-Deal,
stasia Radu-Negru (11.2 kil.). Giurgiu. plaiul Dimbovi^a, jud. Muscel.
Se intinde pe o suprafa^a de
Merisasca, sat, facind parte din 780 hect., cu o populate de Mesteacanul, virf de deal, jud.
com. rur. Crea{a-Le$ile, pi. Mos- 300 locuitorf. Bacau, pi. Trotu§ul, com. Hirja,
ti?tea, Se intinde pe
jud. Ilfov. D-i G. Diamandi are 500 din ?ira Ca?inuluf, situat la V.
o suprafaja de 254 hect., cu o hect. $i locuitorif, 280 hect. Pro- de muntele Staneica.
populate de 47 locuitorl. prietarul cultiva 275 hect. (75
D-l Anton Alexandrescu are hect. izlaz, 150 hect. padure). Mesteacanul,/^///-^ particular^,
225 hect. $i locuitortf 29 hect. Locuitoril cultiva 202 hect. (10 jud. Putna, in intindere de $7
Proprietarul cultiva 200 hect. sterpe, 60 izlaz). hect., cu trupurile: Ciocirlia, Co-
(25 pidure). Locuitoril cultiva Are o hramul A-
biserica, cu roiul, L'jngeasca, Fundul-Let-
tot terenu). dormirea, deservita de 1 preot canilor ?i Crucea,

Digitized by LiOOQ IC
 MESTEACANULUl (VtRFUI.-) 319 METELEUL

Este situate pe teritoriul co- Drumurl principale sunt: la Uda£ (com. Albe^ti), Pogoanele
munel Clipice^ti, pi. Girlele. Negote$ti (1 kil.) $i la Camir- ?i Caldare?ti ; la E., tot Caida-
zani (3 kil.). re$ti $i mo?ia Balaciurile din
Mesteac&nului (Virful-), mtai- Satul s'a infiin^at in urma im- jud. Ialomi^a; la S., hotarele
te, in jud. BuziCi, com. Bozio proprietarireT sStenilor pe la mo?iei Groasa sau Rogoazele,
rul, catunul Nucul, in p&durea 1866, de catre locuitorii din Grindul, Grinda?ul §i Bro^teni-
Hinsarul ; face hotar despre co- Camirzani, cSrora li s'au dat NoT (jud. Ialomi^a) la V., dru- ;

rauna Gura-TeghiT. pamint aci. mul Grinduluf, limitinduse cu

capul mo$iilor: Cotorca $i Fre-
Mestec&nari, deal, pe care sta Mesteceni, colind insemnata,jud. ca^eanca (jud- Buzati), pe al
satul Mesteceni, din com. Ciu- Buzati, a care! coama incepe cireia hotar merge, pana da in
mule^ti, jud. Suceava. in com. Tisaul $i se terminain hotarul mo$iei Rotunda.
com. Lapo$ul, catunul Pietricica. Suprafata sa este de 5950
Mesteceni, sat, ftcind parte din Se zice ca pe virful ei ar fi fost hect., din carl 4983 arabile, 180
com. rur. Jupinesti, pi. Riul- drumul DoamneT Neaga, de la padure, 700 izlaz $i 87 sterpe.
DoamneT, jud. Muscel. Cade in cetatea Cheea (com. Tisaul) la Proprieta^Imalinsemnatesunt:
partea de N. a satuluf Jupi- gradina sa din Lapo§ul. Meteleul Scutelnici (satul), Mete-
nesti, cu care formeaza com. leul-Lipanesc, Arcani ?i Dobro-
cu acela§? nume. Me$ine$ti, sat, pendinte de com. geancea.
Este strabatut de la V. spre Potcoava, pi. Mijlocul, jud. Olt, Terenul e un vast ?es, care
E. de Riul Tirgulul,
- care se situat pe malul sting al girleT aminte?te Baraganul Ialomi^eT.
vars& in riul Doamna, di|p& ce Plapcea. Are 380 locuitor! $i Totu^I cultura se face pe o
trece prin mijlocul satulul. o biserica, zidita la anul 1822 scara intinsi, pamintul produ-
Are o populate de 99 locui- de preofrt loan $i Teodor. cind mal cu seama porumb $i orz.
torl. Sunt 2 stine pe mobile Scu-
Este a$ezat pe malul drept Met&va, grind sau loc ridicat telnici $i Arcani.
al rtuluf Doamna $i legat cu deasupra stufuluT inconjurator, Comerciul constaindesfacerea
cit. Jupine§ti prin o $osea co- situat in jud. Tulcea, pi. Sulina, cerealelor, care se transporta la
munala. pe teritoriul com. rur. Sf. Gheor- gara Cilibia.

ghe saii Cadirlez; este situat Cat de comunicafie sunt: $0-

Mesteceni sau Movileni, sat, linga malul Maril, in partea S.- seaua Meteleul-Cilibia prin Po-
pe mo$ia cu acela$i nume, co- E. a pla^e! $1 in cea de S.-V. goane; insemnatul drum natural
muna Ciumule$ti, jud. Suceava. a comunel; este maT mult o Grindul Buzaul pe linga Meteleul,
E strabatut de piraiele Hu- prelungire a grinduluf
estica §i altele, carl o pun in legatura
hurezul $i Subjirelul. Peri$orul are o direcjie de la
; cu comunele vecine.
Are o populate de 38 fa- S.-V. spre N.E.; se prelunge$te Comuna e formata din catu-
miliT, saO 158 suflete, din carT spre E. cu alte doua grindurf tunele : Arcani, Meteleul-Lipa-
55 contribuabill, locuesc in 36 mat micT, Grindul-CerbuluT $i nesc §i Meteleul-Scutelnici, cu o
case. Carasovschi; in partea S., ca- populate de 1250 locuitorT, din
Vatra satulul ocup& 3 fitfcl, $i tre Mare este acoperit cu nisip; carT 268 contribuabilT, locuind
60 prSjinl. are o forma lung3ea{a %\ o intin- in 263 case.
Mo$ia care e proprietatea d-lul dere de 120 hect., neproductive, Meseria^I sunt: 1 lemnar, 3
Emanuel Morjun, cumparata de fiind acoperite cu nisip $i pie- rotarT, 1 croitor, 2 fierarf $i 1

la mo^tenitoril luT Constantin tri$. cojocar.

Htrlescu are o intindere de Vite sunt: 473 boi, 455 vacT,
65 filet. Meteleul, com. rur., in jud. Bu- 276 vt^et, 276 caf, 173 lepe, 54
Improprietarip in 1864, sunt zati, pi. Cimpulul, la extremita- minjf, 3200 01, 18 capre, 4 a-

8 frunta^T, 1 1 palma^I ?i 24 co tea de S. a judefuluT §i la 59 sinl $i 361 porcl.

da$I, stapinind 61 falrif $i 24 kil. de Buzdu. Budgetul com. e de 4361,65
prajint. Limitele sale sunt: la N., leT.

Biserica $i $coala din Nego- hotarele deS. ale mo^iilor: Ro- Are o $coaia, in catuiul Scu-
te$ti servesc §i acestui sat. tunda (com. Bradeanul), Calfuna, telnici, frecuentata de 97 elevl

Digitized by Google
 meteleul-lipAnusc 320 MEZARLtC-BAIR

si 30 eleve; 2 bisericT, in catu- tefulut si riul Prutul, spre V. de pe hotarul dintre com. Doamna
nele Scutelnici si Lipanesti, de- locali tattle Imp&rateasa si Cra- si Gircina.
servite de preoflf, 2 cintareti iasa.
3
si 1 paracliser. Catedrala e cea Urmele acestor san^urT, can Metoful, sat, cu 200 locuitorf,

cu hramulNasterea-Maicei-Dom- merg paralel cu apa PrutuluT, jud Arges, pi. Pitesti, facind

nuluT. sunt de diferite intinderi, unele parte din com. rur. SlStioarele.
CirciumT sunt 8. avind lungimeade 300 — 500 m.
Catunul Meteleul - Scutelnici Se crede ca aceste metereze Metohul-M£n§ile§ti, mosie, a

dateaza de pe la 1825. Primil au fost facute pentru ap&rarea statulul, jud. Vilcea, fosta pen-
locuitorT stabilitt au fost cef cuartieruluT impSratesc, in tim- dinte de manfistirea Bistri^a.
adusT de calugSriT manastirei pul razboiuluf, urmat intre Rusi
Cald£rusani, ca sa aiba bra{e si TurcT, la 171 1. (VezT Stani- Meza, munte, jud. Muscel, intre

pentru cultura pamintuluT ; It s'au lesti, sat). riulDimbovifa si riul Doamna,

acordat atuncfmaT multe foloase, aproape de hotarul despreTran-
pe lingascutireade dart, deunde Meterezele, deal, in com. rur. silvania.

a si ramas numele de scutelnici. Degera^i, pi. Ocolul-d. j., jud.

Cele 1'alte catune sunt mat nol. Mehedin^i ; aci se vad redute. Mezarllc, virf de deal, in jud.

Mehedin^i, pi. Medjidia, com.

Meteleul-Lipanesc, cfitun al co m Metericul, fost picket de grantfit, Tas-Punar, cat. Chior-Ce^me,
Meteleul, jud. Buzau, cu 330 in plaiul Closani, jud. Mehe- la 1 kil. spre E. de acest cat.,

locuiton si 62 case. dinft. pe culmea dealulut Mezarlic-

Bair ; are 100 m. inal^ime si

Meteleul - Lipanesc ( Zapa ) Meterizul, picket de granifa, in este acoperit cu verdeafa\

mosie, in jud. Buzau, com. Me- plaiul Closani, jud. Mehedinji.
teleul; are cam 1870 hect, din Mezarllc-Bair, deal, in judeful

care 1 70 hect. padure ; este pro- Meterizul-luI-Tudor, munte, in Constanta, pi. Medjidia, pe te-

prietatea bisericeT Sf. Nicolae jud. Mehedinji, plaiul Cerna, ritoriul com. rur. Tas-Punar si

din Brasov. din care izvoreste piriul Cioro- anume pe acela al catunuluf
vaful. Are o inal^ime de 730 m. Chior-Cesme; se intinde spre
Meteleul-Scutelnici, c&tun de V. cStunuluT, incepind de la

resedin^, al com. Meteleul, jud. Meterizul-Pade^ului, he si re- virful Miulten-Tepe, indreptin-

Buz&u, cu 650 locuitorT si 140 dute, in jud. Mehedin^i, plaiul du-se catre N. si avind o direc-

case. Closani, com. rur. Negoesti, sa- {iune de la S.-V. cStre N.-V. ; se

tul Padesul, de unde Tudor Vla- intinde printre vaile Hagi-Sirt-

Meteleul-Scutelnici, mope, in dimirescu a ridicat pentru prima Dere si Sali-Bei-Dere; este si-

com. Meteleul, jud. BuzSu, pro- data stindardul revolu$iuneT din tuat in partea vestica a plaseF

prietate a statulul, pendinte de 1 82 1, plecind cu panduriT sal. si cea centrals a comunel; are

Caldarusani; are cam 2130 hect., Este situat pe cimpie in apro- o inal^ime de 100 m.
mat toate arabile, din care 750 piere de soseaua ce duce de la
s'au dat impropriet&ri{ilor. Negoesti spre Closani. Mezarllc-Bair, deal, in jud. Con-

stanta, pi. Silistra-Noua, com.

Meterez (La-), (Zidul-Doam- Meteul, sat, pi. Jiul-d.-s., com. Ghiuvegea si Caranlic; se in-

nei-Neaga), mine, in jud. Bu- Bradesti, cu 382 suflete si 105 dreaptS spre E., avind di-

zau, com. Gura-Niscovuhn, ca- case. recfte generala de la S.-V. spre

tunul Mierea, pe Poiana-UImea- Copiil din sat urmeaza la N.-E. ; se intinde printre Beilic-

sa, atribuite Doamnei Neaga, scoala mixta din satul Bradesti- Ceair si adiacenta saCisla-Punar;
care ar fi facut aid un schit. d.-s., care este la 4 kil. la poalele sale nordice se afl2 sa-

tul Curu-Orman; se ridica lao

Meterezele, urme de sftpaturi Metodica, munte, in jud. Neam^u, inalfime de 142 m., dominind
de sanfuri, in partea de E. a plasa Piatra-Muntele, in grupa vaile de mat sus si satul Curu-
com. St^nilesti, pi. Prutul, jud. munfilor Bistri^eT-Moldovei, si- Orman; e acoperit cu padurl
Falciu, pe sesul dintre apa Pru- tuat la N. man&stirel Bistrifa, £ k
la V„ cu flne^e si semanSturf

Digitized by LiOOQ IC
 MEZARLtC-IUC 321 MICE$TI

la E. ; pe muchia lut se afla rur. Pazarli si anume pe acela Piuceasca de la comuna S&ceni,
drumul comunal care duce de la al catunulul sSu Ghelingec, care cu care formeaza o singura vale
Curu-Orman la Ghiuvegea. se afla cu 1 kil. ma! spre mal largft ; se infunda in va-
N. de acest virf; este asezat lea Tinoasa spre S. de com.
Mezarllc-Iuc, movila, in jud. si pe culmea V. a dealulul Ghe- Sfintesti. P&n£ in dreptul comu-
pi. Constanta, pe teritoriul com. lingec-Bair si are o inal{ime de 1
nei Butculesti, poarta numirea
rur. Techir-Ghiol si anume pe 165 m., dominind satul Ghe- de Valea-Petrisulul, numal de si

acela al c&lunulirf sau Agigea lingec si drumurile Ghelingec- aci la vale se numeste Valea-
este virful eel mal inalt al dea- Pazarli si Ghelingec-Doroban^ul Mica.
lulul Agigea, avind 38 m. inal- (Bilarlar); este situat in partea
{ime si dominind satul Agigea de N. a pl&seT si a comunei. Miceasca, pltdure, amenajata,
precum si Marea, care este la compusa din trupurile :
f uica
500 m. este situata in partea
; Mezdroaia, nume ce a mal pur- si Malina, pendinte de comuna
de S.-E. a plSsel si cea de E. tat com. Beloful, din jud. Dolj, Micesti, pi. Riul-Doamnel, jud.
a com. e acoperita cu p&sunT.
; pi. Dumbrava-d. s , com. Be- Muscel, proprietatea d-nei Elena
lo^ul. Gogulescu.
Mezarllc-SirtI, deal, in jud. Con-
stanta, pi. Mangalia, pe terito- Mezinca (Fine\ul),virfde wuu- Miceasca, vale, pe care se afla
riul com. rur. Cheragi si anume te y jud. Baca 11, pi. Trotusul, asezata com. Micesti, pi. Riul-
pe acela al c&tunuluT sau Va com. Tirgul-Trotus, din sira DoaroneT, jud. Muscel. Izvoreste
lali; se desface din dealul Egi- Sianiculul, situat pe stinga Sia- din dreptul comunei Jupinesti
Iuiuc; se indrepteaza spre S., niculul. In sinulsSu se afla ceara si, dupa ce se impreuna cu alte
avind o directfune de la N.-V. de p&mint (ozocherita), care se vilcele, se varsa in riul Doam-
spre S.-E. si se intinde printre intrebuin^a intr'o fabric^ ce era na, pe malul drept, in dreptul
v&ile^Acagea si[Daulu-Chioi are ; zidita anume chiar pe una din comunei Colibasi.
o i rial time maxima de 103 m., pe coastele sale.
care o atinge in virful Valali, Micesti, com. rur., jud. Muscel, pi.
dominind catunele Acargea, Va- Mica, sat, cu 30 familil, jud. Ar- Riul-Doamnel, la S.-V. de Cim-
lali si Daulu Chioi, carl 'sunt ges, pi. Pitesti, facind parte din pulung, la 42 kil. de acest oras
asezate la S. si V. de acest com. rur. Biscovul-Flestil. si la 14 kil. de resedin^a sub-
deal, la cite 1 kil. prefectureT.
Este situat in partea de S. Micaia, munte, la N.-E. comunei Este situate pe valea Mi-
a plasel si cea de V. a com. Baia de-Fier, plaiul Novaci, jud. ceasca, intre dou£ dealurl.
Gorj, despar^it de muntele Pis- Se compune din 3 c&tune:
Mezarllc-Tepe, deal, in jud. cul, prin izvorul Ungurelul, care Micesti, Pauleasa si Budeasca, si

Tulcea, pi. Babadag, pe teri- se varsa in 01te{. se margineste: la N., cu comu-

toriul Congaz; este
com. rur. na Jupinesti ; la S., cu comuna
unul din virfurile cele malsud- MicS (Valea-), vale, jud. Muscel, Ciumesti ; la E., cu comuna Pis-
estice ale pietrosulul deal Tas pi. Riurile; izvoreste din coasta cani si la V., cu jud. Arges.
Bair, situat in partea de E. a p.ldurel Dela Cruce; strabate sa- Are o populate de 1205 fa-

pl&sei si cea de S. a com., la tul Vladesti-d.-s., si se varsa in milil, sau 1064 suflete, din carl
marginea nordestica a satulul riul Bratia. 257 contribuabill, locuindin 264
Congaz, cu 48 m. inSl^ime, case o biserica, fondata la a-
;

dominind satul Congaz, valea MicS (Valea-) sau Vaiea-Lu- nul 1846 de locuitori, deservita
Telifa si drumurile comunale pului, vale, jud. Teleorman, de 1 preot si 2 dascali ; o scoala,
Eni- Chioi -Congaz si Congaz ce-sl ianastere din apropierea de fondata la 1840, pe proprietatea
Agi Ghiol ; e acoperit cu ver- com. Ciol&nesti-din-Deal, des- statulul Vacareasca, si frecuen-

de;ija; la poalele sale sudice pre partea dreapta a Vael-Cii- tata de 45 elevl.

se afla cimitirul musulman. nelui ; trece pe linga com. Cio- Vite: 170 bol, 90 vacl, 260
lanesti -din- Vale, prin cimpul ol, 209 porci, 19 cal si 180
Mezarllc-Tepe, virf, in jud. si dintre com. Ciurari si Gradesti; capre.
pi. Constanta, pe teritoriul coin. prime r te in dreapta gura vilcelel Budgetul com. e la veniturl

Digitized by LiOOQ IC
 MICE?TI 322 M1CLAU$ENI

de 1934 lei $i la cheltuelt, de Areo ?coa!a primary de baeflf; Miclau§eni sau Cenita, sat, pe
1 90 lei.
1 2 bisericl; 8 circiuml. mo?ia cu acela^I nume, comuna
In comuna sunt livezl, dealurl, Budgetul com. e de 7848 lei, Corlateni, pi. Copula, jud. Do-
padurl ?i zavoaie, compuse din 79 banl. rohoiu.
salcii, plute ?i anint. Se cultiv3 pe linga cereale: Are o populate de 77 fa

Riul-DoamneT uda comuna in 93 hect. vie (din carl 27,50 ne- milil, sau
229 suflete; 2 bise-
partea de E. Pe el se afla 2 lucratoare) $i 21,50 hect. livezl ricl, una cu hramul Sf. Dumitru,
morl cu 5 roate. cu prunl. ?i a doua, cu hramul Sf. Mihail

Parte din locuitori sunt mo$- ?i Gavril, de lemn §i tencuitl

nenl $i parte s'au improprietarit Mice^ti, fladure, supusa regimulul Proprietatea mo?iei este a
prin legea de la 1864, pe mo- silvic, jud. Muscel, plasa Riul- d-lor: Iorgu Hermeziu, D. Du-
$ia statuluT Vacareasca, astaz! Doamnel, formata din doua tru- ber $i Hie Mo^oc. Din vechime
a d-lui N. I. Micescu $i pe mo- purl: unul in intindere de 2500 toata mo?ia a fost a familiel

bile d-lor Gogulescu, I. Micescu, hect. $i al doilea, de 75 hec- Mo^oc.

I. B&jan, Al. Micescu, Orascu, tare. Satenil improprietari^I au 173
Boranescu, a d-nel Badulescu hect., 22 aril patnint, iar pro-

§i pe a statulul Aninoasa-Buliga. Mice§tilor (Piriul-), girla, iz- prietaril mo^iel, 720 hect, 39
Calea ferata trece prin partea vore$te din jud. Arge$, ?i se aril cimp $i 8 hect., 59 aril

de E. a comunei ?i un pod de varsa in riul Doamna, jud. Mus- padure.

fier, al caiel ferate, leaga com. cel. Serve?te de limita, la N., Pe partea Hermeziu se mai
Mice?ti $i Coliba^i. intre com. Ciume^ti $i Mice^ti. afla: livada, 2 pogoane vie §i

Calea nationals Pite$ti-Cim- 2 lazurl, din carl unul numit al-

pulung-Frontier& trece pe la E. Michia (Valeanca), mosie y in lui-Mo^oc, in suprafat^ de 20

de comuna, precum ?i §oseaua jud. Buzau, com. Trestia, cat. hect., 77 aril.
care o une^te cu comuna Pur- Tei§ul; are cam 240 hect., din Piraie principale ce curg pe
careni. care 80 hect. padurea Panataul, mo$ie sunt : Bahna sau Putreda
In comuna Mice^ti s'au gasit restul arabil, livezl §i izlaz. $i riul Jijia ce trece pe hotar.

silexurl cioplite, silexurl lus- Drumurl: acel de la Doro

truite, cujite sau razuitoare ?i Miclau^eni, com. rur., in jud. hoiii, ce duce prin Corlateni la

alte obiecte de piatra $i de os, Roman, pi. Siretul-d.-s., spre Podul-Stamatel $i acel de la Li-

Industrie a omulul cuaternar. N.-E. de ora$ul Roman, la 22 ven i ?iDumeni, pe Valea-Putre-

D'asupra dealurilor dela Mi- kil. de el pe $osea $i la 12 !
/« del, ce duce la Corlateni $i Vla-
ce$ti, in partea de S.-V. a com., kil. de re$edin{a pla§el. deni.
se vad ruine dintr'o vechie cetate Este formata din satele : Bu- Hotarele mo^iel cu : Carasa,

a lui Mircea-Basarab. D'aci e o tea, Hindre^ti, Li^ca ?i Miclau- Cordareni, Corlateni ^i Vacule?ti.
privire frumoasa pe Valea-Ar- ?eni, cu re$edin{a com. in satul Insemnat aici este localitatea
ge$ulul. Butea. Sili?tea-Vechle.
Popula^ia: 701 familil, sau Familia Mo^oc, din vechime a

Mice^ti, sat, facind parte din com. 3203 suflete, din carl 368 familil fost proprietary a intregei mo$ii.
rur. cu aceIa?Inume,jud.Musel. Ungurl 51 1 1 familil Evrel. Intre vechil boerl aiMoldovetga-
Are : 3 biserici de zid, din sim pe Marele Vornic Mofoc, in

Mice^ti, com. rur. $i sat, in jud. carl 1 catolica ; 2 $coale, una serviciul lui Alexandru Lapu?-

?i pi. Tutova, spre N.-V. de de baejl, frecuentata de 1 1 e- neanu-Vod£; care fugarind pe

Birlad, pe piriul Studine^ul, a levl $i a doua de fete, frecuen- Joldea logodnicul Domnifel Ru-
$ezat la poalele unu! deal $i in tata de 14 el eve, case marl boe- xandra, fiica lui Petru Rare? ?i

jurul lui. re?tl $i un frumos $i intins pare. pretendent la Domnie, il prinse

Are 507 locuitori. Budgetul com. e la veniturl la $ipote pe Miletinul, in jud.

Satul Mice$ti formeaza o co- de lei 7553,36 $i la cheltuell de Ia?i, in luna Septembrie, I5S 2 »

muna (com. Mice?ti) cu catu- lei 6943. ?i ducindu-l inaintea lui Lapu§-

nele Gheorghe^ti, Manoiul, Fun- Mo$ia Miclau$eni apar^ine fra- neanu, acesta-1 judeca; dupa care
dul-Vael, Dragomane^ti, Burlaci tilor Dimitrie $i George A. Sturd- insemnindu-1 la nas, il calug^ri

si Valca-Lupulul. za Miclau?eanu. $i-l inchise in mSnSstire.

Digitized by Google
 miclAu?eni 323 MICLE^TI

Alexandru Lapu^neanu ma! satul Hindre$ti ; curge de la E. |

Micleasca, sau Pau^easca, sfoa-
tirzia, dindu-se la rautap §i cru- spre V. ; trece prin marginea rit de mofie, in jud. Tecuciu,
zimf, ca ?i predecesorul sau Ste- de S. a satului Miclau^eni $i, la proprietatea d-lul Anton Cincu,
fan Petru Rare$-Voda, care fu S.-E. de acest sat, se varsa in situata intre catunele Lie^ti ?i

ucisde boeri, se forma contral o PiriulStincel, pe stinga. $erbane$ti ; se arendeaza locui-

conspirajie pentru a-1 detrona $i torilor din satul Lie$ti-Mtcles-
a pune in locu-I pe $tefan Tom$a. Micl&u$oaia, s&tuc, in jud. Ba- culul. O parte din aceasta mo-
Intre boeril conspiratorl se afla cati, pi. Tazlaul-d.-j., com. Gro- i §ie, coprinsa intre Siret 91 Val-
$i Vornicul Mojoc, care, impre- pile, satul Gropile. cica, a fost rescumparata de lo-

una cu al{ii, fugi in Polonia $i cuitoriT din Lie?ti $i pe dinsa

carl fund descoperi^i de Alexan- Micl&u§ul, munte, in jud. Buzau, '

s'a format satul cu acela^I nume.

dru, n'au putut reu^i in planul com. Goide$ti, ramifica^ie din
lor de detronare. masivul muntelu! Penteleul, pu- Micle^ti, com. rur., in partea de
Lapu$neanu, cu concursul Tur- ftn maT jos de muntele Zanoaga, E. a pi. Crasna, jud. Vasluiu,
cilor, facu mijlocire la regele acoperit cu padurl intinse de
I

la 24 kil. de Vasluiu ?i la 12 kil.

Poloniel pentru a extrada pe brad $i pa^unl. Aci pa?uneaza de Codae^ti, re$edin{a pi., a$e-
refugia^J. Dupa multe cererl, Hat- anual pana la 1800 of. Are o I
zata pe dealurl, vai §i podi^e,
manul Cracinsky, primi ordinul stina. Laptele se fabrica in ca- I pe stinga piriulul Vaslue^ul.
regal de au mers la Liovul, $eria de la muntele Mu$ea. E formata din satele: Mi-
unde a taiat capul luf Tom§a- 1

cle?ti, Chirce^ti ?i Pope?ti, pe

Voda, a lul Mo^oc- Vornicul, a Miclau§ul, pirin, jud. Vasluiu, o suprafaja de 4100 hect, din
lut Veveri$a-Postelnicul $i a lul carl 615 hect. padure, 2445
pi. Stemnicul, Com. 0$e$ti ; iz-

Spancioc-Spatarul ?i i-au ingro- vore^te din dealul Miclau?ul; hect. loc de cultura, fina^ ^i

pat afara din tirg, la manasti- curge spre S.; trece prin satele ima? sunt ale proprieta^el, iar

rea Sf. Onofrel. 0$e§ti $i Ruginoasa $i se varsa 1039 hect. ale locuitorilor.

in riul Stemnicul, tot pe teri- Calitatea solulu! variaza dupa

Miclau§eni, sat, in jud. Roman, toriul com. 0$e$ti, la locul nu- pozi^iunea sa, fiind mat pro-
pi. Siretul-d.-s., com. Miclau^eni, mit Capul-Dealulul. ductiv pe podi^un ?i vat, de
spre N.-N.-E. de ora?ul Roman, cit pe costive $i dealur!.
la 22 kil. de
12V2 kil.
el §i la Miclau§ul, pirin, jud. Buzau, com. Are o populate de 379 fa-

de re$edin{a pla$el. Este a§ezat Goide$ti, la poalele muntelul miliT, sau 1792 suflete; 4 bi-

pe un mic deal. Este re$edin{a Penteleul, format din izvoarele sericl, deservite de 2 preo^I ?i

com. Miclau^eni. ce les din ramlfica^iile : Piscu- 6 eclesiarhi; 1 $coala; 1 moara

Are o populate de 163 fa- na$ul §i Miclau?ul; se scurge cu aburt; 10 iazuri; 6 cir-

milil, sau 706 suflete, din carl 163 riul Bisca-Mica, in dreptul ciumt.
in
contribuabill; o biserica de zid ;
BolovanuluT-Mortatul. Comerciul se exercita de 7
2 $coale, una de bae{T, frecuen- persoane.
tata de 1 1 elev! si
T a doua de I
Miclea, deal, in jud. Vasluiu; ia Vite : 1 182 vite marl cornute,
!

fete, frecuentata de 14 eleve. na?tere din coama dealulul Bor- 180 3694 ol, 12 capre, 5
cat,

Aid se gase?te parcul $i ca- dea ; formeaza valea pir. Cu^ig- bivoll $i 364 rimatort.
sele farailiel Sturdza. na; se intinde de la N., paralel B idgetul com. e de 3147 leT,
Este legat cu ora$ul Roman cu dealul Bursucul ?i strabate 50 banT, la veniturT $i de 3041
prin $osea. In apropiere de a satul Mirce$ti, in partea de E., let, 87 banT, la cheltuell.

cest sat, intre el ?i satul Mir- iar extremitatea de S., se pleaca Locuitorii, pe linga agricul-
ce$ti, pe teritoriul com. Scheea, treptat, pana ce se plerde in ture, se mal ocupa ?i cu lem-
este un pod de fter pe riul Si- $esul-Mic. naria ?i mat ales cu rotaria ru-
retul, peste care trece $oseaua dimentara.
na^ionala Roman-Ia^i. Micleasca, mofie, la N. de jud. Prin marginea de V. a com.,
Tecuciii, in partea de V. a sa- trece piriul Vaslueful $i ?oseaua
Miclau^eni, pirin, ce curge prin tulut f igfme$ti, pe linga dm- na^onala Vasluiu-Ia^i.
pi. Siretul-d.-s., jud. Roman, com. mul ce merge la gara Ber- Locuitorii poseda: 166 plu-
Miclau§eni. Izvore^te la V. de heciu. gurT ^i 188 care cu bot, i6plu-

6$tU. UmrtU JHtiionar Gengrave. Vol. IV.

42

Digitized by Google
 MICLE?TI 324 MIC$UNE$TI-GRECl

guri 32 c&ru{e cu cal;

§i 174 115 cal, 168 rim&torl ; 77 stup* com. rur. cu acela?! nume, pi.

stupl cu albine. cu albine. Arge^elul, jud. Muscel.

Micle^ti, sat, in partea de S. al Micli^oaia, vtilcea, izvore^te din Miclo§ani, deal, inalt, pe care se
com. Ipful, pi. Mijlocul, jud. proprietatea mo?nenilor comu- afla situata comuna Miclo§ani.

Falciu. nel Ione^ti-Minculul, pi. Oltul- jud. Muscel, $i care predominS

$I-a luat numele de la ve- d.-s., jud. Vilcea, curge in lun- toata Valea-Dimbovitel, pana a-

chiul proprietar Miclescu, care gul proprieta^ilor lor prin co- proape de Ruc&rul ?i Tirgovi§te.

se zice c& ar fi fost $i fonda- muna, §i se varsa in Olt.

torul acestul s5tuc. Se afl& a§e- Miclo§ani-Mari, sat, facind parte

zat in aceea^I pozijiune ca $i Miclo^ani, com. rur., jud. Mus- din com. rur. Miclo^ani, plasa

satul fiful, re$edin{a com. $i la cel, plasa Arge?elul, situata la Arge^elul, jud. Muscel.
1 kil. de el. extremitatea de S.-E. a jude-
Are o suprafa{&de64i hect., tulul Muscel, pe malul sting al Midori, vale, in jud. Gorj, pi.

din care 5 hect. vatra satului, riului Diinbovija, intr'o pozi- Jiul, com. Bolbo^i ; incepe din
?i o populate de 20 familii, sau ^iune frumoasa. hotarul mo^iel d-lul Plop§oreanu;
90 suflete. Este coprinsa intre comunele: se intinde paralel cu vatra satului
Proprietatea mo^iel este a Valeni, Laicai ?i Pucheni. ?i se termina in apa Jiltul-Mare.

d-lul Racovi{a\ Se compune din 6 catune Este formatci de ramificafiile

Spre V. satului se afla o pa- Copaceni-Marl, Copaceni - Mid, dealului Dimba ^i pe ea se aflS

dure a propriet&tel, iar pe dea- Mei^oarele, Miclo?ani, Miclo^ani- pSdure.

lul numit al-Micle$tilor, o mo- Marl $i Nicolae^ti. Re^edin^a
Vila. comunei este in c&t. Miclo^ani- Mic§une§ti, sat, in jud. Neamfu,
Marl. pi. de Sus-Mijlocul, com. Bu-

Micle§ti, sat $i refedinfH, in cen- Mai inainte, aceasta comuni de?ti-Ghicai, situat pe valea pi-

trul com. Micle^ti, pi. Crasna, apar^inea jude^ulul Dimbovi^a, riulul Tatomire^ti, la N. dealului

jud. Vasluiii, situat de o parte de re?edin£a caruia vine mai Hir{e?ti. Cu marginile sale de

$i de alta a PiriuluI-Chirce?tilor. aproape, locul fiind $i mai bun c&tre E.S., formeaza limita co-

Partea din dreapta piriulul este pentru transport. munei despre judejul Roman.
a?ezat& pe inclinarea E. a po- Este situata pe un deal inalt, Are o populate d a 179 &•
di?ulul dealului Vael-Secl, iar care predominS toata valea Dim- milii, sau 396 suflete ; bise-

partea satului din stinga piriu- bovi^a, pana aproape de Ruca- rica, cu un preot.
lul, e a?ezat£ pe $es $i coasta rul ?i Tirgovi^te. Vite: 69 bol, 56 vaci, 67 of,

dealului Fundatura. Are o populate de 1059 lo- 13 cal, 25 rimatorl, 32 juncl.

Teritoriul satului are o su- cuitorl ; o $coala frecuentata de Acest sat a fecut parte din

prafa^a de 1458 hect., din carl 37 copii ; o biserica, construe^ com. Hoise^ti, apol, impreuni
214 hect. padure $i 849 hect. noua, a^ezata pe deal, deservita numal cu satul Hir^e§ti, a for-

loc de culture, fina$ $i ima$ ale de 1 preot \i 1 dascal. mat comuni a parte, $i astazi

propriet&{eI, iar 395 hect. ale O $osea comunala\carepleac5. apar^ine com. Bude^ti-Ghicai.
locuitorilor. din §oseaua jude^eana Tirgo-
Are o populate de 152 fa- vi?te-Cimpulung $i care merge Mic§une§ti, baltit, jud. Ilfov, pi.

milii, sau 759 suflete; o bise- in zigzagurl, fiind $i forte re- Mosti^tea, la N. cu cat. Mic?u-
ric£, facut& de vorniceasa Ra- pede, inlesne?te comunica^ia in- ne?ti-Mari. Are scurgerea in riul

luca Miclescu, deservita de 1 tre ora?ele Tirgovi^tea $i Cim- Ialomija. Confine: lin, ro^ioara,

preot §i 2 eciesiarhl; o $coala, pulung comunele vecine.

$i caracuda, biban, $tiuca, crap §i

infiin^ata la 1867, frecuentat& Budgetul comunei e la veni- ciortan. Create pe lac trestie

de 50 elevl ; o moarS cu aburl; turl de 1604 lei $i la cheltuell, $i papurcl.

4 iazurl; 2 circiume. de 1203 lei.

Locuitoril poseda: 70pluguri Locuitoril poseda: 1207 v ' te Mic§une§ti-Greci, com. rur.,p-
$i 81 care cu bol, 16 plugurl marl $i 2419 vite mid. detul Ilfov, pi. Mosti?tea, situ-

$i 22 c2ru{e cu cal; 512 vite ate la N. de Bucure§ti, pe ma-

marl cornute, 1900 ol, 5 capre, I
MiclO§ani, sat, facind parte din lul sting al riului Ialomi^a, HngS

Digitized by Google
 MTC5UNE$TI-MARf 325 MICULE?TI

balta Micsunesti, la 46 kil. de care are scurgere in riul Ialo- cu com. J irioiul. Satul formeaza
Bucuresti. mita. com una cu satele Ciorani si Ste-
Se compune din satele: Ba- Se intinde pe o suprafata de iani, avind o populate de 800
lamuci, Balta - Neagra, Fundul- 961 hect. si are o populate de suflete, din carT: f28 contribu-
DanciuluT, Greci-de-Mijloc, Gre- 484 locuitorT. abilT, locuind in 180 case.
ci-d.-j., Micsunesti-MarT si Mic- Aci este resedinfa primarieT. LocuitoriT poseda: 32 plugurT,
sunesti-Moara, cu o populate D-l S. Mihalescu are 607 56 care cu boT, 7 caruje cucaT;
de 1879 suflete, din carl 394 hect., din cart cultiva 379 hect. 400 vite marT cornute, 18 caT,
contribuabiir, Jocuind in 482 (125 izlaz, 100 padure, 3 vie). 400 oT, 300 rtmatorT, 30 capre
case. Are o bisericS, cu hramul Sf. 60 stupT cu albine.
Se intinde pe o suprafata de Nicolae, deservita de I preot Prin com. trece soseaua comu-
5225 hect. si 2 cintaretf; 1 hele$teti ; *i nala Plostina-Miculesti- Matasari.
D-niT Gr. Pantely, N. I. Eliad, masina de treerat cu aburT. Are 2 bisericT, deservite de
N. N. Lahovari, S. Mihalescu, Comerciul se face de 1 cir- 1 preot si 2 cintaretf ; o scoala,
D. V. Poltzu-Micsunesti si sta- ciumar. condusa de 1 inva$ator, frecu-
tul, aQ 3613 hect. si locuitoriT Num&rul vitelor mart e de entata de 74 elevf.
161 2 hect. Proprietary cultiva 412 si al celor micT, de 257. Budgetul comuneT e la veni-

2096 hect. (172 sterpe, 438 iz- turT de 1

1 54 let, iar la cheltuelT,
laz, 3 vie, 903 padure). Mic^une^ti-Moara, sat, ftcind de 1 134 leT.

LocuitoriT cultiva totterenul, parte din com. rur. Micsunesti- Dealurile maT principale din
rezervtnd pentru izlaz 303 hect. Greet, pi. Mostistea, jud. Ilfov. comuna sunt : Dealul-luT-Gaspar,
Are 5 biseridf; 2 scoale mixte; Este situat spre V. de Micsu- pe care se afla Cioaca-Mica,
1 moari cu apS; 1 masina de nesti-MarT, pe t^rmul sting al Cioaca-Mare si Cioaca-TTigSnceT;
treerat cu aburT; 6 helestaie riuluT Ialomita. Dealul MaluluT,- al - SgheabuluT,
2 podurT st&tatoare. Se intinde pe o suprafata de Culmea-Croicilor, Dealul-CaseT
Dintre locuitorT, 421 sunt plu- 888 hect cu o popu'atfe de 283
,
si al-GligoresculuT ; iar vaT prin-

garif, 45 ad diferite profesiunT. locuitorT. tre aceste dealurT sunt: Valea-

LocuitoriT poseda: 191 plu- Proprietarul, d-l D. V. Polizu- MaluluT, a-SgheabuluT si a-CaseT.
gurf: 134 cu boT, 57 cu cat; Micsunescu, are 722 hect., din Alte dealurT sunt: Dealul-Plos-
310 care si cSrute: 2i9cuboT, carT cultiva 305 heet. (02 ster- tineT, in partea de S., Dealul-Vii-

91 cu caT; 420 cat sifepe, 698 pe, 70 izlaz, 255 padure). Lo- lor, al-CasminegeT, piscul Cioa-
boT, 584 vadf si viteT, 10 bivo- cuitoriT au 166 hect. si le cul ca-CalugaruluT, Dealul-luMvan,
lite, 8 capre, 462 porcT, 165 1 1 tiva pe toate. al-UrsuluT, al-CiocindieT, al-Piti-

of.
I
Are o scoala mixa, frecuen- culuT si al-ZatreneT; iar vaTprin-
Comerciul se face de 5 cir-
|
tatade 16 elevT si 2 eleve; o tre aceste din urma dealurT sunt:
ciuraarT si 5 hangiT. ! moara cu apa; I pod statator. Valea-BisericeT, Valea - luMvan,
Budgetul comuneT e la veni- I Localul scoleT s'a oferit gratis a-UrsuluT, a-ElesteuluT si a-Za-
turf de 6231 leT, iar la cheltu- . de d-l Polizu-Mic$unescu. treneT.
elT, de 6334 let.
j
Comerciul se face de 1 cir- Ape sunt: Piriuljil^ul, in care
In partea de N. comunel a I ciumar si I hangiu. se scurg toate piraiele comuneT,
se afli o lunca, udata de mat j
Numarul vitelor marT e de si anume : Matca-Vail-MaluluT, a-
multe laculete, parte lasata pen- 1334 si al celor micT, de 212 1. SghiabuluT si a-CaseT, care se
tru izlaz, parte pentru finefe . scurg in Matca-Matasarilor; Mat-
si parte pentru cultura zarza- |
Micule§ti, com. rur. si sat, in jud. ca-ZatreneT si a-ElesteuluT carT
vatuluT. Mehedinfi, pi. Vailor. Este situ- se scurg in Matca-Miulestilor,
ata intre doua dealurT, pe Valea- carl formeaza piriul Jil^ul.
Mic§une$ti-Mari, sat, farind
'

Miculestilor, marginindu-se : la comuna se fac 2 tirgurT

In
parte din com. rur. Micsunesti- N., cu comunele Matasari si Run- anuale: Una la 21 Maiu si a
Greci, pi. Mostistea, jud. Ilfov.
|
curelul, de care se leaga prin doua la 6 August, in ziua hra-
Este situat la N. de Bucuresti, o sosea comunala; la V., cu co- muluT bisericeT. Pe teritoriul a-

pe malul sting al riuluT Ialo- munele Plostina si Rosiu^a; la cesteT comune se gasesc car-
mi{a. La N. e balta Micsunesti, I E., cu com. Tehomirul si la S., bunT de pamint.

Digitized by Google
 MICULINTI 32ft MIEREA-BIRNiCI

Miculin{i, sat. VezI Cotul-Micu- Limita de N. incepe din E. pe Valuta, care se varsa in Ama-
:

lin^i, com. Co{u$ca, pi. Prutul- dealuluT Golumbul, coboarS in radia, la satele Cru$e{elul, Va-
d.-j., jud. Dorohoiti. Valea-Valufe!, urea dealul S1S- lea-Mare §i Mierea.
vu{a, coboarS in rtul Amaradia, Peste Amaradia sunt 2 po-

Micului (Pirtul-), pin% in jud. urea dealul Cru^elul, da in durl: unul la Cru$e$ti, §i al

Prahova, curge din muntele Ste- Valea- Verde, urea dealul Urda, doilea la Mierea; este %\ un

jeretul, com. Star-Chiojdul, pi. urmind direcjiunea de la E. vad la SlSnineasa.

Teleajenul, ia direcfia S.-V. 91 la V. La 1874, com. Mierea-Birnici,

se varsa in girla Chiojdul, tot Limita liniei de S. incepe din impreunScu Valea-BouluT, purta
in raionul com. Star-Chiojdul. Dealul-GolumbuluT, cu direc^iu- numele de comuna Cru$etul, cu
nea de la E. la V.,coboara in A- re?edinta in c£t. Cru$e{ul. Ina-

Mielce§ti, ciitun, jud. Arge?, pi. maradia $i urea Dealul-OsoiuluT. inte de 1875, cStunul de re§e-
Oltul, fecind parte din com. Limita liniei de E. incepe dintS aQ fost pe rind Mierea ?i
rur. Stoile$ti. din Dealul-GolumbuluT, cu di- VSluta-d.-s.
rec^iunea de la N. la S., $i merge Are
4 bisericT, ftcute de lo-
:

Mielu^ei, sat, jud. Dolj, pi. Ama- p&iici la movila Tarni^a. cuitori una in Valu^a-d.-s., cu
:

radia, com. Slavufa. Are o po- Limita liniei de V. incepe hramul Sf. Gheorghe; a doua
pulate de 359 suflete, din cart din dealul Urda, de unde se in VSlu^a-d.-j., cu hramul In-

198 b&rbati $i 161 femeT; o termini linia de N., coboarS trarea in Biserica; a treia in

biserica, de lemn, cu hramul valea Miericeana pSnS la Ama- Mierea, cu hramul S -\\\ Tref

Adormirea MaiceY Domnuluf. radia $i se intoarce in Dealul- Ierarhl §i a patra in SlSnine?ti,

Copiildin sat urmeaza la $coa- Boulul, la S. cu hramul sf. Ion; o $coal3

la mixta din satul Socoteni, care In anul 1873, comuna se im- mixta, care functioneaza" din

este la 1 kil. departare. pSr^ea in 8 cStune ?i anume: 1875, e frecuentatS de 63 copil,

Bojinul, Cru$e{elul, Marine§ti, ?i e intre^inut de stat; 4 cir-

Mielu§ei, mosie particular^, jud. Mierea-Birnici, Miericeana, S1&- ciuml.

Dolj,pl. Amaradia, com. Slavuja. nine^ti, care in vechime se nu- Populafia com. e de 313 fa-

mea ?i Alumeni, Valuta-d.-j., milil, sad 1293 suflete.

Mierea, mosie particular^, jud. care se mai numea 91 Dragul, DupS legea din 1864, sunt

Dolj, pi. Amaradia, com. Mierea- $i Valuta. AstSzI tot 8 cStune ImpSminteni^I 183 locuitori.

Birnici. Are pe dinsa $i padure. compun comuna $i anume Cru- : Suprafata teritoriulut comu-

$e^elul $i Miericeana, in dreapta nel este de 1700 hect., din carl

Mierea (Matee$ti),catun, al com. iar in stinga: Bojinul, Valu{a- 1000 hect. arabile, 75 hect. fi-

Gura-Ni$covuluT, jud. BuzSu, cu d. j., VSlu^ad.-s. ?i Putineiul, nal ?1 *> 2 5 hect. pSdure.
320 locuitori §i 75 case; are care este eel maT depSrtat $i unde Mo$iI in com. sunt: Valuta-

sub-diviziile: Adincata ?i Bal^i. e re$edi n {a primSriel. Cat. Mierea- d.-j., Valuta-d.-s., Cru^etelul §i

Birnici ?i SlSnine?ti au casele Putineiul, cu o intinderedeiooo

Mierea, pi dure particular^, jud. de-o parte $i de alta a riuIuT. hect. $i aducind un venit anual

Dolj, pi. Amaradia, com. Mie- Terenul com. este acciden- de 21606 lei; apartfn d-lor: A
rea-Birnici, pe mo?ia Mierea. tat de urmStoarele dealurl Dea- : Teodorescu, Nae MurgS^ianu,
Are o intindere de 100 hect. lul-Golumbului, al-ButanuluT $i G. BalScioiu $i mo§nenilor can
$i e populate cu cer, corn ?i al-Cru^eteluluT, a cSror inSl^ime se gftsesc in Valuta ?i Slini-

girnija, aceasta predominind. aproximativa e de 300 m. ?i carl ne^ti.

sunt acoperite cu livezl deprunf, Paduri sunt: Valu^a-d.-s., de

Mierea-Birnici, com. rur., in pi. vil ?i padure mSruntS. 500 hect., Mericeana, de 25 hect.

Amaradia, jud. Dolj, a?ezata pe Principalul curs de apS este ?i Mierea-Birnici, de 100 hect.

ambele maluri ale riului Ama- Amaradia, care udS comuna in Viile, aparjinind d-Ior Teo-

radia. direc^iune de la N. la S., tre- dorescu $i Nae MurgS^ianu, au

Se m£rgine$te la N. cu com. cind prin mijlocul Amaradia ef. o intindere de 25 hect. Sunt §i

SlSvu^a ?i Stoina; la S., cu Bo- se revarsS primSvara §i toamna 20 hect. livezl de pruni.

dSe§ti; la E., cu Amaradia ?i ?i, cind plouS mult, chiar §i Pe mo?ia d-lui Teodorescu
la V., cu Valea-BouluT. vara. Prime?te afluen^i in stinga se afla o moara de aburl.

Digitized by Google
 MIEREA-B1RNICT 327 MtERLE?TT

Comuna e strabatuta de ca- Miereanca, nume, ce purta ma! pi. Siul-d.-s., situata pe Valea-
lea judeteana, care leagi Cra- inainte tnofia Zaicoiul, jud. Dolj, IminoguluT, pe amlndoua malu-
iova cu N. judefuluT, $i de caile pi. Amaradia, com. Zaicoiul. rile ale acestu! riO, la 17 kil.

comunale. $oseaua comunaia de capitala judefulu! §i la 12 kil.

leaga toate catunele cu catunul Miericeana. VezT Mierea-Mos- de Barcane$ti, resedinta placet.
de resedinta. neni, sat, jud. Dolj, pi. Ama- Se compune din 4 catune
LocuitoriT poseda : 581 vite radia, com. Valea-BouluT. Madura, Catanele, Mosteni si

marl cornute, 56 cat, 576 of, Schitul-Greci.

70 capre si 100 rimatorT. Miericeana, mo$ie particulars, Re$edin{a comunet e in cat.

Budgetul com. e la venitur! in nume, jud.

satul cu acelasT Catanele.
de 2022 78 banl si la chel
leT, Do'j, pi. Amaradia, com. Mie- Are o populate de 1487 lo-

tuelf de 1559 lei, 68 ban*. rea-Birnici, pe care se afla pa- cuitorT, din carT 302 contribua-
dure. bilf, locuind in 305 case si 12
Mierea-Birnici, sat, in jud. Dolj, bordee ; 3 bisericT: una in Ma-

pi. Amaradia, com. Mierea-Bir- Miericeana, p&dure particular*, dura, zidita la 1793, a doua in
nici, ale cSruT case sunt a§e- in satul cu acelasT nume, jud. Mosteni, fondata la 185 1, si a
zate de-o parte ?i de alta a Dolj, pi. Amaradia, com. Mierea treia in Schitul-Greci, fondata
rtuluT Amaradia. Birnici, in Intindere de 25 hect., la 1830, deservite de 3 preoflf,
Are o populate de 83 fami- populata cu cer si gtrnita, a- 3 cintaretT si 3 paracliserT; o
liT, sau 302 suflete; o biserica, ceasta predominind. scoala, in cat. Catanele, frecu-
cu hramul S-t'iT TreT-IerarhT; o entata de 13 copif.
circiuma. Miericica, satt Miericeana, sat, LocuitoriT sunt parte mosnenf;
CopiiT din sat urmeaza la pendinte de com. rur. Mierea- iar 144 sunt improprietaritfdupa
scoala mixta din satul Cru?e- Birnici, pi. Amaradia, jud. Dolj, legea rurald, pe mo?ia statulut,
tul, care este la 1 kil. situat pe malul sting al Ama- din cart li s'au dat
540 hect. 75
Caile de comunicatfe sunt: radieT, la 3 kil. spre N.-E. de ariT si 69 sunt tm proprietary pe
soseaua judeteana care leaga Cru$etelul, catunul de resedin^a most! particulate.
Craiova cu N. judejuluf (Ca- al com. Teritoriul comunet se intinde
preni) $i soselele vecinale car! Are o populate de 30 fa- pe o suprafata de 6000 hect.
U pun in legatura la N. cu sa- miliT, sati 140 suflete. Afara de stat, care poseda
tul Miericeana si cu cele -l'alte Soseaua vecinala leaga catu- mosia Schitul-Greci, cu 2500
sate ale com. Mierea-Birnici. nul, la S., de Mierea Birnici, iar hect., din car! 2000 arabile si
la N., de Valuta d. j. 500 padure, proprietarT maTin-
Mierea-Mo^neni, sat, in jud. semnatT sunt D-nul C. D. Ga- :

Dolj, pi. Amaradia, com. Valea- Mierlari, numire, ce se mat da bunea (900 hect. din carT 650
Boului. unel pfirfT din mo$ia Urlatorile, arabile si 250 padure); d-nit D.
Are o populate de 12 17 su- jud. Buzau, com. Plescoi. C. Dimitriu, Alex. N. Dumi-
flete: 107 barbafT 5*1 no fe- trescu si altiT, car! poseda $i

me! ; o biserica. Mierlari, numire, data ptfduref cladirt in comuna.

Copiii din sat urmeaza la mosie! Clocitt, a EforieT Spita LocuitoriT poseda : 67 cat, 1 26
Scoala mixta din satul Boul- !

lelor, com Vadul-Sore$tilor,jud. lepe, 484 boT, 244 vacT, 25 ca-

d.-s., care este la 1 V* kil. I
Buzafl; se mat numeste $i Pan- pre, 6674 oT si 138 pordf.
Satul se chema inainte Me- 1

i
telimonul. Comerciul se face In comuna
riceana. j
de 8 circiumarT.
Mierlele (Muntele-),^<ft/ws par- BudgetuI comune! e la veni-
Mierea-Mo^neni, mo§ie parti- ticulara, supusa regimuluf sil- turl de 3218 lei, iar la cheltuell,
culara, jud. Dolj, pi. Amaradia, 1
vic Inca din anul 1883, pe mo de 3192 let.
com. Valea-Boului, satul Mierea- ?ia Muntele-Mierlele, pendinte $oseaua comunala vecinala
Mo^neni. de com. Comarnicul, pi. Pele- strabate com. de la N. la S. prin
$ul, jud. Prahova. centrul sail, legmd-o la N. cu
Miericeana, sat, jud. Dolj. VezI Periefi $i Baiteni, iar la S. cu
Miericica. I Mierle^ti, com. rur., jud. Olt, Barcanesti $i Bilane$ti, unde da

Digitized by LiOOQ IC
 M1ERLE?TI-DE-SUS 328 mihai-viteazul

in ?oseaua jude^eana Slatina- Mierloiul, munte, jud. Bacau, pi. balta la Berte$ti-d.-j. (7 kil.);

Tu rn u 1-Magurele. Trotu$ul, com. Hirja, din stinga la Braila (59 kil.).

La V. §i la E., raionul co- Oiruzulul. Comuna s'a lnfiinfat prin im-

muneT e mchis Intre doua dea- proprictarirea tnsura^eilor din

lurl, care formeaza Valea-Imino- Migovanul, munte, jud. Suceava, 1878 ?i 1883 §iare 6 strazfali-

gulul. Aceste dealuri sunt in- com. Borca, avind 1 499.1 m. niate.

trerupte de urm&toarele valcele, altitudine.

ce se varsi in Iminog: pe dreap- Mihai-Bravul, sat, pe muchia

ta: Raduce^ti §i Ceroaica, iar Mihai, pi rift, jud. Ia$i, izvore$te platoulul, in partea de E. a
pe stinga loan Barbul, a-Bise- din mijlocul satuluT Mogo$e§ti- com. cu acela?! nume, jud. Bra-
ricei, Popa-Florea, Manolache Frumoasel, com. Mogo$e?ti, pi. ila, la 59 kil. spre S. de Braila,

$i Manca. Stavnicul, ?i afara din sat se infiin^at la 1879 cu ocazia im-

La S., pe teritoriul comunel, impreuna cu alt piriu, numit proprietarireT.
trece Brazda-luT-Novac. Rotariul. Suprafafa satulul este de 192
Se invecine?te la N. cu Pe- hect., cu o populate de 167
rieti, la E. cu Timpeni, la S. Mihai-Bravul, com. rur., jud. familii, 007sau 1 din suflete,

cu Barc&ne$ti ?i la V. cu Co- Braila, pi. Balta. a$ezata la V. carl: 479 barbap §i 528 femei.

teana. $i la 3 kil., de Dunare pe malul Are 2 3C0IT: una de bac^i, in-

sau sting. fiin^ata la 1883, frecuentata de
Mierle§ti-de-Sus, cfttun, facind Se invecrne$te la N.-E. cu 41 elevi; a doua, de fete, Jn-

parte din com. Perie^i, pi. Siul- Berte$ti-d.-s. $i Berte$ti-d.-j. ; la 1889

fiin{ata la ?i frecuentata
d.-s., jud. Olt, situat la S. $i V., cu Ciorile; IaN., cu Lacul de 32 eleve; 5 circiuml, 1 bru-

in apropiere cu cat. Perie^i-de- RezHf ?i la S. cu Lucul (Ialomifa). tarie.

Mijloc, pe coasta $i malul sting Suprafa^a comuneT este de Vite: 460 caf, 1040 vite cor-

al IminoguluT. 8800 hect., cu o populate de nute, 1470 ol ?i 230 rimaton.

Are o populate de 316 lo- 218 familif, sau 1138 suflete
cuitorl, din carl 44 sunt impro- din carl 172 contribuabill. Mihai-Olteanul, prima gur& de

prietaritf dupa legea ruralS, pe Are 2 $colf, una de baetf, ocn&y deschisa in jud. Prahova,
proprietatea, fosta a d-luT V. Pe- lnfiinjatala 1884, frecuentata de com. Slanicul, plaiul Varbilaul.
riejeanu ?i a altora, cu 174 hect. 41 elevi; a doua, de fete, in AzT se nume?te Baia-Baciul,
Aci se afla o bisericS, cu hra- fiin^ata la 1889, $i frecuentata cacl in locul acelor ocne, in

mul Sf. Nicolae, fondata la anul de 32 eleve; 3 debite ?i 4 cir- adincatura de unde s'a scos sare,

1 8 10, $i avind urmatoarea in- ciuml. este ap£ sarata, ce servi pentru
scriptfe Budgetul comunel e la veni- bal. D'asupra acestel ape, in

turl de 5083 lei, 95 ban! §i la partea despre V., unde se ln-

Doamne, eel ce cu puterea Ta pro-
slave>.ti pe cei ce iubesc podoaba caseT cheltueli de 5045 lei, 72 banl. nal{& muntele de sare, ameste-
Tale si locul Mariei Sfin^icT Tale, pri- Locuitori improprietari^I dupa cata cu pamint, numit Sturil-de
me^te si acest sfint locas al Tau, care legea din 1878, sunt Sare, se vede pu{ul pe unde
302, $i ?i

intru cinstea si slava Sf. Erarh Nicolae

neimproprietaritT, 60. din care se extragea sare mat
s'a zidit din tcmelie de robit lut Dum-
nezcu : Popa DraghicT, Constantin Opo-
Drumurl: la Berte$ti-d.-s., spre inainte.

ranu, DraghicT Gabunea si Popa Barbu N.-E., pe ltng£ Gradi$tea (5 Sarea de la aceasta ocna este

dindu-se gata de rosu, s'a sfin^it, avind kil.); la Luciul (Ialomi^a) spre foarte alba, de o granulare pro-
numai sfintele icoane. Iar cu anul 185$ S.; la Cioara-Doice$ti, spre S.-V., nun^ata, dar n'are o fesatura
s'a tencuit si zugravit cu cheltueala prco-
printre pogoanele locuitorilor densS §i deel nicT puterea de
tulu! DraghicT Duhovnicul si a d-lui
$i ale proprietarului (16 kil.); a coprinde intr'un mic volum
Draghici Gabunea, tn zilele prea In.11-

{atului nostm Domn Barbu Dimitrie §tir- la Lacul-Rezil, spre N., pe la o saraturS puternici.
beT, fiind episcop prea Sfin^ia sa Parin- punctul Capraria (13 kil.); la
tele nostra Climent Argesiu, zugrav A- Vizirul, drept la podul de la Mihai-Viteazul, com. rur. } in

nastasie din Slatina.

Cornul-Malulul, prin PirlitaVi- jud. Ialomifa, pi. Borcea, situatS
Locuitoril poseda: 132 bol, zirul (24 kil.); la balta, spre E., spre N. de com. CiocSne?ti-Sirbi f

84 vacl, 44 cai $i Tepe, 983 01 prin Gradi^tea $i Movila-Vie- pe cimpul Baraganul.

$i 97 porcT. zurilor ?i apol peste Dunare in Este a^ezata pe proprietatea

Digitized by LiOOQ IC
 MIHAI-VITEAZUL 329 MIHAE§TI

statulu! Ciocane$ti-Mihai-Voda deservita de 3 preoflf §i 2 das- a pl£$el $i S.-E. 3 com. ; ali-

avind osuprafaJS de 14900 hect., call. menteaza cu apa dulce girla

fosta pendinte de manastirea Prin sat trece calea ce duce Cerne^i care formeaza lacul Dra-
Mihai-Voda din Bucure$ti. In din Caiara^i la Lup^eani $i in novul; are 17 kil. lungime.
partea de S. a mo$ieT este co- plasa Cimpuluf.
muna Ciocane?ti-Sirbi §iin partea Mihalea, sat, in jud. Braila, la
de N. comuna Mihai Viteazul. Mihai-Voda, padure a statulul, 3 kil. spre E. de satul Cotul-
ImproprietSri^t dupa legea ru- in jud. Ilfov, in intindere de Lung, pe tarmul drept al riulul

rala. din 1864 sunt, 103 locui- 1 50 hect. VezI Ogrezeni, padure. Buziul.
tori. In 1878 s'aa mal impro- Vatra satulul e de 7 hect.,
priet&rit 40. Neimproprietari^I Mihai-Voda, mdgurd mare, pe cu o populate de 63 familtf,

mal sunt 137 locuitorl. teritoriul com. Crimpoaia, pi. sau 391 suflete, din care 233
Teritoriul comunel este brSz- Serbane^ti, jud. Olt, in partea barbaff %\ 158 feme!, locuind in
dat de v&ile : Chioveanul, Tin- de E., lingi riul Vedea, servind 66 case.
jala, Baba-Ana, Valea-Berzei $i drept hotar intre mo$ia Ghioca, Sunt 3 circiumi.
Valea-Lupulul. fosta a banuluf B&laceanu, ?i Vite : 1 30 car, 300 vite marl
Se compune din satul Mi- mo?ia Mihai-Voda, azl Ghimpe- cornute, 880 of, 4 capre $i 9
hai- Viteazul, in care este re- {enl, situata pe malul sting al rimatorl.
§edinta prim&riel $i a judeca- VedeJ, care a fost, dupa cum
toriel comunale, $i din catunele: se constata din documentevechl, Mihalea, mosie particular, de
Valea-luI-Ichim, Furciturile $i proprietatea viteazului Domn. 900 hect., jud. Braila ; formeaza
Crucea-Giurchi, cu o populate O ocolitura a sa limiteaza toate partea de E. a com. Cotul-Lung.
de 326 familtf, sau 21 18 suflete, mobile vecine.
din carl : 517 agricultorf, 9 me- Legenda spune ca aceasta Mihae^ti, com, rur., in jud. Mus-
seria^I, 2 industrial, 10 comer- magura e ftcuca chiar de Mi- cel, pi. Riurile, situata la S. de
cian{T, 145 muncitorf $i 35 ser- hai Voda, ca semn de hotar, in- Cimpulung, la 18 kil. de acest
vitorl. tre mo$iI. Insa, dupa marimea ora$, $i la 6 kil. de Stilpeni, re-
Are o ?coal& mixta, frecuen- sa, neobicinuita. la hotar $i, ?edin{a placet. Este a^ezata pe
tata. de 50 elevl §i 2 eleve; o dupa cum imprejurul el, prin ambele ^rmurl ale Riului-Tir-
biserici, deservita de 3 preofl araturl, prin sapaturl §i in min- gulul, intr'o lunca mare $i fru-

?i 2 dascaif. caturile apel, in malul VedeT, moasa.

Cu $tiin$a. de carte sunt 136 se gasesc diferite scule : cioburl Are o forma cam ovala $i se
persoane. de olarie veche, buca^I de aur, margine^te : la N., cu com. Schi-
Locuitoril poseda 1200 vite. topoare $i ciocane de piatra, etc., tul-Gole^»ti; la S., cu com. Va-
Budgetul comunel e la veni se crede ca aceasta. magura are lea-Popel; la E., cu com. Dra-
turl de 5177 lei ?i la chekuelf, o vechime preistorica. ghiciul $i la V., cu com. B&li-
de 6348 leT. D-l Hristide, de la $erbane?ti, le$ti.

conserva un frumos ciocan de Se compune din 4 citune

Mihai-Viteazul, sat, in jud. la- piatra gasit aci. Mulp" alfl lo- Mihae^ti, Valea-Bradulul, Gea-
lomifa, pi. Borcea, pendinte de cuitorl au avut ocaziunea sa ga- belea ^i Furnico^i, cu re$edin(a
comuna cu acela?T nume, situat seasca in jurul el §i comori in cat. Mihae^ti.
pe cimpul B?r£ganul, spre E. de oale cu ban! vechT, scule $i al- Are o populate de 212 fa-

satul Valea-Mare. lele. milil, sau 780 suflete (399 bar-

Numirea Mihai-Viteazul s'a i bae ?i 381 femel, din carl 360
dat dupa numele mo$ieT pe care Mihalache-Grecul, girld, jud. contribuabiil) ; o $coal& mixta,
este satul. Mal inainte purta ?i pi. Tulcea, pe teritoriul com. care dateaza din timpul lul A-
numele de B&raganul. rur. Moru Ghiol ?i anume pe lexandru-Ghica (1834); 3 bise-
Aci este re$edin{a primariei acela al c&tunulul sau Dunava- ricl (in catunele Mihae?ti, Va-

$i a judecatoriel comunale. {ul-d.-j. ; se desface din girla Du- lea-Bradulu! %\ Furnico^i).

Are o §coala mixta, condusa nava^ul ; se intinde spre E., in- Locuitoril, pe linga agricul-
de 1 lnvajator $i frecuentata tr'o direcfie generala de la N.-V. tura, se mal ocupa cu fabricarea
de 50 elevl fi 2 eleve; o biserfca, la S.E., brazdind partea de E. varului $1 cu rotaria.

Digitized by Google
MIHAE?TI 330 mihAe$ti

Locuitoril posedS: 328 bol, proprietS^ile statulul Cilceasca MihSe^ti, sat, ftcind parte din
190 vaci, 211 oi, 200capre, 9 $i Geabelea ?i pe ale d-Ior C. com. rur. cu acela?! nume, pi.

cal §i 203 porci. Balota, Nae N&stSsoiu, Iorgu Riurile, jud. Muscel, situat pe
Comuna se intinde pe o su- Arhtmandrescu, C. Popescu, N. malul drept al Riulul-Tirgului.

prafaja de 2000 hect., din can Iorgulescu 51 frafil Rudeni. Aci este re^edin^a comunel.
livezile ocupa 225 hect. Cele Calea ferata se opre^te in a- Are o populate de 200 lo-

mai insemnate livezl sunt acelea ceasta com. la cat. Furnico^i $i cuitorl; o biserica\ deserviti de
dupa dealurile Dobraia $i Ruda. Mihac^ti. 1 preot $i 1 dasc&l ; o ?coala
Budgetul com. e la veniturl Prin Mih£e$ti sunt mat multe mixta, frecuentati de 44 elevl

de 2400 lei ?i la cheltueli, de izvoare de api feruginoasa. $i 2 eleve.

1900 lei. In partea de V., are 3 rindurl
Prin mijlocul com. trece ca- Mihae^ti, com, rur., jud. Vilcea, de dealurl marl, acoperite cu
lea ferata $i calea na^ionaia Pi- pi. Oltul-d.-s., compusa din 8 p&durl.
te?ti-Cimpulung, carl merg a- catune: Negreni, Mihae$ti, Ma-
proape paralel $i se intretaie gura, Rugetul, Arsanca, StupS- Mihae§ti, sat, fScind parte din
intre girli^a Dr&ghiciul ?i Valea- rei, Tatarani §i Capul-Dealului. com. rur. Albe?ti, pi. Oltul-d.-j.,
Rudel. E situate pe Valea-Oltulul, jud. Olt. Are o populate de
Este strabatuta, de la N. spre intre riurile Govora $i Bistri^a, 352 locuitorl.
S. de Riul-Tirgulul, care are de la 14 kil. de capitala jude^ulul
afluen^I, pe partea dreapta, gir- $i la 10 kil. de a pla$el. Mihae§ti, sat, pe mo$ta Rotopa-
lija Bughea $i pirtia^ul Valea- Suprafaja com. e de 3253 ne$ti, jud. Suceava, com. Br£-
Bradulul, iar pe partea stinga, hect. datelul. A^ezat parte pe $r-
Valea-Dr&ghiciulul $i pirila^ele Are o populate de 1804 lo- murile pirtulul Brada^elul, parte
Ruda $i Vacarea. In partea de cuitorl (936 barba^I §i &68 fe- pe coasta dealului Radiul, are
V. este girlifa Priboaia, care ser- mel) ; 3 bisericl : la Mih&e§ti, Ma- o populate de 117 familil, sau
ve$te de limits intre comunele gura $i Capul-DealuluT ;»o $coala. 514 suflete: 263 barba£§i25i
Mihae$ti $i Balile§ti $i piriul Ma- Vite: 240 cat, 359 bol, 393 feme!, din carl 136 contrib.
netul, care izvore^te dintre Pla- vaci, 4502 oT, 45 capre, 23 asinl Vatra satulul ocupa 11 falcl

iul-lullvan $i Dealul-Vacilor $i se ?i 313 porci. §i 45 prj.

varsa in girlija Priboaia. Pe riul Bistrija, in raionul co- Are o biserica, cu hramul
Pe cursulRiului-TirguluIsunt munel, sunt 2 morl $i o piua. Sf. Nicolae, cladita de frazil

5 morl $i I herastrau. Locuitoril s'au improprietarit Mihail $i loan in 1785, formind

In com. sunt 4 poduri : 2 la 1864, pe mo§ia rSposatului o parohie cu satul Rotopane^ti,
mid peste Valea-Dr&ghiciului $i loan C. Br&tianu, $i pe mo§iile a caruia §coala serve^te $i Mi-

2 marl la satul Furnico$i, peste Episcopiel Rimnicul, m&n2stirei hae$tilor.

Riul-Tirgulul, peste care trece Cozia $i Dintr'un-Lemn. Improprietarip in 1864 sunt:
calea ferata $i ^oseaua natio- Veniturile com. se urea la 37 frunta^I, 32 palma^I ?i 5 co-

nals. Podurile c&el ferate sunt 3340 let $i cheltuelile, la 2134 da^I (cu cite 12 prj.), stapinind

de fier, iar ale $oselei, de lemn. lei. 239 falcl $i 45 prj.

Pe malul drept al Riului-Tir- E strabatuta de calea ferata Drumurisunt: la Rotopane^ti
gului, sunt 3 dealurl marl aco- Piatra-Rimnicul-Vilcea §i de §0- (1200 m.) ?i la Burghine^ti (2

perite cu padurl: Dealul-Vaci- seaua nationals Riul-Vadulul. kil.).

lor, Plaiul-luMvan $i Dealul-Via Se mSrgine^te la N. cu comuna Intr'un ispisoc, din 6973, A-

deanului. Birse^ti, la S. cu Babeni, la E. prilie 11, de la Stefan Voevod
Toate padurile sunt compuse cu jud. Arge$, de care se des- se da Mitropoliel Moldovei satul
din fag $i stejar. Pomii roditorl, parte prin riul Oltul $i la V. Mihae?ti cu morl, iprocl, etc. In

eel mai mutyl pruni, sunt in cu comuna MSn&stireni. E br&z- 7011, Aug. 27, prin alt ispisoc,

num&r de 12000. data de dealurile : Petri$ul, al-Pi- tot de la $tefan-Voda, se intl-

Dintre locuitorl, parte sunt riulul, Rogozul, Curmatura, Ar- re^te stapinirea Mitropoliei Mol-
mo^nenl, parte s'au improprie- sanca, Caprarea^a $i Valea-Nea- dovei pe satul Mihae?ti. Decl

tarit dupa legeade la 1864, pe gr& §i e udati la E. de riul Oltul vechimeasatului Mihae^ti intrece
o intindere de 338 hect., pe $i de vaile : Boalca $i Arsanca. epoca hi! $tefan-cel-Mare.

Digitized by LiOOQ IC
 mihAe?ti 321 mihXe?ti-de sus

Mih&e§ti, sat> facind parte din Are o populate de 1270 lo- j

jude^ul Teleorman, si la V. cu
com. rur. Mihaesti, jud. Vilcea, cuitorl, din carl 257 contribua- com. Poiana.
pi. Oltul-d.-s. Are o populate bill; 2 bisericl: una, cu hramul
dc358 locuitorl si obisericacu Sf. Nicolae, cladita de locuitorl Mih&e§ti-de-Sus, com. rur., jud.

urraatoarea inscrip^ie la anii 1874 — 78, deservita de 2 Olt, pi. $erbanesti, situata pe
preofl si a doua la cimitirul piriul Calma^uiul si pe dealurl,
cAceasta sfinta si Dumnezeeasca bi-
comunel; o scoala, frecuentata la 15 kil. de capitala jude^ului
serica ce »e praznueste hramul Sf. Ni-
culae ce e pe mosia Sf. Episcopii, din
de 19 copii. si la 24 kil. de resedin^a plasei.
temelie se cunoaste a ti dc D-lui . . .
Se zice ca aceasta comuna Se compune din 2 catune
(lipse^tej si primind la darapSnare, din s'a infiinfatpe proprietatea sa, Mihaesti-d. -s. si Conesti.
Dumnezceasca indemnare s'a sculat d-lui
I
de Costache Camar&sescu, pe Are.o populate de 1428 lo-
Barbu Plesoianu si cu d-lui Ion Postel- I

la anul 1 800. In vechime s'a cuitorl (794 barbaji si 634 fe-

uicu, cu toata chcltuiala d-lor de aii facut
j

timpla de zid si au zugravit de tot bi-

numit si Rusanesti. me!), din cari 265 contribua-
serica pe din nauntru, Impodobind-o cu I S'au improprietarit dupa le- bill ; o biserica, in cat. Conesti,
toate odoarcle, \u zilele prca Inal^atuliu gea din 1864, 244 locuitorl, pe deservita de 2 preoflf si 2 cin-
Domn loan Gheorghc Caragea Vocvod, |

1200 hect. din proprietatea d-lui tare^r.

Bind Rimnicului EpUcop Prea O. Sf.
T. CamarS^escu. Copiil din sat urmeaza la scoa-
Sa pari r i tele Galanteon, 1814, Maiu 29.*
Vite sunt: 130 cai, 115 lepe, lele din cat. Mihaesti-d.-j. si Ro-
Aci e resedin{a primariel si 366 boi, 1 5 vacl, 20 capre, 2000 siori.

scoala. Cade in partea de N.- ol si 600 porcl. Dupa legea rurala din 1864,
V. a comunel. comunei se intinde
Teritoriul s'au improprietarit 108 locuitorl,
pe o suprafaja de 3100 hect., carora li s'au dat 450 hect. La
Mihaesti, stafie de dr.-d.-f., jud. din cari 45,75 hect. vil. Conesti, mal to^I locuitorii sunt
Muscel, pi. Riurile, cat. Mi Comerciul se exercita de 6 mosnenl, avind 850 hect.
haesti, pe linia Golesti - Cim- circiumarl. Vite sunt: 383 boi, 89 vacY,
pulung, pusa in circulate la I Budgetul comunel e la veni- 24 bivoll, 59 cai, 1455 °* $
Iulie, 1887. Seafla intre stabile turi dc lei 6200 si la cheltueli, 260 rimatorl.
Stilpeni (6.8 kil.) si Furnicosi de 4700 lei. Teritoriul com. se intinde pe
(5.3 kil.). Inai^imea d'asupra Com. Mihaesti-d. j. se leaga: o suprafaja de 1350 hect., din
nivelulul Maril : 406.52 m. Ve- j
la N., printr'o sosea comunala carl 35 hect. ocupate de vil.

nitul acestel stapi pe anul 1896 cu Mihaesti-d. -s.; la S., cu Ba- Pamintul de cultura e mal
a fost de 39878 lei, 20 banl. sesti din jud. Teleorman; la V., mult ses, prea pu^in ondulat de
cu Radomiresti, si la S.-E. cu cite-va valceluse ; e mal mult ne-
Mihaesti, mofie a statulul, situate Rosiori, prin soseaua judefeana gru si bogat in vegetable.
in com. Mihaesti, pi. Oitul d.-s., Caracal-Rosiori. Comerciul se face de 7 cir-
j

fosta pendinte de Hpiscopia Rim- I

E strabatuta de la N. la S., ciumarl.
nicul; se arendeaza cu 190 12 |
de piriul Calma^uiul. Pe dealu- Budgetul com. e la veniturl
lei anual, afara de Reboca, care rile care se afla de o parte si si la cheltueli de 10362,40 let.
j

s'a vindut de veci. de alta a Calma^uiulul sunt Este legata la N., printr'o so-

asezate viile locuitorilor si iz- sea vecinaia cu com. Seaca-Bel-

Mih&e§ti, p&dure, in intindere lazul pentru vite. La E. de co- ciugata, si la S., la
l
]% kil., cu
de 240 hect., pe proprietatea muna se afla o magura, numita com. Mihaesti-d.-j.
statulul Cilceasca, jud. Muscel, Magura-Mare, pe linga care trece Piriul Caima^uiul strabate co-
com. Mihaesti, pi. Riurile,pendin- un drum, numit Drumul-Tata- muna de la N.-V. la S.-E., iar

te de manastirea Cimpuiung. rilor. de amtndoua parole se ridica

i
Din malul sting, s'a surpat malurile lui in forma de dea-
Mih&e§ti-de-Jos (Busca), com. in anul 1861, Dealul-Calmaju- lurl, unde sunt situate viile, {a-

rur., jud. Oit, pi. §erbanesti, iulul, pe o intindere insemnata, rinile si izlazul de vite.

situata pe piriul Calma^uiul (ra- si de atuncl se numeste Malul-

mura a 2-a), la 53 kil. de capi- Surpat. Se invecineste la N. cu MihSe§ti-de-Sus, sat, facind par-
taia jude^ulul, si la 25 kil. de Mihaesti-d.-s., la E. cu Maldaeni te din com. rur. cu acelasl nume,

resedinfa plasei. si la S. cu Ra{a, amindoua in jud. Olt, pi. $erbanesti, situat

Vol. IV. 43
C2C30. X*rcU JHc{,o»ar Crogratc.

Digitized by LiOOQ IC
 MIHAlASA 332 MlllAlLENI

pe apa Calma^uiul pe dealuri.

?i tuiatoare circulate!. Toate sunt $i din venitul fondului Chris-
E re?edin{a comune! ?i are o bine aliniate, ?i mare parte sunt tescu. Este un spitai cu 12 paturf

populate de 980 locuitorl, din $oseluite. Cea mal insemnata este pentru barbaflf §i femel, intie-

carl 108 lmpropriet&ritl dupa Strada Principala, numita din {inut din spesele comunale ?i

legea rurala, cu 450 hect ara- vechime Strada-Domneasca in- judefene.

bile. trelae tirgul in lung, de la Ba- Stabilimente industriale $i co

LocuitoriT poseda: 279 bot, riera Boto$ani, la Bariera Treca- merciale sunt: 1 farmacie, 1

50 vaci, 15 bivoll, 14 cat, 1274 toare, $i face parte din calea moara de aburl cu 4 pletre ; 2

01,22 capre ?i 165 rimatori. nafionaia Boto^ani-Mihaileni. valurl cu locomotiva ; 1 sapu-

Popula^iaurgulul estede 1260 nirie, 1 dubalarie ; o luminarie;

Mihaiasa, fost sat, desfiinjat de locuitori, din carl 376 cre^tinf mal multe ateliere de: croitorie,

vr'o 20 de ani, jude^ul Boto- de diferite riturf $i na^iuni $i ciobotarie, bianarie, cojocarie,

?ani, pi. $tefane?ti, com. Rin- 884 Evrel. stolerie, rotarie, butnarie, fle-

ghile?ti, pe valea Mihaiasa, in Biserica, cu hrainul Sf. Nicolae, rarie, ?. a.

partea de V. a mo?iei statului deservita de 2 preor,!, 1 diacon, E$iiile $i intrarile tirgulul se

Ciornohalul. 2 cintare^I $i 2 palamarl, este fac pe la barierele : Boto^anilor,

de zid, spa^ioasa, facuta la 1842, Viadenilor, Sinau^ulul $i a Tre-

Mihaileanca, mos/'e, in jud. Bu- cu cheltuiala proprietarului tir- catoarel.

zau, com. Zili?teanca, cat. Slo- gulul Mihaileni, Gr. Sturdza-Vo- Izlazul pentru pa^unatul vite-

bozia ; are cam 42 hect., din da, sub direc^iunea BanuluT Mi- lor este de 286 hect., 44 aril.

carl: 22 hect. arabile ?i 12 hect. I

halache Mavrodin ; este cam in A$ezarile locuitorilor sunt fa-

padure §i vie, proprietate a mo?- centrul tirgulul, inconjurata cu cute cu dreptul de bezmenan,
nenilor Mihaile?tT. parapete de lemn $i planta^ie de in baza actulul din 1839, ce sti

arborf, facuta de ci^i-va notabilf puleaza drepturile $i datoriile in-

Mihaileni, oras el, al treilea in pri- ceta^eni localf, $i intre^inuta din tre tirgove^I ?i proprietar. Aceste

virea vechimel, jude^ul Doro- veniturile case! comunale. Mai indatorirl reciproce s'au obser-

hoiu. sunt in ora?el: 1 sinagogamare, vat pana la 22 Aprilie 1857,

Fondafia lui dateaza dupa in care se fac toate ceremoniile cind s'a renoit actul pentru 25

luarea BucovineT. S'a infiiii^at 8 $col! de rugacium ; 4 belferil ani.

de proprietarul Mare?, sub Dom- pentru copil maT mart $i 6 pen- Infiintindu-se trecatoare aice

nirea lut Alexandru C. Moruzzi tru eel mat mici. ^i a$ezk»du-se autorita^ile res-

Voda\ Este capitala placet Berhome- pective, se stramutara aci ci^i-

Numirea o are dupa numele tele. Aci se afla: re?edin^a sub- va negu^aton $i locuitorl, al

organizatorulul ?i proprietarului prefectureT, a judecutorief, aper- carora numar spori apol. In a?a

sau Mihail GrigoreSturdza-Voda ceptorief, biuroul vamal al tre- iraprejurare, proprietarul de a-

care, in urraa hotarirei ob?te?tet catoaref Mihaileni-binau^i ; un tunci. Mare?, in amintirea dis-

adun^rf, a dat hrisovul din 1837, biurou telegrafo-po^tal, al carui trusuluT tirg Viadeni de mai na-

prin care hotari a se parasi venit pe anul fin. 1896 97 a — inte, ce era pe mo$ia cu ace-

vechea numire ce-i se da; de fost de lei 8737,02; sediul me- la?! nume, care acum participi
unil Tirgul- Viadeni, de al^if Tir- dicului de plasa, $i un depozit in mo?ia Piriul-Negru, scoase

gul-Nou, $i de a se numi in viitor al regiel tutunului de la Alexandru Const. Moruzzi

Mihaileni. Stabilimente culturale ?i sa- Voda, hrisovul din 30 Maiu
Sec^ionarea tirgulul este ft- nitare sunt : I $coaia primara, cu 1792, pentru infiinjarea ?i re-

cuta cunoa^terea tirgulul acesta, ce

in mahalalelc: alba, al- 4 clase pentru bae^I, cu 2 pro-
bastra, galbena, neagra, ro$ie fesori $i frecuentata de 30 elevf, era in forma^iune, prin con-
1

$i verde. Stradele traversind fondata de N. Christescu ; 1 $coa- tinua adunatura de comercianti

tirgul pe 5 locurf paralele in- la primara cu 4 clase, pentru ?i al^i locuitoii.

tre ele, de la E. spre V., ?i fete, cu 2 institutoare ?i frecu- Marele Logofat Teodor Bal$

pe alte 5 locurl tot paralele in- entata de 90 eieve, la care se care devenise proprietar aces-

tre ele, de la N. spre S., in- invata §i felurite cusaturi, inr tor locurf, ne avind coboritori,
tretaindu se intre dinsele §i for- pletiturl $i broderie. Intre^inerea a donat averea sa lui Mihail

din
mind marl patrate, sunt indes- acestora se face de stat, com. Gr. Sturdza-Voda, prin actul

Digitized by LiOOQ IC
 M1HA1LENI 33° M!HATLE$TT-DE-SUS

1840 §i pentru care ca recom- nati-luI-Mi?u ?i Mihailesti (par- resti, la 42 kil. de Giurgiu si la
pense capita titlul de Ba?-Boer. ticulare). 18 kil. de Ghimpatf, resedin^a
Noul proprietar decise organi* Terenul e $es, intrerupt de pia$et.

zarea tirguluT acesta. A pot stra- multe lacuri §i bait?. Comuna constitue singura o
muta in el resedinta acestui ju Comma e formata din c3tu- parohie cu numele de Miha»le$ti.
det, §i dupa alte dispozitfT ce a nele: Coltaneni, Margineanul §i Are o popilatie de 1892 su-
ma! luat, a trimes la 1842 pe Mihailesti, cu o populatie de flete, din carl 385 contrib iabilT;
inginerul Balberitz de a aliniat 1400 locuiton, din cart 255 con- 3 bisericT, deservite de 2 preoflf
$i demarcat stradele, parcelind tribuabilT. §i 5 cintarett; o scoala mixta,
locurile ce s'au dat la tirgovet' Are o scoala in cat. Mihai- cu 4 clase, condusa de o inva-
iar irapartirea unor a^a locurl lesti,frecuentata de 73 elevT si tatoare si frecuentata de 50 ba-
Si a$ezarea bezmenarilor s'a fa- IO eleve; doua bisericT, in ca- e{! si 1 1 fete.

cut prin Banul-Mihalache Ma- tunele Mihailesti $i Margineanul, Budgetul com. e la veniturl
vrodin, persoana prudenta 91de deservite de 2 preott, 2 cinta- de 3951 let si la cheltuell, de
mare incredere, ca reprezentant re{T si I paracliser. Catedrala 3898 let.
al Domnitorului Proprietar, la e cea cu hramul S-^n Mihail si

care a dat mult concurs si pre- Gavril. Mihailesti, cdtun, jid. Arges, pi.

fectul de atuncT, Spatarul Nico- CirciumarT sunt 6. Oltul, facind parte din comuna
lal lord. Bucsenescu. Are o moara de abnrf si o ruraia Dobresti.
stina pe mosia Margineanul-Sa-
Mih&ileni, trecdtoare, in Buco- rata. Mih&ile$ti, cdtun, al comunei
vina (Austria), $i biurou vamal, Comerciulconstain desfacerea Valea-MusceluluT, jud. Buzau,
jud. Dorohoiu ; se afla in mar- cerealelor, care se transporta, cu 30 locuitorl si 7 case.
ginea tirgulu! Mihaileni, la fron- parte la gara Mizil, parte la Ci-
tiera dintre Rominia §i Austria libia. Mihdile$ti, cdtun de resedinta,
a produs in anul 1896 — 97 un Cat de comunicatie are: so- al comunei Mihailesti, jud. Bu-
venit de 25249 leT, 65 banT. seaua judeteana Buz.au-Urziceni zau, cu 560 locuitorl $\ 124
Si alte drumur! naturale, care case.
Mihailesti, com. rur.. in jude^ul o pun in contact cu diferite co-
Buzau, pi. Tohani, situata pe raune $i mal cu seama cu so- MihSile§ti-de-Jos, cdtun, pen-
raalul sting al piriului Sarata, seaua vecinala Mizil-Glodeanul. dinte de com. Mihailesti, plasa
la 28 kil. de orasul Buzati. Vite sunt: 525 bot, 369 vacT, Cilnistea, jud. Vlasca, situata
Limitelesale sunt: laN., hota- 52 vi^eT, 155 caT, 246 Tepe, 20 in josul catunulul Mihailesti d.s.,
rele mosiilor din com. Cioranca: minzT, 2050 of, 28 canre si 453 care e a$ezat pe malul drept al

Movila-BanuluT $i Bugheni-Sa pore!. Argesulul.

rata ; la E. hotarul mos'ieT $0- MeseriasI sunt: 2 lemnart, 1 Are: o scoala mixta o biserica ;

pirliga; la S., hotarul mo^iel croitor si 1 cizmar. de zid, deservita de 1 preot $i

Glodeanul Sarat - (CufurituI) si Inceputul com. nu se poate 2 dascalT.

la V. cu hotarele mo$iilor Dul* bine preciza; se stie insa ca ca- Aci se afla un pod pe vase
banul si Miro?i, pana aproape tunul Margineanul exista de a- peste riul Argesiul.
de varsatura vaet Naeanca in proapc 300 anf, iar Mihailesti
Sarata. si Colfa ieni de pe la 1830. MihSile§ti-de-Sus, cdtun, pen-
Suprafa^a sa este de 5214 din te de com. Mihailesti, plasa
hect., din care 4037 arabile, 12 Mihailesti, com. rur., jud. Vlasca, Cilnistea, jud. Vlasca, situat
padure, 98 fineata, 659 izlaz si pi. Cilnistea, compusa din ca- pe partea dreapta a riului Ar-
408 sterpe. tunele : Mihailesti-d.-j., Mihai- gesul, s
#1

lipit cu cat. Mihai-

Proprieta^I mal insemnate lesti d.-s., Tufele, Baneasa si Cos- lesti-d.-j.

sunt : Margineanul-Mislit (stat), tieni; situata pe partea dreapta Are o biserica, cu hramul
Doamna-Bala§a, sau Rasturnafi- a riului Argesul, la extremita- Sf. Impara^I Constantin si Elena,
DoamneI-Bala§a (spitalul Brin- tea de E. a jude^uluT, despre deservita de 1 preot si 2 cin-

covenesc), Margineanul Sarata, - Ilfov. tare^T; o moara cu aburl; un han.

DoamnaParaschiva sau R&stur- Se afla la 20 kil. de Bucu- Aci se afla primaria.

Digitized by LiOOQ IC
 mihAilejul 334 MIHORENl-BAL?

Mihaile^ul, munte, jud. Suceava, condusi de o inva^atoare si fre- de 625 pog. Apartine d lut D.
intrecomunele $arul-DorneI si cuentata de 44 baeflf si 3 1 fete A. Guran, si e populate cu ceri,
Dorna. Acoperit cu padure. 3 circiumT; 1 moara cu aburl. stejarl, ulmt, frasinl si girni^a,

Suprafa^a teritoriuluT comu- care predomina.

Mihailejul, phiil, jud. Suceava, nei estede 4406 pog., din carl:
izvoreste de la Apa-Acra, de pamint 2272 pog., tinea^a
arabil Mihalaseni, sat, jud. Botosani, pe

sub Piciorul-Scurt, si se varsa 251 pog; izlaz 262 pog.; lac si partea de S.-E. adealulul, cese
la Coverca, in Calimanelul. teren sterp 16 pog.; pSdure prelungeste in stinga Ba^euluT,
3017 pog. pana in valea Hodoroaia, in cen-

Mihaifa, com. rur., jud. Dolj, pi. Mosia Mihai^a are o supra- trul com. Br&teni.
Jiul-d.-s., la 14 kil. de Craiova fata de 1424 pog. pamint ara- Are o suprafafa" de 2341 hect.

si la 30 kil. de resedinfa plasei, bil si aduce un venit de 36000 si o populate de 145 familil,

Filiasi. lei. Apar^ine d-luT D. A. Guran. sau 570 suflete, din carl 195
Situata pe loc ses, pe malul Padurile : Potmelful, cu o su- contribuabilf.
drept aljiulut si la poalelc Dea- prafaja de 179 hect, aparfinind Aci este resedinfa primariei

luIuI-Ro{eI. d-net Eufrosina I. Suliotu, Mi- comunei Brateni.

Se invecineste la N. cu com. haifa, cu o suprafa^a de 625 Are o biserica, cu 1 preot $i

Cotofeni-din-Dos ; la S., cu com. hect. aparfinind d-lul D. A. Gu- 2 cintarefi ; o scoala\ condusa
Breasta; la V., cu com. Pre- ran, sunt populate cu cer, ulm, de 1 inva^ator si frecuentata de
desti; iar la E., cu comunele frasin, jugastru si girntya, care 40 elevl; 1 circiumi; 2 morlde
Isalnifa si Almajelul. predomina. apa.
Terenul cotnunel este acci- Viile se gasesc pe mosia lo- Vite sunt : 200 boi si vacl,

dentat de dealul Poroina, avind cuitorilor si a proprietarilor 175 cal, 1420 01, 140 porcT.
in comuna o inalfime de 200 produc vin rosu si alb. In apropiere de Mihalaseni
m, si acoperit cu finea^a, padurl Transportul se face cu carele a fost satul Serafinesti, care s'a

si viT. pe calea comunalS. desfiin^at, locuitoriT asezindu-se

In comuna se gasesc cite-va Comuna este strabatuta de o in Mihalaseni.

batyl litre cart: Ochiul-lul Gal- cale comunala vecinala si de

ben, cu o suprafa^a de 35 m., doua cat comunale. Mihalceni, numire vechu a cd-

Balta-Gildaea, Balta-Sfinta, Bir- Budgetul com. e la veniturl tunulul Vijiitoarea, din com.
varea^a si Marina. Balta Gildaea de 2330,48 lei si la cheltuelT, Martinesti, jud. R.-Sirat, nuraita
se scurge in Balta-Sfinta, a- de 2236,76 let. ast-fel pentru c<k maT inainte

ceasta in Ochiul-luI-Galben si Locuitoril poseda : 1 34 vite aparfinea comunei Slobozia-Mi-

impreuna in Jiul-Vechiu. marl cornute, 49 oT, 22 caf. halceni.
Se zice ca la anul 1830 un
oare-care Mihaija, ar fi cladit Mihai^a, sat, jud. Dolj, pi. Jiul- MihSlceni-Slobozia, com. rur.,

case pe acest loc, apol alfil l-au d.-s., com. Mihai^a. Aci este rese- in jud. R. Sarat, pi. Marginea
urmat si ast-fel se puse incepu- din^a primariel. E populat de d.-j. VezI Slobozia - Mihalceni,
tul comunei Mihai^a. 831 suflete, din carl 431 bSrbati com. si cSt.
Se compune din doua cat. si400femel. Locuescin 174 case.
Mihaifa, care este si catun de Are o scoala mixta, ce func- Mihoaia, piriii, ce curge prin

resedinfa, si Potmel{ul. {ioneaza din 1886; o bisericS, pi. Tirgul, jud. Tutova ; izvo-

Mult timp resedin^a comunei cu hramul Cuvioasa Paraschiva. reste din padurea Iepureni de

a fost in com. Co^ofeni-din-Dos, linga cat. Bursuci, curge de la

pana la anul 1874. Mihai{a, mosie particulars, jud. V. spre E. si se varsa in piriul

Are o populate de 1036 su- Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. Mihai^a; Elanul, la E. de cat. HanSseni.
flete; douS bisericT, unul in ca- apar^ine d-lul D. A. Giran si
tunul Mihaifa cu hramul Sf. Pa- are pe dinsa padure sio moara Mihoreni-Bal§, sat, pe mosia
raschiva, iar a doua in catunul cu aburl. cu acelasl nume, com. Tureatca,
Potmel^ul, deservite de 1 preot pi. Berhometele, jud. Dorohoiu,
si 2 cintarep; o scoala mixta, Mihai^a, ptidure particulars, jud. cu 71 familil, sau 282 suflete.

ce func^ioneaza de la anul 1886, Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. MihaHa, Proprietatea acestel par{I din

Digitized by Google
 M1H0RENI-STAVRAT 835 MIJLOCUL

trupul intreg al mo$ieT Mihoreni, Mijea, pddure astatulul, in intin- 13. §chiopeni, cu satul $chio-
este a familieT Bal$ ; din vechime dere de 1
1
50 hect., pendinte de peni, la N.

afosta M-rel Horceca, din Bu- com. Morani, pi. Filipe§ti, jud. 14. Stoesesti, cu satul Stoe-
covina, p&n£ la 1785, cind se |
Prahova, care, Jmpreuna cu tru- $e$ti, in partea de jos.
vindu intreg trupul mo^iel, di- purile Gruiul (750 hect.) ?i Ghir- 15. §iscani, cu satul $i?cani,
vizata astSzi in Mihoreni-Bal$ §i doveni (650 hect.), formeaza pS- la N.
Mihoreni-Stavrat, de pe com. durea Moreni. 16. §uletea, cu satul §uletea,
Buda, pi. Her{a. in partea de jos.
Satenii improprietartyT au 199 Mijloceni, trup de mosic raz&- 17. Tdmdscni, cu satul Ta
hcct. 48 aril pamint; proprie- '

seasca, in jud. Covurluiu, pi. ma?eni, in partea de jos.

tatea mo$ieT are 213 hect., 40 Prutul, com Oancea. 18. fr/u/, cu satele: Micle^ti
aril, cimp $i 71 hect., 61 aril, pa- i
$i T^u '» * a partea de jos.

. dure. Mijlocul, plasa, in partea de S. 19. Urdesti, cu satele: Cir-

Hotarele mo$ieTsunt cu : Bu- a jud. F&lciu, marginita la N. pe?ti, Odaia-Sirbilor, Pogaceni,

covina, Stoene$ti, Culiceni, Tu- cu pla?ile Crasna $i Prutul la
: ; Popeni, Urdesti $i Urde$ti-Tir-
reatca $i Mogo§e?ti. S, cu jud. Tutova; la E., cu gu$or, in partea de jos.
i
pi. Prutul ?i la V., cu jud. Tu- 20. Urlafi, cu satele : Ploto-
Mihoreni-Stavrat, sat, pe mo- tova, de care se desparte prin ne$ti ^i Urlafi.
$ia cu acela^T nume, com. Buda, apa BirladuluT. 21. Vittotesti, cu satele: Va-
pi. Herfa, jud. Dorohoiu, cu 75 Este formata din urm&toarele leni s1 Viltote^ti, in partea de
familii, saii 273 suflete. 22 comune: jos.

Proprietatea mo^iel este a 1. R&rbosi, cu satele: Bar- 22. Vutcani, cu satul Vut-
d-lor C. Stavrat $i Nastase Bri- bo$i §i Taetura-B£rbo$i, in par- cani, la mijlocul pla^el.
escu. tea de N. Teritoriul pla?el este deluros
Are o biserici, cu hramul Sf. 2. B&sesti, cu satul Ba?e$ti, §i in mare parte acoperit cu pa-
Mihail $i de lemn,facuta
Gavriil, la mijlocul placet. durT.
in 1780 de Dim. Braescu $i Costa 3. Deleni, cu satele: Deleni, Este br&zdat de mat multe
Volcinschi. Gola^ei $i Talaba, in partea de vaT, prin carl curg un numar
Satenii improprietariti au 127 Nord. de piraie, ce se vars£, unele spre
hect. pamint. Tar proprietariT, 4. Dodesti, cu satul Dode$ti, V., in riul Birladul, $\ altele spre

415 hect, 34 aril ctmp, $i $7 la mijloc. E., in piriul Elanul.

hect. 29 aril padure. 5. Gdgesti, cu satele: Ga- Piriul Elanul face hotarul des-
Hotarele mo^iel sunt cu : Mo- ge§ti, Giurcani, Groze§ti $i Pei- par^itor, de la N. la S., intre
go$e$ti, Bece^ti, Tureatca §i Bu- cani, in partea de jos a pl£?eL aceasta plasS §i pi. PrutuluT.
covina. 6. Grumdzoaia, cu satul Gru- Sunt multe livezT $i viT, mat
mazoaia, la N. cu seama prin satele raz&$e$tT.
Mihute§ti, mahala, in com. rur. 7. Gu§ifei f cu satul Gu§i{ei, ; Padurile sunt abundente in

Satrucul, pi. Motrul-d.-j., jud. la mijloc. I

lemnariT de tot felul.

Mehedin^i. 8. Hoceni, cu satele : Hoceni, I

Plasa Mijlocul, unita cu pi.

Hoceni-Tirgu?or, Tom$a $i $i$- |

Prutul, se administreaza de ca-
Mijarca, sat, in jud. Mehedin^i, cani-Boere$ti, in partea de N. tra un sub-prefect.
pi. Ocolul-d.-j. f com. rur. Fin- 9. Hurduji, cu satele : Hur- j
Re$edin^a ambelor pla$T este
tina-Domneasca. duji-Boere$ti $i Hurduji-Raze§i, in tirgusorul Falciti.
|

la mijloc. I

Mija^i, sat, facind parte din com. 10. Jigdlia, cu satele: Jiga- |
Mijlocul, plastf, in jude^ul Olt.
rur. LSpu$ata, pi. Cerna-d.-s., lia $i Ra^cani, in partea de jos Se margine$te la N. cu pi. Ve-
jud. Vilcea. a pla$el. dea-d.-j., printr'o linie cercuita,
|

Are o populate de 243 lo- 1 1 Mdl&esti, cu satele : Ma- care incepe de la limita jud.,
cuitorT; o bisericS, fondata la lac?ti, Po$ta-Elanul $i Tupilafi, trece pe linga com. Gue§ti, Op-
anul 1842. Este situat la 2 kil. la mijloc. i
ta§i, Negreni $i se termina la
de cat. Sarule^ti, re§edin{a cu 12. Ofeleni, cu satele: 0{e- E. de pi. Oltul-d.-j. La S. se
$coala. 1
leni ?i Bagful, la N. |
margine§te1 cu pi. Siul-d.-s. ?i

Digitized by LiOOQ IC
 MIJLOCUL 336 MIJLOCUL

$erb&nesti; la E , cu jud. Arges, satele Valea-Arinilor (com. BSl- Grasi, Blebea (SchitulM^nesti),
de care se des parte prirt riul si t&testi) $i Cr&dioani, apoT pe Fabrica, Ingftresti (Sileni), Jul-

dealurile riulut Vedea, iar la V., culmea dealuluT Grind&ul, dintre feni (LiestfyMlnesti.Plopi, Schi-
cu pi. Oltul-d.-j. satele Balt&testi si Grindaoani, tul si Tirgil-Nou, in centrul pi.,

AfarS de riul Vedea, care ud& scoborind spre S., intre satele intre com. Humulesti, Neamtu,
partea de V. a pl3seT, maT este GrindSoani si Grum&zesti, apoT Raucesti, Timisesti, Uricheni,
strSbatutS de riurile Plapcea si pe la S. satulu! Poeni (com. Us- P&straveni, Grum&ze$ti si Fi-

Negrisoara, care se vars& in riul ca^i), Unghiil, Dragomire^ti, lioara.

Vedea, avind uri curs regular.. Mastac&nulfcom. Dragomiresti), 6. Timi§e§ti y
cu c&tunele: Ti-

Terenul pl&seT Mijlocul este pe la E. satelor Ghigoesti (com. misesti, Preutesti, Buzaft, Un-
mat ridicat c&tre V. si merge Serbesti), la V. satulut Hirto- gheni si Dezrobiti, in partea de
fnclinindu-se in partea de E. pul, Maximesti (com. Birg3oani), N.-E. a pi., intre com. Rau-
Calea feratS Pite?ti • Slatina si limita com. MSrgineni. La S. se cesti, Petricani, P5str2veni %\

str£bate partea din centru a pli- limiteaz& cu pi. Bistrita; la N., cu jud. Suceava.
sel Mijlocul. AfarS. de aceasta jud. Suceava. 7. Humule$ti, cu cStunele:
are numaT sosele comunale si ve- Este formats din pl&sile u- H'imulesti, Ocea (GhermSnesti-
cinale, cart leag& comunele in- nite: Bistrita d.-s. si Mijlocul, OanceT), Topolita, Bejani, De-
tre ele. cuprinzfnd la un loc 19 com. leni si Xoncea » * n centrul pi.,

Plasa Mijlocul cu resedinta in (18 rurale si 1 urban S) si anume: intre com. Neamtul, Vinitori,

com. Buzesti coprinde 1 1 co- t. Pipirigul, cu cAt'inele: Pi- Filioara, GrumSzesti si Petri-

mune rurale: B&ltat'i, Birceul, pirigul, Plutonul, Biboesti, Ag&- cani.

Buzesti, Corbul, Florul, Icoana, peni, Cuybeni, Dolhesti, PitilS- 8. Filioara, cu c&tunele: Fi-

Optasi, Potcoava, Siuesti, Ur- geni si T2nt{eni, in partea de lioara, A^apia, V^raticul, Ceh-
soaia si Valea-Merilor. N.-V. a plSseT, intre pi. Piatra- liesti, Filorul, Gropile, Piriul-

Are 8 scoale. Muntele si jud. Suceava. TirnoveT, Zembesti si comu-

2. Vina ton', cu ctttunele: Vi- nit^ile religioase : manSstirea
Mijlocul (De-Sus-), plasti, in n&tori, Neuitisorul, Condreni, V^raticul, Agapia si Agapia-
partea despre N.-E. a judetuluT Drebuta, Todiriteni, Lunca si VechTe, in centrul pl&seT, intre

Neamtu, asezatS pe v3ile: Mol- comunitatile religioase: M&n&s- com. VinStori, Bal^testi, Hu-
doveT, NeamtuluT, TopoliteT, mal tirea-Neamtului, Secul, SchituI- mulesti si GrumSzesti.
mult in regiunea cimpeneasc3, Sihlea, SihSstria, Vovidenia si 9. Bdl^te§tif cu c&tunele:
de cit in partea muntoasci a jn- Procovul, in partea de N. a B^l^testi, MitocuMuT-Balan, Va-
detuluT. pl&set, intre pi. Piatra Muntele lea Arinilor si Valea-SeacS (Va-
Se mSrgine^te la E. cu jud. si jud. Suceava. lea-Alba), in centru si partea
Roman, de care in parte (pSn£ 3. Ncamful, com. urb., cu sudicS a pliseT. intre com. Han-
in dreptul com. Uscati), se des- mahalalele: Beriiria, Boistea, Ha gul, VinStori, Filioara si Cr&-

parte prin riul Moldova, iar de ralambie, Pirnil-UrsuluT, Pome- cSoani.

aci prin limitele naturale ale ten, Prundul si T u t uen, » ni cen- 10. Grumdze§ti cucStunele: t

satelor: Valea-Albft (c~>m. Us- trul pi. si intre comunele Hu- GrumSzestt, Arsinesti, Cure-

ca{i), Chiliile, Talpa, Omiceni mulesti, Vin&tori, Raucesti si chistea, Hotarul, Joseni, Ml-
(com. Talpa), Ruginoasa (com. Petricani ce^ti, Ruseni, Ursi si Hiza, in-

Bozieni), Climesti, Miesuncsti 4. Rtiuce§ti, cu c&tunele : RSu- centrul pi., intre com. Petri-

(com. Budesti GhidiT); la S., cu cesti, Sirbi, Oglinzi, Ghebeni, cani, Cr<lc£oani si PastrSveni.
pi. Piatra-Muntele, trecind linia Lebeda, Munteni, Redeni, Su- n. Uricheni, formats din
de hotar din S. de satele T&- zeni, Trohinesti si Aprodul-Pu- singurfi cStun5, in partea de
rateni si Cujbeni (com. Pipiri- rice, in partea de N. a pi., in E. a pi., intre com. Petricani

gul, marginea jud. Suceava), tre com. Neamtul, Petricani, Ti- si P&str&vent.
pe culmea muntelut Petru-Vod3, misesti si jud. Suceava. 12. Pastr&veni, cu c&tunele:
t&ind muntele Domesnicnl, ma! 5. Petricani, cu cat un ele : Pe- P^straveni, R&deni, Davideni,
sus de izvorul piriului Cr&c5ul si tricani, TSrpesti, Petricani-d.s. Spiesti, Fundatura, pbucani-
prelungindu-se de-alungul cul- (Petricani- AgapieT), Curechistea- d.-j. si Schitul-^ibucanilor, in

mei Magura-V&raticulul, printre d.-j., Slobozia, folicea, Boistea, partea de E. a pi., spre mar-

Digitized by V^OOQlC
MIJLOCUL :«7 MIJLOCUL

ginea despre jud. Roman si intre ele ar fi aceea dusa de la Ape minerale sunt la : Bal-
Suceava, intre com. Timisesti, satul Balt,atesti, spre V. de sa- Jatesti, Oglinzi (sta^iuni balne-
Usca{i, Uricheni si Grumazesti. tul Filioara, pe la manastirea ara) si Manastirea-Neamtul.
13. Uscafi, cu catunele: Us- Secul, Cetatea- Neamful, spre Caile de comunicatie sunt:
ca^i, R^zboeni, Borsesti, Margi- Baia (jud. Suceava). soseaua Balt,atesti - Neamfu O- -

nea, Poenile, Totoesti, Lela, Piscurile de niunji din a- glinzi-Falticeni (continuarea so-
Dramesti, in partea de E. si ceasta plasa sunt ma! put/in re- selel Piatra-Xeam^u) ; soseaua
centru a pi., intre com. Talpa, marcabile de cit acele din pi. Neamt,u-Mosca (jud. Suceava),
Dragomiresti si PastrSveni. Bistritsa si ramurile cele mai mergind paralelcu piriul Neamt^u,
14. Talpa, cu catunele Talpa : importante vin zona cuprinsa
in pana la varsarea acestuia in
($erbesti - lul Talpa), - Hlapesti, la S. de cursul piriulul Ozana, riul Moldova; soseaua Piatra-
Negoesti, Taetura (Taetura-Bor- pana spre hotarul pi. Piatra- Bozieni (continuare a soselel
seni), Homiceni, Chilia si Cra- Muntele, intre soseaua jud. Pia- Piatra-Roman) ; soseaua Drago-
esti, in partea de E. a com., tra-Roman si jud. Suceava, iar miresti-TupilaVi (continuare a
spre marginea jud. Roman, in- la N. de cursul acestui piriu soselel Girovul Tupilat/i •
)
; so-

tre com. Uscaji, Birgaoani si sunt numal ramifica^iunile mun- seaua Humulesti - Manastirea-
Bozieni. telul Halauca. Neam^u si Pipirigul.

15. Dragomiresti, cu catu- Cele maT principale piscurl

nele: Dragomiresti, Unghkil, sunt: Cotnarelul, Petru-Voda, Mijlocul, plasii, jud. Vasluiu, nu-

Timpesti, Mastaranul, Bornisul l'lesa, Procovul, Domesnicul, mit& ast fel de la pozit^iunea ce
(Aramoaia), Negoesti, in partea Stinca-Caprioarelor, Bradit^elul, ocupa in centrul judetulul. Se
de S. a pi., intre com. Uscafi, Osoml, Virful Fagilor, Sihlea, intinde de la N. spre S., din
Cirligi si Birgaoani. Ciungi, Uealul Mare, Ceardacul, marginea jud. lasi, pana in mar-
16. Birgaoani, cu catunele: Fundul - RomancseT, Corogeni, ginea orasului Vasluiu. Situata
Birgaoani, Ghilaesti, Balanesti, Grindaul, Palanca, Magura si pe culmile dtalurilor si vaile

Breaza, Certieni, Dirloaga, Ma Oglinzi. ce se intind intre piraiele : Rebri-

ximesti si Vladiceni, in partea Dintre riuri: Moldova; dintre ceasi riul Birladul, ladreaptaDo-
de S. a plasel, intre com. $er- piraie, toate apele carl fonneaza brova^ul si Vaslue^ul, ia stinga.
besti, Margineni, Bozieni si inarelc basin al Moldovd si Se niargineste la N. cu jud.
Talpa. anunie: Risca (cu afl.), Neam- Iasi ; la S., cu orasui Vasluiu ;

17. Bozieni, cu catunele : Bo- \\\\ (cu Nemfisorul, Ozana si la E., cu pi. Crasna si la V., cu
zieni (tirg) si Ruginoasa, in sub-aflucnt,ii), Topolit,a si Va- plasile: P'undurile si Sttmnicul.
partea de E. a pi., intre com. lea Alba (cu afl.), Vladiceni, Ta Este formata din 11 comune
Talpa, Birgaoani si Budesti- tomiresti, Margineni (aceste din 1. Boreasa, cu satele : Be-
Ghicai. urma, impreuna, se vars& in reasa, Bola{i, Bo^oaia, Cirlesti

18. Bude§ti-Ghic&l, cu catu- riul Bistrita;. si Rascani.

nele: Budesti - Ghicaf, Faurei, Este de obscrvat ca, in ge- 2. Bode§ti, cu satele : Bodesti,
Ciimesti, Micsunesti si Tatomi- neral, panta de ir.clinatiunc a BorosAsti, Radiul, Damacusul,
resti, in partea dc S. a piasef, apelor, ce uda aceasia pla^a, (PetrcsLi), Scinteia, Tirgusorul,
spre hotarul jud. Roman, intre este de la V. la E. Borosasti, Tufesti d.-j. si Tufes-
com. Bozieni, Margineni si Bir- Agrieultura se face pe o in- ti-d.-s.

gaoani. tindere de 39004 hect., 39 aril. 3. Coddefti, cu satele: Co-

19. Mdrgineni, cu catunele: Iniasul vitelor are o intindere diesti (sat si tirgnsor) si $er-

Margineni, Hoisesti, Itrinesti si de 2589 hect. 10 aril. botesti.

Hirt,esti (Deleni si Virleni nu Industria e mult maT bine re- 4. Diine^ti, cu satele : Cio-

mai exista ca sate), in partea prczcntata In aceasti plasa de ri^a, Ddiesti Goliel si Danesti-
de S. a pi., intre pi. Piatra-Mun- cit in pi. Bistritsa; numarul fa Ra/csi.
tele, pi. Bistritsa, jud. Roman, bricelor de }esut fac singurul 5. Fcrcfti, cu satul Feresti.
com. Dochia. renume orasului Neam^u, ma- 6. J/i/refti. cu satele: Mir-

Teritoriul acestel plasl pre- nasurelor Vaiaiecul si Agapia. cesti si Radiul.

zint& doua regiunl: muntoasa Are o populate de 9922 fa- 7. ^uranepi, cu satele: Drac-
si deluroasi; linia despar^itoare milif, sau 43420 suflete. sani, Ghergheleul si §uranesti.

Digitized by LiOOQ IC
MIJLOCUL 3i38 M1L-VEL-CULAC

8. Tdcuta, cu satele : Cujba, milii, sau 13973 suflete ; 28 bi- Aci e resedinfa com. rur. Ni-

Focsoaea, Pripoarele, Protopesti, sericl, deservite de 20 preo^T sipi. Cade in centrul comunei.
Ruteni si Tacuta. $i 29 eclesiarhi ; 1 1 scoale, fre-
9. Telejna, cu satele : Butu- cuentate de 393 elevt ?i 56 e- Mijlocul, sat, facind parte din
caria, Ciofeni, Cbioaea, Tata- leve. com. rur. Stanesti, pi. Oltul-d.-j.,
rani, Telejnad.-j. §i Telejna d.-s. Vite : 71 18 vite mart cor- jud. Vilcea. Are o populate de
10. Valea-Rea, cu satele: nute, 14 bivoll, 1008 cal, 1435 I 259 locuitorl: 129 barbaft 130
Moara-Domneasca, Rotaria d.-s. ot, 103 capre, 1526 rimatorl. feme!. Cade in partea din mij-

si Valea-Rea. Locuitorii poseda 1460 stupi loc a comunei.

1 1 Zdpodeni, cu satele : Ro- cu albine. Are o biserica si o scoall
tari-d.-j., Rotari-d.-mj. si Zapo-
deni. Mijlocul, sat, cu 82 locuitorl, jud. Mijlocul, mahala, facind parte
Aceasta plasa este deluroasa Arge?, pi. Oltul, facind parte
din com. rur. Dejoiul, pi. Cer-
pe toata intinderea el. Are mat din com. rur. Cremenari-Mos- Vilcea. Are
na-d.-j., jud. po-
multe culml, cart toate pleaca neni.
pulate de 120 locuitorl. Aci e
din dealul Bordea, ce face ho resedin{a primariei. In partea
tarul intre jud. Iasi si Vasluiu. Mijlocul, sat, facind parte din
de V. a aeestel mahalale, e Dea-
Ast-fel eculmea dintre piralele com. rur. Paro$i, pi. Oltul-d.-s.,
lul-Mare, care in toata intinderea
Dobrova^ul si Cu^igua, care se jud. Olt, cu o populate de 395 lul s'a surpat la 1874.
termina din jos de Tacuta ; cul- locuitort.

mea dintre piriul Cu^igna $i Are o biserica cu urmatoarea Mil-vel-Alciac, vale insemnati,
Rebricea, care fiind intretaiata inscripjie :
in jud. Tulcea, pi. Babadag, pe
de alte pirate, formeaza diferite Zidita in zilclo In&l^atuluT imparat teritoriul comunei Enisala siju-
alte culm! $i val, carl toate se Alexandru Pavlovici, la leatul 1S07, prin rilovca ; izvore?te din poalele
termina din jos de ora$ul Vas- ostencala si toata cheltuiala robilor luT
sudice ale dealului Orta-Bair; se
D-zeu: Ereu George, Ereu Hadea, Eri^a
luiu, la confluenja piriulul Vas- indrepteaza spre S., avind
Maria, Eri^a Stanca, si cu nil lor. Si
lue^ul cu riul Biriadul ; unele pe direc^iune generala de la N.-V.
s'aft infrumuse^at si cu zugraveala, ddpa
partea dreapta in $esul Birla- cum se vede, ca sa tic spre pomenire la S.-E., brazdind partea estici
dului, altele pe stinga, in va- vesnica la tot neamul lor, acum In zilele
a plasei si cea sudica a comunei
lea piriulul Vaslue^ul. Luminatului Domn loan G. Caragea
Enisala, pe cea estica a comu-
Voev«d, la leatul 1S17, cu blagoslovenia
Pozi^iunea deluroasa a plasei nei Caraman-Chioi si cea centrals
Sfin^itului Episcop si stapin al nostru,
face ca terenul el sa fie udat a comunei Jurilovca curge prin
loan Argesianu. ;

de un numar mare de piraie $i

paduroasele dealurl Caramantrivi
piriiase ce se strecor printre Mijlocul, cdtun, pendinte de com. si Biuiuc-Orman-Bair, si, dupi
vaile acestor dealurl ; osebit se Potcoava, pi. Mijlocul, jud. Olt, un curs de 10 kil., se deschide
gasesc iazuri marl si mid. situat pe malul sting al girlei in ezerul Golovi^a, linga com.
Partea de N. a plasei este Plapcea. Are 468 locuitorl si Jurilovca pe valea sa se intinde
;

inal rece, fiind dealurile mal o biserica zidita la anul 1855, drumul comunal Vistema-Juri-
inalte $i acoperite cu padurl; de Diaconul Tolos. lovca.
partea de S. e mal cimpeana, Aci se afla localul de prima-
avind si o cultura mal intinsa riel $i $coala comunei. Mil-vel-Culac, vale, in jud. Tul-
de cereale. cea, pi. Babadag, pe teritoriul
Resedin^a plasei este in tir- Mijlocul, sat, facind parte din comunelor rurale Cauli-Bugeac
gusorul Codaesti. com. rur. Nisipi, pi. Cerna-d.-j., $i Ciamurli-d.-j., servindu-le ?i

pe linga agricul-
Locuitoril, jud. Vilcea. Are o populate de ca hotar; se desface din dealul

tura se mai ocupa sj cu cul- 190 locuitorl $i o biserica, fon- Visterna, din poalele lui sudice;

tura viilor si a livezilor, ce sunt data la anul 1861. se indreapta spre S., intr'o

mal multe in partea de mijloc K udat de riul Cerna la S.,de direcfiune generala de la X.

a plasei. Lovisteanca $i Valea-Salcil dela spre S. ; merge printre satele

Intinderea teritoriulul e de N. la S. Ciamurli si Cauli-Bugeac; taie

35865 hect. E brazdata de dealurile Cerna cimpia Tatli-Suhat, si, dupS un

Are o populate de 3818 fa j?i Nisipi. drum de 6 kil., se deschide \w

Digitized by LiOOQ IC
 MILANUL 339 MILCOVUL

partea nordica a lezerului Golo- din mun^il comunel Mera si se Comuna se intinde pe o su-
vita-cel-Mic. varsa in Milcov, jud. Putna. prafafa de 1900 hect.
Are 3 bisericT: la Milcovul-
Milanul, deal insemnat, in jud. Milcoveni, sat, pendintede com. din-Deal, la Milcovul-din-Vale
Tulcea, pi. Isaccea, pe teritoriul Buzesti, pi. Mijlocul, jud. Olt, si la Prooroci. Cea din Milco-
com. rur. Luncavifa, situat in situat pe lunca, in stinga Vedel, vul-din-Deal nu functioneaza,
partea nordica a plasei si a co- la S. de comuna. Are 218 lo- fiind cam ruinata. Cele-1'alte
munel, la 3 kil. spre N.-V. de cuitorl, eel mal mul{I mosnenT. sunt deservite de 2 preofT si 2
satul Luncavita. Este de natura paracliserT.
stincoasa ; si are o inalfime de 48 Milcovul, com. rur., jud. Olt, pi. LocuitoriT poseda: 220 cal
m. Dupa el se zaresc Vaca- Siuld.-s., situata pe malul sting si lepe, 200 bol, 160 vacl, 10
reni, Garvan, Galafi si Dunfirea, al OltuluT si pe valea lui, cum bivoll, 1500 ol si 100 porcl.
pe o mare intindere. S'a cre- si pe valceaua Urlatoarea, la 4 Veniturile si cheltuelile co-
zut c& pe el ar fi existat un kil. dc Slatina, capitala jude- munel sunt de 2600 lei.

lagar roman, insa sapaturile de {uluT, si la 26 kil. de resedinfa Comerciul se exercita in co-

pamint acum facute nu in acest plasei. muna de 4 circiuman.

scop, ci pentru a scoate piatra Se compune din 4 catune: O sosea comunala leaga co-
pentru case (o cariera), n'au dat Milcovul-din-Deal, unde e si re- muna la N. cu soseaua jude-
peste nici o inscrip^ie. E maT sedin^a comunel, Milcovul-din- ^eana Slatina-Turnul - Magurele,
probabil ca a fost aci un cor- Vale, Prooroci si Stejari, cu o iar la S., cu Ipotesti, Malul-Rosu
don sau bechet (intaritura tur- popula^iune de 1061 locuitorl, si Viisoara. Tot pe aci trece
ceasci). Pe la poalele sale nor- din can 242 contribuabilT, lo- Oltul si linia ferata Bucuresti-
dice curge girla Ciulnetul. E a- cuind in 212 case si 28 bordee. Virciorova.
coperit in partea de E. cu sema- Se zice ca comuna dateaza Un singur deal, din malul
naturl si in cele-1'alte, cu finefe. de 400 anT. PrimiT sal locuitorl sting al OltuluT, numit Icoana,
au fost proprietary : Mateiu si brazdeaza comuna, in partea de
Milcoiul, sal, cu 280 suflele, jud. Dinu Milcoveanu iar dintre {a- ; N.-E.
Arges, pi. Topologul, facind ranl Barbu si Radu Nedescu,
: VaT sunt: Valceaua-Bisericel,
parte din com. rur. Milcoiul-Iz- Patrascu Nedescu si al{il. Urlatoarea, a-Boului, a Cacovel,
basestt. Are o biserica, cu hia- Locuitorif se ocupa cu agri- Bancila, Trapila si Suhatul, toate
mul Adormirea, deservita de 1 cultura, afara de 6 Bulgarl si 9 dind in Olt.

preot si 1 cintaref. familil de 'pgant, can se mat o- Se limiteaza la N. cu Slatina,

cupa si cu alte meserit. El des- la S. si E. cu com. Coteana si

Milcoiul-Isb&se§ti, com. rur., fac productul muncel lor la tir- la V. cu riul Oltul.

pe apa Topologului, jud. Arges, gul din Slatina. Pamintul, pe valea OltuluT, e
pi. Topologul, la 17 kil. de Mosia aparfine statuluT si alto- nisipos, iar pe deal, argilos si

com. rur. Tigveni, resedinfa sub- ra, ca d. Dem. A. Polihron, care in genere, pu^in fertil.

prefecture*, si la 22 kil. de Pi- poseda 400 hect. arabile si70

testi. Se compune din 5 sate: hect. padure, d. $tef. P. Can- Milcovul, ritt, izvoreste din mun-
Ginerica, Isbasesti, Milcoiul, Su- targief, 500 hect. arabile si 90 tele Fundul-Milcovulul, din Vir-
ricariul si Tepsinari, avind peste hect. padure, Biserica Sf. Trei- ful-MonteoruiuI, jud. R.-Sarat. Se
tot: 245 familil, sau 1202 su- me din Slatina, etc. indreapta spre N. pana la com.
flete, 5 bisericl si o scoala. Statu! poseda trupurile Sfin- $indrilari (jud. Putna), de aci

Budgetul comunel e de 443 {esti si Baldeasca, de 325 hect., spre E. pana la com. Virtescoi,
lei la veniturT 91 de 5545 leT, cu zavoaele lor: Chirdolul, Pir- desparjind pana aci jud. Rim-
la cheltuelf. loagele si Urz&resti. nicul-Sarat de Putna, iar de aci
Vite: 366 vite marl: 350 bol Dupa legea din 1864, s'au im- intra in jud. Rimnicul-Sarat. La
si vacT, 16 cal, si 245 vite ma- proprietarit 200 locuitorl, pe com. Risiptyi Tese din acest ju-
runte: 50 oT, 45 capre si 150 513 hect. din mosiile statulul, det, intri in jud. Putna si se
rimatorl. Sf. Treime si a d-nel Birjov. varsa in riul Putna, la E. de
Viile ocupa o suprafafa de 40 com. Rastoaca. De la comuna
Milcovelul, piriias, ce izvoreste hect. Virtescoi, sl-a schimbat cursul

$1630. Vm>0l, Ditfiommr 9~tr*JU. Vol. If. u

Digitized by LiOOQ IC
MILCOVUL-DIN-DEAL 340 MILCOVULUI (DEALUL-)

unde pan& in sec. al XVIII-lea istorie sub numele de batalia pul, care a domnit de la 1560-
curgea prin ora$ul Foc^ani, a- de la Cursul sau Izvorul-Apel, 1568.
cum il las& spre N. Uda in in care $tefan-cel-Mare a invins La 1600, a avut loc, linga"

drumul s&ti pi. Ora$ul, trecind pe pe Radu-cel Frumos, Domnul Milcov, lupta dintre Mihaiu-Vi-
linga com. Andreia^i, Bro^teni, Munteniel, fug&rindu 1 panS. la teazul $i Simion-MoviUl.
Virte$coi, Cimpineanca, Gole?ti, cetatea Dimbovifa. lata cum Timp de 380 am, Milcovul a
Mindre?ti ?i Risipifi, (R. - S&- descrie Grigore Urechie, aceast& servit, in parte, ca linia de de-

rat); iar in judeful Putna, uda lupta marcare intre cele dou* fan su
comunele: Odobe^ti, Mera, Pa- rorl, p&na cind la 1 859, Domnito-
. . . daca au sosit Stefan-Voda la
{e$ti, R&stoaca $i ocole?te ora- margin e, Noembrie In 8, au impar^it stea- nil Cuza a realizat visul tutulor
$ul Foc^ani. Are un izvor mare, gurile ostii sale, pre Milcov si de aici Romlnilor,rupind pentru tot-d'a-
de unde apa, bolborosind, lesein s'au impreunat cu Radu-Voda, Noembrie una stavila care desparjea Mol-
111 iS, Jot, la locul ce sc zice Cursul-
mare cantitate ca dintr'o cofa. dova de Muntenia ?i formind
Apei si dind razboiu vitejeste, de am-
Milcovul ap& dulce
coprinde
bele par^i, s'au batut acolo pana [scara,
singura 'Jar&, Rominia.
p&na* la Andreia?i, unde intrind asisderea si Vincrt si Simbata pana in
in regiunea de sare, incepe $i seara; iar noaptea spre Duminica, au Milcovul-din-Deal, sat, facind

el a fi s&rat. lasat Radu-Voda toate ale sale in tabara parte din com. rur. Milcovui,
si au fugit cu toata oastea la scaunul
Basinul s5u este coprins (in pi. Siuld.-s., jud. Olt, situat in
sau, la Dimbovi^a (Lctop., I
s
, p. 153 —
jude^ul Rimnicul S^rat) - intre partea de N.-E. a comunel, pe
156).
culmile Alunulul, Laculul, Sco- Dealul-Oltulut, numit Icoana. E
ru§ulul, Deleanul, despSrtindu 1
$tefan-cel-Mare, dupa* ce in- re$edin{a comunel §i are po
de basinul RimneT; acest basin vinge din noii pe Radu-cel-Fru- pula^iede 300 locuitorl, din cari

are o intindere de 15000 hect. mos, ma! sus de Rimnic, trage 70 contribuabili.
sau 160 kil. patr., coprinzind din Milcov un canal care s& Are o biserica vechle, cu hra-

intreaga plas& a Ora^ului, cu serve de hotar intre Moldova mul Sf. Dumitru, al carel ctitor

teritoriile comunelor de mal sus. $i f ara-Romineasc£, adec& cum sunt : Comisul MateiQ ?i Ion Po
-

Afluen^ilMilcovuluI sunt: Va- scrie Urechie lihron.

lea- Vulcaneasa, Larga, units cu . . ati despar^it din Milcovul eel Vite sunt : 60 bol, 100 vaci,
.

Cioc&nelul $i Grozoaia, Valea- mare o parte de piriu, ce vine pre linga 30 cal, 350 ol $i 37 porcf.

Rea, Pitulu?a, Badea, Dregi, Sea- Odobesti si trece de da in apa i'utnci

si acela pana astazi este hotar f aret-

ca, Pietroasa, Faraoanele, Dal- Milcovul-din-Vale, sat, facind
Moldovei si J'arel-Ronunesti. (Let. 1*,
ha^ul, Mera, Diigovul, Reghiul, parte din com. rur. Milcovul,
p. 162, cf. Sincat, Cron. Rom., II*, 98).
Milcovelul, Arva, etc. pi. Siul-d.s., jud. Olt, situat pe
Milcovul, de la Foc§ani in 1564 (pineal pune anul
In valea Oltulul, sub mal, $i cam
2
jos nu aduce bolovanl^i pietre 1563. Chron. Rom., II 342), , la gura vilcelel Biserica, la 1

in cursul s^u, matca luf devine $tefan Tom$a, Domnul Moldo- kil. de re^edinta comunel.
nisipoas&, malurile inguste ?i vei, invinge la Milcov, pe Dom- Are o populate de 275 lo-

cursul apel sale Iini^tit $i atit nul Munteniel, Petre $chiopul. cuitori, din carl 65 contribuabili;

de lin, pre cit este de furios in Urechie scrie c& aceasta lupta o biserica cu hramul Sf. Nicolae,

regiunea de munte. Inunda^iile a avut loc intre Tom§a ?i Mir- zidita la anul 1875 de catre

au acoperit din vechime cu mal cea (Ciobanul), Domnul Munte- ctitoriTD. A. Polihron 91 al^ii, §1

de lut $i nisip, p&minturile ve- niei: deservitS de 1 preot ?i 1 dascal.

getale ce ati format fa{a p&min- Locuitoril posedS: 40 bol,

Asa Mircea-Voda, cu toata oastea sa,
tulul cultivabil. s'au pornit asupra Tomsit ; ce Tomsa 55 vacT, 28 caf, 250 ol ?i 4°

Milcovul a jucat un mare rol prinzind de veste de sirg s'au gatit si porcl.
din punctul de vedere istoric. i-aii esit inaintc la Milcov si dind raz-
La N., pe valea Oltului, se
boiu, au batut pe Mircea-Voda si de aci
Cele mal insemnate fapte isto- afla o mSgurS aproape de vil-
2
s'au intors la lasi. (Let., I , 219).
rice, carl s'au petrecut ling& Mil- ceaua Bancila.
cov, sau in carl acest riu se Insa Mircea Ciobanul a dom-
pomene^te, sunt urmatoarele: nit de la 1 546— 1552; dec! lupta Milcovului (Dealul-), deal, in

La 1473, are loc in apropiere n'a putut avea loc de cit cu jud. Tulcea, pi. Macin, pe te-

de Milcov, b&taTia cunoscuta in fiul $i urmatorul s&u Petre $chio- ritoriul com. rur. Vacareni 51

Digitized by LiOOQ IC
 MILCOVULUl (FUNDUL-) 341 MILE?TI

Jijila ; se desface din Dealul-Ca- Mileanca, sat, pe mo$ia cu a- Tot aid se introdusese prin-
rarilor $i anume din virful Mo- cela^T nume, com. Mileanca, pi. tre femeile satenilor, {esatoria
vila-Fusel; se indreapta spre Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu, cu cea mai frumoasa a scoar^elor
S , avind o direc^iune generate 362 familii, sau 18 12 suflete. ?i pinzaritulul.
de la N. E. la S.-V. ?i br*zdind Proprietatea mo^iel este a
partea de N. a comune! Jijila d-neT Catinca Mi^olu, nascuta Mileasca, mosie, a statuluT, in
$i a pla?eT $i pe cea de S. a co- Softa, so^ia defunctuluT Mano- jud. Ialomifa, pi. Ialomija-Balta
muneT Vacareni; seintinde prin- lache Misolu. formeaza cu Cocora un trup de
tre piriul Jijila $i afluentul sSlu Are 2 bisericT, cu 1 preot, 2 4000 hect., purtind numirea Co-
Valea-luT-Bran ; din poalele de cintareflf $i ipaiaraar; unaeste cora-Mileasca $i a fost pendinte
E. i$T la na§tere piriul Valea- mica de lemn $i tencuita $i s'a de manastirea Margineni $i Sf.

GloduluT are o inaltime de 88

; reparat in mod radical la 1857 Gheorghe.
m. ; punct trigonometric deran- de defunctul Mi$olu a doua ;

gul al 3-iea ;
pe poalele de N. este noO zidita de defunctul Milei (Plaiul-), deal mare, in jud.
trece §oseaua judefeana Isaccea- Gh. Negru, unul din locuitoriT BuzaQ, com. Gura-Teghil, intre
Macin, iar pe la cele de S. dru- frunta$T al satuluT, care a oferit mun^i! PodulGrecilor, Tega, Po-
mul comunal JijilaGreci; este in acest scop 1000 de galbenT. dul-CaluluT $i Cernatul, acoperit
acoperit cu finefe. $coala, condusa de 1 inv^ator, cu finea^a $i pu^in porumb.
e frecuentata de 60 elevT.
Milcovului (Fundul-), munte, Calitatea pamintuluT este mat Milencanei (Piscul-), pe pise,
in jud. R.-Sarat, pi. Andreia$i, in totalitate buna. Satenil im« dealul cu acela§f nume, pe mo-
in partea de E. a sa de unde proprietari^f aQ 812 hect., 05 $ia ^tiubeeni, com. $tiubeeni,

izvore^te rtul Milcovul ; e acope- aril, pamint, iar proprietatea mo- pi. Ba^eul, jud. Dorohoiu.
rit cu p&duri. ?ieT 2311 hect, 56 ariT, cimp.
Are un iaz, numit al Mt$oluluT, Mileni, sat, in jud. Mehedinfi, pi.

Milea, jnriH, in jud. Buzati, com. in suprafata de 3V2 hect , pe cur- Blahnifa, com. rur. Burila-Mica.
Goidesti; incepe de sub mun- sul piriuluT Podriga, ce trece pe A mat purtat §i numele de
tele Fa(a - Viforitel ; desparte mo$ie. Straini.
muntele Penteleul de muntele Drumurile principale stmt
Cursele §i da in piriul Bisca- acel de la Radaufi-Bivolul, ce Milescu, munte, situat la N. com.
Mare, la Gura-MileT. duce prin Havirnala DorohoiQ; Racovi^a, plaiul Horezul, jud.
acel de la Darabani-Con^e$ti, ce Vilcea. Pe acest munte, in tim-
Mileanca, com. rur. t in partea duce pe deasupra Tatara^enilor pul verel, pa$uneaza vite marl
de S.-V. a pi. Prutul-d.-j., jud. la Slaveni, iar pe la Baling la ?i mid. Aci se fabrica brinza,
Dorohoiu, formats din satele: Boto$ani, $i acel ce duce prin unt §i urda. In acest munte, pe
Codreni, GhitcSuti, Mileanca $i Putureni la Co{u?ca ?i Mitocul. valea riuluT Cerna, e o mare ca-
Tat&ra$eni, cu resedinfa prima- Hotarele mo$ieT sunt cu: Dra- verna.
rieT in satul Mileanca. gu$eni, Codreni, Darabani, Ghit-
Are o populate de 575 fa- caufi, Girbeni si Tatara?eni. Mile^ti, com. rur. % in jud. BacaQ,
milil, sau 2353 suflete ; 2 bise La 1763, in Domnia lut Gri- pi. Siretul-d.-j., pe dreapta pi-

rid, deservite de 2 preoflf, 4 gore loan Calimah-Voda, vedem riuluT Racataul. Este alcatuita
cintaretf $\ 2 palamarl; 1 §coaia ca intre boeriT grecT carl au din S catune : Mile§ti-d.-j., re§e-

condusa de 1 invS^tor §i fre- fost ridicatf in flfeare §i du$T la dinfa, Mile$ti-d.-s., Valeni, Va-
cuentata de 60 elevi ; 1309 hect., Constantinopole, era $i Spatarul lea - luT - Drag, sau Dragul $i

3 ariT, pamint satesc, 6536 hect., $tefan Mi$olu $i Aga Alexa Mi- Larga.
54 cimp proprietaresc, 10
ariT, $olu (Let., torn. pag. 249).II, Aceasta com., unita cu satele
iazurl $i 2 pogoane vie. In trecut, se facea pe aceasta din com. Parincea, pnea ma! ina-
Budgetul com. e de 6523 1. la mo$ie o cultura speciaia a rasel inte de jud. TecuciQ.
venit. de 4525 lei, la chelt.
§i vitelor. Vitele albe $i cornute, DupaStatisticadin 1874, com.
Vite marl cornutesunt 1686, oile §i caiT erau cautate pretu- se compunea din catunele: A-
ol 3855, capre 10, cat 331 §i tindene pentru frumuse^ea ?i ca- produl, Buzduganul (aztazi ala-
pordf 206; stupl cualbine 222. litatea lor. turat de com. Parincea), Chif-

Digitized by Google
 M1LE?T1 342 MILETINUL

telnifa (din vechirae mosia Sturd- Teritoriul com. este straba- reparat de raposatul George Di-
zeT), Milesti-d.-j., Milesti-d. -s., Va- tut de calea jude^eana Bacau- culescu.
lea-luT-Drag si Valeni. Parincea.
Se margineste la E. cu com. Distance : la Bacau, capitala Mile§ti-de-Jos, ptldure particu-

Parincea, la V. cu com. Tamasi, districtuluT, 22 kil.; la com. Pa- lars, pi. Ocolul, com. Malaesti,
la S. cu satul Horgesti (com. rincea, resedin^a plasel, 3 kil.; situata pe mosia Milesti-d.-j.

Gioseni) si la N. cu com. Lecca. la com. Tamasi, 12 kil.; la com. Are o intindere de 95 x

\% hect.

Pe teritoriul com. se gaseste Lecca, 8 kil. ; la com. Gioseni, si e populata cu cer si girntya,

Valea-Aprodulul, cu urme vechi, 18 kil. care predomina.

numite Cetafuia - BuzduganuluT,
Balta-Aprodulul si altele. Milesti, sat, facind parte din com. Mile§ti-de-Jos, mosie particular^,
Dealurl mal insemnate sunt: rur. Fauresti, pi. Olte^ul-d.-j., jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Ma-
spre V., dealul Porcariul, spre jud. Valcea. Are o populate de laesti. Are pe dinsa padure.
S. dealul Cucueful si spre N. 116 locuitorl; o biserica, fon-

si E. dealurile: Piscul-LaculuT, data de Protopopul Ivan Fau- Mile§ti-de-Sus, sat, jud. Bacau,

Stanistea, Trocinta si Dealul- rescu, la anul 1828. pi. Siretul-d.-j., com. Milesti, si-

Corbului. tuat pe dreapta piriuluT Raca-

Piriul Racataul primeste in a- Milesti, mosie, in jud. Covurluiu, taul. Are o populate de 44 fa-

ceasta com., piniasele Babinilor pi. Siretul, com. Smul^i, fosta milii, sati 172 suflete; o bise-

si $ipotelor. a manastirei Adam si a statuluT, rica, cladita de locuitorl $i de

Are o populate de 241 fa- acum cumparata de razasil Smul- unul anume Toader Spoiala, la

milif, sati 968 suflete, din carl: {enT. Pe aceasta* mosie se afla 1843.
643 Romini, 320 Ungurl si S o piatra de raarmura infipta in Vite: 12 caT, 69 vite marl

EvreT, to^T de protecfiune ro- pamint de m unde a fost o cornute

i 50, si 56 pordf.
mina; 576 agricultorT, 4 mese- biserica, Si. loan, si casele luT
riast, 2 comercian^T, 9 cu pro- Fotache si Pauna, proprietarii Mile§ti-de-Sus, sat, jud. Dolj,
fesiunT libere, 192 muncitori si primitivt a! mosieT, pe care o pi. Ocolul, com. Malaesti, rese-

15 servitorl. harazira apoi manastirei Adam. dinta primarieT. Are popu-

Sunt 17 contribuabilf. late de 639 suflete: 307 bar-

Are o scoala mixta, care func- Mile§ti-de-Jos, sat, si resedinta bae si 332 femeT. Locuesc in

. {ioneaza din 1865 in cat. Mi- com. Milesti, j'id. BacaQ, pi. Si- 153 case.
lesti-d.-s., frecuentata de 17 co- retul-d.-j., situat pe dreapta pi- Copiii din sat urmeazS la

pii ; 2 bisericT : una ortodoxa in riulul Racataul, la 670 m. de scoala mixta din satul Milesti-

satul Mile$ti-d.-s. si una catolica Milesti d.-s. Are o populate de d.-j., care este la 760 m.
in satul Valeni, deservite de 2 70 familiV, sau 284 suflete.
preo{T si 2 cintare^T. Case de Vite: 23 caT, 144 vite marl Mile§ti-de-Sus, mosie particu-

locuit sunt 238; circiumi 3. cornute si 62 pore!. lara, jud. Dolj, pi. Ocolul, com.
Teritoriul com. are o intin- Malaesti, satul Milesti-d.s ,
a-

dere aproximativa de 1920 hect. Mile$ti-de-Jos, sat, jud. Dolj, partfnind bisericei Sf. Treime

Proprietar este C. Lecca, cu o pi. Ocolul, com. Malaesti, ase- din Craiova. Pe ea se gase?te

mo$ie de 183 hect., aducind un zat spre N. de satul de rese- padure.

venit de 5624 lei anual. dinta Milesti-d -s. Are o popu-
Padurile ocupa 600 hect. Mai late de 321 suflete; 189 bar- Mile§ti-de-Sus, padure particu-

insemnata este padurea Milesti bae si 132 femel, locuind in 63 lara, jud. Dolj, pi. Ocolul, com.

Jncolo padurea este marunta si case; o ^coala mixta ce func- Malaesti, satul Milesti-d.-s.,apar-
cu tufaris. {ioneaza din 1834, frecuentata Vinind bisericei Sf. Treime din

Viileocupa 36,13 hect. de 43 bae{T, din carl: 11 din Craiova. Are o intindere de 76
20 din hect. Se gase^te pe mo?ia Mi-
Vite sunt 90 cai, 449: vite Milesti d.-s., Milesti-d. -j.

marl cornute, 544 01 12 din Fintinelele; o bise- e populata cu cer

si 277 pore!. fi le^ti-d.-s. si

Budgetul com. e la veniturl rica, fondata de Mateiu Milescu, si girni^a.

de lei 4459, ban! 9 $i la chel- deservita de I preot si 2 cin-

tuelT, de lei T468, ban! 34. tare^T, si care in anul 1852 s'a Miletinul, plasd, situata in partea

Digitized by Google
MILETINUL 343 MILETINUL

de mijloc a jude^ulul Botosani. nit, Lipoveni si Cerchejeni, in cuentate de 450 elevf $i 90 ele-
Se fntinde pe dealurile dintre com. Dracsani; Benchiul, al-Bi- ve ; 5 mori de ap£ $1 3 de aburf
Siena $i Jijia s'ipe vaile piraielor sericel, Badat, CornisuluT, Co- 1 fabric^ de spirt (velni^S).

Dristea, Cozancea, Ursoaia, Va- zancea, Cruce!, Dolina, LuchiT, Are o populate de 3467 fa-

lea-GrajduluT si Siena. Holmul, GroziT numit $i al-Ti- railii, sau 15963 suflete, din carl
Se margineste la N.-E. cu pi. ganilor, TalpoaeY, Valea-Seac3, 3335 contribuabill.
Jijia; la V., cu plasa Tirgul; iar VieT si Zlatunoaia, zis si al-Bise- Locuitorii se ocup5 cu agri-
la S., cu plasa Cosula. ricei, in com. Zlatunoaia. cultura si cresterea vitelor, iar

Este formata din 5 comune: Dealurile Jn general sunt pla- eel din tirgul Sulita, parte cu
1. Dracsani cu satele: Cer- tourT tntinse. comertul si industrif manuale.

chejeni, Dracsani, Dracsini, Su- Vai sunt putine si inguste. Sunt vr'o 200 meseria^f.
lifoaia 31 Zlatunoaia-Mica, in par- Mai intinsa este Valea-SicneT in Vite: 8943 bo! si vac!, 1573
tea de S. a placet. partea de S. a piaseT. Alte vaT caf, 1 0000 01, 300 capre, 13 bi-

2. Gorb&ne$ti) cu satele : Blin- maT insemnate sunt: Dristea, volT, 2097 porci.
desti (Gogeasa), Burla (Borcila), Cozancea si Ursoaia, inguste si LocuitoriT poseda 788 stupl
Gorb&nesti (Bozieni), Siliscani, urmind directiunea dealurilor. cu albine.
Soroceni (Uriceni Herescul), Tal- Apele ce uda plasa sunt: La- Comerciul se face cu cereale,
pa (Tilharesti), Tomesti-Ciolacul cul Dracsani, in partea de S. vite, lemne si ^ te obiecte de
(Tomesti-Fotea), Tomesti-VirnS- a pla^eT, in comuna Dracsani, consumable, iar pietele de des-
voaia, Urlati (Tomesti-Rusetul) continind multa ap3, si bogat in facere sunt Sulita si Boto?ani.
si Vinatori la N. piaseT. pe$tT, racT si trestie, stare o su- In tirgul Sulita, in fie-care s5ptS-

3. Sulifa, tirg ?n centrul pla- prafata de 1360 hect.; apoT pi- minS, Lunea, se face iarmaroc.
se!, lingua lacul Dracsani. raiele: Siena, careizvoreste din E strab&tut& prin centru, de

4. ^old&nesti, cu satele: B&- jud. Dorohoifl, uda plasa Tlr- la V. spre E., de soseaua jude-
rtnesti, Borcileni, Tonaseni, So- guluT, formeaza maT raulte iazurT teana* Botosani-$tefenesti, prin
crujeni, Starosilta-Stavri, Staro- marT, uda partea de S. a piaseT comunele Gorb^nesti si $old£-
silta-Radul, Soldanesti, Viforeni- Miletinul, intra in lacul Dracsani, ne?ti apoT de caleaTalpa-Sulita,
;

Cerchezul, Viforeni-CuzeT, la E. Tese din lac prin valea intinsa de calea judetean5 precum si
de Dracsani. numita Valea-SicneT si se varsft maT multe c3T vecinale comu-
5. Zldtunoaia, cu satele: Biz- in Jijia la Todireni; Ursoaia, care nale.

noasa, Cernesti, Cociugeni, Iu- izvorestedincom. Manastireni si

AceastiplasS e unita" cu plasa
re$ti, Stanesti si Stroesti, la S.- se varsa" in Siena linga Sulita; TirguluT in administrate, subpre-
E. de Dracsani. Cozancea, care izvoreste din p5- fectura fiind in Botosani.
Tntinderea piaseT e de 39240 durea Cozancea, com. $oldane- In privinta judiciarS formeazi
hect. $ti, uda partea de S.-E. apl&se! un ocol cu plasa Cosula, jude-
Pamintul este maT mult argi- $i se varsa in Siena la Cernesti cStoria fiind in ora^ul Hirlau.
los variind ingalben
f on negru. Dristea, uda comuna Gorbanesti, Serviciul sanitar se face de
Teritoriul piaseT este mat mult in partea de N. a pla$eT si se var- 1 medic de plasa, 1 vaccinator
deluros. Dealurile ce o strabat sa in Jijia la Tonaseni. etc., carl fac serviciul si in plasa
fac parte din grupele ce se in- Pamintul piaseT e ocupat cu Tirgulut.
tind intre Siena si Jijia si aQ cultura cerealelor, finefe, imasurT
in general directiunea N.-V. si Si parte cu padure. Miletinul, piriU, izvoreste din p£-
S.-E. Din suprafata totaia de 39240 durea Balta-ArsS, in com. Cur-
InSltimea cea mat mare o a- hect., cerealele ocupa 22280 te^ti, jud. Botosani, curge in di-

ting dealurile din centrul piaseT, hect.; pSdurile, 6574 hect.; fi- rectie de la N.-V. spre S.-E. si

numiteTugueta si al Babicenilor, netele, 9200 hect.;imasele si lo- uda" satele OrSseni, Curtesti, Co-
in com. $oldanesti. curile satelor 10500 hect. Sula, Copalaul, Chitoveni, Pri-

Alte dealur! maf insemnate Are 22 bisericT, deservite de secani si PrSjeni pe t^ rmu ^
sunt: Dealul-Mare, Botoaia $i 15 preop 28 cintSre^; sting si Latai pe dreapta. For-
si 9
Dealul-TurculuT, in com. Gorba- scoale mixte, 1 de baetl
scoala* meaza ma! multe iazurl in cur-

ne?ti; Buda, Piciorul, Dracsini, Si 1 de fete conduse de 10 in- sul saci, intre carl: Lipoveni, Co-
Piscul Dracsani, Prihodul, Gor- va^&torT ?i 2 inva^3toare si fre- sula, etc. Intra in jud. Iasi prin

Digitized by Google
 MILETINULUl (VALEA-) 344 M1L0?E?TI

partea de N. a plase! Bahluiul, Este in legatura cu comuna mosnenl; restul s'aii improprie
printre comunele : Badeni si $i- Rosul prin o sosea vecinala. tarit la 1864, pe mosia statului
potele, pe la satul Luparia ; apol Se intinde pe o suprafa^a de Milostea, din care li s'au dat 400
se lasa prin mijlocul comunel 1 182 Tiect, din carl 889 hect. hect. pamint.
$ipotele, trece printre satele: apart.in insurafeilor, 43 hect. Toata comuna se intinde pe
Onesti, Plugari, Chiscareni, §i- d-lul Machedon, iar restul
I. I. o suprafa^a de 1750 hect.
potele, Hilceni sidinjos de satul de 250 hect. s'a cumparat in Aci se gSsesc mulp merT,

Viadeni, se varsa in Jijia. loturi de mai mulp locuitorl. perl, nucl si cire?T; iar livezile

Primeste ca afluen^i in jud. Are o populate de 584 lo- daQ pan a la 1000 care de fin.

Botosani, in dreapta, piraiele cuitorl; o scoala mixta, frecu- Cind timpul e prielnic se fa-

Unguroaia cu Alghia si Dum- entata de 32 elevi si 9 eleve; bric& in com. 3000 decal. fuica.
brava, com. Cristesti Cornaciul ; o fabrica de cararaida ; o moara Veniturile si cheltuelile com.
cu piraiele Lingurarilor (Oniaga), cu apa. sunt de 1030 let anual.
Pal&ncufa ('pganilor) $i Piriul- Vite sunt : 69 cai si lepe, 87 E brazdata de dealurile : Sa-

Crucel, com. Slobozia-Secatura bol, 34 vacl si vifei, 3 taurl, coti, Piscuiata. Muncelul si u-

apol Piri'.il-Lupuluf, in com. Co- 14 bivoli si bivoli^e, 264 ol si dat& de v&ile : Bal^oiul, Trifon si

pula; Tulburea cu Stahna si 56 porcl. Rastoaca.

Bahna, com. Flaminzi ; Piriul-Sa- Locuitorii poseda
47 plugurl, :

tululcu Feti^a si Pletricelul, com. 40 cu bol si 7 cu caT; 65 care Milostea, mosie, a statului, si-

Storesti Piriul -Vladenilor cu pi-

; si canine, 42 cu bol si 23 cu cai. tuata in com. Milostea, pi. 01-

riul Radeni, com. Radeni; Scin- Locuitorl improprietari^Isunt teful-d.-s., jud. Vilcea, fostapen-
teia si Dodolea, in com. Latai 138 si neimproprietSritT, 5. dinte de manastirea Bistrita. Se
si Deleni. Pe stinga primeste: pi- Comerciul se face de 10 cir- arendeaza cu 5610 lei anual.

raiele Prajeni 91 Novaci. In jud. ciumarf.

Iasi, dupa ce formeaz§ ma! mul- Milostea, padure, a statului, in
te iazuri primeste afluen^iT: Stir- Militarul, tirla, jud. Braila, la 3 intindere de 275 hect, situata
leuca, Curca, Mitocul, Comana- kil. spre S. de satul Ulmul, pe in com. Milostea, pi. Olte^ul-d.s.,
cul si Prajeni. hotarul dintre com. Ulmul si jud. Vilcea, si formata din tru-

Acest piriu este de o mare Fleasca. purile: Bujora cu Taura (175

insemn&tate economica, cad ali- hect.) §i Paduricea (100 hect.).

menteaza cu apele sale un nu- Miloramul, trup de pddure, al

mar de sate si cele mai intinse statului, jud. Vilcea, pi. Oltul, Milo§e$ti, com. rur,, in jud. Ia-

cimpii din plasa Bahluiul, car! com. $usani, in intindere de lomi^a, plasa Ialomi^a - Balta,

alt-fel rSmas neproductive,

ar fi 125 hect, formind, impreuna cu situata spre V. de comuna
din cauza lipseT de apa. cu trupurile : Grauri (280 hect.) Smirna si in partea de N. a

si Sirbi (275 hect.), padurea $u- plasel, la capatul de N. al mo-

Miletinului (Valea-), vale, jud. sani-SirbT. siel AndrSsesti, pe care seafla

Botosani si Iasi, prin care cur- si com. AndrSsesti.

ge piriul Miletinul. E cea maT Milostea, com. rur., jud. Vilcea, Dupa legea rurala din 1864

intinsa vale din plasa Copula, pi. Oltul-d.-s., compusS din 2 sunt improprietari^f 48 locuitorl,

jud. Botosani, pe care o stra- catune: Sacota si Guesti. E si- neimproprietaritl mai sunt 140.

bate in partea de N. tuata pe valea riulul Tiriia, la Se compune din satele: Mi-

58 kil.de capitala judefulul si losesti, Nicolesti si Pastrama,

Milice^ti, sat, facind parte din la 18 de a plaiuluT.

kil. cu resedin^a primariel si a ju*

c. r. Telega, jud. si pi. Prahova. Se margineste cu com. Sla- decatoriel comunale in satul Mi'
tioara, Greci si judejul Gorj. losesti.

Militari, com. rur., jud. Ilfov, pi. Are o populate de 378 lo- Are o populate de 1207 lo-

Znagovui, situata la V. de Bu- cuitorl; 2 bisericl; 2 morl pe cuitorl, din carl : 300 agricultorl,

curesti, la 7 kil., intre oras si apa Tiriia. 21 meseriasl, 3 industriasi, 8

forturl. comunel
Prin mijlocul Locuitorii poseda : 40 cai, 100 comercian^I, S avind profesiunl
trece soseaua judejeana Bucu- bol, 200 01 ; 30 stupl cu albine. libere, 91 muncitorl si 69 ser-

resti-Oltenifa. In comuna sunt 22 locuitorl vitorl.

Digitized by Google
 NfILO$E?TI 245 MINEASA

Are doua $colf primare mixte, Milovanul, mosie particulars, ju- ora$ulTurnul-Severin. Eformata
una in satul Milo$e§ti ?i a doua deful Dolj, pi. Dumbravad -s ,
dintr'un singur sat, avind 560
in Nicole$ti, frecuentate de 37 com. Ple$oiul. locuitorl, din carl 8ocontribua-
elevl $i 15 eleve; o biserica, de- bilf, locuind in 116 case.
servita de un preot $i dot cin- Milui{i, cfitun, al com. Grajdana, Are o biserica, deservita de
tare{i. jud. Buzau, cu 360 lociitorT $i 1 preot si 2 cintare^J ; o $coala\
Vite 475 cal, 11 12 boi, 2136 8 1 case ; se subdivide in patru condusa de 1 inv^ator $i fre-

01 §i 731 porcl. Miluiti propriu zis, Milui^i-Bar- cuentatS de 20 elevl; o cir-

Budgetul comunel e la veni- bu, Milui^i-Ciolanul ?i Milui{i- ciuma.

turide 3362 lei ?i la cheltuelf, Mo$nenI. Locuitorii poseda: 16 plu-
de 3236 lei. gurl, 30 care cu boi, 3 carufe
Miluiti, sub-divizie a cdtunulul cu cal; 36 stupf cu albine.
Milo§e§ti, sat, in jud. Ialomi{a, Linia Ciolanul din com. Tis&ul, Prin aceasta comuna trece $0-
pi. Ialomifa-Balta, pendinte de jud. Buzau. seaua V5giule$ti-Miluta-Men^i-
comuna cu acela?! nume, situat din-Dos.
la N. pla^el, spre V. de satul Miluiti I, mosie, in jud. Buzau, Budgetul comunel e la veni-

Smirna. com. Grajdana, cSt. Miluiti, pro- turl de 750 lei $i la cheltuelf,

Vechea numire a satuluT este prietate a statulul ; afarS de ce de 493 lei.

Ciln&eni. s'a dat locuitorilor, statul mal Vite sunt : 300 vite marl cor-
Aid este re$edin{a primariel poseda inca 90 hect., din carl nute, 8 cal, 345 01 ?i 200 ri-

§i a judecat oriel comunale. 15 arabile $i 75 padure. m&torl.

Populafia comunel este com- Pe teritoriul acestel comune
pus& din 145 familiT romine, 4 Miluiti II, mosie, in jud. Buzau, poseda statul mo$ia cu padure,
familiT ungare, 1 familie greaca com. Grajdana, cat. Miluiti ; are cunoscuti sub numele de pro-
$i 3 familil de figanl. 160 hect., din carl 9,50 hect. prietatea statulul Miluta. Este
Are o §coala mixta, condusa padurea rao$nenilor Sasenf. arendata*.
de un investor; o biserica, de-
serviti de un preot $i dol cin- Milll^i III, mosie, in jud. Buzau, Miluta-de-Jos, pddure, in jud.
tareti. com. Grajdana, proprietate a Mehedin^i, pi. Motrul-d.-j., fa-

Vite: 265 cal, 817 boi, 1294 statulul; are 86 hect., din carl cind parte din com. rur. Mi-
ol $i 512 porcf. 74 hect. padure. luta. Aceasta padure este pe
proprietatea statulul Miluta.
Milotina, vale, jud. Ilfov ?i Ia- Miluiti IV, mosie, in jud. Bu-
lomita, cu o lungime de 8 kil. zau, com. Grajdana, proprietate Minciune§ti, vechie numire a cd-
Incepe din jud. Ialomita in di- a statulul; are 240 hect., din tunulul Trestioara, com. Tres-
recfiunea de la E. catre S. §i care 220 hect. padure. P&du- tioara, jud. Buzati.
serva de pa$unat. Pe aceasta rile de pe Miluiti I, III $i IV,
vale trece un mic piriu, ce poarta statul le a grupat in doua Mi- : Minciune^ti, numire ce se da
numele v&tf, $i care uda com. luifi I §i II, cu o suprafa^a de unel parft din comuna Laicai-
Obile?ti-VechI, plasa Negoe^ti, 471 hect. Runceasa, pi. Arge^elul, jud.
jud. Ilfov. Muscel.
Milutyi-Barbu, pddure, a statu-
Milovanul, sat, jud. Dolj, plasa luT, pendinte de Vacare^ti, jud. Minea, cdtun, in jud. Ialomita,
Dumbrava-d.-s., com. Ple^oiul. Buzau, face un corp cu Lasta- pi. Ialomifa-Balta, pendinte de
Are o populate de 1200 su- rul, de752 hect., depe mo^iaBa- com. Dorm&runt, situat la 6
flete 650 baYbaJi §i 550 femel.
: deni-Milui^i. kil. spre S.-E. de satul de re-

Locuesc in 404 case. Copiii din $edin{a\

sat urmeaza la $coala din satul Milui{i-B&deni, mosie. VezI Ba-
Ple^oiul, ce este la 2 kil. de- deni-Milui^i. Mineasa, M&neasa sau §asa,
partare. rtU, jud. Vilcea, afluent al 01-
Are o biserica vechle, fondata Miluta, com. rur., jud. Mehedin^i, te^ulul. Izvore^te din Dealul-
de locuitorl. pi. Motrul-d.-j., la 60 kil. de Berbe^tilor, curge de la N. c£-

Digitized by Google
 MINE^TI 346 mirAul

tre S. ?i se varsi in Oltejul, la Biserica, cu hramul Sf. Di- pulung, situate pe {armul sting

com. Testoiul, dupa ce a udat mitrie, desenita de 1 preot, al riulut Arge$elul; la 37 kil.

comunele: RomSne$ti, Ro^iile, 2 cintSre^T §i 1 p&l&mar, este de Cimpulung, $i la 5 kil. de

Nenciule$ti, Cr&p£turile, M&- de zid, facutS m 1845 de Stilpeni, re§edin{a pla^el.
neasa $i $erb&ne$ti. Acest riu d. Su^u, proprietarul mo$ieI. Se margine^te la N. cu co-

seacd. in timpurl secetoase. Fun- $coala primarS, condusi de 1 muna Racovtya; la S., cu co-

dul albiel e nisipos. inv&t&tor, e frecuentatS de 40 muna Coliba^i la E., ; cu padurea

|
elevl. Mioveni $i la V., cu riul Arge-
Mine^ti, ctitun, in jud. $i pi. Ar- i Locuitoril improprietSri^i ati ?elui.

ge$, f&cind parte din com. rur. |

1200 hect. 18 ar. p&mint; iar Biserica, cl&dit& la 1 840 de c£-

MaMureni-Badice?ti. proprietarul mo^iet 3723 hect. tre raposatul Robea FocSnescu,

71 ar. cimp $i 3 iazuri, din carl pe ruinele unel vechl biserici,
Mingardoaia , catun, pendinte unul numit al-Muscalului, in su- ?i care la 1880 s'a mal reparat

de com. Buteascad.-j., pi. Gla- prafaja de 4 hect., 30 aril. de so^ia sa Safta ; este deser-

vaciocul, jud. Vla$ca, proprie- Piriul principal ce trece pe vit& de 1 preot $i 1 dascal.

tatea d-lui Ap. Grajd&nescu. mo$ie este Ghireni. Are o scoal& frecuentati de
PiatrS. calcaneal este multS 5*1 38 elevl $i 2 eleve; 2 morl pe
Minia-Mijlocului, sat, in jud. la suprafafa pSmintuluT, dar se riul Arge^elul.
Arge?, pi. Oltulul, pendinte de extrage numal pentru trebuin- Vite sunt: 140 boi, I20vacl,
com. rur. Barsoiul. {ele locale. 80 capre ?i 100 porcl.
Drumurile principale sunt Injurul comunel sunt purine
Minoaia, ostrov, in jud. Bralla, acel de la R&dftu{i la $tefe- vii, livezi, dealuri ?i pidurl, com-
coprins intre Lata, ramifica^ie ne$ti, numit din vechime Calea- puse din fagi, tufanl §i carpeni.

a Dunarel, ?i Minoaia, in drep- HotinuluT, $i acel de la R&- Riul Arge^elul udi partea de
tul com. Tichite$ti, dinpl.Balta. dSu{i ce duce la Co^u^ca, Ni- V. a comunel $i in el se varsi, pe

chifeni §i Boto^ani. ^armul sting, Valea - Bisericel,

Minoaia, ramificafie a Dun&rel, Hotarele mo^ielcu : riui PrutuI, Valea-Stancului $i Valea-Iadului.

jud. Br&ila, trece pe ling&com. com. Miculinfi, Ghireni-T&utuluJ, Budgetul com. e la veniturf

Tichile?ti $i ud& partea de V. Co^u.sca, Bivolul $i R&d&u{i. de 892 let, iar la cheltueli, de
a ostrovulul Minoaia in toat& Locality! de insemnat sunt 844 lei.

intinderea sa. Zamca $i StSncu^a (v. a. n.). Parte din locuitorl sunt mo§-
nenf ^i parte s'au impropriet&rit
Min^ichii (Pdurea-), padure, Mioveanca, pddttre, supus& re- dupilegeadin 1864. Proprietar
in jud. Ialomija, pi. Ialomi^a- gimulul silvic, com. Movileni, mare in comuni este d-1 Toma
Balta, la 3 kil. spre S. de sa- pi. Riul-Doamnei, jud. Muscel; Buc$an.
tul Sudifi, com. Fundul-Cr&sani. are, impreunS cu trupul de pd- Comuna se intinde pe su-

dure Ciumeasca, o intindere de prafa^a cam de 1000 hect.

Minzinelele, izlaz intins, jud. 750 hect. Linia ferata Goie?ti-Cimpu-

Teleorman, prin mijiocul cSruia lung trece pe la V. comunel.

curge C&lm&tuiul. Incepe din Mioveanca, ptidure de diferite Un pod de fier s'a construic pe
apropierea com. Voivoda $i Pia- esen{e, mal mult tufan, pe te- riul Arge^elul in dreptui comu-
tra $i se intinde p3n& la punctul ritoriul com. Mioveni, jud. Mus- nel, pe care trece linia ferati,

unde se vars& acest piriu in cel, in apropiere de gara Ciu- $i unul de lemn pentru comu-

baltS, la com. Vii^oara. Loc bun cereasa. Are o intindere de nicatia locuitorilor, tot peste

de pa^unat, mal ales pentru 01. 772 hect., impreunS. cu ScarlS- riul Arge?elul.
toaia $i Strimba.
Miorcani, sau Hude§ti-Mici, Este a$ezat& pe coaste cu Mirae^ti, mope/jwd. Tecuciu, si-

sat, pe nio$ia cu acela?! nume, pante pu^in accidentate $i cu tuate la S. com. Lie^ti, pro-

com. Hude$ti-Midf, pi. Prutul- teren neexpus surp&ref. prietatea d-lui Gheorghiade.
d.-j,, jud. Dorohoiu, cu o po-
pulate de 413 familtf, sau 1809 Mioveni, com, rur., jud. Muscel, Mir&ul, izvor mineral, in jud.

suflete. pi. Riul-DoamneT, la S. de Cim- BuzSu, com. Br5e$ti, pe mo$ia

Digitized by LiOOQ IC
 M1RAUL 347 MIKCEA-VODA

Arsenia; izvore^te din muntele Mircea- Ciobanul, //jr, jud. Mus- navoda-Constanfa, pusa in cir-

Piatra-Miraulul, $i da in piriul cel, com. Priboeni, pi. Podgoria. culate la 4 Octombrie i860.
Sara^elul-Balane^tilor. Se afla intre stabile Saligny (8.2
Mircea-Vod&, com. rur., jud. kil.) §i Medjidia (10 kil.). Inal-

Miraul, c&tun, pendinte de com. Dimbovita, pi. Dealul -Dimbo- Jimea d'asupra nivelulul Marii
Tangirul,pl. Calni?tea,jud. Vla$- vtya, situatala22 kil. spre S.-E. de 9 ra .70. Venitul acestei stafii
ca, proprietatea statuluT, fosta de Tirgoviste. Pana la 1887 pe anul 1896 a fost de 18523
inainte de secularizare a ma- era catun al comunel Cazaci. Este lei, 25 banl.
nastirei Sarindarul. Aci s'a im- o com. noua, care se mal nu-
proprietarit la i860 un num&r me§te Satul-NoQ, facut din ti- Mircea-VodS, mdgurd, in jud.
de 74 locuitorl fo^tl claca?!, carl nerl insured ?i oamenii carl Vilcea, pi. Cerna-d.-s., com. La-
au luat 310 hect. n'ati avut pamint de cultura. pu$ata.
Formeaza, impreuna cu Tan- Este situate pe $oseaua na- Asupra acestei magurl, legen-
girul, o comuna. tionals Tirgovi$te-Bucure$ti. Se da spune: Mircea- Voda, Dom-
Se arendeaza impreuna cu afla. aproape de gara Nucetul nul Jarei-Romine^tT, preftcut in
Tangirul $i Albale cu 14690 $i are o §coala condusa de un pastor, s'a refugiat aci din cauza
lei. Are o suprafa{a ramasa sta invajator platit de Stat. multelor razboale de petimpul
tulul de 150 hect. acela. El §T-a ales acel loc, nu-
Are o biserica, cu 1 preot $i 1 Mircea-VodS, sat, in jud. Con- mit 91 Dealul- Mararulul, fiind
dascal, $inind de parohia Stoe- stanta, pi. Medjidia, cat. com. mal la adapost $i de vinturile
ne§ti. Mamut-Cuiusul. Este situat in furtunoase §i de vederea lumel.
partea de V. a pla?el 91 cea de Acest Domn i?I pa$tea turmele
Mirau^eni, sat, in jud. Neamju, N.-V. a com., la 12 kil. spre pe micele poenJ de prin preju-
pi. Bistri^a, com. Radiul, si- N.-V. de cat. de re$edin{a, Ma- rul dealulu! $i putea trece cu
tuat la S.-V\ de satul Radiul §i mut-Cuiusu. Este un sat nou, mare iujeala de aci, cind in par-
la S. de satul Polobocul, pe va- in valea Bechiraga-Culac, intre tea de E. cind in cea de V.
lea a douaculm!e§ite din Dealul- cele 2 corpurl principale ale bal- Ma! adesea or! sta in partea cea
Juncanilor. Este inconjurat cu let Cara-Su. inalta a dealuluT, cu tovara^it
padurl, $i udat prin mijloc de Este inchis la N. de dealul sal, tot pastorT.

pirtia?ul cu acela$T nume. Bechiraga-Bair, iar la S., de ca- Acestei inatyiml, care are o
Are o intindere de 150 hect. tre dealul Cara-Durac-Bair, care forma conica, inalta de 20 me-
$i o popula^iune de 175 familif, are ni$te ramifica^iunl stincoase tri, i s'a dat numirea de Magura-

sau 428 suflete. prin apropierea satulul. luI-Mircea.

Locuitoril poseda: 40 bof, Suprafa^a sa este de 3612 In virful acestei magurl, acel
12 vacl, 13 juncT, 11 gonitorl, hect., din carl 5 hect. sunt o- Domn a ridicat o cula, in forma
20 minza^f, 3 cal $i 26 rimatorl. cupate de vatra satulul. tripedica, facuta din 3 copacl
Popula^iunea sa, compusa nu- in diametru de 2 metri ?i inalta
Mircea, deal, la V. comunel Bu- mal din Romint transilvanenl, de 40 palme. Acea cula servea
ne$ti, pi. Ocolul, jud. Vilcea. numitl mocanl sau ciobanT, pen- lui Mircea de observator. De
Legenda spune ca Mircea-cel- tru ca se ocupa numal cu cre$- aci putea sa vada peste o in-
Batrin a poposit aci, pe cind terea vitelor ?i in special a oilor, mare de pamint.
tindere foarte
gonea pe inamici! {arel, $i ca este de 14 familii, sau 60 su- Craiova o vedea in toata intin-
chiar ar ft voit sa zideasca aci flete. derea.
manastirea pe care a zidit-o la Singur drumul comunal Ce- AstazI, suindu-se cine-va pe
Cozia. lebi Chioi-Cernavoda trece prin acea magura, nu poate vedea de-
sat. La S., se afla ruinele for- cit peste Olt, la Cocorul, jud.
Mircea (Movila-lui-), movild, tului Acsan-Demir-Tabiasa, fort Arge$, ca localitate ma! depSr-
pe teritoriul com. Coteana, pi. turcesc. tatS, iar Craiova nu se mat vede,
Siul-d. s., jud. Olt, situat pe din cauza ca nu mal exista acea
platoul dintre valcelele Purcelul Mircea- VodS, stafie de dr.-d.f., cula.
$i Fintineaua, la N.-E. de Co- jud. Constanta, plasa Medjidia, Legenda mal spune ca acea
teana, re$edin{a comunel. com. Tortomanul, pe linia Cer- cula s'a reinoit din cind in cind

6*630. Uarele Dicfionar GtOQraAc. Vol. IV

45

Digitized by Google
 MIRCEASCA 348 MIRCE§TI

$i ci acum 50 anl s'a reftcut kil.de gara Corbul ?i la S kil. Mirce^ti, com. rur., in jud. Putna,

de Lascu, un proprietar vestit. de re$edin{a placet. pi. Bilie?ti. Se compune din c£-

Locul de unde a venit Mir- Are 3 bisericl: una la Mir- tunele: Mirce^ti, unde e ?i pri-

cea nu se $tie, dar c& a fost, ce§ti, cu hramul sf. Nicolae, fon- maria comunei, Paraipani $i Ri-
un Mircea insemnat prin aceste data de Nicolae Stoenescu $i dule?ti.

locurl, nu rimine indoiaia, cicf Raducanu Martinescu; a doua, Catunul Mirce^ti este a$ezat
a r&mas chiar zicatoarea printre in cat. Boroe$ti, fondata la 1822 pe malul Putnel, avind Radu
oamenil locall : «judeca drept I
de Ion Dragu^in $i fratele sau le?ti la E. $i mat in apropiere de

cum judeca Mircea oile». Voicu Dragu$in, $i a treia, in malul batyel.

cat. Momaiul, vechle de lemn, Distan^a comunei desubpre-
Mirceasca, mofe mo$neneasca, sunt deservite de 2 preo^i; o fectura pla?el e de 6 kil., iar de
in jud. Buz&u, com. Lipia, sub- $coala, infiin^ata la 1896, frecu- capitala judejulul de 9 kil.
divizata in sforile : Antoneasca, entata de 38 baepf. Pe teritoriul acestel comune
Cocorasca, Colceagul,Danaile?ti, Meseria?! sunt : 10 dulgherT, se afla o balta din care se for-

DrSgosteasca, Saragelele ?i S1&- 3 rotarl ?i 3 cojocan. EI desfac meaza o girl a, care pune in
tineanca, dupa cum s'a subdi- produsul muncel lor la Slatina mi^care mal multe morl $i care
vizat $i fie-care ceata de mo?- ?i gara Corbul. se varsa in Putna.

nenl. Are cam 700 hect., mare Cea mal mare parte dintre Are o populate de 276 fa-

parte vil, apol padure $i loc a- locuiton sunt mo^nenl 5 s'au : milii, sau 1072 suflete: 570 b3r-

rabil. improprietarit la 1864, pe 15 ba$I ?i 502 femel; o biserici

hect. in rao$ia Buriceasca, vin- parohiala, cu hramul S-^il Voe-

Mirceasca, hotar de mo fie, in duta de vecT PreotuluT Dimitrie vozl in catunul Mirce$ti ?i una

jud. Mehedinfi, plaiul Cerna, Sfirlogeanu $i altor locuitor! din filiala in Radule^ti, tot cu hra-

com. Cire?ul. Mirce$ti. mul S-fil Voevozl; o $coal5,

Acest hotar de $1 mo?ie a Vite sunt : 60 cal, 70 lepe, zidita de comuna $i frecuentati

luat numele de la Mircea, Voe- 200 boT, 230 vacT, 2500 of ?i de 23 copil.
vodul J arei-Romine$tT, §i se sta- 340 porcT. Budgetul comunei e la ve-

pine?te de catre un neam de $osele sunt : din com. Calu- niturl de 3250,86 lei $i la chel-

oament, numiflf BasarabT. gari prin Mirce$ti, catre Bara^ti- tuell, de 2940.50 lei.

de-Cepturl, $i din Eiul, catre Vite sunt :

445 bol, 395 vaci,

Mircei (Izvorul-) (Saratelul- com. Vlaici, spre Pite^ti. 84 caT, 673 ol, 3 capre ?i 354

Mircii, Nego§ina), izvor, in Spre S., cam la 2 kil. de com. porcl.

jud. BuzSu, com. Cane?ti. Incepe Mirce^ti, pe proprietatea locui- Mo^ia Mirce^ti a fost date

din muntele Nego^ina, ?i se scur torilor com. Calugari, pe malul zestre, impreuna cu altele din

ge in S3r5telul-Bercir, in com. despre E. al riului Vedea, este Jinutul Putnel, hatmanulul Ale-

Policiori, cat. Scor^oasa. Con- dealul numit Ripa - Ro§ie, din xandru Mavrocordat, de catre

fine multa sare in disolu^ie. cauza ca fa{a pamintulul sau e socrul sau, Domnul Alexandru
ro?ie, deal din care curge un Moruzzi al Moldovei.
Mirce§ti, com. rur., in jud. Olt, mic izvor, ce se nume^te Fintina- Aceasta mo$ie apar^inea altS-

pi. Vedea-d.-j., compusa din 5 de-Leac. data familiel Danu.

c£tune : Mirce^ti, Sfirlogi, Boro- Dealurile $i coastele serva mat
Momaiul $i $urpanul, sau mult pentru pa^une. Mirce§ti, com. rur., in jud. Ro-
e?ti,

Martine^ti. Budgetul com. e la veniturl man, pi. Moldova, spre N. de

Comuna cu izlaz cu tot are $i la cheltuell de 1665.17 lei. ora^ul Roman, la 20 kil. de el

cam 685 hect. In centrul comunei se afla val- $i la 21 kil.de re^edinfa placet.

Are o populate de 151 fa- ceaua Jidova, unde s'a gasit un os Este a?ezata in mare parte pe

milii, sau 950 suflete, locuind in de o marime neobicTnuita. platoul ce separa basenui Mol-

200 case. Se margined te la E. cu com. dovei de al Siretulul.

Este situate pe ling* riul Eiul Vlaici la V., cu com. Spineni

; Se compune din satele: Iu-

la N., cu Bara$ti-de-Cepturf gani (Cozme^ti), Mirce?ti Te(-

9*1 pe dealul despre E. al riului $i ?i

Vedea, la 50 kil. de ora$ui Sla- Mereni $i la S., cu com. Calu- cani (Ste^cani).

tina, capitala jude{ului\ la 30 gari $i Tatule$ti Are o populafie de 385 fa-

Digitized by V^OOQlC
 MiRCEyn 349 MIRCE$TI

milil, saQ 1429 locuitorl, din Vite: 491 vite marl cornute, 124 contribuabilr o biserica; ;

car! 288 contribuabilr, locuind 79 cat, 1433 or, 16 capre $i 153 o ?coala mixta, frecuentata de
in 360 case; 3 biserict de lemn, rimatori. 16 elevi; un oficiu postal rural.
din can 1 ortodoxi ?i 2 cato- Budgetul com. e de 1358 lei, Este re$edin{a comuner Mirce^ti.
lice o $coala mixta, frecuentata
; 18 banr, laveniturr $i de 1349 Este legat cu ora$ul Roman
de 16 elevT. let, 21 bam, la cheltuelr. prin linie ferata 51 $osea. In a-
Budgetul comunet e la ve- Locuitorir poseda : 51 plugurf propiere de sat e stafiunea de
niturf de 5607 lef $i la cheltu- Si 54 care cu bor, pluguri ?i drum de fer Mirce^ti.
5
elT, de 5301 let. 8 caruje cu cat. Aci a stat multa vreme poe-
Este legata cu ora$ul Roman tul V. Alexandri, a carui pro-
prin drum de fer $i $osea. Pe Mirce^ti, vechie numire a ciitu- prietate era satul Mirce^ti ; aci
teritoriul comunel este gara M fr- nului Odaile, com. Merei, jud. a scris el cele ma! multe din
eest?. Buzaa. operele sale $i tot aci, in Mir-
LocuitoriT poseda i486 vite ce$ti, a murit $i s'a inmormin-
marl cornute. Mirce^ti, vechie numire a cdtu- tat la 22 August, in anul 1890,
nulul Nenciul, com. Lipia, jud. fiind in virsta de 69 de anL
Mirce§ti, com, rur,, in partea de Buzau.
N.-E. a pla$e! Mijlocul, jud. Mirce§ti, sat, in jud. Roman, pi.
Vasluiu, la 35 kil. de ora$ul Mirce§ti, sau Marce^ti, *#/, ju- Siretul d.-j., com. Sacueni, spre
Vasluifl, $i la 9 kil. de Coda- deful Bacau, pi. Trotu?ul, com. E. de satul Sacueni, pe malul
e$ti, re$edin{a pla?eT, situata mat Bogdana, situat in valea Caiu- sting al piriulut Poarca. Este
mult pe o vale, formata din {uIui-Mare, la 8 kil. de satul a$ezat pe $es. Are o populate
doua dealur! paralele, care o Bogdana. Este inconjurat de de 105 familii, sau 375 suflete.
stribat de la N. la S. padurT. Are o populate de 26 Locuitorir poseda 160 vite
Natura solulu! e de 3 calitatf, familH, sau 67 suflete. mari cornute.
foarte bine deosebite; coastele LocuitoriT poseda :
37 vite Este legat cu ora^ul Roman
dealurilor ce o strabat, prezin- mari cornute, 6 caT, 3 porcT, 60 prin ?osea.
tfnd oare-care povtrni$urT sunt oT $i 3 capre.
de natura cleioasa, cu deosebire Mirce^ti, sat 9*1 resedinfti, in par-
in partea de V., improprie pen- Mirce§ti, sat, facind parte din tea de N. a comuneT Mirce$ti,
tru orT-ce cultura, producind com. rur. cu acela^T nume, pi. pi. Mijlocul, jud. VasluiO, la 3
ni?tearbu?ti salbaticT ;
pe platoul Vedead.-j., jud. Olt. kil. de ora$ul VasluiG, situat
de la N. si precum $i pe eel
E. pe valea dintre dealurile: $u-
de V. f de natura humos, se Mirce^ti, ciitun, in jud. Putna, rane^ti §i Ciomagul, prin care
cultiva orT-ce soiQ de cereale; plasa Bilie^ti, comuna cu ace- curge piriul Recea.
dealul estic $i parte eel de N., la$r nume, situat pe malul Put- Are o suprafa^a cam de 860
e de natura calcaros, propria ner, avind Radule?ti spre E., hect., din care 687 hect. pamint
pentru cultura viilor ce sunt in apropiere de malul bal^ii. cultivabil, iar restul e coprins
multe in localitate. Are o biserica parohiaM, cu de fine^e, ima? $i loc steril.
Este formata din doua sate: hramul Sf. Voevozf ; o $coala Populafiunea satului e de 99
Mirce$ti §i Radiul, pe o supra- mixta, construita de comuna $i familii, sau 417 suflete, Rominl

fata camde 1859 hect., din carl: frecuentata de 14 copir. raze^i, carT, dupa cum spun
57 hect. padure $i 1092 hect. loc documentele, se trag din fra$tf

de cultura, flnat $i ima$ ale pro- Mirce§ti, sat, in jud. Roman, pi. Mirce?ti, ce au avut acest loc
prietateT, iar 770 hect. ale lo- Moldova, com. Mirce^ti, spre in stapinire, se zice, din timpul
din care 18V2
cuitorilor, hect. N. de ora^ul Roman, la 20 kil. DomnuluT $tefan-cel-Mare. In
acoperite cu vif. de el $i la 21 de re$edinfa
kil. decurgerea timpului, pamintul
Are o populate de 220 fa- pla^eT. Este a$ezat pe coasta de accstor dor mo$neni, frac^ionin-
miliT, saQ 673 suflete; 2 bisericT, E. a platoulur ce separa base- du-se din generate in generate,
deservite de 2 preop $i 2 cin- nul MoldoveT de al Siretuiut. s'a format satul numit mar din
taretT; o $coala;2 morT, una cu Are o populate de 167 fa- vechime Mirce$ti-Raze?T.
apa$i alta cu vaporT; 3 circiuml. milir, sau 596 suflete, din carl Are o biserica de lemn, fa

Digitized by LiOOQ IC
 MIRCESTI 350 MIRONEASA

cuts la 1834, deservita de 1 Vilcea, la 2 kil. de mahalaua pi. Jiul, com. F£rca$e$ti. Se
preot $i 1 ctntarej; o §coala, Dosul, unde e $coala. Cade in intinde de la N. spre S.-V.

infiinjata la 1868, frecuentata partea de S.-V. a comunei. pana in Valea-BoureluluT, jud.

de 34 elevi; o moara de aburl; Mehedin^i ; este acoperit cu pa-
2 circiumT. Mire§ul, sat, facind parte din dure.
Vite sunt: 362 vite marlcor- com. rur. Singerul, pi. Podgo-
nute, 297 01, 1 capra, 54 cal ria, jud. Prahova. Mirilei, vale, in jud. Vla?ca, pi.

$i 54 rimatorf. Are o populate de 1008 lo- Cilni?tea, satul Buteasca.

Locuitorif poseda: 53 plugurl cuitorl; o biserica cu urmatoa-
$i 22 care cu boT, 5 plugurl ?i rea inscripfie: Miroasa, sat, in jud. Tutova, pi.

8 caru^e cu cat; 40 stupl cu Corodul, com. Lunge$ti, spre

Accst sfint lacas ziditu-s'aii si lntru-
albine. E. de satul Lunge$ti. Are 80
muse^at dupa cum se vede, tntru cinstea
sfintului Erarh Nicolae si a Sf. Muccnic locuitort ?i 20 case.
Mirce^ti, stafie de dr.-d.-f., jud. Dimitric, in zilclc prca inal^atuluT Domn
Roman, pi. Moldova, comuna Grigore Ghica Voevod, cu blagoslovcnia Miron (Piriul-lui-), pirin, (3700
Mirce^ti, pc linia Roman-Bur- Prca O Sfin^ituluY Episcop dc Buzaii
m.), afluent al Siretului, in jud.
Constandie, cu toata csirdia si cheltu-
dajeni, pusa in circulate la 15 Suceava, com. Dolhasca.
cala D-luT Biv vel Stolnic Alecu Vaca-
Decembrie, 1869. Se afla intre rcscu, cu so^ia sa Ana, la anul 1823,
stabile Roman (T 5 . 1 kil.) $i Halau- August. Miron, fintinU cu apa minerald,
ce$ti (4.3 kil.). Inalfimea d asu- pe coasta pisculuf Miron (dealul

pra nivelulul Marii de 233.56. m. Mireul, pirin, jud. Falciu. Izvo- Blanarul), in apropiere de sa-

Venitul aceste! sta^il pe anul re$te din valea satulul $i a co- tul Toine$ti, pi. Codrul, jud.

1896 a fostde 67307 lei, 15 b. munei Corni, pi. Crasna ; curge Ia>i, la 7 kil. de Ia$i.

prin mijlocul satului, $i spre S. Aceasta fintina se zice ca a

Mirdare^ti, vechie numire a sa- trece in com. Albe§ti, sub nu- fost facuta de un posesor al

tului Maldare^ti, com. Negule^ti, mirea de piriul Stra$nicul; apoT, mo$iei Tome?ti, anume Costea
jud. Tecuciu. unindu-se cu alte piraie, se var- Polieny, care, avind ceair in a-

sa in stinga riuluf Birladul. ceasta localitate, a construit

Mireni, sat, in jud. Tutova, pi. fintina pentru ad£patul cailor.

Pereschivul, spre N. V. de Birlad. Miricescu, numire vechie a cat,

Formeaza o comuna (com. Mi- Moara-de-Maracinl, jud. Prahova Mironeasa, com. rur., pi. Stav-

reni) cu cat. Slobozia-Nicai. com. Bucovul, pi. Cricovul. nicul, jud. Ia$i. Formeaza cotyul

Are o populate de 585 lo- de S.-E. al jud. Ia?i spre jud.

cuitorf; o biserica. Mirila, cdtun, al com. Leole^ti, Vasluiu. E alc&tuitcl dinsatele:

Pe teritoriul comunei sunt 24 pi. Olteful-Oltul-d.-s., jud. Ro- Mironeasa, Hadimbul, Schitul-

hect. vie (din carl 1,50 nelu- mana^i, situat la V. pe Dealul- Hadirabului, Sparie^i $i tirgu-

cratoare) §i 6,50 livezl cu prunl. Sarului $i de riul Burluiul, pe $orul Jibana. Are o populate
Comerciui se face de trel per- valea piriulul Genge, unde $0- de 415 familii, sau 1846 su-

soane. seaua na^ionala Slatina-Craiova flete.

Veniturile $i cheltuelile com. se taie cu cea jude^eana dupa Locuitorif, pe linga agricul-

sunt de 3184 lei, 84 banl. stinga Oltefului. Altitudinea te- ture, se mal ocup£ $i cu carau-
renului d'asupra niveluluT Marif ?ia pentru transportarea lemne-
Mireni, parte din mosia Albe^ti, este de 160 m. lor §i facerea mangaluluf.
com. Buimaceni, pi. Jijia, jud. Are 60 familii, sau 238 su- Teritoriul com. e deluros, a-

Boto?ani. flete. coperit cu padurl, luncl ?i hu-

Aci se afla casele proprieta- ceagurl; din padurl se exploa-

Mire§i, sat, facind parte din co- re?tl ale familie! G. Chi{u $i ni$te teaza lemne pentru foe ^i dife-

muna rurala Calugareni, plasa ruine antice. rite trebuin{i.

Cricovul, jud. Prahova. Padurea de pe Dealul-Sarulul Are: 2 bisericT, deservitede

se nume^te tot Mirila. 3 preo^, 3 cint5re^ ?i 1 ecle-

Mire^ti, mahala, in com. rur. siarh; o manastire ?i o §coall

Fole?ti-d.-s., plaiul Horeznl, jud. Mirileasa, deal, in jud. Gorj, B^dgetul com. e de 63 19 lei,

Digitized by LiOOQ IC
 MIRONEASA 361 MIROSLAVESTI

43 ban!, la veniturl §i de 6182 be$ti, Valea-Lupulul §i Capul- Stavnicul, jud. Ia$i, format prin
lei, 38 banl, la cheltuell. Radiului, cu o populate de 483 iezirea riului ^Bahluiul ; are pe
Vite : 992 vite marl cornute, familil, saO 2455 locuitorl, intre el o moarS, numita Moara-lul-
135 of, 18 capre, 105 cal, 2 can sunt §i un numir de Ita- Beldiman.
bivoll ?i 293 rimatorl. lienl coloni^tl.

In com. sunt vil, livezl §t pu- Miroslava, piriii, jud. fa$i, pi.

Mironeasa, sat, in jud. Ia$i, pi. rine padurl. Stavnicul, com. Miroslava. Izvo-
Stavnicul. Are : 9 bisericl, deservite de re$te din dealul cu asemenea
E a§ezat pe coastele dealu 4 preo^I, 8 cintarep §i 6 ecle- numire, trece prin valea dintre
rilor Mironeasa $i Raclariul, fiind siarh!; 3 $colI, conduse de 3 dealurile Miroslava $i Gaureni
desparjit in dou& de piriul Brus- inva$atorI $i frecuentate de 86 $i se varsS in Bahluiti.
ture^ul. Are la E. Dealul-Mare elevf.

si la V. dealurile: Armanul, Budgetul com. e de 18873 Mirosl<kve§ti, com. rur., situata

Clrbunariul $i Hanful, formind lei, 23 ban!, la veniturl $i de in partea de S.-V. a pla$el Si-

int&rire naturals ca o cetate. 18779 lei, 72 bant, la cheltuell. retul-d.-j., jud. Suceava. Se mir-
Are o populate de 733 lo- NumSrul vitelor din intreaga gine?te la E. cu com. Stolni-

caitorl,carl se ocupa maT mult comuna se urea la 4531 capete, ceni; la V., cu com. Davideni
cu nego^ul lemnelor ?i manga- din carl: 2562 vite marl cor- $i PSstrSveni, din jud. Neam^u
laria. nute, 910 ol, 26 capre, 279 ca! la S. cu com. Mogo$e§ti $i Tu-
Aci se afla: re§edin{a comu- $i 754 rimatorl. pilatf, din jud. Roman ?i la N.,

nel; o biserica, deserviti de 1 cu com. Criste$ti.

preot, 1 cintiret ?i 1 eclesiarh; Miroslava, sat, in centrul com. Forma teritoriala a comunel
$ coal 2, infi'm^ata la 1865, fre- Miroslava, pi. Stavnicul, jud. este a unul patrulater aproape
cuentatS de 18 elevl. Ia$i, situat pe coasta nordica a regulat.
Mo$ia Mironeasa a fost a sta- podi§ulu! dintre dealurile : Mi- Se compune din satele: Mi-
tulul p&n£ la 1886, cinds'avin- roslava la E. §i Gaureni spre roslave?ti-Navrape?ti, Soci, Cio-
dut, afara de padurl, carl au V. Este re$edin{a comuneT. horeni, Verseni $i Mite^ti, cu
ramas in proprietatea sa. Are o populate de 27 familiT, re$edin{a in eel d'intiiu.
Vite: 451 vite marl cornute, sau 166 suflete. Are o populate de 1082 fa-

128 ot, 13 capre, 43 caT $i 180 Pe culmea dealului Miroslava, 4228 suflete, din carl
milil, sati

rimatorl. in marginea satulut, se afla bi- 1029 contribuabill 4 bisericY, ;

serica $i casele propriety!, zi- deservite de 6 preoflf $i 8 cin-

Mironeasa, deal, in jud. Ia$i, dirl frumoase, ce se vSd in de- tarefT; 2 $coale mixte, frecuen-
pi. Stavnicul, com. Mironeasa. partare de pe ?esul Bahluiulul tate de 69 elevl.
Se intinde de la N. spre S.; $i de la ora$ul Ia?i, de la o dis- Budgetul com. e la veniturl
str&bate prin sat §i se termina in tant de 6 kil. ; iar in partea de 12152.52 lei 51 la cheltuell,

?esul Ur$i$el. Poalele lul sunt despre S. a dealului se afla lo- de 11542.20 lei.

udate la E. de piriul Ur?i{a calul primiriel. Vite sunt: 294 cal, 1462 bol,
?i spre V. de piriul Brusture^ul. Vite sunt: 212 vite marl cor- 908 vacl, 3008 ol, 2 capre $i

Fa$a e acoperita, parte cu pa- nute, 27 cal ?i 37 rimatorl. 830 porcl.

durl, parte cu locurt cultiva- Altitudinea comunel de la ni-

ble. Miroslava, deal, in jud. Ia?i, pi. velul Maril variaza intre 315 —
Stavnicul, com. Miroslava, for- 335 m-
Miroslava, com. rur., in par tea mind culmea ?esuluT din dreapta E udata de riul Moldova $i

de N.-E. a pi. Stavnicul, jud. riului Bahluiul. de micii afluen^I : Sili^tea, So-
Ia$i, a$ezata pe podi^eie din Pe podi^ul $i coasta acestui hodorul, Gruiul 91 Rangul.
dreapta $i din stinga riului Bah- deal, e situat satul cu acela?! Mo^ia e proprietatea succesiu-
luiul, precum $i pe $esul Bah- mime. neT Prin^ulul Gr. M. Sturdza, afara
luiul ul, $i formata din satele: de Mite?ti, care e raza^easca.
Miroslava, Uricani, Proselnici, Miroslava, iaz, pe $esul din dreap- Suprafa^a com. e de 4387
Corne?ti, Vorove?ti, G&ureni, ta riului Bahluiul, linga sa- faicl, din carl 2841 falcl culti-

Balciul, Iezereni, Danca?ul, Ciur- tul Uricani, com. Miroslava, pi. vabile, 515 falcl padure, 705

Digitized by LiOOQ IC
 MIROSI

faici final 5»i ima? si testul prun 36 care cu boT, I caru^a cu Birla si cele-ralte comune de
di* si loc i ri stcrpe. cai; 25 stupf; 284 vite marf pe Valea-Cotmenif.
Improprietlriti in 1864 sunt cornute, 26 cai, 230 01, 91 ca- Stafiunea Mirosi a UnieT fe-

28<; frunlas', 255 palmasl si 119 pre si 106 rimatorl. rate Costesti-Magurelele, se afli

corlasi, stapinind 2156 falcl. Comunicatia in acest catun la o departare de */t kil. Pro-

I )rumurile principale: sosea 1a cu com. sa Albeni si com. Ben- prietarul mosieT, d-nul colonel

nationala Koman Falticeni (50 gesti, se face prin drum ordinar. P. Maca, are aci o cladire mi-

kil pana la Ki!ticeni\ la Pos- Are 1 biserica, deservita de rea^a, cu o gradina si magazil

cani ( J 2 ki \ a Vci $eni (6 kil.). 1 preot si 2 cintare^T; 4 raort de producte.

pe apa GilortuluT. Cultura cimpuluT si cresterea

Mirosl&ve, ?
:
.
•!. Suceava, vitelor se face aci cu deosebiti
:
numit in pa . c e N. si Na- Miro§i, com. rur., in jud. si pi. ingrijire.

vrSpesti,pe u,^ia si in comu- Teleorman, situatapeValea-Bur- Pe teritoriul comuneT Miro§i

na cu acelasT nume. Asezat pe deT, intre doua dealurT. Se mar- se {in anual doua bilciuri: la

coastele dealuluT ce {armureste gineste la E. cu com. Rica si Sf. Gheorghe, 23 Aprilie, $i

sesul sting al Moldovei si stra- Gumesti; la V., cu com. Tufeni la Vinerea-Mare, 14 Octombrie.
batut de piraiele Gruiul si So- si Mozaceni ; la S., cu com. Sur- Dupa vechia lmpar^ire adminis-

hodorul. dulesti ; iar la N. cu mosia Cal- trativa din secolul trecut, satul

Are o populate de 395 fa- dararulsau catunul Adunatf, din Mirosi fScea parte din pi. Mij-

miliT, sau 795 suflete, din can com. Strimbeni. locul-d.-s.

280 contribuabilT o biserica, ; Intinderea comuneT, dimpre-

cu hramul Cuv. Paraschiva, cla- una cu mosia si padurea de pe Mirosi (Bajenari-Cre{ului),<tf
dita de locuiton (pe atuncT dinsa, este de 3500 hect., din tun, jud. BuzSu, com. Amarul,
razesT) in 1515, restaurata in car! 3000 sunt pamint arabil cu 630 locuitor! si 135 case.

1698, dupa cum se consta dupa si 200, padure.

o inscripfie de pe use, si de- LocuitorT improprietari^I sunt Miro§i, stafie de dr.d.f., in jud.

servita de 2 preotl si 2 cinta- 160, pe o intindere de aproape Teleorman, pi. Teleorman, com.

re{T; o scoala mixta, infi'm^ata 356 hect. Mirosi, pe linia Costesti Ro$iori,

in 1865, condusa de uninva^ator Solul comunei este parte mias- pusa in circulate la 1 Ianuarie

platit de stat, si frecuentata de tinos, parte roscat. 1887. Se afla intre stable Bur-

45 elevT. Populatiunea comunei este de dea (14 kil.) si Balaci (8.7 kil.)

Mosia, proprietatea succesiu- 262 familii, sau 1026 suflete, Inalr/imea d'asupra niveluluT Ma-
net PrinfuluT Gr. M. Sturdza, din car! 215 contribuabilT. riT de i67 m .68. Venitul acestei
are 2234 falcT. Are o scoala, frecuentata de statfl pe anul 1896 a fost de
Improprietaritf in 1864 sunt: 27 elevT; 2 biserict, din care una 78724 let si 98 banT
137 frunta>T, 62 palmasi si 34 serva de capela la cimitir ; a doua
codasT, stapinind 757 falcf. eintretinuta de proprietar, si de- Miro§i (Vasileasca), mope, in
In 1803, Miroslave^ti, mo^ie servita de 1 preot si 2 cinta- jud. Buzati, com. Amarul, cat.
razaseasca, avea 43 HuzT, carl retT. Mirosi; are 250 hect., din can
plateau 748 leT bir anual. Numarul vitelor din comuna 205 hect. arabile, restul fineatf

este de 3525 capete, din cart si sterp.

Mirosloveni, cdtun, facind parte 617 vite marl cornute, 167 caT,

din com. Albeni, pi. Amaradia, 2617 01 si 124 porcT. Mirosi, nto§ie mosneneasci, in

jud. Gorj, situat pe malul sting Budgetul comunei este de jud. Buzaa, com. Amarul, cat.

carl
al GilortuluT, la N. de catunul 8874 lei, 95 banT, la veniturT si Mirosi; are 128 hect, din
de resedin^a Albeni, si la S. dc 8852 lef, 49 banT, la cheitueli. 75 hect. arabile, restul finea(i

de Bengesti. Cat de comunica^iune are spre si sterp.

Are o suprafa^a de 455hect. Strimbeni, prin soseaua jud. care

si o populate de 70 familiT, strabate chiar prin mijlocul co- Mirosi, mofte si padure, in jud.
sau 300 suflete, din carl 64 con- muneT, la S. ;
prin aceeasT sosea si pi. Teleorman, proprietatea
tribuabilT. la com. Surdulesti,; iar la V. d-luT colonel P. Maca.
LocuitoriTposeda: 15 pluguri, prin soseaua vecinala spre com. Aceasta mosie a ficut parte

Digitized by LiOOQ IC
 MIKLL-MARE Mft M ISLE A

din intinsele mosii ale Balace- Popula^ia com. este de 1680 mixta, ce func^ionesza din 1869,
nilor, din care o descendenta suflete, cart loeuese in 373 case. frecuentata de 50 copil: 12 din
se gflseste casatorita cu d-nul Dupa legea ruraia din i860 Munteni, 20 din Mischi, si 18
colonel Maca. s'aQ impamintenit 160 locuitorl. din Mlecanesti; o biserica de
Are: 2 bisericT, una in satul zid, cu hramul Sf. Nicolae, fon-
Mirul-Mare, munte, in jud. Gorj, Mischi, fondata de satenl in 1 862, data de com. in 1862 ; 4 cir-

plaiul Novaci, laV. muntelul Bo- cu hramul Sf. Nicolae si a dona ciuml.
ra, si la N. de com. Baia-de-Fier. in Mlecanesci, fondata la
1874
de enoriasl, cu hramul Sf. Du- Mischi, mosie particulara, jud.
Mirul-Mic, munte, in jud. Gorj, mitru, ambele deservite de 1 Dolj, pi. Ocolul, com. Mischi,
plaiul Novaci, la V. muntelui preot si 2 cintare{i; o scoala aparfinind d-luT Al. Nicolaidi.
Mirul-Mare, si de com.
la N. mixta, ce functioneaza din 1869,
Baia-de-Fier. Se mai numeste frecuentata de 50 copil; 10 cir- Misci, sat, jud. Arges, pi. Gala-
si Meriu^ul. E acoperit cu pa- ciuml. sesti, facind parte din com. rur.
sune. Suprafa^a com. este de 5010 Mozaceni. Are o biserica, cu
pog., din carl: 4512 pog. ara- hramul C ivioasa Paraschiva, cu
Mischi, com, rur., in jud. Dolj, bile, 210 pog. finea^a, 100 pog. 1 preot si 1 cintare^.
pi. Ocolul, la 7 kil. de Craiova, izlaz, 10 pog. lac si teren sterp,
situata pe ambele malurl ale 178 pog. padure. Mise§ti, sat, jud. Iasi, pi. Copoul,
riulul Tesluiul. Mosil se gasesc in satul Mle* com. Gropni^a, continuitate a
Se invecineste la N. cu com. canes ti, aparfinind bisericel Sf. satului Malaesti.
Vulpeni, din jud. Romana^i ; la Treimi din Craiova ; in satul
S., cu com. Ghercesti; la V., Mischi, aparfinind d-lul Nicolaidi Misih&ne$ti, sat, jud. Roman, pi.
cu com. Motoci si la E., cu ora- Alexandru si in satul Munteni, Fundul, com. Ciuturesti, avind
sul Craiova, rj apar^inind satenilor. o populate de 38 familii, sau
Se compune din trei sate: Paduri se gSsesc, in satul Mle- 186 suflete.
Mischi, Mlecanesti si Munteni. canesti : Lunca-Mare, in intin- Acest sat apar^inea mai ina-
Satul de resedin^a este Mischi. dere de 89 hect., aparjinind inte KpiscopieT de Roman.
In vechime com. se nuraea Ciu- bisericel Sfintel Treimi din Cra-
turesti-Mischi. iova, Poiana-Calulul, LuncaO Mislea, sat, jud. Dimbovifa, pi.

Terenul com. este ses. prita, in de 89

intindere tot Dealul-Dimbovi^a, catunul com.
Este udata de riul Tesluiul, hect., din carl 81 sunt amena- Lucieni. Pe teritoriul satului este
ce curge prin centrul com., cu jate. o padure de 50000 aril.

direcjiunea de N.-V. spre S.-E. Vii se afla in intindere de

si primeste pe malul sting pirial 151 hect. si aparfin locuitorilor Mislea, sat, facind parte din com.
Oda. Riul Tesluiul, are pe dinsul din Craiova, si satenilor din Mis- rur. Scor^eni, pi. Prahova, jud.
3 podurl: podul din capul sa- chi, gasindu-se in satul Mleca- Prahova.
tului Munteni, podul din dreptul canesti. Are o populate de 355 lo-

lul Dinca Modrea si podal din Transportul se face cu carele cuitorl.

dreptul Conaculul, in fa{a ci- cu boi pe soseaua comunala ce In catun se afla un peniten-
ruia se varsa piriul Oda in riul uneste aceasta com., cu orasul ciar instalat in interiorul fostel
Tesluiul. Craiova. manastiri Mislea.
FintinT sunt : Fintina-Vilculul, Budgetul com. e la venituri Locuitoril s'au improprietarit
Fintina - din - capul - satului - de- la- de 4515 lei si la cheltueli, de la 1 864 pe Vatra-Manastirei-Mis-
Chisar, Fintina -Buduroiul, Fin- 4182.02 lei. lea.

tina-cu-Lan$, Fintina-de-sub-coa-
sta, Fintina -de- la -Conac, Fin- Mischi, sat, in jud. Dolj, pi. O- Mislea, penitenciar de minor!,
tina -de- la- Boier-Ghi^a, Fintina- colul, com. Mischi, resedinfa pri- jud. Prahova, instalat in inte-

de-la-Popesti, Fintina-de-la-Nu^a, mariel. riul fostel manastiri Mislea, unde

Fintina-de-laPrimarie, Fintina- Are o populate de 701 su- se defin minoril cazu{I in dife-
de-la-Moara si Fintina -de- la- 385 barba^i si3i6femei,
flete: rite crime si al caror numar va-
Birjar locuind in 190 case; o scoala riaza intre una si doua sute.

Digitized by Google
 MISLEA 354 MITITELUL

Minoril, pe linga ca au §coala hova, $i se varsa in girla Sa- acoperit de padurf de brad §i

aci in toata regula, se ocupa rata, la catunul Mislea, com. de fine^e.

?i cu sculptura, executind lu- Scorfeni.
cr&rl de arta. Mi§ina (Muntele-), pddure se-

Pana la intrarea ia peniten- Mislea-Gostinari, pddure, a sta- culara, in intindere de 17 50 hect.

ciar, este o frumoasS $osea cu o tului, in intindcre de 155 hect., 1 pe teritoriul comuneT Paltinul,

alee minunata, avind pe dreapta pendinte de com. Gostinari, pi. pi. Vrancea, jud. Putna, apar-

un platou incintator, iar pe stin- Sabarul, jud. Iifov, formata din t'mind d-lor A. S. Dimitriu §i
ga un lac bine ingrijit, pe care trupuriie Mislea-Gostinari de626 $tefan Gheorghiu. Aci funcfi-
plutesc cite-va b&rcT. Aceasta hect. $i Mislea, de 529 hect. oneaza o fabrica sistematicfi de

se datore?te ofi^erilor §i coman- cherestea.

dantulul garnizoaneT, lnsircina^I Misleanca, pddure, a statului, in

cu paza ares tailor. intindere de 250 hect., pendinte Mitarcea, munte, plaiul Dimbo-

de com. Gura-VitioareT, pi. Te- vija, jud. Dimbovi^a, in apro-

Mislea, mdndstire, jud. Prahova, leajenul, jud. Prahova, care, im- piere de muntele Leaota. Acest
fondatape la 1534, deRadu Voe- preuna cu trupul Livadea, de 100 munte, impreuna cu muntele Pie-
vod, care a inzestrat'o cu ma! hect., formeaza pad urea Gura- trele-Albe, coprindecam 135000
multe mo$ii. Petre Cercel o resta- Vitioarei. aril padure.
ureaza din nou pe ia 1584.
A mal fost inzestrata cu alte Misleanca, sau Gageni-Mislea, Mitarcea, munte, la hotar, la E.

mo$iI §i de Comisul Vintila, pa dure, a statului, jud. Prahova, de Rucar $i Dragoslavele, si-

Vornicul Voicu, Spatarul Stroe, in intindere de 420 hect., for- tuat la extremitatea jude^ulul

JupineasaCaplea $i Mihaiu-Voda mata din trupuriie Drumul-Bai- : Muscel.

Viteazul, nepotul fondatorulul, coiuluT, 6y hect.; Gageanca, 106
care I-a daruit Cocora^ti $i Pis- hect. ; Degerafi 62 hect. ;
$i Gu- Mite§ti, sat, pe mo?ia cu acela$I

cani. ra-Cumetrii, 185 hect. nume, jud. Suceava, com. Mi-

Un hrisov al lul Radu-Voe- roslave^ti, a$ezat pe {annul sting
vod, fiul luT Mihnea-Voevod, cu Misleanul, numire vechle a sa- al Moldovef.
data 7124, ce se aria intrehir- tulut Bratescu, com. Perie^i, pi. Are o populate de 158 su-

tiile acestel manastirT, arata ca Ialomi^aBalta, jud. Ialomifa. flete: 81 barbafT !=>i
77 femei.

manastirea Mislea era metoh Locuitorii sunt raze?T, stipi-

la manastirea Paterisa, inteme- Misolinei (Iazul-), iaz, jud. Do nind 218 falci.

indu-se pe un alt hrisov ai lul rohoiu, pi. Prutul-d.-j., com. Mi- Biserica §i ?coala din Ver-

Gavriil Movila Voevod cu anul leanca, pe cursul Ba^euluT, mo- ?eni servesc $i acestui sat.

7126. $ia Tatara?eni, in suprafa^a de DrumurT principale sunt: la

Matel Basarab, printr'un hri 64 hect., 45 ariT. Ver^eni (350 m.) $i la Tupilaft

sov din anul 1639, libereaza jud. Roman, (250 m.)

manastirea Mislea ?i o da spre Mistrea^a, lac, in insula Balta, Batrinil susfm ca raza^iile le

locuin^a c£lugarilor ^aref. pi. Ialomi^a-Balta, jud. Ialomi^a, au de la Tautul Logofatul, care

Manastirea Mislea avea inainte com. Cegani. capatase mo?ia de la $tefan-

de secularizare 10 mo$ii cu un Voda. Unul dintre raza$i, din

venit de 362000 lei vechF a- Mistre^ul, lac, in insula Balta, familia Boere?tilor, pastreaza

nual. jud. Ialomija, pi. Ialomifa-Balta, inca hrisovul mo^ieT scris in

Un incendiu intimplatin anul com. Bordu?ani. limba slava pe pergament.

1883, a distrus biserica cu de-
savir$ire, pina chiar $i pfeatra Mi^codani, mahala, in com. rur. Mititelul, deal, jud. Covurluiu,

de fundajiune a ei. Azi se afla Negomirul, pi. Vailor, jud. Me- pi. Prutul, com. Mastacani, din-

acolo un penitenciar. hedin^i. tre piraiele Valea-Parulu! $i Co-

vurluiul. Se intinde despreN. §i

Mislea-Dulce, girld, izvore^te Mi§ina, munte, jud. Putna, apar- se termina in lacui Covurluiul,

din catunul Bu^tenari, com. Te- t'mind comuneT Naruja. Confine mosia ?i satul Chiraftei.
lega, plaiul Prahova, jud. Pra- cantitate insemnata de sare $i e In partea despre E., impreuna

Digitized by LiOOQ IC
 MITOCUL 355 MITOCUL

cu un alt deal, formeaza Valea- Drumurl principale sunt: a- Grigorie Matel Ghica-Voda,
ParuluJ $i despre V., Valea-Pa- cel de la Rad&ufi la $tefane$ti venind Domnitor in Moldova
veluca. acel ducator la Saveni §i acel la 1727, lua cu sine pe loan
spre Dorohoiu $i Saveni. T. Calma^ul $i l'a pus fn slujba
Mitocul, com. rur., in jud. Do- Mo$ia se hotare$te cu : riul ca om luminat; apol l'a trimes
rohoiu, pi. Prutul-d.-j., formata Prutul, Liveni-Mitropoliel, Tes- la Constantinopol ca Terziman
din satele: Crasnaleuca, Ghe- cureni, Hatcauji, Ada^ani §i Ghi- al sau. Prin a$a imprejurarl s'a

reni-Curt, Hatcaufi (Zoi^anul $i reni-Curt. deprins cu toate trebile Impa-

Panaiteoel) $i Bodronul, cu re- Insemnat aicea este: Stincu^a, ra^iel ?i ale Domniei ; iar pe de
$edin{a primariel in satul Mi- mare bloc prea frumos de piatra alta §'a prefacut familia in Ca-
tocul. cu pozijie inalta, dominfnd asu- limah, ajungind in fine §i Domn
Are o populate de 753 fa- pra malulul drept al PrutuluT, al Moldovel. (Let., torn. 3, pag.
milil, sau 2665 suflete; 3 bise- la o lature a satulul. 189, 190).
ricT, deservite de 2 preoflf, 2 Aid se afla multe $i marT Cel ratyl membri at familiei
cintarep $i 3 palamarl; o $coala, izvoare de apa. rama$I intre boerii fare!, ?T-au
condusa de I inva^ator 91 fre- Familia Netedu, din a careia pastrat vechia numire. A$a: la
cuentata de 40 elevl; 1470 hect. urma§! au vie^uit in asta localitate 1747, Grigorie Ghica in a treia
86 aril pamint satesc; 9799 afostunadin mafvechT fa-
cele Domnie, facu pe Dimitrie Cal-
hect. 17 aril cimp $i 220 hect. milil ale Moldovel. Din uricul de ma$ul, mare Ban. La 1748, fu
55 aril padure, ale proprietari- la 1392 (6900), Mai 30, dat de rinduit in slujba de Const. Ma-
lor $i 8 iazurl. Roman- Voda, viteazulul Iona^cu, vrocordat-Voda. La 1749, ase-
Budgetul comunef e la veni- prin care-I darue?te 3 sate cu menea fu rinduit de Racovifa-
tiri de 5977 lei 91 la cheltuelT mo$iI pe Siret, anume: Ciurs&- Voda, ?i la 1753, de Voda-
de 5950 let. caufi, Vladimirauji $i Bucuraufi, Ghica.
Vite mart cornute 1450, oT se vedepomenitin acel uricintre La 1767, Grigorie Calimah-
5500, capre 12, caT 300 si veli^il boerl de credinja ?i Ne- Voda, in a doua Domnie, pune
porcl 300. tedul. in slujba intre al{I boerf ?i pe
Familia Calmuschi a actualulul , Calma§-Cirnul, vel Paharnic.
Mitocul, sat, pe mo$ia cu ace- proprietar al mo$ieI, este vechie
la$I nume, com. Mitocul, piasa $i distinsa in Moldova, cunos Mitocul (^ipotele-de-Jos), sat
Prutul-d. j., cu o populate de cuta sub numirea deCalma?ul; no&, com. ^ipotele, pi. Bahluiul,
404 familil, sau 1424 suflete. insa mal in urma unil din mem- jud. Ja^i, infiin^at in anul 1879,
Proprietatea mo$ieI este a bril el fund des in contact cu cu locuitorl din noQ improprie-
d-lul Vasile Calmuschi, proprie- Le$il, au adaogit la urma nu tari^I. Situat pe dealul Mitocul
tar din Basarabia. meluiterminatiunea «schi» $iast- (de la care $I-a luat numele), in
Are o biserica, mica, de leirn, fei a devenit din Calma^ul, Cal- stinga piriuluT Miletinul ; are o
cu hramul Sf. Nicolae, deservita muschi. populate de 33 familil, sau 163
de 2 preojl, 2 cintarefl $i 2 Toader Calma^ul, boer mazil suflete.

palamari, facuta de preotul loan $i proprietar in {inutulOrheuluI

Netedu. din Basarabia, trimese pe fiul Mitocul, deal, jud. BacaQ, pi.

SateniT improprietariflf au 752 saa loan la $coalele inalte din Tazlaul-d.-j., com. Berzun^ul.
hect. 3 aril pamint, iar proprie- Cracovia acesta dupa ce ispravi
;

tarul mo$ieI :
3093 hect. 54 ariT, cursurile, venind in patrie, fu Mitocul, parte din p&durea De-
cimp $1114 hect. 57 aril padure. luat la de Nicolae Mavro-
17 10 leni, jud. Boto?ani, imprejurul
Sunt 3 iazurT, din care eel cordat-Voda §i trimes in Con- schitulul Hacurile, caruia apar-
mat mare, in suprafafa de 10 stantinopol la fratele sau loan ^inea.

hect., se nume§te Prodanul. Mavrocordat, ce era dragoman

Piriul principal ce curge pe la Poarta, spre a 1 inlesni cu Mitocul, deal, la N.-E. de satul
mo$ie este Ghireni, iar pe ho- §tiin^a ce avea in traducerea $i Bazga, pi. Podoleni, jud. Falciti.
tar curge rial Prutul. scrierea limbelor europene la

Peatra calcarica se aflil in lucrarile diplomatice. (Let., torn. Mitocul, deal, pe care e situat
multa cantitate. 3l pag. 189). satul Mitocul, com. $ipote!e, p],

IV
46
$MQ. Mar$ls Ditfionar Gtoyra/le. Vol

Digitized by Google
 MITOCUL 360 MITRENI

Bahluiul, jud. Ia?i; se zice ca, hect, 87 ar., pamint; iar statul 3915 hect Eforia Spitalelor Ci-
din vechime, pe acest deal ar 286 hect, 44 ar., cimp ?i 716 aQ 3000 hect. §i
vile §i statul

fi fost un mitoc de maid. hect, 10 ar., padure. locuitorif 915 hect. Proprietaril

Hotarele mo$ief sunt cu : Bur- cultivS, prin arenda§ii lor 2610

Mitocul, piriil, in jud. Ia$i, pi. dujeni, Adincata, Zvora§tea $i hect. (90 sterpe, 100 izlaz, 200
Bahluiul, com. Baiceni; izvo- Bucovina. padure). Locuitoril cultiva 815
re?te din coasta dealulul Ceta- Aci din vechime se afla Mi- hect. (100 izlaz).
{uia 91, impreuna cu izvorul mi- tocul-Manastirei-Dragomirna. Are 2 bisericf: la Clate$ti §i

neral Puturosul, se varsS in pi- Mitreni; 1 ?coala mixta; 1 ma$ina

riul Recea. Mitocul-lui-Balan, cfitun, jud. de treerat cu aburi.
Neam^u, pi. De-Sus-Mijlocul, Budgetul com. e de 4416 lei

MitOCul, piriil, in jud. Ia?i, pi. com. Bal{ate?ti. la venituri $i de 4322 lei la

Bahluiul, com. $ipotele, izvo- cheltuelf.

re?te dintre dealurile Mitocul $i Mitocul-lui-Balan, schit, a$ezat Vite sunt: 580 caT $i epe,

Barbacu^! ; curge prin sat, unde pe Dealul-Doamnel, jud. Neamju, 193 bof, 276 vac! $i vtyef, 6 taurl,

formeaza iazul Mitocul $i apof pi. De-Sus-Mijlocul, com. Bal- 6 bivolf, 58 bivolife, 215 pord
se varsci in piriul Miletinul. {5te$ti; pe aci in vechime era $i 1320 of.

drumul care ducea la CeahlSu. Locuitorif posedS: 153 plu-

Mitocul, fost schit de c&iuga'rl, gurf 79 cu bof 74 cu caf

:
,
; 1 50

jud. Tecuciu, in partea de V. Mitocul - Manastirel - Drago- care $i caru^e: 83 cu bof, 67

a Nicore^tilor, linga padurea Ca- mirna, locul caselor ce ma- cu caf.

targiul. Astazf acest loc e aco- il as tirea avea in satul Mitocul- Improprietaritl sunt 185 lo-

perit cu vil. Dra^omirnel, com. Adincata, cuitorf 31 neimproprietartyl, 80.

pi. Berhometele, jud. Dorohoiu. Comerciul se face de 6 circiu-

Mitocul-Borle^ti, padure a sta- Asemenea case cu locurT avea marf.

tuluf, in jud. Neam$u, pi. Bis- in vechime fie-care episcopie $i

tri^a, com. Borle§ti; se aren manastire, pe mobile depen- Mitreni (Mitreni - Fundeni),
deaza cu 4031 lei anual. dinte de ele, menite pentru gaz- sat, facind parte din com. rur.

duirea clericilor ce vizitau mo- MitreniClate?ti,pl.01tenHa,jud.

Mitocul-Dragomirnei, pe sat, $iile pentru diferite interese. Ilfov. Este situat la S.-E. de Bu-
mo$ia cu acela^f nume, com. cure^ti, pe §oseaua jude^eani
Adincata, pi. Berhometele, jud. Mitreasca, mope, ce fecea parte Bucure^ti-Olteni^a, in apropiere
Dorohoiu. In vechime se nu- pana in anul 1889 din mo§ia de riul Arge^ul.
mea Dragomire?ti. pgane^ti, pi Marginea, jud. Te- Maf inainte era situat mal

Satul e desparjit in doua, prin leorman, a fra^ilor D. ?i C. But- spre S., dar din cauza riului Ar-

sapatura unuf $an£ ce demarca culescu, cind a trecut in pose- ge^ul, care 'f rodea teritoriul §i

linia de hotar dintre Rominia $i siunea d luT N. Popescu ; are o amenin^a a-1 inunda, s'a mu-

Bucovina, cite o parte din sat intindere cam de 500 hect. tat spre E. pe o culme ma!

fund situate in fie-care din am- inalta.

beie {art vecine. Mitreni-Clate§ti, com. rur. y in Aci este re§edin{a primariel.

Proprietatea mo$ief este a sta- jud. Ilfov, pi. Oltenifa, situata Se intinde pe o suprafa^a de
tu! uT, fosta a manastiref Dra- la S.-E. de Bucure?ti, la 54 kii., 3599 hect. (impreunS cu satul
gorairna din Bucovina, $i mat in apropiere de riul Arge$. Sta Luica), cu o populate de 767
in urma a schituiut Sofroni. in legatura cu calea judejeana locuitori.
Are o populate de 161 fa- Bucure$ti-Olteni{a prin o $osea Statul are 3000 hect., din carl

milif, sau 644 suflete. vecinala. cultiva prin arenda§if sal 2610
Biserica, cu hramul S-ta Pa- Se compune din satele: ClS- hect. (90 sterpe, 100 izlaz, 200

raschiva, deservita de I cinta- te$ti, Luica $i Mitreni, cu o padure). Locuitorif reserva 100
rc\ ?i I palamar, este vechie, populate de 1182 suflete, lo- hect pentru izlaz.

facuta din lemn, de catre io- cuind in 260 case ?i 12 bor- Are o biserica, cu hramul
cuitorT. deie. Sf. Nicolae, deservita de2 preotl

Satenif improprietari^T au 35 I Se intindc pe o suprafa^a de §i 1 cintaref; 1 $coala mixta

Digitized by LiOOQ IC
 MIROAIA 357 MIZIL

frecuentata de 21 elevT $i 8 e- Aci e re§edin(a primaries Mizil, com. urbanfi, in pi. To-
leve. Se intinde pe o suprafa^a de hani, jud. Buzau, situata pe
Comerciul se face de 3 cir- 322 hect., cu o populate de ambele malurl ale piriulut Istaul,
ciumarT. 583 locuitori. D G. D. Eco- 1 la 36 kil. de ora$ul Buzau, $i

Numarul vitelor marT e de nomu are 102 hect. $i locuitorif la 92 kil. de Bucuresti.
617 $i al celor micT, de 1350. 220 hect. Proprietarul $i locui- Limitele sale sunt: la N., ho-
torif cultiva tot terenul. Locui- tarul mo$iiIor : Tohaneanca, Ma-
Miroaia, com. rur., jud. R.-Sa- torii reserve 60 hect. izlaz ?i taul $i Scurta; la E., hotarul
rat, pi. Marginea-d.-s., cat com. 8 vie. mo^iilor mo$neniT Naeni-Pro$ca,
:

Slobozia-Ciora^ti. Are I ?coaU mixta, frecuen- Sahateni $i Vintileanca; la S.,

tata de 15 elevT §i 1 eleva. hotarul mo^iilor Schiopoaia $t

Mitrofani, com. rur., jud. Vilcea, Comerciul se face de 3 cir- Baba Ana; iar la V., hotarul
pi. Oltul-d.-j. Este situate pe ciumarT. mo?iilor Ghenoaica, ConduratuI,
:

valea riuluT Vedea; la 55 kil. Numarul vitelor marl e de Fintinelele $i Vadul-Sapat

de capitala jude^uluT. 367 §1 al celor mid, de 90. Suprafa^a sa este de 4480
Are o populate de 469 lo- hect., din carl: 3270 hect. ara-
cuitori, 222 barbatf ?i 247 femet Mitropolia, trup de p&dure al sta- bile, 641 hect. fineata, 432 hect.
doua biserict. tulul, jud. Olt, m intindere de izlaz, 2 hect. vie ?i 135 hect.
LocuitoriT sunt mo$nenT; 28 100 hect. care, impreuna cu sterpe.
s'aii lmproprietarit la 1864 pe trupul ZAvoaele Marunfei, - for- Proprietor malinsemnatesunt:
mo$ia statulu! Draga^ani, din meaza padurea Dragane$ti-Ma- Mizil, Istaul, Fefelei, Cire?ianul,
care li s'a dat 77 hect. pamint run{ei. Mdracini, Trestianca, Ulmi, Va-
Vite sunt: 7 caT, 80 boT, 20 lea-DobriT, Lungeanca, Porum-
vacT, 9 bivolT, 6 capre, 65 ol Miule§ti, sat, cu 90 familiT, jud. barele, $indrilita $i Ceapa-Mo-
?i 70 porcl. Arge$, pi. Oltul, facind parte ceasca.
Budgetul com. e la venituri din com. rur. Cremenari-Fla- Terenul e ?es ?i fertil, ondu-
de 1 01 6 let, ?i la cheltueli de minda. lat pu^in in partea de N. prin
809 let. ctte-va dealuri ?i mo vile.
E br£zdata de dealurile Ol- Miule^ti, sat, jud. Dimbovifa, pi. Comuna e formata din ca-
tulu! si VerzeT $i udata de vai- Bolintinul, catunul com. Crovul. tunele: Cire?eanu, Fefelei, Ma-
le : Vedea, Cazaculul, Stoicanul, racini $i Mizil, cu o populate
Scoarfa §i DraculuT Miului (Vlrful-), munte, in jud. de 5200 locuitori, din carT 931
Buzau, com. $i catunul Calvini, contribuabilT.
Mitrofani, deal, in ralonul com. gol $i pietros; de sub ramifi- Meseria?! sunt: 15 lemnarf,
Mitrofani, pi. Oltul-d.-j., jud. ca^iile sale incepe frumoasa vale 9 timplari, 10 rotarl, 6butnari,
Vilcea, pe care se cultiva 258 Marco^ul. 5 carufa$T, 50 croitorT, 197 ciz-

hect. vie. marT, 45 fierari, 6 ma$ini$tT, 196

Miustegep,fost sat $i zcum a f /It, cojocarT, 4 boeangil, 20 brutarT,
Mitrofani, padure a statuluf, jud. in jud. Constanta, pi Mangalia, 6 varari, 2 pietrari, 15 zidarf,
Vilcea, pi. Oltul, in intindere pe teritoriul com. rur. Sari-Ghiol 3 barbierf §\ 7 tinichigil.

de 125 hect. Impreuna cu tru- I

$ anume pe acela al catunulu! Veniturile $i cheltuelile com.
purile Verdea (20 hect.), Zlata-
: I sati Caraci-Culac, pe marginea sunt de 74809 lei anual.
rei (216 hect), Parase$ti (885 laculul Mangalia $i pe malul sSti Are: doua $coale primare
I

hect., Dobru$a (76 hect.) ?i No- !

eel drept; inainte vreme, con- urbane in com. Mizil una de :

ropifa (22 hect), ^ine de corau- I stituia singur un sat mare, insa bae^f, frecuentata de 218 elevl
nele: Dr£g£$ani, $tefane$ti $i cu timpul, acestsat s'aredus nu- $i a doua de fete, frecuentata

Crefeni. I mal la o tirla de oT, din pricina de 102 eleve instalata intr'un
frigurilor provenite din apropi- frumos local zidit de Pr. Ca-
Mitropolia, sat, ftcind parte din erea laculul Mangalia este situa- ; zotti; 3 bisericl: 2 in Mizil $i

com. rur. D&rd§ti, pi. Sabarul, ta in S. pla^ei, in partea de N. 1 in Fefelei, deservite de 4 pre-
jud. Ilfov. Este situat pe malul a comunel $i la 1 V2 kil. spre o^f, 1 diacon, 4 cintare^f §i 2

sting al riulul Sabarul. 1 V. de catunul Caraci-Culac. paracliserl; 67 circiuml; 2 morl

Digitized by LiOOQ IC
M1ZIL 358 MllNEASCA

de aburi; 2 c&$£ril; 4 stine; 1 felei, unde se stabilise in jurul Vilcea. Are o populate de 219
fabric^ de fainfi $i 3 de luminSr!. lui Brincoveanu inai mulflf pro- locuitor! ^i o biserici cu urmi-
Comerciul const£ In desface- prietarT, boeri curten! $1 boer- toarea inscripfie
rea cerealelor, §i a obiectelor na$i, din care cauzS, ajunsese la AceastS sf. biserica din temelie c fa-

lucrate in localitate. oare-care renume. Dup& moartea cuta de robit lui D-zcu Marin Naglabcala

Afari de tirgul s&pt&minal, lui Brincoveanu curtenil an in- si Giura Vatasoiul la lcatul 1601; iar la

lcatul 1821, arzindu-sc do TurcT, s'a ta-

mai are tirgurile : Dutninica-Fio- cetat de a ma! veni aci. Inva-
cut dc isnoava de ctitoriT enoria^i la anul
riilor, Duminica-Tomil, §i mat ziunile $i alte imprejur&rT neno-
1822. Dar acum, la leatu 1S74, Ghcna-
cu seamS tirgul DrSgaiceT, care, rocite s£r£cindu-T, I-au silit a se ric 22, s'a rcparat preastolul si s'a tir-

dup£ ce se termini in BuzSG, impr^tia. Cele i'alte cStune sunt nosit, etc.

se stabile?te in Mizil la 29 Iunie. infiinjate dupS 1830.

C&I de comunicafie are : Li- Micul-Orman, vale, in jud. Con-
ma feratS. Bucure?ti-Roman, $0- Mizil, oras ?i re$edint& a com. stanta, pi. Silistra-NouS, pe te-

seaua nationals Ploe$ti-Foc§ani; Mizil, jud. Buz^u. Are 4780 lo- ritoriul com. rur. Lipni^a, $i a-

$oselele vecinale: Mizil-Cotorca cuitori $i 830 case. E re$edin{a nume pe acela al c&tunulul sSu
?i Mizil-Tohani, §oseaua couiu- sub-prefecturel pl&$el Tohani (a- Co^lugea ; se desface din poa-
naia Mizil-Bolde$ti prin Baba- cum unita cu pi. Strata), sta- lele de E. ale dealulul Co§lu-
Ana $i alte drumurl naturale. fiune comercialcl $i insemnatS a gea ; se indreapti spre E., a-

Vite sunt: 650 bol, 340 vacT, c5el fierate, la 35 kil. de ora$ul vind o direc^iune generals de
148 vifeJ, 73 bivoli, 86 bivoli^e, BuzSu $i la 93 kil. de gara Bu- la V. spre E., br&zdind partea
375 cat, 121 lepe, 62 minji, 2700 cure$ti §i sta^iune telegrafo-po$- de N. a pl&$ei $i pe aceea^i a
of, 10 capre, 18 asinl $i 453 tala, al c&rul venit pe anul 1 896 com. $i a c^tunuluT; dupa un
porcl. —97 a fost de lei 15 152. drum de 2 kil. se une?te cu vai-

Comuna $?-a luat na§tere in Are 2 ?coale primare; 2 bi- le : Tanasaia $i Valea-luilroftie,
urmStoarele imprejur&rT: Mizilul, sericl: Sf. loan (catedralS) ?i pentru a forma impreun£ valea
in vechtme IstSul, a fost pro- Maica-Precista ; o farmacie ; un Co^lugea ; malurile sale sunt
prietate a DomnuluT Constan- spital §i o sala de teatru. joase, eel drept fiind acoperit

ts Brincoveanu, care i$i con- Industrie are: multe cojocS- cu verdea{&, $i malul sting avind
struise un vast palat la via Cor- riT, cizm&ril $i renumite tes&turl o p&durice de 18 hect.
beanca (Dealul-DumbrSvii) din de scoarfe ?i chilimurl; o impor-
apropiere $i infan^ase pe pro- tantS fabric^ de fainS, etc. Mtgla, sat, in jud. Roman, plasa

prietatea sa un tirg de toamnS, Tirgul s&pt&minal e Simb&ta. Fundul, com. Negri, pe malul

embrionul ora$ulu! actual. Ne- sting al riulu! Siretul, spre S.

poata lui Brincoveanu, marea Mizil, mosie, in jud. Buz&u, com. de satul Negri $i la I
1
/* kil.

bdneasd. Safta Gr. Brincoveanu, Mizil, pe care e situat ora$ul de el.

vindu Mizilul in 1828 Generalu- Mizil. Are 1240 hect., cea mat Are o populate de 57 familif,

lul Nicolae Mavru, acesta il mare parte arabile, apoT viT, li- sau 234 suflete, din can 50 con-

dete de zestre ginereulu! s£u, ma- vezf, izlaz ?i pu^in loc sterp. tribuabili, locuind in 57 case.

rele aga\ loan Cantacuzino. Locuitorif posedi 73 vite mar!

In 1866, ora$ul a ars ?i Can- izil, stafie de dr.-d.-f-, in jud. cornute.
tacuzino, temindu-se si nu se Buz&u, pi. Tohani, com. Mizil,
spargd tirgul, a convenit cu so- pe linia Pioe$ti-Buz3u, pusfi in Miineasca, sat, fecind parte din
{ia sa, ca locuitoril, car! piin& circulate la 13 Septembrie 1872. com. rur. C&trune$ti-Miineasca,
aci fuseseri embaticarl, sa" se Se afta intre stabile Inote?ti (7.4 pi. Mosti^tea, jud. Ilfov, situat

r&scumpere, pl&tind ba$tina§ii kil.) $i Vintileanca (7.4 kil.) InSl- la V. de Catrune?ti, pe valea

embaticul ce se cuvenea pe 30 Jimea d'asupra nivelulut Marii Mosti^tea.

anf in 15; iar eel din nou ve- de 1 i6
m Venitul acestel sta Se iutinde pe o suprafa^ de
.47.

nial, dup& invoiaUL Condijiunile {if pe anul 1896 a fost de 334681 785 hect., cu o populate de 230
convenind, locuitoril $T-au res- lei ?i 10 ban!. locuitorl.

cump&rat locurile de case $i a$a Proprietarul are 600 hect. §i

Mizilul a devenit ora$ liber. Nu Mizili, sat, fecind parte din com. locuitoril 185 hect. Proprietarul

maT pu^in vechiii e ?i cSt. Fe- rur. Sute$ti, pi. Oltul-d.-j., jud. cultivS 500 hect. (100 pSdure).

Digitized by LiOOQ IC
 MtNDAUL 359 MlNDRESTl

Locuitorii cultiva tot terenul (8 Iesti §i Gologanul, la 8 kil. in partea de N. a com. Mana-
hect. izlaz). Cimpineanca, la 9 kil. ; Risi- stireni, pi. Tirgul, jud. Boto^ani,
Are o biserica, cu hramul Sf. pi^i, la 4 kil. cu o suprafa^a de 1487 hect.
Nicolae, deservita de I preot Se margine$te: la N., cu Jo- $i o populate de 67 familiT, sail
$i i cintaref ; I moara cu apa ra$ti (jud. Putna) ; la S., cu Ri- 271 sufl., din cari 67 contri-
i hele$teu. sipifi, de care se desparte prin buabill
Comerciul se face de 3 cir- riul Milcovul ; la E., cu com. Vite: 344 vite marl cornute,
ciuniarT. R&stoaca; la V., cu Foc^ani 66 cai, 993 oT, 5 bivolf, 283
Nuniarul vitelor mar? e de (jud. Putna). mascurf.
266 ?i al celor micT, de 511. Riul Milcovul o uda" la N., Locuitorii poseda 1 10 stupl
de la V. la E., trecind prin cu albine.
Mfnd&ul, sat, ftcind parte din Lunca-Mindre$tilor, unde for-

com. rur. Prahovtya-d.s., jud. meaza o mica balta. Sunt ?i 34 M!ndre§ti, sat in partea de N.
f

§i pi. Prahova. Are o populate pufurl (8 — 12 m. adincime). a com. Brehue$ti, pi. Siretul, jud.
de 78 locuitorT. Se compune din 3 catune: Boto§ani, cu o suprafa^a de
Mindre«?ti VechT, re$edin{a, Min- 1052 hect. $i o populafiune de
Mindra, mafia la, in com. Socetul, dre^ti-NoI la V. §i LSmote^ti 144 familii, sau 687 suflete, din
p. Tirgulul, jud. Teleorman. la S., pe riul Rimna. carl 168 contribuabiH.
Suprafafa comuneT este de Are: 1 biserica, deservita de
Mindra, cUtun, in jud. ?i pi. Te- 1267 hect, din car! 85 hect. 1 preot ?i 2 cintareft ; 1 $coala,
leorman, com. Cioce$ti-Mindra. vatra satelor, 965 hect. ale lo- frecuentata de 36 elevT; 1 cir-

Are o populate de 375 suflete, cuitorilor $i 217 hect. ale par- ciuma ; 3 meseria$f.
din carl 79 contribuabilf. ticularilor. Vite: 275 vite marf cornute,
Are o populate de 208 fa- 30 cat, 340 of ?i 50 mascurl.
Mindra, mosie, in jud. Teleor milil, satf 854 suflete; 2 bise-
man, pi. Calmatuiul, proprieta- ridf, una in cat. de re?edin{a, Mindre§tiy cdtun, in jud. Putna,
tea d-luT Zaharia Mavromati. cu hramal Sf. Voevozi, zidita pi. Bilie$ti, com. Jora^ti, situat
in 1844, de arhiereul Troadus in cimpia Foc^anilor, intre Jo-
Mindra, vale, jud. Falciu, in in- cu cilugaril manastiref Sf. Ion ra^ti ?i Rastoaca.
tindere de 140 hect., situate in din Focsani, a doua in cat. La- Are o populafiune de 239
ramificarea riuluT Birladul, pe mote$ti, cu hramul Sf. Nicolae, suflete, cari locuesc in 44 case;
partea de E., spre Valea-Cras- zidita in 1893 de locuitorT, am- 1 biserica filtala, cu hramul S-{iT

nel, com. Tirzii, pi. Crasna. Aci bele deservite de 2 preofT $i 2 Impara^T.
s'au gisit urme de sat ?i bi- cintare^I; o $coala mixta, in
serica. cat. Lamote§ti, fondata in anul Mindre§ti, sat, pendinte de co-
1865 de locuiton, condusa de muna Pu{eni, plasa Nicore^ti,
Mindra - St&ni§oara (Munte- 1 invajator $i frecuentata de jude^ul Tecuciu, situat la N.
le-), proprietate a Eforiei Spita- 67 elevl. comuneT.
lelor Civile din Bucure$ti, fosta LocuitoriT poseda: 60 plu- Are o populate de 160 fa-

pendinte de schitul Cornetul, gurf ; 222 bol, 225 vacl, I9caf, milii, sau 650 suflete, car! lo-

jud. Vilcea, pi. Cozia, com. Ro- 78 Tepe, 855 ol $i 215 rimatori. cuesc in 156 case; o biserica,
be§ti, in intindere de 1 127 hect., Comerciul se face in com. cu hramul Adormirea Maicel
cea maf mare parte golurl. de 5 clrciumarl. DomnuluT, zidita la 1867, cu spe-

Cai de comunicatie sunt dru- sele Doamnel Ecaterina Ghica ;

Mindre^ti, com. rur>, in jud. R. murile vecinale: spre Foc?ani, o §coala mixta, infiin^ata la 1892,
Sarat, la hotarul citre jud. spre Risipifi $i spre Gole?ti- frecuentata de 50 copil.
Putna. Plaine$ti-R.-Sarat. Comerciul se face de 3 cir-

Este a?ezata la N.-E. judefu- Budgetul com. e la venituri ciumarT.

lui, la 44 kit.de ora?ul R.-Sa- de 3238 let, 53 ban! $i la chel- Pe lingcisat trecepiriul Gerul
rat, ?i la 18 kil. de com. Co tueli de 2772 lei, 19 bant. care formeaza limita intre jud.
te?ti, re$edin$a pla$ei. Tecuciu $i Covurluiu.
Comune invecinate sunt: Go- M!ndre§ti, sat, pe dreapta Jijief, Locuitorii sunt raze^T.

Digitized by Google
 MtNDRE^TI 360 mIndrul

Mindre§ti, fost sat, pi. Siretul, Intinderea cultivabila' e de milil, sau 447 suflete, din carl

jud. Covurluiu. 220 hect. teren neparcelat, 31 98 contribuabili; o biseric& pa

hect. teren arabil, 1976 hect. rohialS, cu hramul Sf. Nicolae.

M!ndre§ti, luncd, in jud. R. S5- balflf $i fine^e, 33 hect. rezer- Budgetul comunel e la veni-

rat, pi. Ora?ul, pendinte de com. vate pentru ministerul de rezbel turi de 2613,51 lei ?i la chel-

Mindresti ; pe ea se afla vechiul pentru instalarea unei herghelil tuellde 2601,50 lei.
pichet Mindre^ti, cu No. 58, si unul tir. Locuitoril posedS iopluguri :

spre Moldova azl aci e un han

; de lemn, 70 de fier, 8 t&v&lu
spre Foc§ani. Mindre§ti (Petre§ti-), mosie, a gun, 4 morl de ap&, ma$ina 1

statuluT, pe teritoriul comunel de vinturat; 40 boi, 60 vaci,

Mindre§ti, fia/tif, jud. Putna, pe Jora^ti, jud. Putna, fost& pen- 12 cal, 200 ol si 80 porcl.
teritoriul com. Ristoaca, in a- dinte de m£n&stirea Mera. Se Industria $i comerciul se prac-

propiere de Foc§ani, in intin- arendeazS cu 15000 lei anual. tice de c&tre 4 circiumari $i 2

dere cam de 25 hect. Confine Are pe dinsa si o paxlure de bacani.

pe$te in mare cantitate, iar in 100 falcl. Satul Mindrisca purta maf
stuh&riile el tr&esc o mul^ime inainte numirea de Lunca-Min-
de pSsarl s^lbatice. Mindre§ti-Noi, sat, in jud. R.- drisc&I, care ne intimpinft in

S&rat, pi. Orasulul, c&t. comu- condica liuzilor, lucrata pentru

Mindre§ti, mosie, ftr& sat, situati nel Mindre$ti, asezat la V., pe Domnitorul Moruzzi in 1803. In
lingi satul Bircul, comuna Si- malul sting al vechiT albil a riu- sec. al XVII-lea, satul purta nu-
li$tea, plasa Bistri{a, jud. Neam- lul Milcovul, in oimp, la 2 kil. mirea de Lunca-Mindrisc&I. A$a,

Ju, intre H}r{e§ti $i Romini, pro- 380 m. spre V. de cStunul de Neculcea vorbind de masurile

prietatea Epitropiei Sf. Spiridon resedin^a. luate de Logofetul Miron Costin

din Ia$i. ca staroste de Putna, pentru
Mindre§ti-Vechl, sat, in judeful a stirpi tilharil care se inmul-

Mindre§ti, mosie, a statulul, in R.-Siirat, pi. Ora^ulul, c^tunul $iser& foarte mult pe vremea
jud. R.-S&rat, pi. Ora$ul, com. de resedin{& al comunel Min- lul Constantin Cantemir, zice:

Mindre^ti. dre§ti, asezat spre E., la hota-

Pus-aii Miron Logofatul de an largit

rul judefulul, in cimp. si drumul la Lunca-Mtndruscai ; ca fiind

Mindre^ti, mosie, jud. Tecuciu, Are o suprafaja* de 46 hect.; dnimul strtmpt, nu putcau oamenu si

com. Pu^eni, cu o suprafa^ de o populate de 106 familil, sau umble de raul tllharilor. §i asa cu acestea

aii inceput a se mat sttrpi tilharii; ce

3220 ftlcl, din carl 900 felcl 435 suflete, din carl 87 contri-
de ce omora, de cc se faceau mat mal(I
sunt ale locuitorilor cl&ca?I din buabill; o biseric&. !n zilele acestui Domn. (Letop.,11, 234).
satul Mindre^ti.
Mindrila (Burcutul-lul-), fin- Mtndri^ca-Cdrbune^ti, p&dure,
Mindre§ti, pirin $i vale. Incepe tina cu apil minerals, in jud. a statulul, de 929 hect, pe te-
din pSdurea Bulboasa, de pe Suceava, comuna $arul-DorniT. ritoriul com. Mindrisca, jud.

teritoriul satuluT Chirce^ti, com. Putna.

Micle^ti, (jud. Vasluiu); trece Mindrila (Plrtul-lul-), sau Pi-
in jud. FSlciu prin com. Bo^e?ti riul-Burtucului $i al-Sp&r- Mindrul, picket, cu No. 11, jud.

?i Guge?ti, spre S. $i ese in turei, afluent al CaTim&neluluI, Gorj, situat pe culmea munte-
valea Crasna, pe teritoriul co- in jud. Suceava, com. $arul- lui TSrtaraul.
munel T&bfil&e$ti, unde se vars& Dornil. Se mSrgine?te la N.-V. cu

in piriul Crasna. Mindrul, la E. cu Ripa-Mare§i

Mindri^ca, com. rur., in judejul la S. cu Ripa-MicS.
Mlndre§ti (Moldoveni-), mosie Putna, pi. R&c&ciuni, situate in Poteca ce se privegheazS de

a statulul, pe teritoriul comunel valea prin care curge piriul Va- acest pichet intri in far3 pe la

Jor&?ti, jud. Putna. AceastS mo- lea-SeacS, in apropiere de P&u- Cursa, apol pe la Mindrul, ur-

$ie a fost parcelatfi in loturl cesti, la 18 kil. de sub-prefec- mind Culmea-Moldovi§ului pini

$i vindutS t&ram conform

la tura plisel si la 62 kil. de ca- la Virful-Moldovi?uIuI, de unde

lege! din 1889. Terenul vindut pitala judetuluT. se bifurcS, o parte luind di-

e de 188 hect. i
Are o populate de 113 fa- rectia spre E. p£n£ la muntele

Digitized by Google
 MtNDRUL 361 m!nje$ti

Cerbul, $i apoT spre S., pana Minie^i, trecatoare ?i picket de Are o populate de 936 lo-

la Hiri§e$ti, iar cea l'alta ra- granifd despre Transilvania, jud. cuitor! romini raze?I ; o §coala,
mura urmind Culmea-Moldovi- Prahova, pi. Batrini. infiin^ata in anul 1881, frecuen-
$uluf, p£na la muntele Urma- tata de 45 elevl; o biserica, fecuta
BouluT, de unde iar se bifurcS, Mfnje^ti, com. rur., in partea de la 1866, deservita de 2 preo^I
una din ramurf ducind la Crasia, S.-E. a pi. Crasna, jud. Vasluiu, $i 2 cintare^i; 2 circiuml.
iar cea-l'ak& urmind Culmea- la 7 kil. de ora?ul VasluiQ, ?i Vite: 512 vite marl cornute,
Moldovi^uluTpSnSla DrSgoe^ti. la 44 kil. de Cod&e$ti, re^edin- 2000 oT, 45 cal $i 90 rimator!.
Patrularea intre Mindrul ?i {a pla$eT, situata pe dealurile Locuitoril poseda 40 plugur!
:

Prisloapele se face pe poteca dintre piraiele Vasluiulul$i Cras- $i 80 care cu boi, 2 plugur! ?i

ce trece pe dealul Mindful, apo! nel. Este formats din satele 2 caruje cu cal; 100 stupl cu
pe partea sudica a muntelul Pa- Minje^ti, Secuia $i Dobirceni- albine.
ringul,pe Cursa-Paringulul, $i Raze$T; pe o suprafa^a de 1692
la unde e pichetul.
Prisloapele, hect. §i cu o populate de 215 Mtnje§ti, deal, pe care e situat
Aceasta poteca poate fi stra- familii, sau 1650 suflete. satul cu acela$! nume, jud. Vas-
batuta de animale incSrcate. Are o $coaia ; o biserica $i luiu. Se intinde de la N. spre
Intrefmerea se face cu greutate, o circiuma. S. Poalele sale se lasa spre
din cauza ca potecile str&bat lo- Comerciul se face de 5 per- riul Birladul ?i piriul Crasna.
curl ripoase, cart prin prabu- soane.
$irile ce ati loc cite odata, fac Vite: 658 vite mar! cornute, Minje§ti, mope, in jud. Neamfu,
coraunicafla foarte anevoioasa. 2400 01, 10 cal §t i34rimatorT.
1 pi. Piatra-Muntele, com. $er-
Budgetul com. e de 1704 let, be$ti, situata pe linga mobile
Mindrul (Mindra), treclttoare, 15 banl la veniturl §i de 1681 Bunge^ti, Trude?ti, Ghigoe^ti,
in Transilvania, jud. Vilcea. De lef, 77 banl la cheltuell. acum ftra sat. In trecut insa
la aceasta trecatoare $i pana la Locuitoril poseda: 52 plnguri a avut sat, precum se dove-
Galbenul, cea mai apropiata tre- ^i 100 care cu boi; 2 plugurt de^tedin urmatorulhrisov, scris
catoare, sunt 5 kil. $i 2 caru^e cu cai; 100 stupl de Acsinte Uricariul
cu albine.
Io Mihat Racovi^a Voevod, BojiYo
Mindrul ui (Dealul-), prelungire
milosti Gaspodar Zcmli MoldavskoT. Fa-
a dealulul Catelina, jud. Ia$i, Mlnje^ti, sat, in partea deS.-V.
cem 5 tire cu aceasta carte a Domniei
pi. Bahluiul, com. Cotnari. In- a com. Mogo$e$ti, pi. Stavnicul, Mcle, tuturor cut sc cade a $ti. lata ca
cepe de la S. ?i i$I lasa coas- jud. Ia?i, situat pe costi?a dea- au venit inaintca noastra si inaintca a

una spre V., patru sfinfY Arhierii at ^aret noastrc,

tele sale, in mar- lulul §i a piriuluT Minje^ti.
boert Moldovcnestt a marl si a mict
ginea satulul Cirjoaia, com. Bai- Are o populate de 96 familii,
I )umnect Laria jupinensa raposatului Hie
ceni, pi. Bahluiul, §i alta spre sau 41 5 suflete; o biserica, facuta
Cantacuzino, ce au fost Visternic Mare,
N., in valea Ri^cana. Se ieaga din timpurile calugarilor Gredf, si cu marc jaloba au pint de fa^a pe
priu o culme cu dealul Strata, deservita de 1 preot $i 1 cin- calugarit de Hangu pentru doua sate

ce se prelunge^te prin o linie taref, o ^coala infiintata la 1880, anume Bal^atesti si Minjesti, de la ^inu-

tul Neamfului, zictnd d-nei Maria Vis-

curbs p&n& in Gura-Cotnarulul. frecuentata de 32 elevl.
tcmiceasca, cum aceste doua sate i-au
La sfir$itul acestuT deal des- Mo$ia Minje?ti a fost proprie-
ramas ei de la so^ul el Hie Visternicul,
pre E. $i a dealulul Chiscovul tatea statilut, care viuzind-o a iara lul Hie Visternicul i-au fost drcpte
despre S., se afia deschizatura ramas numat cu padurea ce se ocirit si mosit de la parin^ii ^i mojii

numita Gura Cotnarulul, lul, precum nc-au aratat si un uric de

in fa^a afla pe ea.
la veleatul 7116 de la Coustantin Mo-
careia se afia un mic deal, nu- Vite: 526 vite marl cornute,
vila Voevod Intr'acest chip scriind, pre-
mit Dealul Furcilor. 55 01, 260 capre, 30 cat $i 73 cum au aceste doua sate au miluit din
rimator!. oscbita sa mila pe Patrascu ce au fost

Mingureni, sat, cu i461ocuitorY, Vornic Mare pentru a lul dreapta slujba

M!nje$ti, com. Min- si alta ca i-au dat Patrascu Vornicu 6

jud. Arge$, pi. Topologul, fa- sat, re$edin{a
cai bunY de pref si 600 uzt ban! de s'aii
cind parte din com. rur. Corbi- je$ti, pi. Crasna, jud. VasluiO,
dat In treaba Domniei sale si a {arel,
Mlngureni. Are o biserica, cu situat pe coasta de N.-E. a ce unde au avut nevoe si greutate. Si
hramul Adormirea, deservita de dealulu! Minje^ti, pe o supra- pre urma lut
r
Patrascu \ ornicu lc-au mi-

1 preot ?i 1 cintare{. fata de 1200 hect. luit aceste sate ginere-sfiu Bucioc-\r ornicul,

Digitized by VjOOQ IC
Ml NJE^TI 362 MtNJE?TI

iara pe urma lui Bucioc au cazut acestc j

zidit manastirea Hangul, au facut d-sa s'au pomenit mat sus. AtuncI aii venit

sate pe mlna ginerilor sat lut Soldan.... schimbatura cu dinsit, de le-au dat sa- din £ara ungureasca in f ara, si alta sc-

si Iordachi eel batrin ce au fost Visti- tul Cacaceni de la Hirlaii si satul Mi- mintic a Movilestilor, ruda mat de a-

ernic Mare, mo ? ul lut Hie Visternicul, clauseni de la Dorohoiu, din ocinile lui proape, anume Ileana, fata lui loan Mo-
si de atunct sunt vr'o 80 de ant si mat Isac Balica Hatmanu, puind pricina ca vilei, pe care o luasc mat pe urma Mi-

bine, de cind stapineste acele sate tot n'au treaba alp'I la mosiile BalicaY, caci ron Costin Logofatul, si a tras pira, ea

neamul Cantacuzinestilor din zilele ra- n

J
a avut feciort din trupul sau, dupa pie- cu acet boiert, semin^ia Balicai, pentru
posatului Vasile-Voda si de atifea ant rirea lui, nict alte rude mat aproape de toate mosiile cu cite s'aii fost imparptel
nimeni nu sau sculat din calugarii eel cit pe d-sa, fiindu-I unchiu Balica Hat- la zilele lui Vasile-Voda aflindu-se ci

batrint de la Hangul cu aceasta pira, manul. Iara satul Bal^Stesti si Minjesti esie semin^ia mat aproape Balicai decit
iata cind au fost acum in anul trecut dupa ce au facut schimbatura le-aii dat cci-1'altt ce luase mosii; caci ei aii fost

s'aii sculat Egumenul Anastasie si cu dauic manastiret sale Hangului. Deci nepof!, iara ea a fost fata lut loau Mo-
al^i calugarl din Hangu si au pirit la dintru acea-ta pricina acelui uric cu schiin- vilei, r^epoata de var primare Balicai. Si

Neculat-Voda, scofind un uric de la bare a raposatului Barnovski Voda cum fara de nict un raspuns acet boieri ce se

raposatul Barnovski-Voda din velcatul am aHat din deresele altor Domni mat impar^ise inlre sine cu mosiile Balicai,

7 135 puind pricina si zicind precum a- in urma carl se vor pomeni la rind mai au dat toate mosiile la mina Ilenei, ca

cele sate Bal^atesti si Minjesti sunt a jos anume, cum am socotit cu tot sfatul la o mosneanca dreapta cu zapisul lor

lor drepte ocinT, date la manastirea llan- nostra, ca mare strimbatate s'au facut, si cu izvod iscalit de dinsiT de toate sa-

gul de ctitorul lor raposatul Barnovski- de s'au luat acele sate din mina d-sale tele cite aii fost pre mina lor, precum
Voda, si cum ca* le-aii luat Cantacuzi- Visternicesel, caci macar ca scrie si a- era impartial a lor din velcatul 7150, in

nesti de la Mannastire cu mare nedrep- divereaza d-sa Neculat-Voda, cu jude- care izvod s'au aflat si satele Cacaceni

tate, si cu acea pira ne cercindu-se di- cata Divanulut Domnict sale, de pune si Miclauseni precum s'aii aratat mat sus,
reptatea de a maruutul, i-au luat calu- pricini din sfinta pravila pentru daniile care se dovedeste mat vlrtos diutr'o mir-
garii satele cu mare strimbatate. Dec! ce se daii la sfintele biserici sau ma- turie de judecata a 4 sfinf! raposap ar-

calugarii de Hangu asa au dat seama, nastirt, din mosii sau dintru alte bucate hieret at fare! uoastre, cart aii fost a-

inaintea noastra, cum ei allind la ma- sau lucrurT, haine, mutate sau nemutate tuncea: Kir Ghedeon mitropolitul Mol-

nastire acel uric de la ctitorul lor rapo- aceste toatc lui D-zeii le-aii dat si sunt dovet, si . . . Episcopul Romanulut, si

satul Barnovski-Voda, si un ispisoc de neridicate in vect si nimeni nu mai poate Teofan Episcopul de Radautl si Serafim

intaritura de la raposatul Vasile Voda de aceca sa le mai scoata de unde s'au Episcopul de Husi, din veleatnl 7172
din velcatul 7142, si cu acele drcsc aii
inchinat. Iar cine ar indrazni, ori cela scriind ca s'au fost sculat calugarii de

tras pira la Domnia sa Ncculai Voda ce le-aii dat, sail fiit lui, saii rudeniilc Balica cu pira asupra lut Miron Costin

aratind si ispisocul de judecata de la

lui, saii mosnenii lui sa le ceara, sa le Logofatul si asupra jupineset lut, ce s'au

NeculaT Voda ca sa aiba a finea inanas- instraineze de la biserica, sa se cano- numit mat sus Ileana, fata lut loan Mo-
tirea Hangul acele sate. Deci Dumneet neasca ca furii de sfinte. Carl nici not vilei, cersiud calugarii partea din mosiile

Maria Visterniceasa asa au dat seama, dat

cu tot sfatul nostra nu le calcam, ci le Balicai, fiindu-le ctitor, si i-au ra-

precum cu mare strimbatate i s'au luat

adeverim si le intarim ca este asa. Dara mast pe calugarf, caci acel Meluite Ba-

acele sate, caci cite drese aii avut de lica ce aii zidit manastirea au fost venit
inca-mt se cade sa cunoasca judetul, si

dat raspunsul atuncea la judecata, nu sama foarte de amanuntul sa din fara Munteneasca aii luat pe sora
sa iea si si

s'aii timplat la mina el, fund date pe a h" Simion

cerce sa* vaza fost-aii acea danic a ra- Eremiei-Voda, pe § cneca i ?»

mlna ginelulut d-sale in 'fara Romi- posatuluT Barnovschi-Vocia buna si ade- Movila- Voda, si mosiile n'aii fost de pe

neasca, anume la raposatul ijitefan Bc- varata aii ba. De aict dara se cunoaste ^cheaca Movileasca. De aict dara se cu-

zede, feciorul raposatului Constantin Ba- ca precum se aria la deresele altor ra- noaste ca acea schimbare a raposatului

saraba Voda, si timplindu-i-sc mazilie posa^Y Domni batrint de la $tefan-Voda Barnovschi-Voda a fost rea, cact s'aii

l'au luat puternica imparatie cu toft fe* Gheorghie si de la Gbeorghe Ghica- aflat al^il, rude mai aproape Balicai de

ciorit lui de l'au dus la 'J'arigrad si le-au Voda si de la Istrate Dabija-Voda si din cit D-sa, si le-aii luat acele sate ce s'au

taiat capetele tuturor, si lui si feciorilor marturia boierilor eclor mart de pe a- zis mat sus Cacaceni si Miclauseni din

lui, si luindu-le toata avufia au perit si

cele vremi, se dovedeste dara, cum acja mlna feciorilor lut Patrascu Logofatul ?i

dresele satelor acolo; iara ciyi boerl sunt danie si schimbare a raposatului Bar- a lut Coste Bucioc Vornicul ce le-au

In tara batrint, tori stiii de strimbatatea novschi-Voda, cu aceste sate ce s'aii nu- fost dat Barnovschi-Voda schimb ;
drept

d-sale, si cum i s'aii luat acele sate cu mit mai sus in deresele sale, precum la aceea au luat si ei satele parinfilor sai

mare nedreptate. Intru accea Domnia Domnia raposatului Vasile-Voda s'aii scu- inapot Bftltatesti si Minjesti cu judecata
Mea vazind plingerea ei, intiiu. am luat lat toate rudele a Movilestilor si a lui raposatului Vasile-Voda.
seama acelui uric de la Barnovski Voda Isac Balica Hatmanul, si au desbatut Osebit de acestea, pentru alte pricini

in care scrie, ca si d-sa daca aii stat toate mosiile cite aii fost a Movilestilor ce scrie D-sa Neculat-Voda la ispisocul

la domnie aii venit inaintea d-salc fe- si de pre Balica, si de mosit si de cum- D-sale eel de judecata, precum sa fiie

ctoril lui Patrascu Logofatul si at lui paratura, si s'aii impar^it Intre ei sine, marturisit si ati intarit cu cuvintul si

Bucioc Vornicul, care a fost ginere lui si intr'acele izvoade din impar^eala lor, Sfintia Sa parmtele Kir Ghedeon Mitro-

Patrascu Logofatul si aratindu-I dresele se alia luatc si satul Cacaceni si Micl^u- politul, lucrurile ce sunt inchinate la

cele de miluire si de cumparatura apa- seni din mlna acelora cu care aii fost sfintele lacasurT sa nu se mat deslipeasca
rinfilor sal de la Constantin Movila Voe- facut schimbatura raposatul Barnovschi- de la dinsele in vect. Ce Sfinpa Sa fiind

vod, iara-si le-aii dat si de la d-sa ca Voevod si le«au ^inut pana la domnia fa(a au dat seama ca au raspuns si a-

sa-sl fie acele sate. Iara dupa" ce s"a raposatului §tifan-Voda Gheorghe, carele tuncea, ca n'a fost cu voia Sf. Sale, nici

Digitized by Google
 MlNJEfTI 363 MlNJlNA

manastirea Hangul hind a i'urcl, m ales topi intr'uii glas, iara-sl sa lie raspuns, si drcsele acele din mina lor. Iara d-nei
la munte, nu primea ca sa se Inchinc dupa socoteala sfinttilor sale Archiereilor, VisterniceasJl Maria s'au indreptat. Dect
la patriarhia de Alexandria, si peste voia cum ca cu mare strimbatate s'au luat ca sa aiba a-st ^ine satele cu buna pace,
sfin^iei sale s'a facut cu acea inchinS- acele sate de la sf. Manastire dc le au precum le-au ^inut mosit, si parinpi, si

ciune. staptnit pana acum. Ce fiind cu tottt si dumneit cu feciorit sat pana acum, si

Asisderea sa se fie Intrebat si de Sfin- D-lor boerii la Divan, si auzind aceste precum it scriu deresele de la Vasile

u'a Sa pari n tele Kir Sava ProiuMitropo- raspunsuri cetindu-se, le-am aratat si not Voda, si uricul de la Constant in Movila
litul, ca sa-st arate si socotin^a Sf. Sale, frica lut D-zeu sa graiasca si acum dirept, Voda; si ca sa-t fie de la Domnia mea,
si sa fie raspuns atuncea, cum ca stie precum au grait si atuncea, sa nu fafa- dreapta ocina si mosie, si uric cu tot
de acea strimbatate ce s'au facut sf. ma- reasca ; ce D-lor fara nici o tSgada au venitul statStor In vect de vect, si acea-
nastiri, si de multe on i s'au jaluit ca- dat sama, cum ca stiea precum este sta plra sa nu se mat pirasca In vect.

lugarit ziclnd ca li s'au impresurat mo- drept, dar chemiudu-i pe rind Necolai ^i precum am aflat cu mare direp-
siile, si n'au pe ce sa se hraneasca. Ci Voda, si dindu-le a Injelege, sa nu ras- tate, am iscalit, cu sf. Archieret at {arif

fiind Sf. Sa si acum de fa^a la divan si punza, Impotriva nici cum la Divan. noastre, si cu lop boerii cet mart si

cetinda-se aceste pricint, la ispisocul Dec! stiind acea porunca n'au avut gura mict din sfatul nostru, ca sa stea ne-
D-sale luT Neculat-Voda, dect Sf. Sa sa graeasca spre dreptate, ce cum au clatita si nerusaitln vect. Aceasta scriem.
asa au raspuns, ca n'au marturisit intr'a- zis Domnia Sa asa au poftorit si Dum- ulasit let 7224, (1716.) Iunie30. (Sub
cela chip fara clt a zis ca, a apucat pe nealor cu topi. Iar asa stiu si cunosc scris) Io MihaY Racovipl Voevod.
acei boieri, ales pe Toderascu Visterni- ca s'au facut mare strimbatate D-salc (L. P.)
cul, carele fine acele sate, si nu era Marie! Visterniceset. Care mat chiar s'au
boier napastuitor, si lulndu-se satele de aratat tnaintea noastra marturia de cre-
(Asupra acestul uric, vezl la-
atita vreme tinute, de la mina D-sale din^a: Sfinp'a-sa parintele Chir Iorest,
murirT indeplinatoare : 1 . Uricul
Visterniceset cu nedrcptate va fi, si nu Episcop de Husi, apot si llermeziu, om
i s'au rjnut nici intr'o sama aceste batrin, diacul de Camarfl, ca pe cind $tefan Voevod 7130(1622); Radu
graiurY. erau mat tineri, stiu cu sufletul lor, ca Mihnea Voevod 7132 (1624);
Asisderea si pentru Sf. Sa parintele satul Mlnjesti l'au staptnit Necolae Stir- Suret: Miron Barnovschi MovilS
Sava Episcopul de Roman, cum sa fie cea, osebit de Balpitesti, si avea si cur(t Voevod 7235 (1627); Gr. Ghica
raspuns atuncea cu mat multa osirdie, in sat, traind acolo din parinpt sat, si
Voevod 1765; Anaforaua din
si au aratat strimbatatea ce s'au facut apoi scoftnd satul, de lipsa la vinzare,

Sf. manastiri, si cum ca pe clnd era Sf. s'au sculat Toderasc Visternicul, tatal
1765 ;in «Uricariul», deTh. Co-
sa Egumen la accasta manastire, si va- lui Hie Vistiernicul Cantacuzino, si au drescu, pag. 37^ — 39 1 . t. V).
zind-o ca s'au pustiit din luatura acelor dat lut Xiculat Stircet 500 let, plata pe
sate, si cu mare durere dc inima vrca Minjesti la a treia domnie a rapo.^atuluY
Minjesti, piriii, izvore?te din cul-
sa scorneasca plra, dara n'a putut sa Ducat Voda batrin'il.
mea dealulul Minjesti, jud. Ia^i,
arte direptate. De care lucru intrebat-am De aceea dara se vede dreptate, cact
Domnia mea pe Episcopul Sava, sa
pi. Stavnicul, com. Mogo$e$ti,
si
de n'au dc Hangu. ... cu, Ne-
marturiseasca cu frica lul D-zeu cum <tie cum om trece prin partea de E. a satulul
culat Stircea, era scapatat au
cu sufletul sau mai dirept; ce Sf. Sa inca putut sa vinza satul la mina altora, daca 91 mai tn jos se impreuna cu
au dat sama, cum n'au grait de aceste, au avut calugarit strimbatate. Dect asa piriul Bereasca.
fara clt au marturisit ca pe cind era am socotit cu tot sfatul nostru imprcuna
Egumen a zis lut Hie C&ntacuzino Vis- si cu sfinpi Archieret cart s'au numit
Minjina, com. rur., in jud. Co-
tiernicul, ca sa stie cum are sf. mana- mat sus cum ca calugarit de Hangu n'au
Hangul uric de la raposatul Bar- vurluiu, 43 kil.
pi. Siretul, la
stire avut nict o treaba in acele sate cact
iiovschi Voda, si ispisoc de la raposatul am cercat din boert batrint si dintr'alpt de Galati. Se margine?te la V.
Vasile Voda, pre Bal^atcsti pre Mln- am
si pamiiiteni, si asa aflat: ca Bucioc cu piriul Gerul, ce o desparte
jesti si va avea odata gtlceava cu calu- Vornicui avind ginere pe Iordache Vis-
de com. Calma^uiul (jud. Te-
garit de Hangul. Iara Hie Cantacuziuo tiernicul eel batrin, si pre §oldaii, si acele
cuciu), la N. cu Cudalbi, la E.
i-au raspuns, ca deacolo n'are nicT o gri- sate le au fost de zestre dc la Bucioc
ja el, ca are la mlna luT cu ce raspundc cu cat. Oasele (com. Cuca) $i
Vornicui, satul Bal^atesti lui Iordachi
calugarilor, iara alta n'aii avut mat mult Visternicul, iara satul Mlnjesti lut Sol- com. Pechea $i la S. cu Hanul
a marturisit. daii si ^oldaii iarast 1-aii dat de zestre Conachi.
Asisderea si cei-1'alt.i dol Epi-copT ginere sJlii Miron Stircet. De la Miron
E formata dintr'un singur sat,
cum sa fie cu un glas au raspuns atuncea Stircea au ca/.ut la mina fiulut siiii Ne-
locuit de fo^t! claca?T.
ca impotriva sfinplor Pravili, si de la- culaY Stircea si ajunglnd la lipsa s'au
comic si netemere de D-zeu le-uii in- vindut lut Toderasco Visternicu, precum
Are o populate de 196 fa-

streinat acele mo>it acei boieri de la s'au pemenit mat sus. Iar calugarit de mi lil, sau 800 suflete, din cart
acea sf. manastire ; ce fiind fa^a la Di- Hangu aii pnut acele derese a lor tai- 406 barba{I j?i 394 femet; o bi-
van si acum, au dat sama ca dc aceste nuite, netiind bune; s'au ramas de in-
cu hramul
serica parohiala, Sf.
strlmbSta^i nici stiu, nici au grait. aintea noastra si din toata legea ^arit,
Apostoll Petrti $i Pavel, sfin^ita
Asisderea si pentru D-lor boerii eel ca >a. n'aiba in vect treaba cu satul

marl, precum Intreblndu-se de D-sa Ne- BalpUe>ti si cu Minjesti, s'au umblat la 29 Iunie 1883, deservita de
culat Voda, si osebi^i cite unul, si cu in ptra fara de isprava, si li s'au luat un preot ?i 2 cintare^; o ?coala

IU$9. Mart* JHe$49*mr toogrmto. VoL If.

47

Digitized by LiOOQ IC
mInjina 3G4 mInzAlesti

mixta, frecuentata de 30 elevi £ilor ambelor {arl romine, se ambele malurl ale riulul Slanicul,

3 circiuml $i o pravalie cu mar- vede $i azl in Minjina. la 58 kil. de Buzau.

fur!. Limitaja N., incepe din mun-
Suprafa^a teritoriulul com. e Minjina, mosie particular*!, de tele Giurgiul ?i se lasa spre S.-E.

de 6239 hect., can 4234

din 2145 hect., in jud. Covurluiu, prin plaiurile mun^ilor : Mu§a-
hect. arabile, 1500 ima$, 415 pi. Siretul, com. cu acela?! nume. Mare, Mu?a-Mica, Vetrilele, Ne-

finefe, 25 vil $i 60 vatra satulul; harna, Piatra-Secuiulul, Paltenul,

padure mal de loc. Din acestea, MInza, Neamju,

piriias, in jud. de unde face o proeminen$a spre

5720 hect. ale proprietarilor marl pi. Piatra-Muntele, com. Calul E. prin plaiurile: Nerezul, Furul-

?i514 hect. ale proprietarilor Iapa; izvore ste din ramura mun-
s
Mic ?i Furul-Mare, coboaralaBel-
mid. Propriety! marl sunt: mo- ^ilor Tarcaul, $i se varsa pe ciul in fundul Rimnicelulul (izvo-

bile Minjina, Negrea - Potirni- dreapta piriulul Iapa, aproape rul Recea), pe care merge pe lin-

chea-Cocora? $i Fintina-GeruIuT. de obir^ia acestul piriu. ga Muntele-Martinulul, panS la

Pamintul e mal mult ?es, cu Malu.?elul de aci in jos, totpe

$i

purine vaT $i ridicaturl; este fa- Minzatul,///'//Vz^', in jud. Neam^u, Recea, pana la varsatura sa in
vorabil culture! cerealelor. .
pi. de Sus-Mijlocul, com. Pipi- riul Rimnicul-Sarat ; trece riul,

Vite: 13 taurl, 544 bol, 323 rigul ; izvore$te din ramifica^iu- urea in dealul Urzicariile ?i de

vacl, 49 juncT, 20 junce, 20 go- nile despre E. a ramurel mun- aci in muntele Curcu beta-Mare,
nitori, S gonitoare, 46 minzapf, {ilor Halauca, spre marginea de unde coboarS pana sub Mu-
24 minzate ?i 1 5 vi^ei ; 9 ar- jud. Suceava $i, dupa un curs chla-Bisericu^el, se lasa pe Iz-

masari, 6$ lepe, 68 ca!, 2 asinT, scurt, se varsa pe partea stinga vorul-Coitel, pana la unirea sa

18 berbecl $i 1293 of. a piriulul Pipirigul, aproape de cu izvorul Sara^elul, sc abate

Budgetul com. e la veniturf satul Baboe?ti. pe Sara^el in jos pana la gura

de 4426 lei ?i 12 bant, iar la izvorului Bisoca, ia pe Bisoca

cheltuelT, de 4375 lei. Minzaji - Boere^ti, sat, in jud. in sus pana la hotarul oio^iel

Prin comuna trece calea ve- Tutova, pi. Simila, com. Min- Bisoca, apol prin Piscul-Mindru,
cinocomunala Pechea Minjina- - za^i, spre V. de satut Minzati- pana in Virful Socetulul, deunde
Pechea. Raza§i. Are o popula^ia de 309 se lasa pe izvorul Ghizdita, pina
Drumul c&tre Minjina trece locuitori $i 76 case. la varsarea sa in riul Slanic (lin-

prin o vale, numita Potirnichea. ga primarie), urea pu^in pe al-

Prin com. curge pirifa?ul Go- Minzati-Raz&^i, com. rur. $i sat, bia Slaniculul §i trece pe malul
loganul, ce formeaza $i lazul- in jud. Tutova, pi. Simila, spre opus, prin Valea-Porculul, pe care
Minjinel. N. de ora?ul Birlad, pe piriul merge pana in virful Dosul-Sal-

Intreaga mo$ie Minjina a fost Minza^elul. ciel. La S., hotarul incepind din

odinioara proprietatea marelul Satul formeaza o com. (com. DosuI-SalcieT, merge in Virful-

patriot ?i barbat de stat Cos- Minza^i), cu catunele Ibana .si Bumbarului, in Virful - Poenei-

tache Negri. In satul Minjina Minza^i-Boere^tf, cu o populate Ascunse, la Copaciul-Hofilor $i

s'ail {inut multe din concilia- de 833 locuitori din cari 162 con- de aci se dirige spre Muchia-

bulele batrtnilor no§tri patriot tribuabili, locuind in 216 case. Ghizuniilor, de unde urcS in

din ambele farl surorl (Moldova Are 44,75 hect. vie, din carl muntele Cerchezul; la PiatraPi

$i Muntenia), carl lucrau pentru 150 hect. nelucratoare, <u 2,50 goiului, se lasa pe plaiul Taini-

rena?terea najionala a Rominilor hect. livezl cu pruni. ^tea-Vacilor %\ coboara iar in riul

$i pentru unire; dar, pentru ca Se lucreaza pufm olaria. Slanicul, la punctul numit Lunca-
cauza rede^teptarei neamului ro- Comerciul sc face de 6 per- Balil. La V., hotarul incepind
min $i a recast igarel drepturilor soane. do la Lunca-Balii, trece Slani-

de neatirnare ca Stat cereau Are o scoala do bae^I $i o cul, urea pe izvorul Valea-Saril,
sacrificii marl, C. Negri, care biserica. pana la Crucea din-Posada,
nu cru{a nimica pentru aceasta, Budgetul coin, e de 5347 lei ia pe plaiu, pana la Curuiatura-

fu nevoit a o vinde, ?i ast-fel $i 40 bant. Trestioarel, se lasa in izvorul

trecu in alte mini. Casa, in care Rugina, pe care merge pana in

a locuit Costache Negri §i in MinZckle^ti, com. rur., in jud. Fundul - Ruginelor, de aci, pe

care se {ineau sfaturile patrio- Buzau, plaiul Slanicul, situata pe $ipotul Brazeulul, pe d'asupra

Digitized by LiOOQ IC
m!nzAle$ti 365 MlNZlCA

cat. Buste, urci in Curmatura- Bisoca, apoT sare, lignita, urme pre inceputul ef e identica cu
Calului de unde se lasa in jos, de petroleQ, ocru, etc. cea de la com. Manes ti.
intilneste piriul Sturdza §i ur-
J
Muntele Ciresul este un vast
ea pe dinsul pana la sorgintea conglomerat de unio, diferite Mfnzfile§ti (Ichime§ti), cdtun
sa, apoT iar urea pe la Urzicaril I
specifde psilodonT si alte fosile. de resedin^a al comunel Min-
in virful muntelul M&ce§ul, se Muntele Grunjul nu e de cat o ]
zaiesti, jud. Buzau, cu 220 lo-

lasa de Izvorul - $terpilor, se masa de ghips, iar pe Valea- 1

cuitorl ?i 44 case.
abate pe plaiul de V. al mun- Sghiabului se gaseste foarte
teluT M&ce$ul si ajunge in Lunca- multa siga, pe car! locuitorif o M!nz&le§ti, mofie, in jud. Bu-
Odoboae ; de aci intalnind, Iz- piseazade spoesc casele cu din- z2ti, com. Minzalesti, proprietate

vorul-Oprif, urea cit-va pe din- sa. Siga, adusS deapa,se gaseste a mosnenilor; are cam 2800
sul $i se abate pe Izvorul-Les- pe toata albia riulut Slanicul, hect., din care cam 500 padure,
pezilor pana la Ripa-Galbena, pana la varsarea sa si chiar in formata din Valea-Porculul s*

unde intilnind Izvorul-Secuiului riul Buzaul. Italienil au inceput jumatate muntele Ciresul (cea-
se lasa pe dinsul pana la v5r- sa o stringa, pentru a sculpta l'alta jumatate e a statuluf), a-

sarea sa in piriul Bisca-Mica, statiete. Are in fine sorginfT cu poT finete, livezi, izlaz, curaturl
apoT pe malul sting al Bistil, apa minerala, precum: Bustea, Si loc sterp.
merge in sus pana in muntele Sdreni, Bisceni, Zghiabul, etc.
T&ietura (Musa-Alba), de unde Are o scoala, in catunul Gura- MinZcite^ti, sat, in jud. Covurluiu,
se lasa pe Izvorul • GiurgiuluT, Badiculul, frecuentata de 40 co- pi. Horincea, com. Lupesti, la

apof pe plaiul Dealuluf-Negru, pif ; 2 bisericf, in cat. Sghiabul, 4 maT jos de resedinfa co-
kil.

urcind in muntele Giurgiul. deservite de 2 preotf, 2 cinta muneT. Are T2i familiT, sau 546
Suprafa{a de 9248
sa este refl si 2 paracliserT, catedrala suflete ; o biserica.
hect., din care 3830p&dure, 460 fund cea cu hramul Mihail s>

arabile, 942 fineafa, 2877 izlaz, Gavril, schitul Gavanul ; 5 cir- Minzate^ti, sat, in partea de V.
29 HvezI, 1 vie si 1 109 sterpe. ciumf, 9 mon de apa, 2 ftfeae, a com. Bosia, pi. Branistea, ju-

Proprieta^i maT insemnate 1 piv3, 4 herastrae, 1 casarie de{ul lasi, situat pe coasta des-
sunt : Jumatate muntele Ciresul in muntele Mu$a si maf multe pre E. a dealuluT Minzatesti, pe
$i cate-va sforicele ale statnluT, stine. o suprafafa de 635 hect.,epo-
Mun{iT- GiurgiuluT, Musele si Fu- Vite sunt: 358 boi, i96vacT, pulata cu 78 familil, sau 301
rul (proprietatea Gherman). Me- 65 vitel, 26 30 Tepe, 3 mtnjT,
caf, suflete, car! se ocupa cu agri-

ledicul, Poiana-Ascunsa, Bustea 276 01, 257 capre s« i96porct. cultura, pescaria, facerea rogo-

Si Trestioara, pe linga care se a- StupT sunt 80. jinelor.

daoga proprietatea mosnenilor Comuna e formata din catu- Are o biserica, zidita la 181 5,

Minzalesti, subdiviza^T dupa mo- nele : Bisceni, Bustea, Ciresul, de Alexandru Ghica.
SiT in doua Minzalesti
: si Stama- Ghizdita, Gura-Badiculm, Grun- Vite 546 vite mar! cornute,
:

te$ti, Ichime?ti, descending din jul, Ichimesti (Minzalesti), Pla- 550 of, 36 cal s» x 34 rimatorl.
Nicolae Tchim si Patulesti. vaful, Poiana-VilculuT, Zghiabul,

Terenul este muntos si stra Trestioara, Sareni si Valea-Por- Minzatesti, piriia§ ce uda satul t

batut de nenumSrate vai si iz- cului, cu o populate de 1 160 sii- cu acelasi nume, jud. Covurluiti,
voare. fiete, din carl 251 coatribuabill, pi. Horincea, com. Lupesti, s1

Agricultura se margineste nu- locuind in 325 case. se varsa in Horincea.

mal la culturaporumbuluT. Are MeseriasI sunt: 4 lemnarT, 2
insa fme{e intinse si superioare, rotari, 14 butnari, 1 fierar, 3 Minza^elul, piritt, ce curge prin
precum si padurt seculare, din cojocari si 2 boeangil. pi. Simila,jud. Tutova. Izvoreste
care cea maT mare parte nu se Dintre catunele, can compun din com. Minza^i, curge de la

pot exploata. Cele din muntele aceasta comuna, DionisieFotino N. spre S., uda com. Minza^i
Giurgiu se exploateaza din Tran- menftoneaza numat Minzalesti S't Ibanesti s» se varsa in piriul
silvania. se stie insa ca si Poiana-Ascunsa, Simila, pe dreapta, linga catunul
E avuta in substance mine- pe la 1740, era locuita si ser- Pujul Olarulul.
precum: fier (pirita), plumb,
rale, vea adesea ca refugiu in timp
arama chiar aur in muntele
s'i de invazil. Tradifia locala des- Minzica, vale, in jud. Jalomita f

Digitized by LiOOQ IC
 MlNZUL 866 MlRLEANUL

pi. Cimpul, la mijlocul caif intre este pietroasa ma! cu seama vita de 1 preot, 1 dascal si 1

satele $tefanesti si Lupsani. spre V., pe malul laculu! Mir- paracliser; o scoalS mixta, con
leanul. dusa de 1 invafator, si frecu

Minzul, catuu. al com. Cilibia, Movile sunt 3 principala este ;

entata de 20 elevT; 1 moarape
jud. Buzau, cu 290 locuitori si Dragaica (108 m.) la N., domi- apa si 3 de vint.

56 case. nind Dunarea, satul si lacul Suprafafa comuneT este de

Mirleanul ; este artificiala si a 3556 hect., din carT 70 hect. 0-

Minzul, mosie, in jud. Buzati, servit ca punct de observable. cupate de vatra satuluT, 950
com. Albe^ti. Apele care uda comuna sunt: hect. ale statulul si 2536 hect.

Dunarea, la N., pe o distant ale locuitorilor.

Minzul (SlStineanca-), mope, de 6 kil., avind malul sau de LocuitoriT poseda 85 : pluguri,

in jud. Buzau, com. Cilibia, ca- V. jos, iar eel de E. inalt si ri- 150 care si carufe, 1 trior; 2

tunul Minzul. Are 1400 hect., pos ; formeaza ostrovul Hozu- masinT de vinturat; 4200 vite,

din care 80 padure, Cotul-Mi- nada, acoperit cu pietris si nisip, maT cu osebire oT si boT.

halea, restul arabil si sterp. si a caruT parte V. aparjine co- Comerciul este activ si se face
muneT. de 3 comercianflf, prin oraselul
Mircioica, al 5 lea picket de gra- Vaile sunt numeroase, cu ma- Ostrovul si gara Cernavoda.

nifct pe Dunare, incepind de la lurl ridicate si mult cotite. Cele Budgetul comuneT e la veni-
hotarul DoljuluT, spre S. de ma! insemnate sunt : valea Ca- tun de 2718 lei, si la cheltuelT
balta Cusnija si in dreptul sa- nasanul la N., se deschide in de 2397 leT.
tulu! Vidin din Bulgaria. Dunare ; Valea- Mirleanul, unita Ca'f de comunica^ie sunt: un
cu valea Ormanul, pe la S. si drum jude^ean Cernavoda-Ra-
Mirleanul, com. rur., jud. Con- prin interiorul comuneT, se des- sova-Oltina ce trece prin sat,

stanta, pi. Silistra-Noua. chide in lacul Mirleanul linga apoT drumurT comunale ce due

Este asezata in partea V. a satul Mirleanul. la Beilic, Aliman, Demircea, etc.

jude^uluT, la 82 kil. spre V. de Bal^i este numal una : balta

orasul Constanta, capitala dis- Mirleanul, (3 70 hect.), in partea V., Mirleanul, sat, in jud. Ialomi'ta,

trictuluT si in partea N".-E. a are malurl inalte. Mai cu seama pi. Borcea, pendinte de com.

plaseT, la 37 kil. spre N.-E. de cele E. sunt inalte si pietroase. Gildaul, situat pe {annul sting

orasul Ostrov, resedinfa eT. Lacul pe o buna intindere este al BorceT, sub coasta Baraganu-
Comunele invecinate cu dinsa acoperit cu stufsi comunica cu luT si lipit spre V. de satul de

sunt: Aliman, la 5 kil., spre Dunarea printr'o girli^a (1 kil. resedinja.

S.-E.; Beilicul, la 5 kil., spre lungime) prin care se alimen- Are o populate de 486 lo-

S.-V.; Cuzgunul, la 11 kil., spre teaza cu apa si peste ce se con- cuitorT, din can 231 barba^ §i

S.; Oltina, la lo kil., spre S.-V.; suma in localitate. 1 1 2 femeT.

Rasova, la 12 kil., spre N.-E. Este formata dintr'un singur
Se margineste la N. cu jud. catun de resedin^a, Mirleanul, Mirleanul, insula pe Dunare, in

Ialomi^a, de care se desparte asezat in partea V. a comuneT, jud. Ialomi^a, pi. Borcea, com.
prin Dunare; la E., cu comuna pe malul E. al laculuT Mirlea- Gildaul, cu padure si pa?une-

rurala Aliman la S. si V.,

; nul, pu$in inalt si stincos. Po-
cu com. rur. Beilicul, de care zifiunea luT este frumoasa, in- Mirleanul, picket de frontier^,

se desparte prin dealul Cuir- conjurat de dealurT inalte, aco- pe Dunare, in dreptul satului

Cuius, valea Mirleanul, dealul perite cu verdeafa si cu viT, Gildaul, pi. Borcea, jud. Ialo

Demircea si malul de V. al intin. avind o deschidere spre V. pe mi$a.

seT balflf Mirleanul. stufosul mal al laculuT. Casele
Relieful solulut sau e pu{in sunt frumoase, bine facute, de Mirleanul, deal insemnat, in jud.

accidentat de dealurile : Zbreia zid, si asezate pe 8 uliJT. Constanta, pi. Silistra-Noua, pe

(99 m.) la N., si prin interiorul Are o populate de 230 fa- teritoriul comunelor Mirleanul

comuneT; Cuir-Cuius (121 m.), miliT, sau 971 suflete, din can si Beilicul, brazdind partea de

Demircea (121 m.), la S., pe ho- 237 contribuabilT o biserica, cu ; S.-V. a cat. Mirleanul, cea deE.
tar, avind prin comuna ramifi- hramul Sf. Dumitru, fundata si a cat. Beilicul si cea de N. a

ca^iile lor nordiqe, Natura lor intre^inuta de locuitorT, deser- plaseT; este cuprins intre lacul

Digitized by Google
 MlRLEANUL 367 MlR$ANT

Mirleanul $i Beilicul, valea Dc- leanul, Caranlic, Cuzgun, Cara- Chior-Cuius 91 Mirleanul la V.
mircea $i valea Mirleanul; are Amat, Dobromirul, Eni?enlia $i ?i, dupS un drum de 12 kil.

126 m. inSltime, dominind cele Hazarltcul. Este cuprins intre se deschide in Tezerul Mirlea-
1
2 lacurT, cele 2 vST $i drumurile dealurile Tuna-Orman, Calbur- nul, spre E., la I /* kil. spre
comunale ce due de la Beilicul gina, Macucul, Cioial, Merchez, S. de satul Mirleanul; are pe
la Mirleanul, Demircea $i Bac- Ci?la, Distrail, Ba$-Punar, Si- dreapta, ca adiacentS, valea Or-
Cuius; este acoperit cu semS- niv - Bair, Aslama - Bair, Siniv- man; pe valea sa merg dru-
nSturT ?i finete. Iol-Bair, Uzun - Bair, la V. ; ho- murT ce due de la Mtrleanul
rarul Dobrogei spre Bulgaria la Alimanul, Demircea $i Bac-
Mirleanul, lac insemnat, in jud. ?i dealurile: Ghiol-Punar, Mul- Cuius.
Constanta, pi. Silistra-NouS, si- ver-Acceuci, Imail-Iuc, Echi-Iu-
tuat pe teritoriul comunelor ru- iuc-Olceac, Catita ?i Zbreia, la S. Mtrlogea, sat, ftcind parte din
rale Mirleanul 91 Beilicul. Ca VSile care brSzdeazS acest ba- com. rur. Apostolache, pi. Pod-
toate lacurile de pe malul drept sin sunt: a-BeiliculuT, units cu goria, jud. Prahova.
al DunSreT, el trebue sS fi fost Valea luT Ghenciu, se deschide in Are o populate de 125 lo-

format de DunSre in vre una lacul Beilicul; Derinea-Ceair, for- cuitorT; o bisericS, fondatS la

din marele sale revSrsSri, mal mats din unirea VSeT-Ci$meleT anul 1825 de Panait Prapogic,
cu seamS cS nivelul apelor sale cu Migedetul numitS ?i Dudutlu- §i reparatS la anul 1858 de Du-
e acela§! ca al DunSreT; astSzf Cucuciu-Alcea; valea Derinea, mitru Caramaliu.
comunicS cu DunSrea printr'un care la inceputul eT se mat nu- Locuitorii satuluT s'au impro-
mic brat, lung de 1 kil., larg de meste %\ Gheren-Ceatr ?i primeste prietSrit la 1864.
vre-o 20 m. $i putin adinc; prin sub acest nume vSile: Babuci-Cu-
acest brat ' acu ' este alimentat lac, Teche-Chioi, formats din Mir^ani, com. rur., jud. Dolj, pi.

cfnd fluviul este in cre$tere. La Iurcuri-Mahala-Ceau, Dobromi- Jiul-d.-j., 47 kil. de Craiova

la

S. de el se aflS un mic lac, a- rul Medmedi-Culac, apof valea

$i ?i la 58 kil. de re$edinta plS^eT,
coperit cu stuf, numit Beilicul, Eni§enlia pe stinga are valea
; CSciulStesti, situatS pe ?esul
care poate fi considerat ca o Demircea units cu valea Voinea- Mir^ani, $i compusS dintr'unsin-
prelungire a sa, cScT limba de Mare; valea Mirleanul units cu gur cStun.
pSmint, ce le desparte, este joasS valea Orman ?i BacCuius. A- Se invecine$te la N. cu com.
$i acoperitS dese-orT cind apele ceste vST aQ apS numaT in tim- Apele- ViT; la S., cu com. Lo-
sunt mart. Forma laculuT este pul ploilor. custeni; laE., cucom. Marotinul-
mat mult lunguiatS, cu o direc- Pe?tele din aceastS baits e d.-s. $i la V., cu cStunul Tim-

tie generals dela N. la S. In- acela?T ca eel din DunSre si se boesti, ce \\r\e de com. Murta.
tinderea sa totals este de 360 pescue$te de locuitorT, venitul Hotarul cStre fie-care comunS
hect. Malurile sale abia se cu- apartintnd statuluT. este formatde drumurT ?i nu-
nosc din pricing cS stuful le a- maT din distantS in distantS se
coperS ca o bands de jur im- Mirleanul, vale, in jud. Con- gSsesc movile de hotar, filcute
prejur; ele sunt joase, afarS de stanta, pi. Silistra-NouS, pe teri- pe marginea drumurilor.
douS locurT, la N. $i la S. de toriul com. rur. Mirleanul, Alima- In N. comuneY se gSsesc o
satul Mirleanul, unde sunt inalte nul $i Beilicul, formats din treT vST multime delacur! cart nu au scur-
51 ripoase, pietroase chiar. mat micT, din can ceamaTinsem- gere. Intre cele maT insemnate
Pe malurT vin de se terming natSesteBac-Cuius-Culac,carese sunt : Lacul-Gale$uluT, al-Gugu
ultimile ramificatiunl ale dealu- considers ca ramurS principals le$tilor $i Lacul-T.ung, cu o 511

rilor Tuna-Orman §1 Calburgina, se desface din ramificat'nle ves- prafatS de 2V2 hect. fie-care
la V., Zbreia $i Catita, la E. tice ale dealului Echi-Iuiuc-Ol- Lacul-luT Predut, al-luT-Anghel $i

Satele a?ezate lingS lac sunt ceac, de pe teritoriul satuluT al-BSdiceilor, de 1V2 hect. fie

Mirleanul, pe malul N.-E. $i Bei- Bac-Cuius al com. Beilicul; se care ; Laeul-Ghine§tilor, al-Co
licul, lingS lacul cu acela$T nume, indreaptS spre N„ avind o di- pilului, al-Femeilor ?i al-U$tiu
la 1 V* kil. de lacul Mirleanul. rectiune generals de la S.-E. belor, de 1 hect. fie-care; toate
Basinul sSQ are o intindere spre N.- V. ; trece prin satul Bac- contin pe$te.
de 25000 hect., $i cuprinde te- Cuius, pe la poalele vestice Sunt 80 finttnT, toate cu cum-
ritoriile comunelor: Beilicul, Mir- ale dealurilor Uzun-Culac Bair, pSnS, 66 in comunS ?i 14 afarS

Digitized by Google
m!r$ani 368 mIrza

pe cimp. Cruel sunt 40, din carl noii in zilcle prca TnalfatuluT Domn Mir§ia, com. rur., jud. Vla$ca,
Alexandru Ion I Cuza, cu bine-cuvin-
25 in comuna $i 1 5 afara pe cimp. pi. Neajlovul, situata peValea-
tarca Sf Episcopii Vilcea-Noul Severin
Pe furcile finttnilor carl sunt Drinibovniculul, in jos de Sa-
D. D. Calinic, luind savirsirc in zilele
mat noua, ?i pe ale crucilor se M. S. Carol I, la anul 1868, Nocmbrie
dina, proprietatea mo$tenitori-
vede scris numele celor car! le 9, hramul Intrarea in biserica a MaiceT lor Raducanu Dumitriu, fosta

au ridicat. Domnului, cu cheltuiala comunei Mir- a familieT Bolintineanu.

sani, ajutind si altc comune invecinate
Este situata
Se zice ca temelia comuneT la 36 kil. de Bu-
si a celor mat de aproape epitropl Dinca
a fostpusa de treTfamiliT venite cure?ti, la 60 kil. de Giurgiu
Pupezeanu, Dumitru Aughel, Ion Gg.
din catunul Apele-Vii, din care Burada, Ton M. IJurada, Radu Uritu,
$i la 8 kil. de Obedeni, re?e-
una se numea Mir$olea, de unde Ion Carceanu, Stoian Ghisdavu, Diaconu din^a placet.
a venit cu modificare numele co- Stan, MihaT liu^a, Preotul Nistor. Cel Se compune din doua maha-
d'mtiiii cintare^ al bisericei Grigorie popa
muneT Mir$ani. lale : Mir$ia-din-Deal, a d-lui R.
Ion.
Are o populate de4i78 su- Dumitriu, azl zestrala a d-lul C.

flete. Sunt 2 scoli primare, una de Nacu $i Mir^ia din- Vale a d-lul

Sunt trei bisericl: una cu hra- bae{i $i a doua de fete ;

$coala de Nicolae Cioflic; ele nu se des-

mul Sf. loan, a doua cu hra- bae^T funcfioneaza din 1838, are part de cit printr'o linie dehotar.

mul Sf. Nicolae §i a treia cu un local de zid construit de co- Suprafa^a ambelor propriety
hramul Intrarea in Biserica, de- rn una $\ este frecuentata de 115 este de 2054 hect.
servite de 2 preoflf, 3 cintare^T bae^i; ?coala de fete funcfi- S'a dat la 256 locuitorf, in

$i 3 paracliserf $i avind fiecare oneaza de la 1879, $i este fre- 1864, o suprafa^a de 468 hect.

cite o inscriptie. cuentata de 43 fete. Este un petic de padure de

Inscrip^ia bisericei Sf. loan : Suprafafa teritoriului comunei 200 hect. spre Purani.

Aceasta sfinta biserica este /idita din

este de 2712 hect., din carl: Arenda anuala a ambelor
temclic in anul 1793,111 /.ilele prca sfiu- 425 hect. ocupate de vatra sa trupurT este de 22009 lei.
{itulm episcop Nectarie, m in zilelc proa tuluf; 2104 hect. pamint arabil Are o populate de 1100 Io-
Inal^atului Domn Alexandru Moruzzi.
$i 16 hect. lac. cuitorT, din carl 212 contribua
Ctitor MateT liurada si al^it.
Mo^ia Mir$ani este proprie- bill ; o ?coala mixta, condusS
Inscrip^ia bisericeT Sf. Nico- tatea mo^nenilor. de un inva^ator, ^i frecuentata

lae : Viile,inintinderede 166 hect., de 40 baeflf $i 10 fete; o bise-

Cu ajuturiil hi! I >-zcii ziditu-s'aii din

sunt ale mo^nenilor. rica, zidita de familia lul Bolin-

tcmclie aceasta sfinta si Dumnczeeasca Meseria?! sunt: 9 fieran, 3 tineanu, tinind de parohia Ue§ti-

biserica la leatul 1S31, unde se serbcaza timplarl, 4 cojocarT $i 4 cizmarl. Mo^teni ?i deservita de 1 preot
hramul Sf. Erarh Nicolae, prin tndem-
Sunt 8 circiumt. si 2 dascaiT.
nul si osteneala acestora si anurae: Radu
Diacoiiu, I. l'opa MitroT cu fiii sei, Pre-
O comunala strabate co-
cale Budgetul comuneT e la veni-

utul Nicola, Mitran Mara, Ton Kachie- ra'ina pe o lungime de 4V2 kil. turtde 3544 leT ?i la cheltuell,
riu, Stan Kreu Duhovnicu. Prin dare Budgetul comuneT e la ve- de 3679 lei.
tie bani ^i osteneli ajutind si ceT-1'al^T niturt de 3534.50 lei $i la chel- Pe aci trece $oseaua jude
satenY.
tuelT de 3363.31 leT. {eana ce vine din Glavaciocul-
Tar acum la anul 1S6S s'a prelacut
Vite: 480 vite marl cornute, Cirtojani ?i duce spre Bucu-
amvonul din temclie, turla. acoperisul
iar din noii invelit cu tinichea precum 750 01 ?i 35 caT. re$ti $i Obedeanca, pe Valea-

si zugraveala acestora >i hramul de afara. DrimbovniculuT.

Prin osteneala si dare de ban! acestora Mlr§ani, sat, jud. Dolj, pi. Jiul- Poetul Dumitru Bolintineanu,
anume Dascalu Ion Carccanu, Ni^a
formind comuna Mir$ani. s'a nascut in acest sat, unde -^1
^.i :
d.-j.,
Diaeonu Radu Dumitre, Diaeonu Petru
Vezi acest nume. avea ?i proprietatea Mir^ia.
si cu ajutorul >i dart de ban! si al celor-
l'al^T satcnT. In zilcle prca Inal^atuluT
nostru Domn Carol I, carora pomenire Mir§ani, mosie particular^, jud. Mir^ani, parte a comunei Capul-
sa lc fie 111 veci amin. Ion Gugu, Teodor Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. Mir^ani, Piscului, pi. Riurile, jud. Mus-
Popescu, Vancea Mitrache, Hie Diaconu
in intindere de 2104 hect. ara- cel.
Ion.
bile. Aparfine cetelor de mo$-
Inscrip^ia bisericei Intrarea- nenT, ce se gasesc pe dinsa. Mirza, sat, jud. Dolj, pi. Dum-
in-Biserica Pe mo$ie sunt 166 hect, de brava-d.-j., com. Salcu^a, cu

Aceasta sfinta biserica .«/au zidit din vie. 489 suflete ?i 74 cage,

Digitized by LiOOQ IC
 mIrza sm mlAjetul

MIrza, mofte 9 jud. Dolj, pi. Dum- Mlaceni, sat, cu 120 locuitorl, Vaei-Sibiciulul, urea de la Bor-
com. Salcufa, satul
brava-d.-j., jud. Arges, pi. Lovistea, facind dusoaia in Virful Rosiilor, apoi
Mirza. Apar^ine d-luT M. Boi- parte din com. rur. Perisani. in virful Fulgoiul, se lasa in vale
cescu. Pe dinsa sunt 28 pog. Are o biserica, cu hramul Sf. la Dogari{a, de unde apuca pe
viT, 8 ale d-luT Boicescu si 20 Nicolae, deservita de 1 preot drumul muntelul Gosea si urea
ale locuitorilor. Se mai gaseste si 1 cintare^. in virful Vladani, de unde se
si padure. lasa in izvorul Brusturisul, a-

Mlacil (Valea-), vale, in jud. tinge Muscelul-Caraimanesc, la

MIrza, doua trupurf de pfidure, BuzaQ, com. Catina, cat. Sati- Groapa-BaciuluT si urea iar pe Go-
in intinderede 350 hect., pen- cul pe malurile sale se vad
; sea pana in virf si iar se lasa in

dinte de com. Apostolache si marl gropf, numite ale-Jidovi- vale pana la farusele, de unde
Singerul, plasa Podgoria, jude- lor. ia drumul pana in Seciul-Mus-
\v\ Prahova, supuse regimulul celenilor, unde se intilneste cu
silvic. Mlicile, ctttun, al com. Sibiciul- Izvorul-Ruginos, cu care coin-
d.-s., jud. Buz3u, cu 20 locui- cide pana in hotarul mosiei Col{i,
MIrza, ptldure, in jud. Dolj, pi. tori si 6 case; are sub-diviziile unde dupa ce urea in muche, se
Dumbrava-d.-j., com. Salcu^a, Draganoi si Moara-Sibiceanului. coboara in izvorul Valea-Boului,
satul Mirza, in intindere de 50 apucind pe acest izvor pana la

hect., apar{inind d-lul M. Boi- Middle, sat, in jud. Dimbovi^a, varsarea sa in Valea-Colfilor, pe
cescu. Este populata cu cer, pi. Dimbovi^a-Ialomita, catunul care o paraseste ca sa urce
stejar $i girni{a. com. Pietrari. Virful-Pal; de aci se lasa pe
plaiu, trece pe la lac, urea vir-
MIrz&ne$ti, cittun, in jud. Te- Mldjetul, com. rur., in jud. si furile: Stermina, Cheea si Co-

leorman, pi. Marginea, comuna pi. Buzaului, situata pe ambele riiul, de unde se coboara iar
Pielea. Are o populate de486 malurf ale riuluT Buzaul, la 61 in Valea-Colfilor, pe care merge

suflete, din cari 94 contri- kil. de orasul Buzaul. pana Ia sorgintea sa sub mun-
buabilT. Limita, la N., incepe din tele Valea-Oif.

poalele muntelul Virful-Oil, con- Suprafafa acestel com. este

MIrz&§ti, ptrin, pe valea Mirzasti, tinue citva pe izvor, urea in de 3756 hect., din carl: 243
com. Tautesti, pi. Copoul, jud. Virful - Ciniilor si se lasa in hect. arabile, 93 1 hect. padure
Iasi. Izvoreste de sub padurea Poiana-Lazulul, urea plaiul mun- 186 hect. finea{a, 1230 hect
Mirzasti, se intinde spre E., prin- telul Leurdeanul, apof, pe iz izlaz, 140 hect. livezi, 7 hect
tre dealurile Mirzasti si Hor- vorul Leurdel, trece pe la Va- vie si 10 1 9 hect. loc sterp.
le$ti, pana la Podul-de-Lut, unde cariT, atinge cat. Girbovi (com. Propriety! insemnate sunt
da in valea si piriul Zahorna. Nehoiasul), la capul dealului, Mlajetul-Topilele si Trestioara
urea in Virful-Strungilor si se Ruginoasa, ale statului Mlajetul ;

Mtrzea (Virful-), vlrf de deal, lasa pe valea Napi{a pand. in Ursoaia, Lereasca si Poenele
situat la N. de com. Gornetul- riul Buzaul;continuape la V., particulare; iar Mlajetul, Gor
Cuibul, pi. Podgoria, jud. Pra- matca BuzauluT pana la gura ganeasa, Stanila, Harhadaul
hova. izvoruluT Catiasul, ia pe Catia- Valea-Rea, Bordusoaia si Pa
sul in sus pana la Piscul-lul- cura, ale cetelor de mosnenf
MI{a, deal, continuare a dcalu- Balan, de aci in virful muntelul MlajetenI, GorganestI, Stanilenl
lul Popesti, jud. Vasluiu. com. Magura, in apropiere de cat. ValirenI si Lupenl, numi^T si

Miclesti, se intinde pe teritoriul Poeni^ele (com. Chiojdul), se LerestI, pe care le poseda sin
com. JjJtioborani, in partea-T de lasa apoi pe slemnea plaiulul gurl, sau in devalmasie cu sta
N., si se termina aproape de pana in muntele Muscelul; la tul, sau cu particularil.
Docolina. S., din muntele Muscelul co- Terenul com. e muntos, stin-

boara drept pe muche panS la cos si salbatic, totusl are si po-

Mlzganul, padure, a statulul, in Malul-Alb, da in riul Buzaul si zi^iun! favorabile culturel si de
intindere de 763 hect., pen- il trece in dreptul gure! Valea- o placuta infa^isare. Asa, Va-
dinte de com. Hirtiesti, pi. Ar- SibtciuluT, la Bordusoaia ; la lea -Sibiciulul merita a fi va-
ge$elul, jud. Muscel. E., in sus pe malul sting al zuta nu numal pentru impor-

Digitized by Google
 mlAjetul 370 MOARA-CONACRI

tanfa ei geologica, dar $i pen- 800 locuitori $\ 125 case; are Proprietatea mo^iel este a mai
tru frumusejea loculuT. subdivizia Cincarul. multor raze^I. Din vechime, a
E avuta in minerale $i mat cu fost a manastirel Solca din Bu-
seama in ape sulfuroase $i fe- Mlajetul, mosie, in jud. Buzau, covina, daruit&la 25 Iunie 1623
ruginoase. com. Mlajetul, proprietatea mo$- de Miron Barnovski, Hatman $i

Comuna e formata din catu- nenilor MlajetenI; are cam 230 Pircalabul Sucevel. A stapinit
nele : Chirile^ti, Dupa-Piatra, In- hect., din care 30 hect. arabile, manastirea pana la 1785.
tre - Sibicee, Mlajetul, Pacura, apol izlaz, livezi, padure $i sterp. Are 2 bisericT, deservite de
Stanile, Topilele, Trestioara, Va- 1 preot, 2 cintare^i $i 2 pala-
lea-Lupului, Valea-Rea ?i Valea- Mlajetul, padure, in jud. Buzau, marl, una pe partea proprie-
Sibiciulul, cu o populate de com. Mlajetul, proprietate a sta- tarulul BalasinovicT, cu hramul
3150 433 con-
locuitori, din carl tulul, pendinte de Episcopie; are Sf. Gheorghe, facuta de zid la
tribuabill, locuind in 588 case. 630 hect. §i e formata din tru- 1803, de Costache Manole, pro-
Meseria^I sunt: 20 lemnarl, purile: Coriiul, Topilele, Virful- prietarul mo$iei ; a doua pe par-

4 rotarl, 11 but.iari, 1 croitor, Pini^orulut $i Virful -

Sterminei. tea din sus a raze?ilor, cu hra-
1 fierar, 1 cojocar $i I boeangiu. mul Sf. Mihail $i Gavril, facuta*

Se {in anual 4 tirgurl : 8 Sep- Mlajetul Topilele, mosie, in

$i din lemn in 18 14, de loan Pi-

tembrie ?i 8 Noembrie la Mla- jud. Buzau, com. Mlajetul, pro riu, raze$.
jetul 29 August, la Valea-Si-
; prietate a statuluT, pendinte de Satenii improprietari^I au 120
biciulul; 30 Noembrie, la Va- Episcopie; are 800 hect., din hect., 30 aril, pamint, Iar pro-

lea-LupuluT. care 170 hect. acoperite de cu- prietaril mo^iel, 1 074 hect., 15

Cai de comunica^ie n'are, al- raturl, livezi, izlaz ?i sterp, iar aril, cimp $i 71 hect., 61 aril, pa-

tele, de cit drumurile naturale. restul padurea Mlajetul. dure. Vie se afl& pe mo$ie in

Vite sunt: 646 boi, 157 vaci, intindere de 3V2 pogoane.

64 vijel, 1 1 cai, 7 lepe, 4 minzl, Mlajetul-Ursoaea (Macovean- Drumul principal este acel de
1200 ol, 380 capre $i 175 porcl. ca, Jitianca), mope, in jud. la Darabani la Dorohoiu.
Stupf sunt 60. Buzau, com. Mlajetul. VezI Ma- Hotarele mo^iel suntcu: Lozna,
Are o $coala frecuentata. de coveanca. Havirna, Hude^ti $i Suharaul.

30 elevl; 4bisericl, in Mlajetul,

Stanila, Valea-Lupulul ?i Valea- Mlecane^ti, sat, in jud. Dolj, pi. Moara, catun, jud. Arge$, plasa
Sibiciuluf, deservite de 3 preo(i, Ocolul, com. Mischi, cu o po- Pite$ti, factnd parte din com.

3 cintare^i ?i 4 paracliserl, ca- pulate de 492 suflete: 256 bar- rur. Borle?ti-Varzari.
tedrala fiind cea cu hramul Na?- bae $i 236 feme!. Locuesc in
terea Maicil Domnulul; 4 cir- 95 case. Moara-Cimpineanului, numire
ciuml; 2 morl §i 1 facau. Copiil din sat urmeaza la $coala vechle a satului Pan tazi, din co-

Budgetul com. e de 291 1 lei, mixta din satul Mischi, ce este muna Coslegiul, pi. Cricovul,

80 bani. la 380 m. jud. Prahova.

Comuna e vechte. Catunul Are o bisericS cu hramul Sf.
Valea-Sibiciulul exista la 1640. Dumitru, fondata de enoria^I Moara-Cimpul-Crucei, sat, ju

Dionisie Fotino mai menfioneaza in 1874; 3 circiumi. de^ul Dolj, pi. Jiul-d.-s., com.
cStunele Mlajetul ?i Stanila, in- Argetoaia. Are o populate de
fiin$ate cu mult mai inainte. Mlecane§ti, mosie particulars, in 1 169 suflete, 83 barba^i ?i 86

E demn de vizitat muntele Vir- jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Mischi, ]
femel. Locuesc in 31 case $i

ful-Pietrel, care are in partea de apar^inind bisericel S-tel Treimi 12 bordee.

N., ma! multe pe^terl sapate in din Craiova. Are o padure pe Copiildin sat urmeaza la?coa-
piatra unde, dupa tradtyie, ar fi dinsa, numita Lunca-Mare. lele din satul Argetoaia-d.-s., ce
locuit Tataril $i care au servit este la 1 kil. 500 m. departe.

de ascunzatorl $i locuitorilor in Mlenau^i, sat, pe mo$ia cu ace-

timp de invazii. la$I nume, com. Suharaul, pi. Moara-Conachi, slituc, jude^il

Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. Are Bacau, pi. Siretul-d.-s., comuna

Mlajetul, catun de re$edin$a al o populate de 131 familii, sau Filipeni, facind trup cu satul

com. Mlajetul, jud. Buzau, cu 491 suflete. Frunte§ti, care este spre E.

Digitized by LiOOQ IC
 moara-de-mArAclni 871 MOARA-GRECILOR

Moara-de - Mar&cini, mahala, 900 hect. (45 izlaz, 5 vie, 400 parte din com. rur. Rifovul, ju-
din com. rur. Bucovul, judeful padure). Locuitorii cultiva tot dejul Prahova, pi. Crivina, si-

Prahova, pi. Cricovul. terenul, fara sa aiba locurl de tuat pe malul drept al riului

izlaz. Teleajenul. Are o populate de

Moara-de- Vint, tnunte ?i puna Proprietarul are case marl $i 332 locuitorl.
trigonometric, jud. Buzau, aco- un pare frumos.
perit de izlaz,pe malul drept Are 2 biserict (la G&neasa $i Moara-Domneasca, sat, la S.
al riului Sl&nicul. Face limits in- Moara Domneasca) o $coala
- ; com. Valea-Rea, pi. Mijlocul,
tre comunele: Aldeni, Beciul, mixta; 1 ma$in£ de treerat cu jud. Vasluiu, la 9 kil.de Vasluiu,
Cernate^ti, Piclele ?i Ple^coi. aburl ; 2 hele$tae ; 2 podurl sta- situat de o parte $i de alta a
tatoare. $oseleI na^ionale, Vasluiu-Ia$i,
Moara-din-Groap&, cfltun, jud. Vite sunt: 124 cal ?i lepe, 1 intinzindu-se parte pe $es $i

Vla$ca, pendinte de com. Patru- arm&sar, 379 bol, 221 vacl ?i parte pe ambele coaste ale dea-
zecI-de-CrucI, situat pe dealul vtyel, 4 taurl, 26 bivoll, 36 bi- lulul ce vine din satul Valea-
drept al Neajlovulul, in sus de voli^e, 65 capre, 73 porcl, 975 Rea.
Vadul-Stanchil. ol. Sjprafa^a satulul e de 2824
Proprietatea raposatulul Sp. Budgetul comunel e la veni- hect. din care 274 hect. padure
Gazoti, are o suprafa^a de turlde 4974 lei, iar la cheltueli, ?i 2 161 hect. loc de cultura,
600 hect., din care padure de de 4915 lei. finat, ima$ ale proprieta^el, iar

tuft in intindere de 300 hect. Locuitorii poseda 93 pluguri, : 386 hect. ale locuitorilor.

S'a dat la 30 locuitorl fo$tI 80 cu bol $i 13 cu cal; 198 Are o populate de 140 fa-
clica$I, in 1 864, o suprafaja de care ?i c&ru^e: 164 cu bol $i milil, sau 440 suflete; o bise-
90 hect. Aduce un venit anual 34 cu cal. rica, facuta de locuitorl, la

de 9000 lei. Locuitorl improprietari^f sunt 1829, deservita de 1 preot §i

Are o biserica, deservita de 131 $i neimproprietari^f mal 1 eclesiarh; moara de apa

o
un preot $i un dascal; {ine de sunt 174. ?i una cu vaporl; doua circiuml.
parohia Patru-zecI-de-CrucI. Comerciul se face de 4 cir- Vite : 207 vite marl cornute,
Locuitorii se ocupa cu face- ciumarl $i 2 hangil. 819 ol, 19 cai ?i 30 rimatorl.
rea de c&rbunf din lemnele ce Locuitorii poseda :26 pluguri
se exploateaza din padurile in- Moara-Domneasca, sat, facind $i50 care cu bol ; 1 plug $i 2
vecinate: Corbi, Vadul-Stanchil, parte din com. rur. cu acela§I carufe cu cal.
Udeni^i Moara-din-Groapa. nume, pi. Dimbovifa, jud. Ilfov. In partea de N. a satulul,
Este situat la V. de G&neasa, se vede locul unul iaz $i ur-

Moara-din-Sili§te, sat, jude^ul pe malul sting al vaiel PasSrea. mele lezaturel.

Arge^ul. Se intinde pe o suprafa^a de
1480 hect., cu o populate de Moara-Dracului, cascade inalta,
Moara-Domneasca, com. rur., 187 locuitorl. in jud. Suceava, formata de pi-

jud. Ilfov, pi. Dimbovtya, situate D-l Kotzebue are 1350 hect. riia?ul Bogolinul, ce se vede la

la N.-E. de Bucure?ti, linga va- $i locuitorii, 130 hect. Proprie- scobori?ul cu pluta pe Bistri{a,
lea Pasirea, la 28 kil. de Bucu- tarul cultiva 900 hect. (45 iz- in partea dreapta, dupa ce s'a
resti. laz, S vie, 400 padure). Lo- trecut Cheile ?i Scaricica.
Se compune din satele: Ga- cuitorii cultiva tot terenul.
neasa, Moara-Domneasca $i $in- Are o biserica, cu hramul Sf. Moara-Qrecilor, sat, in jud.
drilita, cu o populate de 1 1 80 Nicolae ; o ?coala mixta ma-
; 1 Vasluiu, pi. Crasna, com. Mun-
suflete, din cari 212 contribua- rina de treerat cu aburl; 1 he- teni-d.-s., la 5 kil. spre N. de
bill, locuind in 239 case $i 1 le$teu; 1 pod statator. ora^ul Vasluiu, a$ezat pe $esul
bordee. Comerciul se face de 1 han- din dreapta $oseleI na^ionale
Se intinde pe o suprafa{5 de giu. Vasluiu-Iasi.
1870 hect. D-l Kotzebue, gi- Numarul vitelor marl e de 1
14 Teritoriul satulul e de 2298
nerile raposatulul general Ma- $i al celor mid, de 415. hect., din cari: 1454 hect. ara-
vros, are 1350 hect., ?i locuitorii, btle, 258 hect. fina$, 314 hect.
520 hect. Proprietarul cultiva Moara-Domneasca, sat, facind ima$, 214 hect. padure, 10 hect.

ttm. Manlt JHefUmmr OnfrmM*. Vol. IT 48

Digitized by LiOOQ IC
 MOAKA-JOREl 372 MOCANI

vil si 45 hect. vatra satuluT, o- nasi, plasa Negoesti, jude^ul Comerciul se face de 5 ctr

cupat de case, grading dru- Ilfov. ciumarl.

murl, etc. Are o suprafa^a de 416 hect. Numarul vitelor marT e de
Are o populate de no fa- si o populate de 82 locuiton. 446 si al celor midf, de 879.
milil, sau 454 suflete; o bise- Statul are 355 hect. si locui-
rica, deservita de 1 preot si 1 torii, 61 hect. Moara-Saraca, mosie, a statului,

cintaret, zidita la 1815 de spa- Statul cultiva prin arendasii jud. Ilfov, pendinte de manas-
tarul V. Miclescu, si care la 1869 sai 235 hect. (7 sterpe, restul tirea Caldarusani.
s'a restaurat si infrumuse^at de padure). Locuitoril cultiva tot Se arendeaza cu 8800 lei a

postelnicul Temistocle Bastachi terenul, far a rezerva de izlaz. nual.

o moara cu aburi ; o circiuma. Numarul vitelor mar! e de Are si o padure de 200 hect
La marginea de E. a satuluT 77 si al celor micT, de 48.
este un iaz cu moara, al pro- Moarele-de-Vtnt, suburbie, in 0-

prieta^eT. Moara-Noua, sat, facind parte rasul Birlad, jud. Tutova, situate

Vite : 2 1 5 vite man cornute, din com. rur. Ploestiori, pi. Tir- in partea de S.-V. a orasului,

10 bivoll, 251 oT, 40 cal si 38 gusorul, jud. Prahova. Are o pe dealul cu acelasi nume.
rimatorT. populate de 108 locuitorl.
Locuitoril poseda: 56 pluguri Moarta, riU, jud. Ilfov, incepe
si 60 care cu boi; 10 canine Moara-Popii, sat, Dim- in jud. din riul Paltinasul si se varsa
cu cai; 12 stupi cu albine. bovi^a, pi. Cobia, catunul com. in riul Sterpul. Uda mosia Prun-
Dragodana. dul si are o lungtme de 5 kil
Moara-Jorei, parte din tnofia curgind in direc^iunea N.-E.
Hanesti, jud. Dorohoiu, pi. Ba- Moara-Prefectulul, sau Arma-
seul, com. Sirbi. nul, sat, in partea de S.-E. a Moarta, zavoiu, jud. Vlasca, pi.

com. Cepleni^a, pi. Bahluiul, jud. Calnistea, pe malul Argesului,

Moara-luI-Ciornei, sat, in jud Iasi, situat pe coasta dealulut pendinte de proprietatea Gra-
Vasluiu, pi. Fundurile, com. Tin- Hulpoiul, numit si al-Perilor. distea -d.-s. a d-luf N. Tat2-
gujei, situat pe ^armul sting Are o populate de 41 fami- ranu.
al $acova$ului, pe o intindere lil, sau 144 suflete.
de 286 hect. si cu o populate Vite: 103 vite marl cornute, Moa§a (Muntele-), padure par
de 44 familil, sau 133 suflete. 23 cal, 485 01 $i 39 rimatorT. ticulara, supusa regimulu! silvic
Mosia e proprietatea d-lui I. inca din anul 1883, pe mo-
Filipescu. Moara-Saraca (Tpurloaia), sat, sia Muntele-Moasa, pendinte de

facind parte din com. rur. Ca- com. Strimbeni, plaiul Varbiteu,
Moara-lui-Enica, catun, al com. ciula^i, pi. Znagovul, jud. Ilfov. jud. Prahova.
Catina, jud. Buzau. E situat la E. de cat. Caciula^i,

intre valea Pociovalistea si pa- Mocanca, piriu, in jud. R.-Sarat,

Moara-Mocanului, sat, facind durea Gradistea. pi. Rimnicul-d.-s., com. Dedu-
parte din com. Leurdeni, pi. Se intinde pe o suprafafa de lesti ; izvorester din dealul Ple-

Podgoria, jud. Muscel. E situat 728 hect., cu o populate de sesti; uda com. in partea de
in partea de S.-E. a com., linga 644 locuitorl. E. si se varsa in riul R.-Sarat,

Guinea si pe malul sting al Statul are 325 hect. si locui- pe stinga lui.

riului Argesul. toril, 403 hect. Statul cultiva

Are o populate de 47 fami- prin arendasii sal 200 hect. (res- Mocani, sat, in jud. Neam{u,pl.

lil, sau 210 suflete. tul padure). Locuitoril rezerva Bistri^a, situat in drumul ce duce

Prin centrul satului trece ca- pentru izlaz 25 hect. de latirgul Buhusi, prin Cioplani,
lea ferata si soseaua na^ionala Are o biserica, cu hramul pe riul Bosculeasa. Cu margi-
Bucuresti Pitesti, can merg a- Adormirea, deservita de 1 preot nele sale formeaza hotarul catre

proape paralel. si 1 cintare{ ; o scoala mixta, jud. Roman.

frecuentata de 20 elevl si 14
Moara-Noua, sat, facind parte eleve ; 1 moarS, de apa ; 1 he- Mocani. VeztBartaIusuI,sat,com.

din com. rur. Lamotesti-Galbi- lesteu; 1 pod. Puiesti, jud. Tutova.

Digitized by Google
 MOCANI 373 MODNIA

Mocani, J*/, in jud. R.-SSrat, pi. fa^a de 300 hect. si fine de oco- Mociarul, piria, in jud. BuzSu,
Rimnicul-d.-s., cat. com. Racovi- lul silvic cu resedinfa in Giurgiu. com. Trestioara; iese din lacul

teni, asezat in partea de E. a co- In acest ostrov, la 1853, au Mociarul, desparte muntele Pi-
munel, pe riul Ciln2ul, la poalele avut loc lupte intre Turci si Rus!. tigoiul de muntele Mociarul si

dealuluT Mocani, de la care s!-a se scurge in riul SlSnicul, in

luat numele, la 1 V* kil. spre N. Mocanului (Balta-), lac, in jud. fa{a catunului Lopatari din com.
de c£tunul de resedint&, Raco Tulcea, pi. MScinul, pe terito- Lopatari.
viteni. Are o intindere de 35 riul com. rur. Pisica, si anume
hect., cu o populate de 81 fa- pe acela al cStunulu! s£u Aza- Mociarul, mosie, in jud. Buz£u,
milil, saQ 328 suflete, din car! cliul ; este situate in partea de com. Trestioara, cat. Crivelesti;

45 contribuabill ; o bisericS. N. V. a pl&seT si in cea de V. are 620 hect. curSturT, finea{a,

a com. ; e formats de DunSre, cu livezl, pSdure si sterp.

Mocani, mahala, in partea de E. care comunic£ prin dou£ girlite
a com. Mineciul-Paminteni, pi. si se varsS in balta LStimea; are Mocirlele-Leotil, poiana, in jud.
Teleajenul, jud. Prahova, popu- 112 hect. intindere si e incon- Muscel, la o inal{ime de 2 k'l.,

late cu mocanT venial de din- juratcl cu stuf; confine peste. inconjurata de toate parole de
colo, si cart s'aii retras din M&- mal^im!. De la bata acelor inai-

neciul-Ungureni. Moceasca (Ceapa-), mope, in {im! izvoresc o multime de iz-

jud. BuzSu, com. Mizil. voare, carl favorizind desvoltarea

Mocani, tirlH, jud. Braila, la 1 ma! abondenta a vegeta^iune!,
kil. spre V. de satul Batog, pe Moce^ti, vechie numire a ciftu- face ca suprafafa acele! poen! sa
vtlceaua Batogului, infitn^ata de nulul Lipia, com. Lipia, jud. se acopere de turba.
locuitor! transilvSnen!. Vatra Buziu. Locuitori! maT numesc aceasta
satulu! e de 25 hect. cu o po- localitate si Caldarea, din cauza
pulatie de 35 familiT, sau 171 Moce^ti, sat, ftcind parte din forme! sale.
suflete. com. rur. lord&cheanu, pi. Cri-
Vite sunt : 60 cat, 160 cornute, covul, jud. Prahova. Are o bi- Mocra, pHdure, pe teritoriul sa-

410 of si 50 rim&tor!. sericS, fondata la 1694 de loc. tulu! Comarna, com. Poeni, pi.

Codrul, jud. Iasi, proprietatea

Mocanilor (Drumul-), drum, la Moce^ti, tnosie mosneneascS, in comunel Iasi.

N.-E. jude^ulu! Ilfov. FormeazS jud. Buzati, com. Lipia; are cam
limita intre jud. Ialomifa, ince- 700 hect., anitur!, vil, izlaz si Modlrceni, mahala, facind parte
cepind dela c&t. Sarindarul-d.-j. pSdure e sub-divizata, dupa ra-
; din com. rur. Tomsani, pi. Ho-
§i p&nS la Dr£goesti-d.-s., pi. mific5rile vech!elor ccte de mos- rezul, jud. Vilcea. Are, impre-
Mostistea. nen!, in urmatoarele sforT: Bu- unS cu Bogd&nesti, o populate
Peacest drum treceaii prim&- zoianca, Culoesti, Domnia, Fi- de 350 locuitor! (150 bSrba^T,
vara nenumSrate turme de o! litis, Maroesti, Pislareasa, Poto- 200 feme!).
de la balta la munte. peasa, Turculeasa, V&t&seasca Aci e o bisericS, fondata la anul
si Vetresti. 1 8 10 de Anghel Chiceanu si al^I.

Mocanul, munte, in jud. BuzSu,

com. Patirlagele, acoperit de Mociarul, munte, in jud. Buz&u, Modirceni, vale, izvoreste din
p&dure si izlaz. com. Trestioara, cat. Crivelesti, Dealul-Pletrarilor si se varsS in
acoperit de p&dure, izlaz si sterp riul Bistri^a, in raionul comunel
Mocanul, deal, jud. Dolj, pi. Jiul- si avind multa huma alba. Tomsani, plaiul Horezul, jud.
de-Mijloc, com. Podari, inalt cam Vilcea.
de 175 m. este acoperit cu
; Mociarul, lac, in jud. Buz&u, com.
fineje si vil. Trestioara, pe virful muritelu! Modnia, vale, jud. Vilcea, pi.

Mociarul. Are o suprafa^a cam Cerna-d.-s., com. Brosteni, iz-

Mocanul, ostrov, cu p&dure de de 8 hect. si e inconjurat de p&- voreste de la E. comunel; ud&

salcie, pe domeniul Giurgiul, dure de anin si trestie. Conine c&tunul Giteji si se vars& in
jud. Vlasca, pi. Margin ea, pro- peste. Merita a fi vizitat pentru riul Cerna, intre comunele Bros-
prietatea statuluT. Are o supra- frumuse^ea locului. teni si LSpusata.

Digitized by LiOOQ IC
 MODOAIA 374 mogAndAneni

Modoaia, com, rur. jud. Vilcea,

%
in com. Bro?teni, pi. Cerna-d.-s., Modruzul, deal, se intinde de
pi. Cerna-d.-s., formata din 2 jud. Vilcea, formata din trupu- la E. la V., in partea de S. a

catune: Modoaia §i Gro§i, situ- rile: Hotarasca (127 hect.), Ani- dealului Schinil-Tesculul, com.
ata pe valea riulul Cerni?oara, nosul (896 hect.) $i Valea-Ur- Tirzil, pi. Crasna, jud. Falciu,

la 45 de capitala jude^ulul
kil. zica (240 hect). §i se termina in^esul Lohanul;
?i la 40 kil. de a pla?el. pe el se cultiva cereale, pe
Are o populate de 595 lo- Modorani, mahala, in jud. Me- suprafaja de 122 hect.
316 barbafl, 279 femel,
cuitorl, hedin^i, com. rur. Negomirul, pi.

locuind in 207 case 2 bisericl, ; Vailor. Modruzul,//rz#, care e scurgerea

in fie-care catun cite una. apelor din valea Modruzul, Stru-

Meseria^I sunt: 8 lemnarl, 3 Modreni, sat, in jud. R.-Sarat, na ?i Ichim de pe mo$ia Deleni,

croitori $i 2 cizmarT. plaiul Rimnicul, catunul comu- pi. Copula, jud. Boto§ani. Curge
Vite: 15 cat, 118 bol, 70 nel Valea-Salciel, situat in par- spre N. $i se varsa tn Miletin.
vacl, 48 capre, 30 of, 150 porcl. tea de E. a comunel, pe malul
Locuitorii din catunul Gro$i sting al riulul Cilnaul, la poalele Mofleni, sat, jud. Dolj, pi. Ocolul,
sunt mo$neni, iar 79 din Mo- dealului Modreni, la 200 m. com. Balta- Verde, situat peapa
doaia s'ati improprietarit la 1 864, spre E. de catunul dere^edtnta, Jiulul, la V. de satul de re?e-

cind li s'au dat 276 hect. pe Valea-Salciel. Are o intindere din^a, Brani^tea. Areo populate
mo$ia statulul Modoaia, fosta cam de 32 hect., cu o popu- de 338 suflete, 177 barba^I ?i

pendinte de Episcopia Rimnicul. late de 48 familil, sau 212 161 femel. Locuesc in 75 case.

Cind timpul e prielnic, se fa- suflete, din carl 38 contribuabill. Copiil din sat urmeaza la $coala

brica aci pana la 1000 decalitri mixta din satul Brani§tea, ce

{uica. Modruzeni, cdtun, in jud. Putna, este la 3V2 kil. In satseafl«l:i

Toata comuna, cu izlaz cu tot, pi. $u$i{a, com. Padureni. croitor, I elzmar ?i 8 circiumf.

are 1044 hect. Are o populafiune de 180 AlaturT de podul Bucov5^uluf,

Veniturile $i cheltueliie co- suflete, locuind in 55 case. se gase$te o laptarie model, unde
munel se urea la 600 lei anual. se face unt, brinza albS ?i ca?-

,
E brazdata de dealurile : Cer- Modruze^ti, fost sat, in jude^ul caval de buna calitate.

nel, Luncava^ul, Valea-luI-Filip, Buzau, comuna Vadul-Sore$ti-

Tra$ca, Socetul, Valea- Voicil. lor. Mofleni, fost sat deosebit, jud.

Dolj, pi. Jiul-de-MijIoc, com. Bu-

Modoaia, sat, facind parte din Modruze^ti ?i Capre^ti, mo§ie covaful. AzI fine de com. Balta-

com. rur. Modoaia, pi. Cerna- a statulul, in jud, Buzau, com. Verde, din pi. Ocolul.
d.-s., jud. Vilcea. Areo biserica. Vadul-Sore?tilor, pendinte de
Locuitorii s'au improprietarit Episcopie. Are 520 hect., cea Mofleni, mofie, a statulul impreuna"
la 1864. mal mare parte arabile, apol cu Virvorul, jud. Dolj, pi. Jiul-de-

finea^a, vie§i padureaNania, sau Mijloc, com. Virvorul ?i pi. 0-

Modoaia, deal, la Vestul comu- Capreasca, de 138 hect. colul, com. Balta- Verde. Are
nel Pope§ti, pi. Cerna-d.-s., jud. Aceasta mo$ie a fost daruita intindere de 266 hect Se gS

Vilcea. Are direc^a de la N. de Dan, marele Voevod, boeru- se?te pe dinsa $i padure.
spre S. $i separa comuna Mo- lui Stroe ?ilul David Mare$. Hri-

doaia de comuna Pope?ti. sovul e scris in Arge$, anul . . Mofleni, padure, a statulul, jud.

Martie 25. (Condica Episcopiei, Dolj, pi. Ocolul, com. Balta-

Modoaia, mo§ie a statulul, fosta fila 1 1 1). Mai tirziu s'a daruit Verde, in intindere de 65 hect.

pendinte de Rim-
Episcopia Episcopiei. Matel Basarab iarta Se gase^te pe ambele par^I ale

nicul, situata in comuna Modoaia, pe locuitorii de aci de bir, ca $oseleI judefene Craiova-Buco

pi. Cerna-d.s., jud. Vilcea. poslu?nici ai Episcopiei. Dol va{ul. Este populata cu artari.

Se arendeaza cu 1 100 lei {aranl au venit la Matei sa ceara cerl, frasinl $i stejarl, ace?tiapre-

anual. a fi pu$I la bir, insa Matei da dominind.

hrisovul din 7162, Septembrie,
Modoaia, p&dure, a statulul, in prin care interzice de a se lua Mogandaneni, cStun, jud. Ar
intindere dei263 hect, situata bir de la Modruze^ti, ge$, pi. Pite^ti, facind parte din

Digitized by Google
 MOGEyn 875 MOGO?E$TI

com. rur. Richitelele-d.-j. Are In comunisunt tref bisericl; Mogo^easca (Salcia-), mope,
o populate de 69 familii, sad o §coala, condusa de un inv£- in jud. Buzati, com. Smeeni.
284 suflete o biserica, cu hra-
; ^ator, platit de stat; o moara
mul Sf. Gheorghe, deservita de de apa. MogO§e§ti, com. rur., in partea
un preot ?i un cintare{. Se invecine§te : la E. cu Cos- de S.-E. a pla$ef Stavnicul, ju-
te?ti, la V. cu Cojocarul, la N. deful Ia§i, situata pe costisa
Moge^ti, mahala, facind parte cu Matasarul ?i la S. cu com. despre E. $i N. a culmeT dea-
din com. rur. Siatioara, plaiul Greci. De Matasarul se desparte lulut Bordea, ce inconjura toata
Horezul, jud. Vilcea. Cade In prin apa Tinoasa, de Greci prin plasa in partea despre S.
partea de N.-V. a comunel §i riul Arge?ul, iar de Cojocarul Se compune din satele : Mo-
este udata de Valea-Oarbel $i de $i Coste^ti prin cimpie, unindu- go$e$ti - FrumoaseT, Mogo$e$ti-
Valea-luI-Stan. Are o biserica. se mal cu toate comunele ve- GaiateT, Bude?ti, Minje^ti §i Vo-
cine prin $osele vecino-comu- cote?ti, cu o populate de 462
Mogoi, vale, jud. Vilcea, plasa nale. E situata la l
k kil. spre S. familit, 1947 suflete.
safl

Ocolul, com. Titireciul, la !

/« de halt a Matasarul. Tot pamintul comune! este
kil. §i spre E. de vatra satulul. deluros, acoperit cu padurf, li-

MogO^ani, cfttun, aparjinind co- vezl §i viT ; sunt $i purine $e-

Mogorogea, munte, in jude^ul munel Bobul, pi. Amaradia, ju- surT, udate de mat multe pirae.
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, co- dejul Gorj, situat la V. comunel Are 5 bisericl, deservite de
muna Calugareni, situat spre Benge?ti, pe malul drept al riu- 2 preo^T, 5 cintSretT $\ 3 ecle-

satul Coroiul, in ramura mun- lul Blahnita. siarhl; 2 $colT, conduse de 3

telul Domesnicul $i Jn prelun- Are o suprafata de 970 hect., inva^atorl §i frecuentate de 10
girea munteluf Virful-Mare. din carl: 445 hect. arabile, 381 elevl; o moara de vint, 2 de
hect. fine^e, 13 hect. vil, 20 apa §i 2 cariere de piatra.
Mogorogea, piriia$, in judejul hect. pSdure mare, 5 5 hect. p£- Prin aceasta comuna trece
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, co- dure mica, 35 hect. pomet, 16 drumul judefean Ia$i - Vasluiu,
muna Calugareni ; izvore^te din hect. izlaz, $i 5 hect. vatra sa- peste Dealul- Border. Prin mijlo-
dealul cu acela?! nume $i se tulut. cul el trece drumul comuno-ve-
vars& pe stinga piriuluT Han- Are o populate de 76 familii, cinal de la Ia^i la VasluiQ prin
gul, Jntre satele Coroiul ?i Gal- sau 384 suflete, din carl 76 con- satele : Bude?ti, Hadimbul $i Mi-
bazeni. tribuabill; o biserica, deservita roneasa, tot peste Dealul-Bordef.
de preotul de re?edin{a. Budgetul comunel e de 9703
Mogo§anca, mope a statulul, in Locuitoril poseda :
15 plu- 47 banT, la veniturl 9*1 de
lef,

jud. Teleorman, pi. Marginel, gurl, 28 care cu boT; 263 vite 9681 leT, 75 bam, la cheltuelL
com. Furculesti. Are o fntin- marl cornute, 27 cal, 754 ol, Vite: 2337 vite mar? cornute,
dere de 250 hect. Se mal nu- 137 rimatorl, 12 capre; 13 stupt 320 oT, 260 capre, 152 cat $i

me§te $i Ulmeni-Mogo$anca. cu albine. 407 rimatorl.

Comunicat'ia se face prin dru-
Mogo§ani, com. rur., jud. Dim- muri ordinare. MogO§e$ti, com. rur., jud. Olt,

bovifa, pi. Cobia, situata pe o Din centrul catunului pleaca, pi. Vedea-d.-j., situata pe valea

cimpie, numita Cimpia-Arge§u- un drum ordinar numit Bala- Mogo^asca, spre V. de Plapcea-
luf, la citf-va kil. spre S.-E. de ceanul. Mare, la 20 kil. de capitala
Gae$ti ?i linga calea ferata Bu- In sat se gasesc : 1 pu{ §i jude^ulul.
cure$ti-Pite§ti-Virciorova. 2 fintini. Casele raspindite atitpevale
Prin raionul comunel, curge cit $i pe ambele dealurl s'au
apa Tinoasa $i spre S., riul Ar- MogO^ani, ma/uila, in jud. Me- pus la linie inca din timpul lui

ge$ul. Are un singur pode{ peste hedin^i, pi. Motrul-d.-j., com. Alexandru Ghica (1834- 1842).
apa Tinoasa. rur. Su$tya. Afara de numirea oficiala, co-
Se compune din patru c£- muna Mogo?e$ti in partea de N.
tune: Mogo§ani, Frasinei, Pu- Mogo§anul, piriit, pe mo$ia Mi- se mai nume^te Grajdul, iar in
roinica $i Tetcoiul, cu o popu- horeni, jud. Dorohoiu, pi. Herfa, partea de S., Olteni. Statul a
late de 1400 locuitorl. com. Buda. dat o parte la insura^ef in 1864

Digitized by Google
MOGOSE?TI 376 MOGO?E?TI

§i 1879 $i parte a vindut o in piraiele: Bechianca, Barbul, Ia- mar!: una, fosta manastire de
loturf. covul, Bajasca, Raduca, SSra- cilugSr!, cu hramul Na$terea-
Are o populate de 101 4 lo- rul, Pahonjul, Gerul, Grajdul, Maicei-Domnulul, zidite in 1818
cuitori. Basamacul, Gropile, afara de de monahul Sava Holban %\ a
Sunt 3 biseric!, deservite de alte multe vilcele. doua de lemn, facuti la 1794
2 preo^T. Se zice ca dateaza din ti in- de Ignat Batrinul §i restaurata
Biserica despre S. poarta in- put lut Negru-Voda. Primul lo- in 185 1 de spitarul Mihalache
scrip^ia urmatoare: cuitor, spune legenda, ar fi Mo- Holban, fost epitrop al ma-
Aceasta sfinta si I Himnc/.ceasca bise-
go?, care avea 4 cop'ri (3 ba- nastire!.
rica, cc se cinstcstc si se prasnucste hra- e\i $i o fata) $i din car! au ra- Sateni! improprietaritf aQ 321
mul Sf. Nicolae s'a ridicat din tcmelic mas 4 neamuri : Bude$ti, Schio- hect., 8 an, pamint, iar proprie-
si s'a infnimusc^at, dupa cum se vede pe$ti, Saraole^ti $i Cuinge$ti. tarul, 1 30 hect, 33 ar., cimp, 286
dc robul lui D-zeii . . . (lipseste), in zi-
hect., 44 ar., padure $i 10 po-
lcle prea LumiuatuluT Domn Io Grigorie
Ghica Vocvod. Insa, dupa spusa locuito-
MogO§e§ti, com. rur., in jud. goane vie.
rilor batrini, clitor al acestei bUcrici a Roman, pi. Moldova, spre N. Drum principal este acel de
fost un anumc Stroe Ciobanul, care, se de ora§ul Roman $i aproape la Mihaileni la Mamorni^a, tre-
zice, a ridicat accst lacas, pe locul unde
de extremitatea judetulul, la 30 cind pe linga sat.
era o alta biserica de lemn in cring.
kil. de el $i la 31 kil. de re?e- Mo$ia se limiteaza cu Miho-
A doua biserica, din centru, dinja pla$e!. reni, Buda-Mare $i Bece^ti.
cu hramul Adormirea Maice! Este formats din satele : Mo-
Domnulu! s'a rezidit la anul go§e$ti $i Muncelul-d.-s., cu re- MogO^e^ti, sat, ftcind parte din
1882 $i este de lemn. A treia re$edin{a com. in satul Mogo- com. rur. Copaceni-Mogo§e$ti,
biserica, de la N. comunei, cu ?e?ti. pi. Sabarul, jud. Ilfov. Este si-

hramul Sf. Dumitru $i Cuvioasa Are o populate de 526 fa- tuat la S. de Bucure^ti, pema-
Paraschiva, s'azidit la a. 1841. mili!, sau [797 suflete, din car! lul sting al riulu! Arge$ul. P5-
Are o §coala, infiinfata la 200 fam. de Ungur! ?i 17 fam. mintul sati e mla^tinos in par-
1875, frecuentate de 44 copit. de Evre!. tea de N.
Locuitorii sunt mo$nen!; 47 Sunt 4 biseric! de lemn 2 : Se intinde pe o suprafa^a de
s'au improprieterit la 1864, ciod ortodoxe ?i 2 catolice; o $coala 656 hect, cu o populate de
li s'au dat 158 hect, 91 28 mixta. 371 locuitor!.
la 1879, dinduli-se 140 hect. Budgetul com. e la venitur! D-l V. M. de Gravie are 360
in mo$ia statulul Clocociovul. de 5227 le!, ?i la cheltuel!, de hect. $i locuitori!, 296 hect. Pro-
Vite sunt: 57 ca! $i Tepe, 220 4957 lei. prietarul ?i locuitori! cultivS tot
bo!, 56 vacT, 1500 01 ?i 20 terenul.
pore!. MogO§e§ti, sat, pe mo$ia cu a- Are o biserica, cu hramul
Comuna se intinde pe o su- cela$I nume, com. Buda, pi. Intimpinarea Domnulu!, deser-
prafaja de 19 14 hect. Her{a, jud. Dorohoiu, cu o po- vite de 1 preot $i 2 cintere^i;
Veniturile $i cheltuelile com. pulaftune de 196 famili!, sad o $coala mixta, frecuentata de
sunt de 2814 lei, 94 bant. 799 suflete. 21 copi!.
Comerciul se face de 4 cir- Este situate la poalele p&- Comerciul se face de 2 cir-

ciumarl. dure! $i e formate din catunele ciumar!.

O §osea comunala, care mer- Mogo$e$ti, ce formeaza vatra Numarul vitelor mar! e de
ge de la N. la S. ?i care se in- satulu! $i Lunca, a?ezate ma! 219 §i al celor mic!, de 232.
tilne^te cu $oseaua na^ionala jos, linga un smirc. Acest catun se crede a fi in-
Slatina-Pite^ti, inlesne^te comu- Proprietatea mo?ie! e a mo$- temeiat de la 18 14. Ma! inainte

nica^ia intre aceaste comuna ?i tenitorilor raposatulu! Grigore se zice ca ar fi fost a$ezat in

comuna Constantine^ti. M. Holban. In vechime a fost valea Arge^ulu!, nu departede

E brazdate de dealul Plap- a mSnastire! Holcea din Buco- locul ce-l ocupa az!, ?i ca in

cea, pe care se cultiva cereale, vina, p&n&

1785; la iar in urnte urma unu! inec mare, locuitori!,

fiind $i cite-va petece de vie. a manSstire! Mogo?e$ti. pe la anul 1826, $!-au a?ezat

De la N. la S., o uda girla Are 2 biseric!, deservite de casele pe deal.

Mogo^asca, in care se varsa 2 preo$l, 2 cintare^! ?i 2 pSla- Poarta numele lu! Mogo?-Vor-

Digitized by LiOOQ IC
 MOGO$E$TI 877 MOGO5E5TI

nicul, care, dup& cum se zice, Se face aci bilcia la 14 Sep- tntreruperc vre-o data; cum s& se ur-

meze cu bisericile de pc toate proprie-

a fost intemeetorul c^tunuluT, tembrie.
ta^ile sale ; cum sa se tntre(ina o scoala
pe mo$ia sa. Nu se $tie cu si-
la care sa se deprinza copiil satenilor
guranja cJnd a fost intemeiat MogO§e§ti, uumire, ce se da mat cu lumina tnva^aturei; cum harazestc tn
in vale, dar se constats c& de inainte satulul Volintire^ti, din nestramutata proprietate a manastirei Mo-
la anul 1824 c&tunul a trecut jud. Roman, pi. Siretul-d.-s., gosesti averea sa compusa : din toate
vitele si prisacile, ce le avea In diferitc
in stapinirea lut Constantin B&- com. Hele?tieni.
locuri si din mojiile : Mogosesti, Hor-
l&ceanu $i a urma?ilor sal, p&na.
bova (Sanihaul), Pilipau^i, Hilisaul, toate
in timpiT mal din urm&. MogO§e§ti, mdnftstire, in jud. Do- In acest jude^, si Epureni in jud. Boto-
Despre Mogo$, sepoveste$te rohoiu, pi. Herja, com. Buda, sani ; cum sa se faca biserici la mosiile

c& cu infiin^area c&tunuluT in la 2 ore de Herfa $i la 1

1
/s ore accste, cart nu aii asa sfinte locasurY.

de Mamorni^a, pe un drum cam Dupa aceste dispune, ca averea aceasta

vale ar fi zidit ni§te frumoase
sa se administreze de epitropia ce in*
case in coasta dealului $i dup& anevoios.
stitue, si nict vr'o rudenie sa nu aiba
aceea ar fi ridicat $i o biserica, Biserica bine zidita se inatya amestcc sau partasie la venit ; ca mosiile
tot in vale, dar r&ma$i{ele ace- intre casele egumene^ti, acele sa se arendcze licitativ la locasul Mitro-

stora nu se ma! v&d azl. Mogo$- pentru soborul monahal $i inc£ poliet din Iasi si administratorul epitro-

Vornicul, boier de divan, aadus perile pentru institute, toate in- piet sa dea seama controlicejte la co-
niisia ce o rinduestc.
la cuno$tin{£ locuitorilor de prin conjurate de solidul zid al ogr&-
Dispozi(iile accstca mul^t ant dupa
prejur $i a veneticilor, c£ orl- zef; iar de-asupra porfei se ri-
moartea fondatorulut s'au indeplinit, din-
cine ar avea dorinfa s& se a- dic& turnul clopotni^el. Ling& a- du-se regulat la Mitropolia din Iasi,

$eze cu familia sa pe mo?ia lul, cestea se adaugci pe o parte gr£- seama de administrare pana In anul 1859.

va fi scutit de toate d&jdiile c£- dina culivata bine formats, pe Murind Spatarul Mihalache Ilolban
ce era lasat epitrop administrator prin
tre stat, nu va avea nicl o su- de alta parte satul Mogo$e$ti.
testament, erezit fratit Iorgu si Grigore
p&rare din partea verf-cSruia Biserica are hramul Na$terea-
Ilolban, un timp luaratn arenda mosiile
$i p&mint de hran& in de-a Maicel DomnuluT. manastirei ; apot In prevederea leget de
juns. Stefan Ilolban, boer, proprietar mare
sccularizare, pusera st&pinire absoluta pe

acele mosit.
din acest jude{, dedat vie{et celihatare,

ocupa Ministerul bazindu-se pe testamentul

MogO$e§ti, sat, f&cind parte din se cu exploatarea proprietajilor
sale si cu intinsa apicultura avind multc raposatului monah Sava Holban pe ;
legea
com. rur. BSr^ti-de-Vede, pi.
;

si man prisect, chiar si pc mo-it straine. sccularizarci din 1859 si 1863 si pe art.
Vedea-d.-s., jud. Olt ; este situat 760 din Codul Calimah, reclama la 20
Cu asa preocuparc, avutul saii crestea,
la E. comunel §i are o popu- vrista luainta si aplicarca catra devofiile Iulie 1867 asupra D. Gr. M. Holban, ca

late de 140 locuitorl. rcligioase sporca inca mat mult, detcrmi- sa dea In primirea statulut manastirea

nindu-1 a lua shima monahala, cind ca- Mogosesti cu toate bunurile veuitc et de
pita numcle de Sava. Spre complectarea la raposatul monah Sava Holban, si la
MogO§e§ti, sat, in jud. Roman,
aplicaret sale pioasc, la 1S1S, pe mosia 29 Aprilie 1868, avocatul statulut a sus-
pi. Moldova, com. Mogo$e$ti, ^iuut inaintea Tribunalulut din Dorohoiu,
sa Mogosesti, alese frumoasa po^i^ie in-
la 30 kil. spre N. de ora§ul tr'u tnfundatura a dealurilor spre Miho- ca, dupa promulgarea leget de seculari-

Roman ?i la de re$e-
31 kil. reni si Culiceni si fondcaza aceasta ma- zare, urmlnd Statul sa lamureasca averea

de care cam aficrosita de monahul Sava Holban, Mo-

din^a pl&$ef, situat aproape de nastirc, institutii, judetul era
lipsit. Dupa tcrminare in/cstrind-o abon- gosesti se stapinestc de d-nul Grig. M
extremitatea jude^nlul, pe ma-
dent cu nccesariile oficiulul Divin, aduna Holban, in baza clauzet din testamentul
lul drept al riulul Siretul. recunoscut de Guvcrn prin Hrisovul Dom-
sobor de calugari si solicita de la Chi-
Este re$edin{a com. Mogo- iiarchie, numirea unui Egumcn, in care nesc din 26 Aprilie 1847. Ca combatind
sesti. calitatc a venit Arhimandritul Athanasie aplicarea acestet clauze, ceru restituirea

Sevastias, ce in urma deveni Arhiereul totalet avert catre Stat si tot odata a ti
Are o populate de 164 fa-
Athanasie Sevastias, dupa care supuse obligat sa dea socotealil de administrarea
mili!, sail 571 suflete, din carl:
manastirea catra Mitropolia din Iasi, pen- et de la 1859 pana la predare.
lOOfamilildeUngurl §i 2 familil
conduccrel Tribunalul a hotarlt:
tru controlul si al intre^ineret.
de Evrel. Sava Holban prin testamentul sau prc- Manastirea Mogosesti, tn baza tes-

Sunt 2 biserici de lemn : una vedca : cum sa se intrettna manastirea, tamentulut fiind persoana juridica, trcbue

ortodoxi $i alta catolici. Un- soborul si toate ale et ; cum sa se in- sa fie proprietara averet lasata et prin
tre^ina o bolni^a (spital) cu 15 paturl, testament si acclet venita mat tn urma
guril din acest sat {in de pa- ;

spre vindecarca sarmanilor sufcrin^T, cau- ca rcpresentantul familiet (D. M. Holban)

rohia H&l£uce?ti.
tindu-sc cu leacurilc cuvenite de un doc- d-nul Gr. M. Holban sa administreze
Are un pod umblator pe tor tnvapit, avind toate cerute de stiin^a averea dupa dispozitiile tcstamentulut si

riul Siretul. si regula pentru ascmenca asczSmlnt, fara sa dea seama la Curtca de Compturt, con-

Digitized by Google
 MOGOSEfTI 378 MOGOSOA1A

form lege! respective cu Incepcredela 1S69, Mogose?ti, pi. Vedea-d.-j., jud. MogO§oaia, sat, jud. Ilfov, pi
pe tot timpul cit a fost si va Ingrijitor
fi
Olt. Znagovul, facind parte din com.
si administrator manastirei. Ca statul este
rur. Bucoveni. Cade spre N.-V.
drept si dator a observa si sa oblige la

dare dc seama pe epitropul de administra^ia

Mogo§e§ti-Frumoasei, sat, in de Bucure^ti ?i la S.-E. de Bu-
averei. Ca pentru indcplinirea si abaterea partea de S.-E. a com. Mogo- ciumeni, pe malul sting al riu-
sa, poate sa fie tras la raspundere. ?e$ti, pi. Stavnicul, jud. Ia$i, lut Colintina, unde acesta for-
D-nul Gr. M. Ilolban, nemul^umit cu
situat pe costi?a dealulul Chis- meaza lacul Mogo^oaia.
asa hotarire, a recurs la autoritaple su-
cul luT-Toader, cu fa{a spre N.-E. Prin sat trece $oseaua judc-
pcrioarc, de la can cistigtnd hotarirea
dupa dopn{u, in urma impar^i avcrca cu Legenda spune ca numele 11 ^eana Bucure?ti-Tirgovi?te.
fra^ii si surorile sale. vine de la un raze?, numit Mo- Suprafa^a satului e de 3507
go?, care avea in stapinire a- hect., impreuna cu Chitila §i

MogO§e§ti, fost sat, jud. Dolj, cest loc, $i in urma impar^in- Odaile, cu o populate de 647
pi. Ocolul, com. Malae§ti, atunci du-l la trel fif a! sat, s'a inte- locuitori.
cind com. Malae^ti facea parte meiat sateleacestea, numindu-se Are o biserica, cu hramul Sf.
din pi. Amaradia. ale Mogo?e?tilor, iar numele de Gheorghe, deservita de 1 preot
Frumoasa i s'a dat dupa ma- ?i 1 clntare{; o ?coala mixta,
MogO§e§ti, makala, jud. Vilcea, nastirea Frumoasa, careia 'fa frecuentata de 16 elev! ?i 7 e-
pi. Ocolul, com. rur. Stoene^ti. fost inchinata mo?ia, pe timpul leve; I pod.
calugarilor Grecl. Mo$ia, fosta proprietate a
MogO§e§ti, deal, pe care se afla Are o populate de 192 fa- Principelu! N. G. Bibescu, apar-
a^ezata com. Copaceni-Mogo- miliT, sau 824 suflete; o bise- {ine d-lu! Movila, care are 2820
?e?ti, pi. Sabarul, jud. Ilfov. Are rica, zidita la 1842, deservita hect. §i locuitorilor, car! au 687
o lungime cam de 2 kil. $i pe de 1 preot, 1 cintaref ?i 1 e hect. Proprietarul cultiva 1000
dinsul se cultiva 260 hect. vie. clesiarh; o ?coala, lnfiinfata in hect. (143 hect. izlaz, 1600 hect.
1865, frecuentata de 69 elevi. padure, restul necultivabile). Lo-
Mogo§e§ti, sau Dealul-Ciure§- Mo?ia apar^ine statulul. Pe ea cuitori! cultiva 659 hect. (37 hect.
tilor, deal, jud. Vasluiu, pi. se afla padurl, livez! $i vif. sterpe).
Funduri. Este o prelungire a LocuitoriT poseda: 720 vite Comerciul se face de 1 cir-

dealulul Mogo?e$ti din jud. Ia?i marl cornute, 47 ca!, 107 01 $i ciumar ?i 1 hangiQ.
se intinde de la N. spre S., pana 180 rimatorT. Numarul vitelor mar! e de
la mijlocul com. Scheia, de undc 238 $i al celor mici de 577.
se ramifica 111 alte tre! par$i, MogO§e§ti-G&l&{ei, sat, in par-
numite : Dealul-Taurulu!, al-Mo- tea de E. a com. Mogo?e?ti, pi. MogO^oaia, stafie de dr.-d.-f.,

vili^e! $i al-Muncelulu!. Stavnicul, jud. Ia?i, spre V. de jud. Ilfov, pi. Dirabovi^a, cat.

satul Mogo$e$ti-Frumoase!, si- Baneasa-Herastrau, pe linia Bu-

MogO§e§ti, mosie, in jud. Neam{u, tuat pe deahil Gala^ei ?i cos- cure?ti-Ciulni^a, pusa in circu-

pi. Bistri^a, com. Costi?a. Se ti$a dealulul Huma. late la 17 Noembrie 1886. Se
ma! nume^te ?i Li^ani ; este si- Are o populate de 85 familif, afla intre stabile Bucure^ti (6.8
tuate pe linga mobile Bode^ti- sau 357 suflete; o biserica, fa- kil.) ?i Pantelimon (9.6 kil.).

Buhu^oaia ?i Carmane^ti. cuta de locuitori la 1868, cu Inal^imea d'asupra nivelulu! ma-

1 cintaref. ri! de 82 m .57. Venitul aceste!
MogO§e§ti, mosie, a statuluT, jud. Mo$ia Galata e proprietatea sta^i a fost de 51635 lei, 35 b.

Olt, fosta pendintede manasti- statulul. Parte din ea s'a vin-

rea Clocociovul. Se arendeaza dut in 1886. Mogo§oaia, fort, in jurul Bucu-
cu 5200 lei anual. Vite sunt: 19 ca!, 302 vite re^tilor, jud. Ilfov.

mar! cornute, 11 o! ?i 65 rima-

MogO§e§ti, pddure, in jud. Ro- tor!. Mogo^oaia, plidure, (1600 hect),
man, pi. Moldova, com. Mogo- jud. Ilfov, pi. Znagovul, fosta pro-
$e$ti, in intindere de 200 hect. Mogo§e§ti-Volintire§ti, mosie, prietate a Principelui N. G. Bi-
a statulu!, in jud. Roman, pi. bescu.
MogO§e§ti, pddure, a statulul, in Moldova, com. Mogo?e?ti, aren-
intindere de 100 hect, com. data anual cu 15600 le! anual. MogO^oaia, girla, izvore^te din

Digitized by LiOOQ IC
 MOGO$UL 379 M0INE?TI

raun^i! com. Te^ila, pi. Pele?ul, Suprafata comunel, formata a dealului Moime^ti, curge spre
jud. Prahova; curge de la E. spre dintrun singur sat, e de 1086 S., printre dealurile Pi^cani §i

V. $i se varsa in riul Doftana, hect. din carl: 500 hect. padure, Vulturi, pana ce da in valea §i

pe {annul sting, in raionul co- 60 hect. izlaz, 25 hect. fine^e ?i piriul Zahornel, la Capul-Dea-
munei Te§ila. 521 hect. arabile. luluY.

Are o populate de 100 fa-

Mogo§ul, sau fu^umeica, deal, milil, sau 650 suflete 1 $coala, ; Moine^ti, com. rur., jud. Bacau,
in jud. Gorj, plaiul Novaci; se frecuentata de 37 copii; 1 bi- pi. MunteluT, a^ezatape Podi$ul-
intinde din hotarul Anini^iul, serica de lemn, fondata de lo- Moine?tilor, format de mun^i*
spre S., formind malul drept cuitori in anul 1882, deservita ?i de dealurile Strigoiul, Santa,
:

al CiocadieT, pana in dreptul de 2 preo^I $i 2 cintareflf. apol Ta$buga, Magura, Osoiul,

catunuluT Ciocadia, unde se ter- Locuitoril poseda: 40 plugurl, Gavrel ?i Dealul-Mare, ce des-
mina. 3 1 care cu bol, 2 caru^e cu cai part Tazlaul-Sarat de Trotu?.
181 vite mar! cornute, 11 cai, Se compune din 4 catune:
MogO§ul, piria, jud. Prahova, pi. 1
1 3
ol $i capre
64 porcl. $i Tirgu§orul-Moine$ti, primaria §i

Teleajenul, com.Maneciul-Ungu- Budgetul comunel e la ve- re$edin{apla$el, Lunca-Moine§ti,

reni; izvore?te din muntele Fa$a- nituri de 1033 lei, iar la chel- Piriul-Moine$ti ?i Dealul-Mare.
luI-Gherghel ; curge de la N.-V. tuell, de 936 le!. Moine^ti inca pe la 1803 (Con-
catre S.-E. §i se varsa in riul Comunica^ia in aceasta co- dica-Liuzilor) ii gasim cu mo$iI
Teleajenul, pe malul drept. muna se face prin §oseaua na- producind pacura, des-
raza?e$tf,

tional a. pre care dovedesc numeroasele

MogO$ul, vale, jud. Vla$ca, pe fintini de pacura parasite; apol
proprietatea Du$ani, a Eforiel Moiasa, munte, al com. Cartiul, a trecut in stapinirea Hatma-
Spitalelor Civile din Bucure^ti, plaiul Vulcan, jud. Gorj, spre nului Alex. Mavrocordat $i un
pendinte de com. Letca-Vechie N.-V, comunef, cea mal mare hrisov domnesc al lul Mihaiu
se varsa in apa Glavaciocul. parte gol, iar pe virf pup'naco- Sturdza, din 1 844, reguleaza em-
perit de brad $i fag. baticurile.
Mohorani, suburbie, a ora^ulul Se margine§te la N. cu com.
Roman, jud. Roman, si tuata in Moiceni, sat, facind parte din Valea-Arinilor ; la V. §i S., cu
partea de V. com. rur. Prahovifa-d.-s., jud. com. Vasie$ti; iar la E., cu com.
$i pi. Prahova. Podurile. Este strabatuta de Pi-
Mohori^i, sat, facind parte din Are o populate de 106 locui- riul-Moine$tilor $i de Urmini^ul-
com. Moto^eni, jud. Tecuciu, si- tori. Mare.
tuatpe coasta estica a dealulul Are o populate de 790 familif,
cu acela?! nume, la 4 kil. de Moime§ti, sat, in partea de S.- sau 3777 suflete; 3 ?coale, una
re§edin{a com. Are o populate E. a com. Radiul-Mitropoliel, pi. primara urbana de baeflf, care
de 57 familiT, sau 255 suflete, Copoul, jud. Ia$i, situat pe coasta funcfioneaza din 1862, a doua,
carl locuesc in 52 case. despre E. a dealului Moime^ti. de fete, care func^ioneaza din
Pe dealul Mohorifi se afla 4 Are o populate de 16 familil, 1867 $i a treia, $coala izraelita;
mori de vint. sau 94 suflete. 2 biserict ortodoxe, in Tirgu-
Vite: 379 vite marl cornute, §orul-Moine§ti, deservite de 2
Mohorul, munte, in jud. Gorj, 42 cat, 1270 ol, 6 rimatorl $i preojl $i 2 cintareflf ?i una ca-
plaiul Novaci, ?i in direct e N. 1 1 bivoll. tolica; 42 circiuml.
de comuna Novaci, situat intre Teritoriul comunel are o in-

mun^il Urda, Papula, Ple$coaia Moime^ti, deal, pe a carui cos- tindere de aproape 3000 hect.
$i Iezerul, pendinte de comuna ti§a de E. e situat satul Moi- Padurile: Magura,
Fundul-Ga-
Pociovali^tea. me?ti, com. Radiul-MitropolieT, vreT, ocupa 2500 hect.
etc.,

pi. Copoul, jud. Ia$i. Proprietar mare este «Socie-

Moi, com. rur. $\sat, in jud. Gorj, tatea de corner^ ^i industrie a
pl.JiuluT, la S. com.Rovinari,pe Moime§ti, piriu, jud. Ia$i, pi. petroleulul, Moine?ti-Tazlau-$o-
?oseaua na^ionala Filia$i-Pietro- Copoul, com. Radiul-Mitropoliel lontul», care are o mo?ie, Moi-
?ani $i in partea stinga ajiulut. izvore^te din partea de S.-V. ne^ti, in intindere de 1700 hect.,

im: MmnU Ptofionm- g»ynyt# . Trt. IT. 49

Digitized by Google
 MQ1NE?TI 380 MOTSA

din care 750 p&mint produc- In acest tirg este re?edin{a munfil Tarni^a, Obcina-Berzun-
tiv. Aceasti mo$ie dl un venit sub-prefectureT pl5?eT MunteluT, ^uluT, Ursoaia, Ou?orul, Dr5-
anual de 34000 lei*. a judecatorieT de pace, ?i per- coaia $i Dealurile-Salinelor. Tot
Pe terenul comunei se g^sesc cepfia circumscrip^ieT. din podi? se ramified o $ir£ce
4 izvoare de ape minerale: cloro- Se mat afl& un spital intre- ia direcfia spre One^ti, pini la

sodice, ffer, sulf. Pacuri in mare t'mut de judet, cu 10 paturf de dealul Perchiul ?i a treia trece

canlitate, se scoate necontenit barba^l ?i 9 de femei; o farma- prin Maloiul $i Gilea. Ace$ti
de mat bine de 100 am. Sunt cie; un birou telegrafo-po$taI munflf formeazS o ghebozitate
70 fintinT in exploatare pe nio$ie. o societate evreieasc& de econo- cuprinsS. intre Trotu^ul $i cele

Sunt 15 fabric! de petroleu mic «Armonia»infiin$at£ in 1887. dou& Tazli'irT.

una fabrica de luminal de ste- Tirgui de aci (12 pe an, celde

arinS; una fabric^ sistematica la Sf. Gheorghe ma! mare) este Moine^tilor (Podi^ul-), podif,

pentru lemne de construcfie; bine aprovizionat $i comer^ul in jud. BacSu, pi. Muntelui, com.
un her&str&u de ap&. constS maf cu seam& in petroliu. Moine^ti, format de dealurile

Dup& legea rurala, din 1864, Sunt aci peste 100 pu^uri de Strigoiul ?i Santa, pe care se
la 47 locuitori s'au dat 162 f&lcl pacura. afla satul Tirgu$orul-Moine$ti.
$i 40 pr&jinl in improprietarire. Vite sunt: i23porci, 115 01,

Vite sunt: 196 caf, 454 vite 177 cai$i 238 vite marl cornute. Moise§ti, sat, cu 60 case, in

marl cornute ?i 208 porci. Tirgu^orul a fost infiin^at in jud. Mehedin^i, pi. Ocolul-d.-s.,
Budgetul comunei e la veni- 1781. com. rur. Virciorova.
turi de 45080 lei, 24 bant $i Un hrisov al DomnuluiMihal
la cheltuell de 33786 let. Sturdza de la 1844 a regulat Moise§ti, trec&toare peste grani{2,
Teritoriul comunei este stra- rela^iunile dintre tirgovep $i pro- spre Temi^oara, jud. Mehedin}i.
batut de calea jude^eana Ba- prietarul Moine^tilor, care era
cSu-Moine?ti-Tirgul-Ocna. Intre hatmanul Al. G. Mavrocordat. Moisica, cdtun, al com. Zmeeni,
acest din urm& ora$ §i Moine$ti Din timpul domniel lui Mihai jud. BuzSu, cu 330 locuitori §i

este o cale feratS, care trece Sturdza a luat un mers regulat. 70 case.
pe malul Trotu?ului p&n&laCo- Intinderea tirguluieste de a-

mSne^ti, ?i de aci la Moine^ti. proape 100 hect., strSb&tut de Moisica, mope, in jud. Buziu,
Distance: la Bac3u\ capitala o ?osea principals $i de 3 stra- com. Zmeeni, cSt. Moisica; are
districtuluT, 47 kil. ; la comuna dele. cam 360 hect., mal toate ara-
Valea-Arinilor, 4 kil.; la com. bile, apoT sSr^turl ?i locuri sterpe.
V&sie$ti, 3 kil. ; la com. Podu- Moine§ti, mosie, in jud. Bac&ti,
rile, 5 kil. pi. Muntelui, com. Moine$ti, a- Moisica, jud. BuzSu. VezI Fu-
vutS in mine de p&cur&, cu p£- rul-Mic-Mu?ica.
Moine§ti, tirgusor, jud. Bac&u, mintproductivin intinderede7SO
pi. MunteluT, re^edintacom. Moi- hect, carl dau « Societal! pentru Moisica-Banul, mosie, foasta a
ne§ti, situat pe un podi? al mun- exploatarea petroleulu!», 34000 statuluf, in jud. BuzSu, com.
{ilor M&gura $i Osoiul. let anual. Zmeeni, c&t. Moisica, pendinte
Are 665 familii, sati 3248 su- de Banul; are 640 hect., arS-

flete; 2 ?coli primare urbane. Moine§ti, trup de mosie r&z£- turS, izlaz, s^raturi ^i pu^in loc
una de b&e^f $i a doua de fete; $easc<i, in jud. Covurluiu, pi. sterp ; azl e vinduti locuitorilor.

o$coal£ izraelit&; 2 biserici orto- Prutul, com. Oancea.

doxe una cu hramul Sf. Nicu-
: Moisie, pirifi, jud. Falciu ; izvo-

lae, de locuitori in 18 14,

cl&dit& Moine^tilor (Culmea-), sirit re^te din p&durea Lintea §i

$i a doua cu hramul Sf. Gheor- de munfl, ce ?i ia na?tere din Zgura, din vecinfitatea padurei
ghe, cl&dit& tot de loc litori in com. Gosmeanul (jud. Neam^u) BSrbo^i; trece prin satul ?i co-

1862, deservite de 2 preo^I $i trece prin muntele Geam&na in muna cu acela$i nume $i se

2 cintSre^f; o biserica catolic&, jud. Bac&u, pi. Muntelui ; des. vars& in balta de la satul Po$ta-

cliditS de locuitori in 1836, cu parte As&ul de Tazl&ul-Seirat, Elanul.

I cint&re^; un templu evreesc, apoi trece prin Podi$ul-Moine$-
cu un rabin; circium! sunt 40. tilor, $i se continue spre V. cu Moi^a, sat, pe mo$ia ^i in com.

Digitized by LiOOQ IC
 MOI$A 3R1 MOLDOVA (PLASX)

Boroaia, jud. Suceava, a$ezat pe Suceava, de care se desparte Moldova. La S. de satul Munce-
piriul cu acela?! nume si pe po- pe o foarte mica distant prin lul-d.-s., acest deal se pleaca spre
disul dintre Saca si piriurile riul Moldova si apoT prin o linie a forma un intins platou. Spre
Moisa, cu o populate de 184 conventional, ce incepe din V. se margineste cu o culme
familtf, sau 650 suflete, din carl malul riulul Moldova, la N. de de dcalurT, care vine din jud.
327 barbafl §i 323 feme!. satul Tupilat.i si duce spre E., Neamtu si se continua spre S.
Vatra satulul ocupa 1 1 falci, ridicindu-se pu{in catre N. pftna prin dealurile: Chicera, Ceta-
70 prajini. in malul riulul Siretul, la S. de {uia, Corhana, Dealul CaiineT si

Improprietaritl la 1864 sunt: satul Cozmesti (jud. Suceava). Dealul-lui-Stan, de unde apoi
14 frunta^i, 23 paimasl $i 26 La S.,se margineste cu pi. Si- trece 1/1 plasa Siretul-d.-j.
coda$T, stapinind 234 falci; la retul d.-j., de care se desparte Pamintul el ca si al plasei
1879, 19 insure! au mal luat mat intiiu prin o linie conven- Siret il d.-j., formind aproape in

57 fclci $i in 1889, 8 locuitorl tional trasa drept de la V. ca- total un ses, este cultivabil.
au cumpSrat cite un lot mic tre E., din dreptul tirgusorulut Padun sunt pufme in com-
de 5 hectare. Bozieni (jud. Neamtu), pana la parable cu cele 1'alteplasT. Cele
Are o biseric5, cu hramul Sf. N. de satul Corhana si de aicT mal mart sunt in comuneleVa-
Nicolae, cladita de locuitorl, prin riul Moldova pana la var- leni, Gheraesti si Mogo?esti.
deservita de 1 preot §i 2 cin- sare. La V., se margineste cu Plasa Moldova se compune
tSre^f; o $coala mixta, infiintata jud. Neamtu, de care se separa dintr'o com. urb., Roman, si
la 1892, condusa de un inva- iarasl prin o linie conventionale, 15 com. rur. cu 30 sate, si cu
fator platit de stat si frecuen- ce urmeaza in linie dreapta di- o populate de 5894familii, sau
tata de 45 elevl. recfiunea de la N. spre S., in- 20986 suflete, din carl 3i97fa-
In 1803, Moisa, a ManastireT cepind pu^in mat de la N.-V. milil Ungurf si 81 farailif EvreT.

Risca, avea 23 liuzl, platind 328 de satul Tupilaji si pana in Sunt 5133 contribuabilf.
lei bir anual. dreptul si la E. de tirgusorul Are 15 bisericl ortodoxe si
Bozieni, urmind in cea mal mare 18 catolice; 13 scoll rurale, din
Moi§a, piriU, in jud. Suceava, pi. parte culmea dealurilor despre car! 1 1 mixte, I de bie^T si 1

Moldova-d.-j., format dinpiraiele V. a plaseT. La E., se inveci- de fete ; un oficiu postal rural
Alunisul §i Plopul. Uda satul neste cu pi. Siretul-d.-s., de care la gara Mircesti.
cu acelasT nume si dupa un se separa prin riul Siretul, ince- Locuitorii, pe linga agricul-
curs de 5 kil. se varsain Risca. pind de la S. de satul Cozmesti tura, se mat ocupa si cu tim-
Are de tributarf din dreapta: (jud. Suceava) si panalavarsa- plaria, cojocaria, rotaria, caru-
Trastioara, Jiganca, Slatina, rea riulul Moldova in Siret. taria si olaria.

Sihastrulul, Arsi{a, Comorilor, Lungimea cea ma! mare a Se gasesc morT de apa la
si din stinga Runcul, LuleiT plascf este de 30 kil., socotita Valeni, Moreni si Simionesti.
si Bolohanosul. Confine peste. de la orasul Roman si pana la Caile de comunicat'ic a plasei
extremitatea de N. a pl3sei, din- sunt:
Moi§a-si-Ri§cu{a, sir demunfi, colo de Hanul-AncuteT; iar la- Linia ferata Roman-Pascani,
in com. Bogdanesti, jud. Su- timea cea mal mare o atinge care strabate aceasta plasa in
ceava. intre satelc: Valeni si Rachi- lingul sati de la S. la N., avind
teni, 10 15 kil. in aceasta plasa 2 sta^iunt: la

Molani, sat, in jud. Mehedinji, Pamintul plasei Moldova este Mircesti si la Halaucesti. Ea
plaiul Closani, com. rur. Coma- un platou intins si putin inalt, urmeaza marginea de E. a pla-
nesti ; are 30 case. care rncrge ingustindu-se cu toulut.
cit se apropie de orasul Roman, $oseaua na^ionala Roman-Iasi
Moldova, plasd, in jud. Roman, marginit de o parte (spre V.) si Roman-Faiticeni, pleaca din
situata in partea de N.-V. a lul. de riuJ Modova si de alta (spre orasul Roman si merge spre N.
Are forma unui poligon ne E.) de sesul Siretului. La N. panel in dreptul satului Saba-
regulat cu 5 laturi, din care este dealul Muncclul, care vine oani, de unde se desparte in

cea mal mare este cea despre din jud. Suceava si care nu este doua ramurl: o ramura apuca
V. alt-ceva de cit ultima ramifica- spre N.-E., trece peste riul Si-

Se margineste la N. cu jud. t'mne a munt'ilor dintre Siret si retul, a un pod de ffer, in fa^a
p

Digitized by LiOOQ IC
MOLDOVA (RtO) 382 MOLDOVA (RlO)

satuluf MiclSu^eni, trece prin fecturel acestel plS?I era in sa- mSre$ti, in dreapta riuluf; trece
Tirgul-Frumos la Ia$i §i o altS tul SSbSoani). Aceste plS$I a?a pe lingS com. DrSgu^eni (8 kil.),
ramurS apucS spre N.-V., trece unite sub administrafiunea unul situatS pe malul sting pe o inSl-

prin satul Tejcani, pe la E. de sub-prefect poartS numele de {ime de 340—350 m. ?i uda

satul Bote$ti ?i pe la V. de PlS?ile-Unite. cSt. Preo{e$ti. In apropierea aces-
satul Nispore^ti (ZSpodia), pe In privinfa judiciarS, aceastS tuia, riul Moldova formeazS li-

la Hanul-AnicuJeT, pe unde ?i pi. depinde de judecStoria de mita intre jude^ele Suceava $i

ese din judef, dupS ce strSbate ocol din ora^ul Roman. Neamtu pe o lungime de 5200 rn.
jud. aproape 30 kil. (socotitS pSnS la com. Temise$ti, pe li-

din ora$ul Roman). AceastS ?o- Moldova, ria, afluent al Siretu- mita jud. Neamtu ; iar d'aci di-

sea este o continuitate a $ose- luT. Izvore?te in Bucovina din rigindu-se cStre S.-E. continue
lef BacSu-Roman. Culmea-Lucinel, de sub virful a face limita acestor jude^e, cind
$oseaua jude^eanS Piatra-Ia?i Cirlibaba, la N. de satul Mol- cu o ramurS, cind cu cursul sSu,

Intri in acest jude{ la satul Tu- dova §i ceva mat spre V. de pSnS in dreptul satulul PSstrS-
pilafi $i se continue de la V. virful Vezul-VelSi. Curge spre veni, in apropiere de cSt. Spie$ti,
cStre E., trecind In aceastS pi. S.-E. in sens invers cu riul Su- de unde, strSbStind ?esul mlS?-
prin satele: Tupila^i, Hanul-An- ceava care izvore?te din acela^I tinos format de bSlfile Tinov,
cu{eT, HSlSuce$ti §i de aici peste loc; udS satele Moldova, Brea- Burghei ?i Chitei, i§I reia cur-
Siretul, in pi. Sirerul-d.-s. la sa- za ?i Fundul-MoldoveT, de unde sul de limits a jud. Suceava $i

tul CogSlniceanu. AceastS $osea schimbS direcfia spre E. trece ; Neamtu, din dreptul punctului
trece peste riul Moldova, la sa- pe lingS ora?ul Cimpulung ?i trigonometric 307 m. (Davideni),
tul Tupilatf, pe un pod de lemn Gura-Humorei, de unde schim- pSnS la pStrunderea sa in jud.
stStStor; trecerea insS in pi. Si- bind direcjia spre S.-E., intrS Roman.
retul-d.-s., intre satul HSlSuce^ti in Rominia pe la Cornul-Luncif IntrS in jud. Roman la locul

?i CogSlniceanu, este intreruptS traverseazS jud. Suceava pSnS numit ValeaBouluF, la marginea
din cauza lipsel de pod, a?a cS la cSt. Preo{e$ti de unde '$! N. a satulul Tupilafi d'aci in- ;

acum aceastS trecere se face mal continuS scurgerea cStre S.-E., dreptindu-se spre S. - E., udS
in sus, la satul Mogo$e§ti. formind limita intre jud. Sucea- satele : Tupilafi, Bote$ti, Mun-
$oseaua vecino-comunalS Ro- va $i Neam^u, pSnS la pStrun- teni-GhirSe?ti, Pilde^ti, Corhana,
man-Mogo$e$ti incepe din ora- derea sa in jud. Roman, la mar- Ro^iori, Simione^ti ?i Cordunul;
?ul Roman $i merge spre N. le- ginea N. a satulul Tupilafi, for- ocole?te pe la S. ora$ului Ro-
gend intre ele satele : Cordunul, mind cit-va limits intre celetrei man, strecurindu se intre acesta
Simione§ti, SSbSoani, Mirce$ti, jude^e: Suceava, Neamtu ^Ro- §icomunele Elizabeta-Doamna,
HSlSuce$ti $i Mogo$e$ti, avind man ; iar d'aci, dirigindu-se spre Carol ?i Cotul-Vame$uluI, se var-

o lungime de 30 kil. Ea urmeazS S.S.E., cStre ora?ul Roman, o- sS in Siret, pe dreapta, la vre-o

de aproape linia drumuluT de fifer. cole^te partea sudicS a acestuT 3V2 kil. mat jos de Roman, in-

Din aceste $osele se desfac ora? pentru a se vSrsa in Siret, dreptul com. Cotul-Vame$ului.
apol in dreapta ?i in stinga altele in dreptul com. Cotul-Vame^ului. Afluen^iT ma! prineipall a! Mol-
mai mid. IntrS in jud. Suceava din Ro- dovei sunt:
O altS $osea vecino-comunalS minia, la 140 m. de locul nu- In Bucovina, prime?te pe stin-

leagS intre ele satele din dreapta mit Malul-Moldovei, la cota 397 ga piraiele Sadova, lingS satul
:

riululMoldova. Ea incepe din m. ; strSbate teritoriul comune- Sadova; Moldovi^a (mSritS in

$oseauajude{eanSRoman-Piatra, lor Malini (2 kil.), Sasca (1V2 dreapta cu piraiele Rosianul, iar

mat la V. de satul Dulce?ti ?i kil.), ?i Ru$i (2 kil.) udS Baia

; in stinga cu piraiele Putna, Ciu-

duce, prin Bre^cani $i Moreni, ramurS $i un canal lung

printr'o marna $i DrSgu^a), lingS sa-

la VSleni. de 1200 m.; strSbate teritoriul tul Vama; piraiele Dobra^i Hu-
Plasa Moldova este units in cotnunelor Fintina-Mare (3 kil.), moara, lingS tirgul Gura-Hu-
privinja administrative cu pi. Ciuraule^ti (2 kil.), BogdSne?ti morei ; iar pe dreapta, piraiele

Siretul-d.-j., avind amindouS un (3 kil.), Boroaia (4 kil.) ?i Ui- Suha sati Ostra (mSritS pe stinga
sub prefect cu re?edin{a
in com. de?ti (6 kil.); trecind in apro- cu pirtul Cominca, iar pe dreapta
Elizabeta-Doamna. (Inaintea u- pierea cSt. Oniceni, udS com. cu BrSteasca sau Negrileasca),
niref plS$ilor re$edinfa subpre- DrSgSne$ti (8
1
/* kil.), cSt. $oi- Vorne$ul, IvSleni %\ Suha-MicS,

Digitized by Google
MOLDOVA (RtC) 383 MOLDOVA (RlC)

care izvore?te in jud. Suceava. $i Girla-Moarel, bra{ al Moldo- retulul ?i care dealurf se con-
In jud. Suceava, prime$te pe vel, ce udS com. Pilde?ti in tinue pSnS In dealul Muncelul
dreapta piraiele : Suha Mare, - partea de S. $i de aidf prin un platoti, care
Sasca-Mare, $inca, Bogata, Ico- Valea Moldovel este mal pre- se termini la Roman ; iar spre
belul, care ImpreunS cu piraiele tutindenea locuitS ; dar pe cind V. de culmea centrals a Bis-
MiclSu^a $i Jerna se varsS in partea de sus in Bucovina nu tri^et-Mari $i de dealurile ce
Moldova, la locul numit Plopii- prie^te de cit ovSzuluI, porum- pleacS din aceasta.
BSel; Ri§ca, Seaca, Brustul, St- bulul $i fine{elor, cu cit scoborf Valea Moldovet in tot cursul

rata §1 Topli^a; pe stinga pri- mal la vale in Rominia, ea de- sSCi in {ar& este inso^ita de ?o-

oie$te piraiele: $omuzul-Mare vine mat fertile. O micS parte seaua nationals Roman-Cornul-
$i $omuzul-Rece ; Midiasca care e acoperitS de lunci de lozif, Luncel, bine impletrita 9I bine
udS satele Negoe$ti, Ione$ti ?i rachi^I ?i arinL lntre^inutS.
Ru§t se varsS lingS satul DrS- Incepind de la satul Moldova, Trecerile de pe un mal pe
gu§eni ; Hateiul format din cur- ?esul prin care curge Moldova altul cind apele sunt mid se
surile Uide?ti, Valea-Arinilor $i nu este maf larg de pSnS 1 kil. fac prin vadurt. La epoca cre§-
piriul La-Izvor, udS com. DrS- la Gura-HumoreT de unde ese teref apelor trecerile nu se pot
gu?eni formind Lacul-Morel, iar din mun^il; de aci §esul se mal face de cit pe podurile de la
la e$ire lacul Stroe$ti ; Criste?ti lSrge?te pSnS la 6 kil. Pracsia intre FSlticeni $i Bog-
format din piraiele Here$ti, DrS- Moldova e?ind din regiunea d£ne$ti j?i la Temi$e$ti intre
ganul §i Lunca?ul trece prin muntoasS a BucovineT, in Ro- Tirgul-Neamtulul 51 Pa?cani.
com. Criste^ti pe sub podul de minia, curge in mare parte de-a Numele Moldova, pare a fi
piatrS al $oselei na^ionale se lungul dealurilor: din dreapta de origins germano goticS -

varsS in Moldova, in dreptul pSnS mal jos de com. Baia §i mulde = praf. (A. D. Xenopol,
com. Temise$ti; Mofca; Bou- din stinga pSnS la com. Miro- «Istoria Romlnilor*, vol. I, p.
ra, format din piraiele Prisaca, slSve$ti ; apoT iar pe lingS dea- 318 $i 371 ?i B. P. Hasdeu,
Valea-TionuluT $i a-BSrganuluT, lurile din dreapta pSnS la cSt. «Istoria CriticS a Rominilor»,
dupS ce se unesc in satul Bou- Ro^iori $i d'aci pSnS in vSrsS- vol. I, p. 300).
reni, trece pe sub un pode{ de tura sa in Siret. Uni? cred cS '?I-ar fi luat nu-
lemn ?oseaua intre kil. 185 $i Lungimea sa totals in Ro- mele de la tara, care pentru fru-
186 de unde prin un §an{ de minia este cam de 100 kil.; $i muse^ea e! fusese numitS de
scurgere strSbate $esul de la V-ul aproape tot atita in Bucovina. Roman! Molis Dacia saQ Molis
acestel $osele prin care se var- LSrgimea albief variazS in par- Davia. («ScrierT» de C. Ne-
sS in Moldova, in dreptul pSdu- tea de sus a Moldovel intre 40 gruzzi, vol. I, p. 194, edi^. din
rel Costisca-Vasiloael; piraiele 60 m.; iar la Roman atinge 200 1872).
Soci §i Bahna, care unite cu pi- m.; ea este foarte neregulatS$ipli- Legenda mal spune cS '§I-ar

riul Gruiul trece $oseaua natio- nS de prund'15. Cursul sSG mal fi luat numele de la cSJeaua
nals pe sub un podet de piatrS cu seamS in Rominia este foarte Molda a primulut descSlicStor
?i prin un ?an{ se varsS prin neregulat, format din maT multe Drago$. In aceastS privintS Ma-
mla$tinele Moldovel din dreptul bra^e cart se unesc 31 se des- rele Vornic Gr. Urechie, ca $i

Balta-Birghel. unesc formind diferite insule altt cronicari, scrie:

Din jud. Neam{u, prime$te pi- mlS$tinoase pSnS in dreptul ora- Oamentf din Maramure§, ve-
raiele : Valea-Arinilor $i piriul §uluT Roman, de unde are nu- nind peste munt'tT ungure?ti
Neam^u, mSrit pe stinga cu pi- mal un singur braf pSnS la vSr- ?i peste mun^h' MoldoveT, vinind
nul Nem^orul $i pe dreapta sSturS. Cursul sSu este toren- fieare sSlbatice, pSnS au e^it la
cu Plotinul, Topltya 51 Piriul- fial pe toatS lungimea sa, cScI apa ce-T zicem Moldova, go-
Umbrarilor. chiar aproape de ora$ul Roman nind un zimbru, carele '1-au $i

In jud. Roman, Moldova pri- duce bolovanl pSnS la 1 kilgr. vinat, la locul unde se chiamS
me$te pe dreapta: Valea- AlbS, de greutate. satul Boureni, pe acea apS a
ce izvore^te din jud. Neam^u ;
Basenul sSu este mSrginit la Moldovel ?i ati pus nume a-
;

valea Matca-Mare $i piriul Mo- N. de mun{if Lersei 51 spre E. pel, de-I ziserS Moldova, pre
reanca, iar pe stinga piriul Ciur- de dealurile ce separS basenul numele unel cSJele ce-I ziceau
licul, mat jos de satul Pilde?ti, sSii de basenul SuceveT $i Si- Molda, care atunc! gonind zim-

Digitized by Google
 MOLDOVA-DE-JOS 884 MOLDOVENI

acea apS
brul, s'au inecat intru aducind un venit anual de lini, face parte din Domeniul-
§ide pre numele ape! se zice 51684 lei, 84 bant, avind $i Coroanei.
acum $i $3rel Moldova. («Leto- 19649 hect. p&dure.
pis.», vol. I, pag. 131 $i Miron Moldova-SeacS, vale, care se

Costin, «Letop.», III, pag. 511). Moldova-de-Sus, plasti, in jud. intinde in partea de E. a pi.

In c&l&toria ieromonahuluT Suceava. Se m3rgine$te la E., Siretul-d.-j., jud. Roman. Incepe

Silvestru $i Nicodin la 1722, cu $omuzul; la V., cu pi.
pi. din sus de ora$ul Roman $i se

din M2n£stirea Rilovsca (Sf. Muntele la S., cu pi. Moldova-

; terminal la S.de satul Cotul-
Nicolae),Moldova se nume^te d.-j. $i la N. cu Bucovina. Mai Vame$ulul. AceastS vale este
«Mulduva». mult dfi ju mutate este muntoascl fosta albie a riului Moldova,
$i trel par^i din teritoriul el e care curgea mal inainte cu vreo
Moldova-de-Jos,//^^, jud. Su- acoperita de p&durl, ale caror 2 kil. spre V. de ora$ul Ro-
ceava. Se m«irgine$te la E. cu esen(e principale sunt: bradul, man. Este acoperita cu finefe.
pi. Siretul-d.-s. §i Siretul-d.-j. fagul, mesteacSnul, plopul §i Pan& la construirea liniei ferate,
la V., cj jud. Neam{u; la S., stejarul. aceasta vale era adeseori aco-

cu pi. Siretul d.-j. §ijud. Neam^u Suprafa^a pla$el e de 75698 peritS cu ap&, in timpurile
$i la N„ cu pi. Moldova-d.-s. hect. ploioase, prin rev&rsarea Mol-
Partea vesttcS este muntoasS, Re$edin$a sub-prefecturel e dovel.
iar cea l'alta ondulat&, ne-avind la Cornul-Luncei.
de cit un singur $es, al Mol- Este formats din ora$ul F&l- Moldoveanul, fir tnic de muH(i,
dovel. ticeni $i 7 com. rurale: Baia, in jud. Muscel, care porne$te
Intinderea tentorial^ a aces- Fintina-Mare, Sasca, Br&d&tclul, din Carpafi, avind direcfiunea
tel pl£$i e de 75380 72 hect., RadS^eni, Opri$eni $i M&lini, aproape perpendiculars pe a-

ar., din carl numal jum£tate carl sunt alc&tuite din 21 sate cesta. Se intinde spre S. prin-
sunt cultivabile. $i un ora$. tre jude^ele Arge^ul $i Musce-
Re$edin(a sub-prefecturel e Are o populate de 6641 fa- lul, formind culmea cea mal
in com. Ciumule$ti. milil,sau 26251 suflete, din carl inalta la N.-V. de pi. Nuc$oara.

Se compune din 6 com. ru- 12864 baxba{I $i 134 18 feme!, DupS o cale de 2 ceasurlspre
rale: Ciumule$ti, Uide$ti, Dr&- locuind in 5763 case. S., se bifurcS ^i ramura Moldo-

gu$eni, Dr&g&ne$ti, Boroaia $i Sunt 9677 contribuabili. veanul intra in jud. Arge?, iar

BogdSne$ti, can sunt formate In plasS se afl£: mSnSstirea Galbina merge prin jud. Muscel.

din 37 sate. Slatina, schitul Preute^ti §i fos-

Are o populate de 4967 fa- tul tirg Baia, cu Biserica-AlbS, Moldoveanul, pirin, in jud. R.
milii, sau 193 14 suflete, din Biserica-SSseascS $i a-luI-Petru- Sirat, pi. Rimnicul, com. Bi-

car! 9612 barbaflf $i 9702 fe- Rare$. soca, numit ast-fel pentru ci
me!, locuind in 4556 case. E strSbStuta de ?oseaua Cor- curge pu^in ^i pe hotarul Mol-
Sunt 3607 contribuabili. nul-Luncel-Dorna. dovel; izvore^te din muntele

In aceasti plas& se afla. mS- A^ezSminte industriale sunt Bisoca ; ud& partea de V. a co-

n&stirea Ri$ca $i schiturile lipo- instalafiunile forestiere de pe munel §i se vars& in riul R-

vene$ti din Manolea. Domeniul-Coroanei (G&ine$ti $i SSrat, pe dreaptalul; malpoartS
E str&bcltut& de $oseaua na- Ieslele), M&lini $i multe alte he ?i numele de Recea-Moldovanul.
tionals Roman-FSlticeni $i de rSstraie de pe mobile Sasca $

$oseaua jude^eanS Dumbr&vi$a- Baia, precum $i morile: Cior Moldoveni, com. rur., HngSOlt
Neam^u. saci, Moara-Doftorulul $i a-C& $i spre N. de Izlaz, in pi. Balta-

lug&rulul de pe $omuzul-Mare Romanati, la 18

Ca a^ez^mint industrial este Oltul-d.-j., jud.

fabrica de spirt din Dr£gu$eni $i fabrica de spirt de la Baia kil. de Corabia $i la 46 kil. de

$i teascurile de uleiu de cinep& Budgetul comunelor e la ve Caracal. Altitudinea terenului

de 353850 lei $i la chel d'asupra nivelulul M3ril este

din Manolea. niturl

Budgetul comunelor e la ve- tueli, de 353182 leT. de 58 m.

niturl de 51546 lei $i la chel- Statul posedS o proprietate Comuna e formats numal din

tuell, de 50462 let. aducind un venit de 8318 lei, satul cu acela$I nume.

Statul posedS. 4 propriety!, 95 banl; iar teritoriul com. M&- Are o populate de 103 1 lo-

Digitized by Google
 MOLDOVENI MOLN1JA

cuitor!, din carl 172 contribua- pi. Cimpulu!, pendinte de com. Moldi§ul, piria, jud. Prahova,
bill; o $coaia, condusa de un cu acela$! nume, situat pe ma- plaiul Teleajenul, com. Maneciul-
invatator $i frecuentata de 43 lul sting al rfcilu! Ialomifa, in Ungureni; izvore$te de sub Po-
elev!; o biserica, cu hramul Sf. apropiere de v&rsarea riulu! Pra- iana-Mare, curge de la V. spre
loan, cladita la 1845 de Barbu hova in Ialomija. E. $i se varsSin riul Teleajenul,
$tirbeia, deservita de 2 preo{! Aci este resedin^a primarie! pe malul drept.
$i 2 cintarej!; un pod pe cablu $i a judecatorie! comunale.
peste Olt; o padure spre E. Are o populate de 266 fa- Molna, sesul drept al Moldove!,
4 ctrcium!. milii; o ?coala mixta; o bise- trecind podul ?oselei Cornul-
Budgetul com. e de 28761c! rica, deservita de un preot $i Lunc'ri- Dorna, intre Sasca §i

la veniturl $i de 2777 lei la doi cintare^i. Malini, jud. Suceava.

cheltuell. Vite sunt: 100 ca!, 800 bol.
Locuitorii poseda: 769 vite 1500 o!, 16 capre, 3 asin! §i Molna, piritt, (2 kil.), in jud. Su-
man, 400 vite mid $i 205 ri- 400 pore!. ceava, com. Sasca, caredupi ce
matori. a fost m&rit de piriul Toplifa ?i

Moldoveni, sfoard de mosie> in un canal din Moldova, se varsa

Moldoveni, com. rur., in jud. jud. Buz&u, com. Pietroasa d.-s., in riul Moldova.

Ialomi{a, pi. CimpuluT, situate a mo?nenilor Moldoven!. Are o

pe partea stJnga a riuliT Ialo- intindere de 64 hect, din care Molnicioara, Doro-
pirin, jud.
mi{a, la extremitatea de V. a 30 padure. hoiu, pi. Berhometele, com. Tu-
pla$e!,intrecomunele Barbule?ti, reatca; incepe de pe mo§ia Culi-
Jilavele $i com. Dridul, din ju- Moldovi§ul,//'^(8S9 m.) al mun- ceni,$i se varsa in piriul Molni^a.

deful Ilfov. telu! Malaia, jud. Vilcea, la S.-

Teritoriul com. e de 3850 V. de Piscul-Ursulu! ?i la S. de Molntya, sat, pe mo$ia cu ace-

hect, din carl 535 hect. p£- Piscul-Vatafulu!. la?! nume, jud. Dorohoiu, pi.

dure ?i coprinde cine! trupur! de Her^a, com. Pilipau^i.

mo$i! din car! patru aparftn par- Molenta, pise, in partea de S. Are o populate de 193 fa-

ticularilor, iar a cincea, numita a satulu! Porc&re{ul, com. Doa- mili!, sau 892 suflete; 2 bise-
Ctrnuleasa, este proprietate a gele, pi. Racova, jud. Vas- ricl: una in partea de sus a
Eforie! Spitalelor Civile din Bu- luiu. satulu!, hramul Inatyarea
cu
cure^ti, c^ruia i! aduceunvenit Domnulu!, de zid, facuta in
anual de 5800 le!. Molfa, deal, in jud, Tulcea, pi. 1 8 16 de Hie Holban; a doua,
Pe mo§ie sunt improprietarit! Babadag, pe teritoriul com. urb. pe partea de jos a satulu!, cu
383 locuitor!; neimproprietAri^! Babadag ; se desface din dea- hramul Sf. Nicolae, facuta in
ma! sunt 293. lul Cula Cula-Bair; se indreapta 1820, de Spatarul lordache Chi-
Se compune din satele: Mol- spre E., brftzdind partea de E. a riac; ambele sunt deservite de
doveni, Patru-Frat! $i Panfoiul, pla^e! $i a comunei ; se prelun- 1 preot, 2 cintaref! ?i 2 palamar!.
cu re$edin{a primSrie! $i a ju- ge$te spre E. cu dealul Calaba- Sateni! improprie tarty! au 570
decatorie! comunale in satul Mol- lic-Bair; pe la V. curge Valea- hect. 02 ari!, pamint, iar pro-
doveni. Nucelor; are 100 m. inatyime; prietatea: 1148 hect. 26 ari!,

Are o populate de 577 fa- este taiat de drumul judefean Ba- cimp, 25 hect. 78 ari!, padure
milii, sau 2168 suflete; doua badag-Jurilofca ; e acoperit cu ?i 4 pog. vie.

$col! mixte, una in satul Patru- livez! $i cu vi!. Proprietatea mo$ie! este a ere-
Fra{! $i a doua in satul Mol- zilor defunctului G. Giurgiovanu
doveni, frecuentate de 92 elevl Molidul, piriias, in jud. Neamfu, $i a so{ie! sale Ecaterina, nas-
?i 1 3 eleve ; doua bisericl, de- pi. Piatra - Muntele, com. Do- cuta Baron Vasilco.
servite de tre! preoflf $i patru breni ; izvore^te de ling5 poiana Piriul ce trece pe mo$ie este
dascalY. DascSlul-Petrea ; c,urge in direc- Mihaleasca.
Vite: I70cal, 1550 bol, 3050 {iune N.-E., apo! catre S.-V., Drumur! principale sunt: acel
o!, 19 capre, 3 asin! $i 700 porcT. virsindu-se in Piriul Alma$ulu!, de la Mamornifa la Darabani,
in dreptul herastraulu!, numit ?i calea jude^eana Her^a-Ma-
Moldoveni, sat, in jud. lalomija, Herastraul-Molidulu!. morntya.

Digitized by Google
 MOLNlfA 386 MONTEORUL

Mo?ia se hotara^te cu : Her- pra timpulul cind s'a construit Momote§ti, cdtun, in jud. Vil-

{a, Hreajca, Banceni, $treanga, acest schit. Urmele ramase, pre- cea, pi. Oltul-d.-j., com. DragS-
Pilipau^i, Movila $i riul Prutul. cum $i confirrnarea daniilor fa- ?ani.

Familia Giurgiovanu este ve- cute acestui schit, ne indrep-

che proprietary in Moldova. ta(esc a crede ca aci avem de Monteorul, com. rur., in jud.

A?a: St. Giurgiovanu, IoanTau- a face cu o institu^iune religi- Buzau, pi. Sara^ii, pe ambele ma-
tu, Gh. Tomuzeiu $i St. Ciu- oasa importanta. Locul unde a luri ale riului Sarata, la I4 ,
; i

rezul, to$i proprietarl raze?T au existat aceasta biserica, d'asu- kil. de ora?ul Buzau.
intemeiat manastirea Coribni^a pra manastiret Sinaia, este in- Limita, la N., incepe din raun-

din Bucovina, inzestrind-o cu semnat printr'o cruce, ce poar- tele Chilmiziul, unde se atinge
proprietarl carl s'ati stapinit ta urmatoarea inscripfiune: cu cat. Leicule^ti (com. Gr&j-
pana la 1785, cind s'a desfiin^at. dana), merge in linii curbe pan£
Pentru veclnica pomenire s'a inaltat
la PiatraBarbuluT, apol in zig-
aceasta sf. crucc, in locul sfintet si Dum-
Molni^a, treciitoare. VezT Trei- zaguri atinge padurea Izvoranul
nezeestct biserici cu hramul Sf. Nicolae.
Hotare. ce s'a ruinat in riizmiri^a anuluT 1788.
$i se intoarce iar in hotarul Pie-

trele-Banului, pe care continue

Molni^a, piriU, izvore$te din pa- La anul 1581, Mihnea-Voda pana in via Ele^teul (com. S5

durea de pe mo?ia Mogo?e?ti, confirma manastirei Sf. Nicolae, rata); la V., incepind din via E-
com. Buda, pi. Her^a, jud. Do- ce se nume^te Molomoc sau le?teul, se curbeaza in sus ?i a-

rohoiu, $i, dupace formeaza pe o MolomoJ, doua vadurl de moa- tinge hotarul mo$iel Sarata-Ba-
parte buna hotarul despre Bu- ra. La anul 1626, Alexandra nul, se lasa in zig-zagurl prin

covina, se varsa in Siret, pe fiul lut Radu Voda, confirma

- viile in ota§nu;a, pana in valea

mo$ia Talpa, din sus de sat. daniile facute acestel manastiri Huiubul, merge pu^in pe dinsa,

de lane Giormanescu ?i adica urcS muchea $i se lasa in piriul

MolOge§ti, cdtun, al com. $tir- 5 pog. de vie, 10 stupl, un pa- Sarata, pe albia el, pana in ho

beiu, la 5 kiUspre N.,pl. 01- har de argint ?i un loc. tarul mo^iei Sarata Comana, a-

te^ul-Oltul-d.-s., jud. Romanafi, Dealul pe care a fost zidit pol pe hotarul acestel mo?ii pi-

situat intr'o vale, aproape de acest schit, ?i pe care s'a con- na la Dan-Floroiul, de unde
hotarul judeJuluT, pe un teren struit $i manastirea Sinaia, se ia pe hotarul mo?iei Hagi-Mos-
a caruT altitudine d'asupra ni- numea pe atuncT Molomocul sau cu, pana in hotarul mo$iei Stil-

veluluT marii este de 220 m. Molomocul $i numal mat tirziu pul ; la S., continua pe hotarul

Are 100 de locuitori. is'a dat numele de Furnica. Stilpulul pana in gara Monteo-

rul; la E., din gara Monteorul

MolOge§ti, sat, facind parte din Momaia. Vezi Balteni, jud. Ar- urea in sus prin hotarele mo-
com. rur. Lalo^ul, jud. Vllcea, ?iilor Petrescu, Handavara, apol
pi. Olte^ul-d.-j., situat in partea direct in drumul Pragului, de

de S. a comunel, $ila 2V2 kil. Momaiul, sat, facind parte din unde se curbeaza §i se inveci-

de re$edin{a, unde e $coala. com. rur. Mirce^ti, pi. Vedea- ne?te cu sforile Mereenilor pinS
Are o populate de 473 lo- d.-j., jud. Olt. in drumul Plaiului, la Copaciul-
cuitori; o biserica, facuta de cu-Icoana ?i de aci merge in

Protopopul $tefan, la anul 1823. Momiceni, sat, pendinte de com. poiana muntelul Chilmiziul.
Este udat la V. de riul 01- $erbane$ti-d.-s., pi. Serbane^ti, Comuna e formata din citu-
teful. jud. Olt, situat pe o coasta, in nele Monteorul, Bugheni §i 0-
:

mijlocul Boianului, la V. de co- grazile, cu o populate de 1770

Molomocul, sau Molomocul, muna $erbane§ti-d.-j. locuitori, din carl 333 contribu-

fost schit, jud. Prahova, com. Mo$ia, proprietatea principe- abill.

urb. Sinaia, fondat de un haiduc luT Brincoveanu, are o intindere Are 2 $coale una de bae^I ?i :

vestit, anume Nicolae Grozea, de 1000 hect. arabile $i 500 a doua de fete, frecuentate de
din Brebu. hect. padure. care,
43 elevi $i 28 eleve, $i

Nu s'apana acum de
dat Locuitori? poseda: 20 bol, impreuna cu primaria, se afU

urma nicl unui document, care 15 vac!, 6 cai, 850 oT $i 25 instalate intr'un frumos local,

sa ne-aduca vre-o lumina asu- porcL construif cu cheltuiala raposatu-

Digitized by LiOOQ IC
MONTEORUL 387 MONTEORUL

lulGr. Monteoru o biserica\ ; care dau rezultate bine-facatoare De aci pleac& un drum spre
cu hramul Adormirea Maicel - -
$i sigure suferinzilor. baile minerale Strata.
Domnuluf, deservita, de i preot, Cal de comunicafie are: ?o-
i cintarej $i I paracliser; 10 seauacomunalS Monteorul-Gura- Monteorul, munte insemnat, in

circiumi; o moara cu aburi; o Sara^it ;

$oseaua Monteorul-Gara jud. Buz&u, com. Chiojdul-din-
moarS de ap& cu turbine; 2 fa- Monteorul $i $oseaua comunala Bisca, intre piriul Siriul $i iz-

bric! de petroled, din care cea Merei, care prin drumurl natu- vorul Boiiful; are 1388 m. inal-
de la gara Monteorul e una din rale merge prin c&t. Ogr£zile fime $i e punct trigonometric
cele mat insemnate din {ar&. p&na in com. Monteorul. AfarS din virful sau se vede ora$ul
Se fabric^ aci vin, fuidi, $e- : de acestea, mal sunt drumul : Buzaul.
saturi de borangic, etc. plaiului Chilmiziul, drumul Ro-
Comerciul consta in desfacere mine^tilor, drumul Neaga din Monteorul, munte, in jud. Bu-
de producjiunl $i in transpor- Poiana-Mare la cSt. Milui{i ?i z&u, com. Goide^ti, ramificajie
ter!. altele. din muntele Cursele, despaYfind
Meseria$I sunt: 5 lemnarl, 1 Aceasti com. s'a infiinjat in muntele Piciorul-Caprel de mun-
timplar, 1 rotar, 2 butnari, 2 1885, luindu-se c&t. S&rata-Nen- tele Viforita.
caYu{a§I, 2 croitort, 2 cizraarf, ciule^til, (azl Bugheni)$i Fundul-
3 fterarT, 2 ma$ini?tl $i un v5- Sara^il(azl Monteorul), de la com. Monteorul, munte, in jud. Bu-
rar. Gura-S&ra{*tf, iar Celt. Ogr&zile zau, com. Gura-TeghiT, formind
Vite sunt: 220 bol, 82 vacl, de la com. Merei, mal toate un insemnat plaiu intre mun^ii:

70 vi{eT, 7 bivoll, 28 cal, 12 propietatea d-lul Gr. Monteoru, Fafa-Mare, Podul-CaluluT, Tega
lepe, 6 minjT, 640 ol, 20 capre care apoi reunindu-le intr'un $i Bisca-Mare. Are izlaz $i pu-
§i 400 porci. corp a dat na?tere nouet com. {in& pSdure.
Sunt 10 stupl cu albine. Monteorul.
Suprafa^a com. este de4i35 Aci se afla $i sta^iunea de Monteorul, munte, in Lan^ul-A-
hect., din carl 684 hect. arabile, b&I Strata. A se vedea acest luni§ulut, jud. Putna, prezintind
2560 hect. pSdure, 35 hect. fi- cuvint. virfurile: Dealul-BouluT, Dealul-
nea^a, 127 hect. izlaz, 42 hect. Negru, Titila, DrSgu^aia ?i Se-
livezf, 425 hect. vie $i 262 hect. Monteorul (Fundul - Sara{ii), catura-luI-Chiriac.
loc sterp. c&tun, de re$edint&, alcom. Mon- E situat la hotarul Vrancel,
Proprietatl malinsemnate sunt teorul, jud. Buzau, cu 620 lo- din spre jude^ul Rimnicul-S^rat.
Monteorul, format din fostele cuitorl $i 110 case. Are sub- E proprietatea r^ze^ilor din
mo^if: Hagi-Moscu, Strata ?i diviziunea Seaca, pe mo$ia Hagi- com. Nerejul. Confine sare la
sforile : Nenciule$ti, Ogr&zile $i Moscu. suprafa^S.
Lipia, apoi Sarata-Comana, nu-
mit£ $i Iatropolu sati Buzo- Monteorul, stafie dedr.d.-f., in Monteorul, mo§ie, in jud. Bu-
ianca. jud. Buz£ti, pi. Strata, cat. Mon- zau, com. Chiojdul, pe muntele
Terenul e accidentat la N. teorul, pe Hnia Ploe?ti-Buz&u, Monteorul. Are 380 hect., din
Are un $es acoperit de semS- pusa in circulate la 13 Sept. carl 220 hect. padure $i restul
n&turf, in partea de S.E., a- 1872. Se afla intre stabile Ul- izlaz. E proprietatea mo^nenilor
vuta in substance minerale ?i meni (46 kil.) $i Buzau (10.6 Code?tI ?i IzbS^oi.
mal cu seam& in p&cura, sare, kil.). In&tyimea d'asupra nive-
piatri de construcjiunl ?i ape lulul M£ril de 93 ,n .62. Monteorul, mo§ie in jud. Buz&u, y

minerale, intre care renumita Venitul acestel sta^it pe anul com. Monteorul. Are 3800 hect.,
sorginte de la Muratoarea. 1896 a fost de 54879 lei, 05 din carl 2600 hect. p&dure, 500
Pe linga mina de p&cura $i banl. hect. arabile, 250 hect. vie $i

instala^iunile necesare, com. are In jurul acestel g&rl se afla restul livezl $i sterp. E formats
demn de vazut pe virful dealu
: o fabrica de petroleu o fabric^ ; din mobile Hagi-Moscu $i St-
lul Pragul, ruinele unel vechl de derivate ale p&curel, pre- rata.
fortifica^ii numit£ CetS^uea. cum: uleiurl, etc., mai multe
In timpul veril sunt vizitate instala^iunl necesare acestel in- Monteorul, pirift, in raionul com.
mult apele de la Muratoarea, dustrii $i o moar& de aburf. ManeciulUngureni, plasa Te-

$f$$$. MtJU JHtfUnmr (htfr*** FW. 1 V. GO

Digitized by Google
 MONTEORUL 388 MORENI

leajenul, jude^ul Prahova; iz- Moraetoaia, pddure, supus& re- Pite$ti, f&cind parte din com.

vore^te din Culmea-Clabucetu gimulul silvic, pe proprietatea rur Sapata-d.j. Aci se afla re-

luf, dintre Ora^it ?i Brusturef, Cirstieni, com. Gorganul, pi. $edin{a prim&riel $i $coala.

mai sus de pichetul Ora^iile Podgoria, jud Muscel, in intin-

(cam la ioo m.), ?i se varsa in dere de 150 hect., populate cu Morare§ti, sat, cu 304 locuitori,
riul Teleajenul. stejar, fag, carpen ?i frasin. jud. Arge?, pi. Topologul, facind
parte din com. rur. Dedule$ti-

Monteorul, piriia§, pe teritoriul Moraetoaia, pddure, supus£ re- V&rzari. Are o bisericS, cu hra-

com. Nerejul, pi. Vrancea, jud. gimulul silvic, com. Voroveni, mul Cuvioasa - Paraschiva, de-

Putna; izvore^te din muntele pi. Arge$elul, jud. Muscel, in servitS de un preot ?i un cin-

cu acela^I nume $i se varsa in intindere de 600 hect. taref.

Zabala; desparte SecStura-lui-

Chiriac de Lunca-Nerejului-Mic. Morari, tirlti, jud. Braila, pe mu- Morare§tilor (Dealul-), munte,
chea platoulu! de N. din com. in jud. Suceava, com. Neagra-

Monumentul, plantafiune, jud. Gurgue^i, la 5 kil. spre E. de sa- $aruluT.

Bra/ila, in intindere de ioo hect, tul Gurgue^i, spre hotarul de-

situate la S. de com. Izlazul, la spre com. Roman. Mora^ti, sat, cu 1448 locuitori,

I de ora^ul Braila.
kil. Vatra satulul e de 1 hect., jud. Arge?, pi. Lovi?tea, facind

Se compune in mare parte avind 7 case, cu 42 locuitorl. parte din com. rur. $uici. Are

din salciml, otetarl ?i vre-o c\\\- Vite: 80 vite marl cornute, o bisericS, cu hramul Sf. Gheor-

va plopl b&trini, carl indicS ?i 30 ca!, 590 01 §i 40 rimStorl. ghe, cu un preot ?i un cintare{.

azl inceputul acestei gr£dinl,

ce serva de petrecen
ca loc Morarul, eulme de munte, lipitS Morcove^ti, tno§ie pe care la

ora^enilor Br&ilenT. Aproape de de Omul, jud. Prahova, d'asupra 1864 s'au impropriet&rit locui-

intrare se afla o tnovila in vir- careia este hotarul t&rel. Apar- toriidin com. Homoriciurile,

ful c&reia generalul rus Chise- ^ine familieT Blebea ?i, impreuna plaiul Teleajenul, jud. Prahova.

lef, in timpul administrarel pro- cu Urechia, Steiasa-Mare §i Se-

vizoril a principatelor, in 1838, ciurile, a fost cumparat& la 1853 Mordana, cdtun, al com. Catina,

a ridicat un monument de pia- de la baronul Barbu Belu, pe jud. Buzau, cu 90 locuitori §i

tra in forma unel piramide pre^ul de 2900 galbenf. 20 case.

patrunghiulare $i sus^inuta de
patru tunurl de tuciu. Morarul, vale, izvore$te de la Moreanca. VezI Moreni, piriu,

Acest monument poartS in poalele muntelul cu acela$T nu- ce curge prin jud. Roman, pi.

limba rusS pe patru placl ur- me, com. Predealul, plaiul Pe- Moldova, com. V&leni.
mStoarele inscrip^iunl: pe placa le$ul, jud. Prahova; curge de
«Fortarea{a Braila a fost N.-V. c&tre S.-E. se impreu- Moreni, com. rur,, jud. Prahova,
de E. : la ;

luata de armata rus& la 6 Iunie, na cu Valea-Clabucetul-Baiulul, pi. Filipe^ti, situata pe valea

1828*; pe cea de V.: «Tracta- ?i formeaza apa valea Cerbuluf, riulul Cricovul-Dulce, la 32 kil.

de capitala jude^ulul ^i la 10
tul de Adrianopole, 2 Sept., ce se varsa in riul Prahova, spre
1829*; pe cea de S.: «In me- N. de cSt. Bu^teni. kil. de re$edin{a pl^ei.
moria generalulul Chiselef» $i Se compune din 5 catune:

Stavropoleos, Plea^a,
pe cea de N. : «Un decret im- Morarul (Muntele), pddure par- Moreni,
perial ». ticular&, s ipusa regimului silvic Juiceni ?i Tisa, cu o populate

Acest monument a fost mult inca din 1883, pe ino§ia Muu- de 1350 locuitori, din carl 222

timp ingrijit de batrinul Alex. tele-Morarul, pendinte de com. contribuabili, locuind in 296 case.
Are: doua biseiicl: una in
Cimpeanu, platit de guvernul Sinaia, plaiul Pele^ul, jud. Pra-

rusesc. Acesta a f&cut primele hova. Moreni, fondata la 1868 §i a-

monumen- doua, in Tisa, reconstruita in

planta^iunT in jurul
tulul, de la care $i-a luat numele Morareni, mahala, jud. Dolj, pi. 1893, deservite de un preot;
1864, fre-
$i gradina. De citf-va ani pri- Ocolul, com. Cernelile. scoala, infiin^ata la

sub cuentata de 58 bae{I $i 3 fete;

maria urbei Braila a luat
ingrijirea el aceasta gr&din&. Morare^ti, sat, jud. Arges, pi. 2 morl.

Digitized by Google
MORENI 389 MORENI

Locuitori!, pelingaagricultura, brestilor, Singerisul, Pacure!, Moreni, sat, in jud. Roman, pi.

se maT ocupa cu brutaria, dul- Puscovul, Tiset, Faurcasasi Fra- Moldova, com. Valeni, spre S.-

gheria, zidaria, fabricarea varu- sinulu!. E. de satul Valeni, pe piriul

lu! alb, cultura vieisi fabricarea Se marginesle cu comunele: Moreanca, la 1

l
h kil.

gazulu!. Di{esti si Filipesti-de-Padure, la Are o populate de 94 familii,

Locuitori improprietarit! dupa E. ; Ghirdoveni, la S.; Gura-Oc- sau 322 suflete, din can 7J con-
legea rurala din 1864 sunt 96, ni^ei (jud. Dimbovifa), la V. si tribuabili ; o biserica de lemn.
carora li s'au dat 529 hect. din Ederile, la N. LocuitoriT, pe linga agricul-
mosia Moreni. ture, se mai ocupa cu carujaria
Vfte sunt: 34 caT si !epe, 139 Moreni, sat, in jud. Bacaii, pi. si rotaria; el aft 136 vite mar!
vacT, 37 ol si 167 porci. Tazl&ul d.-j., com. Berzunful, si- cornute.
Toata com. are o suprafata tuat intre dealurile Prisaca si In apropiere de acest sat este
de 780 hect. Moreni, la 2 kil. de satul Ber- o padure mare, cunoscuta sub nu-
La locul numit Pacurile, in zunful (scoala). mele de Codrul-Morenilor, cu ar-

partea de E. a com., si la Sin- Are o populate de 58 famili!, bor! secular!.

gerisul, in partea de N\-E., sunt sail 295 suflete ; o biserica, zi- Este legat cu orasul Roman
izvoare de apa minerals, iar la dita de locuitor!, la 1821, de- prin sosea.
Puscovul-Pr£sazi, in partea de servita de 2 cint&ret!; 2 circium!.
V., se gaseste sare in pamint. Vite : 26 cat, 314 vite mar! Moreni, mosie particular^, jud.
In termen mijlociu se fabrica cornute, 22 capre si 50 pore!. Dolj, pi. Cimpul, com. Fintina-
aci anual 394 hectol. {uica si Banulu!, apar^inind satenilor.
peste 980 hectol. vin. Moreni, sat, in jud. Dolj, pi. Cim-
Gindaci de matase se cultiva pul, com. Fintina-Banulu!. Are Moreni, mosie y
jud. Roman, si-

in mare cantitate. o populate de 452 suflete, 240 tuata pe lingi mosia Bozieni.
StupT cu albine sunt 36. barbaJT si 212 feme*, locuind in
Comerclul se exercita. in com. 74 case si 30 bordee ; o scoala Moreni, mosie, a statulul, jud.
de 6 circiumarT. mixta, ce funcjioneaza din 1885, Prahova, pi. Filipesti, com. Mo-
Budgetul com. e la veniturl frecuentata de 25 bae{I; o bi- reni, fosta pendinte de biserica
de 4444,58 lei si la cheltuel!, de serica de zid, fondata de locui- Stavropoleos.
2746,22 lei. tori, deservita de 1 preot si 1 Se arendeaz£ cu 800 le! a-

$oseaua principals a com. se cintare{. nual.

desparte in patiu ramificatiun!
si leaga com. Moreni cu Edera, Moreni, sat, in jud. Iasi, pi. Bra- Moreni, padure, a statulul, in in-

Ghirdoveni, Di^esti si Gura Oc- nistea, com. Prisacani, situat pe tindere de 2550 hect., pendinte
nitel. sesul si malul drept al Prutu- de com. Moreni, pi. Filipesti,

O alt& sosea pleaca din cea luT, ma! in sus de satul Prisa- jud. Prahova, formata din tru-

principals spre E., la com. Fi- cani. purile: Mijea (1150 hect), Gru-
lipesti de-Padure. Are o suprafata de 994 hect., iul (750 hect.) si Ghirdoveni
E brazdata de dealurile : Fa{a, si o populate de 123 familii, (650 hect.).
Cirlanul si Viisorul, spre E. sad 503 locuitori ; o biserica,
Mara, Cirstianul si Plesa, spre facuta la 1750, deservita de 1 Moreni (cu trupurile), mosie, a
V. Aceste dealurf au direc^ia preot, I cintare^ si I eclesiarh. statului, pendinte de manasti-
V.-E. 9*1 sunt acoperite cu vil. Mosia este proprietatea sta- rea Margineni, jud. Prahova.
AfarS de aceste dealurf mai tuluT. Se arendeaza cu 11077 le! a-
sunt: Plscul-Lupoaia; Ripaf ui- Locuitori! poseda : 425 vite nual.
canilor, a-Poenel, a-Tronarese! marl cornute, 781 of, 90 cal si

si a-Marichii. 199 rimatori. Moreni, piriii, ce curge prin pi.

In padurea statulul Lupoaica- Moldova, com. Valeni, jude^ul

Stavropoleos este Poiana-StineT Moreni, sat, facind parte din co- Roman ; izvoreste din jude^ul
si a-Scorusulu!. muna rurala Moreni, pi. Fili- Neam^u; curge de la V. spre
Afara de riul Cricovul Dulce, pesti, jud. Prahova. Are o po- E.; trece prin satele Valeni si

este strabatuta de vaile : I)o- pulate de 864 locuitori. Moreni si la E. de acest sat

Digitized by LiOOQ IC
 MOR1I (CO AST A -) 390 MOR1LOR (PtRlUL-)

se varsa in riul Moldova, pe mine raid, jud. Prahova, com. nicul-d.-s., com. Dedulesti, pe
dreapta. Cursul acestul piriu Breaza-d.-j., cat. Valea -Tirsei, partea dreapta. a riulul Rimnicul-
fiind repede, sT-a sapat o albie plaiul Prahova, situate pe deal, Sarat; se desface din el, ud&
adincS. Pe el sunt mori. Ma! aproape de soseaua najionala, catunul Dedulesti, si se varsa.

este cunoscut si sub numele de aparfine obsteT locuitorilor. Apa tot in Rimnicul; are 3 mori.

Moreanca. sa este s£rata. 4. Jideni, prelungire a celul

de sus; uda catunul Jideni, si se

Mori! (Coasta-), ramificafie a Morile, sat, in judetul Ialomifa, varsa in riul Rimnicul-Sarat; are
muntelul Tainita, in jud. Buz&ti, pi.Ialomi^a-Balta, pendinte de 2 morT.

com. Gura-TeghiT, cStunul Ne- com. Marculesti, situat pe J&r- 5. Mdxineni, se desface din

mertea, d'asupra mori! de lingi mul drept al riulul Ialomi^a, riul Siretul; trece prin catunele
stabilimentul Bisca; prin deasa spre N. si in apropiere de satul M&xineni si Sirbesti, si se varsa
sa pSdure se fac placute escur- M3rcule?ti. tot in Siret, ling& gura riulul

sluni. Are o populate de 71 familif, BuzSul ; are o moara.

din carf 40 familii "pganl. 6. Obidifi, in plasa Gradistea;
Mori! (Dealul-), deal, se intinde Vite sunt: 20 cat, 142 bol, se desface din riul Rimnicul-Sa-
prin mijlocul com. Tingujei, 250 porcl, 1800 oT, 6 bivoli si rat, din comuna Baljati; trece

pi. Funduri, jud. Vasluiu, intre 7 asinl. prin catunul de resedin^a ; are

Valea- Vasilijoaei si sesul Min- 3 mori.

dra. Morilor (Dealul-), deal, intin- 7. Sgircifi, in plasa Rimnicul
zindu-se de la V. din sesul Ba- d.-s.; se desface si se varsa in

Moril (Piriul-), /m£, format din losina, com. Ciortesti, pi. Cras- riul Rimnicul-Sarat, pe dreapta
iazul Scobityeni, com. Pau§esti, na, jud. Vasluiu, spre E., unindu- luT; are 3 mori.
pi. Cirligatura, judetul Iasi ; se se cu Dealul- VieT si cu Dealul- 8. Stubeiul, continuajia celui

varsa in Bahluetul, linga gara Ciortesti, ce sunt spre E. de din comuna Obidifi; uda catu-

drumulul de fier PoduUloael. satul Ciortesti ; formeaza ho- nul de resedinta ; are o moarl
tarul intre satele : $erbe$ti si 9. Andreafi, in plasa Ora$u-
Moril (Piriul-), piriu, ce curge Ciortesti, cu satul Dolhesti din luT, se desface din piriul Valea-
prin plasa Siretul d.-s., comuna jud. Falciu. Larga; are 1 moar£.
Scheea, jud. Roman ; izvoreste 10. Mititelul, in plasa Ora?ul,
la N. de satul Scheea si curge Morilor - de - Vint (Dealul-), com. Cimpineanca, este conti-

de la N.-E. catre S.V.; trece deal, pe culmea c&ruia e situat nua^ia celui din com. Virte$coi;
pe la S. de satul Scheea si pu- satul Hirsova-Man&stiref, com. are 2 morT.
{in maT in jos de acest sat se Hirsova, pi. Racova, jud. Vas-
varsa in riul Siretul,pe stinga. luiu. Morilor (Izvorul-), alt nnme al
piriulul Luncavifa, jud. Tulcea,
Moril \ (Podi^ul-), podif, jud. Morilor (Glrlele), micigirlesau numit ast-fel de la 4 mori ce
Iasi, pi. Bahluiul, com. Belcesti, iazurf, jud. R. Sarat. Ies din- se afla pe apa sa, dintre car!
?ntinzindu-se pe malul drept al tr'un riu, tree prin sate, intorc cea mal cunoscuta este Moara-
riuluT Bahluiul, spre V. de po- rofile morilor, ce se afla pe din- luT-Trandafir, la locul unde se

disul Ciomagul ; str&bate mo- sele, si se varsa iara^T in riul une^te L'incavi{a-Mare cu cea
sia in aceiasT direcfiune, ince- din cart au esit. Cele mat in- mica; sub acest nume curge nu-

pind din hotarul Hodurel, com. semnate din aceste iazurl sunt: maT prin tufarisurl, brSzdind par-

Cotnari, si merge p&n& la ia- 1. Alevra, in com. Brosteni. tea nordtca a pla?ei Isaccea ?i

zul $arja, pe o intindere de I

l
fc 2. Billfafi, in com. Bal^a^i* cea centrala a comuneT Lunca-
lcil., avind forma triunghiulara plasa Rimnicul-d.-s.; se desfa- vi{a, trecind prin sat.
de acolo incepe Dealul- Ulmil, ce din riul Rimnicul Sarat, pe
care nu este alt-ceva de cit o dreapta 1 iT, trece prin catunele Morilor (Piriul-), piriu 9
jud.

prelangire a sa, unindu-se in Bal^ar/i si Rubla, si se varsS Dolj, pi. Jiul-d. j., com. Rozi$tea
partea S. cu podisul Bahluiulul. iara$I in Rimnicul-Sarat; are 2 si Aduna^i-de-Giormane, ceservS
mort pe el. de scurgere Bai^ilor-Giormanu-
Moril (Valea-), izvor cu apa 3. Dedulesti, in plasa? Rim- 1'iT, com. Aduna^i-de-Giormane;

Digitized by Google
 MORILOR (VALEA-) 30 L mormIiul-crXese!

patrunde in com. Rozistea; curge disorul, com. Manoleasa, pi. Ba- neclintite si in care se aflau o-

prin par tea joas& si vestica a seul, jud. Dorohoiu, pe care se seminte de om, invelite in stofa

comuneT, zis& si Matca-Jiulul si vSd ridicaturl insemnate de-a- de mitase, putrezite, darbogate
se varsi In Balta-Strimba, la supra pamintuluT, si sub cart, in ornamente de fir si pletre

punctul numit Copacul luf-Trica. se zice, zac osemintele lupta- scumpe; la cap era o coroana
torilor cazuJT intr'un rSzboiu cu de aur masiv, cu colour! si bS-
Morilor (Valea-), alt nume al paginii. tuti cu pTetre scumpe; la stin-

piriulul Tel'xfa jud. Tulcea, care ga sicriuluT era scheletul ca-

fine de la izvorul sSu, pana la Mormintele, deal, la S. de com. lului cu ornamente cuvenite seleT
confluent^ cu pinul Cilscul, nu- Valeni, pi. Argeselul, jud. Mus- in aur, din dreapta sicriuluT, o
mit ast-fel dincauzaa 14 morl, cel. tabla mare de aur cu obiecte
asezatepe apa sa sub acest ; ce s'au risipit in cenuse la con-
nume, br&zdeaza nordul piasel Mormintelor (Dealul-), deal, tactul mine!; mai la fund un
Isaccea, $i coraunele Teltya si in jud. Tulcea, pi. Istrulul, pe vas de argint aunt, ornat cu
Nicolitel; primeste pe stinga teritoriul com. rur. Casap-Chioi pTetre scumpe si in figurT ; iar

Valea-Plopila ; este taiata de Va si anume pe acela al catunulut pe capacul luT un chip de om

lul-luT-Traian si de drumui co- sau Sari-Iurt; se desface din calare, si toartele focute in for-
munal Nicoli^el-Cibiul. dealul Haidan; se intinde spre ma de do! cat s3rind in gura
E., cu o direc^ie generate de vasuluT; linga acel vas o tabla
Mori$tea, safi Ursoaia, mahala, la S.-V. spre N.-E., brizdind cu mai multe pahare de aur,
in com. rur. Bala-d.-s., plaiul partea sudica a plaseT si estica din carT 2 le p^stra mult timp
Closani, jud. Mehedin^i. a comuneT; are 124 m. in&ltfme, d. Tordache Iamandi. Din cauza
dominind asupra vieT si satuluT neintelegereTivite intre fratit loan
Mori§tele, picket de granifd, pe Saricurt si soseleT na^ionale Ba- si Iordache Iamandi asupra im-
marginea Dunarel, jud. Mehe- badag-Constanfa ; e presSrat cu partirei aces tor obiecte, nu le-au

dinfi. movile si acoperit cu HvezT. putut tainui pe toate.

Din toate obiectele gasite, 3
Morleve§ti, sat, pe apa Tele- Mormlnt (La-), loc izolat, in bucap aii fost luate de Admiralul
orraanulul, jud. Arges, pi. Pi- jud. Buz&u, com. MSrun^sul, ca- Ciceacof, care lea trimes Im-
testi, pendinte de com. rur. tunul Benga, unde se afla in- paratuluT Alexandru I, cu pros-
Albota ; are 69 familii , sau 200 gropaflf cet cSzu{I in lupta de fora din partea {arel; acest e o-
suflete. la PatirlagT, data la 1 821 intre biecte se pot vedea si azt in
TurcT si EteristT.' muzeul imperial al ErmitagiuluT,
Morlove^ti (Gei), sat, ftcind din Petersburg.
parte din com. rur. Parosi, pi. Mormintul-Cr&esei, loc, pe mo Obiectele din Muzeul Ermi-
Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o po- sia Con^esti, jud. Dorohoiu, pi. tagiuluT de la Petersburg sunt
pulaftune de 240 locuitorl si o Prutul-d.-s., com. Hudesti-Mari, o tava mare rotunda de ar-

biserica. cit. Alba, in gavanul si coasta gint, pe care sunt gravate scene
vSel cu acelasT nume. Pe coasta de vinatoare, unele reale, al-
Mormanul, sat, in jud. Mehe- stinga a piriuiui, la poalele dea- tele mitice; un vas de argint

dintf, pi. Ocolul d.-s. ; com. rur. luluT din partea de N. a vaeT, in forma uneT micT galete sau

Dedovifa. se cunoaste locul sapdturelor a uneT caidaruse cu toarta mo-

ftcute, unde la 1808, in timpul bile, pe suprafa^a c3reia se v3d
Morminte (La-), loc ho/at pe ocupa^iunel Muscalilor, Ioni^a figure in relief, treT scene e-

mosia Folesti-d.-s., plaiul Ho- Iamandi, Ispravnicul de Doro- roice din mitologia greaca, re-
rezul, jud. Vilcea, fost pendinte hoiu si co-proprietarul mosieT, produse cu finete si grafie; a-
de m&n&stirea Bistri^a. S'a vin- a desgropat catacombs de
o ceste sunt : Hylas, favoritul luT

dut de stat in baza legil de in- oseminte de om inconjurate de Hercule furat de Nymfele de pe
str&inare a bunurilor statulul din numeroasepodoabe si un schelet riul Ascanios; Dafne surprinsa
6 Aprilie 1889. de cal. In nauntru, pe partea scaldindu-se, de Apolon inso^it
stinga s'a dat peste un sicriu pu- de amor, ce sboara cu o facia

Mormintele, loc, pe mosia Bol- trezit ale cSruia legaturT erau incS in min.l ; in fine Leda in pi-

Digitized by V^OOQlC
 MORMlNTUL-JILKA'n.ll 392 M()RMlNTUL-URIA?ULUl

cioare, sarutata de lebada ce tind la^un unuT cerb si uneT si in splendidele remasi^f ale

ascunde pe zeul Joie si pe care ciute. Pe pintecele vasuluT se tezaurulu! de la PTetroasa care
o sus^ine un amor. Pe buze si vede, printre brazT sau ciparosT, impodobesc Muzeul nostru na-

la poaJele vasuluT este un or- o b&talie intre 4 amazoane, din tional de la Bucuresti.
nament de frunzesi florT; toarta carT 3 sunt incalecate pe caT
mobile este sapata cu unsirde cu bogate podoabe si port sa- Mormintul Jidovului, - gr&ma-
boabe. Pe fundul caldaYuseT se tire (bipene) in minT si intre 4 da* de pa mint, intre hotarul com.
vad niste litere nedescifrabile, ostasT grecT cu coifurT, hlamide Glogova si ComSnesti, jud. Me-

insemnate cu puncturi (au poin- si arma^T cu pale si cu suli^e. hedinji. VezT com. rur. Coma-
tille). Acest vas are o inaltime Pe fund sau imprejurul scaunu- nesti.

de 5V2 versoce (om 231 si o luT rotund, care este ornat cu

greutate de 9 funzT (3 k. 691). pTetre,sunt 3 Nereide, sezind Mormintul-Tatarului, mwWt,
Un alt vas maT mare de argint, pe monstri marinT, adedi: un prelungita la E.-V. vaeT Lozo-
in parte aurit, in forma de urna, tap, o pantera si un cal, toate va, com. Branistea, pi. Siretul,

pe care descria, ca si pe
'1 cu coadele de balaur; ele {in jud. Covurluiu.
cele l'alte, d-nul D. Raoul Ro- in minT valurT umflate de vint.
chette si Koehne, este inalt de Aceste 3 obiecte in carT se Mormintul - Uria§ului, ridica-

10 versoce (0111440) si greu de recunoaste lucrarea greco-ro- turd de pamint pe sesul JijioareT,

12 funzi (4 k. 908). mana, prezinta multa analogie teritoriul satuluT Hiliseul-Curt,

Lucrarea in relief, de si foarte cu piesele de orfevrerie ce s'au catre hotarul despre satul Cor-
fina in amanun^ime, este insa gasit in mormintele greco-scy- jeutf, com. Hiliseul, pi. Cosula,
mal pu{in corectS in desemn, thice din Crimeeasi Rusia meri- jud. Dorohoiii. Aceasta* movila*
de cit a vasuluT precedent. A- dionals. Existen^a bol^eT de la are forma lung&reata a unul
mindoua insa dovedesc o de- Con^esti si a celor l'alte obiecte mormint, a careT periferie este

cadent in arta greco-romana de aur, armature si vase, pre- cam de 100 m. la baz3 si care

si se par a nu maT vechi de

fi cum si sicriul de lemn orna- are 3V2 m. inaltime.
cit din al doilea secol dupa mentat ; stofele decorate cu po-
Christos. Vasul sepoate divide leal&; coroanacu pTetre scumpe Mormintul - Uriajjulul, r/fdicd-

in 3 paY{T: gitul saG capacul cu scheletul caluluT cu podoabe de turd de pamint, inalt a de 4 1
/*

toartele, carT suntrezemate jos aur; in fine chiar si scenele m., largS la baza de 18 m. ?i

pe umerii vasuluT; pintecele, si lucrate in bas-relief pe vase, lungcl de 90 m., cu ambele ca-
scaunul, cu fundul rotunzit al toate aceste isT au semnele lor, pete maT ridicate si maT groase;

vasuluT. In partea superioara\ in bogatele morminte descope- se afla langa drumul de la Herta
care este cea maT ingusta, nu rite pe malurile septentrionale la SSveni, pe teritoriul satuluT
se mat vede omul calare, care ale MariT-Negre, si maT cu seama IbSnesti, com. Ibanesti, pi. Pru-

dupa descrierea coloneluluT A- in movila Cul-Oba de la ChereT, tul-d.-s., jud. Dorohoiu. Legenda
lexandru Gurita, orna capacul, in Curhanul (gorganul) Certam- spune c&, in vremea dederault,
a r&mas un simplu trunchiu cu lic pe linga tirgul Nicopol pe traia aicea v&duva unuT uria$
solzT care ese din gitul vasuluT. Nipru, si in tezaurul aflat acum cu un copil al s5ti, si ca acel

De fie-care parte,un centaur, in urmaluT HohlacT, linga Novo- copil, umblind odata pe cimp
purtind pe umer cite o oala, Cer-Casc, in fara Cazacilor de a gasit doT oamenl de statura
isl razima picioarele de dinainte !
Don. Toate aceste comorT fu- oamenilor de astSzT, arind pa*-

pe buza gureT. Umarul vasuluT, nerare, in can metalele prefioase mintul cu un plug cu 4 boT;
pe care stau picioarele de din- si pTetrele scumpe abundaii, aQ el i-a luat, cu plug, cu boT, cu

apoT, reprezinta in relief o vlna- infa^osat un curios amestec de tot, in poala c£m&seT si T-au* dus
toare de fiare salbatice, precum obiecte greco-romane, cu bo- la mara&sa zicind: «uTte mama,
este descrisa si in rela^ia pro- gate unelte si podoabe de un am gasit aceste ginganiT scur-

fesoruluT Saulescu; de o parte uz si de un stil saQ barbar sau mindpamintuh. Mama saT-azis:

2 vinatorT in costum antic si 3 oriental, cSrora in lipsi de un «lasS-T, dragul mameT, caacestia
ciTni gonesc un porc-mistre^; de termin maT bine apropiat li-sau sunt oameniTcarT aQsatraiascS
cea Talta, al^T 2 vinatorT, din can zis Scythice. O insotfre cam ana- dupa noT». La virsta de 7 an!,
unul cu gluga (cucullis) pe cap, loga cu acelea se recunoaste acel copil a murit si mama sa

Digitized by LiOOQ IC
 MOROEN1 803 MORU-GHIOL

Ysl ingropat in local ce aztazl cu padurl, iar de Pietro?i{a este Se invecine?te : la E., cu com.
se nume$te Mormintul-Uria$uluI. nedesparfita, {inindu-se cam tot Puntea-de-Greci ; la V., cu com.
Pentru ca sal acopere cada- una pe albia Ialomifel. Cu Talea Teiul, din jud. Arge?; la N., cu
vrul, a carat farina cu poala $i Runcul se leaga prin mid po- Ione^ti ?i la S. cu com. Moza-
de la o departare de I kil.; Iar tecl peste dealurl, iar cu Pie ceni, tot din jud. Arge$. De
locul de unde a luat farina fund tro$i{a prin linie de $osea. Ione^ti se desparte prin apa
adincit prin sapatura, s'a umplut Neajlovul, iar de cele-1'alte prin
de ap& $i se nume$te Dragulea. Moroe§ti, numire ce se da uneT padure. Se leaga cu comunele
P&rfl din comuna NamSe^ti, vecine prin drumuri fara $osele.
Moroeni, com. r*r.,jud. Dimbo- plaiul Dimbovi^a, jud. Muscel. Are o pSdure cam de 70000
vi^a, plaiul Ialomi{a- Dimbo vi{a. aril.

Aceasta com. este cea mal de- Moroianului (Valea-), vale, in

partata spre N. a jud. ?i este jud. Buzau, com. Aldeni ; incepe Mortul, tirld, in jud. Braila, la
situata pe ambele maluri ale din plaiul Muntele- Virful-Mare S. mo^iel Brate^ul, com. Surdila-
Ialomi^ei in val §i pe dealurl. De prime^te Valea Lacului - $i se Gaiseanca, la 6 kil. spre S.
la aceasta comuna, incep mun- varsa in riul Buzaul, linga bise- Are o suprafa^a de 4 hect.; 7
£1 ce! marf al judefulul Dimbo- rica din cat. Mate^ti, com. Ma- case $i 30 locuitorl.

vifa. In raionul comunel se afla racineni. Vite sunt: 15 cal, 35 vite

suhatul, numit Malaul, precum marl cornute, 250 01 $i 10 ri-

$i dealul Plaiul-Plopilor. Afara Morote§ti (Hoinari), catun, pen- matorl.

de Ialomifa prin raionul comu- dinte de com. Osmanul, pi.

nel, curge $i piriul Ru$e{ul. Balta, jud. Braila, la 4-5 kil. Mortul, grupd de mal multe mo-
Se compune din trel catune spre V. Populafia sa e de 288 vile, la N.-E. tirlel cu acela^r
Moroeni, Lunca $i Muscelul, cu suflete. nume, jud. Braila, com. Surdila-
o popula^iune de 1 132 locuiton. Gaiseanca.
Are o biserica; o ^coala; o Morote§ti, mofte, pendinte de
moara ; o dirsta ; o piva §i 5 com. Osman, pi. Balta, jude^ul Moru-Ghiol, com. rur., in jud.
her&strae de talat scindunf. Braila, proprietatea rao$tenito« §i pi. Tulcea, situata in partea
In mun^i nu departe de co- rilor Maria Niculescu $i Al. Chri- de E. ajud., la 36 kil. spre S.-E.

muna Moroeni se afla schiturile soscoleu Suprafafa sa e de 4000 de ora?ul Tulcea, capitala dis-
Pe$tera $i Obir^ia. hect., aducind un venit anual de trictului ?i in partea de N.-E.
Locuitoril se ocupa cu tot fe- 53000 lei. a pla$el, la 8 kil. spre S.-E. de
lul de ^esaturt de Una, cu cre- ora^elul Mahmudia, re$edin{a
?terea vitelor: bol, vacT, caT, Mortatul, munte, in jud. Buzau, pla$el.

multor capre, of $i porci. I com. Goide$ti, cat. Fundata;are Se margine^te : la N. $i la V.

Pe teritoriul com sunt raul{I I padure §i izlaz ; e ramifica^ia de cu com. urb. Mahmudia; la E.,

pom? roditori $i padurl marl $i N. a munteluf Razboiul. cu com. Cara-Orman, despar-

multe. ^indu-se prin girla Litcovul ; la

Pe munJI are suhaturl intinse, Mortatul, padure mo§neneasca, S., cu com. Cadirlez (Sf. Gheor-
unde pasc tide de of $i cirezl pe mo$ia Goide$ti, com. Goi. ghe), de care se desparte prin
de bol $i vacl. de$ti, jud. Buzau; are 250 hect. girla Cerne^ul $i la V., cu com.
Seaflapietre de var in mun Sari-Nasuf, $i anume cu catunul
tele Brindu^ile $i in muntele Morteni, com, rur. t in jud. Dim- sau Bei-Bugeac.
Priporul se afla carbuni de pa- bovi^a, pi. Cobia, situata pe Teritoriul com. este in cea
mint. cimpie ?i pe malul drept al riulul mat mare parte la nivelul Du-
Se invecine^te: laE. cu com. S.-V. de Gae^ti.
Neajlovul, la naref ?i chiar al Maril, dar mal
Talea, plaiul ?i jud. Prahova; Se compune din 4 catune: cu seama in partea de E., in
la V., cu com. Runcul ; laN. cu Morteni, Cacova, Vultureanca ?i multe locurt, e chiar mal jos de
culmea $i piscurile munfilor Car- Balomireasa, cu o populate de cit nivelul Dunarei, de aceea s'au

pa{I 91 la S. cu com. Pietro^a. 1842 locuiton. format bal^I numeroase $i in-

De Talea $i Runcul, se desparte Are tret bisericT; o $coala; o conjurate cu stuf. Pamintul ferm
prin dealurl ripoase acoperite moara §i o piua cu aburl. sau solid ocupa numal a 20-a

Digitized by Google
 MORU-GHIOL 394 MORU-GHIOL

parte din tot teritoriul comune!, Ghiol, spre V. comunel ; batyile ioritate compusa din RusI, este

cam vr'o 2400 hect. in acest ; Isacovul, Iuslina-Mare ?i Iuslina- de 290 familil, sau I477suflete,
p&mint ferm, este dealul Moru- Mica, la E., scurgindu-se in girla din carl 312 contribuabill.
Ghiol(4i m.), la V., de nature Litcovul ; intinsul iezer Razelm Are doua ?coli : una in c£t.

pietroasa ; dealul Cara-Bair, tot cu golful Holbina, i:i care intra Moru-Ghiol, fondata in 1884 de
la V. (79 m.), cu p&mint arabil. o mica peninsula cu 2 capete locuitorl, frecuentata de 58 elevi;

Movilele sunt numeroase, cu numite Cojburunul-Mare $i Coj- a doua, in cat. Dunavaful-d.-j.,

oinaltimede 20 25 metrocele — burunul-Mic, la S. ?i V.; balta la care urmeaza $i copiil din

mai multe artificiale $i datind Dranovul, la E. cat. Dunava^ul-d.-s., care este la

din vechime cea mai insemnata

; Locul liber este ocupat de 2 kil., fondata la 1892 de locui-

pe dealul Cara-Bair,
este aceia de stuf, ce acopere o iitindere torl, $i frecuentata de 50 elevi

de 13 m., s^pindu-se pana la 8 de 20000 hect., cimpie intinsa, 3 bisericl : una in cat. Moru-
m. adincime, s'au gasit intr'insa intretaiata de batyl $i lacuri ?i Ghiol, cu hramul Sf. Gheorghe,
urme de zid $i o chee grea de in care la mart distance se ri- fondata in 1879 delocuitori, cu
fter Linga satul Dun&v3tul-d.-s., dica cite un punct ma! inalt 10 hect. pamint, deservita de
se afla Dealul-cu-Cetate, al c&rul a$a avem: Paulo (i m.), la S.-V.; un preot un cintaref a doua
$i ;

virf, Duniv^ul (25 m.), are la Dranovul-Cherhana (1 m.), la E.; in cat. Dunava^ul d.-s., cu hra-
poalele sale ruine de cetate ve- Parvuloc, tot la E. (2,2 m.), Ca- mul Acoperamintul-Maicil-Dom-
chle, cum sunt la poalele dea- linova (6 m.), la S.E.; Dunava- nulul, fondata in 1889 tot de
lului Cara-Bair ruinele ceta^el {ul-Copac (1 m.) $i Cerne^ul-Flo- locuitorl, deservita de 1 preot

Zaporojenilor, carl avusesera aci rea (1 m.), tot la E., $i altele. $i 1 cintare^ ?i a treia in cSt.

o cetate bogata §i intinsa. Catunele can compun com. Dunava^ul-d.-j., zidita in 1894,
Este udata la N. de bra$ul sunt: Moru-Ghiol, c&tunul de deservita de 1 preot §i 1 cin-

Sf. Gheorghe, pe o lungime de re$edin{a, a?ezat la V., linga la- tarej.

32 kil. DunSv^ul, ce pleaca din cul Moru-Ghiol; Dunava^ul-de- Stuful confine papurS; baifile

Dun&re, spre S., uda satele Du- sus, spre E. de c&tunul de re- $i girlele, pe$te, al cam! venit

nSva^ul-d.-s. ?i DunSv^ul-d.-j., $edin{a, pe malul drept al gir- apar^ine statuluT.

§i se varsa in lacul Razelm, prin le! Dun^v^ul, de la care ?I-a Padurile se intind de-alungul
doua bra^e. Comunica cu la- luat ?i numele; DunSv^ul-d.-j., Dunaril, pe o lungime de 8 kil.

cul Dranovul prin 3 girle: Pie- la 7 kil. spre S.-E. de catunul $i pe o intindere de 200 hect.;

tua{, Semnaf, Dvajatca, care uda de re$edinta, pe malul girlel fine^ele ocupa 400 hect.; pi?u-

comuna la S.E.; girla Drano- Dunava^ul; Uzlina, spre N., pe nele, 2500 hect., $i sunt toate

vul o uda la E.; Girla-Lipove- malul sting al brafulul Sf. Gheor aflatoare in stuf, $i numal purine
nilor, care este o comunica^ie a ghe, la 8 kil. spre N.-V. de c5- pe pamintul ferm.
bra^ulul Sf. Gheorghe §i girla tunul de resedinfa. Locuitorilposeda 50 pluguri :

Duniv^ul, la N.; girla Priboina, Mai sunt apoi a$a nu mi tele ?i 2 ma^inl de secerat; 400
tot la N., e scurgerea loculul Cherhanele sau pescSril, trel a$e- bol, 250 vacl, 350 cal, 400 of

Moru-Ghiol in DunSre ;
girla zate pe bra^ul Sf. Gheorghe, una $i 100 rimatorl.
Cerne^ul $i alte trel mici girle: pe lacul Dranovul, «i alta pe lacul Sunt 3 meseria^I, 2 ferari ?i

Lungul, Sulemanca $i Mihalache- Razelm. 1 lemnar, 5 comercianflf (2 lips-

Grecul, prin carl girla Cerne^ul Intinderea comunel este de canl, 3 circiumarl).

comunica cu Dunavajul, uda 46000 hect., din carl 2400 hect. Comerciul este activ $i con-

com. la E.; girla Marchel, la N.- p&mint ferm, iar restul de 43600 sta in import de coloniale §i

V.; girla Litcovul, la E. $i N.; hect. apa, girle, balfl $i stufurl, vinurl, ?i in export de cereale,

girla CHnetul, la V.; mai multe al c^ror venit este ale statulul. pe^te proaspat ?i sarat.

mid girli^e strabat, cari pleach Din 2400 hect. pimint, 100 Budgetul comunei e la veni-

din lacuri ?i se pierd in stuf^rii. hect. sunt ocupate de vetrele turlde 6275 lei, $i la cheltuell,
Bal$I sunt numeroase; prin- celor patru sate; 2160 hect. de 5568 lei.
cipalele sunt : balta Moru-Ghiol, sunt ale locuitorilor $i 45 hect. Cai de comunicatie sunt pe
linga satul Moru-Ghiol, se scur- ale proprietarilor, date in arenda uscat $i pe apa; pe uscatsunt
ge in Dun&re doua mid ; lacuri locuitorilor. drumurile comunale Mahmu- :

s£rate, tot linga satul Moru- Populafiunea comunel in ma- dia-Tulcea, la Sari-Nasuf ?i cat.

Digitized by LiOOQ IC
 MOKl'.CHIOL m r
i MOSCUL

Beibugeac-Carailcil pe apa, prin ;

Mahmudia, si pe acela al cat. formats din satul: Morunglavul
stuf pe malul DunSreT, este
si Moru-Ghiol este o prelungire o
; (802 locuitor!) si 5 catune, si-

un drum comunal la Cara-Or rientala a dealulu! Cairacile ; se tuate pe apa Burluiul : Ghiosani
man si Cadirlez. intinde spre E., avind o direc^ie (255 locuitor!), Barasti (Burluiul,
In aceasta comuna sunt zi- generala de la N.-V. spre S.E., 380 locuit.), Morunesti-d.-j. (260
dur! carl dovedesc urmele co brazdind partea de E. a plasei locuitor!), Morunesti-d. (200 s.

lonistilor romani. Dupa cum a si a orasulu! Mahmudia si cea locuitor!) si Poiana-Mare (288 lo-
rata numele sau, comuna a fost de V. a com. Moru-Ghiol; e de cuitor!). Este situata la 12 kil.

la inceput locuita de Turc! si natura stincoasa ; are 41 metri de Bals si la 14 kil. de Ca-
Tatar!, ce au fondat acest sat, inalfime ;
punct trigonometric de racal, lao altitudine de 198 m.

cam pe la anul i860, venind rangul al 3-lea ; la poalele de d'asupra nivelulu! Marii.
din Crimeea, de sub dominatiu- N. se intinde lacul Moru-Ghiol Are o populate de 558 fa-

nea ruseasca, si primind pa si satul Moru-Ghiol, iar la cele milii, sau 2185 suflete: 11 10

mintur! in aceste Jinutur! ale de S., doua mic! lacur! sarate barbafl si 1075 feme!), din car!
Dobrogei, gSsind acest plmini si cat. Bei-Bugeac (al com. Sari- 416 contribuabil! o scoala pri- ;

bun de cultura, de pftsunat, si Nasuf); este acoperit cu pasunl mara, condusa de 1 inva^ator,
neplatind nic! o dare c&tre sta si aratur!. si frecuentata de 41 elev! 4 ;

tul turcesc, au locuit comuna si bisericl, din car! una in satul

catunele e! pinS la 1877, cind, Moru-Ghiol, lac, in jud. si pi. Morunglavul, cu hramul Sf. Tre-
in urma razboiulul turco-rus, s'a Tulcea, pe teritoriul com. rur. ime, din 7160 (1652), deservita
retras popula^iunea mohameta Moru-Ghiol, situat in partea de E. de 1 preot ?i 2 cintare^t; 7 cir-
na, raminind numal vro 30 fa a piase! si cea de V. a corn.^ ciumi.
miliT tatarest!, iar satele au fost la poalele dealulu! Moru-Ghiol
ocupate de Rusi-Lipoveni din pe malul sati de S. se afla Morunglavul, deal ?i punct tri-

comunele invecinate, Cara-Or- |

satul Moru - Ghiol ; comunica gonometric de observable, linga
man si Uzlina. I cu Dunarea prin girla Priboina satul cu acelas! nume, jud. Ro-
are o intindere de 200 hect., mana^i.
Moru-Ghiol, sat, in jud. si pi. I
din care jumatate e acoperita
Tulcea, cat. de resedinja al com. cu stuf; confine peste, care se Morunul, piriil, in jud. Vilcea,
Moru-Ghiol, asezat in partea de
j
transporta la Mahmudia si al ca- izvoreste din poalele dealulu!
E. a pl&$eT, si in cea de V. a ;
ru! venit apar^ine statulu!. Plesul si se varsa in riul Mue-
com., intr'o scobiturS a laculuf reasca, in raionul com. Mue-
Moru-Ghiol. Morune§ti-de-Jos, cdtun, al com. reasca-d.-s., pi. Cozia.

Se m£rgineste la N. si la V. Morunglavul, spre S. E., pi. Ol-

cucom. urb. Mahmudia ; la S., teful-Oltul-d. s., jud. Romanafi, Morunul, elestefi, in jud. Tele-
cu cat. DunSv^ul d.-j. ; la S.V., linga riul Burluiul ; are 196 m. orman, com. Magureni, format
cu cat. Bei-Bugeac; la E., cu cat. altitudine d'asupra nivelulu! Ma din revarsarile pirtulu! Bratco
Dunava^ul-d.-s. si com. Cara-Or- ri!. Are o populate de 70 fa vul si alimentat de apa diferi-

man. milii, sau 260 suflete ; o biserica, telor izvoare.

Are o intindere de 1745 hect, cu hramul Cuvioasa Paraschiva

din car! 30 hect. ocupate de (1705), deservita de 2 preof! si Moruzi, sau Leaotul, iaz, deri-

vatra satuluf, 1670 hect. ale lo 2 cintarej!. vat din riul Prahova, din drep-
cuitorilor si 45 hect. ale proprie- tul com. Nedelea, pi. Filipesti,

tarilor. Morune§ti-de-Sus, catun, al com. jud. Prahova.

Populafiunea, compusa din Morunglavul, spre N.-E., pi. 01-
Rus! §i Tatar! e de 162 famili! tetul-01tul-d.-s., jud. Romanaji, Mosafirul, insuld, in Dunare,
(30 tatare si132 ruse), cu 794 linga apa Burluiul, la o altitu- cu 4 hect. padure, pendinte dc
suflete (102 Tatar! si 692 Rus!). dine d'asupra nivelulu! Mari! de com. Celeiul, jud. Romana^i.
Are o scoala si o biserica. 197 m. Are 200 locuitor!.
Moscul, sat razasesc, pe valea
Moru-Ghiol, deal, in jud. si pi. Morunglavul, com. rur., in jud. Chinejei, com. Bujorul, pi. Pru-
Tulcea, pe teritoriul com. urb. Romanafi, pi. Olteful-Oltul-d.-s., tul, jud. Covurluiti, din sus de

€3167. UmrtU Dicfionar G»ogr*/le. Vol. IV

51

Digitized by LiOOQ IC
 MOSOARELE HVH5 MOS-COMAN

Gola^ei. Are 124 familiT, sau preuna cu trupul Urzicari, pa- voll, 625 bivolije, 294 capre,

594 suflete; o biserica $i o durea Dosul-cu-Morile. 37552 5850

01 ?i porci.
?coala.PSna In 1886, satul Mos Comerciul se face de 3 1 han
cul forma comuna a parte. Mosti§tea, plasil, jud. Ilfov, con- giT §i 116 circiumari.
topita cu pi. Dimbovita de la Locuitoril poseda : 1897 plu

Mosoarele, suburbie, a ora^ului I Aprilie 1882, de la care data gurl cu boT §i 12 1 1 cu cal; 3887
T.-Ocna, pi. Trotu$ul, jud. Ba- singura plasS, ambele avind re- care $i carufe : 2372 cu bol $i

cSu, situati la N.-V., pe dreapta $edin{a sub-prefecture! in com. 15 15 cu cat.

Trotu^uluT, pe drumul Moine?- Pantelimon. In cuprinsul pla?el sunt balta

tilor. Are o populate de 64 Se compune din 70 sate, carl ?i 50 hele^taie.

fam. de RominT, 8 fam. de Un- formeaza 16 comune rurale, $i numele de la valea
$I-a luat
gurT $i 5 fam. de Evrel; o bi- anume: Belciugatele-Coje$ti, Ca Mosti^tea, care o uda in partea
serica, ca hramul Schimbarea- trune^ti-Miineasca, Cringul-Fun- de S.
la-Fa^a, cladita la 1844 de Spi- dulele, Crea^a-Le^ile, Dragoe$ti- Pamintul acestel pla§f este

ridon Chirtya, Sandu Chirija si Bijinele, Dridul-Sarindarele, Fer cimpie intinsa, brazdata de la

Tanase Negri. bin^i - Stroe$ti, Greet - Gradi?tea, N.-V. spre S.-E. de mat multe
Teritoriul sau este bogat in Hagie$ti-Mariuta, Ileana Sulima vai, carl fac pamintul mult ro-

pacura, care se exploateaza. nul, Maia, Meri-Petchi-Neteze$ti, ditor $i de cite-va mici dealuri.

Mic?une§ti-Greci, Radule$ti-Re
Mosorali, sau Musura, pcsca simnicea, Rosiori, Tamadaul-Dir Mosti^tea, lac, jud. Ilfov, pi. 01

rie, in jud. Tulcea, pi. Sulina, vari. tenifa si jud. Ialomija, pi. Bor
comuna Sfi^tofca. Este a^ezat.1 Re$edin{a sub-prefecturel era cea, linga care se afla satele:

pe malul MariT, unde cea mat mat inainte in com. Fierbin}i-d.-s. Bo$neagul, Ulmul, Nenciule§ti

de S. gura a brafulul Chilia, Teritoriul placet coprinde par §i Faurei. Acest lac desparte

se sfir$e$te in apa Marit-Negre. tea de E. a jud. $i are o po jud. Ialomija de jud. Ilfov. Mai
PescariT, mat to^T lipovenT, sunt pulafie de 23343 locuitorl, din poarta numirea de Iezerul. Con-
in numar de 22 familiT, sau 103 cari : 53^2 locuitorl se ocupft fine mult pe^te. ^armii sil in

suflete. cu plugaria, 147 sunt circiumari, partea de S. sunt mia?tino§i. Se

23 industrial, 416 au diferitc ! scurge in Dunare in fa{a ostro-
Mosoroasa, sat, facind parte profesiunT.
j
vului Albina, trecind pe linga

din com. rur. Olane?ti, pi. Co- Suprafaja totaia a pla^el e dc ]

com. Manastirea, pi. 01teni{a,

zia, jud. Vilcea. Este situat pe 136284 pogoane. Statul $i pro- 1

jud. Ilfov.
valea cu acela^I nume $i are o prietarii au 48882 hect., iar lo .

populate de 42 locuiton. cuitorii 19260 hect. Din acestea, Mosti§tea, girla, in jud. Ilfov.

statul cultiva prin arenda$ii sa! Izvore?te din partea de X. a ju-

Mosoroasa, sat, facind parte din 32523 hect. (2486 hect. ramin detulut, dintre satul Vara?ti-d.s.
com. rur. Pau?e$ti-Magla$i, pi. sterpe, 3546 hect. izlaz, 25 hect. $i Vara?ti-d. j., pi. Dimbovita,
Cozia, jud. Vilcea, situat la 3 cultura viel, 7302 hect. padure). curgind de la N".-V. spre S.-E.

kil. de cat. Coasta, unde e Locuitorif cultiva 173 14 hect. Comunica cu valea Pasarea

$coala. (406 ramin sterpe, 1489 hect. printr'un bra{, spre N. de m2-
izlaz, 51 hect. vie). nastirea Pasarea. Linga com. Ta
Mosoroasa, sat, facind parte din La Flerbinji este re$edin{a ju- riceni, pi. Oiteni^a, se varsi in

com. rur. Bujoreni, pi. Cozia, deluT de ocol. balta Mosti?tea ?i d'aci se scurge
jud. Vilcea. Are o populate de Are 48 : bisericT, deservite de in Dunare in fa{a ostrovului Al-

55 locuiton. Cade la V. de 47 preoflf; un biurou telegrafo- bina.

com., la 4 kil. de satul Olteni, po$tal; un spital rural cu 18 Are un curs lin $i in mare
re^edin^a com. paturl ; 6 morl cu aburi $i 1 parte e a$a de lata ca pare a fi

cu apa; 24 poduri statatoare ;

o balta.
Mosoroasa, trup de mope, a 24 ma?inl de treerat cu aburi.
statulul, inintindere de7S hect., Vite sunt: 6278 cal $i lepe, Mo§-Coman, vale, in jud. Ialo-

in jud. Vilcea, pi. Cozia, com. 97 armSsari, 8798 bol, 5032 vac!, mita, pi. Ialomi^-Balta, pe teri-

Pau$e$ti - Magla^i, formind, im- 2231 vi^el, 257 taurl, 192 bi- toriul com. Hagieni, situata pe

Digitized by LiOOQ IC
 MO?ACA 397 MOSNA

coasta Baraganulul, printre viile I Mo§ia-Episcopiei, mofie, ce se tuata pe costi§a dealulul, numit
locuitorilor din Hagieni. intinde spre V. $i E. de ora?ul Fa$aMo?neI.
I

Roman, jud. Roman, $i care a- Se invecine^te la N. cu com.

Mo§aca, pddure, pe mo$ia Piriul- part'inea din timpurl vechi E- Rachita $i Seaca-de-Padure ; la

Negru, com. Dersca, pi. Berho- I

piscopiet de Roman. Ea se in- V., cu Carpeni ; la S., cu cat.
metele, jud. Dorohoiu. tindea, dupa cum ne arata o $tubeiul $i la E., cu com. Ca-
I
hotarnicie veche, pe temeiul ca- ciulatul.
Mo§easca, mope, in jud. Buzau, reia C. Racovtya-Voda, la 10 Limita liniel de N. incepe din
com. Balane$ti, cat. Cozieni ; are Septembrie 1752, da un hrisov mo$ia statului Seaca, dinpunctul
6b hect., din car! 35 hect. pa- domnesc, din hotarul finutulul numit Piatra, $i merge spre E.
dure, proprietate mo^neneasca. Neam^u, prin tirgul Roman, spre pand la movila numita Ba§ica,
1

Siret, pana in mo?ia Ghedin^ilor. apolcu direcfiuneaspre S.E., pa-

Mo^easca, numire data uneT pitrfi i
Episcopil luau dijma din tot na in Gura-Mo$neI, zisa Leamna.
din p&durea satulul Tihule$ti venitul eT, din zece una. Limita HnieT de S. incepe din
Cozieni, jud. Buzau, com. Ba- mo$ia Geble^ti $i merge pana
lane$ti; are cam 54 hect. Mo§ia-TIrguluI, numire ce se in mo§ia Caciulatul.
da mal inainte unel pdrfi din Limita de E. se intinde
linieT

Mo$e§ti, vechie numire a ciitu- incunjurtttoarea ora§uluI Roman, din mo$ia statului Vilcomul, pana
nulul Cozieni-d.-j., jud. Buzau, jud. Roman, parcel ce vine din in mo$ia Caciulatul.
I

com. Bal3ne§ti. sus de ora$ (spre N.) $i aceasta Limita liniel de V. fine din
I
spre deosebire de alta, ce venea mo$ia statului Seaca, pana in
Mo§e$ti, tJechie numire a cdtu- din jos $i care purta numele de mo$ia Geble?ti.
nulul Pietrarul, jud. Buzau, com. Mo$ia-EpiscopieI. Aceasta parte Terenul comunei este acci-
Trestia. apar^inea Domnulul, cacl din dentat de dealul numit Fa{a
un document de laC. Racovtya- Mo$neI. Dealurile au oinaltime
Mo^e^ti-Nol, sat, in jud. R.-Sa- I
Voda, din 15 Iuiie 1756, se vede cam de 200 m. Sunt acoperite cu
rat, pi. Rimnicul-d.-j., com. Ni- ca acesta haraza^te o bucata semanaturi de griu, porumb, vil
l

sipuri, a$ezat in partea de V. a de locde 1740 stinjenl din mo- ?i padurl.

com., pe malul sting al riulul R. $ia tirgulul, EpiscopieT de Roman La anul 1874, com. Mo$na
Sarat, la 5 l jt kil. spre V. de cat. $i cu aceasta ocaziune arata ca era unita cu comunele Rachita
de re^edin^a, Nisipuri. Are o intreaga aceasta mo$ie a tirgu- $i AzI se compune
Caciulatul.
* intindere de 6 hect., cu o po- luiera de 3000 stinjenl, afara din doua catune ?ianume: Ca-
pulafiune de 66 familii, sau 314 de vatra tirgulul. raimanul $i Mo$na, care este ca-
suflete, din carl 64 contribua- tunul de re?edin$a.
bill ; o biserica $i o $coala. Mo§iasca, numire\ ce se da sa- Are o biserica, fondata la 7 3 5 1

!
tuluf Vizireni, jud. Braila, care de Pirvu Ion Area $i al^il. Ree-
Mo§e§ti-Vechi, sat, in jud. R.- a fost format de locuitoriT venial dificata la 1792 de Mihail Tran-
Sarat, pi. Rimnicul-d.-j., catunul I

din satul Mo$ie$ti, din jud. R.- dafir, etc. A treia oara a fost

comunel Nisipuri, a$ezat in par- Sarat. reedificata, in 1864, de ob^tea

tea de V., pe malul sting al comunelor Mo$na $i $tubeiul.
I

riulul Buzaul, la 2 kil. de catu- j

Mo§iei(Capul-), sub-divizte* ca- Biserica e facuta din birne, $i ser-

nul de re$edin{a. Are o intin- tunulul Fundeni-Cuculeasa, co- beaza hramul Sf. Paraschiva.
dere, dc 6 hect. ?i o populate
I
muna Fundeni, jud. Buzau. Este o $coala mixta in cat.

de 88 familii, sau 386 suflete, din Mo$na, ce funcfioneaza din 1

87 5
carl 82 contribuabili; o bise- Mo§iilor ( VIrful-), virfde munte, ?i frecuentata de 28 copil.
rica. !
jud. Bacau, pi. Tazlaul-d.s., de Dupa legea rurala din 1864,
pe teritoriul com. Solon^ul. sunt 35 locuitorl impaminteni^i,
Mo$ia-Archita, rdz(i§ie, in jud. I iar dupa cea din 1872 sunt 12

Neam^u, pi. Bistrifa, com. Mas- Mo^na, com. r/tr., jud. Dolj, pi. insura^el, avind pamint pe mo-
tacanul, proprietatea Capitanu- '

Dumbrava-d.-s., la 32 kil. de $ia statului Seaca-de-Padure.

lul Gh. Popescu. Are un venit Craiova $i la 17 kil. de re§e- Suprafa^a teritoriulul comu-
anual de 400 lei. I
din^a placet, com. $opotul, si- nel este de 800 hect., din carl:

Digitized by Google
 MO$NA 398 MO^OAIA

600 hectare pftmint arabil, 20 33 elevi; doua bisericl, din carl piraiele din aceaste comune,
hect. fineata, 20 hect. sterp, una vechte cam de 200 ani, de- numite Cozme^ti $i Podoleni, se
40 hect. p&duri 91 100 hect. va- servite de 2 preoflf $i 2 cinta- varsa in lazul de la Gura-Cil-
tra satului. re{I. ceT, de pe teritoriul com. Gher-
Mo?ia de pe comunel
teritoriul Pe teritoriul acestul sat, se mane$ti $i de aid in balfile

are o intindere cam de 600 afla urmele unor san^url, care Prutulul.
hect. f£r& p&dure $i finea^a. Are strabate localitatea in partea de
un venit de 7200 lei §i a apar- N.-E., iar in partea de N.-V. Mo^neanului (Culmea-), sini
{inut d-lor Geblescu, Iacovache se afla movila numita Ceta^uia. de mun(l, in jud. Bacau, pi.

?i cetelor de mo?nenI. Azi toata In anil din urma s'au gisit prin Trotu^ul, ce se ramifica din cul-

apar^ine mo?nenilor. marginea ^anturilor, instrumente mea Ciculul (Transilvania) $i des-

Padurea Mo$na de 40 hect. $i de fer agricole, precum secerl, parte Ciobanu$ul de Uzul.
aparfine cetelor de mo^nenl; sape, $. a., de forme curioase.
e populate cu cer, girnifa, $i Vite marl cornute sunt 586, Mo§neagului (Valea-), vale, se
ulm, predomnind gtrni^a. ol 13 1 7, capre 21, cat 117 §i intinde intre satele Valea-Case
Viile, in intindere de 20 hect., porci 605. lor §i Lipova-Raze$i. Pe aceasta
apar^in locuitorilor mo^nenl, $i vale e situat satul Valea- Mo§-
produc vin ro$u. Mo§na, sat, jud. Dolj, pi. Dum- neagulul, din com. Lipova, pi.

Transportul se face cu carele brava-d.-s., com. Mo$na, cu re- Racova, jud. Vasluiu.
pe calea vecinaia Breasta Clea- $edin{a prim&rief. Are o popu-
novul, pe o intindere de70kil. late de 459 suflete: 239 bar- Mo§neni, sat, facind parte din
Budgetul com. e la veniturl bapf ?i 220 femel, locuind in com. rur. Surpatele, pi. Oltul-

de 1166.40 lei ?i la cheltueli de 121 case; o $coala mixta, ce d.-s., jud. Vilcea. Are o popu-
1097.32 lei. func^ioneaza din 1874, frecuen- late de 169 locuitorl, ?i cade
Vite cornute sunt 4 17, 01 120 tata de 25 bie^I $i 3 fete, 19 in partea de S.-E. a comunef,
?i cal 42. baefl $i 3 fete din Mo?na, 6 ba- la x
/5 kil. de cat. Surpatele, re-

e$I din Caraimanul; o biserica, $edin£a com. Locuitoril sunt

Mo$na sau Mojna, com. rur., fondata de locuitoril satului $i mo^neni.
in partea de N.-V. a pi. Podo- anume : Hamza, Barbu, Area i Are o biserica, numita Col-
leni, jud. Falciu, cam la raij- ?i atyil la 1735, reparata de nicul, fondata de Episcopul Cle-

loc, ?i spre N. de ora§ul Hu$i. Pirvu la 1792 $i reinoita de ment la 1642.

Se mirgine^te la E. cu com. ob?tea locuitorilor la 1864; ser- !
De la E. spre V. e udat de
Bohotinul ?i Gura-Bohotinuliu beaza hramul S {il Voevozi $i 1
riul Otasaul, in care se varsa
la V., cu Gherm&ne$ti ; la N., Cuvioasa Paraschiva ?i e de- valea PetrSdaia. La S. are Dea-
cu Raducftneni ?i la S., cu Coz- servita de 1 preot $i 2 cintarefl. lul-Ciinesc, la poalele caruia se
me$ti 51 o parte din Bune^ti. afla cetatea Cetatea.
Situata pe dealurile Ceta^uel $i Mo§na, sat, jud. Falciu. Vezl.
Bohotinul ?i pe valea dintre Mo$na, comuna. MO^neni, mahala, in jud. Mehe-
aceste dealurl, ce inconjoara din^i, pi. Motrul-d.-s., com. rur.

de toate pir^ile satul Mo$na, Mo§na, loc, cu rama$i$e de ce- Flore^ti.

din care e formats comuna, a- ta^ue, jud. Falciu. Vezl Ceta-
vind deschidere numal in par- {uia. Mo§neni, despiirfire a comunel
tea de S., pe unde trece Piriul- Gradinile, pi. Balta-Oltul-d.-j.,
Mo$neI. Mo§na, piriii, jud. Falciu, for- jud. Romana^i.
Suprafa^a teritoriulul comu- mat din piraiele: Ceta^uel, Ra-
nel e cam de 2210 hect., din cea $i PlochiT, carl, unindu-se Mo§neni-Albote§ti, sat, pe a
carl 715 hect. p&dure, iar va- din jos de sat, la Podul-Boe- pa Teleormanulul, jud. Arge§,
tra satului de 86 hect. rulut, iau numirea de Mo$na. pi. Pite^ti, pendinte de com.
Are o populate de 552 fa- Piriul dupa ce prime^te in §es rur. Albota; are 150 locuitorl
milil, sail 15 10 suflete, din carl Piriul-VaeMuI-Voda, trece pe ?i o biserica.
289 contribuabill ; o ?coala, in- teritoriul comunelor Cozme§ti
fiinfata la 1867, frecuentata de $i Podoleni, unde unindu-se cu Mo^oaia, com. rur., pe apa

Digitized by LiOOQ IC
 MO?OAlA 399 MOTOCI

Teleormanulul, jud. Arge$, pi. Cimpulung, comunele Corb?ori plaiul Rfmnicul; izvore^te din
Pite^ti, la 9 kil. de com. rur. $i Berevoe^ti, plaiul Nuc^oara. virful Alunulut; ud& com. Du-
Biscovul-Fle$ti, re$edin{a sub- mitre$ti,c&tuneleDumitre$ti-d.-s.
prefectureT, ?i la 12 kil. de Pi- Mo§teni, sat, ftcind parte din com, ?i Dumitre$ti-d.-j., $i se varsa in
te$ti. rur. Mierle?ti, pi. Siul-d.-s., jud. riul R.-Sa>at, pe stinga, dupa
Se compune din satele : Bel- Olt, situat pe valea Iminogulul, un curs de 30 kil.

ciul, CiocSnei, Curaturele, Dea- intre C&tanele $i Schitul-Greci.

lul-Lung, Mo$oaia, Piscul-Mo^u- Are o popula^iune de 240 Motocani, mosie, far£ sat, in jud.
lui $i Corde$ti, cu o populate locuitorl, din carl unil sunt mo?- Neamfu, pi. Bistri^a, com. Ra-
de 460 familif, sau i859suflete, nenl, aljil impropriet£rtyI dup£ diul, situate pe linga mobile
din carl 10 familil de figanl. legea rurala ; o biserica, fondata. Brani$tea §i Polobocul.
Are 3 bisericl, din cari una la anul 1851, at c&rei ctitorl
foarte vechle, deservite de 6 sunt : Preotul Theodor Mo$te- Motoce^ti, sat, in jud. Bacau,
preo^T, 3 cintareflf $i 2 paracli- nescu, Preotul Ion Mo^tenescu pi. Tazl£ul-d.-j., com. Ripile, si-

seri ; 2 $colf, una de bSe^i §i a §i Preoteasa Stanca. tuat in ?esul din stinga Trotu-
doua de fete. Locuitorii posedS: 20 cal, $uluT $i pe coasta dealulul Cior-
Budgetul com. e de 4445 lei 16 lepe, 60 boT, 35 vact, 250 tolomul, la 4 kil. 900 m. de

la veniturl ?i de 3285 lei la oi $i 50 porcl. satul Ripile.

cheltuelf. Are o populate de 50 familiY,

Vite: 600 bol ?i vadf, 22 caT, Mo§teni, catunas, pendinte de sau 180 suflete.
600 oi §i 200 rim&torl. com. Dudul, pi. Siul-d.-j., jud. Vite sunt: 10 cat, 87 vite marl
Olt. Are vr'o 45 locuitorl, mai cornute, 4 capre ?i 30 porcT.
Mo§oaia, sat, in jud. Arge$, pi. to{I mo$nenI, carl poseda. cam
Pite^ti, ftcind parte din com. 300 hect. arabile §i 125 hect. Motoci, com. rur., in jud. Dolj,
rur. cu acela§i nume. Aci este p&dure. pi. Ocolul, la 14 kil. de re?e-
re^edinfa primaries Acest catun e mai mult o din^a pla^eT, com. urb. Craiova,
mahala a cat. Dudul, situat la situata pe $esul Motoci, de am-
Mo$Onoaele, schit de calugSrl, N. saQ. bele maluri ale riuluT Tesluiul.
in com. Fitione^ti, pi. Zabrau- Se compune din dou£ catune
{ul, jud. Putna, Infiin^at in 181 2 Mo^teni, mahala, com. rur. Fo- Motoci, care este catunul de re-
de p&rintele Dimitrie. le$ti-d.-s., plaiul Horezul, jud. ?edin^a, ?i Ureche^ti.
Vilcea, situat la 1
l
h kil. de Se invecine$te la N. cu com.
Mo§onoaele, pddure, in intin- mahalaua Dosul, unde e $coala. Malae?ti ; la S., cu com. Mischi;
tindere de 1824 fialdf, proprie- Cade in partea de S.-E. a co- la E., cu com Vulpeni ?i la V.,

tate a statuluf, situate pe teri- munel, ling£ riul Bistrifa. cu com. Izvorul $i Flore?ti.

toriul com. Fitione§ti, pi. Za- Terenul com. este $es, com-
brSu^ul, jud. Putna, avind tru- Motllva, mosie nelocuiti, a sta- pus din argila §i nisip.
purile: Mo^onoaele, RSschitoaia, tului, fosta pendinte de manSs- Este udata de piriul Tesluiul,
Petroaia $i Repezoaia. tirea Slobozia, in jud. Ialomifa, care curge prin com. cu direct'ia
pi. Ialomifa-Balta, pe teritoriul N.S., $i peste care sunt dou&
Mo§oroaele-Mari, munte, jud. com. Pribegi, cu o suprafa{& de pode^e, unul in citunul Motoci
Mu?cel, intre comunele Lere^ti, 1400 hect., din cad 130 hect. ^i al doilea in catunul Ureche^ti.
Nam&e$ti §i mun^il Rucarulul. pidure. Se arendeazi cu 22000 Sunt patru lacun: Lacul-Ra^eT,
let anual. al-CorbuluI, al-luf-Lazar §i al-

Mo§oroaele-Mici, munte, jud. Dumbravi^eT.

Mu$cel, la S. de Mo?oroaele Motilva, pddure, in jud. Ialomi^a, Se zice ca com. a fost infiin-
Marl. pi. Ialomi^a-Balta, com. Pribegi ^ata la 17 13 de un p&stor nu-
formeaza cu padurea Riiosul un mit Marin-Motocul, cind, stabi-
Mo§oroaele-Mari §i Mici, pit- trup de 130 hect, populat cu Hndu-se cu turma sa aid, a fost
durl ale statuluf, in intindere stejar $i ulm. urmat §i de al{I locuitorl de
de 135 1 hect, jud. Mu?cel, fa- prin comunele vecine.
cind parte din mun$il m&n&stirel Motnaul, riu, in jud. R.-Sarat, Are o populate de 800 lo-

Digitized by Google
MOTOCI 400 MOTOTOLE^TI

cuitorf, din carl 475 locuitor! Motoci, sat, jud. Dolj, pi. Ocolul, Locuitoril desfac produsul
in Motoci325 in Ureche§ti,
?i com. Motoci, re?edin{a prima- muncel lor la tirgul PodulTur-
locuind in 158 case; doua bi- riel. Are 475 suflete; o §coala culul $i la ora$ul Birlad.
sericl: una in cat. Motoci, cu mixta, ce funcfioneaza din 1881, Veniturile ?i cheltuelile co-

hramul Sf. Paraschiva, zidita de frecuentata de 45 baep, din munel se urea la 2400 lei

Bala$a-Teodoru §i reedificata de carl: 27 din Motoci ?i 18 din anual.

fostul proprietar B. Solomon, la Ureche^ti; o biserica, cu hra- E br2zdata de dealurile: Chi
1853, avind 17 pog. datedestat mul Cuvioasa Paraschiva, de zid, cera, Fataciunele, Burlugul, la

$i 1 50 pog. date de fondatoare avind 17 pog. de la stat $i 150 E. ; f epoaia, Gornetul, la V. $i

$i a doua in cat. Ureche?ti, cu pog. daruite de fondatoare, zi- e strabatuta de piriul Zeletinul,
hramul Na$terea Maicel Dom- - - dita de Bala?a Teodoru §i reedi- care trece prin centru.
nulul, zidita de locuitor! ?i ree- ficata la 1853 de fosta pro- Se margine^te la N. cu com.
dificata la 1858 de Marin Gre- prietary, Bala§a Solomon. Burdusaci; la S., cu com. Mun-
ceanu, avind 1 7 pog. arabile, date celul; la V., cu com. Oae?ti;
dupa legea rurala din 1864, Motoci, mo§ie particulara, jud. la E., cu jud. Tutova.
ambele deservite de 2 preop ?i Dolj, pi. Ocolul, com. Motoci,
2 cint^re^I; o $coala mixta in in intindere de 400 pog. arabile Moto§eni, sau Ursa, sat, facind

cSt. Motoci, ce funcfioneaza din $i cu venit anual de 7000 lei, parte din com. cu acela§I nume,
1881, frecuentata de 27 baepf apar^inind d-lul N. Opran $i jud. Tecuciu, situat pe partea

din Motoci $i 18 din Ureche§ti. locuitorilor. dreapta a Zeletinulul, pe coasts.

Dupa legea rurala din 1864 Aid se afla re^edinfa com.

sunt 90 locuitor! impamintenip. Motoful, c&tun, pendinte de com. Are o populate de 64 fa-

Suprafa^a teritoriulul com. e Cosme?ti, pi. Glavaciocul, jud. milil, sau 226 suflete, carl lo-

de 2090 pog., din carl: 1600 Vla?ca. cuesc 60 case o biserica, cu

in ;

pog. arabile, 200 pog. finea^a ?i hramul Sf. Dumitru, facuta de

290 pog. izlaz. Motohani, culme de deal, lunga, caramida la 1864, Martie 28,
Mobile de pe teritoriul com. in jud. Buzau, cat. Carpini^tea, dupa cum arata inscripfia de pe
sunt: Motoci $i Ureche?ti. servind ca ho tar despre jud. u^orul u$ei, cu sprijinul $i ini-

Mo^ia Motoci are o intindere Rimnicul-Sarat. {iativa Protoiereulul loan Spi-

de 400 pog., $i aduce un venit rescu, $i cu concursul locui-

anual de 700 let. Aparfine d-lul MotO^eni, com. rur. t jud. Tecuciu, torilor, pe locul unel alte bi-

N. Opran ?i locuitorilor. Mo$ia compusa din $apte cfttune: Bur- sericl de lemn care a ars;

Ureche^ti are o suprafafa de 250 lugul, Chicerea, Fundatura, Mo §coala, care dateaza de la 1868

pog., un venit anual de 5000

$i liortyi, Moto^eni, Negoaia ?i f e- $i de 30 bae{f.
e frecuentata
lei. Aparjine d-lul G. Cionca. poaia, situata pe Valea-Zeleti- Satulmal inainte a fost in
Restul pamintului arabil apar- nulul $i a Dobrotforulul, la 61 partea de E., pe malul sting al
{ine loc. impamintentyl la 1864. kil. de re?edin{a ora^ului Te- Zeletinulul, unde se cunosc ?i
Viile, in intindere de 103 pog., cuciu, spre N. astazl urme de construe^! vechi.
aparjin locuitorilor. Produc vin Are o populate de 416 fa- Locuitoril sunt vechi raze$f.

ro?u de buna calitate. milil, sau 520 suflete, locuind

Locuitoril desfac productele in 412 case; 4 bisericl: in Chi- MotO§e§ti,z>*r//fc nutnire^satulul
lor la tirgul saptaminal ce se cera, in Burlug, in f epoaia $i Moto$eni, jud. Tecuciu.
{ine [ota in Craiova. Transportul in Fundatura, deservite de 3
il fac cu carele pe calea jude- preo^i $i 5 cintare^I; o $coala, MotOtole§ti, ctltun, pendinte de
^eana ce duce la Craiova, ?i care dateaza de la 1868, fre- com. Bordeiul-Verde, pi. Balta,
care are in com. o lungime de cuentata de 30 baeji ; 4 morl jud. Braila, spre E. §i la 5 kil.

13 kil. de vint. de comuna.

In com. sunt 31 comercianfl, Vite sunt: 59 cai, 105 bol, Are o populate de 24 fa-

din car! 3 circiumarl. 100 vacl $i 278 ol. milil, sau 109 suflete.
Budgetul e la veniturT dc Stupl cu albine sunt 90. Vite sunt: 54 cai, 6 taurf,
3522,90 lei ?i la cheltuell, de Vica se cultiva pe o intindere 109 bol, 70 vacl, 23 rimatori,
3251,54 lei. de 90 hect., 40 aril. 37 vijei $i 267 01.

Digitized by Google
 bOTROSOAlA 4(U MOTRUI-DK-SUS

Motro$oaia, vale, jud. si plaiul 7. Greet, cu catunele: Greci, rata VirciorovaBucuresti, avind
Prahova, com. Breaza-d.s.; uda Crejesti si Du^esti. 2 sta^il: Gara-Strehaia si Bu-
cat. Nistoresti ; are direc^ia de 8. Groze§ti, cu cat. Grozesti. toesti,precum si soseaua nafio-
la E. spre V. si se varsa in 9. Gura-Motrulul, cm catunele: nala ce merge paralel cu calea
riul Prahova; curge numaT in Gura-Motrulul, Arginesti, Bui ferata.

timpurT ploioase. cesti, Jugastrul si Rucovi^a. Locurl istorice in pi. sunt:

10. Jirovul, cu catunele: Ji- Manastirea - Strehaia, Gura-Mo-
Motrul, com. rur., sat si md- rovul, Coici, Marul-Rosu, Pus- trului, Comanda, Menti-din-Dos
ndstire, jud. Mehedinti. Vezf casul si Valea-Udristel. si Straja.

Gura-Motrulul. 11. Menfi-din-Dos, cu cat.

Men^i-din-Dos. Motrul-de-Sus, plasd, jud. Me
Motrul, riti, izvoreste din mun^ii 12. Menfidin-Fafd, cu ca- hedin^i. Se margineste la E. cu

Frumosul, Turcineasa si BouK tunele: Men{i-din-Fata, Badesti pi. Vailor si pi. Motrul-d.j.; la

dintre judejele Mehedinti si si Robesti. S., cu pi. Ocolul-d.-j. si Ocolul-

Gorj. Primeste mal multe piraie, 13. Miluta, cu cat. Miluta. d.-s.; la V., cu pi. Ocolul-d.-s.
intra pe la locul numit Gura 14. Pluta, cu catunele : Pluta, si plaiul Cerna; iar la N., cu
Cheil in sattil Motrul-Mare si Tinfarul si Buicesti. plaiul Closani.

se uneste la Poiana cu Motri- 15. Roc$oreni s cu catunele: Se compune din 21 comune:

sorul (Motrul-Sec) ce este for Rocsoreni si Varadia. 1. Brofteni, cu catunele : Bros-
mat si el din 2 piraie : Capra si 16. Sdldtrucul, cu catunele: teni, Boaca, Condulesti, Galeata,
Dobra. De la Poiana isl con- Saiatrucul, Blidarul si Vargatul. Orbeni si Capa^inesti.
tinua cursul, trecind prin com. 17. Socole§ti, cu catunul So 2. Catunele, cu catunele : Ca-
Orzesti si satele Vaeni si Pa- colesti. tunul-d.-s., Catunul-d.-j., Staicul,

desul. La satul Apa -Neagra pri- 18. Stingdceaua, cu catunele Valea-Perilor si Valea Caselor.
meste riurile Bueba si Brebina Stingaceaua-d. -j., Stingaceaua 3. Cdzdnefti, cu catunele : Ca-
unite. De aci trece prin comu- d.-s., Birlogeni, Cearingani, Po zanesti, Jigni^a si Rosia.
nele: Negoesti, Glogova, Catu- dul-Motrulu! si Insura^ei. 4. Ciovlrnd$ani, cu catunele
nele, Plostina, Corcova, Strehaia 19. Strehaia, cu catunele: Ciovirnasani, Cocorova, Ilovul,

si se varsa in Jiul, in jud. Dolj, Strehaia, Ciochin^ul, Comanda, Ludul si Suharul.

la com. rur. Gura MotruluT, dupa Siatiniciul-Mare, Slatiniciul-Mic 5. Corcova, cu cat: Corcova,
ce a primit mat mutyl afluenfT si Stancesti. Cordunul, Pirvulesti si Stejarul.
ca: lupca, Cosustea, Husntya, etc. 20. Sufifa, cu cat. Susifa. 6. Crdgue§ti, cu catunele
2 1 Voloiacul, cu catunele : Craguesti si Prejneni.
Motrul-de-Jos, plasd jud }
Me- Voloiacul, Lacul si Valea-Buna. 7. Ercea, cu catunele : Ercea
hedinti, situate in partea de E. Resedinfa sub-prefecturel si si Poiana.
a judetulul. Se margineste la N. a judecatoriel este in comuna 8. Florefti, cu catunele: Flo-
cu plasa Vailor si jud. Gorj rurala Strehaia. resti-d.-j., Floresti-d.-s., Basici,
la E., cu jud. Dolj si Gorj ; la Are: 20 scoll primare, con- Calieni, Copacioasa, Gardoaia
S., cu plasa Dumbrava; iar la duse de 19 inva^atorT si 3 in- si Mosneni.
V., cu pl&sile Ocolul-d. -j. si va^atoare ; 44 bisericl si 2 ma- 9. Girbovdful, cu catunul Gir-
Motrul-d.-s. nastirl: Strehaia si Gura-Mo bova^ul.
Este formata din 21 comune trulul. 10. Girbovdful- Stricani, cu
1. Biltanele, cu catunul Bil- Suprafafa pi. este de 77739 catunele: Girbova^ul si Stricani.
tanele. hect., acoperite cu locurl de 11. Govodarva, cu catunele:
2. Bresnifa, cu catunele: Bres- munca, vil, pometurf, padurl, Govodarva si Valea-Rea.
nifa, Higiul si Pirlita. sate, etc. 12. Itnoasa, cu cat.: Imoasa
3. Butoe§ti, cu cat. Butoesti. Statul poseda in aceasta pi. si Berdesti.
4. Circeni, cu cat. Circeni. 4 mosil, avind un venit anual de 13. Lupoaia, cu catunele: Lu-
5. Cernaia, cu catunele : Cer- 68011 let. poaia, Ripa si Valea-Manastiref.
naia, VladSsesti si Viesi. Este udata de riurile Motrul 14. Lup§a, cu catunele: Lup-
6. Cosovdful, cu catunele : Co- si Husnifa. sa-d. -j., Lupsa - d. - s., Silistea
sova{ul, Deleni si Tirsa. Prin plasa trece calea fe- si Izvorul.

Digitized by Google
 MOTRUL-MARE W2 MO'fATKl

15. Pestenufa, cu catunele Mo^aeni, com. rur., jud. Dimbo- cea; la S., cu comunele Fintina-
Pe$tenu$a $i Stroe?ti. vifa, plaiul Ialomita-Dtmbovita, Banului, Hunia $i Maglavitul;
16. Plostina, cu catunele: Plo? spre N. $i peste girlfi de baile la V., cu com. Dobridorul §i
Una, Cire^ul, Meri?ul $i Porce§ti. Pucioasa, situata parte pe vai, la E., cu com. Baile^ti.
17. Samarinesti, cu catunele: parte pe dealuri §i cea maT mare Terenul comunel este $es; se
Samarinesti, Valea-Biscricel $i parte pe cimpie, pe malul drept gasesc cite-va movile vechT, ft-

Valea-Poenel. al Ialomi{ei, la 25 kil. de Tir- cute din pamint.

18. Severinesti, cu catunele: govi$te. Este udata de piriul Mo^eiul,
Severine$ti, Valea Alunulul
- ?i In raionul comunel se aria care curge prin centrul comu-
Cirne^ti. Dealul-Hire^ei, Valea-Serejil net, printr'un canal facut anume.
fi
19. Sisesti~de-Jos, cu catu- valea Cicioara. Prin apropiere Izvore^te din comuna Dobrido
nele: Sise$ti-d.-j., Cainiceni, Ca- de comuna curge in afara de rul, trece prin centrul comunel
ramidari $i Noapte$a. riul Ialomija, piriul Ialomicioara, $i se indrepteaza spre comuna
20. Sisesti-de~Sus, cu catu- afluent al Ialomi^eT. Baile^ti, curge pana la un punct
nul Sise^ti-d.-s. Se compune din patru ca- oare-care cind se pierde, apol
21. Zegujani, cu catunele: tune: Mojaeni, Berevoe^ti, Ialo- apare in comuna Baile^ti $i se-

Zegujani, Pe^teana, Stroe$ti $i micioara ?i Fieni, cu o popula- varsa in balta din aceasta co-

Gardoaia. te de 2000 locuitori. muna.

Re$edinfa subprefecturel e in Are: douS bisericl; doua Pe acest piriu se afla 4 po-
com. Jumatate din
rur. Bro^teni. ?colT; tret mori de apa. de^e, din carl unul in dreptul
plasa fine de judecatoria oco Locuitori! poseda multe vite ?oseleI jude^ene.
lulul Baia-de-Arama, iar juma- bo!, vacl, cai, capre §i ol. La inceput comuna s'a numit
tate de judecatoriile ocoluluT Se invecine?te la E. cu com. Balaceni ?i se zice ca a fost

Strehaia $i Turnul-Severin. Bela $i $erbane$ti ; la S., cu jefuita de Turcl. Catunul de re-

Are 51 bisericl ?i 15 scoli. Podurile. De Bela ?i $erbane?ti ?edin^a este Mo^ei. Intre anii
Statul poseda in aceasta plasa se desparte prin dealurl, pa- 1875—76 cuprindea cat. Do-
2 mo?iI, aducind unvenitanual dure $i riul Ialomifa; de Cucu- bridorul, azi comuna a parte.
de 18000 lei. teni, prin dealuri $i prin Ialomi- Are o populate de 966 fa-

cioara; de Tfya ?i Runcul, prin milil, saQ 3799 suflete; bi-

Motrul-Mare, sat, cu 143 case, o cimpie $i de Poduri prin riul serica cu hramul Sf. Niculae,
in plaiul Clo^ani, jud. Mehe- Ialomija, unindu-se cu Podurile de zid, fondata la anul 1802,
dinfi, re^edin^a com. rur. Go- ?i yi\SL prin §oseaua nationals terminate la 1804 ?i reedificata

$>ani. Tirgovi^te-Transilvania, anul 1848 de catre

iar cu la locuitori!

Cucuteni, $erbane?ti, Bela $i comunel, deservita de un preot

Motrul-Sec, sat, cu 102 case, Runcul, prin $osele comunale. ?i dot cintare{T; doua $col>,

in plaiul Clo^ani, jud. Mehedin^i una de baep ?i a doua de fete,

formeaza com. Clo^ani cu satul Mo^eiului (Valceaua-), vltl- frecuentate de 147 baeflf ?i 35
Motrul-Mare. cea, judejul Dolj, plasa Cimpul, fete; 11 circiuml.
pe care este a^ezata com. Do- Dupa legea rurala din 1864
Motrulul (Dealul-), deal, jud. bridorul; se une^te cu valceaua sunt 587 impamintenip.
Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. Filial, Cotobajul ?i impreuna poarta Suprafa^a teritoriului comu-
prin care trece hotarul de V. in comuna Mo^ei, numele de nel este de 20000 pog. pamint
catre jud. Mehedin^i. Valceaua-Mo^ateiulul. arabil, din carl 20 pog. sunt
izlaz.

Motruna, (Sili§tea), cdtun, al Mo{&{ei, com. rur., jud. Dolj, Mo§ia de pe teritoriul comu-

comunel Catina, judejul Buzau, pi. Cimpul, la 61 kil. de Cra- neT se nume^te Mo^ei.
cu 350 locuitori $i 89 case. iova $i la 28 kil. de urbea Ca- Viile in intindere de 300 hect,
lafat. apar^in proprietarilor mo?iilor.

Motruna, vale, in jud. Buzau, Situata pe loc §es $i pe o Mori de aburl se gasesc pe

com. Catina; incepe din locali- vale umbrita de doua dealuri, proprietatea particularilor.
tate $i se scurge in piriul Bisca- se invecine^te la N. cu comu- Meseria§I sunt: 4 fierarl ?i

Chiojdulul. nele Caraula, Rudari ?i Gali- 4 cizmari.

Digitized by Google
 MUTATKI 4<'.'J MOVILA

Se g£sesc stine la care se 69 palmasT si 94 codasi, stapa- com. rur. Barasti-de-Vede, pi.

aduna oile din satele vecine. nind 306 falcT si 58 prajinl. Vedea d.-s., jud. Olt, situat in
In comuna se \\n trcl bilciurl Drumurl principale sunt: la par tea de E. a com. Are o
pe an, pe marginea de N. a Pascani, 10 kil. ; la Cristesti, 2
l
,>* populafiune de 100 locuitorf, si

comuneT, pe proprietatea d-luT kil. si la Boureni, 3 kil. o biserica.

Valim&rescu. Mofca era satul robilor lul

Prin marginea comunel trece Mihaiu Sturdza si de aci vine Movila, com. rur., in jud. Do-
calea ferata, la o dep£rtare de ca si astazf sunt mul^I figanl rohoiu, pi. Her$a, formata din
5 kil., unde se afla si o stafie de in sat. satele : Baranca, Her^u^ca, Ma-
drum-de-fier. hala, Movila, Poiana si Slo-
Budgetul comunel e la veni- Mo{ca, pddure, de diferite esenfe, bozia, cu resedinfa primarieT in
turi de 10850,97 lef si la chel- linga satul cu acelasT nume, Movila.
tueli, de 10809,07 lei. jud. Suceava. Are o populate de 580 fa-

Vite: 500 vite marl cornute, milii, sau 2900 suflete 2 ; bi-

170 56 cal, 42 porcl.

of, Mo{Ca, pirifi, format din vaile sericT, cu 3 eintareflf si 2 pala-
Comunica^ia se face prin so- Ienache, Piscul-BabeJ si Tanase, mari; 622 hect., 29 aril pamint
sele comunale, care pun com. jud. Suceava; uda satul cu ace- satesc; 3441 hect., 56 aril cimp
in leg&tura: la S., cu soseaua ju- lasl nume, strabate soseaua na- si 800 hect., 60 aril padure,
defeana Craiova- Calafat ; la N.- ^ionala care are aci un pod de proprietaresc; 4 lazurl si 12
V. cu Dobridorul, iar la S.-V. lemn si, dupa un curs de 4 kil., pog. vie.

cu Hunia. in care s'a marit cu Piriul-lul Budgetul comunel e la ve-

In timpul razboiului Romino- Ienache, 1940 m., si Razima, niturl de lei 4153, banl 10 si

Ruso-Turc, in lunile Iunie si 735 m., se pierde in $esul-Tei- la cheltuel! de lef 4040, banl 21.
Iulie 1877, aii fost stabilite aci suluT, in riul Moldova. Vite: 79 cat, 453 vite marl
regimentele al 10-leasiaI 12-lea cornute, 440 porcT, 2 capre
de doroban^i, bateriile a 2 -a si Mo^OC (Dealul-lui-), deal, in si 526 01.
a 4-a din regimentul al 3 lea jud. Suceava, satul Brusturi, Sunt 226 stupi cu albine.
de artilerie. intre piraiele Brustura si Pi-

riuful, proprietatea razesilor de Movila, sat, jud. Dimbovi^a, pi.

Mo^ei, S at, jud. Dolj, pi. Cim bastina Mo^ocl. Dealul - Dimbovita, cat. com.
pul, com. Mo^ei, resedinja Cazaci.
primaries Vez! com. Mo^ei. Mojocul, sau Valea-lui-Mofoc,
sat, jud. Bacau, pi. Siretul-d.-j., Movila,sat, pe mosia cu acelasl

Mojca, sat, pe mosia si in com. al com. Pancesti, situat pe malul nume, com. Movila, pi. Herfa,
Cristesti, jud. Suceava, asezat drept DienefuJ, la 4
al piriului jud. Dorohoiii.
pe dealurile: Mojca, Surda si kil. de satul Pancesti. Are o populate de 120 fa-

Coasta-Unei, si e strabatut de Are i4familiT, sau 42 suflete. milil sau 600 suflete o ; bi-

piraiele Mo^ca, Albia, Ienache Loc. poseda : 7 cat, 44 vite serica, cu hramul Adormirea-
si Razima. mar! cornute, 2 1 porcl si 7 capre. Maicel-Domnuluf, cu 1 cintarej
Are : o populate de 360 fa- si 1 palamar, estede mica
milii, sail 1470 suflete, din cari Mojocul, ptldure, la N. com. zid, facuta de batrinul Iordache
282 contribuabilT, locuind in Poiana, jud. Tecuciu, situata Her^anul.
325 case; o scoala mixta, fre- intre drumul ce duce la Ploscu- Satenil improprietarip ail 136
cuentata de 30 elevi ; o biserica teni si eel ce vine din Buciu- hect., 06 aril pamint; iar pro-

de lemn, zidita 1776 de So-

la meni si se intinde pana fn Valea- prietari!: 1075 hect., 58 aril

fronie si Elisaveta, de fel din RunculuT. cimp si 247 hect., 68 aril pa-

Muncel, deservita de 1 preot dure.

§i 2 cintareflf ; o circiuma ; 2 ba- MotOCUl, piriii. VezT ValeaCa- Sunt 3 iazurT, din carf unul
caniT si un debit de tutun. selor, piriu, com. Poenesti, pi. numit al Her^anului.
Vatra satului.ocupa 83 falci Racova, jud. Vasluiu. Piraiele principale ce tree pe
si 46 prajinT. mosie, sunt: Her^usca si Pujina.
ImproprietaritT in 1864 sunt Mo^oe^ti, sat, facind parte din Drum principal este acel ce

Ml* 7. htmrtU Dictionar Q*wfic. Vol. JV

62

Digitized by Google
 MOVILA 404 MOVILA-DE-PIATKA

duce prin Orofteana la Dara- Viile plantate pe acest deal I ritoriul satulut Bozia, com. Bo-

bani. produc un vin bun ?i c&utat. I

zia, pi. Prutul, jud. F£lciti, spre
Hotarele mo^iel sunt cu S. $i la 3 Veil, de sat, situate pc

Tirnauca, PilipSu^i, Molnifa $i Movila, deal, in jud. Neamju, prelungirea dealuluT Nucul. Este
Hreafca. com. M&rgineni, pi d.-Sus-Mij- inconjurat& cu $an{ imprejur,
Localitate insemnatS este Mo- locul, situat linga satul M&r- pentru care locuitoril o nuraesc
vila-Her^ului. gineni; in urma unor s&p£turT Cet£{uia. Legenda spune cS ar
Familia Her^anul, este vechie ftcute in localitate s'aii g&sit fi f&cutcl de Turd.
in Moldova. In 1773, g&sim in mai multe oseminte omene^tl.
judecatS pe Vasile Her^a cu Movila-Comoarei, movild mare
Slugerul Constantin Jora ; acest Movila (Cochirleanca), mosie, $i cu multe semne de sipSturi

dinurma cump&rind de la in jud. Buz&ti, com. Cochir- pe ea, in p&durea de pe rao§ia

Domnie darea numita, Conifa leanca, proprietatea spitalului Her{u?ca, com. Movila, pi. Herfa,
de la {inutul Cern&utuluT, dupS. |
Girla$ul; are 11 30 hect., mare jud. Dorohoiu.
stSruin^ele urmate, rinduind pe parte arabile ?i suhaturi.
Herfanul stringStor de bani Movila-Condrei, moinld, pe mo
la un ocol (plas&) $i acesta re- Movila, padure de 2325 f hect., $ia Sujiaraul, com. cu acela§i

miindu-1 dator cu banT, l'a che- in jud. Ilfov, pi. Znagovul. nume, pi. Prutul-d.-s., jud. Dj-

mat in judecatA. rohoiu. Este cea mat mare din-

Movila, loc, in jud. Bac&u, pi. tre cele 3 movile ce se aflS nu

Movila, sat, fecind parte din Siretul-d.-j., com. Gioseni, situat departe de .sat; are la baz5
com. rur. Poenari-Vulpe?ti, pi. la 600 m. de Gioseni, unde se circumferin^ de 102 ni. 58 c. m
Znagovul, jud. Ilfov, situat la S. zice c& ar fi fost un cimitir ca Se zice c*k ar fi fdcut& de c£-

de Vulpe?ti, intre p&durea P& tolic. AzI este transformat in tre un boer mare numit Con-
duroaica $i Valea-Nedei. Sprc holde roditoare. drea ce era intre veli^ii boerl $i

E. trece calea ferata. Bucure$ti- consilier domnesc sub Stefan

Ploe?ti. Movila - Bortoasa, movila, pe Bogdan-VodS, in 1520 (7028),

Se intinde pe o suprafafS. de podi^ul dealului cu acela^i nume, Iulie 28.

2785 hect., cu o populate de de pe mo$ia Dim&cheni, com.

203 locuitorT. Dim&cheni, pi. Cosula, jud. Do- Movila-Crucei, movild, pe mo?ia
Mo^tenitoril D. H. Vasile au rohoiu. P^ste cea mai mare mo- Co{u$ca, com. cu acela^T nume,
2670 hect. $i locuitoril 1
1
5 hect. vila din cite se afla pe aceasta, pi. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu,
Proprietarif cultiv5. 217 hect. mo$ie. din sus de sat, pe podi?ul dea-

(25 sterpe, 100 izlaz, 2325 pa- lulur.

dure, 3 vie). Locuitoril cultiva Movila - Bortoasa, movila, pe

tot terenul, afar& de 5 hect., mo$ia Co{u$ca, com. cu acela?T Movila-de-la-Budu, movila, in

car! rSmin sterpe. nume, pi. Prutul-d.-j., jud. Do- jud. Falciu, pi. Prutul, com. StS-

Are o biseric£, cu hramul rohoiu. Se aflcl spre V. de li- nile?ti, pe Dealul-BuduluT, spre

Sf. loan BotezStorul. vada cur^el din sat, in apropiere V. de satul St5nile?ti.
Comerciul se face de 3 cir- de drum. Virful eT este pr&bu-
ciumarl. $it din cauza s&pature! ce i s'a Movila- de-la-Iada, movild, pc
Num&rul vitelor man e de ftcut de cStrS proprietarul mo- teritoriul com. St&nile§ti, jud.

119 ?i al celor mid, de 15. $ieT. F&lciu. VezI istoricul satului Stil-

nile?ti.

Movila, deal $i movila, jud. F&l- Movila-Bortoasa, saii Movila-

ciu,ftcmd hotar intre comunele Sapata, movila, in jud. Sucea- Movila-de-Piatra, virf dt deal,

Covasna ?i Costuleni, din jud. va, la hotarul mo$iei Sasca, din in jud. Tulcea, pi. IstruluT, pe

Ia§i. spre M&lini, aproape de $oseaua teritoriul comunei rurale Tocsof

Movila de pe acest deal este Cornul-Luncei $i de Hanul-luT- §i anume pe acela al c&tunulul
mare §i ridicatS; din virful ei Istrate. s^u Rimnicul-d.-s. ;
prin el trece

se vede la o mare dep&rtare j

hotarul dintre comunele Beidant

pe $esul Jijief $i al Prutului. \

Movila-Cetautia, movila, pe te ?i Tocsof; este de naturS pie-

Digitized by V^OOQlC
 MOVU.A-G1URCHKA 405 movila-mAne^tilok

troasa, de unde $i numele lu! |

rac plugul ca sa are, de cit juire, in timpurile de navalir!
are 201 m. inal$ime, dominind I numa! Dumineca ?i serbatoarea; dusmane.
asupra vailor Sari-GhiolDere $i a$a intr-o Dumineca voind sa
Rimnicul-Dere, asupra satelor are, s'a suit pe virful movile! Movila-Mare, movild, pe mo$ia-
Sari-Ghiol ?i Rimnicul, precum ! ?i a strigat la frate-sau sa! tri Verpole, com. Grame$ti, pi. Ber-
$i asupra drumulu! comunal cc ]
mata plugul cu bol. Din intim- I
hometele, jud. Dorohoiti. Pe vir-
le une$te. plare, trecind pe acolo $tefan ful ei se afla infipta o cruce
I

1
Voda $i auzindu-1, l'a chemat mare ?i frumoasa de peatra, pusa
Movila - Giurchea, movila, in la sine 51 l'a intrebat ca de ce de catra un comandant al tru-
jud. Bac&Ci, pi. Tazlaul-d.-j., co 1 ara serbatoarea ; el spunind pri- pelor ruse$t! in 1849, in amin-
munele Ripile §i Bratila, situata cina Domnulu!, acesta a porun- tirea trecerei armate! pe aic!, cu
pe $esul Belciul, unde se zice cit sa ia plugul de la eel bogat prilejul razboiulu! dintre Ungur!
c& ar fi fost ma! inainte o ce , §i sal dea celul sarac. $i Austriacl.
tate facuta de ni§te strain!. Acel \

loc asta-z! se nume$te Ceta^uia Movila-lui-Dumitru, movila, in \

Movila-Mare, deal, in jud. Tul-
$i este inconjurat de toate par i partea de S.-E. a com. Gage^ti, ]
cea, pi. Istrulu!, pe teritoriul

file cu $an{uri. pi. Mijlocul, jud. Falciu, in ho- i com. rur. Poturul ; se desface
tarul com. Bozia. Legenda spune din dealul Maadem-Bair; se in
'

MovUa-Her^ului, movild, pemo ca aceasta movila a fost facuta tinde spre V., intr'o directfe de
$ia Movila, com. cu acela$! nurae, de o$teni! moldoven! a! lu! Du- la S.-E. spre N.V., brazdind
pi. Herfa, jud. Dorohoiu. In mitru, o capetenie a lor, care partea centrala a pla^e! §i de
j
j

urma unor sapatur! ce s'a fecut era insarcinat de Voda, pentru '

S. a com. ; e presarat cu mo-

pe aceasta movila. In 1865, s'a a sta de paza, ca sa observe $i vile naturale, din care una, inalta
g£sit, la o mic& adincime, o sa sa dee de §tire, cind vor veni de 116 m., domina satele Sa-
bie in lungime de 1 m. 274 ; *>i Tatari! prin imprejurimile loca- ,
ri-Iurt $i Potur ; e acoperit cu
de o vechime mare. i
lita^e!. verdeaja.
j

Mo vila- Lata, movila, In partea

|
Movila-lui-Ni{&, movila, in jud. Movila-Mare, movild insemnata,
de X. a satuluT Santa-Maria, Covurluiu, pi. Siretul, com. Pis- I
in jud. Tulcea, pi. Isaccea, pe
com. Ringhile^ti, jud. Boto?ani. cul, in spre cat. Vame^ul. ,
teritoriul com. rur. Luncavifa,
Aceasta movila, situata pe un |
a^ezata pe o prelungire rasari-
deal inalt, este un punct insem- Movila-Mare, movillf, in jud. Do- I riteana a dealulu! Sevastin, in
nat de observable. Legendaspune rohoiu, pi. Copula, com. $en- partea de N. a pla?e! ?i cea
ca e facuta de Tatar!; linga mo driceni, pe podi$, aproape dc de E. a comune! la 3 kil. spre
vila sunt doua raovil! ma! mic!, calea jude^eana, $i pe mo$ia $en N.-V. de sat; are o inatyime
|

iar in partea de E. se vad ur- |

driceni-d.-s. de 82 m., punct trigonometric
mele a doua §an{ur!. $i strategic de rangul I-iu, do-
Movila-Mare, movild, aproape minind satul Luncavifa, girla

Movila-lui - Burcel, movila, ce de Radiul, pe mo$ia Trestiana, ;

Ciulnejul $i drumul judejean
se inalja la coasta despre V. a com. Broscau^i, pi. Copula, jud. Macin-Isaccea; este acoperita
dealulu!, ce se lan$ue$te de la Dorohoiu este de forma marc
; cu verdea^a ; este artificial ?i

N. la S., pe teritoriul com. Mi- $i veche. a servit Turcilor de cordon

cle$ti, pi. Crasna, jud. Vasluiu. ifort).

Pe valea din marginea dea- Movila-Mare, movild , spre N.

lulu! curge piriul Vasluetul ?i de satul Broscaufi, com. Bros |
Movila-M4ne§tilor,/«^/7^, jud.
paralel, trece $oseaua nationals cau^i, pi. Copula, jud. Dorohoiu. Bacau, pi Tazlaul d.-j., com.Bra-
Vasluiu-Ia^i. A fostma! inainte deschisa, pen tila, situata pe $esul Mane^ti.
Despre aceasta movila se po tru care s'a numit $i Bortoasa. Se zice ca ar fi fost facuta de
veste§te in localitate urmatoarea Are 134 m. in peri ferie la baza un vechiQ Domnitor spre a ser-
legenda: EraQ 2 fra^i, unul b<>- $i 6 m. inal^ime Se zice ca mo- vi de aparatoare la hotare. Aic!

gat §i altul sarac. Cel bogat vila a fost cu mult ma! inalta s'au gasit o mul^ime desage^!,
nu se indura sa dea celu! sa- si ca scrvea ca punct de strc arcur!, etc. Sub movila se afla

Digitized by Google
 MOVILA-MIRESEI 406 MOVILA-SAPATA

pe?ter3, facuta o data cu mo- Movila-Miresei, sat, jud. Braila, Teritoriul com. e format din
vila, in care insSn'aputut intra pe {annul de V. al lacului dealurl, carl se ridica cite pu^in
nimenl. Mai de mult s'ar fi Iazul, la 30 kil. de ora^ul Bra- de la Prut spre V. Sesul Pru-

sapat o groapa spre a se putea ila, infiint,atala 1879, cu ocazia tuluT are 90 metri deasupra ni-

scobori intr'insa, groapa care se improprietarirel, pe locul unde velulul MariT Negre, iar dealu-

vede ?i pana asta-zT. se aria tirla Mototole^ti. rile cele mai inalte din com. nu
Are o populate de 242 fa- tree peste 150 m. deasupra ni-

Movila- Miresei (Mototolea), milii, sau 1030 suflete, locuind veluluT Marif.
com. rur., jud. Braila, pi. Ianca, in 190 case; o biserica, cladita Centrul com. se gase^te la

situate pe loc ?es, la V. de la- de locuitori la 1890, deservita 10 kil. de tirgul $tef&ne$ti.

cul sarat Seaca. de 1 preot, 1 cintarer, ?i 1 pa- Are o suprafat^a de 6902

Suprafafa com. e de 2288 racliser; 2 $coale, una de ba- hect. $i o populate de 624 fa-

hect., cu o populate de 1029 etj, infiin^ata la 1893, frecuen- milif, sau 2733 suflete.
suflete, din carl 161 contrib. tata de 63 elevi, $i a doua de Calitatea pamintului este bu-

Sunt 353 loc. improprietari^T fete, infiint.ata la 1836, frecu- na. Pe malul Prutulul §i in albia
din 1878 ; neimproprietari^! mat entata de 15 eleve; 1 moara sa se vad stincT de pietre cal-
sunt 13. de vint. caroase de unde se ?i scoate
Are o : biserica, cu hramul Suprafa^a satului e de 220 $i se fabrica var ; sunt 2 carieri

Dumineca sfinjilor, zidita de hectare. insemnate : la Damachi §i Leh

locuiton la 1889, deservita de Vite sunt: 530 cal, 2 asinT, ne?ti - Maghistan carl produc
1 preot ?i 1 cintaref; 2 ?coale, 1300 v. cornute, 1600 01 $'1284 aproximativ 280000 kilogr. var

una de baefi, infiint^ata la 1884, rimaton. Sunt 30 stupl cu albine. pe an.

frecuentata de 80 elevi, §i a Partea de E. a satului de pe Intinderea locurilor cultivate

doua de fete, mfiint^ata tot la malul lacului Iazul, se nume^te e de 4869 hect. finefe, 859
1884 $i frecuentata de 16 fete; Mototole?ti. hect. ima?, 685 hect. padurc,

1 moara de vint; 1 brutarie, parte de stejar, parte de salcie

10 circiumT. Movila - Pescarului, deal, in de Prut.

In com. suit 6 strade ?i o partea de V a com. Pogane^ti, Are 4 bisericT, deservite de

piafa. pi. Podoleni, jud. Falciu, pe a 4 preofl $i 7 cintarefl; 2 ?coli

Vite: 606 boT, 421 vacl, 15 caruT coasta de E. se afla a mixte, conduse de 2 inv^tori
taurl, 181 vifel, 526 cal, 2 jna- $ezat satul Pogane^ti ; se pre- $i frecuentate de 94 elevi si

garl, 1603 01, 294 rfmatori. lunge?te de la N. la S., for 10 eleve; 9 circiuml ; 8 iazuri;

Budgetul com. e la venituri mind culmea^esululPrutul, pana 5 mori de apa pe Prut §i 1

de 5590 leT, $i la cheltuell, dc la locul numit Gura-Vaei, unde pe iaz.

4755 lei. este curmat de o vale. In comuna sunt 11 comer-

Drumurl : la Scorjarul - Nou ciant,! 9 meseria^I.
$i

spre N. (12 kil.); la cat. De- Movila-Ro^ie, movild, pe teri Vite sunt: 1060 boi ?i vaci,

?irar,i, spre N.-V. (12 kil.); la toriul com. $uletea, pi. Mijiocul, 250 3800 o! $i 240 porci.
cat,

Sute?ti, spre V. (14 kil.) ; la jud. Falciu, despre care se zice Loc. poseda 70 stupl cu albine.
Ianca, spre S.-V.,prin Gola?ei, ca ar fi ridicata de §tefan-cel- Comuna e strabatuta de dm
(14 kil.); la gara Muftiul, spre Mare. Spre S.-E. de aceasta mo mul mare $tefane$ti - RadSuti
E. ; la Urleasca, spre S., tra- vila este loc deschis. (Dorohoiu).
versind calea ferata Braila-Bu- Budgetul com. e la venituri

cure$ti, pe la cant. 125 (10 kil.) Movila-Rupta, com. rur., in par- de 6000 lei; iar la cheltuell, de
la Scor^arul-VechiG,spreE., prin tea de N. a pi. $tefane$ti, jud. 6450 lei.

cat.Comaneasca (12 kil.); la Boto?ani, in dreapta 91 de-a lun-

Roman, spre N.-E. (10 kil.); gul Prutulul. E formata din Movila-SapatS, movila, situata

la Braila, spre E. (30 kil.). satele : Lehne^ti, Maghistan, la N. pe teritoriul com. CrSciu

Comuna e lnfiinfata la 1878 Lehne?ti-Raza$T, Lehne$ti-Ri$ca, nel-d. s., pi. Siul-d.-j., jud. Olt,

prin improprietarirea lnsura^e- Movila-Rupta (Damachi), Ripi- pe cimpia numita Burdeanca.

ilor. In acest loc mal inainte se ceni, Sarata (Jovirteni) ?i Zaha- Legenda spune ca aid, Bata-

aflau tirlele Mototolea. reni (Caraiman). lionul sacru, comandat de insu?i

Digitized by LiOOQ IC
 MOVILA-$APTE-FRASINt 407 xMOVlLELE-tN$IRATE

Ipsilante, in fuga lul catre Dra- boaie, pe la 171 1, din ordinul in jud. Tecuciu, pi. Birlad, com.
ga$ani, ar fi avut o lupta cu Vorniculul Lupu Costachi, care Movileni.
Turcil. se retrasese la m&nastirea Bur-
suci $i de aict se apara contra Movilele, tin sir de ridicitturl de
Movila-§apte-Frasini, movild, Tatarilor, cari pradau aceste p&tnint aflate pe culmea dea-
situate pe deal intre com.: Mi- locurl. lului ce se prelunge?te intre sa-
cle^ti, din jud. Vasluiu $i Gu tele Hri^eni, dincom.Manoleasa,
ge?ti, dinjud. Falciu, pi. Crasna, Movile (La-), deal, jud. Roman, $i Volovajul-Stroici, pi. Ba$eul,
servind de hotar intre mobile
$i
j
pi. Siretul -d.-j., com. Strunga, jud. Dorohoiu. Ele sunt de fe-

Micle^ti, Pope$ti $i Gugea. spre N.-V. de satul Movileni. lurite marimi, $i se zice ca ar
i
Pe acest deal sunt 4 movile fi ramase dintimpulunulrazboiu.
Movila-Turcului, sau Monete, inalte facute din timpurl vechi.
4

mofie particular^, de400 hect., Movilele, doua movile, ridicate

in jud. Covurluiu, com.Tuluce^ti, Movile (Patru-), movile, aproape pe culmea unul deal de pe mo-
pi. Siretul. una de alta, pe teritoriul mo§ieJ $ia Mileanca, com. Mileanca, pi.

Vame?ul, com. Piscul, pi. Siretul, Prutul-d.-j jud. Dorohoiu sunt

,
;

Movila-Turcului, ridic&turU de jud. Covurluiu, la hotarul mo^iei destil de marl $i de forma re-
pdtnint artificials, pe teritoriul Hanul-Conachi. gulata.
satulut Andrie?eni, com. Iepu
reni, pi. Turia, jud. Ia$i, care Movileanca, cdtun, al com. Ama- Movilele - Breazulul, movile,
dateaza din timpur! foarte vechT. rul, jud. Buzau, cu 20 locuitorl spre N. de satul Dersca, com.
Se ma) afli inca doua movile ar- §i 4 case. Dersca, pi. Berhometele, jud.
tificiale pe teritoriul acestei co Dorohoiu, una pe virf $i alta pe
mune, ins& nu au nicT o numire. Movileanca, sat, facind parte coasta de E. a dealulul, inalte
din com. rur. Ridule^ti-Resim- de 3V2 m., $i ambele pr&bu$ite
Movila-V4meI, cdtun, pendinte nicea, pi. Mo$ti§tea, jud. Ilfov, la virf.

de com. Osman, pi. Balta, jud. situat la N. de Filitis $i servind

Braila, cu o populate de 37 sufl. de hotar intre jud. Ilfov §i Pra- Movilele-Catrei, movile, in nu-
hova. mar de 3, pe mo?ia Cordareni,
Movila-Verde, deal, in jud. Tul- Se intinde pe o suprafa^a de I
com. cu acela?f nume, pi. Pru-
cea, pi. Istrului, com. Beidant, 225 hect., cu o populate de 80 l
tul-d. j., jud. Dorohoiu. Una se
prelungire de S.-E. a dealulul locuitorl. afla spre S. de Satul-M&nastirei,
Solugean; brazdeaza partea cen D-l G. Z. Nicolau are 180 avind 40 m. circumferin^a la

trala. a pla$el 91 de E. a com. hect. $i locuitoril 45 hect. Pro- 1

baza, iar 2 spre V., catre mar-

satul Beidant e a$ezat la poa prietarul cultiva 1 1 2 hect. (3 ginea RadiuluT, avind fie-care

lele lui de V. ; edominat dc hect. sterpe, 62 hect. izlaz, 3 j

21 m. la baza.
o movila inalta de 100 m. $i hect. padure). Locuitoril cultiva
-
w
i

acoperita cu verdea^a ; e taiata tot terenul. Movilele - In§irate, sir de

de drumurile comunale Beidant- Numarul vitelor marT e de movile, in jud. Tulcea, pi. lsac-

Ilamangi $i Ciamurli-de-sus — 97 $i al celor mici de 87. cea, pe teritoriul com. urb. Isac-
Ivan-Ce$me. cea, situate in partea de N. a
Movileanca, mosie, in jud. Bu- pla^ei ?i cea de S.-E. a com.;
Movila-VIrcolici, punct ridicat zau, com. Amarul, cat. Movi- incepe cu Vizir-Tepe, $i intr'o di-
geodesic, in jud. Covurluiu, pi. leanca. Are 400 hect., cea ma! rec^ie de S.-E. setermina lapoa-
Horincea, com. Rogojeni, pe mare parte arabile, apof pufina lele Dealulul- Nicoli^elulul ; sunt
deal §i linga drumul Brailel finea^a $i izlaz. Prin dota s'a artificiale, facute de locuitorl,

desp&rfit in 3 par{! egale: Mo- sub TurcT.

Movile (La-), loc izolat, in jud. viieanca-Carbunescu, Movilean
Tutova, pi. Tirgul, la inarginea ca-Danescu $i Movileanca-Palti- Movilele-In§irate, sir de 8 mo-
com. Iepureni. AicT se ved pa- neanu. vile, in jud. Tulcea, pi. Isac-

tru movilf, cart, spune legenda, cea, in partea de V. a el, $i pe

sunt ridicate in urma unoriaz Movileanca, p&dure, a statului, teritoriul com. rur. Luncavi^a,

Digitized by Google
 MOVILELE-MARI 408 MOVILENI

spre V. de sat, pe la poalele Are o populate de 314 su- dup& numele unuT proprietar.
dealurilor ; incepe cu Movila-Ma- flete ; 2 bisericl : una in Movi- E situat pe valea dintre dealu
re; sunt artificiale. leni-d.-s. $i a doua in Movileni- rile : Co^erile $i Movileni, printre
d.-j., deservite de 2 preofT §i 4 care' trece plriul Movileni, cc
Movilele-Mari, movile, aproape cintSreflf ; o ?coal£, care dateaza* formeaza" douS TazurT marT.
una de alta, pe deal, spre V. din 1 866, frecuentate de 5 5 copil. Are o suprafa{& cam de 767
de satul Piriul-Negru, com. Loz- LocuitoriT sunt vechT r£ze§T. hect. $i o populate de 52 fa

na, pi. Berhometele, jud. Do LocuitorT improprietari^I din milif, sau 252 suflete. Este re

rohoiil; linga" una din aceste 1864 sunt 183, iar din 1879 ?edin{a com. AicT se afl5: o bi-

movile se afla* maT multe movi- sunt 30. sericl, zidita la 1804; o $coala

lije mid; legenda spune c5, ele Comerciul se face de 6 cir- infiin^atS la 1 87 1, frecuentate de
sunt f&cute din timpurile r&z- ciumari. 32-elevT, ?i casele propriet^ei.
boaelor cu TurciT $i T&tariT. Budgetul com. e la veniturT In acest sat «La movile > (dupS
$i la eheltuelT de 3139 lei, 35 cum scrie in «Letop.», torn. I, p.

Movilele-Rugine§tilor, movile, banT. 151), a urmat r&zboiu intre A-

in num&r de 3, in jud. Putna, LocuitoriT posedS: 150 plu lexandru-Voda $i Petru-Aron
care, dupa* cum zice legenda, ar gun de fier, 5 de lemn, 4 ca- Voda la anul 6963 (1455), luna
fi din timpul luT Vlad-f epe$. zane de fabricat rachiti ; 5 1 2 boi. MaT, in care r&zboiu, a invins

235 vacT, 63 caT, 98 lepe, 95 Petru-Aron.

Movileni, com. rur. f in partea de minzaJT, 65 minzate, 127 vi^eT,

V. a pla>eT Copoul, jud. Ia§i, 3 taurT, 2 armSsarT, 1 149 01, Movileni, sat, in jud. Roman, pi.
situate pe dealurile dintre riul 83 berbecT $i 180 porcT; 150 Siretul-d.-s., com. Strunga, spre
Jijia $i Bahluiul, formats din stupT cu albine. N. de balle Strunga, ?i la 7 kil.

satele : Movileni, Larga, Romi Suprafa^a intregeT com. este de ele. Este a$ezat pe deal.

ne$ti ?i Potingeni. Are o intin- de 2506 hect. Are o populate de 112 fa

dere de 6200 hect. $i o popu- Intinderea viilor este de 45 miliT, sau 537 suflete, din can
late de 411 familif, sau 1900 hect. $i 55 ariT. 1
1
5 contribuabilT ; o bisericS dc

suflete La 1875, com. finea de Coz- lemn.

Pe marginea de S. a acestei me?ti, unde era $i re$edin{a. Satul se maT nume^te ?i Mo-
com. trece calea feratS. Ia§i-Po- Este str&b&tut£ de o ?osea vileni-Raz^i.
dul - precum 51 $oseaua
IloaeT, ce trece prin mijlocul Movileni- Spre N. de acest sat $i linga

nafionala\ Marginea despre N. lor-d.-s., avind o intindere dc dinsul, se v&d ridicate, pe punc
este udata de riul JijieT, iar cea 6 kil. $i 200 m., in direcfia N.-S. tul eel maT inalt al unuT deal,
despre S. de riul Bahluiul. Aceasta are maT multe ramifi- 4 movile marl de p&mint dis
Are 4 bisericT, deservite de ca^il in interiorul com. ?i in di- puse in forma unuT drept-ungliiii.
3 preofT, 5 cintaretT $i 3 ecle- ferite sate l&tura?e, la N. §i S
siarcT; conduse de 2
2 $colT, Se m&rgine$te la N. cu com. Movileni, sat, pe mo?ia cu ace
inv^tor! $i frecuentate de 66 Cozmesti, desp^r^ta* printr'un la?T nume, jud. Suceava, com.

elevT 2 morT de aburT $i 2 de

; drum ; la S. , cu com. Umbrare$ti Ciumule^ti, a^ezat pe coasta dea
apa. la V., cu riul Siretul in toat& in- luluT Movileni. Are o populate
Budgetul com. de 8546
e leT, tregimea com. $i la E., cu com. de 35 familiT, sau 143 suflete,

71 banT, la veniturT $i 8468 let Barcea, de care se desparte prin din carT 25 contribuabilT. Bisc

37 ban!, la eheltuelT. Valea-AdincS. rica ?i $coa1a din Negote?tiser

Vite: 2038 vke mart cornute, 1
vesc $i acestuT sat.
2350 oT, 165 caT$i 281 rim&tori. |
Movileni, sat, in jud. Covurluiu, Vatra satuluT ocupS 3 ftlci

pi. Siretul, com. File§ti. Are 28 §i 10 prj.

Movileni, com. rur. % In jud. Te familiT, sau 1 14 suflete ; o bise- Mo$ia, proprietatea d-luT Em.
cuciu, pi. Birladul, compusa' din ricl. Mor^un, are o intindere de 109

2 c&tune: Movileni-d.-j. $i Mo- falcT $i 60 prj., din carT 70 ftlci

vileni-d.-s., situate pe malul sting Movileni, sat, in centrul com. cultivabile, 20 ftilcT padure, 10

al SiretuluT, la 15 kil. de capi Movileni, pi. Copoul, jud. Ia$i. ftlcT fina{ ^i restul neproductiv.

tala jude^ului, spre V. MaT inainte se numeaBa?-Ceaus, lmproprietari^T in 1864 sunt

Digitized by LiOOQ IC
 M0V1LENI 4W MOVILIJA

S fruntasl, 13 palmasl 91 2 co- m. spre N. de Movileni-d.-j. De Viea se cultivS pe 365 hect.

da$I, stapinind 52 40 prj. falcl, aci se deschide o privire fru- Budgetul com. e la veniturl

Un singur drum principal duce moasfi spre N.-V. Spre N. e $e- de 5729 let, 43 ban! si la chel-
la Camirzani (1 V* kil.). sul-Furcenilor, iar spre V. lunca tuelT, de 5484 lei, 17 banl.

Siretulul, pana in jud. Putna.

Movileni, sat, in jud. Tutova, Are o populate de 640 su- Movili^a, catun, in com. cu ace-

pi. Pereschivul, com. Ciocani, flete, locuind in 169 case; o bi- lasi nume, jud. Putna. Are doua
spre V. de satul Ciocani. Are serica, cu hramul S-^if VoevozT, biserici, una parohiala cu hra-

141 locuitorl si 40 case. zidita la 1862 de un calugar mul S-$iI Impara^I, si a doua fi-
grec si care s'a reparat de doua liala, cu hramul S-{iI Voevozl;

Movileni, stafie de dr.-d.-f*, jud. on. o scoala mixta, frecuentata de

Iasi, pi. Copoul-Turia, cat. Mo- Comerciul se face de 3 cir- 18 copii.
vileni, pe linia Iasi-Dorohoiu, ciumarl.
pusa in circulate la 1 Iulie 1 896. Movili^a, cdtun, al com. Cochir-
Se afla intre stabile Cucuteni Movileni-Raza§i, numire, cese leanca, jud. Buzau, cu 60 lo-

(13 kil.) si Larga (8.6 kil.). Inal- mal da satului Movileni, din jud. cuitorl si 14 case.
{imea d'asupra nivelulul maril Roman, pi. Siretul-d.-s., com.
a fost de 68.54. Venitul acestel Strunga. Movili^a, cdtun, al com. Gava-
stajil pe anul 1896 a fost de nesti, jud. Buzau, cu 20 locui-

381 1 lei, 85 bam. Movilifa, com. rur., in jud. Putna, torl si 6 case.
pi. $usi{a, numita ast-fel de la

Movileni, deal, jud. Suceava, d'a movila linga care este situata. Movilija, sat, facind parte din
supra satului cu acelasi nume. Pe malul pe care e situat satul com. rur. Dridul-SSrindarele, jud.
Movilija, pamintul este in mare Ilfov, pi. Mostistea, situata la

Movileni, mosie, particulars, de parte argilos, iar in dosul viilor, S. de Dridul, in niste locurl

572 hect., in jud. Covurluiu, este negru. smircoase, formate de Valea-Ca-

pi. Siretul, com. Filesti. Distan^a com. de resedinfa lugareni.
sub-prefecturel e de 4 kil., iar Se intinde pe o sufrafa^a de
Movileni, mosie, a statuluT, in de capitala jude^ulul de 32 kil. 900 hect., cu o populate de 250
judeful Tecuciti, comuna Movi- Se compune din catunele locuitorl.

leni. Inainte aparfinea manastirel Chejcani, Freca^ei,Movili^a(unde Statul cultivS prin arendasii
Neam^u. e si primaria comuneT), si Tro- sal 284 hect., rezervind 30 hect.
tusanul, numit ast-fel de la fostul pentru izlaz. Locuitoril aii 600
Movileni-de-Jos, sat, facind par- schit Trotusanul, situat linga pi- hect., din carl 15 izlaz.
te din com. cu acelasi nume, riul Careona. Are o scoala, frecuentata de
pi. Birlad, jud. TecuciQ, asezat Are o populate de 527 fa- 25 copii.
sub malul sting al Siretulul, si milil, sau 2008 suflete, din carl Numarul vitelor marl e de
in partea de S. a lunceT for- 363 contribuabill, locuind in 480 264 si al celor raid, de 953.
mate de acest riu. case ; trel bisericT : una paro- Comerciul se face de 1 cir-
Are o populate de 288 su- hiala, cu hramul S-JiT Imparafl, ciumar si 1 hangiu.
flete, locuind in 146 case; o bi- a doua, filiala, cu hramul S-^if

serica cu hramul S-^ii Voevozl VoevozT in cat. Movili^a, a treia, Movilifa, movild, d'asupra dea-
o scoala, condusa de un inva- tot filiala, cu hramul Sf. Nico- lulul cu acelasi nume, jud. Vas-
{ator, frecuentata de 33 copiT. lae in cat. Trotusani ; o scoala luiCk, pi. Funduri, com. Scheia,
Comerciul se face de 3 cir- mixta, frecuentata de 18 copiT; avind o grosime la baza de
ciumarl. 3 circiuml. 180 o inalfime de 45 m.
ra., si

Meserias! sunt: 2 fierarl, 1 Are forma unul con. Se zice f

Movileni-de-Sus, sat, facind par- rotar, 3 lemnarf, 2 morarl si ca a fost mult ma! inalta, dar,
te din com. cu acelasi nume, 13 fabrican^i de rachiu. din cauza arSturilor ce se fac
jud. Tecuciu. Vite: 384 boT, 243 vacl, 122 pe dinsa, s'a micsorat. Este for-

Aid este resedin^a comuneT. cal, 938 01, 31 capre si 446 mats din pamint si pietre sfari-

Este situat pe deal, la 600 porcl. Stupl cu albine sunt 288. mate. Ar fi ftcuta, dupa legends,

Digitized by Google
 MOVHTfA •110 MUCHIA

de c&tre Stefan eel-Mare, Dom- Limitele comunel sunt: la proape de podul ?osele! Cora-

nul MoldoveT, cam in acela?! N., c&tunul Podi?orul, ce fine bia-T.-M&gurele, intre com. Gir-

timp, pe cind s'a zidit biserica de com. Birla , la S., com. Tu- covul §i Giuvare^ti, din pi. Bal-

din Scheia ; scopul pentru care feni; la V., com. Icoana, din ta-Oltul-d.-j., jud. Romanafi.
a fost ficuta era de a servi ca jud. Olt, de care este despSrfita
punct de observafiune, pentru prin riul Vedea $i la E., com. Mrene^ti, sat, facind parte din

invaziunile Turcitor $iT5tarilor. Miro?i, la o departare de 7 kil. com. rur. Crefeni, pi. Oltul-d.-j.,

Din virful acestei movile se Intinderea comune!, cu mobile jud. Vilcea. Are o populate de

poate vedea departe in toate mo?tene$t! ?i particulare aflate 710 locuitor!; o biserica, fondata

direcjiunile. pe dinsa, este cam de 850 hect. de Eromonahul Rafael la 1781

Proprietarul principal este (data dup& clopot). LocuitoriT

Movili^a, deal, ramificatfe a dea- d-nu N. Butculescu, care po- catunulu! sunt mo$neni.

lulu! Mogo?e?ti, jud. Vasluiu; seda 500 hect.

treceprin partea de S.-E. a com. Num&rul locuitorilor impro- Muce^ti, sat, in jud. R.-Sarat,

prietarifi dup& legea rurala este plaiul Rimnicul, cat. com.Buda.

Scheia ?i, de la un loc, ia nu-

mar- iar catra de 39. $!-a luat numele de la cat. Mu-

mirea de Dupaita,
Are o populate de 179 ce§ti, com. D&nule?ti, Jtngacare
ginea com., de Dealul-Fagulu!, fa-

unde se zice cS in vechime a milii, sau 797 suflete, din carl se afla\ E a§ezat pe riul R.-

numit Fagul. [43 contribuabili dou& biserici, Sarat, la r \'a kil. N., de cat. de
fost un sat, ;

una in com. de re^edinfa Mo- re$edin{a\ Are 400 hect. intin-

zaceni, de zid, a doua in cat. dere, $i o populate de 71 fa

Movrea, muntc, jude^ul Mu^cel,
Nuc^oara. Vezi Galbina. Bade?ti, de lemn o $coala fre- mili!, sau 312 suflete, din can
plaiul ;

cuentata de 20 elevl o moara ;

86 contribuabil!.

Mozaceni, com. rur., pe apa cu aburf.

Drimbovnicul, jud. Arge$, pi. Vite : 592 vite mar! cornute, Muce§ti, sat, jud. R.-S&rat, plaiul

de com. 55 ca*> 3364 322 oX $i porcT. Rimnicul, [com. D£nule$ti, in

Gala$e§ti, la 19 kit. !

Budgetul com. e dele! 2078, partea de V., pe malul sting al

rur. Coste$ti, re$edin{a sub-pre-
ban!, 25 la venitun dele! 2049, riulu! R.-Sarat, la 3900 m. spre
fecturef, 59 kil. de Pite?ti.
?i la $i

ban! 97, la cheltuell. V. de de re?edin^a, Danu-

cat.
Se compune din 4 sate Baba- :

Roaga, Dumbr&veni, Misci ?i Drumurl : §oseaua judefeana le?ti. Are o intindere de 14 hect.,
Moz&ceni, cu o populate de 430 la N. ; la S., spre com. Tufeni $i o populate de 119 familiT,

1620 suflete, din ?i la E., $oseaua vecinala. spre sau 406 suflete, din car! 114
familiT, sau
cat. Bade^ti. contribuabil!; o biserica cu 1
carl410 contribuabili.
preot, 1 cintaref ?i 1 paracliser.
Are o bisericS o §coal£ pri- ;

mary un spital rural cu 30 pa-

;
Mozaceni, sat, jud. Arge$, pi.

turf. G&la>e$ti, facind parte din com. Mucheni, sat, pe muchia Baldo-

cu acela^I nume. Aci este vine$ti, jud. Br&ila, com. Nazi-

Vite sunt: 2100 boT $i vadf, rur.

10 mSgarf, 6510 re?edinfa primarie!. Are o bi- rul, la 1 kil. spre N. de satul
450 cai, 01,

serici, cu hramul Cuvioasa Pa- Nazirul. Acest sat n'are vatii

50 capre si 455 rimStorf.
Budgetul com. e la venituri raschiva, deserviti de 2 preoj! regulate Pe o intindere de 37

hect. sunt vii ?i prin ele 67

de 5894 lei, ?i la cheltuelf, de ?i 1 cintaref.
3 circium!. Populafia
sa-
case ?i
4155 let.
tului e de 37 famili!, sau 234
Mozaceni, moste, in jud. ?i pi.

Mozaceni, com. rur., la V. pl&?e! Teleorman, proprietatea d-lu! N. suflete.

Are o intindere de Locuitoril posed£: 50 cai, 14°

Teleorman, jud. Teleorman, pe Butculescu.

Valea-Vede!, la punctul unde se 500 hect. vite mar! cornute, no 01, 7°

Cotmeana in riul rimStor!; 38 stup! de albine.

varsi piriul

Vedea. Se compune dintr'un Mozocul, lac, in jud. Ialomija, pi.

V. Ialomifa-Balta, lingS satul Giur- Muchia, \ra/, in partea de S.-E.

catun, BSde?ti, situat la
a com. Cotul-Lung, jud. Braila,
Moz&cenilor, ling& piriul Cot- geni.

meana, unde acesta se impreunS sub muchia Baldovine$ti pe ?o-

cu Vedea. Mozolea, baltd, in valea Ur$i, a- seaua Braila-Foc§ani, la 5 /s kil.

Digitized by Google
 muchia-cApraretil 4J1 MIJKKKASCA-DE-SUS

spre S. de satul Cotul-Lung. trasura. Acest vuet provine de Are o populate de 660 lo-

Vatra satulul e de 20 hect , cu la straturile de piatra, ce se I cuitorT, din carl 130 contribu-
populate de 27 familiT, saii afia sub pamint. abili, locuind in 160 case ; o bi-

395 suflete, locuind in 55 case. serica foarte vechie; o scoala,

Sunt doua circiumi. Muchia-Sabarului, coasta, pe infi'm^ata la 1858, frecuentata
Vite: 150 cai, 730 vite marl care se afla situat satul Slo-
|
de 85 copil ; 2 morl.
cornute, 230 ,oT si 20 rim&torf
1 bozia, pi Sabarul, jud. Ilfov, Vite sunt: 10 cat, 100 bol,
pe malul sling al riului Sabarul. 80 vacl, 125 capre si 300 oT.

Muchia Caprareful, trup de

- Incepe din com. Bolintinul-din- Cea ma! mare parte din lo-

pMure al statului, in intindere de Vale, despre N. si se intinde I

cuitori sunt clacasi, improprie-

450 hect., situat in com. Sur- spre S., plna aproape de com. tari{i la 1864 si insurant de la

patele, pi Oltul-d.-s., jud. Vilcea, Straini!) .breni, pe odistan^ade 1880, carora li s'au dat 500 hect.
formind, impreuna cu trupurile aproape Pe aceasta
40 kil. ,
in mosia Muereasca.
Melcera (601 hect.) si Culmea muchte sunt tnsirate numai sate In raionul com. este un izvor,
Dealulul- Stejeretul sau Mitul si gradinl ale locuitorilor din numit «La-Preda», cu apa mi-
(821 hect.), padureaManastireni- pi. Sabarul. |
nerals con^inind pucioasa.
Frince?ti. Vatra satulul are 75 hect.,
Mucuca, moviltl insemnata, in iar toata comuna, 507 hect.
Muchia-Cornetului si Muchia partea de N. a jud. Tulcea, pi. O sosea vecinala uneste a-
Corbului, doua dealurl cu di- Isaccea, si cea de mijloc a com. I ceasta com. cu Muereasca-d.-s.
recfia de la E. spre V. catre rur. Luncavija, la 2 kil. spre si dS in calea na^ionala Rim-
riul Oltul, in com. Cucuefi, pi. S. de sat, pe o prelungire N. nicul- Vilcea, - Riul-VaduluT, la

Oltul-d.-j ,
jud. Olt, acoperitecu a dealuluT Oltoiul, intre plaiul Gura-Valei.
paduri. Pe parte din ele se cul- Luncavifa si Valea • StupineT. Veniturile si cheltuelile com.
tiva cereal e. Are 47 m. si e punct trigonome se urci la 700 lei.

trie de rangul al 3 lea, domi- I

Muchia-cu-Bani, colina, in jud. nind piriul si satul Luncavi^a, Muereasca-de Jos, piidure, a sta
Buzau, com. Cislaul, cat. Ba- si drumul comunal Luncavi^a- t
tuluT, pendinte de com. Mue-
rasti, in apropiere de muntele Balabancea. Este acoperita cu reasca-d. j., pi. Cozia, jud. Vil-
Gilma. verdeaja. cea, in intindere de 900 hect.

Muchia - Fe{ei - Nucului, pise, Muereasca, sat, facind paite din |

Muereasca-de-Jos, deal, in ra-
pe creasta sirulul de dealurT ce com. rur. Mutreasca-d.-s., pi. ,
ionul com. cu acelasl nume, pla-

brazdeaza in lung si in lat com. Cozia, jud. Vilcea. Are o popu- iul Cozia, jud. Vilcea, pe care
Costesti, plaiul Horezul, jud. late de 953 locuitorT, 467 bar- , secultiva 50 arif vie.

Vilcea. Acest sir de dealurT se ba{I $i 486 feme*. |

prelungeste pe toata partea de Muereasca de-Sus, com. rur.,p\.

K. a comunei, in stinga riulu! Muereasca, r//7, izvoreste din Cozia, jud. Vilcea, compusa din
Costesti. muntele plaiulul Cozia, jud. Vil-
j
3 cat. : $iuta, Comanca si Mue-
cea, uda partea de N. a com. I
reasca-d. s. Are doua izvoare
Muchia -lui-Plrpala, pise, pe Bogdanesli, plaiul Cozia, si se Moristi$a-Mare si Moristh;a-Mica,
culmea de deal ce se lasS din varsii in riul Oltul. ]
ce isvorescde sub poalele mun-
creasta Carpafilor, printre gir- telul Fruntea-luI-Dat si cart
lele Drajna si Ogretinul, com. Muereasca-de-Jos, com. rur., unindu-se formeaza girla Mu-
Drajna-d.-s., plaiul Teleajenul, plaiul Cozia, jud. Vilcea. Numi- ereasca, ce trece prin centrul
jud. Prahova. rea 'I vine de la riul M »ereasca, comunei.
ce curge printr'insa. Este s\tuata pe ambele ma-
Muchia-Marmorei, rttdictltura, Kste situata pe valea riului lurl ale girleT Muereasca, la 21
pe dealuPMarmora, jud. Falciu, Muereascj, intre dealul Bogda- kil. de capitala judejulul si la

com. Bohotinul, pi. Podoleni, pe nesti si Caiimanesti, la 20 kil. 5 de a sub-prefecturel.

kil.

care se produce un vuet, cind de Rimnicul si la 5 kil. de O Are o populate de 1458 lo

se trece cu piciorul sau cu lanesti. cuitorf, din car! 247 contri-

€3157. J.'or*/» DiClivlHU Co, TafiC Vol 1\

58

Digitized by VjOOQ IC
MUEKEASCA-DE-SUS 412 MUEKENl

buabili, locuind 452 case;

in O alt& §osea pleacS. din centru putea $i au izbutit a'l goni

o biseric£, cu hramul Cuvioasa spre C&lim&ne$ti. in to*at& lungimea acelul deal,

Paraschiva, ziditlla anul 7250 Dealurisunt: Dealul-Ple^uluT, panel i-au trecut spre Craiova,

(1722) de Andrei CStana cu So- al-Calimcine^tilor ?i al-Ol£ne$ti- iar dealul de atunci incoa s'a

fia sa un schit, FrSsineiul,

; cu lor. nimit Dealul-Muerel.
9 paring inonahi, zidit la anul In jurul com. sunt locurile Acest deal este acoperit pe
1763 de Hagi Cirstea ?i Da- Ple?ul (E.), Strimbul (S.), L£c- toatS intinderea sa cu pSdure,
mian Rimniceanul; o $coal£, ?oarele (V.). Acestea formeaz& livezi de prunt, vil, locur! ara-
frecuentatS de 38 copil. mo^ia statuluT. bile $i fine^e. El se ramified pe
Locuitorii, pe l?ng& agricul- Se mSrgine?le cu comuncle toat& intinderea sa in ma! multe
ture $i cre^terea vitelor, se mal Muereasca-d.-j. (E.), C&lim&ne$ti ramurl de dealuri: al-Zorle$ti-

ocup£cu zid&ria, b&niceria, dul- (N.) $i Oiane^ti (V.). lor, al-PrigorieT, al-M&rului §i

gheria subfire ?i groas&, rot&- al-Tind&le§tilor.

ria, etc. Muereasca-de - Sus, p&dure a
Meseria?! sunt : 22 zidari, 30 statulul, pendinte de com. Mue- Muerei (Dealul-), p&dure, jud.

bSnicerlf, 30 dulghen, etc. reasca-d.-s., pi. Cozia, jud. Vil- Dolj, pi. Amaradia, com. Ne-
Produsul muncel il desfac la cea, in intindere de 300 hect. goe?ti, pe Dealul-Muerei. Are
bilciul Riureni §i in cele dou5. o intindere de 1700 pog. A par-
bilciuri ce se fin alaturl de Rim- Muerei (Cetatea-), urme de ce- fine fra^ilor L. §i C. Paciurea
nic, la 29 Iunie $i 14 Octom- tate, jud. Dolj, comuna Goe$ti, §i locuitorilor.
brie. unde se v&d $an{url $i urine de
Locuitorii s'au improprieceirit cetate. Muerei (Dealul-), deal, judejul
la 1864 (in num&r de 217), pe Dolj, pi. Amaradia, com. Zii-

mo$ia statuluT Muereasca, din Muerei (Dealul-), deal, ce se coiul, T&lpa§ul, Vele§ti, ce se
care li s'au dat 987 hect. intinde din muntele Papu?a de las& din culmea Zdnoaga (jud.

ET au : 160 boT, 60 cat, 350 la N. la S., str&b&tind plaiul Gorj), str&bate pi. Amaradia,
vacT, 920 01 ?i 1 10 capre. Vulcan, plasa Amaradia $i pi. prin partea de E., cu direcfiunea
Pe girla Muereasca, in raionul GilortuluT in pSrfile lor de E., de la N.-S.; continue cu dealul

com., sunt 7 morl. formind hotar desp&rjitor in- Flore^ti $i Prisaca p&n& in pi.

Muereasca e un izvor cu
In tre judeful Gorj $i Vilcea, de Jiul-d.-j.; desparte riurile ce se
ap5 minerals, numit In-Chel. Iese la Sitoaia din Amaradia, p&n£ la vars& pe malul sting aljiulul,de
din gaura unel stincl de peatra V&leni din Vilcea $i se termini riurile ce se vars& pe malul

la N.-V. com. Apele acestuT iz- aproape de Dun&re, dincoio de drept al riului Olt.
vor confin : iod, sare, fTer $i Locusteni, judeful Dolj. Poart& Pe acest deal se g&sesc pS-

sulf. Locuitorii le intrebuinfeazci deosebite denumirl, ca: Culmea- durl ^i locurT de pS^une.

ca leac. ZSnoaga, Dealul - Muerei, Poe-

Se zice ca prin pSklurile a- nari, etc. de drum moca-
ServS. Muerei (Dealul-), deal, intre

cestei com., inainte vreme, se nilor ce se cobor cu oile de la Tesluiul ?i Olte^ul, jud. Roma-
ascundeau oamenil din vecinS- munte, pentru a evita trecerea na^i, e p^duros ?i o ramur5 a

tate, de frica Turcilor, cart urn- riurilor care in general prim&- sa, dealul Bobul, are 144 m.
blau dup& prSzI. vara sunt crescute. 44 altitudine d'asupra nivelului
Vatra satului, cu izlaz cu tot, In partea despre com. Saca, MSril. Se terming la satul Po
are 987 hect. se afl& ni§te ruine, intr'o poiana, topinul.

f p&n& la 2800
uic& se fabric^ zis& Cetatea.Despre acest deal
decal. anual. Aproximativ sunt legenda spune c&, in vechime, Muerei (Valea-), vale, pe pro-
in com.: 615 merl, 500 pert, ni$te Tatari s'ar fi a$ezat prin prietatea Corbi-Ciungi a ripo
700 nucl $i 200 cire^I. prejur §i au construit cetatea, ale sate! Sultana Crefeanu, plasa

Budgetul com. e la veniturl c&rel urme se cunosc $i azt&- Neajlovul, jud. Vla$ca.
de 1 181 lei §i la cheltuell, de zl. Jaful $i barbariile T&tarilor,
1 135 lei. disperind populafiunea $i mal cu Muereni, deal ?i punct trigono-

O ?osea leagi aceasta. com. seam* pe femel, ele s'ar fi de- metric de observafie, ling4 satul

cu Muereasca-d.-j. $i Ol£ne$ti. cis ca s& se inarmeze cu ce or cu acela^I nume, plasa Ama-

Digitized by Google
 MUERE$TILE 4\:\ MUNCELUL

radia, jud. Dolj. Are o inalt'ime Mueri^ul, mosie particulara, jud. ocupate de vatra satului. Popu-
de 241 m. Dolj, pi. Amaradia, com. Go- lajiunea, in maioritate Rominl si

esti, aparfinind cetelor de mos- Bulgari, este de 122 familiT, saQ

Muere§tile, mosie a statuluT, pen neni ce se gasesc pe dinsa. 536 suflete, locuind in 102 case.
dinte de Episcopia Rimnicul, Are padure.
jud. VJlcea. Se arendeaza cu Muncelul, com. rur., in jud. Te-
4320 lei anual, afara de poiana Mueri^ul, padure particulara, ju- cuciti, pi. Zeletinul, compusa din
Lacsoarele. dejul Dolj, pi. Amaradia, com. 5 catune: Glavanesti, Frumu-
Goesti, in intindere de 17 1 /* selul, Fundatura, Poiana-lui-Stan
Mueri§ul, sat, pendinte de com. hect. Se gasesce pe mosia Mue si Muncelul, situate pe ambele
rur. Goesti, pi. Amaradia, jud. risul, pe proprietatea d-lul Radu laturT ale piriulul Zeletinul, la

Dolj, situat pe stinga Amara Constantin Mosneanu, caruia a 49 kil. de capitala jud., spre N.

die!, la 4 kil. spre N. de Go parfine. Este populate cu cer Are o populate de 489 fa-
esti, catunul de resedin^a al co si girnija, care predomina. miliT, sau 3328 suflete, din car!

munef. E asezat intr'o vale, 410 contribuabilf, locuind in 439

care formeaza la N. Dealul-Mue Muerisul, piriil, jud. Dolj, plasa case; 4 bisericT: in Glavanesti,
reT, iar la S., dealul Muereni. Amaradia, com. Meiinesti, ce Muncelul, Fundatura si in Fru-

Are o populate de 85 familif, se varsa pe malul drept al riu- muselul, dcservite de 3 preojf
sau 370 suflete; o biserica, de lui Amaradia, la punctul numit si4 cintare^I; 2 scolf, una in

lemn, cu hramul Adormirea Mai- Dosul-Mare. Frumuselul si a doua in Glava-

cel Domnulul, fondata de slu- I
nesti. Cea din Frumuselul da-
gerul Balu{a, deservita de 1 .

Mueru§ul, virf de munte, jud. teaza de la 1 866 si e frecuentata

preot si 2 cintare{i; 1 circiuma. '

Bacau, pi. MunteluT, com. Co de 60 coptf, cea din Glavanesti

In apropiere de sat se vad manesti, cu o inal^ime de 1366 s'a infiin^at la 1878 si e frecu-
ruine dintr'o vechle cetate ro m. E situat pe granija. entata de 28 copiT.
mana. \ araniidinprejurnumesc t
Locuitoril poseda: 160 boT,
acest loc Cetatea-Muerel. Mueru$ul, piriias, in jud. Bacau, 240 vacT, 104 caT si 486 ol
Prin catun trece soseaua ju pi. Muntelui, com. Comanesti, 350 stupi cu albine.
dejeana care leaga Craiova cu care curge pe grantya de la S. Intinderea terenuhit arabil e
Nordul jude^ului. Prin aceasta spre N., de Curmatura-Mue
la de 2460 hect., din care ramine:
sosea, satul e pus in legatura rusul pana ce da in piriul Cio- 43 hect. fine^e, 15 10 hect. pa-
la N.-V. cu Negoesti, iar la banusul. sune, 68 hect. vil, 1680 hect.
S. cu Goesti. padure si 24 hect. prunT, iar
Intre acest sat si satul Ne Muftiul, stafie de dr. -de/., in jud. restul se ara.
goesti, soseaua jude^eana trece Braila, pi. Vadeni, cat. Silistra- Locuitoril din Frumuselul,
Amaradia peste un pod de lemn. rul, pe linia Faurei-Braila, pusa Fundatura si Muncelul sunt ra-

in circulate la 13 Septembrie zasT. Locuitoril din Poiana-luT-

Mueri§ul, sat, jud. Dolj, plasa 1872. Se afla intre stabile Ur- Stan sunt improprietarip la 1 864.
Amaradia, com. Meiinesti, re leasca (8.7 kil.) siSilistrarul(i 1.9 Veniturile si cheltuelile com.
sedin^a primariel. Inatyimea d'asupra nivelului
kil.). se urea la suma de 5853 lei,

Are locuitorl; o scoala MariT de m u

191 .53. Venitul aces 40 ban! anual.
mixta, ce func^ioneaza din 1870, (
tel sta^if pe anul 1896 a fost Este brazdata de deal u rile :

frecuentata de 56 copil, din de 13702 lei si 20 bant. SohodoluluT, Muncelul, Rustef,

carl : 4 bae{I si 2 fete din Mue .^ipotelor si Farfara. Strabatuta
risul, 19 baeflf din Odoleni, 3 , Mulciova, sat, in jud. Constanta, de piriul Zeletinul, pe o intin-

din Popesti, 13 bae^T si 2 fete 1

pi. Medjidia, catunul ccm. Eni- dere de 600 metri, si de piriul

din Drumul-Mare, 6 bae^T din

j
gea, situat in partea de S.-V. Apa-Neagra, care in raionul com.
Valea-Muerei si 7 din Valea 1
a placet si cea de N. a com., are o lungime de 5 1 kil. /*j

Muerel-d.-j.; o biserica, cu hra pe valea Mulciova, la 22 kil. Se margineste la N. cu com.

mul Sf. Nicolae. !
spre N.-V. de resedinja, intr'o Motoseni, la S. cu com. Podul-
MeseriasI sunt: 1 cojocar, 1 pozifie frumoasa. Areo intindere TurculuT, la V. cu com. Vultu
cizmar si 1 fierar. de 2220 hect., din care 19 hect. reni si la E. cu jud. Tutova.

Digitized by Google
 MUNCELUL 414 MUNCELUL

Prin com. trece $oseaua ju- chetul No. 5 $i se face pa^una- cere, avind d'asupra un platou
deteanS ; un drum care duce la rea vitelor com. Dobri^a, din intins.
Frumu^elul, unul care duce la plaiul Vulcan. E o formajiune din piatra de
Fundatura ?i altul care leaga o calitate buna ?i care se ex-

Muncelul cu GlavSne^ti (3 kil.). Muncelul, virf de munte, al lan- ploateaza in marl cantitafT, ex-

{uluf Vrancel, jud. Putna. portindu-se prin judejele limi-

Muncelul, c&tun, in jud. Putna, trofe, sub numirea de piatra dc

pi. Zabraut'i, com. Straoani-d.-s. Muncelul, munte, in jud. Suceava, Scheia.
Este a^ezat pe apa $u$i$ef, linga com. MaTini, avind 1308.4 m. Pe coasta de S.-V. a aces-

coasta Rapedel, pe care e a§e altitudine. tul deal, spre V. de satul Scheia-
zat ?i cat. StrSoani-d.-s. Capote^ti, se afla o movila cu
Are o populate de 650 su Muncelul, deal, in jud. Neam^u, ogrosimela baza de 132 m. $i

flete, locuind in 157 case; o pi. Piatra-Muntele, com. Dobreni, o inal^ime de 20 m., avind virful

biserica parohiala, cu hramul situat in fundul vael pe care ascu^it ; de jur imprejurul ei

S-fil VoevozL este a$ezat satul Negri te^ti ; for- are un $an{, care spre N.-V. $i

meaza o ramura ce face

intinsa N.-E. este inalt de 18 m., iar

Muncelul, sat, facind parte din legatura spre V.cu Dealul-Doam- spre S. ?i S.-V., de 6 — S m.,

com. cu acela?! nume, jud. Te- ne! (com. Bangui) ?i Dealul-Bi avind doua locurJ de e$ire in

cuciu, la poalele dealulul Mun- serica (din com. Ping2ra£i), spre formS de por^I, unul spre S.

celul, in partea de V. a com., S., cu Dealul-Cuejdiul ?i spre $i altul spre V.

la 4 kil. §i 750 m. de re$edin{a N.-E. cu Dealul-Negre?tilor, a Suprafaja interioara a aces-

com. ceste 3 ramuri (Dealul Munce- tei ceta^ue dimpreuna cu locul

Are o populafiune de 68 fa lul, Cuejdiul $i Negre?ti), for- ocupat de movila este de 4500
miltf, sau 278 suflete, locuind mind ast-fel un enorm «ot» chi- m. p.
in 59 case. rilic. Atit pe coastele movilei, cit

Biserica, cu hramul Inal^area $i pe ale $an Junior, se fac de

Domnului, este ftcutadeSimion Muncelul, deal, in jud. Roman, cStre locuitorl semanaturl cu

Opri?an, 1839, Octombrie 9,

la pi. Moldova, com. Mogo$e$ti, sapa.
dupa cum se vede din inscrip spre V. de satul Mogo$e$ti. E- In partea de S. a acestei mo-

^ia ce se afla deasupra use! $i ste ultima ramifica^iune spre S. vile, se afla 23 valun de pamint
dupa un pomelnic ramas de a munfilor ce separa basenul de diferite lungimi ?i intinzin-

atunct. Moldovel de al Siretului. du-se in diferite directum*; unele

Comerciui se face de 3 cir- se intind de la N. la S,, altele

ciumari. Muncelul, deal, in jud. Suceava, de la V. catre E. ; inalt'imea lor

LocuitoriT sunt raza?i. Satul intre com. Preote^ti $i Dolhe$ti, variaza intre 3 $i 5 m. Spre
dateaza de 450 am. imbracat in pad u re de fag $i S. de aceste valurl, la o de-

mesteacan. partare de 6 kil., in marginea

Muncelul, stafie de dr.-de-f., in girlei Stavnicui-cu-Apa, la locul

jud. Suceava, pi. Siretul, cat. Muncelul, deal, intinzindu-se in numit Promoroace, se vad aitc

Stolniceni, pe linia Roman-Bur- partea de V. a satului cu ace rindun de valurl de pamint raai

dujeni, pusa in circulate la 1 la?r nume, jud. Tecuciu, ?i avind inalte. Ele sunt in numar de
Decembrie 1869. Se afla intre oinalt'imede 125 m. §i o intin- 24, a^ezate neregulat, unele de
stabile Halauce$ti (9.7 kil.) $i dere de 800 m. Are direc{ia la N. la S., altele de la V. la

Pa^cani (10.8 kil.). Inaljimea d'a N.-S. x formind ?i limita com. E. ; 10 insa sunt puse in formS

supra nivelulul M&rtf de 229 m . 10. spre V. de semicerc. Locul coprins in-

Venitul acestef stafrf pe anul tre curba descrisa de ele ?i

1896 a fost de 10209 l e* ?i 55 Muncelul, deal, ramificare a dea- girla Stavnicul, este de 25 m.
ban!. lulu! Mogo?e?ti, intinzindu-se mal sus de la virful lor.

spre S.-V., prin com. Scheia, pi Movila §i cu valurile acestea,

Muncelul, munte, al com. Do- Funduri, jud. Vasluiu, apol spre spune legenda, au fost facute

brija, jud. Gorj, in direc^iunea E. $i spre N.-E. Se impreuna de ^tefan-cel-Mare, valurile ser-

N.-E. de com. Pe el se afla pi cu dealul Dupaita, formind un vind ca redute de aparare, iar

Digitized by Google
 MUNCELUL 415 MUNTELE (PLASA)

cetatea ca loc intarit de retra- Muncelul-de-Jos, sat, in jud. Muncelul-Durel, sat, in jud.
gere. Legenda mal spune ca Roman, pi. Fundul, com. Giur Roman, pi. Fundul, com. Iuc-
pe movila a fost biserica de geni, la 3 kil. de satul Giur- ?e?ti, spre N. de satul Iuc$e?ti-
«uria$T», §i ca valurile sunt mor- geni. Este a$ezat pe virful dea- d.-j., $i la 4 kil. de el. Este
mintcle lor. lulut Muncelul. a$ezat pe dealul cu acela$7 nume,
De curiozitate s'a sdpat un Are o populate de 91 fami- $i este alcatuit numal din cite-

val Jn care s'a gasit cenu^e. lil, sau 439 suflete, din car! 103 va case.
contribuabill; o biserica de lemn.
Muncelul, mosie> in jud. Neamju, Se cultiva vie $1 foarte mult Muncelul-Durel, deal, inalt, in
com. R&diul, pi. Bistrtya, situa- arboril fructiferi. jud. Roman, pi. Fundul, com.
te lingi mobile Bran i§ tea $i Sunt 223 vite marl cornute. Iuc$e$ti, pe care este a$ezat
Giurcani. In apropierea acestul satsunt satul Muncelul-Durel. Panta des-
cariere de piatra pe care le ex pre E. a acestul deal este asa
Muncelul, piritas, in jud.Neam^u, ploateaza locuitoriT. de inclinata, in cit suirea cu
com. Cr&cSoani, pi. Piatra-Mun Muncelul-de-Jos forma inaintc trSsura este aproape imposibila.
tele. Izvore§te din dealul cu a de 1886 o com., com. Muncelul,
cela§I nume $i curge in direc- cu satul Golani §i Fundul-Si^ta- Muncii (Podul-), catun, al com.
{iune N., pana aproape de satui ruluT. Nicule^ti, jud. Buzau, cu 320
Cracaul -Negru, unde se varsa Despre acest sat aminte^te locuitori $i 71 case.
pe dreapta piriia$ului cu ace- un document de la 1742, Fe-
ea$I nuruire. bruarie2, cind Gedeon, Epis Muncii (Podul-), proprietate a
cop de Roman, se jelue$te lul statulul, pendinte de schitul
Muncelul, piriias, jud. Neamfu, Const. Mavrocordat ca ni$te Poiana - Marulul , jud. Buzau,
com. Gircina, pi. Piatra-Muntele, par{T din proprietatea Episco- com. Nicule^ti, cat. Podul-Mun-
izvore$te dintre dealul cu ace- pie! de la Avere§ti $i de la cel.

la$I nume $i dealul numit Po- Muncelul se impresoara deraza^T.

iana, despre hotarul com. Do- Munteanul, picket, la hotarul j£
breni. Muncelul-de-Sus, sat, in jud. rei cu Transilvania, jud. Putna.
Se varsa pe partea stinga a Roman, pi. Moldova, com. Mo-
piriulul Cuejdiul, aproape de go$e$ti $i spre V. de satul Mogo- Munteanului (Dealul-), deal,
obir^ia sa. ?e$ti, la 2 l
:i kil. de el. Estc se intinde in partea de E. a
a^ezat pe dealul Muncelul. Are com. Cozme$ti, pi. Stemnicul,
Muncelul, picket, cu No. 5, pe 362 familif, sau 1226 suflete, jud. Vasluiu.
muntele cu acela^i nume, din din carl 15 familil Evrei $i 100
jud. Gorj, marginindu-se la N. familil Ungurf, locuind in 284 Muntele, plasd, jud. Bacaii, nu-
cu Austro-Ungaria, la V. cu case. mita ast-fel pentru ca cuprinde
Scurtul, la E. cu Muntele-Mare Se lucreaza budae (trunchiurl partea cea ma!
muntoasa a
?i la S. cu $tersura. de arborl scobite in mijloc, ce jude^ulul. Se intinde de la
Poteca ce se privegheaza din se intrebuin^eaza la fintinele, granija spre Ardeal, pe am-
acest pichet trece pe dealurile: care au izvorul in fa{a, spre a bele malurl ale Trotu^ulul, pana
Muncelul, $tersura, Schirjoletele. servi ca int&rire a malurilor). maT jos de DSrmane^ti, cu-
Poiana-Borduluf, apoT pe plaiul Se cultiva anisonul. Se fac iar- prinzind tot colful N.-V. al

Dobri{ei p^na la sat. Patrularea maroace la 6 $i 29 August. judefului, basinurile: Ciughe-

intre Muncel $i Siglaul se face Sunt 671 vite marl cornute. ^ul, Suh;a,Ciobana$ul ?i Uzul, pre-
pe poteca ce scoboara prin pa Are o biserica ortodoxS $i cum $i ghebosit^ile muntoase
dure pana la Poiana-$tefuluT, de una catolica, ambele de lemn; dintre Caminca ?i Asiul, Tazlaul-
acl urci pe coasta de S. a Sig- o $coala mixta, frecuentata de SSrat ?i Trotu^ul, p^nS dincolo
lauluI-Mic $i in fine pe Sig- 31 elevl. Ungurii din acest sat de malul sting al Tazlaulul-Sa-
laul-Mare, unde se afia $i piche- tin de parohia catolica Halau- rat.

tul ; aceasta poteca poate h ce$ti. Se margine^te la N.-V. ?i V.

strabatuta §i de an male i incar- Este legat cu ora^ul Roman cu Transilvania, de la izvoarele
cate. prin $osea. piriulul Nemira, pana la N. de

Digitized by LiOOQ IC
MUNTELE (PLASA) 416 MUNTELE (PLASA)

muntele Ciudomirul, din virful foarte mult, producind inecurT infiin^t com. Aga^ul, cu cite-va
N.-V. al judetuiul; la N., cu in epoca desghefurilor $i pe catune ale com. Brusturoasa.
jud. Roman, de la Ciudomir timpurl ploioase. Plutele dupa Re?edin^ajse afla in Tirgu^orul
p&nft la izvoarele piriulul Coman ele tiresc butucil eel marl de Moine^ti.
la E., cu comunele : Schitul- copacf, rSpu?! in p&durile de 1. Bmsturoasa, cu catunele:
Frumoasa, Bahna^eni, ^olonful, brazl $i pin! secularl, de pe Palanca, Ciughe^ul, Brusturoasa,
Leontine?ti ?i Boc§e§ti, din pi. mo?iele domeniului Com£ne$ti, Beleghetul ?i Ciobana$ul, situate

Tazlaul-d.-s., §i cu comunele precum ?i plute pana la satul pe ambele maluri ale Trotu^ului,

Berzunful ?i Barsane$ti, din pi. Com&ne?ti. Pentru inlesnirea de la Ghime§ul in josul apei.
Tazlaul - d. - j.; la S.-E. $i S ,
acestuf comerciti plutitor s'au ft 2. Ag8§ul, cu catunele: Co*

cu com. Doftana, din pi. Tro- cut stavilarl (haiturT) pe la con- tumba, Aga$ul, Sul^a §i Go
tu$ul. fluence riurilor, de catre So- ioasa, situate tot pe ambele ma
Forma sa este aceea a unui cietatea Goetz, care exploateaza lurl ale Trotu$uiuT.
patrulater neregulat, care ar p&durile. Acest comerciu delem- 3. Comdnefti, cu catunele:
avea doua unghiuri obtuse la ne s'a m&rit considerabil, cu pu- Gura-Ciobanu?ul, Straja, AsSul,

E., in satul Magire$ti ?i la V., nerea in circulate a liniei ferate Leloaia, Lunca-Asaul, ^upanul
in trecatoarea Ghime^uluT, iar Tirgul - Ocna - Com&ne$ti - Moi- $i Comane^ti, situate pe ambele
doua ascu^ite, unul la N., la ne?ti, prelungita pana la Pa maluri ale Trotu^uluL
izvorul piriulul Comanul $i al lanca, chiar la pasul Ghime^ul, 4. D&rtn&ne§ti, cu catunele:
doilea la S., in virful de munte punct de trecere important in Lapo?ul, Plopul, Darmaneasca,
Nemira-Mica. Ardeal, in vSile Oltulul $i ale Pagubeni, Poiana-UzuluT ?i Dir-

Riul Trotu$ul intra in aceasta Bargauiul. mane?ti, situate pe malurile

plasa pe la pasul Ghime$, acolo Din punctul de vedere oro- Trotu?ului ?i ale Uzului.
unde $ira Carpajilor Moldoveni, grafic, Valea-Trotu^ulul, adinc 5. Vdsiefti, cu catune: Ver
care au direc^ia generals spre sapata in una din parole cele me?ti, ^ipoteni, Gloduri, Le

N.-N.-V., descrie un arc de cere ma! masive ale fire! noastre, oarda, Vasie^ti ?i Ur menial,
cu convexitatea spre V. Acest imparLe tarfmul acestel pla$I in situate de-a stinga Trotu^ului ?i

riti o strabate in direc^ie de la doua: d'a dreapta riulul, de la pe piriul Urmeni^ul.

N.-V. spre S.-E., pana mal la Ghime^ul pana la DarmSne^ti, 6. Moine$ti, cu catunele: Dea-
V. de confluen^a sa cu Cioba- tartmul este brazdat de ramifi- lul-Mare, Lunca-Moine?ti, Tir

na§ul, apoi curge spre E. pana ca^iunea CulmeJ-Oituzului, care gu$orul-Moine$ti ?i Piriul-Moi

la confluen^a sa cu piriul Urme- prezinta trecatoarea Uzului, $i ne?ti, situate pe piriul cu acela$I

ni?ul ?i iar apuca direc^ia prima, anume : de $irele Hau^ului, Co- nume $i pe podi^ul Moine?tilor.

pana la impreunarea sa cu Uzul. tumbei, Bordel, Lapu^ulul, $i 7. Poduri, cu catunele: Schi

In drumul sau, Trotu^ul se in- Oituzului propria zis; da stinga tul-Sava, Podurile, Rusae^ti, Va
carci: d'a dreapta cu piraiele riulul se desfa^oara $tre relativ lea-So^ei, Prohoge?ti ?i BrS-

Ciughe?ul, Sutya, Ciobanu?ul, mal lungl, ca cele care nasc in ne?ti, situate In cursul superior
§ipanul $i Uzul, care-i vin din mun^ii Tarcaulul, precum sunt: al pinului Cernulul.
$ira principals a Carpafiior, nu- culmele CiudomiruluT, Pietroasei, 8. Valea-AriniloryZM catunele.
mita a Oituzului, iar dea stinga Moine^lilor ?i ale PietreL Aceasta Asaul, Chiliile, Girlele, Lucace^ti,
cu piraiele Ciudomirul, Caminca, din urma $ira, margine?le plasa Valea-Arinilor ?i Tazlaul, si-

As&ul $i Urmini^ul, care au spre E., dincolo de apa Taz- tuate pe valea Taziaului-Sarat.

direc^ia generals de la N. la S., laului-Sarat, dimpreuna cu po 9. Mdgire$ti, cu catunele:

afara de As&ul, ce se abate di$ul Moine?tilor. Madarzaul, Magire?ti, Praje?ti,

Stane§ti Tazlaul,
spre S.-E., aducind contingentul Ocupatia de capetenie a lo- Sesurile, ?i

lor de ap&, din mun^it Tar- cuitorilor este pastoria. toate pe valea TazlauluT-Sirat.

Tirgul Moine$ti este re^e-

cSulu! (jud. Neamful), $i din ra- Aceasta plasa exista de la

noua impar^ire administrativa din^a pia$el, are ?i o jude-

mificSrile sale estice, de pe $1

de pace pentru toatf

grani^a jude^elor. Toate aceste ea s'a format din 8 comune ]
catorie

ape ati caracterul toren^ial; deslipitc din pi. Tazlaul-d.-s. plasa.

multe din ele fac cascade fru- AzI cuprinde 9 comune, fiind-ca Dupa noua impar^ire paro-

moase (Uzul) $i toate se umfla |

din Februarie anul 1893, s'a hiala, aceasta plasa coprinde 14

Digitized by Google
MUNTELE (l'LASA) 417 MUNTELE-NETEDA

parohil, deservite de 24 preo{i mane si multe stine care pro- Pe mosia M. S. Regelu!, Bros-
si 58 cintarefl; 12 scoalejdin- duc brinzetur! bune. teni, si pe Domeniul Coroane!,
tre care 2 urbane, in Tirgul- Minele de pacura (peste 200 Borca si Sabasa, sunt insem-
Moinesti 4 bisericl catolice,
; de- bal), de ozocherita si chihlibar, nate instalafiunl forestiere.
servite de 4 preoji. abunda, mal cu seama in comu- Locuitori! din plasa Muntele
Caile naftonale sunt: Bacau- nele Brusturoasa, Comanesti, se ocupa cu plutaritul, exploa-
Moinesti Tfrgul Ocna,
- - trecind Moinesti si Magiresti. Fabric! de tarea pSdurilor si cresterea vi-

prin comunele : Magiresti, Valea- petroleu, de luminar! de stea- telor.

Arinilor, Moinesti, Comanesti, rina, sunt de asemenea multe. Budgetul comunelor e la ve-
Darmanesti ; cea de la Vasiesti- nitur! de 61457 lei, si la chel-
Conianesti-Palanca, mergind da Muntele, plasit, jud. Neam{u, tueli de 60982 lei.

lungul Trotusului la pasul Ghi- acum unita cu pi. Piatra, sub Pe mosia Brosteni se aflaschi-
me$ul. Satele mal razle^e sunt numele de Piatra-Muntele , ou- tul Raraul.

legate cu aceste 2 cai judefene mita ast-fel din cauza pozi^iune!

prin drumur! vecinale-comunale, sale cu totul muntoasa. Muntele-Arnota, padure a sta-
care in genere sunt croite prin Cuprindea comunele : Pinga- tulu!, in intindere de 365 hect.,
vaile riurilor. rafi, Vadurile, Buhalni^a, Bis- situata. in com. Costesti, pi. PIo-
Toate satele aces tei plas! cu- tricioara, Galul, CalugSreni, Bi- rezul, jud. Vilcea, si formata
prind 5858 case, dintre car! cazul si Hangul. Vezi Piatra-Mun- din trupurile: Arnota (190 hect.)
205 circiuml. tele, plasa. si Schinteia (175 hect.).
Are o populate de 5732 fa-

miliT, sau 24974 suflete : 2 1

1
7 Muntele, una dintre cele sase Muntele-Arnota, mope a sta-

Rominl, 1478 UngurT, 2279 E- plas! ale judefulu! Suceava. Se tulu!, fosta pendinte de man&s-
vrel, 24 Italien!, 8 German!, margineste la E. cu com. Malini tirea Arnota, situata in com.
3 Armenl, 2 Bulgar! si 1 Fran- si Boroaia ; la V., cu Transil- Costesti, pi. Horezul, jud. Vilcea.
cez; 24649 de protecfiune ro vania si Bucovina ; la N., cu
mind, 43 austriaca, 270 ungara, Bucovina si la S., cu Transil- Muntele - Cl&bucetul, mope a
9 germana, 2 bulgara, 1 fran- silvania si jud. Neam^u. statului, pendinte de manastirea
cez&; 6309 agricultori, 755 me- Ma! toata plasa Muntele e Horezul, jud. Vilcea.
seriasl, 182 industrial, 683 co- imbracata in frumoase padur!
mercian^i, 256 profesiunl libere, de brad, impar^ite in tre! pro- Muntele Cocora, mope
- a sta-

632 servitor!, 2221 muncitorl. priety! mari: mosia M. S. Re- tului, fosta pendinte de mana-
Stiu carte 4519 locuitorl. gelu!, Domeniul Coroane! si stirea Horezul, jud. Vilcea.

Contribuabill sunt 4942. mosiile raz&sestl.

Improprietari^I, dup& legea Suprafa^a plase! e de 98901 Muntele-Gera, mope a statului,

de la 1864, sunt 2088 locui- falcl, sau 14 1645 hect, din car! fosti pendinte de m&nastirea
torl, cu 7283,04 falcl paraint. numa! 1509 — 2000 falcl culti- Cozia, jud. Vilcea.
Budgetul com. e la veniturt vable.
de 17384,40 let si la cheltueli, Este formats din comunele Muntele-Govora, p&dure a sta

de 21370,52 lei. Brosteni, Borca, Madeiul, Sa- tulul, in Intindere de 200 hect.,
comunale au aproa-
Teritoriile basa, FSrcasa, Dorna,$arul-Dor- situata pe muntele cu acelasl

pe intinderea de 103247 hect, ni! si Neagra-$arulul, cu rese- nume, jud. Vilcea.

la care se maT adauga peste dinja sub-prefecture! in Bros-
100000 hect. padure, si din teni. Muntele-Govora, mope a sta-
care sescadevre-o 14340 hect. In toate comunele plase! Mun- tului, pendinte de manastirea
pamint de culture. telesunt 36 sate, formate din Horezul, jud. Vilcea.
Viile ocupa 21 hect. 3404 case si cu o populate de
Stup! cu albine sunt 554. 3258 famili!, sau 13 1 1 5 suflete, Muntele-Neteda, trup de p&dure,
Comunele din aceasta plasa din car! 3447 contribuabil!. al statului, jud. Vilcea, plaiul

sunt bogate in izvoare de apa N'are de cit o singura cale Horezul. Impreuna cu M&gura-
ce confin iod, pucioasa si sare. principals, care leaga orasele Albul si Dosul, are 1625 hect.,
Sunt 31 piue de batut suc- Falticeni si Piatra cu Dorna. si formeaza padurea Costesti,

Digitized by Google
 muntele-pArcAlakul 418 MUNTENI

impreuna cu PadinaSeaca, Pira- canul, (com. Cozme^ti), Corbul, pi. de Sus-Mijlocul, com. Rau-
iele $i Alunul. Preda §i Birze?ti, in dreapta; ce?ti, situat pe coastele unul
trece prin mijlocul satulul Bir- deal, aproape de satul Rauce$ti.
Muntele Parcalabul, ptidure, a ze$ti §i, spre S.-E., la marginea Are o intindere de 50 hect.,
statului, in intindere de 600 hect., satuluT, se varsa intr'un iaz, ce- cu o populate de 27 familil.
pendinte de com. Voineasa, pi. $1 are scurgerea in apa Birla- Numarul vitelor se urea la
Cozia, jud. Vilcea. dulul, printr'un ?an{ al $oselei 214 capete.
comunale, ce trece din Birze^ti,

Muntele-Parcalabul, mofie, a spre E., in curmezi^ul ?esuluT Munteni, sau Tfig&ne§ti - Noi,
statului, fosta pendinte de Schi- Birlad. sat, ftcind parte din com. Jl
tul Dintr'un-Lemn, plaiul Cozia, gane?ti, jud. Tecuciti, situat in

jud. Vilcea. Munteni. VezI Slobozia-Sec&tura, partea N.-V. a comunel. Spre

sat $i comunS, pi. Copula, jud. V., trece $oseaua judejeani §i

Muntele-Piscul-Lung, mo§ie, a Boto?ani. calea ferata Tecuciu -Birlad. E

statului, fosta pendinte de m&- desparfit de comuna prin riul

nSstirea Horezul, jud. Vilcea. Munteni, sdtuc, jud. Bac&u, pi. Birlad.
Trotu^ul, com. Bogd&ne$ti, care Are o populate de 324 fa-

Muntele - V&leanul ?i Barca- face un trup cu satul Bogdine^ti. milil, sau 1620 suflete, locuind
ciul, mofif, ale statuluT, pending in 314 case; o biserica, cu hra-
de man5stirea Horezul, jud. Vil- Munteni, sat, jud. Dolj, pi. Oco- mul Buna-Vestire, facuta de
cea. lul, com. Mischi. Costache Conachi, la 1820, fos
Are o populate de 487 su- tul proprietar al comuneif'gi-
Muntelui (Izvorul-), sat, in jud. flete, locuind in 88 case $1 2 ne^ti $i reparata de locuitori in

Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. bordee. Copiil din sat urmeaza 1872; o ^coala, frecuentata de
Buhalnifa la $coala mixta din satul Mischi, 50 copil.

ce este la 400 m. departare. Are o suprafa^a de 3627

Muntene§ti, sat, In partea de hect.79 aril, din care 2506 hect.
N.-V. a com. Birze^ti, pi. Stem- Munteni, sat, in jud. Ia$i, plasa sunt pamint arabil.
nicul, jud. Vasluiu. Situat in Bahluiul, com. Belce§ti, infiin^at Numarul vitelor este de 2334.
infundatura formata de dealul la 1879. E a$ezat pe coasta des- Satul poarta numele primilor
Ruginoasa-Merel ?i ramificarea pre V. a podi^ulul Lungel $i locuitori MuntenT, adu^T aicide
Lude^ti-Budaiul, se intinde pe o pe coasta dreapta a ridic&tureT Eustatiu Dabija, la 1662.
suprafaja de 100 hect., cu o numita Movila-Dornel. Are o
populate de 49 familiT, sau 195 populate de 32 familif, sau 141 Munteni, sat, in jud. Tutova, pi.

suflete. suflete. Tutova, com. Plopana, compus

Are o biserica, facuta la 1785, Vite: 371 vite marl cornute, din vr'o 7 bordee.
de Ieromonahil Avram, Lupu, 40 cal, 660 01 §i 133 rimatori.
Ghenadie $i Dorofteiu, apoi re- Munteni, stiburbie, situata in par-

parata in urma de proprietary Munteni, sat, facind parte din tea de N.-E. a ora^ulul Birlad,

Caraca?, Cornea $i Racovija. podgoria Copoul, situat pe in- jud. Tutova.

Vite: 120 vite marl cornute, clina^iunea V. a dealulul Co-
40 cat, 70 01 ?i 30 rimatorT. poul, pi. Copoul, jud. Ia$i. Are Munteni, mahala, in com. rur.

o populate de 46 familil, saii Circeni, pi. Motrul-d.-j., judejul

Muntene§ti, pirin, jud. VasluiQ, 103 suflete. Mehedin^i.
pi. Stemnicul, com. Birze^ti. I?l Vite: 161 vite marl cornute,
are obir$ia din izvoare, la mar- ,
9 cal ?i 37 rimatori. Munteni, stafie de dr.-d.-f., jud.

ginea de S. a satulul Muntene$ti Vasluiu, pi. Crasna, cat. Mun-

$i din izvoarele Fintinele ; str&- Munteni. VezI Prisacani, sat, co- teni-d.-j., pelinia Birlad- Vasluiu,
bate teritoriul com., curgind de rn una Prisacani, pi. Brani?tea, pusa in circulate la 13 Noem.
la N. spre S., printre ramifica- jud. Ia?i. 1886. Se afla fntre stabile Cras-

fiunea Lude^ti-Budaiul, in stinga, na (10.8 kil.) ?i Vasluiu (4.5 kil)

$i ramificatiunile: Merei, Bolo- Munteni, sat, in jude^ul Neamfu, Inalfiraea d'asupra nivelulul Ma-

Digitized by Google
 MUNTEN1 419 MUNTENI-DE-SUS

rif de 85 m. 57. Venitul acestel judejului Buz&u, de la care $i 4 preo^I ?i 6 cintare^T; doua
sta{ii pe anul 1896 a fost de satul a primit numirea ; o ?coala ?colI; doua morl; o fabrica de

56222 lei, 24 ban!. mixta, condusa de un investor. spirt $i 5 circiuml.

Vite sunt: 50 cat, 200 bol, Comerciul se face de I4per-
Munteni, mosie particular^, jud. 1050 of, 25 capre $i 508 porcl. soane.
Dolj, pi. Ocolul, com. Mischi, Vite : 1279 vite mar! cornute,
apar^inind sitenilor. Munteni-de-Jos, com. rur. t in 1453 of, 47 capre, 36 caT ?i

partea de S. a pla$el Crasna, 473 rimatorT.

Munteni, ptldure foioasa, supusa jud. Vasluiu, spre S.-E. jude- Budgetul com. e de 5688 lei,

regimulu! silvic, jud. Bacati, pi. {ului, la 8 kil.de ora§ul Vas- 39 bani, la veniturl $i 5450 leT,

Taziaul-d.-j., com. Bratila. Are o luiu, §i la 37 kil. de CodSe^ti, 47 bani, la cheltuell.

intindere de 473 hect., din carl re$edin{a pla?cl. $T a luat nu- Locuitorii poseda : 136 plu-
d-na Ecaterina Codreanu are mele de la valea, podi$ul §i pi- gurl ?i 318 care cu boi; 314
143 hect., §i restul apar^ine ra- riul cu acela^I nume ce tree stup! cu albine.
ze$ilor din comunS. prin mijlocul satului Munteni-d. -j.;
situata intre dealurile: Varntya, Munteni-de-Jos, sat, in centrul

Munteni, p&dure foioasa, jude^ul spre S.V., Merieni 91 Murgeni, com. Munteni-d. -j., pi. Crasna,
Bac£u, pi. Tazlaul-d.-j., comuna spre E. jud. Vasluiu, situat pe coasta
Draguge?ti, proprietatea r5ze$i- Se compune din satele; Mun- dealulul Neagera, pe valea §i po-
lor din comunS. Are o intindere teni-d.-j., Buhnari, Dobirceni, di?ul Munteni, desparfit in doua
de 240 hect. ?i este supusa re- Gura Munteni, Paiul $i Chi^o- de piriul cu acela^T nume.
gimulut silvic. cul, pe o supra-
intinzindu se Se intinde pe o suprafa^a de
fa^a de 4819 hect, din carl 429 261 hect., cu o populate de 155
Munteni, piriil, jud. Tutova, cur- hect. p&dure ?i 3675 hect. loc familil, sau 427 suflete.

gind prin ora§ul Birlad, de la N. de culture, fmaf ?i ima?, sunt ale Satul Munteni este proprie-
spre S. ; ia na$tere din sus de proprietateT, iar 1387 hect. ale tatea statulul, facind parte din
ora$, trece prin suburbia Mun- locuitorilor. mo?ia inchinata manastireT Bir-
teni ?i se varsa in piriul Ca- Populajia este de 364 familil, novschi din Ia$i.

catna. sau 1 28 1 suflete, care se ocupa Pe teritoriul satului, spre N.,

cu agricultura, cultura viilor §i pe ?esul Birladulul, linga tera-

Munteni, pi rift, in jud. Vasluiii, a livezilor. samentul cael ferate, la 5 kil.

pi. Crasna, com. Munteni-d. j. Este udata de riul Birladul, ce de ora$ul Vasluiu, se afla fa-

izvore^te din fundul vSe! Mun- $erpue$te pe $esul ce'l formeaza, brica de spirt a d-lul Topale.
teni, de sub dealul Bahnari curgind paralel cu $oseaua na- Are o biserica de lemn, de-
curge de la N. spre S., prin Jionala; intra in comuna pe la servita de 1 preot $i 2 eclesiarc!
mijlocul satului Munteni, des- locul numit Moara-luT-Palade, $i o $coala, infiinfata la 1869, fre-

pir^indu-1 in doua ?i se varsa mal in jos de fabrica d-lu! To- cuentata de 30 elevl ; 2 circiuml.
in riul Birladul, linga satul Gu- pale, trece in com. Lipova^ul, Vite: 252 vite mart cornute,
ra-Munteni. dupa ce prime?te mal mulflf a- 3 cal ?i 85 rimatorT.
fluen^T. Locuitorii poseda53 pluguri :

Munteni-Buz&u, sat, in jud. Ia- In drumul sau, de la N. spre $i 64 care cu bol; 16 stupl cu
lomh;a, pi. Ialomtya-Balta, fost S., uda teritoriul satelor Plaiul, : albine.

pendinte pinS la 189 1 de com. Gura-Munteni $i Munteni-d. -j.

Reviga. De atunci a format Teritoriul com. mal este udat Munteni-de-Sus, com. rur„ in

impreuna cu satul Cocora, com. de piriul Racova, numit $i Olise- partea de S. a pi. Crasna, jud.
Cocora. E situat la 12 kil. spre iul, care intra in com. mal in sus Vasluiu, la 7 kil. de ora?ul Vas-
S. de satul de re§edin{&, linga de satul Paiul curge de la N. ; luiu, $i la 26 kil. de Codae$ti,
calea Slobozia-Urziceni, pe un spre S., pe linga satul Paiul re$edin{a pla$el.
mic deal ?i in apropiere de sa- $i se varsa in riul Birladul, lin- Pamintul sau in mare parte
tul C&z&ne§ti. ga podul Oliseiul, mal sus de este accidental prezintind dea-

Are o populate de 310 fa- fabrica. lurY inalte ?i vai, car! in multe
milit, venial aci de prin mun^il Are : 4 biseridf, deservite de locuri formeaza ripl profunde.

03137. MareU PieHenar (ieoprq/lc. Vol. If.

54

Digitized by LiOOQ IC
 MUNTENI-DE-SUS 420 muntii-mAnAstirei-cImpulung

E formats din satele: Mun- caselor, de drumurl, ripi, gra- tre mun$il Urda, Coasta-Benghii
teni-d.-s. si Moara-Grecilor, avind ding etc., cu o populate de 330 si Pietrimanul.
o suprafa{& de 3319 hect., din familii, sau 1194 suflete.

care 1894 hect. pSmtnt arabil, Are o biserica de lemn, f&- Munti§oarele, munte, al satelor
469 hect. finat, 596 hect. imas, cutS de locuitorl. Despre acea- M&gura si Nistoresti, jud. Putna.
40 hect. vil, 214 hect. pSdure st£ bisericS legenda spune c£ De aci izvoreste Alunul, afluent
si 104 hect. vatra satulut, in care are o vechime de mal bine de al piriulul Coza.
intrS locul caselor, drumurile, 200 ani. Cei dintiT locuitorl, re-

ripi, gr&dinl, etc., cu o popu- fugindu-se in aceste locurl din Munti§oarele (Muntele-), pit-

late de 332 familii, sau 1465 pricina invasiunilor turcestf si t&- dure, in intindere de 480 hect.,

suflete. tclrestr, ar fi dat peste aceasta situate pe teritoriul com. He

Are dou& biseridf ; o scoalS, bisericcl, care atunci era tacuta r&str&ul, pi. Vrancea, jud. Putna.

o velni^ o moarS cu aburi, una

; din nuele, lipitS si cu acoperS- Proprietatea schitulu! ValeaNea
de ap& si mat multe mori de mintul de scindun de stejar. gr*.
vint; 3 circiuml. Are o scoalS, lnfiinfata in 1865,
Vite :
545 vite marl cornute, frecuentatS de 20 elevl; 2 mori Munti§oarele (Muntele-), pa
10 bivolT, 54 cai, 761 01 si 125 de vint si 2 circiume. dure, in intindere de 2025 hect.,

rimStorf. Vite : 330 vite marl cornute, situate pe teritoriul com. Nis-

Budgetul com. e de 3035 lei 520 ol, 13 cai si 87 rima- toresti, pi. Vrancea, jud. Putna.

la venitur! si 3022 lei, 42 bant, torl. Proprietatea locuitorilor com.

la cheltuelT. LocuitoriT posedS: 97 pluguri Nistoresti in indiviziune.
Locuitorif poseda: 153 plu- si 100 care cu boT; 7 cSru^e
gurf si 160 care cu bof; 17 cu cai; 50 stupl cu albine. Munti§oarele (Muntele-), pa
CcLru^e cu cai; 62 stup! cu al- dure y
in intindere de 2200 hect.,

bine. Munteni-Gherae§ti, sat, in jud pe teritoriul com. Herastraul,

Roman, pi. Moldova, com. V& pi. Vrancea, jud. Putna. Pro-

Munte ni-de-Sus, sat, in judejul leni, spre E. de satul V&leni prietatea locuitorilor com. Nis-

Vasluiti, pi. Crasna, com. Mun- pe malul drept al riulul Moldova toresti in indiviziune.
teni-d.-s., spre N. de orasul Vas- Are o populate de 16 familii

luiu, la 7 kil. de a dreapta so- Munti§orul, munte, in jud. Mus

selel na^ionale Vasluiii-Iasi. Munteni-Valeni, sat, in jud. Ro eel, plaiul Dimbovi^a. FormeazS
Locul pe care e situat satul man, pi. Moldova, com. Vftleni linia de desp&r{ire intre riul

se numeste Valea Market, fiind spre E. de satul V&leni, pe ma Dimbovifa si riul Argeselul, im

inchis de toate p&rfile cu dea- lul drept al riuluf Moldova. Are preunH cu mun^il : Draxinul,

luri ripoase, purtind numirile de: o populate de 41 familii. Mera, J efelega, CSpitanul, Preaj
Dealul-luT-Vlaicu la V., care pre- ma, Pl&isorul, Prav^ul, Alta-

lungindu-se spre E. ia numele Muntenilor (Mahalaua-), trup musul si Mateiasul.

de: Fundoaia, Goicea, La-Izvo- de sat t
in jud. Bacfiti, pi. Taz-
rul. Fa{& cu acest deal spre S. lclul-d.-j., comuna Br^tila, satul Mun^ii-Co§ana si Gro§etul,/tf
este dealul M&maru{a. BrStila. duri particalare, supuse regi-

Pe preltingirea si costisa a- mulut silvic, aflate pe mun^h" cu

cestor dealuri se intinde satul, Munteorul, munte, in jud. Putna, acelasi nume, com. Vaideeni,

in dou& p&r{i desp&rfite printr'o la hotarul Vrancel, despre jud. plaiul Horezul, jud. Vilcea.

rip& adincS, formats de scursu- R.-S&rat. Are sare la suprafa^.

rile apelor ce vin in timpurl De aci izvoreste riul Milcovul sj Mun^ii - M&nastirei, proprietaU

ploioase. piriul Valea-BouluL E situat la a statuluT, pendinte de mSnis-

Teritoriul satulul se intinde hotarul mosiel Mera si al jud. tirea Cimpulung, jud. Muscel,

pe o suprafa$& de 1027 hect., Putna. care se arendeazi cu 10 150 lei

din car! 440 hect. pSmint ara- anual.

bil, 410 hect. fina{, 261 hect. Muntinul, munte, in jud. Gorj,
imas, 30 hect. vil si 58 hect. plaiul Novaci, si in direcfiune Muntii M&nSstirei - Cimpu -
-

in vatra satulul, ocupate de locul N. de com. Novaci, situat in- lung, munjf, can aparfin de

Digitized by LiOOQ IC
 MUNTll-MU?ETESCU 421 MURFATLAR

comunele Corb§ori $i Berevoe^ti, j

ja de 300 hect., din car! 8 hect. cat Munteorul, jud. Buzao. VezI
plaiul Nuc^oara, jud. Muscel. j
sunt ocupate de vatra satulul. Sarata.
Sunt acoperi{! cu 10839 hect. j
Populaftunea, in maioritateTurci,
padure, formats din urmatoa- este de 48 familif, sati 148 su- Mur&toarea, sorginte de apa
rele 15 trupurl : Ro$ul, Spina- flete. minerald, in jud. Buzati, com. si

rea, Portareasa, Media, Plavaful, DrumurT com. pleaca in toate cat. Tisaul; confine sulf $i sare.
Berevoescul-Mic, Bratila, Valea- parole : spre Musurat, prin Mu-
Vladului, Ludi§orul, Gradi^tea- ratan-Chiuciuc; spreTaprai-Sari Muratoarea, vale, in jud. Buzaa,
nul, Runcul, Vija, Gruiul-Ursu- spre Ghirengec §i spre Pervelei. com. Baianesti, incepe din com.
lui, Lutele-Marf $i Mid, Mo?o- Odaile, de la lacul Cletecinul
roaele-Mari $i Mici. Muratan-Chiuciuc, sat, in jud. si vina Ciochina ; trece prin
Constanta, pi. Mangalia, cat. com. Posobesti, com. Boziorul,
Mun{ii - Mu§etescu, padure, a com. Musurat, situat in partea unde i se da numele de Mura-
statulul,com. Nuc^oara, judeful de N.-E. a pi. $i cea de E. toarea-Posobestilor ;
primeste iz-

Muscel, in intindere de 900 hect., a com. 4V2 la kil. spre S. de voarele Piatra-Alba, Gortea, Glo-
formats din 3 trupurt: Mu$e- cat. de re$edin$a, Musurat, pe durile, etc. si se varsa In Sa-
te^ti (500 hect), Bourejul (200 vaile unite Cuba-Dere §i Cara- rafelul-Balanestilor, in com. Va-
hect.), Piscul-LeotiT (200 hect.) Iuc-Dere. Suprafaja sa este de lea-BanuluI, com. Trestia; con-
1060 hect, din can 14 hect. sunt fine substance minerale si mai
Munusoaia, numire, ce da
se ocupate numal de vatra satulul cu seama sare.
Dun&rel-Vapoarelor, din drep si de gradinT. Popula^iuneasa, in

tul satulu! Mihaiu-Bravul, jud. maioritate Turcl, este de 56 fa- Muretul, sat, facind parte din
BrSila, de unde se desparte ca milif, sau 228 suflete, ocupindu- com. rur. Otesani, plaiul Hore-
nalul Cremenea $i pana unde se cu agicultura ?i cu cre$terea zul, jud. Vilcea. Are o popula-
iar&$f se une$te cu Dunarea- vitelor. PSmintul, de o calitate te de 404 locuitorl; o biseri-

Vapoarelor, din dreptul satulul buna, produce griu $i porumb in ca, fondata de Neagu,Vifioana
Gara GirlufeT. cantitajl marl. Este situat la o si Giuclea.
egala distant de satele Carli-
Murat-Bair, deal insemnat, in Chioi si Muratan-Buiuc, fiind Murfat, sal, in jud. Constanfa, pi.

jud. $i pi. Constanta, pe teri- virful unu! unghiu ale carui la- Medjidia, cat. com. Biulbiul, si-

toriul com. rur. Cara-Murat $i turl le-ar forma drumurile co- tuat in partea S.-E. a com., la
Carol I (Dana-Chioi); se intinde munale : Muratan -Buiuc-Mura- S kil. spre N. de cat. de re-
de la virful Dana-Chioi Iuiuc $i tan-Chiuciuc $i Muratan -Chiu- sedinfa, pe valea Murfat-Ceair.
pana in valea Cara-Murat-Ceair, ciuc-Carli-Chioi. Are o intindere de3i79 hect.,
trecind pe la S. cat. Cara-Mu- din cari 9 hect. ocupate de
rat $i Carol I ; are o inal{ime Muratoarea, ctitun, al com. Patir vatra satulul. Populafia sa, in
maxima de 130 m. pe care o lagi, jud. Buzati, cu 40 locuitorl maioritate turceasca, este de
atinge in virful Murat-Iuc ; este ?i 8 case. 25 familil, sau 133 suflete.
de S. a pi., cea
situat in partea
de S.-V. a com. Cara-Murat §i Muratoarea, com. Sibi-
c&tun, al Murfatlar, com. rur., in jud. si

cea de S.-E. a com. Carol I, ciul d.-s., jud. Buzau,cu40 locui- pi. Constanfa, situata in partea
avind o direcfte generala de la torl si io case. de E. a judefulul, la 20 kil.

N.-V. catre S.-V. spre V. de orasul Constanfa,

Muratoarea, sorginte de apa mi- capitala lul, si in cea de V. a
Muratan - Buiuc, sat, in jud. nerald, in jud. Buzati, com. plasel, la 23 kil. spre S. de
Constanta, pi. Mangalia, cat. Chiojdul, lapoalele dealulu! Mu- satul Cara-Murat, re^edinfa el.

com. Musurat, situat in partea I

ratoarea ; se scurge in izvorul Se margineste la N. cu com.
de N.-E. a pi. $i cea de V. a Murmuratoarea ; confine mag- Ala-Capi, pi. Medjidia; la S., cu
com., la 5 kil. spre S. de cat. de nezie si sare. com. Osman-Faci, pi. Mangalia;
j

re^edin^a, Musurat. Este a$e- la E., cu com. Omurcea; si la

zat pe valea unita Cuba-Dere 1
Muratoarea, sorginte insemnatd V., cu com. Biulbiul, pi. Man-
Cara-Iuc-Dere, avind o suprafa |
de apd mine raid, in com. si galia.

Digitized by Google
MURFATLAR 422 MURGA^UL

Relieful solulul e pu^in acci- merclanp circiumarl $i consta cit. Gaia-d.-j., cat. Murga$ul,
dentat. Dealurile care o br&z- in import de coloniale 51 ma- care este cat. de re^edin^ $i

deaza, sunt Cara- Acic-Bair, 73

: nufacture $i in export de vite cat. Pic&turile.
m., la N.-V. Gherme-Bair, 79 ; $i cereale. Un pod une$te cat. Gaia-de-

m„ la N. ; Chiuciuc-Murfat-Bair, Budgetul com. e de 8667 lei Jos cu cat. Murga?ul.

89 m., la V. ; Mangala-Culac- la veniturl, $i de 4628 lei la Are doua bisericl: una in

Bair, 82 m., la S. ; Canara-Bair cheltuell. cat. Murga^ul, facuta din zid

la E. ; Orman-Bair, prin centru. de comunica^ie sunt:

Caile la anul 1 81 1, de catre Hristea
j

Ele sunt acoperite cu fine^e si Calea ferata Constan^aCerna- ;

Belivaca §i a doua in cat. Gaia,

semSnaturi. voda ce trece pe lingS sat, zidita la anul 1795, deDimitrie

Movile sunt doua, fara im- avind $i o stafte in comuna apol ; Babadacu. Cea din Murga?ul
portant ; sunt artificiale, ser drumurl comunale §i vecinale la a fost reedificata la anul i860
vind ca puncte de observa^ie. Chiuciuc, Mufat, Alacapi, Omur- $i reparata la 1866. Cea din

Vai sunt: Cara-Su sau Med- cea, Biulbiul, Osman-Faci, Na- Gaia a fost reedificata la

jidia, ce poarta in comunS nu- zircea, Ende-Cara-Chioi. anul 1882. Pe frontispiciul am

mele de Murfatlar ?i Cara-Cuius- La N. de sat trece un val de belor bisericl se vad insemnate
Dere, cu adiacentele sale pc piatra ?i la S., un val mic de pa- numele fondatorilor, precum §i
stinga: Cara-Suluc-Dere, Tatar mint, la 1 V* kil. de com. eel data fondarel §i a reedificarei.
Orman-Dere, unita cu Mezatlac- d'intiiu, $i la 3 kil. eel d'al Sunt deservite de dol preop ?i
Ceair ?i CanaraCeair sunt ; dotlea. dol cintarefl.
largl ?i cu malurile acoperite Este o ^coala mixta, in satul

en verdea^a. Murfatlar, stafie de dr.-d.f., Murga§ul, ce funcfioneaza" de

Este formats dintr'un singur jud. ?i pi. Constanta, cat. Murf- la anul 1864, ?i este frecuentati
catun, Murfatlar, a§ezat in va- atlar, pe linia CernavodaCon de 65 copil: 27 din Murga§ul,
lea Cara-Su, pe stinga cSeT fe- stanza, pusa in circulate la i-iu 41 din Gaia d.-j. ^i 22 din Pici-

rate Constanfa-Cernavoda, undo Octombrie i860. Se afla intre turile.

are $i o stajie, intre dealurile stabile Medjidia (18 1 kil,), ?i Popula^ia com. este de 105

Murfat la V. ?i Gherme-Bair Constanta (20.1 kil.). Inatyimea suflete, locuind in 207 case.

la N.-E. d'asupra nivelulul MariT e de Dupa legea rurala din 1864,

Suprafaja sa este 3612 de m

I7 .9i. VenituI acestel stajil sunt 160 impaminteni^i, iar dupa
heck, din carl 79 hect. ocupatc pe anul 1896 a fost de 37120 cea din 1879 sunt 13 insur^ei.
de vatra satulul, cu 52 case; lei, 35 bani. Suprafa^a intregului teritoriu co-
1 133 ale locuitorilor, 2400 hect. munal este de 2800 pog., din
ale statulul cu prop riet aril. Murga§ul, com. rur., jud. Dolj, carl 2300 pog. pamint arabil,
:

Are o populate de 77 fa- pi. A mar ad ia, la 24 kil. de 450 pog. izlaz $i 300 pog. pi-

milil, sau 343 suflete: barba^l Craiova $i la 22 kil. de re§e- dure.

186 $i feme! 157; cetft^en! ro din^a pla?el, com. Meline^ti. Mobile de pe teritoriul co-

mint 317; supu^i striini 26 Situate pe loc $es, inconjurat munel sunt:
ortodoxl20i ; mahometani 122 de toate parole de dealurl. Murga?ul, ce aparfine sta

catolicl 13, de alte religil 7 Se invecine^te: la E. cu com. tulul. Suprafa^a vinduti este

agricultor! 100; comercianpf 2 B&zg&r&i; la V., cu com. Ba- de 441 hect. Suprafafa ramasS
Contribuabill sunt 102. lota; la N., cu com. Bulze^ti $i este de 152 hect. Se arendeaza
LocuitoriT poseda: 32 plu- la S., cu com. Motoci. #
cu 6200 lei anual.
guri; 46 care $i carufe; 1 ma- Terenul com. este accidentat Mobile Gaia ?i Puturile, ce

§ina de treerat cu aburi 3 ma- ;

de Dealul-Murga$ulul, acoperit apar^in locuitorilor improprie-

$inl de secerat 15 grape de ; cu vil $i finefe, $i in legatura tariti 1864 §i 1879.

la

fier; 2 ma^inl de vinturat; 1 cu Dealul-Muerel. Padurea se nume$te Mur-

moara de vlnt 3400 capete de ;

Comuna este udata de riul ga?ul, are o suprafa^a de 300
vite, mal cu seama of. Geamartaluiulul, ce uda com. pogoane ?i aparfine statulul.

In Murfatlar este o geamie. spre V., avind direc^iunea N.-V. Este populata cu cer, stejar,

Comerciul e activ ; se face spre S.-E. fag ?i gorun.

prin gara Murfatlar, de 2 co- Se compune din trel c&tune Viile produc vin de buni

Digitized by LiOOQ IC
 MURGA?UL 423 MURGENI

calitate; se gasesc pe mo$iile Murga§ul, deal, judeful Dolj, 97 locuitorf ; neimproprietartyi

locuitorilor carora aparfin. strabatind plasa Amaradia, in se maf afla 60 locuitorf.
In comuna se afla o moara partea-f de V.; desparte apele Teritoriul comunef este braz-
de aburl, ce apar^ine statulul, piriuluf Frafila de ale Geamar- dat de valea Strachina, in care
gasindu-se pe rao^ia sa. taliuluf ; pleaca din Dealul-Mue- se afla lacul cu acela$i nume,
Caf comunale vecinale o ref ; strabate comuna cu acela§! avind o suprafa^a de 500 hect.
unesc cu comunele vecine po- ;
nume, prelungindu-se pana in Se compune din satele : Mur-
tecT $i drumuri naturale unesc jud. Romana^i. Din bifurca^ia geanca, Dumitre$ti §i Pribegi,
catunele intre ele. Dealuluf-Mueref cu al Murga$u- cu re$edin$a primarief $i a ju-

Budgetul com. e la veniturf luf izvore^te Geamartaluiul. decatorief comunale in satul

de 3400 lei, §i la cheltuelf, de Murgeanca.
1000 lei. Murga§ul, mosie a statuluf, jud. Are: o populate de 178 fa-

Vite: 68 cat, 664 vite marl Dolj, pi. Amaradia, com. Mur milif,sau 1249 suflete, din carf

cornute, 1309 of, 54 porcl $i ga$iul. Suprafa^a mo?ief este dc 302 agricultorf, 7 comercian^f,
18 capre. 152 hect. Inainte era maf mare, 4 avind profesiunf libere, 53 me-
dintr'insa s'au dat in loturf serial $i 32 servitorf; o $coala
Murga§ul, sat, pendinte de co- 441 Are padure pe
hect. dinsa. mixta, frecuentata de 23 elevi

muna rurala Murga$ul, pi. Ama- Se arendeaza cu 6200 le! anual. §i 15 eleve; o biserica, deser-
radia, jud. Dolj, situat pe malul vita de 2 preo^f $i 2 cintareflf.

sting al piriuluf Geamartaluiul, Murga§ul, padure, a statuluf, ju- $tiu carte 238 persoane*.
la 24 kil. N.-E. de Craiova. Aci dejul Dolj, pi. Amaradia, com. Vite : 600 bof, 2400 of, 430
e re$edin{a comunel. Murga§ul, pe
mo$ia statuluf. caf ?i 460 porcf.
Se compune din 2 mahalale: Are o intindere de 300 pog. Budgetul e la venituri de
Murga$ul-d.-s. $i Murga^ul-d.-j. Populata cu stejarf, gorunf, fagf 4013 I. ?i la cheltuelf de 5232 1.
cu o popula^iune de 203 familif, $i cerf. Pe teritoriul comunel trece
sau 810 sufl., locuind in 2 1 2 case. calea ferata Fete?ti-Fauref, a-

Are o biserica parohiala, con- Murga§ul $i Dan (Mun{ii-), vind stasia Murgeni, linga satul
struita din zid in anul 181 1 de propriet&fi ale Eforiel Spitalelor Murgeanca.
Hristea Belivaca, cu hramul A- Civile din Bucure$ti, pending
dormlrea Maicef Domnuluf, de- de schitul Cornetul, com. Ro Murgeanca, sat, in jud. Ialo-

servita de 2 preoflf ?i 2 cinta be?ti, pi. Cozia, jud. Vilcea, in mi$a, pi. Ialomifa Balta, - pen-
re^f, carl fac serviciul $i bise- intindere de 1207 hect., cea mal dinte de com. cu acela^f nume,
ricef din catunul Gaia-d.-j. Bi- mare parte golurf. situat pe coasta de N. a lacu-
serica s'a reparat intre 1 860—66. luf Strachina.
Este o §coala mixta, frecu Murgeanca, com. rur., in jud. Aicf este re$edin{a primarief
entata de 18 copif. Ialomifa, pi. Ialomi^a-Balta, si- §i a judecatorief comunale.
Comunicafia se face prin $0- tu ata la N. pla?ef §i limitindu-se Are o populate de 90 familif;

selele comunale, care pun ca- cu teriroriul comunelor: fin- o $coala mixta, condusa de un
tunul in legatura la S.-E. cu darei, Iazul, din acest judef $i inva{ator; o biserica, deservita
Bazgarai din jud. Romanaji ; la Cioara-Doice?ti, din jud. Braila. de dof preoflf ?i dof dascalf.
N.-V., cu Gaia-d.-j., iar la N.-E., Teritoriul comunef, in supra- Vite sunt : 300 bof, 250 caf,

cu Bulze?ti. fafa de 4380 hect., din carf 600 1500 of $i 300 porci.
hect. lac ?i balti$, coprinde mai Spre E., in apropiere de sat,

Murga§ul,^V^/, ramifica^ie a cul- multe sforf de mo$ii, apar^inind trece calea ferata Faurei Fete^ti,
mef Zanoaga; strabate jude^ul parte particular! lor. Statulposeda unde se afla ?i stasia Murgeni.
Dolj, de unde se ramifica; pa- mo$ia Buc^ea cu 380 hect., care
trunde in jud. Romana^i, in inainte de secularizare tinea de Murgeasca, sfoara de mosie, in
pi. Olte^ul Oltul-d.-s., desparte manastirea Plumbuita $i acum jud. Buzau, com. Sageata, cat.
apele Fra^ila $i Geamartalulul se arendeaza cu suma de 4000 Coiteasca, incorporate acum cu
$i se termina cu impreunarea lei anual. mo?ia Dimbroca.
lor; are o inal^ime de 200 m. Dupa legea rurala din 1864,
d'asupra niveluluf Marif. sunt improprietari$f pe mo$ie Murgeni, tirgusor, in jud. Tu-

Digitized by Google
 MURGEN1 424 MURTA

tova, pi. Tirgul, spre E. de Bir- Murge^ti, sat ?i com. rur., in Murge§ti, sat, in jud. R.-Sarat,
lad, pe piriul Elanul. jud. Gorj, pi. Jiul, la N. com. pi. Rimnicul-d.-s., catunul com.
Formeazi o comuna (com. Turceni-d.-s. Valea-Ra^ei. §1 a luat numele de
Murgeni), cu calunele : Raiul ?i Situat pe loc ?es $i linga lantul la mo§ia Murge^ti. E a?ezat pe
H&n&seni, cu o populate de de inal^iml din dreapta Jiului. piriul Ciln£ul, la 700 m. spre
1830 suflete, locuind in 514 Are o suprafa^ de 990 hect., N. de catunul de re$edin$a\ Are
case. din carl 300 hect. padure, 570 o suprafa^a de 52 hect., cu
Se cultivS viea pe o suprafafa hect. culture, finefe §i pa$une, populate de 85 familil, safi 359

de 52,75 hect. 10 hect. vif ?i 20 hect. livezl de suflete, din carl 107 contribua-
Comerciul se face de 104 prunl. bill; o bisericS, deservita de
persoane. Are o populate de 90 familil, preotul din catunul Valea-Rajd.
Are o $coala primara de b£e\\ sau 350 suflete, din carl 80 con-
?iuna de fete; un oficiu postal tribuabill; o bisericS de lemn, Murgile§ti, mahala, in jud. Me
rural (sucursala celul din Slo- facuta de locuitorl la 1820, de- hedinji, pi. Vailor, com. rur.

bozia-Zorleni), care in 1896 — 97, servita de 1 preot ?i 1 cintare$; Costeni-Covrigi.

a adus un venit de 3385 let, o $coala, frecuentata de 10 elevl.
83 bant ; 3 bisericT ; o moara Pamintul este fertil. Locuitoril Murgociul, mofie particular^, de
cu aburT. sunt improprietartyl $i se ocupa 321 hect., in com. Cudalbi, pi.

Aid este re^edinfa subpre- cu munca cimpuluT ?i cre?terea Zimbrul, jud. CovurluiO.
feCturei pi. Tirgul. vitelor. Ei posedS: 12 pluguri,
Are bilciu in fie-care DuminicS. 42 care cu bol, 2 c£ru$e cu caT, Murta, com. rur., in jud. Dolj,

37 vite marl cornute, 14 cai, pi. Jiul-d.-j., la 38 kil. de Cra

Murgeni, stafie de dr.-de-f., in 410 of, 22 capre ?i 28 rimarorT; iova ?i la 42 kil. de re$edin{a

jud. Ialomi^a, pi. Balta, cat. 20 stupl cu albine. pla^ef, com. C5ciulSte?ti, situate
Murgeanca, pe linia F&urei-Fe Budgetul com. e la venitun pe locul $es numit Giorocelul.

te$ti, pusa in circulate la 21 de 661 lei $i 50 banl, iar la Se invecine?te la E. cu com.

Noembrie 1886. Se afla intre cheltueli de 522 lei $i 15 ban!. Lacusteni; la V., cu com. Va
stabile fandarei (12.1 kil.) §i Comunicafia in com. se face lea-Stanciului ; la S.E., cu com.
Cioara (9.5 kil.). Inalfimea d'a- prin $oseaua vecinala, care o Caciuiate$ti ?i la N.-V., cu com.

supra nivelulul Marif, de 28 u\97. pune in legituri la N. cu Gir- Rozi?tea.

Venitul acesteT sta^il pe anul bovul, iar la S., cu Turceni-d.-s. !
Limita de V. este formata de
1896 a fost de 19397 ^ & 5° In com. sunt 3 pujunf $i o riul Jiul, iar cele-1'alte sunt li-

ban!. fintina. mite conventionale, formate prin

mo vile de hotar
Murgeni, deal, se intinde in par- Murge§ti, sat, fecind parte din Terenul com. este $es, aproa

tea de V. a com. Minje$ti, pi. com. rur. Dobroteasa, pi. Oltul- pe accidentat foarte pu^in de
Crasna, jud. Vasluiu, paralel cu d. s., Are o popula-
jud. Olt. micS inatyime de dealuri ce mSr
Dealul-Boghinel. {tune de 381 locuitorl. Cade in gine$te valea numita Giorocelul
Coasta despre V. a acestui partea de S. a com. Are o bi- ?i prin care vale curge piriul

deal se nume^te Cracati^a. seric? cu urmatoarea inscripjie : cu acela^T nume.

Este udata de Jiul $i de pi-

Murgeni, piriii, izvore^te de pe Aceastii sfinta $i Dumnezceascil bise riul Giorocelul. Acest piriu se

teritoriul satulul Bahnari, com. rica, unde se priiznueslc hramul sfinplor formeaza din mid izvoare ce se
marilor VoevozT Mihail $i Gavril, din
Munteni-d.-j., pi. Crasna, jud.
>«i
gasesc in N. com., curge pe va-
temelie s'a zidit de rfposatul Murgule-
Vasluiu ; curge spre S., trece lea cu acela^T nume ?i se vars£
\ul de sunt acum peste 500 ant trecu^T
printre dealurile Murgeni Bo in Balta -Brebenilor, care se
51 ^1 ajungtnd dupii vremi in mare der.^pa
ghinel din com. Minje^ti $i se nare <Hn to.ite s'a sculat In zilele Frea scurge in riul Jiul. Pe piriul

varsa in piriul Crasna. InU|alulut nosiru L)omn liarhu Diinilrie Giorocelul se gasesc mal multe
^tirhet $i cu blagoslovenia Frea O slin
morl de api ale locuitorilor. Din
\itulut nostra Episcop DO. Climent Ar-
Murgescu, sub-divizic a ciitunu cauza ca morile sunt nume
siulj hind indemnity do rivna Dumne-
lit? Coiteasca, com. S;igeala,jud. zecasca D-lor DumiiiM, fiul I'oslclniculuT
roase, piriul se mat nume?te §i

Buzau. Dinu Locusteanu, etc. Piriul-Morilor.

Digitized by LiOOQ IC
MURTA MUSCULESTI

Se compune din 3 c&tune Budgetul com. e la veniturf Musafir-Culac, valeM jud. Tul-
Murta, 'Jlmbure^ti ?i Giorocelul. de 2763 lei ?i la cheltuell, de cea, pi. Babadag, com. Bas-
Inainte coprindea numat cele 2602.73 lei. Chioi ?i Atmagea; se desface
dou& d'inti! catune. din dealul Ghiobilche-Bair, sub
Are dou& bisericl, una in cat. Murta, sat, jud. DoIj,pl. Jiul-d.-j., numele de virful Ghiobilche; se
Murta, fondata 1850 de c&tre la com. Murta, re$edin{a primariel indrepteaza spre E., printre dea*
Alecu Gioroceanu a doua in ; Are o populate de 654 suflete.; lurile Dautcea d'o parte, Ca-
cat. fimbure^ti, de zid fondata o §coala mixta, ce funcfioneaza nara-Ceiu, Sasa-Orman %\ Echi-
la 1848 de c&tre Gheorghe Ca- din 1 88 1 frecuentata de 30 copil
, li-Orman de alta, se une$te cu
calefeanu; ambele sunt deser- o biserica, fondata la 1850 de valea Ba?Chioi ?i dupa 10 Veil.
vite de un preot $i dol cintSre^T. Alecu Gioroceanu, cu 1 preot se deschide in piriul Taifa pe
Fie-care biserica are o pro- $i 2 cintarep ce slujesc §i la dreapta, la V. de satul Atma-
prietate de 17 pog. date dupa biserica din f imbure?ti. Arc gea; pe vale merge drumul co-
legea rurala din 1864. 17 pogoane proprietate. munal Atmagea Ba§-Chioi.
In catunul Murta, se afla o
$coaia mixta, ce funcfioneazS de Muru- Alichi- Alcea c, vale insem Musait, padure , in jud. Ialomi^a,
la 1 88 1 $i e condusa de 1 inva nata, in jud. Constanta, pi. Med- insula Balta, pi. Borcea, com.
jator $i frecuentata de 30 copil. jidia, com. Chioseler; este con Cocargea, are o intindere de 30
Populatfunea comunei este de tinuarea vael Chioseler - Ceair, hect. §i e populata cu salcie ?i

1590 suflete, locuind in 164 case care i$I schimba numele de la plop.
$i 224bordee. movila Ba$a-Iuiuc ; se indreapta
Mare num&r de case aft pe spre S.E., mergindprintredealu Musait, picket vechiu de fron-
Hnga ele §i gradini. rile Chioreu-Bair, laN. ?i Curu tiera, pe Dunare, jud. Ialomi{a,
Populafia com. este de 1590. Giugiuc-Bair $i Muru-Alichi-Bair pi. Borcea, com. Petroiul.
Suprafaja com. este de 5000 la V. ?i la S.

pog., din carl 3000 pog. pa- Musait-Pacui, padure, jud. Ia-

mint arabil, 500 pog. finea^a, Muru-Alichi-Bair, deal insem- lomtya, insula Balta, pi. Borcea,
500 pog. lac $i teren sterp $i nat, in jud. Constanta, pi. Man- teritoriul com. Cocargea ; are 40
1000 pog. padure. galia, com. Chioseler ; se des- hect., populate cu salcie §i plop.
Mo$ia de pe teritoriul com. face o data cu dealul Chiorcu-
se numesc Murta. Aparfine la Bair din virful Chioseler ?i se Musca, as lit (tiria) de ol, in par-
mai mutyl locuitorl. indreapta spre S., mergind prin- tea de E. a pi. Sulina, jud. Tul-
Partea statulul din mo$ie se tre satul Borungea $\ Chioseler ;
cea, si cea din S.-V. a com.
nume^te Murta Zglavaciocul - §i atit acest deal, cit §i valea cu rur. Sf. Gheorghe sau Cadirlez,
e arendata cu 9050 lei anual. acela?! nume sunt situate in par- pe malul drept al bra^ului Sf.
Padurl: Padurea statu luT, nu- tea N.-V. a pla$el ?i a comunel. Gheorghe, in partea de N. a
mita Murta-Zglavaciocul, in in- grindului Carasevschi.
tindere de 800 pog. Padurl de Murul, proprietate a Eforiel Spi-
100 pog. pe mo$ia proprieta- talelor Civile din Bucure^ti, fosta Muscani, cdtun, alcom.Paltineni,
rului Colonel Gigirtu ; 100 pog. pendinte de manastirea Poiana, jud. Buzau, cu 70 locuitorl $i

pe proprietatea bisericel Mado- com. Albe?ti-de-Mur, pi. Crico- 1 8 case.

na Dudu, situate in catunele
- vul, jud. Prahova, in intindere
Murta. Toate padurile sunt a- de 617 hect., toata pamint ara- Mus£&le§ti, mahala, in jud. Me-
menajate. Sunt populate cu ste- bil $i finefe, arendata cu 6805 hedin^i, com. rur. Biltanele, pi.
jar, cer $i girntya. lei anual. Motrul-d.-s.
Fine^ele aii intindere de 500
pogoane. Musa (Muntele-) Vetrila,/^ $i Muscelul. Pentru cuvintele cu
Prin com. trece ?oseaua na- dure, in intindere de 2000 hect., acest nume $i derivatele lul, vezl

^ionala ce duce la Craiova. Cai situata pe teritoriul com. Poiana, Muscelul.

comunale vecinale o unesc cu pi. Vrancea, jud. Putna, pro-
comunele vectne. prietatea ob$teasca a locuitori- Muscule§ti, com. rur., jud. Gorj,

Sunt 4 circiuml. lor comunel. pi. Gilortulul, la V. de com.

Digitized by Google
 Ml'SCULESTI 126 MUSTA-FAC

Vladimirul, compusa din cat. deservita de 1 preot $i 2 cin- Tichile?ti $i a mal primit, de la

Muscule$ti, Dolce$ti, Hubavi $i taretf. N., valea Dala$ma-Culac, de la

Purcari, situate pe $es, coaste Locuitoril poseda: 14 plu- S.-E. valea Tichile^ti $i de la S.,

$i valcele, de ambele ^rmurl gurl, 28 care cu boT, 2 caruje Picioarele-Cechirgeli. Prin mij-

ale riulul Gilortul. cu cal; 180 vite mart cornute, locul vael curge un piriu.

Are osuprafat&de 1450 hect., 7 cal, 366 ol, 45 capre $i 70

din carl : 450 hect. padure, 500 rim&torl. Muslu-Bei, sat, in jud. Constanta,

hect. arabile, 450 hect. finefe, Comunica^ia se face prin $0- pi. Hir^ova, cat. com. piriul,

20 hect. vie, 20 hect. livezi de seaua jude^eana Filia$i-Petre$ti- situat mal mult in partea meri-
pruni $i 10 hect. izlaz. de-Sus. dionaia a placet $i ceaapusanS
P&mintul fund fertil, produce In cSt. se afla 4 pu^uri $i 3 a comunel, la 4 kil. spre V. de
tot felul de cereale. Viile §i po- fintini. re$edin$a, piriul.
meturile se cultivS mult. Este a$ezat in valea Muslu,
Locuitoril, in numir de 285 Muslu, sat, in jud. Constanta, pi. pe malul sting al piriului, $i este

familil, sunt improprietarip dupa Hir^ova, cStunul comunel $iriul, dominat, la E. de virful Muslu
legea rurala. situat in partea centrals a pla- Bei-Tepe (113 m.j.
El poseda :
44 plugurl, 88 cet $i cea septentrional a a co- Are o suprafa^a de 1 707 hect.,

care cu boT, 4 ciru^e cu cal; munel, la 4V2 kil. spre N.-V. din carl 150 hect. sunt ocupate
480 vite marl cornute, 23 cal, de cat. de re$edin{a, $iriul, a- numal de vatra satulu! ?i de
1 166 oT, 120 capre ?i 210 ri- $ezat pe valea Muslu, tocmat gradinl. PopuIa{iunea, in maio
mator!. unde izvore^te piriul Sarai. Do- ritate Bulgari, este de 76 fa

In com. se g&sesc 8 pujurl minat la N.-E. de catre virful milii, sau 445 suflete.
$i 20 fintini. Gheldi-Hagi-Tepe (122 m.), §i Drumuri comunale due la Ca-

Budgetul com. e la veniturf de la S.-E. de virful Emir-Saale- pugi, Siriul, Mudu-Cadi-Ci$la,

let 2342, banl 32, iar la chel- Tepe (82 m.). Ghizdare^ti §i Tichile^ti.
tueli, de let 2075, banl 50. Are o suprafa^a de 1 137 hect.,
Comunica^ia in com. se face din carT 117 hect. sunt ocupate Muslu-Bei-Cifllc^/Vrw^ (mo§ie),

prin $oseaua judejeana care o de gradinl §i vatra satuluf. in jud. Constanta, pi. Hir$ova,

strabate prin centru ?i o pune in Populajiunea, in maioritate pe teritoriul com. rur. piriul §i

comunica^ie la N. cu Petre$ti-d.-j. Bulgari, este de 62 familil, sau anume pe acela al catunulul siu
Are S bisericT, deservite de 291 suflete. Muslu-Bei, a?ezata pe marginea

3 4 cintare{T o $coala,
preoflf §i ; DrumurT comunale pleaca spre drumulul Muslu-Bei Ghizdare^ti,
frecuentata de 49 elevi ?i 4 e- satele: Muslu-Bei, piriul, Bal- la 1 kil. spre S.-V. de satul

leve. gin, Eni-Sarai, Eschi-Sarai, Ca- Muslu-Bei, avind o suprafajade

In partea de E., catre com. di-Ci§la ?i Ghizdare?ti. 80 hect.
Saule^ti, la locul zis Dealul Cer-
buluT, se zice ca in vechime a Muslu, vale Jnsemnata, in jud. Muslu-Bei-Tepe, vtrf, sau mo-
fost ridicata o {eap&, pentru Constanta, pi. Hir$ova, pe teri- vild artificials, in jud. Con-

eel condamnafl. toriul com. rur. piriul, ?i anume stanta, pi. Hir^ova, pe teritoriul

pe acela al catunelor sale Muslu- com. rur. piriul. Are o inahlme

Muscule§ti, catun, al comunel Bei ?i Muslu se desface din
; de 113 m. $i domina satul pi-
cu acela^I nume, pi. Gilortul, dealul Cadi-Ci$la, indreptindu-se riul, care este la 1 kil. spre

jud. Gorj, situatpe $es?i coasta. spre S., cu o direct'iune gene- S.-E. §i satul Muslu-Bei, care e
Are o suprafa^a de 419 hect., ral de la N. catre S.-V. ; trece la 3 kil. spre V. E acoperit cu
din carl 100 hect. padure, 150 prin satele Muslu $i Muslu-Bei verdea^a $i a fost punct trigo

hect. arabile, 150 hect. finefe, prime^te de la E. valea Batacli- nometric de observafiune de

7 hect. vie, 5 hect. HvezT de Dere $i de la satul Tichile?ti rangul al 3 -lea.

prunT $i 7 hect. izlaz. i$I schimba numele in Cechir-
Are o populate de 96 familil, ger, care merge urmind aceea$T Musta-FacI, sat, in jud. Con-

sau 345 suflete, din carl 85 con- direc^iune $i se deschide in Du- stanta, pi. Mangalia, cat. com.

tribuabill o bisericS de zid, fe-

; nare in fa{a OstrovuluT Atirnafi, Azaplar, situat in partea cen
cutade proprietarl laanul 18 17, dupa ce a trecut ?i prin satul trala a pla§el $i cea nordici a

Digitized by LiOOQ IC
 MUSTANA MUSURAT

comuneT, la 7 kil. spre N. de dealul cu acelasT numire, de pe (8 1 m.),Urlu-Chioi-Bair (82 m.),

cat. de resedinja, pe valea A- teritoriul satulu! Comarna, com. si OsmanceaBair (74 m.), la

zaplar. Are o intindcre de3520 Poeni, pi. Codrul, jud. Iasi si, N., carl se desfac din culmea
hect., din cart 60 hect. ocupate uninduse cu piriul Curagaul, Techir-Ghiol. Aceste dealurlsunt
de vatra satultri cu 38 case. se varsa in Piriul Moarel. acoperite cu semanatun si fine-

Populatla, in majoritate turca- ry intinse, precum si cu izla-

tatara, este de 22 familiT, sau Musur-Cuiuc, vate,u\)\\d. Con- zurl pentru pasunatul vitelor.

159 suflete. stanta, pi. Mangalia, pe terito- Movilele sunt numeroase, ras-
riul com. rur. Agemler si Buiuc- pindite ici si colo, mai cu sea-
Mustana, deal, in jud. Constanta, Enghez si anume pe acela al ma in partea de E. Ele sunt
pi. Medjidia, pe teritoriul com. cat. Sofular si Casicci. Satul toate artificiale si construite
rur. Rasova si anume pe acela Sofular este asezat chiar in a- pentru a servi ca puncte de o-

al catunului sau Vlah-Chioi ; se ceasta vale, iar satul Casicci rientare. Principalele sunt : Iuci-

desface din culmea principals, pu^in spre E. cam la 1 kil. Este Tuc-Berichi (81 m.), la N. ; Te-
din virful numit Vlah-Chioi ; se „ indreptata de la N. catre S. chir-Ghiol (82 m.), Ciatal-Iuiuc
intinde spre S., avind o direc- si situata in partea de N.-V. (75 m.), Urlu-Chioi (55 m.), la
tjune generala de la N.-V. spre a pi., in cea de S. a com. A- E. ; Tuzlu (70 m.); Baldara-Iu-
S. E., brazdind partea apusana gemler si cea de V. a com. iuc (71 m.), la S.-E. ; Sari-Iuc
a plaset, §i cea meridionals a Buiuc-Enghez. (74 m.), la S. ; TaslMue (90 m.),
comunei ; se intinde de a lun- la S.-V. ; Musurat-Tepe (82 m.),
gul malulul vestic ai balt/11 Ba- Musurat, com. rur., jud. Con- la V.; Carli-Chioi (51 m.), in

ciul si pe valea Ceraclar; se ri- stanta, pi. Mangalia, situata in interior.

dica pana, la o inalt/ime de 140 partea de E. a jud., la 23 kil. Com. Musurat are multe la-

m., dominind prin lnal^imea sa, spre S.-V. de orasul Constanta, curt, e udata de piriul Musurat
balta Baciul, valea Ceraclar si capitala districtuluT, si in cea si strabatut de cite-va vat micT.
drumurile comunale ce vin de septentrionala a pi., la 28 kil. Principalul lac este Tuzla, asezat
la Aliman si Vlah-Chioi spre spre X.-V. de oraselul Manga- in partea de E. a com. in intin-

Rasova; este acoperit pe o parte lia, resedinja sa, pe piriul Mu- dere de 700 hect., din care 55
cu paduri si tufarisuri, cu pa- surat. hect. ocupate cu stuf; malu
suni si pe pantele meridionale, Se margineste la N. cu com. rile sale sunt joase; contine
cu cite va locurT arabile. Osman-Faci si Techir-Ghiol, pi. peste ce se consuma in loca-
Constanta; la E cu com. Tuz- , litate si al carut venit apar{ine
Mustacioaia, lac, in jud. Ialo- la la S.. cu com. Tatlingeac
; statului.

mija, insula Balta, pi. Ialomija- si c«1t. Perveli, al com. Tuzla Este format;! din 5 cat. si

Balta, teritoriul com. Dudesti. iar la V., cu com. Gheringec. anume: Musurat, resedinja, spre
Relieful soluluT e in general N., pe ambele maluri ale piriu-

Mustafi^ia, fast satitc turcesc, accidentat, mai cu osebire in lui Musurat. Urlu-Chioi, spre
jud. Vlasca, ce se vedc pe pla- partea sa centrala, unde vaile E. com. pe ambele malurt ale pi

nul orasului si Domeniul Giur- dintre dealun sunt cu maluri riulu! Urlu-Chioi si pe valea Ur
giu, plan facut la 1 83 1 si care se inalte, si lungi. E brazdata de lu-Chioi Dere, la 4 kil. spre S.
afla la primaria din Gitirgiii. culmea Tuzla, ale caref prin- K. de resedinfa. Muratan Bu
Acest satuc a disparut. cipale ramificat,iunT sunt urma iuc, spre S. com., pe valea
Se gasesc si acum in Giurgiu toarelc : dealul (140 Musurat Muratan, la 6 kil. spre S. de
familiicarlpoartanumele de Mus m. la N.-V.), dealul Toprai-Sair resedin^a. Muratan- Cuciuc, in

taficeanu, luatdc la satul undc (82 m.), dealul Muratan (70 m.), partea centrala a com., pe valea
locuiaii parint/iT lor. la V.; dealul Perveli (90 m.), Muratan, la 5 kil. spre S. de
la S.; dealul Sari- Bair (74 m.), resedint^a. Carli-Chioi, spre E.,

Musta{e§ti, sat % jud. Argcs, pi. la S.-E.; dealul Tausan-Bair pe valea Carli-Chioi, la 5 kil.

Arge^ul, facind parte din com. (jo m.), la E.; dealul Carli-Chioi spre S.-E. de resedin^a. Ciat
rur. Cerbureni Iasul. Cuciuc Bair C f 5 m.), prin inte malar, format de curind, spre
riorul com. ; apoi dcalurile Ab ruincle satulul cu acelasT nu
Mustea^a, />/V//7, isvoreste din dulah Bair (90 m.), Aitan-Bair me, linga locul Ciatmalar Tuzla,

13157. 2/arele Dicfionar <ircjm\( l\ ... Ji

Digitized by Google
 MUSURAT 12* MUSATESTl Si TIETRAkl

la 6 kil. spre S.-E. de rese- este de 144 familif, sau 703 teanca si Branistioara, in intin-

dinja. suflete. dere cam de 500 hect., popu

Suprafaja totala a com. este Are o scoala* si 2 geamil lat cu stejar si girni^a.

de 6279 hect., din carl 51 hec-

tare, ocupate de vetrele celor Mu§a, pirifiy in jude^ul R.-Sarat, Mu^atul (Muntele-), proprie-

5 sate cu 244 case. Statul cu plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni; tate a razesilor din satele Po
proprietarii poseda 3504 hect., izvoreste din Dealul-Lubanulul iana si Bodesti, jud. Putna, pi.

iar locuitorii aii 2722 hect. udS comuna in partea de E., Vrancea.
Are 4 geamil, 2 in cat. Mu- si se varsa in riul Motnaul, pe
surat si cite una in cat. Buiuc- partea dreapta. Mu§ate§ti, com. rur. t pe apa
Muratan si Chiuciuc-Murat, cu Valsanul, jud. Arges, pi. Ar
4 hogl; o scoal& mixta, lDfi- Mu§ata, sat, in partea N.-E. a gesul, la 14 de Curtea-de kil.

in^ata de jude{ si frecuentata comunel Ranceni, plasa Prutul, Arges, resedinfa sub-prefecturei,
de 37 copif. jud. Falciu, situat pe costisa, si la 38 kil. de Pitesti. Se com
Locuitorii poseda : 98 plu cu o suprafaja de 723 hect. ^i pune din 4 sate: Musate?ti,

gurT, 121 care si carufe, 1 ma- o populate de 94 familif, sau Prosica, Robaia si Valea-lui

rina de treerat cu aburl, 1 ma- 403 suflete, din carl 95 contri- Mo?u, avind peste tot 280 fa

rina de semanat, 9 masinl de buabili. Se cultiva 20 hect. vie. milil, sau 1397 suflete, din caii

secerat, 3 masini de batut po- Are o biserica, cu 1 preot si 2 222 contribuabill.

rumb, 15 grape de fier; 9500 dascali. Are 2 bisericT, din care una
capete de vite mal cu seam a in Schitul-Robaia ; 2 scoli pri-

01, bol $i ca! ; 8 morl de Mu^ata, pirift, jud. Falciu, izvo- mare, una de bSe^I si a doua
vint. reste din partea de N. a comu- de fete; 5 circiuml.
Comerciul e pu$in activ ; se nel Ranceni, pi. Prutul, trece in Budgetul comunel e la veni
face de catre 5 comercian^I (1 lungul com., prin satul Musata si, turl de 4489 lei si la cheltuell,

circiumar), prin gara Murfatlar, din jos de satul Ranceni, unindu- de 3934 lei.

la 26 kil. spre N. si consta in se cu piriul Suhule^ul, trece pe Vite sunt: 1000 bol si vaci,

import de coloniale, instrumen- partea de N. a comunel Bere- 25 cat, 6 asini, 5 bivoli, 2300
te agricole, manufacturi si im- zeni si se varsa in Prutef, mat ol, 10 capre si 700 rimatorl.

port de vite cu produsele lor. in jos de piriul Sarata.

Budgetul com. e la veniturl Mu§ate§ti, sat, pe apa Valsanul,

de 5470 lei, iar la cheltuelf, de Mu§atul, caiun (tirla), in jud. jud. si pi. Arges, ftcind parte

2449 lef. Ialomi^a, pi. Ialomita-Balta, pen- din com. rur. cu acelasi nume.
Cal de comunica^ie sunt: ca- dinte de com. Balaciul. Aici este resedinfa primariei.

lea jud. Constanta-Mangalia, ce Are o biserica, cu hraraul Sf.

trece prin satele Urlu-Chioi si Mu§atul, urine Ie unul sat vechifi, Gheorghe, deservita. de 1 preot

Ciatmalar, apoT drumurl mici jud. Olt, cam in mijlocul Boia- si 1 cintare^.

spre: Tatlageac, Tuzla, Techir- nuluT, cimpie intinsa intre Imi-

Ghiol, Osman - Faci, Abdulah, nogul si Vedea. Locuitorii saV Mu§ate§ti si Pietrari, mosic,

Ghelingec, etc. se zice ca au fost macelari^T in jud. Arges, pi. Argesul, cu

ziua de Paste de catre Turd. intindere de 3896 pog., din

Musurat, sat, in jud. Constanta, (VezI Boianul). care 3000 pog. padure, proprie
pi. Mangalia, CcLtunul de rese- tatea statului. Aparjinea inal na-

din{a comunel Musurat, si

al Mu$atul, firaf (prival), in jud. inte Episcopiei de Arge^. La
tuat in partea de E. a plasel Ialomija, pi. Ialomi^a-Balta, co- anul 87 1 avea un venit anual
1

si cea de V. a comunel, pe valea muna Vladeni, punind in comu- de 10700 lei si a fost ipotecata
Musurat, la poalele dealulul cu nicafie lacul Mocilna cu Borcea. impreuna cu alte 380 morale
acelasi nume, cu o intindere de statului pentru imprumutul do
4

2825 hect., din carl 22 hect. Mu§atul, pa dure, pe proprietatea menial de 78 milioane lei. Aren-
ocupate de vatra satulul, cu 158 statului Schitul-Greci, comuna da acestel mosii a scazut la suma
case. Mierlesti, pi. Siul-d.-s., jude^ul de 7510 lei. Pe mosie se afli

Populajia, in maioritate turca, Olt. Formeaza un trup cu Schi- o moara, case, han si magazil.

Digitized by LiOOQ IC
 MU?CELEANCA 420 MU?CELUL (JVDKJ)

Mu^celeanca, padnre, in jud. |

de^ul Arges, de care se des- fluen^i (vezl Dimbovi^a, riul), se
Buzau, com. Gura Sarafil, pe I parte prin riul Argeselul. varsa in Arges la satul Budesti,
mosia Brinzeasca. Are cam 300 Orografia. Judeful Muscel se jude^ul Ilfov.
hect., despar^ite in 5 sfori de imparte in trel regiunl: regiu- Riul Argeselul, care izvoreste
marimi deosebite, purtind nu- nea muntoasa la N., regiunea din muntele GSina^ul-Mare si

melc proprietarilor : Muscelean- colineior in centru si regiunea care, dupS ce primeste afluen^if
ca, Mih&escul, Poenarul, Rado- cimpiilor la S. Valea-Carstel si Topli^a-Mateia-
vici si SSra^eantil. Culmea Carpaftlor ocupa Nor- sulul, se varsa in riul Doamna
dul plaiurilor Nucsoara si Dim- la comuna Piscani. (VezI Arge-
Mu$celul, judvf de munte al bovi^a si din aceasta culme se selul, riu).

Rominiei, numit ast-fel din cau- scoboara ramurl spre S., per- Riul Doamna, care izvoreste

za muscelelor celor multe aco- zindu-se incetul cu incetul in din muntele Valea-Rea, si dupA
peritc cu dumbravl si fine^e. centrul jude^ulul. ce primeste Riul-Tirgulul, se
Marca judefulu! este 11 11 vul- Ramificatiunile principale care vars& in riul Arges, la N. de
tur, stind pe o ramura de stc traverseaza plaiurile sunt orasul Pitesti. (VezI Doamna,
jar, in loc de a sta pe coif, 1. Mun^ii Dimbovi^ei, cu vir riu).
|

cum era sterna vechia a dinas furile Prislopul, Rosu, Algiiul Riul-Tirgulul, care izvoreste

tiel Basarabe, spre amintire Runcul si Priseaca. din muntele B&trina si care, dupa
ca laCimpulung a fost primul 2. de inatyiml ce
$irul for ce primeste de afluenp: Cuca si

scaun domnesc al 'fSrel-Romi- meaza linia de desparfire intre Riusorul, Bratia si Bughea, se
nesti. riul Dimbovija $i Argeselul varsi in riul Doamna, la Coli-

Forma jude^ului c aceia a Muntele PApusa, Draxinul, Mara basi. (VezI Tirgul, riu).

unul poligon neregulat. fefeleica, Preajma, Muntisorul Girli^a Bughea, care izvoreste
Limitclc. Se margined te la C&pitanul, Plaisorul, Pravaful din mun{il Boldul si ZSnoaga
N. cu Transilvania, de care se Altamusul si Mateiasul. si se varsa in Riul-Tirgulul, la
separa printr'o linie conventi- 3. Munfii Gainajul-Mare si comuna Mih&esti.

onale, incepind de la V. jude Gainatul-Mic, Piscul-Calului, Mo Girlita Slanicul, care izvoreste

tului, trecind prin mun^il Dara, soroaele Marl - si Mosoroaele din p&durea comunel SlSnicul,

Berevoescul Mare, Berevoescul- MicT, Dobriasul Mare si Dobria plaiul Nucsoara, din Lacul-Ro-
Mic, apoi cotind spre S.-E. pe sul Mic, Strimtul, ClSbucetul tund si se varsa in Bratia, la

linga mun^i Tamaselul, Piatra- Chiciora, Dealul -^elarilor, Cu comuna Aninoasa.

Craiulul, Grindul, Cotyi, Mitir- culuf, Ma^aul, etc Bratia, care izvoreste din mun-
cea si Leota, dupa care trece pe 4. Oticul, Iezerul, X&noaga, tele Iezerul-Mare si se varsa in

llnga mun^i! Lu^ele-Marl si Lu- Boldul, Magura, spre V. plaiu- Riul-Tirgulul, la locul numit In-

{ele Mid, Comisul, Tamasul-

- lul Dimbovtya, carl merg para tilniturile, plasa Riurile. (VezI
Mare si Tamasul Mic; la E., se lei cu Riul-Tirgulul. Bratia, riu).

margineste cu judeful Dimbo- 5. Moldoveanul, care porneste Circinovul, girlifa, care izvo-

vi$a,de care se desparte prin chiar din sirul eel mare al Car- reste dupa teritoriul comunel
muntele Rosu si comunele: Pu- patflor. Vulturesti si se vars& in riul Ar-

cheni, Miclosani, Hirtiesti, Vul- To^i acesti mun^I, impreun& gesul, in dreptul comunel Co-
turesti, Birzesti, Priboeni, Glim- cu ramurile lor, sunt descrisl la teasca-Popesti, jude^ul Arges,
bocelul si Ciulni^i; la V., se plaiurf si la cuvintele respective. la locul numit Moara-Mocanulul.
rnSrgineste cu jud. Arges prin Ilidrografia. De la N. spre Riul Argesul, care uda partea
tr'o linie aproape perpendicu- S., j;id. Muscel este udat de de S. a jude^ului.

lar& pe riul Argesul, plecind din numeroase ape, care toate curg Pe lingS acestea mai sunt urma-
mun^i! Carparpf (la V. de mun- in forma unul evantail. toarelepirae: Dimbovicioara, Ri-
tele Dara; si de care se des Riurile cele mal marl ale ju- usorul, Valea- Caselor, B&deni
parte prin comunele Nucsoara, de{uluT, cari 'si iau nastere chiar si vaile mal principale : Valea
Corbi, Poenarei, Domnesti, Pe din cercul lul, sunt: VSlenilor, Valea-Mare, Gorganul,
tro^ani, Berevoesti, Jupine^ti, Riul Dimbovi^a, care izvo VrSnesti, Glimbocelul, precum
Micesti, Ciumesti si Mdr&cineni; reste din muntele Oticul, si care, si alte multe v3I si vilcele, carl

la S., se margineste tot cu ju dupa ce prim este maT mul^i a bnlzdeazfi jude^ul in toate di-

Digitized by LiOOQ IC
MU^CELUL (Jt'lH'T) ir>,<> MUSCELUL O^HET)

recfiunile, devenind torente in Bucuresti-Pitesti (in ceea ce p

rl " Cimpulung. De la acest oras
timpiT ploiosl si primS-vara cind veste jud. Muscel) si trecind prin merge la Frontiers (Pajera Giu
se topeste zapada. comunele : Ciulnija, Leurdeni, vala) prin comunele Voinesti,

Cdilc de comunicafic. I. Ca- Golesti Badtf, Topoloveni, Cali- Valea-Mare, N&m&esti, Dragos-
lea ferata Bucuresti-Virciorova, nesti, $tefanesti. Intre Florica lavele, Rucarul.

trece prin partea dc S. a jud. si Pitesti intretaie calea ferata Cu aceasta cale stau in lega

Muscel, pe malul sting al riu- Golcsti-Cimpulung. tura urmatoarele sosele:

Uii Argesul, si merge pe la S. Aceasta cale este bine exe a) $oseaua pe valea riului
dc comunele: Guinea, Leur cutata si bine intre{inuta\ Doamna, care leaga com. Pur
deni, Golesti Badtf, Topoloveni, Aproape perpendicular pe a careni cu comunele: Jupinesti,

C&linesti, Vrancsti, Valeni si ceasta cale cad urmatoarele Retovoesti, Petrosani,Domnesti,

Golesti. a) $oseaua care pleaca de la Stanesti, Corbsori, Poenarei,

De la Golesti, drumul de fci Guinea, merge pe Valea-Glim- Corbi si Nucsoara.

se bifurca : o parte apuca sprc boceluluT, legind comunele: Gui- b) $oseaua care leaga com.

Pitesti, Slatina, Craiova, etc., nea, Budisteni si Glimbocelul, Piscani, pe malul sting al riului

iar cea lalta continua drumul cu Bogaji din jud. Dimbovija. Doamna, cu comunele: Dirmo
spre N., la Cimpulung, trecind bj Soseaua care pleaca la To- nesti, Cosesti, Leicesti si se ini

pe lingS. comunele: Stefanesti, poloveni (Circinovul), merge pe preuna cu soseaua descrisa la

ValeaMare, Maracineni, Coli- valea Circinovului, legind co- litera a, la S. de Retevoe^ti,

basi, Piscani, Livezeni, Stilpeni, munele : Topoloveni, figanesti, mergind pana la com. Nucsoara.
Radcsti, Valea-PopiT, Mihaesti Priboeni, Dobresti si Bele^i-Ne c) $oseaua care leaga com.

si Schitul-Golesti. gresti. Aceasta sosea la N. de Bajestipe malul drept al riului

In jud. Muscel, drumul de Priboeni se bifurca: o parte mer- Bratia cu comunele Balik§ti, :

fer se opreste pana la Cimpu- ge la Dobresti, iar alta la Be- Golesti si Vladesti si apoi Ani-
lung in urmatoarele gari : Leur- Ie^i-Negresti. noasa cu Berevoesti-Ungureni.
deni, Golesti, Florica, Gropeni, c) ^oseaua care leaga com. d) Soseaua care leaga com.
Ciumesti, Clucereasa, Stilpeni, Calinesti cu Gorgani. Mihaesti cu comunele Draghi

Mihaesti, Furnicosi si Schitul- d) $oseaua care leaga com. ciul si Jugurul.

Golesti, parcurind in tot jude- Stefanesti cu Golesti. e) $oseaua care leaga orasul
\u\ 71 kil. e) $oseaua care pleaca de la Cimpulung cu orasul Curtea dc
El merge pana la N. de Pi- V. de gara Florica, merge pe Arges si trece prin comunele:
testi, pe malul sting al riului valea riului Doamna si a riulu! Godeni, Berevoesti - Ungureni,

Argesul, apoi trece pe un pod Argeselul, legind comunele: Va- Slanicul si Domnesti, si apoi in-

mare (aproape de confluenja lea-Mare, Vierosul, Colibasi, Mio- tra in jud. Arges.
riului Doamna cu riul Argesul, veni, Racovi^a, Davidesti, Vo- f) $oseaua juder,eana care lea-
la S. de com. Maracineni), pe roveni, Birzesti, Vulturesti, Hir- ga orasul Tirgovistea cu orasul
malul drept al riului Doamnei, tiesti, Boteni si Valea-Mare din Cimpulung. Aceasta sosea intra
pana la com. Colibasi, unde taie plaiul Dimbovi^a. De la Boteni in jud. Muscel pe la com. Ge-

din noii Riul-Doamnei si apoi o sosea da in calea Cimpulung- menea (jud. Dimbovita), merge
se dirige spre N., pe malul sting Frontiera, prin comunele Jugu. pe malul drept al riului Dim
al riului Tirgul, pana la Furni- rul si Poenari. bovtya si trece prin comunele:
cosi si d'aci pe malul drept pana De la X. de Vulturesti este Laicai, Ceta^eni din Vale, Ba- -

la Cimpulung. o sosea comunala care leaga deni-Paminteni si Ungureni. De

Acest drum este foarte pito- aceasta com. cu com. Valeni, lacom. Badeni Paminteni, acea
resc; strabate frumoasele vaT: pi. Argeselul. sta sosea apuca spre V. si di sub
Valea- Argesululf, Valea-Doam- 3. Calea najionala Pitesti-Cim- Mateias, in soseaua na^ionala

nei, Valea-ArgeseluluT, Valea- pulung-FrontierS, merge pe va- Pitesti-Cimpulung-Rucar. $0

Tirgului. lea riulu! Doamna si a riului sea vecinala leaga com. Badeni
2. Calea nafionala Bucuresti- Tirgul si leaga comunele: Ma- Ungureni cu Dragoslavele $i

Pitesti strabate partea de S. a racineni, Piscani, Livezeni, Stil- Rucarul.

jude{ului, pi. Podgoria, mergind peni, Radesti, Valea-PopiT, Mi- O alta sosea, care pleach din

aproape paralel cu calea ferata haesti si Schitul-Golesti cu orasul calea jude^ean^ Tirgoviste Cim-

Digitized by Google
MUSCELUL (JUDK'n 431 MU?CELUL (JUDEJ)

pulung apuca spre V. de com. Ma§inele ft uneltele agricole. locuitoril se ocupa cu fabri-

Valeni ?i leaga aceasta com. In anul 1888 au fost in ju- carea $i{ei pentru inveli?ul ca-
cu Mafaul $i Cimpulung, trecind deful Mu§cel, urmatoarele ma- selor, cherestelel, varulul, va-

pc la N. de Boteni, unde tae $inl ?i unelte agricole: 3 ma?ini selor de lemn, precum: doniti,

riul Arge$elul. de sam&nat, 3 de secerat $i de bu{I, putinl $i alte vase tre-

Populafia jud. Mu$cel era in cosit, 5 de treerat cu abur, 3 buincioase.

1859 de 78255 locuitorf ; in de treerat cu manej, 28 de vin- Asemenea, fabricarea vaselor
1884, de 90399; in 1899, de turat, 1 de b&tut porumb cu de pSmint a luat un avint foartc
1 13458 :
56434 barbajl ?i 57024 abur, 21 de batut porumb cu mare.
fcmel. manivela, 2296 plugurl de lemn, Sitaria se lucreaza, mal ales

lnvdfdmintul public. In anul 1163 plugurl de fier, 67 scari- in comunele din pla?ile Riurile
$co!ar 1888 — 89, func^ionati in fic&toare, 9 grape de fier, 2 $i Arge?elul.
jud. Mu$cel 1 5 $coale de baefl, tavaluguri, 43 rari^e, 3 ma$ini Pentru fabricarea Juice! sunt
2 de fete $i 66 mixte; 60 cu de ales saminfa, 7 mori cu abur, o mulfime de poverne, carl,
localuri de zid, cladite anume 165 mori cu apa. incepind de toamna, fabrica
pentru §coalS; 23 cu localuri Industrie*. In anul 1889 au zed de mil de decalitri de
inchiriate. funcfionat in judejul Mu^cel: Juica.
In anul $colar 1889—90 au 224 cuptoare carSmida, carl au Personalul sanitar aljudeju
frecuentat ?coalele 3881 bae$i fabricat 1 964000 bucaji
1 245 ; lul se compune din 1 medic
$1,914 fete, din num&rul de 5733 vararil 51 4 fabrlcl, carl au dat primar, 2 medicl de arondis-
bae^I $i 3879 fete in virsta de 2473000 kil.var; 216 herastrae ment ?i 2 vaccinator!.
$coala. carl au 657440 du§umele,
dat Spitalul rural Racovtya este
Acura, — 190 - numarul §coa- 1 scindurl§i laturoaie, I3550lemne intretinut de jude{.
lelor rurale este de 95 1 de: de brad de construct, 18730 Puterea artnatii. Din punctul
bae^I, 1 de fete, 85 mixte §i 8 blan! de fag, 8980 blanl de de vedere militar, jud. Mu?cel
de catun. anin, i4i02doage, 15 13200 $i{a facea parte in 1891 din Corpul
CultuL Numarul bisericilor ?i $indrila, 7960 bu^I, butoaie, al 2-lea de armata.
in jud. este de 165, din can 5 putinl $i hirdae; 21097 doni{I; Afara de oameniTce da pen-
reedificate, iar 2 ruinate. 6580 m. cubl de piatra bruta; tru armata permanenta, maiare
La aceste biserici oficiaza 179 5470 m. cubl de piatra cio- a) un regiment de Doroban^I,
preoji, 1 diacon, 156 cintare^T $i plita. numit al 30-lea, cu un efectiv
1
15 paracliserl. Afara de aceste De $i ocupajia principals a de peste 2000 oamenl, impar^it
biserici mal sunt 2 schiturl (Cio- locuitorilor jude^ululMu^cel este in 2 batalioane ?i 8 companil
canul ?i Namae^ti). cre^terea vitelor $i agricultura, cu re^edin^ele: Comp. i-a la

Budgetul pe anul fianciar se ocupa mat mult de cit in Rucar; Comp. 2-a in Domne?ti

1889—-900 zecimi: VeniturT lei alte jude^e cu industriacasnica. Comp. 3-a in Cimpulung Comp. ;

192905, banl 71 ; cheltuell lei fesaturile de lina, pentru fa- a 4-a in Mihae?ti Comp. a ; 5 a
190535, banl 40. bricarea dimiilor, saricelor, plo in $tefane?ti Comp. a 6 a ; in

Drumurl : veniturl $\ chel cadelor, scoarfelor $i altor haine Leurdeni Comp. a 7-a 91 a
; 8 a
tuell, lei 36746, banl 70. ^arane^ti,precum $i a pinzel in judejul Arge§.
Vitele. Locuitoril judefului de cinepa, in, bumbac $i chiar Batalionul 1 are re$edinta in

Mu^cel poseda (1901): 65968 a borangiculul, sunt executate Cimpulung; iar al 2-lea in Tir-

vite marl cornute, 5619 caT, cu multa abilitate de {arance gul-DealuluI.

113571 ol, 8493 capre ?i 42347 $i aceste productiuni sunt mult b) Un escadron de calara^i,
porci. cautate. cu re$edin{a in Cimpulung ^i
Sunt 7209 stupi cu albine. Se confec{ioneaza incal^aminte cu un efectiv de peste 270
Agricultura. Totalul pamin- groasa, precum: cizme, opincl. oamenl.
tulul cultivat este de 1500 hect. Sunt mul$I tabacarl. Producfiunh Principalele pro-
Livezile dau in termen mij Pentru fabricarea piinel sunt ducfiunl ale jude^ulul Mu^cel
lociu 40 —
50000 care fin. Pr.i- o mulfime de mori, carl macina sunt cele carl se fac in toate
nele produc pana la 250000 de- grin, porumb $i muh;I brutarl. jude^ele de munte; mal ales
calitri {uicS. In unele comune dela munte, brinza buna, lemne de con-

Digitized by V^OOQlC
 MUSCELUL (JUDET) 432 MU?CELUL QUDE'n

struc^iT, scinduri, poame gustoa- carl con^in iod si pucioas&. Prin lurile regiunilor muntoase, s'au
se: piersicile ?i strugurii dup& p&durile mun^ilor se vineazS supus regimulul silvic.
Valea $tef&ne?tilor ?i Valea-
- multe animale saMbatice: urst, Judefal Mufcel in anul 1856.
Mare, plasa Riul-Doamnei. lupi, capre, mistreat ; iar prin Cele 5 pl&$!, care formau jud.
P&^unele dupi munp sunt p&durile dup£ dealuri si cimpil Mu^cel, aveau : 164 munp, 117
foarte ciutate, iarba fiind s&nS- se vineazS lupT, vulpi si lepuri. sate, 143 biserici, 192 preoti,
toasS $i nutritive. Cresterea porcilor in acest 23 diaconi, 126 boerl de neam,
P&durile, in timpul lernel, sunt judej: se face pe o scara" micS, 195 mazill, 99 paten tan, 10561
str&batute de turme de porci, insS se cresc mult oile, caprele, RominT contribuabilf, 756 Tigani
carl vin ma! ales din judeful caii si boil. emancipa^I contribuabilf.
Vla?ca $i Teleorman spre a se In partea de S., p^durile sunt Jude^ul avea 823 care cu 4
nutri ?i ingra$a cu jirul p&du- de tufanl; iar in partea de N. boi, 55 care cu 8, 6 §i 4 caf,

rilor din Mu$cel. de fag! si brazi, din care se 4598 care cu cite 2 bof, 106
P&durile de stejar produc col- face cherestea pentru cl&dirl si care cu cite 2 $i 3 caT, 15267
{ani cu care se face un bun si{& renumita. vact §i vi^ef.

corner^, cicl col^anii servesc la Ocolul Nucsoara, cu resedinfa Avea 173 militant, 2 1 2 doro-
tabScirea pieilor de lux. Steja- in Cimpulung, se compune din banp 312 gr&nicerT.
?i

rul de Mu^cel produce coaja p£durile: Berevoesti Ungureni -

Se gSseau in jude^ 150 heras-
cea mai buna, cea ma! bogata* cu Mun^ii, Corbsori, St&nesti, trae; 150 morl; 11 dirste; 21
in tanin. Corbi cu Mun^if, Muntele-Mu- piue; 275 poverne ; 495 dulghcri
Din punctul de vedere silvic, setescul, Boure^ul, Hirtoapele, §i morarl, 107 flferarl.

jud. Mu?cel face parte din cir- Oticul, Netotul, Spinarea, Rosul, Griu producea vr'o 50 chile §i
cumscripta Vila si se imparte Aninoasa, Grigoreni, Valea-Ur- porumb, 22548 chile.
in 3 ocoale: Nucsoara, Podgo- suluT, Straura, Coteasca, Capul- In magazinele de rezerva* sc
ria si Riurile-Argesel. Pisculul, Negresti. Silistea, Bag- aflau 5922 chile porumb.
V&ile riurilor si parte din na, Vierosanca si Priboaia. S'au altoit 1590 copii ; au
dealuri sunt acoperite cu ar&- Ocolul Podgoria, cu resedinta murit 2100 ?i s'au n&scut 1190.
turi de porurab, orz, ov&z si in Pite^ti, coprinde pfidurile Va- : Capitalul cutiilor in fiin^ era
griu. Poalele dealurilor, car! se lea-Mare, Gorganul, Furesti, Go- 13776 lei ^i 32 parale, afara
intind pe ling& riurl, sunt aco- lesti-Badii, Budisteni, Albu^ele, de 22395 lelridica^I de Visterie
perite de pruni, din
cu JivezI Cotroceanca,N&m&easca,VaMeni, in anul 1854.
care se face cea ma! bunS tuica\ B&desti Niculesti, CaTinesti, V&- Popula^ia jude^ului se urea
Dintre cereale, pe ling& cele careasca, Aninoasa, Colibasi-Vi- la 13046 familii, sau 52438 su-

ar&tate maT sus, se ma! cultiv& erosi, Piscanul, Cosesti si Corbi- flete, din can 26961 ba>ba{f §i

inul si cinepa, din care se fa- P&dure$ul. 25486 femel.

bricS pinza, cSutata pentru so- Ocolul Riurile - Argeselul, cu Vechia impiirfire a judtfulul.
liditatea eT. re^edin^ain Cimpulung, coprinde i
Pe la inceputul sec. al X VIII lea,
Fine^ele au trifoiul si o va- p&durile: Radesti, Hirtiesti-Bir- jude^ul Mu$cel era impact in

rietate imensS de florf, asa c& zesti, Cilceasca, Poenari - R£c&- 6 pl&$I ?i 2 plaiuri, avind cite

laptele oilor produce brinza si ciobul, Gradistea, B&deni-Ungu- dol zapcil de plasa.
cascavalul eel mai bun. reni si mun^il: Valea - Len{eT, Plaiul (plaiurile pe atunci se

Munfii sunt boga^I in mine- Obirsia, Valea- Vladului, Port&- numeau scaune ^i slujitorii scau-

rale, ins£ nu se exploateazS de reasa cu Piscul - Capref, Meza, nelor, do rob an fl de plaluri) Nuc
cit peatrS de calcar si de con- Berevoescul-Mic, LuteleMarl ^i $oara se compunea din satele:
struct, care se scoate in mare Mici, Bratila, Ludi.^orul, Fa^a- Nuc?oara, Corbi, SlSnicul-Ungu-
cantitate. luT-PlavcHuT, Mo^oroaele-Mari $i reni, Berevoe^ti-Ungureni, Bere-
Rocele din care se compune Mici, Gr^di^teanul, Runcul, Vi- voe^ti-PSminteni, Albe$ti, Corb-
stratele judc^uluf Muscel sunt jia ?i Gruiul-Ursulul. ?ori, Poen&rei, StSnile^ti, Cir-

calcare, cind compacte, marmo- In jud. Mu?cel, toate pcidurile stieni $i Slanicul-PSminteni.
reene albicioase sau galbii. situate pe mun^T, incepind de La 1845, s'a lipit de acest

Pe ling& acestea, jud. Mus- la 5 hect. pan& la cele mal mari, plaiii, partea de la Bade^ti pina
cel este bogat in ape minerale, pe coastele munfilor §'\ pe dea- la Domnesti, de la Berevoe^ti-

Digitized by LiOOQ IC
MUSCKLUK (JUl)KT) 4:i:i MUSCKLUJ, CJUDE'n

Ungureni pana la Aninoasa si Fie-care din aceste plasl co- nele : Cetafeni din-Vale si Dia-
de la Godeni pana la Capul-Pis prinde urmatoarele comune: conesti.
cului, impreuna cu comuna Schi- I. Plasa Argeselul 7. Dragoslavele, cu catunul
tul-Golesti. 1. Birzesti, cu catunele: Al- Dragoslavele.
Plaiul Dimbovi^a avea tot in bulesti si Birzesti. 8. Leresti, cu catunele : Le
tinderea de azT, afara de satele 2. Boteni, cu catunele : Bala- resti si Leresti-d.-j.
Rucarul si Dragoslavele ce erau bani, Boteni-Paminteni si Bote- 9. Mdfilul, cu catunele : Calu-
atuncT date deplasa Argeselul- ni-Ungureni. lesti, Chiliile, Cocenesti, Ma^aul
d.-s., dupa chiar cererea acestora 3. Confesti, cu catunele: Con- si Suslanesti.
laguvern, ca sa scape de sub pri- {esti-d.-j., Con{esti.d.-s. si Co- 10. Ntimtiesti, cu catunele:
vegherea vatafului de plaiti, care robesti. Moroesti, Namaesti si Valea Ro-
le controla pichetele pe unde 4. Davidesti, cu catunul: Da- minestilor.
treceaii ei pe ascuns obiecte fe videsti. 1 1 Rucitrul, cu catunele : Dim-
lurite de exportare, oprite de 5. Hirtiesti, cu catunele: Hir- bovicioara si Rucarul.
r
guvern. tie^ti, Lucieni si Valea- Vace!. 12. I a/ea- J fare, cu catunele:
Plasa Argeselul se impar^ea 6. Jugurul, cu catunele : Ju- Bogatesti, Selari si Valea Mare.
in Argeselul d.s. si Argeselul- gurul, Valea din-Darat si Valea- 13. Voinesti, cu catunele : R£-
d.-j. Cel de sus coprindea tot Itulul. ceni, Valea-Foil si Voinesti.
terenul cu satele coprinse intre 7. Ldicdi, cu catunele : Laicai, III. Plasa Nucsoara.
Cotesti pana la Ruc.lrul si eel de Minciunesti, Paisesti si Runceasa. 1. Bddesti, cu catunul Ba-
jos, teritoriul de la Boteni pana 8. Miclosani, cu catunele: Co- desti.

la Colibasi. paceni-Mari, Copaceni-Mici, Mei* 2. BerevoestiPamintenJ, cu c&

Plasa Riurile se impartea in soarele, Miclosani, Miclosani- tunele: Berevoesti-Paminteni si

plasa Riul-DoamneT, de la Dom Mar! si Nicolaesti. O^elul.

nesti pana la Maracineni si pla- 9. Poenari, cu catunele: Bre- 3. Berevoesti Ungureni, cu ca-
sa Bratia-Bughea,de la Aninoasa benesti, Grojeani, Poenari, $er- tunele: Berevoesti-Ungurenf, Gd-
pana la Bajesti si de aci in sus banesti si Valea-din-Darat. m&sesti si Manesti.
pana la Poenari, impreuna cu 10. Pucheni, cu catunele: Pu- 4. Corbi, cu catunele : Corbi
Godeni, Furnicosi si cu Capul- cheni si Valea Larga. si Zboghi^esti.
PisculuL 1 1 Vdleni, cu catunele : Lun- 5. Corbsori, cu catunul Corb-
Plasa Podgoria se impartea ca sau Pojarul, Plopisorul, Va- sori.

in Plasa-Dealulut, de la Valea- leni si Vrabiesti. 6. Domnesti, cu catunul Dom-

Mare pana la Calinesti si pla- 12. Voroveni cu catunele : Gu- nesti.

sa Circinovul, de la Circinovul ra-UIubi, Radulesti si Voroveni. 7. Leicesti, cu catunele Corbi, :

pana la Glimbocata, linga satul 13. Vuiluresti, cu catunele: Lapusani, Leicesti, Pacioiul si

Badulesti, unde se termina ju- Batiesti, Vulturesti-d.-j. si Vul- Padure^ul.

de{ul Muscel. tures ti-d.-s. 8. Nucsoara, cu catunele
Dupa Actuala impdrfire ad- II. Plaiul Dimbovtya: Nucsoara, Secaturile si Slatina.
ministrative, jud. se imparte in 1. Albesti, cu catunele: Al- 9. Pietrosani, cu catunele Pic- :

6 plasl, adica: besti si Candesti. trosani §i Varzaroaia.

Plasa Argeselul cu resedinfa 2. Bddeni-PdmintenI, cu ca- 10. Poendrei, cu catunul Poe-
sub-prefecturei din Hirtiesti ; pla- tunele: Badeni-Paminteni, Co- narei.
iul Dimbovifa, cu resedinta sub- tenesti si Stoenesti. 11. Retcvoesti, cu catunele:
prefecture! in Namaesti ;
plaiul 3. Bddeni-Ungurenl, cu ca- Ganesti si Retevoesti.
Nucsoara, cu re?edin^a sub pre- tunele: Badeni-Ungurenl, Lun- 12. Sldnicul, cu catunul Sla-
fecture! in Domnesti plasa Pod- ;
ca Girtel, Piatra si Slobozia. nicul.

goria, cu resedin{a sub-prefec- 4. Cimpulung, comuna urba- 13. Stdnesti, cu catunele: Pa-
turel in Topoleni ;
plasa Riurile, nS si oras. raesti si Stanesti.
cu resedin^a sub-prefecture! in 5. Cetdfenidin-Dea/, cu catu- IV. Plasa Podgoria
Mihaesti ;
plasa Riul-Doamnel, nele : Cetateni-din-Deal si Mes- 1. Belep, cu catunele: Albu-
cu resedin{a sub prefecture! in teacanul. tele, Bele^i, Negresti si Sgrip-
r
Piscani. 6. Cetdfeni-din- \ ale, cu catu- testi.

Digitized by LiOOQ IC
MU?CELUL (JUDK'O 134 MUSCKLUL (JUliKT)

2. Budistcni, cu cat.: Baila, 12. Sc/iitul- Golesti, cu catu- munele Rucarul, Namaesti,
: Dra-

Budisteni si Schitul. nele: Lazaresti si Schitul-Golesti. goslavele, Valea-Mare, Leresti,

3. Cdliuesti, cu catunele: Ca- 13. Stilpeni,c\x catunele: Ma- Valea -PopiT, Draghiciul, Bali-

linesti si Vi{ichesti. teesti, Opresti, Stilpeni si Sur- lesti, Leurdeni, §tefanesti, Bo-

4. Ciulnifa-Rusfatiade, cu ca- deni. teni, Vladesti, Topoloveni, Gor-

tunele: Ciulni^a si Prundeni. 14. Va'.ed-Popily cu catunele: ganul, Domnesti si Corbi, ail

5. Dobresti, cu catunele: Do- Uluba, Vacarea si Valea-Popil. locuin^e foarte bune si higie-

bresti si Furesti. 15. Vlddesti, cu catunele: Au- nice.

6. G/imbocelul, cu catunul rei , Bagneni , Coteasca , Ne- Costumul barbatesc se com-

Glimbocelul. gesti, Prislopul, Valea-UrsuluT, pune din caciula sau palarie,
7. Golesti, cu catunele: Go- Vladesti-Paminteni si Vladesti- camasa inriurata, bete sau chi-
lesti, Udeni si Valea-Boereasca. de-Sus. mir (ca incingatoare), laibarica

8. Golcsti-Badif, cu catunul VI. Plasa Riul Doamnei, re- (haina scurta fara mineci), min-
Golesti-BadiT. sedin^aplasei, com. Piscani, cat. tean (haina scurta cu mineci),
9. Gorganul, cu catunele: Piscani. zeghe, manta, on pteptar (un fel

Cirstieni, Draghicesti, Gorganul 1. Ciumesti, cu catunele: Ciu- de cojoc mic inflorat si fara mi-

si Rincaciovul. mesti si Sararesti. neci), apoT cojoc mic sati mare.

10. Leurdeni, cu catunele: 2. Colibasi, cu catunele: Co- La picioare sunt cioarecl alb!

Clrciumaresti, Leurdeni si Prun- libasi si Vierosul. 5*1 strim^l, peste care se da ca-

dul-Leurdeni. 3. Cosesti, cu catunele: Co- masa, opincile incal^ate peste

1 1. Priboeni, cu cat. Priboeni. sesti, Pacioiul si Petresti. obiele cu noji^e, cizme or! ghete.
12. Topoloveni, cu catunele: 4. Dirtnonesti, cu catunele Costumul femeesc consta din

Circinovul, Inurile si Topoloveni. Caracal, Dirmone^ti, Tamasesti, ite mult inriurata, briu si bete,

13. 'figdnesti, cu catunul 'fi- Valea-Nandril, Valea-Rizii si Za- fota cu florf, laibaricS, bundS §i

ganesti. haresti. pe cap marama de borangic (a

14. Vdleni, cu catunele: Cio- 5. Jupinesti, cu catunul Ju- ceasta insa numai pentru ne-

canesti si Valeni. pinesti. veste, fetele purtind capul ne-

r
15. P rdnesti, cu catunele: Ba- 6. Mdrdcineni %
cu catunele: invelit).

desti, Gusafi, Udeni, Vranesti Gropeni si Maracineni. Toate camasile, iile, fotele,

si Zavoiul. 7. Micesti y
cu catunele: Bu- cioarec'tf, zeghiile, maramile, se
V. Ptasa Riurile: deasa, Micesti, Pauleasca si Pur- confec^ioneazi in casa din ci-

1 Aninoasa, cu catunele : Ani- careni. nepa, bumbac, lin& si borangic.

noasa si Valea-SilisteJ. 8. Mioveni, cu catunele: Mio- Laibaricile si mintenele insa se

2. Bdj'esti, cu catunul Bajesti. veni si Paraesti. fac cite o data din postav mal

3. Bdlilesti, cu catunele: Ba- 9. Piscani, cu catunele: Ne- sub^ire cumparat din orase. A-
lilesti, Rominesti si Valea-Mare. greni si Piscani. cesta este costumul ^aranesc ce
4. Capul-Piscululy cu catunul 10. Purctireni, cu catunele: face admira^iunea tutulor oame-
Capul-PisculuT. Pifigaia- Valea- Badii, Purcareni- nilor canoscatori.

5. Cotesti, cu catunul Cotesti. Adunafi ?i Tarseni. Femeele de ^ara Muscelence

6. Drdgkiciul, cu catunul 1 1 Racovifa, cu catunele : Ca nu poarta capul dezvelit nici

Draghiciul. tanesti, Racovi^a-d.-j., Racovtya- data, fie chiar prin casa, ba inci
7. Godeni, cu catunul Godeni. d.-s. si Valea-StineT. se feresc mult ca atunci cind

8. Golesti, cu catunele: Go- 12. §tefdnesti, cu catunele: tsl pieptana parul capulul sa nu
lesti, Grigoreni, Poeni^a, Priboaia Izvorani, $tefanesti si Tirgul- fie zarite cu capul dezvelit, chiar
si UIi{a. DealuIuT. de barba^ii lor.

9. Livezeni, cu catunele: Li- 13. fi(esti,cu comunele Buc- : Ele poarta pe cap stergar. In

vezeni si Hirtiesti. senesti, fi{esti, Valea - Manas- sarbatori poarta marama de bo-

10. Mihdesti, cu catunele: tirei si Valea-StineT. rangic cu fel de fel de alesaturl

Calceasca, Furnicosi, Geabelea, 14. Valea-Mare, cu catunele: in razboiu.

Mihaesti si Valea-BraduluT. Enculesti si Valea-Mare. Femeele tinere lasa parul de

1 1 Rddesti, cu catunele : Pi- Train I si imbrdcdmintea lo- atirna pe spete, impletit in una

figaia si Radesti. cuitorilor. — Locuitoril din co- sati doua coade ; iar cele mai

Digitized by LiOOQ IC
MUSCELUL iJl'UET) 4X> MUSCEJ.UL (JUDEJ)

batrine ll string pe crestetul ca- toaca de lehuza si copil. Dupa Mirele se duce cu paring! si

pulul formind o ridicatura sub nastere, copilul se imbaiaza cu cu prietenil cautaton de casa
marama, numit coiciii. Mijlocul apa vie la prima data ca sa asa numi^i, la casa femeel, spre
tot de-a-una il incinge cu briu fie voinic. a face propunerea de c£satorie
rosu, apol cu bete multicolore. Orl de cite or! il scalda sufla si a se tocmi asupra zestrei. De
In picioare poarta opincl, cizme si scuipa de trei orl spre eel le convine, se due in alta zi si

sau ghete. necurat. Albiturile fatulut nu tre- fac foaia de zestre, — dupi ce
Imbracamintea femeel, afara bue sa le apuce afara sfii^itul si paring! fetei ati fost c&u-
de pinzeturl, este mal aceeasl soarelui, cact e rSu de Mieaza- tatorl de casS la barbat. Daca
ca la barba^I. Noapte. Copilul se scalda in- si asupra zestre! s'aii in^eles,
OrnamentuI capulul la femel ainte de apus pentru acelasi nunta e gata. Se face o masa
este maT acelasi ca la fete, cu cuvint. (Ceta^eni-din-Deal). si o petrecere cu lautari, de bu-
deosebire c£ se adaoga marama. Dupa ce se naste copilul se curie cS a pornit cSsatoria. Se
Pe piept poarta sfanflf, ruble scalds in apa rece, zicind sa fie hotareste tot acum si ziua nun{iL
sau rubiele, aranjate in 2 sail iute, si cind il scalda a doua oara Logodna se maTchiamS, in unele
3 rindurl semi cerculare. pune si incalzeste apa intr'o locality ale jud. Muscel a§ezat.
Un costum bun {aranesc pen- oala noua, zicind sa aiba glas Daca nunta e Duminica, de JoT
tru femee costs 350—400 let, sa cinte frumos, si dupa ce Ta seara ginerile si socril mari (pS-
iar pentru b&rbat 150 lei. scaldat si l'a infasat, il atinge rin^ii ginereluT) se due cu me-
Obiceiurl la ?iafterl, casdtoril cu capul de camme{ul cosulul, rinzl la socril mid (parin^il mi-
§i inmormintarh Aceste obice- zicind sa bun si sa nu plinga,
fie reseT), cu un plocon (lucrurT
iuri diferind pu^in de cele din dupa aceea de pragul use! de de mincare) si dupa ce se
restul {arel, credem necesar sa sus, zicind sa nu ia deochl. ApoT tocmesc asupra incal^mintei
aratam aci cite-va din ele, asa il da cu capul de icoana ca sa de socrti, soacra, surorl si frapf

dupa cam ni s'au comunicatde aiba cinste in fa^a lumel ca de af miresef, pe care ginerile
d-nii inva{atorI ai jude{ulul. icoana dupa aceea rade de la
; e dator a le cumpSra, se mat
Cind femeia se gaseste in icoana pu{in lemn si da co- 'i face o masa si petrecere.
munca nasterel nu lasa alte per- pilulul pe git zicind sa nu se Simbata, pe la amiazl, gine-
soane s£ vie in casa spre a o mal sperie. Apoi, inainte d'a-I rile si al^I tiner! cu ploscile cu
vedea. Copilul nu-1 scalds cu da t?{a, iT da pajin unt proas- vin si rachiu si cu lautari, um-
apa din ziua trecuta. Cind '1
|
pat ca sa fie vorbele lul unse bla din casa indupa casa si

scalda pune cu capul spre

'1 on cu cine va vorbi. Cind mama, ce da buna diminea^a pofteste pe
K. si dupa ce termina, misca dupa lehuzie, iese la biserica, fie care at easel s&bea din plosca.

albia tot spre E. si scutura daca se intilneste cu barbat, crede Aceasta este pofteala la masa
copilul de api spre foe. Cind ca, daca va mat naste, va face ce se va da la ginere Duminica
femeia e lehuzS, 40 de zile nu baiat ; iar daca se intilneste cu seara.
j

ramine singura in casa cu co- |

femeie crede ca va naste fata. Tot Simbata seara se face
pilul, ci inso#ta de alta femee (Comuna Vladesti). o adunare de fete la mireasa,
fine pe linga dinsa furca de
'

Daca femeia nu poate face pentru facerea braduluT, din o

tors, i^ele de {esut si babifa si copilul lesne, i se da samin^a craca de brad impodobitS cu
afara Tese cu furca in mina si ;
de cinepa pisata, se spala icoa- hirtii colorate si inflorate fru-
nele cu apa neinceputa si i se mos.
'

cu o alta persoana, nu singurS.

La trel ziledupa nastere, seara. .
da sa bea, iar barbatul sade La nun in acelasi timp sunt
pune cu moasa ursitorile, ce con- in genuchl inaintea icoanelor, aduna^i top flacail.

stat din mincarl de tot felul, , rugindu-se. (Birzesti). Un om cu paring rade pe

La La Tinarul care nu barba,
'

banl, etc. botez, duce pe edsfttorie. ginere, o avea orl si

copil infasat in camasa tatalul I

voeste a se casatori cere con- lautarul 'I cinta
sau. (com. LaicaJ-Runceasa). I simtimintul parin^ilor si acestia
Ka/T barba de tinere^c
La nasterea copilulul, in tim- il dau sau nu indemnul lor.
Si o daT spre batrino^e, etc.
pul chinulul, nu trebue sa asiste Daca fata pe^ita convine si fiu-

femee or! barbat cu ochil ca- lul si parin^ilor, casatoria e u- DupS aceasta, iar masa. A-

pruT, cacl se apropie ucigS-1- soari. ceasta se chiama fedele$.

L2Jo7. MartU Dicfi^nar Gto^rufic Vol IV. 56

Digitized by VjOOQ IC
MUgCELUL OUDEJ) im MUSCKLUL (JUDET)

Duminica diminea^a, ginerile Foaie verde avrameasa, mict se nume§te pe calea pri
Ramti maica sanatoasa,
?i tnireasa se intilnesc la bise- mara sau pe calea-valea.
Dacsi n'ai fost bucuroa^a
rica. Mireasa are cu sine un
So* flt cu mine la masa, etc.
La inmormintarT nu se prea
flacaQ, tot cu paring, care poarta vad obiceiurl diferite de cele
bradul (numit frate de ginere). de prin alte jude(e.
Pe undc-al pus llorile
Pana a intra in biserica, preotul Din istoricul jude(u-
Istoric.
O sa curga palmele;
'r intreaba lau$a: — Vrep sa va Unde-aT pus panglicelc Iui Mu^cel vom aminti numaf
inso^'ifl? EI raspund: — Da! A- O sa curga bicele, etc. cite-va date in afara de cele
tuncl intra in biserica ?i se indicate la localitaple istorice
oficiaza slujba. Cind e aproape sa porneasca ale jude(ului. District de munte,
Dupa cununie se duce fie- caruta, nuna pune un pahar cu a servit drept azil al locuitori-

care la casa parinfilor. vin pe capul mireseT $i d'asupra lor cimpeni la vreme de inva-
Ginerile se pregate^te sa se lul rupe o azima, din care a- ziunT. Grafie trecatoarei insera-
duca sa ia mireasa. Dinsa, cu runca bucaflf in toate parole. nate pe la pasul Bran, s'a sta
fratele de ginere $i cu lumea Lumea se repede $i le ia, avind bilit de timpuriu legaturT strinse
poftita ?i nepoftita, se due la credin^a ca azima e buna pi- comerciale cu Transilvania, in

pu( iau apa intr'o vadra, o (in sata spre a o presara pevitele particular cu Bra$ovul. Acele-
}

amindol de un ?ervet bagat pe ce se due la tirg de vinzare, ea^T imprejurar! se datore^te

urechile vedrel $i pana acasa se ca sa se caute cum se cauta faptul multor evenimente istorice

opresc in trel locurt $i fac hora. miresele. petrecute tot pe acolo. In 1395,
Atunci se zice ca joaca vadra. Dupa aceea, carufele o reteaza Sigismund, regele UngarieT, po-

Ginerile, cu caru^ele incarcate d'a fuga; lumea chiue, lautarir pose?te cu armata sa la Cimpu-
de prieteni, cu nasul ?i na$a, cinta de parere buna ca au luat lung, cind cuexpedijiuneaintre-
cu I&utari, cu calara^I (flacal mireasa. Ginerile se intoarce, prinsa la Nicopoli-Mic.In 1 595, Si
calarl) pornesc la mireasa. Gi- rupe gura iieT la soacra ?i 'i
gismundBatori, principele Tran-
nerile e tot calare. Ace^tia ves- arunca in sin o moneda de ar- silvaniel, vine impreuna cu Ste-
tesc pe mireasa ca sose$te nun- gint saQ aur legata in $ervet. fan Razvan, domnul Moldovei,
ta, apoi se intorc spre a veni Cind mireasa a ajuns acasa ca sa se impreune cu Mihaiu
cu eel din urma. Ajun^f acolc, la ginere, se slobod pistoale; Viteazul la Cetatea Stoene^ti
de calarl, unul din el spune ea se da jos, intra in casa, ?i (Negru-Voda), ?i sa alunge pe
ora^iile. Dupa aceea fese mirea- nuna o imbrobode$te. Vizirul Sinan Pa$a din Jara
sa, alege un numar de oamenl Dupa aceea lese in hora (hora (Vezi Gr. G. Tocilescu, Istoria
(rude ?i frunta?!) ce se numesc miresei), cu ginerile ?i nunil de Ro mini lor, 1 900, p. 160 $i 291).

acum colaceri, $i le da cite un mina §i invirtesc jocul de 3 or!, Pe la inceputul secolulul al

?ervet. Apoi tot mireasa toarna ast-fel ca a treia oara sa vie XVIHea, locuitorii cimpent, ne-

mirelul, sa se spele mai 'nainte tot in locul de unde a pornit. void de impilarile slujitorilor

d'a intra in casa. Jocurile (in pana seara, apoi domnevtT, emigrara la mun(T.
Intrind in casa §ed la masa se pune masa. In timpul meseif Parte din el venira in Cimpu-
(tinerit alaturl), ?i dupa termi- lautarii cinta doine haiduce$ti: lung unde fura bine primHT.
nare se spun orafiile. Cind se Jianu ?i Codreanu. La sfir§itul Nol oaspep devenira frap buni
zice : $i se roaga (tinerit) cu meseT vine lautarul cu un taler cu ospataril frap d'acela^I singe
;

smerenie, ca sa le dap blagos- cu covrigl pe el ?i meseniipun $i interese. Proprietaril satelor

lovenie, tineril se roaga: Iertaji- banY pe el zicind: De la no! despopulate cerura la Domni
ne taica ?i maica $i ne blagos- pu(in, de la D-zeu mult. Gine- reintoarcerea emigra^ilor la ca

lovip. rile raspunde: Foarte mutyu- minurile lor. Mateiii-Voda, dupa

Apot saruta miinile parinfilor, mim; de unde aT dat, D-zeQ sa plingerile boerilor ?i calugarilor,

nunilor §i mesenilor mai ba- izvoreasca. trimite poruncl in toate ora^ele

trinl. Dupa aceea mireasa $i Dupa masa se incep jocurt. ?i satele Rominiel ?i in partile

nuna se sue intr'o carufa, in Lunf se ma! pune o masa la Turciet unde erau emigra^f sa-

care se pune ?i zestrea: per-

i ginere; Marfl alta la nun; Jol tenl, indemnindu-I a se reintur-

nele, lada, etc., plingind ?i lau- la socril micf. Aceasta din ur- na la vetrele strabune §ipromi-
tarul cintind: ma vizita ce tinerif fac socrilor ^indu-le u?urare ?i protecfie.

Digitized by LiOOQ IC
MU^CELUL (JUDET) 437 MU?CELULUl (VALEA-)

SateniT emigraflf insa ?edeau Pe cind Tudor (scrie rap. I. de manastirea Cotroceni, jud.
loculul, fie-care pe la proprie- N. $oimescu, in Istoria Rotni- Prahova, care se arendeaza cu
tatea unde apucase ase stabili. ni/or din ambele Principate) gu- 8050 lei anual.
La a doua plingere c&tre verna {ara cu concursul boeri-
Domn din partea marilor pro- lor,Ipsilante ocupa militare$te Mu^celul, p&dure, in jud. Buzati,
prietari contra emigrafilor rebeli, maf multe judefe ale {are!, intre comuna Beceni, cat. Ocea, pe
Matel ordoni capilor de districte carl §i Mu$celul, avind in fie- mo?ia Ceata-Preo^ilor, a mo$-
§i de couaune a trimite indata care cite un ispravnic pentru nenilor Beceni. Are cam 80
la urraa lor pe cultivatoril cim- implinirea contribute! dela lo- hect. $i face un corp cu Rotunda
piilor, §i trimise gonadf dupa cuitorl. Nici o data biciul lul $i Valea-figanulul.
fugarT. Parte din ace§ti gonad D-zeG n'a trecut mat distruga-
se aratara $i in Cimpulung $i tor peste judeful Mu$cel ca in Mu^celul- Jigan (Bonci, Mari-
in comunele vecine reclamind tirapul Eteriel lul Ipsilante. ne§ti), ciltun, al com. Ru§ia-
pe fugarT. To{J Cimpulungenif Judeful Mu$cel este leaganul va^ul, jud. Buzafl, cu 400 lo-

§i sateniT se opusera §i trimi- mai multorfamilil vechL familiile cuitorl $i 89 case.

sera la Domnie pe judej, pirgarT Bratienilor, Gole^tilor, Cre{ule$-
$i batrinT, reclamind delaDomn tilor, Neculcilor, Ruccirenilor,Ru- Mu^celul-Jigan, mosie, in jud.
indulgent, macar pentru emi- denilor, Arice^tilor, etc. BuzaQ, com. Ru^iava^ul, de
gratif dela 1612, fund iega^f cu cam 540 hect., din care 200
din$ii prin leg&minte, zicind ei Mu§celul, catun, al comunel Ple?- hect. padure, restul araturf, fi-

ca«alungarea streinilor amerin^a coiul, jud. Buzau, cu 170 lo- neafa, livezi ^i sterp. Se incor-
spargerea ora$ului». cuitorl $i 41 case. poreaza mo^iel Ru^iava^ul.
Mateiu-Voda da atunci porun-
ci ca emigra^i! afla^f in Cimpu- Mu§celul, sat, jud. Dimbovifa, Mu§celului (Valea-), (DrSguli-
lung cu 4 anf inainte de Ale- plaiul lalomita-Dimbovtya, cat. ne§ti), com, rur., in jud. Buzau,
xandru Ilia$ sa ramie acolo, pri- com. Moroeni. plaiul Buzaulul, situata pe malul
vindu-se in viitor ca Cimpulun drept al riulul Buzaul ^i pe am-
genf; iar eel a$ezatl in ora$ Mu§celul, vecltie numire a c&tu- bele malurl ale vael Mu^celuluT,
din zilele lul Alexandru Hia$ nulul Manole§ti, jud. Buzau, co- la 60 kil. de ora?ul Buzau.
si ale lui Leon, aceia sa fie adu$T muna Valea-Mu^celulul. Limita, la N., incepe din
la urma lor. Dealul-Fe^el, §i merge la Piatra-

La anul 1806, mul^I RominJ Mu§celul, proprietate a satenilor Cheei, se lasa pe izvorul
(Oltenf $i Ardeleni), venira a se din Domne^ti, situate spre E. Vael-Rele, trece pe la Altoae
a§eza in Mu$cel $i pe mo$ia de comuna, peste riul Doamna, $i se urea in virful munteluT
ora^ulul, ca clfica$I. Unil din jud. Mu^cel. Acest pimint este Magura; la V., din virful Ma-
ace$tia, incuscrindu-se cu mo$- bun $i produce porumb, griu, gurel, merge pe plaiti in Vir-
nenii, devenira mo?neni el in- secara $i finefe alese. Din a- ful-Mantei, in virful Patirlagi,
$\$\ $i parta$i la veniturile co- ceasta proprietate, 86 hect. a- la Piatra-Izvorulcu-Brad, urea
munelor; iar al^f din el nesu- parfin d-luf I. NegulicT. in VirfullulBalan, in Virful-
para^i de claca 30 anf, se ft- Stine! $i ajunge in Fundul-
cura mo^neni cu voin^a tacuta Mu^celul, mosie, in jud. Buzau, MunteluT-Balosinul ; la S., din
a proprietarilor $i a mo^neni- comuna Cotyi. Are 630 hect, Balosinul, urea in Piscul-Mieri-
lor. din care 80 hect. padure, res I oret $i pe slemne merge in
Jude^ul Mu^cel la anul 1 821 tul izlaz, finea^a §i sterp. |
plaiul Botel, in Virful-Rezei ?i

a fost ocupat milit&re$te de se lasa la gura izvoruluT Malo-

Ipsilante, unde a$ezase o com- Mu^celul, mosie, in jud. Buzau, teasa; la E., din gura Malo-
panie de Eteri?tl sub comanda com. Ple§coiul, cat. Mu^celul, teset, o ia pe apa Vael-Mu?-
unul cSpitan, iar pentru impli- 150 hect. arabile, livezl, vie celulul in sus, pana la gura iz-

nirea contribufiunilor dela lo- $1 izlaz. vorulul Traistoaia, de unde urea

cuitorl ^I-a instalat de ocazie in Dealul-Fefei, linga cat. Fun-
un ispravnic de incredere. (C. Mu§celul, mosie a statului, des- daturile.
D. Aricescu). parjita de Glodeanul, pendinte Suprafa^a sa e de 1570 hect.,

Digitized by Google
MU?CELULUI (VALEA-) 438 MU$ETE$TI

din care 154 hect. arabile, 520 Mu§celului (Valea-), v&lcea, jud. Buz3u, com. finte^ti; are
hect. padure, 150 hect. fineaja, izvore$te din Mu^celul comunel 600 hect., mat toate arabile.
435 hect. izlaz, 82 hect. livezi, Valeni, pi. Arge?elul* jud. Mu?-
2 hect. vie ?i 227 hect. sterp. cel, se impreuna in centrul Mu§etescu, munte, in jud. Mu$
Propriety maiinsemnate sunt: comunel cu valcelele: Saroaia, eel, aproape de frontiera, sprc

Braduleful (particular a), Piscul Bradule^ul $i Lespezile, ?i sc Transilvania, proprietate a sta

Staiculuf, Valea Rea, - Lazul- varsS in riul Dimbovi^a, la E. tuluT, pendinte de Episcopia Ar
Cheel $i Balosinul, ale cetelor de com. Laicai. ge$ului. Se arendeaza cu 450
de mo$nenT: Draguline^ti, Do let anual.
dane?ti, Dedule?ti, Grije?ti, DSs- Mu^celului (Valea-), vale, in

cile?ti, Niculae$ti, Bangule^ti, jud. Buzau, com. Valea -Mu§ Mu§ete§ti, com. rur., jud. Gorj,

Jipe^ti ?i Mu$ete$ti, stabili^I in celuluT; se formeaza din izvoa plaiul Novaci, situata la E. de
aceasta comuna, precum $i ale rele Braduleful $i Leurdi$ul com. Gruiul. Este formata din
cetelor: Paltineni, Go$e$ti, O strabate in lung aceasta com. 4 catune : Mu$ete$ti, unde e $i

proie?ti-Mar! ?i Mid, Gavriloi, unde prime?te izvoarele Trai re?edin{a, Capuzul, Larga $i

Jitieni, PislSre^ti ?i Ch. Nicolau, stoaia, Maloteasa, Izvorul-Rau Stance§ti, cu o intindere de

stabiliji comunele vecine,
in etc., $i se varsa in riul Buzaul 1500 hect., din cari : 220 hect.

dar care mai top iau numirea in com. Patarlagele. f&rmurilc I

arabile, 330 hect. finefe, 'io

generic^ de mo^nenil Sibie?tT. sale sunt sterile $i humoase. hect. vie, 11 hect. pomet, 504
Terenul e muntos $i pu^in hect. izlaz, 400 hect. padure §i

fertil, pe alocurea posp&ios. Mu$celu§a, cdtun, al com. Nc- 25 hect. vatra satulul.
Comuna e formats din c&- hoia^ul, jud. Buzau ; are 80 lo Are o populate de 290 fa-

tunele: Brusturi^ul, Calea-Chioj- cuitori $i 18 case. milii , saO 1

1
70 de suflete, din

dulut, Malul-Alb, Manole?ti, carl: 259 contribuabili 3 bi- ;

MSce?ul ?i Poiana, la care Mu§ea-cu-Furul, mope, a sta seridf, din care cea din Mu?ete$ti
se mal poate ad&uga ?i catu- tuluf. VezT Furul-Mic, jude^ul a fost reparata la 181 5, deservite

na$ul Mihaile?ti. Buzau. de 1 preot $i 3 cintarep ; I $coal2,

Are o populate de 700 su infiin^ata la 1881, frecuentata de

flete, din carl 131 contribuabilT, Mu§ea-Mare, munte insemnat, 39 copil; un cimitir; 8 morf;
locuind in 183 case; o biserica in jud. Buzau, com. Minzaie§ti, 4 pufuri $i 18 fintini.
cu hramul Sf. Dumitru, in cat. pe hotarul Vrancei; are pa?uni Locuitoril poseda 60 : pluguri,

Manole^ti, deservita de 1 preot frumoase $i o ca^arie insemnata, 115 care cu bol; 57 cai, 480
$i 1 cint&re{; 3 circiumi. unde se aduna laptele din mun- vite marf cornute, 303 rimatori,

Meseria^T sunt 2 fierarl. \\\ apropiaflf, §i se transforma 151 01415 capre.

?i

Budgetul com. e de 2728,19 in ca^caval, brinza, etc., care Budgetul com. e la venituri

lei. in corner^ se vinde sub numele de 910 let, iar la cheltuelf, de

Cat de comunicafie n'are, de Penteleu. 900 lei.

afarS de albia Vael-Mu$celului Este udata de piriul Auia-

$i de Drumul-Chiojdulul, dar $i Mu$ea-Mica, munte, in jud. Bu radia, care curge pe la E. de

acestea anevoioase $i adesea in- zail, com. Minzale^ti, pe hota- cat. Mu$ete$ti, cu numele de apa

trerupte. rul Vrancei, intre mun{il Mu- Mu$ete$ti ?i de piriul Valeni, pe

Vite are: 11 cat, 5 lepe, 184 $ea-Mare $i Ventrilele ; are izlaz la V. de cat. Mu?ete?ti. Aceste
bol, 41 vaci, 4 minjT, 29 vifel, $i padure. ape, pe linga ca se pot trece
64 porcf, 109 capre $i 300 of. prin vad, dar au $i cite-va po-
Stupi sunt 40. Mu^e^eanca, mope, pendinte de duri peste ele.
Comuna in vechime se nu com. Insura^ei, proprietate a sta Comunica^ia se face prin $0-

mea Draguline$ti. De pe la in tuluT. Are o suprafa^a de 2400 seaua comunala, in lungul cat.

ceputul secoluluT a luat numele hect., dind un venit anual de Mu?ete?ti; prin ?oseaua veci-

apei care o parcurge. Catunul 37044 lei. nala care o pjne in legituri

eel mal vechiu e Manole^ti cu com. Gruiul $i prin dru-

cele-I'alte sunt din a treia de Mu§eteasca-Fin{e§ti, sau Ta- muri ordinare care o pun in

cenie a secolulul al XlX-lea. b&r&§ti-Mu§ete§ti, mope, in comunica^ie cu catunele Cu-

Digitized by LiOOQ IC
 MU?ETE?TI 439 MUZAIT

puzul, Larga, Slrbe$ti $i Dri- Mu§ete§ti, pddure a statuluT, in I Prin legeadin 7 Februarie 1885,
goe$ti. intindere de 500 hect., pendinte 1 au fost alipite amindoua la com.
'

Legenda spune c& Constan- de com. Nuc?oara, plaiul Nuc- DrSg^enei.

tin Brincoveanu, Jnainte de a $oara, jud. Mu§cel. Legenda spune ca numirea
j

fi Domn, nu se $tie din ce l

catunulul Mufi ar veni de la o
cauz& s'a refugiat in c£t. St&n- Mu§i{a (Mun^i!-), mosie a sta- familie de mu{T, care traia aci
j

ce$ti, unde a stat aproape 3 tulul, pendinte de biserica Sa- pe la inceputul secolulul al XIX-
ani intr'un bordeiti, §i dk in rindarul, jud. Prahova se aren ; - ! lea. Atit barbatul cit ?i femeia
acest timp a §i cumpirat pro- deaza cu 3500 lei anual. ,
eraQ cu desivir^ire mu{T. Din
prietatea, ce se afl£ ast&zl in c&s£toria lor s'au nSscut 6 copil
posesiunea d lul D. I. N&d£- Mu§i^a ?i Urjugoaia, p&duri \
?i ace^tia toflf mu{T. De la ace§-

eanu. Urma bordeiulul se vede ale statuluT, in intindere de 1500

j
tia ar fi rimas ?i numele sa-

chiar $i ast&zl ; iar imprejur se hect., situate intre plaiurile Pe tuluT.

afl& ni?te vie p&r&sit&, numita le^ul 91 Varbilaul, jud. Prahova,
Viea-Domneasca, care se zice ca $i strabatute de valea Mu?i{a. ,
Mu{i, moste, in jud. Teleorman,
a fost plantata chiar de fostul pi.TirguluT, com. Dr£g?enei, a
Domn. Mu§oroaele, deal, in jud. Dolj, parfmind mal multor proprietan
pi. Amaradia, com. Vele^ti, prin printre carl si ciJT-va mo?tenT.
Mu§ete§ti, cdtun de re$edin$a care trece limita de S. c&tre Pe aceasta* mo$ie sunt 13 hect.
al com. Mu§ete§ti, jud. Gorj, comuna Balota, satul Balota- livezf de prunl.
situat pe colina dealulu! Mu?e- de-sus. Locuitoril ?i mo?teniT poseda
te$ti, pe o intindere de 500 aci cam 620 pimint iar
hect. ;

hect., din carl: 80 hect. arabile, Mu$uroiul, pise (1230 m.), pe un ,

mo^tenitoril Antonescu au
G.
1 30 hect. flnefe, 4 hect. pomet, masiv foarte ingust, intre Riul- 125 hect. cumpirate tot de la
4 hect. vie, 74 hect. izlaz, 200 TirguluT $i riul Argeselul, jud. mo^tenl. Din acestea, 50 hect.
hect. p&dure ?i 8 hect. vatra Mu^cel. Acest masiv se termina sunt pSdure a mo?tenilor, iar

satuluT. aproape de confluenja riulul Ar- vil sunt in intindere de 9 hec-

Are o populate de 100 fa- ge^elul cu Riul-Tirgulu! $i pre- tare.
milii, sati 570 suflete, din carl zinta o $ea larga la S. de Na-
100 contribuabili; o bisericfi, mie?ti, prin care trece ?oseaua Muzaisi-Orman, pddure, in jud.
deservita de 1 preot $i 1 cin- Cimpulung-Rucarul. Constanta, pi. Silistra-NouiC, com.
tarej. Ghiuvegea, in partea centrals a
pe linga agricul
Locuitoril Mutul, c&tun (tirlH), in jud. la pla?el §i N.-V. a com., pe dea-
tura se mal ocupa $i cu lem- lomi^a, pi. Ialomifa Balta, pen lul Mezarlic-Bair, in intindere de
naria. EI poseda: 25 plugurT, dinte de com. Balaciul. no hect., populate cu fag, car-
40 care cu bol; 20 cai, 150 pen, etc. Pe linga" dinsa, la V.
vite marl cornute, 115 rimatorl, Mutulichil (Pirlul-), piria, in trece drumul judejean Lipni^a-
300 ol $i 189 capre. jud. BacSu, pi. Trotu$ul; com. Ghiuvegea; iar la E., calea co-
In catun se gisesc: 2 pu{url Tirgul Trotu?ul,
- izvore?te din munaia Ghiuvegea-Curu-Orman.
$i 8 fintinf. muntele Suri ?i se varsa d'a
dreapta Slaniculul. Muzait, ruinele unul satturcesc,
Mu§ete§ti, deal, pe teritoriul co- zidit pe ruinele unul ora? mi-
munel Vier^ani, pi. Gilortulul, Mu|i, cdtun, in jud. Teleorman, litar roman, in jud. Constanta,
jud. Gorj, avind o direcfiune pi. TirguluT, com. Dr3g$enei. la N.-V. pla?el Silistra-Noua ?i al

N.-S.; este coprins intre Valea- Are o populate de 200 suflete, com. rur. Aliman, pe malul sting
GilortuIuT la V. $i Valea-De$u- din carl 68 contribuabili. al bal^el Vederoasa; satul tur-

lul la E.; e o prelungire a Dea- P&na la 1885, forma cu cat. cesc a fost distrus in timpul
luluT-PiriuluI si se termina la S., Odobeasca o com. osebita, sub razboiuluT de la 1877; la I kil.

in Valea-GilortuluT. numirea de Mu^i Odobeasca. - spre E. se aflfi movila Comoara.

Digitized by Google
Digitized by VjOOQ IC
 N
Naca, loc izolat, in juruT com apart/me mai mult de Feredieni; |
Bair si are o in a! time de 53
Calim&nesti, plaiul Cozia, jud. are o suprafa^a de 5 hect. si dominind calea ferata Con-
metri,

Vilcea. confine pe$te si floare de nufor stanta Cernavoda, valurile lul

-

galben ;
pe linga. apele sale ; co Traian, care tree ma! spre N.,
Naca, deal, in jud. Vilcea, plaiul munica cu lacul Leahul din com. la o departare de 1 kil. si dru-
Cozia, com. Calimanesti, cu di Feredieni, prin piriul Nacul. murile comunale Hagi - Diuluc,
rccjia de la V. la K. AnadalChioi si Hafii-Diuluc-Pa-

Nacul, piriu, care pune in comu- la^ul-Mare; este situate in par-

Nacladul, ramurti de munfl, ce nicafie lazurile Leahul si Nacul tea de S. a plSset si cea de N.
se detaseaza din Culmea Pie din com. Feredieni, pi. Cosula, a comunef.
troasi, j«id. Xeara^u (ramura jud. Botosani.
Tazlaulul), spre hotarul jude^ului Nadelul, piriu, in com. rur. $u-
Bacau, formind intru cit-va li- Nacul, vale, in care se afla lazul .
si{a, pi. Motrul d.-j., jud. Mehe-
mits despre acest judef. Nac-il si piriul Nacul, in partea dinti ; se vars& in piriul $usi{a.
de K. a mosiel Feredieni, pi. .

Nacladul, pirilas, in jud. Neam^u, Cosula, jud. Botosani. Nadi§a, com, rur., in jud. Bacau,
pi. Bistri^a, com. Tazlaul; iz- pi. Tazl&ul-d.-s., situate pe ma-
voreste dintre ramurile mun^ilor Nadanova, sat, in jud. Mehedinti, lul sting al Tazl&ulul, pe piri-

cu acelasi nume §1 ramura Taz- plaiul Cerna, com. rur. Busesti. Tasul Nadisa si pe dealurl. Este
lauluT; curge spre S.E., formind Aci a fost inainte resedin{a sub- ! formata din 5 c&tune: Nadisa,
in parte hotarul despre jud. Ba- prefecture! plaiulul Closani. E pe dealul Blindul, resedin^a; Na-
cau, p&na la varsarea sa pe situat pe valea CosusteT, care
'

soesti-RazesT, cu N&soesti-Parti-
dreapta piriulut Tazlaul. este fertile, si are 58 case. culanf, mat spre N. ; Ceta^uia,
spre N.-V. de aceste din urmft
Nacu (Piriul-lui-), afluent al Nadanova, ptriil, in com. rur. Rachitisul, pe dealul cu acelasi

BistrifeT, in jud. Suceava, com. j

Busesti, plaiul Cerna, jud. Me- nume, spre E. de Ceta^uia; si

Brosteni. hedin^i. Strugari.

Numele s&ti vine de la unul,
Nacul, ritun (tirla), in jud. la Nadas-Iuiuc, movilft, in judeful anume Ion Nadisul, care a fost
lomi^a, pi. Borcea, com. Tonea, Constanta, pi. Constanta, pe te- intaYit proprietar de $tefan-Voe-
situat pe Bar3gan. ritoriul com. rur. Techir-Ghiol vod, asupra mosiet Nadisa de
[

si anume pe acela al c&tunulu! la Tazlaul, cumpSrata de Na-

Nacul, fat, in partea de N.-E. ,
sau Hasi-Diuluc, tocmaT la ho- dis de la vechiT sal proprietary
a com. Radeni, pi. Cosula, jud. tarul dintre catunele Lazmahale Mat in urma\ Petru $chiopul
Botosani, pe hotarul mosiilor si Hasi-Diuluc; este asezatS pe intari tot la aceeast mosie pe stnl-

Radeni si Feredieni, ale statuluT; |

culmea dealului Hasi - Diuluc- nepojH lul Ion Nadis, in numar

Digitized by LiOOQ IC
NADl$A 441i NAH'L'L

de patru, din care fac parte ra- cu 95 hect, I. Curpaneanu, cu Tazlaul-d.-s., com. Nadija, care
ze$ii de astazl. 18 hect. §i statul, cu mobile Na- curge pe hotarul com. Nadi$a,
In Condica Liuzilor, Nadi§a soe$ti $i Ceta^uia. spre com. Bo$oteni. I$I are o-

este trecuta ca mo?ie raza^easca. Pe teritoriul catunului Rachi- bir^ia de la locul numit Fintina-
In Statistica din 1874, se afla ti?ul, se gasesc izvoare cu apa Mare, curge despar^ind satele

trecut ?i satul Strugari. sarata. Nadija, Nasoe?ti ?i En&che$ti

Teritoriul sau se m&rgine?te: Vie se cultiva pe o intindere $i se varsa in Tazlau, pe stinga,
la N. cu al comunelor Slobozia- de 640 hect. dupa ce se incarca cu piriia§ele

Luncani; la E., cu al com. Dea- Vite sunt: 74 cal, 1232 vite Rachiti^ul ?i Adincul.
lul-Noti; la S., cu al com. Bo- marl cornute, 368 01 $i 228 ri-
?oteni $i la V., cu al com. Te{- matori. Nadija sau Orza^tea, vale/yx-
cani. Budgetul com. e la venituri de^ul Bacau, pi. Tazlaul d.-s.,

Dealurilesunt: Mo$oaga,Run- de 6752 lei, 68 banr ?i la chel- de pe teritoriul com. Nadi?a.

cul, Rachiti$ul, Mindrul, Tuf- tuell, de 2996 let.

luiul $i Cetajuia; iar cursurile Comuna este strabatuta de Nadoleanul (Movila-lui-La-

de apa, afara de Tazlaul-Mare calea vecinala, care duce la Moi- zar), movilti, in jud. Tulcea,
Nadi$a, Turluiul ?i R&chiti$ul. ne§ti prin Tefcani $i Poduri. pi. Macin, pe teritoriul com.
Are o ?coala mixta, care func-
: Distance : la Bacau, capitala rur. Jijila, situata pe una din
{ioneaza din 1867, in satul Na- districtului, 31 kil.; la Tirgul- ondula^iunile N. ale dealulul
di$a, frecuentata de 21 copil; Ocna, 45 kil. ; la com. Dealul- Agamin, la 2 kil. spre S.-V. de
6 biseridf, din carl 4 ortodoxe, Nou, 40 kil. ; la com. Te^ca-ii, satul Jijila, in partea N.-V. a
cite una in satele Nadi$a, Ce- 6 kil. ; la com. Bo?oteni, 4 kil.; placet $i S. a comunel; are
tajuia, Nasoe?ti-Raze$T $i Radii- la com. Luncani, 17 kil.; la inal^ime de 45 m.; este punct
ti$ul, deservite de 2 preo^I $i com. Slobozia-Luncani, 15 kil.; trigonometric de observable de
5 cintarep, ?i 2 catolice : una iar la com. Scor^eni, re$edin£a rangul al 3-lea, dominind asu
in Nasoe?ti-ParticularT $i a doua pia?ef, 4 kil. pra satulul Jijila ?i asupra Vail-

in Rachiti?ul ; 8 circiumi. Popil; este acoperita cu fine^e

Are o populate de 505 fa- Nadi§a, sat, jud. Bacau, plasa $i verdea^a; este naturala; pe
milil, sau 2039 suflete: 1089 Taziaul-d.-s., re$edin{a comune! la poale trece drumul comu-
barbap, 905 femei; 1791 Ro- cu acela^i nume, situat pe dea- nal Macin-Jijila.
minl, 241 Ungurl ?i 7 Izraelip; lul Blindul $i in valea piriului
2032 de protecfiune romina $i Nadija. Nagara, deal $i loc de p&sune,
7 austriaca; 1432 agricultorT, Are o populate de 616 su- in com. rur. Malova^ul, jude^ul

14 comerc'ianf!, 10 cu profesiunl flete; o $coala mixta, frecuen- Mehedinfi, situat in apropiere

libere $i 20 servitorl. tata de 1 1 copil ; o biserica, de satul Piatra-Alba. In acest

Pe linga agricultura, locuitoril cladita la 1 741 de locuitorl, de- loc ese fum din pamint in mod
se ma! ocupa ?i cu cizmaria, servita de un preot $i 2 cinta- continuu.
cojocaria, dulgheria, rotaria, pie- re{!; 2 circiumi.
traria §i cu fieraria. Vite sunt : 20 ca!, 406 vite Naiba, munte, in jud. Mehedin^i,

Dupa legea rurala din 1864, mari cornute, 134 porci. plaiul Clo?ani, acoperit cu brazl,
s'au improprietarit i361ocuitori, din care se face ^indrila. Se
cu 436 felcl pamint in farina. Nadi§a, tnosie a raze$ilor, jud. intinde pana in apa Cerna, la

In 1879, s'au dat la 17 insure! Bacau, pi. Taziaul-d.-s., com. locul numit Corcoaia.
34 ftlc! pamint in improprieta- Nadi?a, care in vechime cuprin-
rire. dea trupurile Bo§oteni, Ena- Naimanul, sat, in jud. Roman,
Teritoriul com. are o intin- che$ti, Nasoe?ti, Nadija, Radii- pi. Fundul, com. Oniceni, linga

dere de peste 3000 hect. Pa- ti$ul, Ceta^uia, Cernul, Rumi- satul Oniceni. Are o populate
durile ocupa 1500 hect., dintre ne$ti, Bere?ti. Astazl este re- de 17 familil, sau 69 suflete.

carl a statuluT (Cetafuia) are dusa la trupurile Nadi?a ?i Na- Se mat nume$te $i Oniceni-

832 hect. soe$ti-Raze?I. lul-Naiman.

ProprietariT sunt: G. Iura?cu,
cu 357 hect., L. Lucian Vernier, Nadi§a, pirin, jud. Bacatt, pi. Naipul, com. rur. t jud. Vla?ca,

Digitized by Google
 NAI1TL NANA

pi. Cilnistea, compusa din c&- Tepe (170 m.), Chiuciuc-Cara- turl de 4 141 lei, iar la cheltu-

tunele: Baleasca, Cioflicul si Tepe, (157 m.), la E.; Uzum- ell, de 4124 let.

Naipul, situata pe partea dreapta Bair, Izmail-Bair (230 m), Car- DrumurT sunt : soseaua jude-
a ape! Cilnistea. Toate catunele tal-Bair (220 m.), Circaman-Bair {eana Tulcea-Bas Chioi - ; apot
sunt pe proprietatea Naipul. (200 m.), Cale-Bair (240 m.); drumurl comunale se due la

Prin comuna trece Valea-Nai- Teche-Bair, (240 m.), Carcaman satele invecinate: Trestenicul,
pulul si a Peiusulul ce se varsa Bair, Canagic-Bair, la V.; Co- Armutlia, Hagilar, Cataloi, Eni-
in Cilnistea. gea-Cara-Bair si Dealul-CiliculuT Chioi, Telija.
E situata la 32 kil. de Giur- (342 m.), la N.; parte sunt aco-
giti, si la 5 kil. de Ghimpati, perite cu padurf, parte cu iz- Nalbant, sat, In jud. Tulcea, pi.

resedinfa plasel. lazurt si finefe. Babadag, catunul de resedinfa

Are o suprafafa de 3100 Movile sunt: Movila-luT-Pa- alcomuneT Nalbant, asezat pe
hect., din care 2000 hect. pa- trascu (170 m.), la V.; Movila ambele malurt ale vaei Teli^a.
dure. Verde (72 in.), la E.; Jari-Tepe Are o intindere de 1 500 hect.,

S'au improprietarit la 1864 (79 m.), Esil-Tepe (54 m.), la pamint bun pentru cuitura, din
200 locuitorT, carora li s'aii dat S.-E.; sunt toate naturale. carl 48 hect. vatra satuluT, res-
600 hect. paniint. Ape sunt: Valea-Teltya, tre- tul al locuitorilor, o populate
Mosia se arendeaza cu 44000 cind prin cele 2 sate: Treste- de 176 familiT, sau 844 suflete,
let anual. nicul si Nalbant si avind ca a- din can 512 Romfnl, 302 Bul-
Aceasta comuna constitue sin fluent pe dreapta valea Alciac- gart, restul Turd.
gura o parohie. Are o popula- Culac-Punar.
te de 1133 suflete; o biserica, E formata din 2 catune: Nal- Nalbant, sat, in jud.- Constanta,
cu hramul Sf. Gheorghe, deser- bant la S.-E., pe valea Telifa, pi. Mangalia, catunul comuneT
vita de I preot si 2 dascali resedinfa; Trestenicul, la 3 kil. Chiragi, situat in partea sudica
o scoala mixta cu 2 clase ; 6 spre N.V., tot pe valea Telifa. si cea centrala a comunei, la

eirciumT. Intinderea comunei e de 3800 2 kil. spre rasarit de resedinfa,

Budgetul comunei e la veni hect., din carT 83 hect. vetrele pe valea Chiragi, sub poalele
tan de 5497 lei, si la cheltuelt celor 2 sate, restul apar^inind stincosulul deal Copucci; este
de 3538 lei. locuitorilor. ramastfa unuT sat odinloa? 3. mare
Populafia e compusa din 278 si populat ; azl abia are o po-
Naipul, cdtun, al comuneT cu a familiT, sail 1355 suflete: 292 pulate de 4 suflete, Tatar!, ocu-
celasi nume, jud. Vlasca. bSrbatl si 645 femel ; 669 Ro- pindu se cu cresterea vitelor, pe
I

minl, 370 Bulgari, 22 RusT, 227 o intindere pe 254 hect., din

Naipul, vale, jud. Vlasca, izvorind TurcT, restul de alte natfunT. care 2 hect. ocupate de vatra
din Letca-Vechie, varsindu-se in Are o scoala, infi'm^ata in 1882 satuluT.
Cilnistea, la Naipul. Se maT nu- de stat, frecuentata de 69 e-
meste si Valea-CuciuluT. levl ; o biserica, in Nalbant, cu Nan (Dealul-lui-), deal, intre
r
hramul Sf. Haralambie, zidita comunele Jjganesti si Gorgani,
Nalbant, com. rur. t situata in
in 1 88 1 de locuitorT, deservitii pi. Podgoria, jud. Muscel.
partea central* a judefului Tul- de 1 preot si 1 cintaref.
cea, si cea N.E. a plasei Ba- LocuitoriT poseda : 216 plu- Nan (Fata-lul-), catun al com.
badag, pe piriul Teli^a. gurl de fier; 482 cal si epe, Balanesti, jud. Buzau, cu 100
Se m&rgineste la N. cu com. 613 boT si vacT, 2483 of si ca- locuitori si 27 case.
Teli{a; la S., cu Armutlia si
pre ; 8 morl, din carl 4 de apa
Bas-Chioi; la V., cu Alibei- si 4 de vint. Nan (Pichetul-lul-), picket, pe
Chioi ; la E., cu Freca^ei si Con- Meserias! sunt: 3 flerari, 3 Dunare, cu No. 16, in judeful
gaz. lemnarJ, 1 cizmar, 1 timplar. Ilfov.
Relieful soluluT e destul de Comerciul e activ si consta
accidentat de dealurile: Ghel- in export decereale, vin, lemne, Nana, com. rur., pi. Negoesti,
Tepe (plesuv, 70 m.), Sari-Tepe brinza, Una, etc., si import de co- j-id. Ilfov, situata la S.-E. de Bu
(galben, 54 m.), Stamuni-Culac loniale si manufacture. curesti, la 48 kil. de acest oras.
(228 m.), la S. ; BUIUC -Cara- Budgetul comunet e la veni- In partea de V., pamintul e smir-

CJIS 7. Herelt flicftonar Qtograile. Vol. IV 67

Digitized by Google
 NANCIUL 444 NANOVUL

cos. Sta in legatura cu com. pi. Orasulu!, com. Brosteni; se Teleormanulde-jos. Pe linga din-

Luica prin o sosea vecinala. desface din Culmea-Scorusulu!; sul ma! era un alt sat mare si

Se intinde pe o suprafa^a de se intinde in partea de S. a popilat, Icoana, a! ciru! locui

1680 hect., cu o populate de comuncl; esteacoperitcu pasunl. tor! au fost stramutaflf in com.
656 suflete, locuind in 103 case Adamesti.
si 23 bordeie. Nanovul, com. rur., in jud. Te- Nanovul il gSsim trecut si in

Proprietatea e a insura^eilor, leorman, pi. Margined, la N., lista satelor intocmitS la 1741
care rezervS 30 hect. pentru pe Valea-Vede!, dealungul so- sub Mavrocordat.
izlaz. sele! jude^ene Alexandria-Rosi- La V. comune!, unde se afla
Budgetul comune! e la ve- ori. Este situate la marginea un punct de hotar, Crucea-lu!-
nitur! de 1703 lei si la chel- orasulu! Alexandria, pe soseaua Chiri^a, se gasea satul Icoana.
tuel! de 1680 let. judefeana Rosiori. Pe la N.-E. comune!, in de
Are o scoala, frecuentata de ToatS partea de N. este uda- partare ca de 1 kil. desat trece

30 elevi si 7 eleve. ta de riul Vedea. De a curme- Brazda-lui- Novae, care ia di-

Vite sunt: 384 cat si !epe, zisul, de la V. spre S.-E., com. recfiunea spre Alexandria.
3 armSsarl, 181 bol, 220 vac! e strabatut de valea si piriul Na-
si vi{e!, 10 taurl, 41 bivol! si novuluT, ale cirul ape sunt o- Nanovul, mosie, in jud. Tcleor
bivoli^e, 16 capre, 150 pore! si prite in ma! multe puncte cu man, pi. Margine!, compusadin
2003 of. zSgazur! pentru udatul gradini- ma! multe corpur!, apart'mind
Locuilori! poseda: 103 plu- lor de zarzavat. Une! pSr^i din ma! multor proprietar!, dintre

gur!: 24 cu bo! 79 cu caT;

si valea Nanovul, locuitoril if zic car! ce! ma! man sunt dl Cos-
:

139 care si carufe: 52 cu bol si Valea-Adinca. Terenul este tache Atanasiu, avind 485 hect.

51 87 cu cal. ma! tot de o mica

fertil, afar& arabile si 4 hect. padure in

Locuitorl impropiietarip sunt parte despre Vedea, care este Balosin si d-1 I. Sandulescu N3
125 si neimproprietaritl, 31. nisipoasa. noveanu, posedind 280 hect. a

Comerciul se face de 5 cir- Are o populate de 728 su- rabile si 4 hect. padure, corpul
ciumarT. flete; o scoala mixta; doua bi- Icoana.
sericT, una in Nanovul si a doua Locuitori! improprietarif! du
Nanciul. Vez! Zatreni, comuna in catunul Icoana, deservite de pa legea ruraia sunt in nuraar
rurala, jud. Vilcea. un preot si do! cint&refT. de 111, posedind in total 413

Vite sunt: 383 vite mar! cor- hect.

Nandra, pUdure, supusa regimu- nute, 129 ca!, 10 mSgar!, 1581
lul silvic, com. Dirmonesti, pi. vite mici 96 pore!.
si Nanovul, piriii, jud. Teleorman,
Riul Doamnel, jud. Muscel, in Budgetul c de le! 5702, ban! format din izvoarele ce cur£
. intindere de 2420 hect., popu- 44, la venit ir! si de 4939 le!, intre comunele Mavrodinul ?i

late! cu stejar, fag, carpen si ban! JJ, la cheltuell. Adamesti. Dupa ce trece pe
mesteacSn. La marginea comune!, spre linga com. cu acelasi nume,
Vedea, este o fabric^ de spirt, ia pe linga hotarul orasulu! A-
Nanele, lac, pe teritoriul com. inzestrata cu cele ma! perfec- lexandria, de aci pe linga com.
Ceacul, pi. Borcea, jud. Ialomifa. {ionate aparate, proprietatead-lu! Poroschia, in dreptul careia se

loan Christodorescu. varsa in riul Vedea.

Nane^ul, munte, in jud. Mehe- Vi! sunt pe o intindere de 134
dintf, plaiul Cerna, e hotarul hect. Nanovul, vale, jud. Teleorman,
com. rur. Izverna. Calea principals de comunica- incepe de pe mosia Brostean-
tiune soseaua judefeana Rosiori- ca, trece pe mosiile din com.
Nane§lll, picket de granifa, in Alexandria, care o str&bate in Plosca, de aci se indreapta spre
jud. Mehedinfi, plaiul Cerna. toata lungimea, punind'o in le- com. Mavrodinul, de unde iz

gatura cu orasele Alexandria si voreste piriul cu acelas! nume.

Nani, fost picket de granifa* , in Rosiori si cu cele -l'alte comune Toata distan^a, de la incepu-
jud. Mehedin^i, plaiul Cerna. situate pe aceasta sosea. tul vae! pana la comuna Ma
Satul Nanovul a ftcut parte vrodinul, este uscata si poarta

Nania, deal, in jud. R.-S&rat, pani la anul 1836 din plasa numele de Valea-Calulul. De

Digitized by Google
 NANTULUl (LACUL-) 445 NASTRADIN-CULAC

aci inainte incepe piriul care, la poalele muntelul Magura, care GhelicBalr; se intinde spre N.
d'impreuna cu valea, ia numi- pune capat fundulul gradinel in direc^ie de la S.-E. spre N.-
rea de NanovuL bailor, unde se afla izvoarele V., printre vaile Gheren-Ceair,
de apa. (sau Beilicul) §i adiacenta sa,

Nantulul (Lacul-), lac, linga Sunt 7 izvoare de apa captate, valea Nastradin-Ceair, brazdind
satul Piciorul-Lupulul, in mar- dintre care numal doua No. 4 §i : partea de E. a placet §i cea
ginea padurei Birnova, comuna No. 5, dispuse ca ci$mele. A centrala a comunei; are 167 m.
Ciurea, pi. Cudrul, jud. Ia?i; pele au fost analizate pentru inatyime, dominind satul Nas-
serve§te pentru adapatul vitelor intiia oara in 1846, de Dr. Aga tradin, a§ezat la poalele sale de
§i confine pe?te. C. Virnav, cu farmacistul Pav E., valea Beilicul, valea Nasira-
lovici, apol in 1856, de S tenner din Ceair §i drumurile vecinale
Nanul, tnunte, la N.-V. de com. $i Snel. Izvoarele acestor bal ce due de la Nastradin la Ba-
Lere^ti, plaiul Dimbovifa, jud. apar^in clasei apelor minerale zirgian, Eni?enlia ?i Hazarlic; e
Mu§cel, pe la poalele caruia trecc clorurate, carbonate, sulfuroase, acoperit cu padurl $i tufari?url,

Riul-Tirgului §i riul Riu$orul. confinind brom $i iod $i au o precum $i cu pa^unl.

mare asemanare cu izvorul No.
Nanul, piriii, izvore^te de la E. 3 din Slanic. Analizele, ce s'au Nastradin-Ceair, vale, in jud.
de com. Ibane^ti, pi. Oltul d.-j ,
facut $i concluziunile la care Constanta, pi. Silistra - Noua,
jud. Olt, trece prin mijlocul co s'au ajuns sunt aratate in lu- com. Eni^enlia, cat. Nastradin se ;

munei §i se varsa in Cungrea- craiile D-ruluI Fatu, 1851 $i desface din dealul Ghiol-Punar;
Mica. 1874, in raportul D-ruluI I. Ko se dirige spre V., intr'o direc^ie
nyadin 1883 (Ia$i) $i in raportul de la S.-E. spre N.-V., prin par-
Nanul, vale, jud. Mu$cel, plasa pe 1888—1889 al D-ruluI C. tea de E. al pla$ei $i cea cen-
Riul-Doamnel, com. Jupine^ti Istrati. Aparfin colonelulul Pa- trala a comunei, printre dealurile
se varsa in riul Doamna, pe ma nait Botez; poarta numele de Mulver - Accuci §i Cara-Amat-
lul drept, in dreptul catunului Baile-Nastasachi,dupa numele Bair de o parte $i Ghiol-Ghelic-
Petre^ti, com. Co$e$ti. proprietarulul de mal inainte, Bair §i Nastradin-Bair de alta:
Nastasachi Mihail. trece prin satul Nastradin ?i, dupa
Napi{a, piriii, in jud. Buzaii, com. 6 kil. de lungime, se deschide in

MlajetuI, cat. Dupa-Piatra; in- Nastase, deal, jud. Vilcea, pi. valea Gheren-Ceair (sau Beilicul)
cepe din padurea MlajetuI $i Oltul d.-j., com. Stane^ti. pe dreapta, linga Ta$uluc-Ce$me
se scurge in piriul Ceptura^ul. prin ea merge drumul Nastra-
Nastradin, sat, in jud. Constanta, din-Bazirgian.
Nari^ului (Valea-). vale, jud. pi. Silistra-Noua, re§edin{a co-
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., com. munei Eni^enlia, peambelema- Nastradin-Culac, vale, in jud.
Nadi^a, prin care curge piriia- lurl ale vael Nastradin - Ceair, Constanta, pi. Silistra-Noua, pe
$ul Rachiti?ul. la poalele de S. ale dealulu! teritoriul comunei urbane Cuz-
Cara-Amat-Bair $i ale movilel gun $i anume pe acela al cat.
Naro^ul (Gruiul), loc izolat, TaslMuiuc, ce'l domina $i la Urluia; se desface din poalele
ia S. comunei Brezoiul, plaiul cele de S. ale dealulul Nas- N.-V. ale dealulul Cara-Amat-
Cozia, jud. Vilcea. tradin -Bair. Casele sunt micT, Bair, sub numele de Cuiuc-Cu-
neregulate, risipite, cu o piafa lac; se indrepteaza spre N.,
Naslaul, deal, se intinde spre mare in mijloc. Intinderea este avind direcfia generala de la

S.-E. de satul Cirjoaia, com. de 500 hect., din carl 92 hect. S.-V. spre N. E., brazdind par-
Baiceni, pi. Bahluiul, jud. Ia$i. ocupate de vatra $i gradinele tea de E. a pla$ei ?i a comu-
Pe el seafla podgorif insemnate. satului, cu o populate de 41 nei; se intinde printre dealu-
familil, sau 500 suflete. rile Curu-Alceac-Bair $i Cara-
Nastasachi (Bdile-), bar, jud. Aci-Bair $i, dupa un drum de 10
Bacau, pi. Trotu^ul, com. Tir Nastradin- Bair, deal, in jud. kil., se deschide in valea Urloaia,
gul-Ocna, situate in marginea Constanta, pi. Silistra • Noua, pe stinga, in dreptul satului
ora^ulul Tirgtil-Ocna, peste Tro com. Eni§enlia, cat. Nastradin Susu-Punar; printr'insa merge
tus, la o altitudine de 273 m. $i se desface din dealul Ghiol- un drum comunal ce duce de la

Digitized by Google
 NAT (VALEA-LUl-) 446 NAZtRUL

Nastradin la Iusuf-Punar, mai dealulul Amat-Bair ?i anume inaintede 1756, cadf in prima
este taiata de doua drumurl co- din virful Tepe-Cara-Murat se ; vara acestuT an, gasim ca zahe-
munale, unul ce duce de la Cara indrepteazi spre S., avind o reaua, adica darea in grine catre
Amat la Urloaia, altul de la Nas- direcfie generals de la N.-E. Poarta, s'a cerut pentru prima
tradin la Cherim-Cuius. spre S.-V., brazdind partea de oarain cantitate de 15000 chile

E. a pla?e! $i a'comunei; se in de Braila. Griul se preda in

Nat (Valea-lui-), vale, in jud. tinde printre vaile Caratai $i Braila, de unde se primea de un
Mehedin^i, pi. Motrul d.-j., com. Cioban-Dere ; are o lungime de Nazir, adica intendent al Sul-

rur. Menfi-din-Dos. 4V2 kil. ?i se continue cu dealul tanuluT. Jara era reprezentata
Caratai; are o inSl^ime maxi- de un comisar, care observa
Natima, loc izolat, in jud. Bu ma de 100 m., pe care o a predarea. Dupa ce se preda c£-

zau, com. Cern&te$ti, cat. Sa tinge in virful Nazircea; pe la ta^imea totala de griu, Nazirul
poca, unde, dupa tradifie, sc poalele saledeS., irece drumul libera un certificat total, care se
spinzurati in vechime criminalii. comunal Caratai-Cogea-Ali ; este trimetea ca justificare la Con-
acoperit aproape peste tot cu pa stant nopole. Intendentul Sulta
Nauruful, culme de munte, care $uni ?i cu purine semanaturl in nului nu da certificatul pan£
este o prelungire a culmei O partea de S.-V. ce nu i se da plocoane.
lane^ti, jud. Vilcea. Se indrep Numele de Nazirul, il poarta
teazel de la V. c&tre E., for Nazirul, com. rur., pi. Vadeni, comuna de la vre-unul din ace^ti
mind {annul drept al LotruluT. jud. Braila, situate pe $es. Se vechi proprietari ; mai in urma
Are ca pise muntele Sida. m^rgine^te la E. cu Cazasul deveni proprietatea principelui
la S., cu Tudor- Vladimirescu ; Alexandru Ghica, de la care a

Nazlrcea, sat} in jud. $i pi. Con la N., cu Cotul-Lung $i Vadeni cumparat-o loan Suliotis. Prin

stanza, cat. com. Omurcea, si- la V., cu Romanul. com., au trecut Ru$ii pe la 1821,

tuat in partea de V. a pla§el Are o suprafa^a de 6900 hect. 1854 $i 1877.

?i cea de N. a comunei, la 5 cu o populate de 907 suflete;
kil. spre N. de c&tunul de re$e o bisericS, zidita la 1888 de lo Nazirul, sat, in partea de S. a

din^a, Omurcea, pe valea Ho cuitorl $i proprietar, cu hra com. Nazirul, jud. Braila, la 12

roslar-Alceac, dominat $i inchis mul Sf Nicolae, deservita de 1 kil. spre N.-V. de ora§ul Bra

la S. de dealul $ancal, la S.-K. preot $i 1 cintare{ ; o $coala ila. La 1 kil. spre N. trece $0

de dealul Horoslar-Bair, la N.-V. mixta, infiin$ata la 1876, frecuen- seaua Braila-Foc?ani. Acest sat
de dealul Caratai, cu virful sSu tata de 25 elevl; 5 circiuml. mat inainte era situat pe locul
Caratai $i la N. de dealul Na Sunt 65 locuitori improprie unde asta-zT este tirla Soarele,
zircea, cu virful s&u Nazircea tariff din 1864; neimproprieta- din com. Cotul-Lung, de unde
(100 m.). ri{T mai sunt 47. s'a stramutat la 1833.
Suprafa^a sa este de 2831 Budgetul com. e la venituiT Suprafa^a vetref satulul este

hect., din cart 65 hect. sunt o de 4075 lei, $i la cheltuell, de de 49 hect., cu 88 case $i 2

cupate de vatra satulul $i dc 4070 leT, 27 banT. circiumT.

gradinT, cu o populate de 94 Vite sunt: 554 boT, 308 vacT, Are o populate de 89 familii,

familif, sau 333 suflete. 1 1 tauri, 164

44S vifef, cai, 1857 sau 427 suflete ; o $coala mixta,
Prin partea de S.-V. infiin^ata la 1845, frecuentata
trecc oT, 377 rimatorT.
un val al luT Traian. Izlazul e de 250 hect. de 38 elev! ?i 16 eleve; o bi-

Drumurl comunale sunt o Drumurl: la Tudor-Vladimi serica, rezidita la 1888 de sa

mutyime care vin din satele in- rescu spre S. (8 kil.); la Roman ten! $i proprietar, deservita de

vecinate : Horoslar, Omurcea, spre V. (10 kil.); la Scorfarul un preot, 1 cintaref $i un para

Murfatlar, Alacapi, Caratai ^i Vechiu, tot spre S. (11 kil.) cliser.

altele. la Gurguefi, spre V. (14 kil.) Vite: 150 cat, 272 vite mari
la Latinul, spre N.-V., pe $0 cornute, 266 01, 153 rimatori.

Nazircea, deal insemnat, in jud. seaua Braila Foc?ani (14 kil.) -

Constanta, pi. Medjidia, pe te- la Cotul-Lung, spre N. (10 kil.) Nazirul, fost catun, pendinte de
ritoriul com. rur. Caratai; se la Vadeni, spre N. (1 1 kil.). com. Balanoaia, pi. Marginea,
Comuna pare a infiinfata jud. Vla?ca, pe proprietatea Efo-
desface din partea de S.-V. a fi

Digitized by Google
 NAZlRUL 447 nAmAeasca

riei Spitalelor Civile din Bucu- in padurea Arhimandrita. Su- cul, Frasineni, Naeni, Catunul
resti Onceasca si Cosoveni. A prafata sa e de 1362 hect, din si Orlesti ; are araturl, vie, izlaz,

fost inainte de 1 821 situat in care 270 arabile, 420 padure, 200 hect. padure, apoi piatra si

josul satulul Ghizdarul. 45 finea^a, 2 izlaz, 383 vil si loc sterp.

224 sterp.
Nazirul, mope, pendinte de com. Proprieta^Imalinsemnatesunt: Ndeni, mope, in jud. Buzau, com.
cu acelasl nunie, pi. Vadeni, jud. Naeni, Prosca si Turburesti ale Tisaul; are cam 240 hect., din
Braila, proprietate a most, rap. cetelor de mosneni: Naeni, Fra- carl 18 cultivable, restul pa
I. Suliotis. Are o suprafa^a de sinenT, Orbesti si ProScan!. dure, despar^ita in trel sfori

7100 hect. siaduceun venitde Terenul e accidentatsi pietros, Barducesti, Sibiesti si Marco-
80000 lei. din care cauza e pu{in fertil cesti, dupa cum s'a sub-divizat

Singura product une mal in- ceata mosnenilor Ghinea-Sibiu,

Nace^ti, sau Naneasca, catun, semnata sunt viile, apoi livezile. proprietarul el.

pendinte de com. Branistari, pi. Comer^ul consta in desfacerea

Cilnistea, jud. Vlasca, situat pe acestor produc^iuni. Naeni-Sfinteanul, mope a sta
partea stinga a apei Cilnistea. Cal de comunica^ie sunt: $0 tuluf, in jud. Buzau, com. Ti-

Are o suprafa^a de 145 hect. seaua coraunala Breaza-Fin{esti saul, facind parte din padurea

prin Naeni si drumul pe valea Bradul-cu Sforile are 200 hect., ;

Naeanca, veckie numire a cfttii- I

Naeanca spre Mizil. din carl 10 hect. arabile, 10
nulul Sahateni-d.-j., com. Ga Vite 455 boi, 126 vaei, 69 hect. ftnea^a si restul padure.
neni- Vintileanca, jud. Buzau. I
vitrei, 50 caT, 28 lepe, uminj',
900 ol, 13 capre si 100 porci. Naeni-Sforile, mope, in jude^ul
Naeanca, vale insemnatd, jud. '

Comma e formata din catu Buzau, com. Vispesti, proprie

Buzau, incepe in comuna Vis nele: N&eni, Prosca si Tud<;- tate a statului, pendinte de ma
pesti, din ramifica^iile lstri^eT, ;
rachesti, cu o populate de 1340 nastirea Slobozia ; are cam 840
prin doua izvoare : Urgoaia sau suflete, locuind in 314 case. hect., din carl 140 araturl si

Valeanca si Fintina-Vulturului Are o scoala de bae{i, frecu vil, iar restul padure.
uda in lung comunele Naeni entata de 37 elevl si una d.
si Gageni- Vintileanca ; trece so fete, frecuentata de 30 eleve Naeni-Sforile, pa* dure a statului,
seaua na^ionala si calea ferata; o biserica, in N&eni si fostul pe mosia Sforile-Naeni, pe valea
se imprastie pe cimpie, se di schit Prosca, azi biserica de mir, riului Niscovul, jud. Buzaii, com.

rige apoi, parte spre com. Baba deservite de 2 preo^I, 2 cinta Tisaul. Consta din doua sfori

Ana, scurgindu-se in pir. Istaul re{I si 2 paracliserl. Catedrala una la dreapta riului, zisa si

iar parte spre catunele Gageni e cea cu hramul Sf. Dumitru. Slobozianul, care are 337 hect.,
si Mirosi ; se scurge in piriui Comuna e noua. Cel mai iar a doua la stinga : Naeni, cu
Sarata, in fa{a vaei Leoteasca. vechiu sat e Prosca, pe care 322 hect. Sfoara Slobozianui
Dionisie Fotino nu'l men^io- se mal numeste si Slobozianul
Naeni (Naeni- Prosca), com. neaza, dar care exista in secolul cu-Istri^a.
rur., in jud. Buzau, pi. Tohani, trecut.
pe arnbele malurl ale vaei Na Budgetui comunel e de 2502 Nafurde§ti, veclun sat, care s'a
casca, la 35 kil. de orasul Buzau. lei, 71 ban!. desfimjat depindea de com. Go
;

Limita, la N., incepe din pa dincsti, jud. Tecuciu.

durea Arhimandrita, apoi pj Naeni, ctitun de resedm^aal com
marginca padurei sforile Naeni. N&eni, jud. Buzau, cu 400 lc Nafurde^ti, trup de mope al sta-
merge pana in Predealul-Buzau cuitorl 93 case, situat pe <»
si tului, in jud. Tecuciu, comuna
lui; la E., se lasa din Predeal frumoasa culme, ramificata din Muncelul. Are o suprafaja dc
si, pe marginea padurei Slobo masivul muntelul Istri^a. 155 hect. MaT poarta numelc
zeanul, vine pana in Piatra de Capul-Dealului.
Sahatenilor; la S., hotarul de Naeni, mope, in jud. Buzau, co
N. al mosiei Sahateni ; la V , munele Naeni si TisSul ; camare Namaeasca, fosta mope a sta-
din hotarul Sahateni, ia pe mar 470 hect., proprietate mosne tului. Vczi Valea-Mare, jude^ul
ginea padurei Gliza si ajunge neasca, divizata in 5 sforT Dat : Muscel.

Digitized by LiOOQ IC
 nAmAeasca 448 nAmAe^ti

NamSeasca, ptldure a statulul, Sunt doua $osele: $oseaua Istoricul Engel sus^ine cu to-

de 231 hect., apar

in intindere comunala $i $oseaua nationals, tul altfel. (VezI Namae^ti, ma-
{mind comunel Valea-Mare, pi ce duce la RucSrul ?i Frontier^. nastire). Aci este re^edin^a pri-

Riul-Doamnel, jud. Mu$cel. In raionul com., peste riul Ar- maries Inaintea de unirea pla
ge^elul, este un pod de lemn. iurilor, la Namae^ti era re$edin{a
Namde§ti, com. rur., in jude^ul Are o biserica vechie, edificata pla'ulul Dimbovi^a. Are o po-
Mu^cel, plaiul Dimbovi^a, la N.-E. de ob?tea locuitorilor, deservita pulate de 426 locuiton. Stiu
de Cimpulung ?i la 8 kil. de a- de 1 preot ?i 1 dasc&l ?i o mi- carte 104 barba^I ?i 33 feme*.
cest ora$. Este situata pe malui nastire, Namae$ti, spre V. de
drept al riulul Arge^elul. sat, cu 14 chilil, in carl locuesc Namae§ti, m&n&stire de c&lugfr
Se compune din 2 catune vr'o 20 calugiri^e ; o $coaia, in- rife, jud. Mu$cel, a§ezata pe
Namae?ti $i Valea-Romine$tilor, fiinjata la 1861, frecuentata de frumoasa colina de piatra, lingd
cu o populate de 887 suflete, 25 elevl ?i 6 eleve. satul cu acela?! nume, pe riul Ar-
locuind in 229 case. In sinul p&mintulul, la mun- gc^elul, la 8 kil. de Cimpulung.
Locuitorii se ocupa cu vSrS- tele Mateia?ul, se gase^te cu Istoricul Engel zice ca A-
ria, lemnaria $i scindur&ria. indestulare piatra de var; iar postolul Andreiu, insarcinat cu
Vite sunt: 26 cal, 780 boi, in vara anulul 1887 s'a desco propagarea Evangheliei in Bi-

vac! ?i vi^el, 1017 01, 106 capre perit in raionul com. depozite zant, Tracia, Scitia $i ambele
?i 120 porcl. de piatra de construc^ie, tot a?a DaciT, coborind din Dacia su-

In jurul com. sunt livezl dc de bunS, se zice, ca cea de la perioara in Dacia inferioara, pe
fine^e (numite muscele), paduri Albe$ti. Aci s'au deschis $i ca la Bran (pe la Zarne?ti) ?i ajun-

de fagf ?i measteac&nl $i mun^I, rierl, de unde se exploateazfi gind la locul acesta, s'ar fi uitat

intre can, mal apropia^I putem piatra in mare cantitate. pe fereastra unul templu pagin
cita: Clabucetul $i Plai^oarele. Pe lunca Arge^elulul, la locul ca sa vada un preot, de la care

Originea numelu! Clabucetul sc numit Valea-luI-Braga $i pe Ma vroia sa inceapa propaganda

plerde in intunecimea veacurilor teia$ul, se vad numeroase do cre^tina ?i nezarind pe nimeni
iar Piai?oarele i$I iau numele dc vezt de rSzboaie ale trecutulul in templu, se zice ca s'ar fi in-

la dou& plaiule^e ce compun ghiulele, oase de oamenl, cos tors catre sofil sai de calatorie

muntele. ciuge de piatra, toate atitea $i ar fi zis: nemo est ; de unde

Riul Arge?elul uda com.de la probe neindoelnice ca pe aceste Namae^ti.
N. la S. §i pe el, in cercul com., locurl s'a varsat singe in maT Biserica zidita in piatra are
se afla 2 morl §i 10 ferSstrae. multe rinduri. Chiar muntele |
mat multe legende
NumSrul contribuabililor e de Mateia^ul, spune legenda, isT Se zice ca un cioban pastea
131 $i budgetul prezinta la ve- trage numele de la Mateia?-Cor oile pe aceasta piatra mare, in

nituri suma de 2297 le! §i la chel vin, care a avut pe act batalie ] care s'a sapat biserica. Intr'o

tuell 2277 lei. Poate ca in framintarile urmatc I noapte i se arata in vis Maica
PSmintul intregei com. este intre f epe? ?i Turci sa fi trecul Domnulul, care 'I zise : Scoali

de S3S hect., livezi, fine^e $i $i Mateia? prin aceste iocurl, ?i sapa sub tine ?i vei ana
semanaturl, osebit de mun{i $i de$i Istoria nu pomene^te dc icoana intr'o bisericu^a de pia-

paduri. cit numai de trecerea peste pa- tra; aci vei face tu biserica, in

Locuitorii sunt in maioritate sul Bran a lul Ion Corvin, vraj- cinstea ?i slava Intrarel in Bi

mo^nenl; iar 89 s'aa improprie- ma? lul Vlad-Dracul. serica a sfintel fecioare Maria,

tarit la 1864. izvor de via^a §i tamaduirf.

Proprietari marl in com. sunt Namae^ti, sat, facind parte din Ciobanul se pune sa sape si

d-nil Maior Ciudin, Dim. Bil- com. rur. cu acela^I nume, jud. dupa trel zile ?i trel nop}! di
cescu $i M. Florian. Mu$cel. Se zice ca satul Nama de o bisericu^a de piatri in

In fa{a Namae?tilor, spre K.. e$ti se numea la inceput Neme- forma de grota, cu icoane si
%

se afia muntele Mateia^ul, dc $e$ti, ceea ce ar face sa se pre- odoare biserice^tl. Icoana visati

piatra calcaroasa, cu virful Stu supuna ca cu Radu-Negru ar fi de cioban este, spune legenda,

rul, a c&rul infa{i$are m&rea{a venit ?i ci^l-va Neme$i-Unguri chiar aceea pe care o vede vi-

ridica frumuse^ea pozi{iuncf Na- (nobill), carl s'aii a$ezat pe va- zitatorui in stinga cum intra in

m&e$tilor. lea numita de eT Xemcse^ti. | biserica.

Digitized by LiOOQ IC
 NAMOALE (LA) t It* NAMOLOASA (TtkGUL-)

Se mal zice §i urmatoarele N&moloasa (Namaloasa, sau Acest tirg a fost infiinjat in
Cre$tinil din Dacia, $i inainte Nomoloasa), com. rur., in pi. 1 8 18 de logofttul Costache Co-
§i dupa Traian, p&n& la Con- Biliesti, jud. Putna. nachi, in baza hrisovulul din
s tan tin eel -Mare, propagau E- E asezata pe malul Siretulul, acel an, dat de Mihail Su^u,
vanghelia in grote. Aceste grote satul fund o urmare a tirgului Domnul Moldovel.
servira de biserid pana la ur cu acela^I nume, de care e des- Are o populate de 232 fa-

carea Crucel pe tronul Cezari- p&rfit prin intinderea ima?ul ji. miliT, sau 883 suflete, locuind
lor, cind fura parasite $i inlo- Se afla la 22 Veil, de sub-pre- in 232 case; 2 biserid, una pa-
cuite cu temple. Multe din grote fectura placet, §i la 40 kil. de rohiala\ cu hramul Adormirea
se astupara §i se crede ca grota capitala jude^ulul. fa Tirgul-N^moloasa $i a doua

de la NamSe^ti, este din tim- Se nume$te ast-fel de la po- filial^, cu hramul Sf. Treime, in

pul cind cre^tinisraul se propa- zi^iunea sa naturala, fiind situate Costieni ; o §coal& de bae^I $i

ga in ascuns din cauza per se- pe un pamint inla$tinos, n&mo- una de fete, frecuentate de 120
en {iunilor. los, linga riul Siret, unde se copil (J7 bae^i, 43 fete).
In aceasta manastire sunt 20 afla un mare pod pe vase. Vite: 426, din carF: 26 boT,
monahine, cu intre^inerea cSrora Se compune din urmatoarele I OO vacl, 130 cal, 100 oT, 20
statu 1 cheltue^te anual 61 10 leT. catune: Blehani, Clucerul $i Na- capre 50 porcF.
$i

Calugarh;ele, pe linga servi- moloasa (unde e ?i primiria Budgetul com. e la venituri

ciile ce aduc bisericel, se inde- comunei). de 93 8 3.33 'el §i la cheltuclf de
letnicesc cu diferite lucr3rl de Are o populate de 380 fa- 9106,30 let.
mind, de exemplu : $aiacun, milil, sau 148 1 suflete, locuind Industria $i comerciul se prac-
mohaire, covoarc, pinzeturi, etc., in 318 case; o biserica paro- tira de 31 RominT, 24 Izraeli^I

pe care le lucreazS in mod ar- hiala, cu hramul Pogorirea Sf. ?i un Grec.

tistic. Duh, in cfttunul Namoloasa. Meseria§i sunt: 28 cizmarl,
Man&stirea se administreaza Copiil cu virsta de $coala ur- 14 croitorl, 10 cojocarl, 2 bru-
de o superioarS, ajutata de un meazi la §coala din Tirgul -Na- tari, 20 lemnarl, 8 fierari ?i 2
consiliu spiritual $i altul eco- maloasa. fabrican^i de rachiu de tescovina.
nomic. $tiu carte 1 16 persoane. Bilciurl se fac in acest tirg la

In mica bibliotecS a mftn5s Sunt 339 contribuabili. 9 §i 25 Martie, laSf. Gheorghe

tire! se afia: Indreptarea legei, Budgetul comunei e la veni- ?i la Inil^area Domnulul.
parte in manuscris; un Mined turl de 5281,54 lei $i la chel- In baza hrisovulul, prin care
de la 1698 §i 4 hrisoave vecht tuelT, de 5212,56 lei. s'a autorizat fondarea tirgului,
domne?tI, -scrise pe pergament Locuitoril poseda pe linga reprezentanfil actualulul propri-
in limba slavonS (1548, 1579, pamint arabil 47,50 hect. de vil; etar, contele Petru de Roma,
1590 $i 1650). 2 ma$ini de treerat cu aburl, exercita dreptul monopolulut
Curtea manastirel Namae^ti 137 pluguri de fier, 15 grape de piinel ^i percep diferite taxe
se afla la 767 m. d'asupra M&- fier, 10 rari^e; 885 001,714 vacl, asupra bauturilor $i vitelor vin-
rii-Negre. 117 cal, 888 ol $i 525 porcl. dute, osebit de embaticul de
Industria ?i comerciul se prac- cite 10 lei vechl stinjenul loc
Namoale (La-), loc izolat, in tice in 2 pr&v&lil de bauturl la strada §i 5 lei la mahala.
jud. Buz&u, com. Magura. Aci spirtoase ?i de un fabricant de Data fiind situa^ia acestet lo-

e o sorginte de ape minerale, rachiu. cality! la jumatatea distance!

(

conjinind sulf §i fier §i a ciror !

intre Carpaji ^i Dunare ?i po-
coloare e neagra. Apa e foarte Nomoloasa (Tirgul-), com. rur., zi^ia ocupa pe Siretul-d.-j.
ce
rece, dar pare a fierbe cu marT pi. Bilie?ti, jud. Putna. Namoloasa are o foarte mare
clocote.
j
E a$ezata pe malul Siretului, important militara din punctul
d'asuprasatululcu acela$I nume, de vedere al apXrarel generate
i

Namoalele, colinft, in jud. Buzaci, de care e desp&r^it prin intin- a X^ re ^» contra unul atac venit
com. Cislaul, cat. Aninoasa; se derea ima$ulul. prin Moldova, caci bareaza inain-
intinde de la izvorul Puturosul
j
Se afla la 2 1 kil. de re$edin{a tarea ataculul asupra capitalel
pana in Fundul-C&ciceT, pe ho- sub-prefecturel, ?i la 39 kil. de Regatulul.
tarul Prahovel. i capitala jude^ulul. Aceasta a ftcut ca Namoloasa

Digitized by Google
 NAMOLOASA r
4. ,(» NANKSIT

sa fie aleasa pentru a se for- nume, pi. Biliesti, formata din Nanceanca, pise de deal, pe mo-
tifica, in care scop s'a consti- Tirgul-Namoloasa si Costieni. sia Mogosesti, com. Buda, pi.

tuit aci, in anil 1887 — 1890, mal Are 2 bisericl, una parohiala, \
Kerta, jud. Dorohoiu.
multegrupuri de uvraje, dispose cu hramul Adormirea, in Tir-
pe mat multe liniT, toate in for- gul-Namoloasa si a dona filiala, Naneasa, vale, jud. Bacau, pi.

tifica^ie permanenta, foarte so- cu hramul S-ta Treime, in Cos- Trotusul,cora.Dofteana, peunde
lida, dupa modelul eel mai re- tieni. se gasesc pu^url de pacura in

cent si posedind o artilerie for- abunden^a.

midabila. Namoloasa, parohie, in com.
Fortificafiile de la Namoloasa cu acelasi nume, pi. Biliesti, jud. Naneasca sau Nace^ti, cfitun.

formeaza sistem cu cele de la Putna. Se compune din catu- Vez! com. Nacesti, jud. Vlasca.
Galafi si Focsani, constituindcea nele Blehani, Ciucerul si Na-
ce se numeste regiunea fortifi- moloasa, avind o biserica pa- Nane^ti, com. rur., jud. Bacau.
cata Focsani-Namoloasa- Galafi rohiala, cu hramul Pogorirea pi. Siretul-d.-j., asezat pe valca
si impreuna inchid gitul coprins S-tuluT Duh, in cat. Namoloasa. piriiasuluT Cornitelul si in cursul

intre munfl si Dunare, interzi- superior al piriului Dieneful. Se

cind \n mod absolut trecerea Namoloasa, piri a, in jud. R.- compune din 3 catune: Nane-
vrajmasuluf. Sarat, plaiul Rimnic, com. Du- ?ti, resedinfa, Vladnicul si Ma-
Aceste fortifica^if au fost con- mitresti; izvore^te din dealul rasti.

struite de ofi^eni si trupa nos- Turculeful uda partea E. a com.

; La 1803, Nanesti-RSzesI fa-

tra de geniu si, prin calitatfle si se varsa in riul R.-Sarat, pe ceau parte dinjudetul Tecuciii,

ce au, sunt asta-zf citate ca mo- stinga luT, mal jos de catunul ocolul Polocinulul («Uricarub,
del in scolile militare straine. Bicesti de-sus. Codrescu, Vol. VII, pag. 313).

In spatele fortifica^iilor de la In partea de E. a com. se

Namoloasa se afla podul militar Nana^eni, fost sat, la N. de des- insira, de la N. la S., dealurile:

de la Lungociul, care este apa- fiinfatul sat Iorcani, pe teritoriul Ghirineasa, Stilpi si Dealul-Mare.
rat prin aceste fortificafrf si care comunei Tatarusi, jud. Suceava. Se margineste la E. cu Gai-

va juca de sigur un rol mare ceanca (jud. Tecuciu); laV.,cu

in cazul unu! razboiu. Nana§e$ti, sau Piscul - Coco- com. Milesti; la S., cu com.
In timp de pace fortifica^iile rului, mosie, cu o intindere de Petresti si la N., cu com. Pa
de la Focsani-Namoloasa-Gala^i 845 pogoane, din care 300 po- rincea.
sunt ocupate de regimentul 1 goane padure, jud. Arges, pi. Are o scoala mixta, care func-

de Cetate, care este impar^it de Oltul, proprietatea statulul, fos- tioneaza din 1859, frecuentata
o potriva intre aceste 3 puncte; ta pendinte de manastirea Go- de 14 copiT; 3 bisericl: 2 orto-
de asemenea mal sunt date a- vora din Vilcea. Avea la 187 c doxe, in satul Nanesti, deser-

cestor puncte si cite-va com- o arenda anuala de 12050, cind vite de 2 preofr 1 diacon si 2
panil de geniu. a fost ipotecata, impreuna cu cintaretf, si una catolica in Vlad-
Namoloasa exista cazarml
In alte 380 proprietor ale statu- nicul.

pentru un batalion de cetate lul, pentru asigurarea imprumu- Are o populate de 370 fa-

si 4 companii de geniu. tului domenial de 78 de mili- milil, sau 1484 suflete : 1143
oane. RominT, 324 Unguri si 17 'h
Namoloasa, c&tun, in com. cu Pe periodul 1879 — 86, arenda raeli^T, de protec^iune ro-
to^l

acelasT nume, pi. Biliesti, jud. acestel mosiT a scazut la 7250 mina; ioooagricultorf, 4cupro
Putna, asezat pe malul Siretu- de lei; dupa aceasta s'a instra- fesiuni libere, 117 muncitori §i

lui, linga ttrgul cu acelasi nume, inat de guvern in timpul din 23 serviton, locuind in 370 case.

de care e despSrfit prin intin- urma. Dupa legea rurala din 1864,
derea imasuluT. Are o biserica Pe mosie se afla 2 morl, case, s'au improprietSrit 90 locuiton,

parohiala, cu hramul Pogorirea han si magazil. cu 313 falcl si 40 prajinl pa-

S-tuluI Duh. mint in farina.

Nanaul, sau Valea-lui-NSnau, Teritoriul comunei are in

Namoloasa (Tirgul-), parohie, vale, in com. rur. Retezul, plaiul tindere de aproape 1000 hect.

in jud. Putna, com. cu acelasi Closani, jud. Mehedinfi. Proprietari sunt: Caton G.

Digitized by LiOOQ IC
 nAne^ti 4ft I NARTE$TI

Lecca, avind o mo$ie de 433,20 Industria $i comerciul se prac- Putna, avind o biserica* paro-
hcct. Profira Strat, o mo$ie
; tice in doua stabilimente de biu- hiala, cu hramul Inal^area-Dom-
de 104 hect. ;
$i N. Jinta, pp- turl spirtoase, 5 de b&uturl spir- nului.
sedind 25,06 hect. toase $i coloniale, 3 fieraril $i

Viile ocupa o intindere de 7 fabric! de rachiti ?i tescovina. Ndne§ti, vale, in jud. Bacau, pi.
63 hect. Siretul-d. j., prin care §erpue?te
Vite sint: 70 caT, 647 vite N&ne^ti, sat, jud. Bacau, pi. Si- piriia$ul Cornitelul $i care este
marl cornute, 256 porcl, 21 ca- retul-d.-j., $i re$edin$a cu ace- inclinata spre piriul Racataul.
pre $i 757 ol. la$I nume, situat pe piriia§ul
Budgetul comunel e la veni- Cornitelul $i pe Valea-Nane$ti. Nane§ti, piriii, jud. Tecucifl, iz-

turlde 3956 lei, 70 banl la 9*1 Are o populate de 266 fa- vore$te din ripa cu acela§T nume
cheltueli,de 1979 let, 26 banl. milil,sau 939 suflete o §coala ; curge prin mijlocul satuluT Na-
Teritoriul comuneT este stra- mixta; 2 bisericT, una ciadita ne$ti, de la V. la E., 91 se varsa
batut de calea vecinala Lecca- la 1 7 16 de Enache Me$terul $i in partea dreapta a ZeletinuluT,
Parincea -Nane$ti-Pance$ti $i de a doua, la 1834, de preotul G. in raionul com. Valea-Rea.
calea comunala ce o une$te cu Ro$u ; 2 circiuml.
Vaieni (com. Mile^ti). Vite: 52 cal, 472 vite mar! Nane^ti. Vezi Pochi-Dil, jud. Tu-
Distanfele: la Bacau, capitala cornute, 219 porcl §i I3capre. tova.
districtuluT, 28 kil. ; la com. Pa- In vechime satul se numea
rincea, re$edin{a pla$ef, 5 kil.; Slobozia-NcLne$ti. N&nia, colind, in jud. Buzati, com.
la com. Mile^ti, 9 kil.; la Pe- Vadul-Sore$tilor, pe mo$ia Mo-
tre?ti, 8 kil. Ndne§ti, sat, formind com. cu druze$ti 31 Capre^ti, acoperita cu
acelasl nume, pi. Bilie$ti, jud. padure, in intindere de 50 hect.
Nane§ii, com. rur. t in jud. Putna, Putna, a§ezat linga riul Siretul
pi. Bilie$ti, a§ezata linga Siret. §i fnconjurat cu gradinl, vil ?i N&plrteanul. Vezt Berevoe$ti,
E un sat impra^tiat $i fnconjurat alee de salciml; e un sat im- proprietatea statului, jud. Mu§-
cu gradinl, vil .si alee de salcim. pra^tiat. cel.

Se afl£ la 16 kil. de sub-pre- Are o biserica parohiala, cu

fectura pla§ei, §i la 34 kil. de hramul Inal^area Domnulul. N&pirteanul, munte, proprietate
capitala jude^ulul. a statului, in raionul comunel
In comuna sunt 2 baltf: una N&ne^ti, sat, ficlnd parte din com. Berevoe?ti-Ungureni, plaiul Nuc-
numita Lacul, de 30 hect., $i alta, Valea Rea, jud. Tecuciu, situat ^oara, jud. Mu^cel. Esteacope-
Cirpinoaia, in intindere de 10 pe coasta dealulul Vladnicul, rit cu padure de brazl $i mo-
hect.; ambele con {in pe$te. in partea de S. a comunel, la Aci sunt mal multe ca^aril.
lif^i.

Vil suntpe 82 hect. 1 V* kil. de re$edin{a comuneT. Din acest munte, izvore^te Riu-
Are o populate de 218 fa- Are o populate de 85 fami- $orul, afluent al riulut Bratia.

miliT, sau 983 suflete, din cart lii, sati 309 suflete, carl locuesc

337 agricultorl, 3 meseria$I, 12 in 78 case ; o biserica, cu hra- NSplrteanul, padure a statulut,

comercian^T, 8 cu profesiun! libe- mul Intrarea-in-Biserica, fecuta in intindere de 200 hect, jud.
re, 25 muncitorl §i 9 servitorl, de locuitorl la 1 742 $i reparata Mu$cel, com. Berevoe$ti-Ungu-
locuind in 237 case. la 1803, 1875 ?i 1891. reni.

$tifl carte 70 persoane. CopiiT din sat urmeaza la ?coa-

Are o biserica parohiala, cu la din satul Galbeni. N^rteasca, numire ce se mat da
hramul Inal^area Domnulul. Locuitoril sunt rize^l. sforil de pftdure Doiceasca, din

Budgetul com. e la veniturl Teritoriul satulu! este de 128 marele trup Bradul-cu-Sforile,
de 3487.01 lel9ilacheltuell.de hect., pe care locuitoril il sta- com. Tisaul, jud. Buz3u.
3484.47 lei. pinesc in intregime.
Locuitoril poseda : 1 marina Se zice ca satul dateaza de NSrteasca, numire data un€ip&rfi
de batut porumb (cu man i vela), vre-o 200 de anl. din mosia Baduleasca, com. Vis-
2 pluguri de lemn, 60 de fier, pe$ti, jud. Buzau.
1 grapa de fier; 214 boi, 192 N&ne§ti, parohie, in com. cu a-

vacT, 24 cal, 895 ol 91 61 porcl. cela?I nume, pi. Bilie$ti, jud. NSrte^ti, deal, jud. Tecuciu, con-

«/dr. j:orW# JKcfionmr Utopr^c Vol IV 58

Digitized by Google
 nArtesti 45ti nasipAkia

tinuare a dealuluf Gohorul. Se Satul este strabatut de un drum cela?T nume, pi. Vrancea, jud.

termini aproape de gara Berhe- care'l une$te cu satul Gohorul. Putna, situat pe amindoua par-

ciul. Pe dinsul sunt a?ezate sa- ole gurel pe unde se varsa Na-
tele: N&rte$ti-d.-j., Narte^ti-d.-s. N&ruja, com. rur., in jud. Putna, ruja in Zabala.
§i Viile-Grecilor. pi. Vrancea, situata pe amindoua Are o biserica parohiala, cu
parole gurei, pe unde se varsa hramul Cuvioasa Paraschiva.
NSrte^ti, ripli cu piriU, jud. Te- piriul cu acela$I nume in Za-
cuciu, desparte satele cu ace- bala, la 16 kil. de sub-prefec- N&ruja, parohie, in com. cu a
Ia?T nume, in direcfie N.-V. $i tura pla^el ?i la 53 kil. de ca- cela?I nume, pi. Vrancea, jud.
se varsa in partea stinga a pitala jude^ulut. Putna, formata din catunele:
BerheciuluT. E udata de piraiele Naruja, Naruja, Stroe$ti, Poeni^a, Lun-
Zabala, Peticul, Reghiul §i Sa- ca, Reghiul, Podul-Stoica, Pe
N&rte§ti-de-Jos, sat, ftcind par- ratul. tre$ti $i Podul-Naruja. Are 1

te din com. Gohorul, jud. Te- Virfurile de mun^T din acea- biserica parohiala cu hramul
cuciu, situat la Capul-Dealulul, sta comuna fac parte din Ian- Cuvioasa Paraschiva, in catunul

in partea de S. a comunel, la tul munfilor Vrancel; la poa- Naruja.

8 kil. de re$edin{a com., care e lele lor sunt mine de sare.
in satul Gohorul. Se compune din catunele: NSruja, pit til, jud. Putna, ce iz

Are o populate de 61 fam. Lunca, Naruja (unde se afla $i vore?te din muntele Poiana, maf
sau 222 sufl., locuind in 6j case. primaria comunel), Petre^ti, Po sus de satul Herastraul, primind
Locuitorii sunt vechi r&ze$T dul-Naruja, Podul Stoica, Poeni- in cursul sau.urmatoarelepiraie:
$i stSpinesc tot teritoriul c&tu- {a, Reghiul $i Stroe$ti. Mordanul, ce vine de la Poarta-

nulul, care e de 292 hect. Are o populate de 229 fa- de-Vint, Gorul, ce vine din vir-

Comerciul se face de 3 cir- miliT, sau 997 suflete, din cari: ful muntelui cu acela?! nume,
ciumarl. 198 agricultorT, 13 industrial, 2 Verdele, ce izvore?tedin muntele
Copiif din sat merg la $coala comercian^l, 2 cu profesiuni libe- Verdele, Pietrosul, ce izvore$te
din Narte$ti-d.-s. re, 342 muncitorl §i 20servitori, din muntele Pietrosul, Baloasa,
In partea de S., pe coasta, locuind in 238 case. ce curge din muntele Sboina.

se aflS Viile-Grecilor, unde a $tiu carte 61 persoane. Se varsa in Zabala, linga co-

fost $i satul Greci. Sunt 212 contribuabill. muna Valea-SareT, la catunul Pri

Are o biserica parohiala, cu saca, dupa ce uda comunele:

Narte§ti-de-Sus, sat, facind par- hramul Cuvioasa Paraschiva ; o Herastraul, Naruja §i Nistore$ti.

te din com. Gohorul, jud. Te- §coaia mixta, construita de co-

cuciu, situat pe dealul cu ace- muna §i frecuentata de 29 copii. Naruja (Dealul-), padure, in

la$T nume, la 5 kil. de re§edin{a Budgetul com. e la veniturl intindere de 50 faect., situate

comunel, ?i desparjit de Nar- de 2162.01 let ?i la cheltuelT, de pe teritoriul cominei Naruja,

te^ti-d.-j. printr'o ripS. 2141.70 let. pi. Vrancea, jud. Putna. Apar
Are o populate de 160 fa- Locuitorii poseda: 30 plugurl fine locuitorilor din s is - zisa

miliT, sau 563 suflete ; o bise- de lemn; 4 mori de apa; 242 comuna in indiviziune.

rica, cu hramul Intrarea in-Bi- boT, 204 vacT, 69 caf, 1864 oT,
serica, facuta de locuitorl la 71 capre ?i 161 porcT. Naruja (Podul-), cdtun, in co-

1834, dupa cum se vede in in- Sunt 250 stupl cu albine. muna cu acela?! nume, pi. Vran
scrip^ia ce se afia d'asupra u$eT, Vil sunt de 6 hect.; cultura cea, jud. Putna, situat pe piriul

$i care s'a reparat la 1882, tot de cereale, pe mal mult de 500 Naruja, linga locul unde dS in

de locuitorT, carT o $i intre^in ; o hect. Zabala.

$coala mixta, infiin^atS la 1875 Industria ?i comerciul se prac- Are o populate de 49 suflete,
?i frecuentata de 44 copil. tica de 2 comercianflf de bau- can locuesc in 14 case.
Comerciul se exercita de 2 turl spirtoase, 3 flferarl, 3 ca-
circiumart. rau§T. Sunt 5 pive $i dirste ?i N&sintocul, vale, jud. Valcea,

Locuitorii sunt toflf raze^T $i 7 herastrae. pi. Ocolul, com. Viade§ti.

stapinesc tot teritoriul, care e
de 580 hect. Naruja, cdtun, in comuna cu a- N&sipSria, deal, pe mo?ia Lu-

Digitized by Google
 nAsipAria 453 nAsturelul

peni, com. Hude^ti, pi. Prutul- tolica, cladita in 1865 de locui- com., la marginea de V. a dea-
d.-s., jud. Dorohoiu. torl; 2 circiumi. lulul Medeleni.
!

Vite: 16 cat, 113 vite man Are o populate de 44 fami-

N&sipdria, deal, ce se prelunge?te cornute $i 56 porcl. liT, sau 174 suflete, locuind in
pc partea de N.-E. a satului Al- SO case.
be$ti, comuna Albe^ti, pi. Cras- N&soesti-Raze§i, c&tun, in jud. Teritoriul satului este de 168
na, jud. Falciu. Se nume$te ast- Bacau, pi. Tazlaul com.
d.-j., al hect.
fel din cauza mare? cantitaflf de Nadi?a, situat pe dreapta pi- Locuitoril sunt raze$f.
nasip ce confine. ri iluf Nadi$a, la 2 kil. de satul
Xadi§a ($coala). N&Stfise§ti, sat, in jud. Dolj, pi.

Nasipfiria, deal, facind hotarul Are o populate de JJ familii, Amaradia, com. Bulze?ti, situat
iatre com. Galata, pi. Codrul sau 301 suflete; o biserica or- in valea piriului Frafila. Are o
$i Miroslava, din pi. Stavnicul, todoxa deservita de 1 preot $i populate de 377 suflete, locuind
jud. Ia$i; pe podi^ul sau trecc 1 ctntaret, cladita de locuitorl in 109 case.
dea curmezi§ul §oseaua jude la 1777. Copiil din sat urmeaza la
defeana Ia$i-Roman ; de pe el Vite: 15 Cii, 193 vite cor- $coala mixta din satul Cirstule?ti,
se scoate prundi?. nute $i 7 porcl. ce este la 3700 m.
Are o biserica ; 5 circiumf.
Nasiparia, piscde deal, pe mo N&soe^ti-R&ze^J, mosie, in jud.

$ia Hude^ti, com. cu acela§I nu Bacau, pi. Tazlaul-d.s., comuna Nast&SOaia, virf de deal, situat
me, pi. Prutul-d -s., jud. Doro- Nadi$a, apar^inind raze$ilor din la N. de com. Gornetul-Cuib,
hoiu. comuna. pi. Podgoria, jud. Prahova, aco-
perit cu vif.

Nasipariei (Dealul-), deal, pe Nasoe^tilor (Dealul-), deal, in

mo§ia Hili^eul Curt, com. Hili judetul Bacau, pi. Tazlaul-d.-s , Nasturelul, com, rur., in partea
$eul, pi. Copula, jud. Dorohoiu. com. Nadi$a, de pe teritoriul de S. a pla^el Marginea, jud.
catunulu! Cetafuia. Teleorman, situata pe {annul
Nasoe§ti-Cetd{uia, mope, jud. girlel Pasarea, care deriva din
Bacau, pi. Tazlaul d.-s., com. Na N&SOlea, cascadii, in jud. Bacau, Djnare ?i uda toata partea de
di§a, apar^inind statulul $i adu pi. Munteljl, com. Darmane$ti, S. a com.
cindu-I un venit de 3100 lei. formata de piriul Uzul, la pi- La N. §i E., se invecine^te cu
Inainte de secularizare, ^inea de cioarele muntelut Farcul ?i la proprietatea Bragadirul ?i la V.
manastirea Berzun^ul. Pe aceasta care se ajunge cu greu, printr'o cu proprietatea Zimnicea. Are
mo$ie a fost cearta ?i judecaff padure deasa de brazl $i fagi. un catun, Zimnicelele, la 3 kil.

dese intre raze$il §i egumenii de Zimnicea.

manastiref Berzunjul. Ast-fel s'a Ndstase, sat, pe §esul din dreapta Toata partea de S.-V. a com.
intimplat la pe timpul
1781, Ba$eulul, in partea de S. a com. este $erpuita de mul^ime de ape,
Domnitorulul C. Moruzi-Voevod, BrSteni, pi. ^tefinesti, jud. Bo atit statatoare cit $i curgatoare.
in urma jalbel data de egume to$ani, cu o suprafafa de 219 Afara de girla Pasarea, ma! sunt
nul Ghenadie, ca sa se hotar hect. $i o populate de 45 fa Boazul, care deriva din aceasta
niceasca din nou parole de mo milil, sau 129 suflete. girla; Calota, Luciul, Rotundul,
$ie. Acestea s'au hotarit defi Vite sunt: 33 boi ?i vacT, 29 Bentul, Boulejul ?i Craca, ape
nitiv, de catre Matel Hurmuza cat, 30 oT §i 16 porcl. statatoare, provenite din revar-
che, in favorul manastirel. sarile Dunarel in canalul Pasa-

N&st&seni, sat, facind parte din rea.

Nasoe§ti -Particular!, sub-divl com. Godine§ti, jud. Tecuciu. Comuna Nasturelul poarta $i

zie a satului Nasoe$ti-Raze$T, jud Pe acest loc a existat o data numele de Herasca, dupa nu-
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., situat pt satul Nafurde^ti. Locuitoril de mele fostulul proprietar, Banul
piriul Nadi^a, la 2 kil. de satul aid au format satul Bice^ti, din Constantin Herescu, care a facut
Nadi^a ($coala). pi. Zeletinul. mo^ia sa dona^iune AcademieT
Are o populate de 58 familiT, E situat la N. $1 la 7 kil. Romine ?i bisericei Sf. Vineri
sau 225 suflete; o biserica ca- $i 700 m. departe de re?edin{a din Bucure§ti.

Digitized by Google
 nAstukelul 454 NEAGA

Catunul Zimnicelele se numea com. rur. Balta. Aci a fost, se Ndzarioaia, sat, foclnd parte
mat inainte Satul-NoG. Acest zice, o circiuma a lui Tudor din com. Vultureni, pi. Berhe-
cat. se afla in departare de Nas Vladimirescu. ciul, jude^ul TecuciQ, situat pe
turelulde aproape I 1 /* kil., in coasta de V. a dealulul cu ace-
partea de V., spre orasul Zim- Ndtarai, sau Insurd{ei, sat, pen- lasl nume, la 5 kil. de Vultu-
nicea. dinte de com. Seaca-Belciugata, reni, in partea de N.-V.
Populajia com. cu a catunulu! pi. $erbanesti, jud. Olt, format Are o populate de 2 1 familil,

este de 776 suflete, din carl de insura^eil improprietarip aci, sau 82 sufl., locuind in 18 case.
138 contribuabill. pe mosia statulul, in 1879. Teritoriul satului este de 166
Vite: 283 cal, 716 vite mar! Are o populate de 100 fa- hect.
cornute, 2840 vite mici cornutc milil, car!poseda 550 hect. Locuitorit, vechi clacasf, sta-
si 134 pore!. Alaturl de acest sat, s'a maf pinesc 76 hect., iar proprieta-
Budgetul com. e de 4750 lei format un alt catun de catre lo- ry, 90 hect.
si 43 bani, la venituri si de 4670 cuitoril improprietarip, in baza Acest sat isi trage numele
lei si 76 bani, la cheltuell. lege! vinzare! bunurilor statului de la nevasta unuf locuitor, nu-

Are o scoala, frecuentata dc si carora li s'a vindut pamintin mita Nazare, care murind a la

1 8 elevi ; 2 biserid, una in cat. loturi. Acest catun nou are o sat acest loc so^iel sale. Lo-
Nasturelul si alta in Zimnicelul, populate de 313 familil, pose cuitoril ii mai zic satului si Na
deservite de 1 preot si 2 cin- dind 1565 hect. zaroaia sau Satul-lui-Nazare.
tarep.
Cal de comunicajiune are spre N&utul, pise, com. Dragoslavele, Neac^ul, vale, jud. Olt, comuna
orasul Zimnicea si spre com. jud. Muscel, plaiul Dimbovija. Ciomagesti, pi. Oltul-d.-s., care

Bragadirul, pe sosele vecinale ;

se varsa in Cungrea-Mare, pe
iar spre com. Fmmoasa, la N.- N&vace§ti, sat, facind parte din {annul sting, tot in raionul co-

V., are numal drumurl naturale. com. rur. Magureni, pi. Filipesti, munel Ciomagesti.
In raza acestel com. se ga- jud. Prahova. Are o populate
sesc ma! multe magurl, dintre de 126 locuitori. Neac§ul (Stan), vilcea, care se
car! una la N., care poarta nu- formeaza pe teritoriul com. Ti-

mele de Magura-cu-Boz o alta ; Navirgeacul, loc izolat, cu fin- 1

tulesti, cat. Ungurei, pi. $er-

intre cat. Zimnicele si Nastu- tina, com. Madulari, pi. Cerna, banesti, jud. Olt, cu direcfia de
relul, cu numele de Magura Ca- jud. Vilcea. la V. catre E. se varsa in riul

ravanijel si o a treia Magura- Dorofeiul.

Mare, chiar in Nasturelul. Inal- N&vrapul, p&dure, supusa regi-

{imea lor variaza intre 15 — 20 muluT silvic, proprietatea mos- Neac§ului (Movila-), mavild,
m. si baza, de la 50—80 m. in nenilor Berevoesti - PamintenI, in jud. Ialomifa, pi. Ialomtya-
periferie. plaiul Nucsoara, jud. Muscel, Balta, situata pe cimpul Bara
In partea de N. se vad inca avind, impreuna cu padurile Pi- gan, spre S. de satul Marsilieni;
si azl urmele linieT ferate ruse perusi si Oboarele, o intindere are o inaljime de 14 m.
din campania 1877, Zimnicea de 3000 hect.
Fra{esti, care s'a desfiin^at la Neac§ului (Valea-), vale, in

1887. N&vrapeasa, girld, jud. Vilcea, jud. Buzau, com. Gura-Nisco-

pi. Cerna-d.-j.; desparte la E. vului, cat. Cirlomanesti.
Nasturelul, mofie, in jud. Te- com. Maciuca de com. Gusoeni.
leorman, pi. Marginea, com. cu Neaga, numire, ce a purtat din

acelasf nume, donata de catre N&vr&pe§ti, parte din satul Mi- vechime si mai poarta com. rur.

raposatul general Nasturel He roslavesti, jud. Suceava. Socetul din pi. Tirgulul, jud.

rescu, parte bisericel Sf. Vi- Teleorman. Numirea oficialade^

nerl din Bucuresti, parte Aca- N&vrape§ti, saa Sohodorul, Socetul i s'a dat mai tirziu.

demic! Romine. piriU, jud. Suceava, uda satul si

com. Miroslavesti, pe o lungime Neaga, sorginte de ape minerale,
Nat&menia, deal, in jud. Mehe- de 7 kil si se varsa in Mol- in jud. Buzau, com. $i cat. Ru^ia-

dinji^ plaiul Cerna, la hotarul dova. vaful; confine sulf si fier.

Digitized by Google
 NEAGA 455 NEAGOTA SI VALEA-LUl-NEAGU

Neaga, vdlcea, jud. Teleorman, din com. Lapo^ul, ruine, care ga, din com. Gura-S&ra{ei, care in-
ce trece prin com. Socetul, sail abia se mal cunosc. cepe din malul riulul Teleajenul,

Neaga; incepe despre comuna e) Pu^ul Doamne! Neaga in trece prin Sarata, merge p£n&
Bil^i, la N.V., $i se termini com. cat. Lapo§ul, linga ruinele la comuna Gara-Ni^covulul, de

in Valea-Vedel. bisericel, in livedea de prun! a unde se bifurdi, o ramurS con-

lui Temistocle, unde, dupa tra tinuind pe malul riulul Ni§covul,
Neaga (Doamna), fiica a luT Mi- di^ie, s'au aruncat fetele el (unii prin com. Grajdana ?i TisSul,
trea Vornicul, unul din frunta$iT spun 2, iar al^if, 3), ca sa nu iar alta trecind riul BuziQ §i mer-
boerilor din jud. Btfz&u, deve- cada in mina Turcilor, carl ve- gind prin comuna M&r&cineni
nit& so{ia lu! Mihnea, fiul lui nisera a le robi. Colacul pu$u- in com. Scurte$ti. Acest drum
Alexandru-VodS §i nepotul lui lui se conserva bine, iar inscrip- e indicat prin marl cruel de
Mircea Ciobanul, fiul lui Radu {iunile dupa dinsul au devenit piatrS, mal toate din anil 1583
C&lugSruI, to^I din Buz&u. Mir aproape ilizibile, ceea ce a fa §i 1584. (VezI Istoricul comunei
cea domni in {ar& in dou& rin- cut pe d-1 Odobescu sa zica Gura Sar&tel), etc.
duri: la 1577— 1583 $i la 1585- «e sapat cu slove pe care,z&u, Din lucrurile ramase de la

1590. Din cauza cruzimilor §i nicl eel mal cSrturarl din ziua Doamna Neaga, este $i o cruce
a impilarilor, plerzindu-^I tro- de astazl nu le mai pot ghici.» ferecata, pe care a d&ruit-o mi-
nul,se duse la Constantinople, ('f s'iSo-xov/jYsOixo^, Scrierl lite nastirif Bratschi din Chiev in

unde se turci de bunS voie, sub rare ?i istorice, vol. Ill, pag. anul 1600. Se g&se$te zugrivita
numele de Mehmet-Bey. Sofia 176). Pu^ul e foarte adinc ; la intre ctitorf la Episcopia din
sa Neaga, r&miind singura, sc gur& au crescut ci{I-va sod. Se Buzdu $i la ministirea Bradul.
retrase in Buzau, in vastele sale spune c5. in fundul lui ar fi a-

propriety : Cislaul, Tisaul $i La runcate avu^I. Neaghii (Valea-), vale, in jud.

po$ul, la care, probabil, a adau- f) Poiana Doamnei Neaga, loc BuzSu, com. Vipere$ti, care se
gat $i ceea ce-I r5mftsese de izolat §i de o rara frumuse^e in scurge in riul BuzSul.
la soful s&fl. Neaga s'a distins com. ?i c&t.Lapo$ul, unde era
$i prin multe fapte de pietate. un palat $i o gridina de preum- Neagoe, pise, pe malul riululOtci-
zidind ni&n&stirl $i bisericl. blare. De ac^pleca alee p&na la s&ul, com. Petrari-d.-s., pi. Oco-
Din nenumSratele edifictt pe cetatea din Cisl&u $i cetatea din lul, jud. Vilcea.
care tradifia le atribue ?i locuri Tis&u, pe dealul Mesteceni, pe a
cu numele s3u, vom expune pe carul culme pare a fi inc& urme NeagO^ul, deal, jud. Prahova,
cele mal insemnate: de §osea. Tradifia spune ca aci pi. Podgoria, com. Chiojdeanca.
a) Cetatea DoamneT Neaga, au prins-o Turcil §i au omorit-o.
numita $i «La Zidul-Doamnelv, g) Drumul Doamnei Neaga, NeagOta, parte din .&?//</ Romani,
ruine in com. CislSul, cat. Buda, in com. Ru^iavaful; incepe din plaiul Horezul, jud. Vilcea; in
peofrumoas&poian£, intremunfii muntele B&idea, de la schitul vechime parte se numea Neagota
Gilma $i Sc3ri$oara, inconjuratS Cirnul, fondatde mo$H el (Doam- $i parte Desrobiti.
de izvoarele : Valea ZiduluT
- $i na Chiajna $i Mircea Ciobanul) $i

Valea-Dogarilor. Aci se v&d rui se infundi in muntele Pan&taul. Neagota,///-//?, jud.Tecuciu, com.
nele unui mare palat fortificat, E o lucrare de arta, fiind mai Corbasca, afluente al Rogoazel
iar la poarti un colosal stejar tot sapat in stincl. curge de la N. spre S. ?i se
bine conservat, avind periferia //) Min&stirea Cislaul, pe care varsS in piriul Corbasca.
de s m. Tradi^ia adaug£ c& sub a zidit-o mutind aci pe c&lugarii
ruinele acestul palat ar fi bol^I, de la schitul Aninoasa, ce era Neagota, Romani §i Birzoteni,
in care sunt §i acum ascunse in ruine. mosil ale statulul, pendinte de
aver He D-neT. i) Biserica S til Ingeri din o- man^stirea Bistri^a, situate in
b) Palatul Cheea. VezT Cheea, ra§ul Buzau, unde, \\\ capul pan com. Romani, plaiul Horezul,
com. Tis&ul. tiihuzel, se vede trecuta Doamna jud. Vilcea. Se arendeazi cu
c) Palatul 91 biserica de la Neaga cu 100 talere. Pantahu- 7100 lei anual.
Cucuiata. VezI Cucuiata, com. za ce conservel in biblioteca de-
GrSjdana. ccdatuluf C. Don. Neagota ?i Valea-luI-Neagu,
d) Biserica Doamnei Neaga j) In fine drumul Doamnei Nea- trupurl de padure ale statulul,

Digitized by LiOOQ IC
 NEAGOTA 456 NEAGRA-BROfTENILOR

in intindere de 750 hect., carl, Neagra, c&tun, in jud. Neam^u, Neagra, pirift, izvore?te din Pa-
impreuna cu trupurile Cringul- pi. Piatra-Muntele, com. Bicazul, durea -Neagra ?i se varsa in

?ope?ti(i5 hect.) $i Plateful (20 situat la gura piriiasulul cu a- riul Cricovul-Dulce, la locul nu-

hect., formeaza padurea Romani, cela$i nume §i in stinga piriu- mit La-RipS, spre S. de com.
situata in com. Horezul, plaiul lul Bicazul. Haimanalele, pi. Filipe^ti, jud.

Horezul, jud. Vilcea. Prahova.

Neagra, braf (prival), in jud. la
NeagOta, vale, jud. Vilcea, com. lomi^a, pi. Ialomtya-Balta, teri- Neagra - Bro^tenilor, sat, pe

Romani, plaiul Horezul. toriul comunei Vladeni ;

pune mosia ?i* in com. Brosteni, jud.

in comunica^ie lacul Mocilna cu Suceava, de care {ine si locali

Neagotii (Valea-), vale, izvo- Borcea. tatea numita Poiana-Vinulul, lo-

re$te de la hotarul comunei Ro- cuita de cifi-va satenT, car! n'au

mani ?i se varsa in riul Bistrija, Neagra, da ltd, in jud. Dolj, pi. proprieta^ile lor, ci r/in cu aren-
in raionul comunei Tom^ani, Cimpul, com. Desa ; confine da anuala cite o bucata de loc
plaiul Horezul, jud. Vilcea. multe minerale, dintre carl iodul de la proprietate.
predomina. Asezat pe {annul drept al
Neagra, sat, cu 250 locuiton, jud. piriulu! cu acela?i nume, are

Arge§, pi. Pite^ti, facind parte Neagra, baltit, jud. Ilfov, pi. populate de 5 1 familil sau 290

din com. rur. Poiana-LaculuT. Mostistea, la K. padurel cu a- suflete, din carl 60 contribuabili,

cela$I nume. locuind in 62 case; o circiuma;

Neagra, sat, numit in partea o bacanie; o moara si un he-

estica $es-Tina, iar in cea ves- Neagra, ramura de munff, ce se restrau.

tica Gura-HaiteT, pe mo$ia §i deta?aza spre S.-E. din grupa Meserias! sunt : 1 croitor, 3

in com. Neagra - $aruluT, jud. munteluT Ceahlaul, pe teritoriul cojocarl, 2 dulgheri, 2 pietrari

Suceava, a?ezat pe {armurile pi comunei Bicazul, pi. Piatra-Mun- si 4 fierari.

riuluT Neagra-$aruluT, pe o lun- tele, jud. Neamfu ; este formata Scoala si biserica din Bros-

gime de n kil. $i olafime de din doua sire mat principale: teni servesc si acestul sat.

3 kil. Obcina-Neagra s4 Neagra- Sacu- ImproprietaritJ in 1864, sunt

Are o populate de 27 r fa- esculut. un fruntas, 4 palmasT si 4 co-

milii, sau 1102 suflete, din cart das!, stapinind 57 falci, afarade

309 contribuabilT, locuind in Neagra, mosie, jud. Arges, pi. ce! cu 20 prj.

328 case; o biserica, cu hramul Pitesti, cu o intindere de 612 E strabatut numatde $oseaua

Sf. Dumitru, cladita din lemn pogoane, din care 450 pogoane ce leaga Bro?teni cu Dorna.
de raza$i in 1852, pe locul alteia padure proprietatea statuluf, pen-
vechl ce fusese adusa din Dorna- dinte de Mitropolia din Bucu- Neagra-Bro^tenilor, piriti, jud.

Vatra$i din care icoanele $i cata- resti. Se arendeaza cu 240 leT Suceava. Izvore?te din Tran-

peteazma se vad $i acum

noua in anual. silvania, atinge hotarul Jarei la

biserica, care e deservita de 2 Cheia Negret,

- formeaza hotar

preo^T §i 2 cintare^T, o §coala Neagra, p&durc astatuluT, in in intrecom. $arul-Dorntf§i Ardeal

mixta, infiin^ata in i865,condusa tindere de 1847 hect., pendinte pe o intindere de 3 kil. $i dupS
de un invajator $i frecuentata de de com. Haimanalele, pi. Fili- ce a invirtit un herastrau §1 2
35 elevl. pesti, jud. Prahova, care, im- mori^te, trece in com. Bro§teni,
Drumurl principale sunt : la preuna cu trupul Grosetul-Md la Poiana-VinuluT; uda ^i acea-

Panci, 4070 m.; la $arul-Dornii, laeasa, 150 hect., formeaza pa- sta comuna pe o lungime de
20 invirtind alte doua" he-
6 kil., $i la Gura-HaiteT, 9 kil. durea Haimanalele. kil.,

VezT com. Neagra $arului - si rastrae .si o moara, ?i se varsS

Neagra, de pe Bistri^a, in dreptui satului

Dorna. pi rift, izvoreste in

teritoriul satului Popricani, com. Brosteni.

Neagra, mahala, apartinind cu- Radiul-MitropolieT, pi. Copoul, Acest piriu poarta maT multe

tunuluT Baia-de-Ffer, jud. Gorj, jud. Iasi, curge de la N. spre nume: in Transilvania se zice i

plaiul Novaci. Are 23 familiT, S. si se varsa in iazul cu ace- Neagra Secuilor cim atinge ho ;

sau 69 suflete. lasl nume. tarul Jaref, ia numele de Neagra

Digitized by LiOOQ IC
 NEAGKA-DKAGUli^Tl NKAGKA (VALEA-

DrSgoesel, mat la vale, de Nea- Neagra - Sacuescului, ramura i LocuitoriT se ocupa cu ex-
gra-PeUtini?uIuT $i in fine, de Nea- de munfU in jud. Neam^u, pi. pioatarea padurilor $i cre?terea
gra-Bro$tenilor. Piatra-Muntele, com. Bicazul. vitelor.

In Rominia are de tributari

din dreapta: Cristi^orul, Ortoi- Neagra-Sacuilor.VezT pir. Nea- Neagra-§arului, piria, jud. Su-
{a, Ortoaia, Piriul-CerbuluT, Pa- gra-Bro$tenilor, jud. Suceava. ceava, intra in fara la locul nu-
homie, Pinul-Ar$HeI-Rele $i al- mit Gura-Haitet, in com. Nea-
Salahorilor; iar din stinga : Se- Neagra-§arului, com. rur., in gra-Sarului, pe care dupa ce o
oul, al-UrsuluT, al-Vacariei, fih- jud. Suceava, pi. Muntele, si- strabate, trece in com. $arul-
li^a, C£praria - Mica, Capraria, tuate spre V. $i la 113 kil. DorniT, formindhotaruljarel din
Piriul-Ache$ului, Negri^oara, Pi- de Falticeni. Se m&rgine?te la spre Bucovina pe o lungime de
riul- Arsurilor §i al-Omuluf. E na- E. cu com. ij>arul-DorniI ; la V. 6 —7 kil. Dupa un curs total
vigabil pentru plute. $i S. cu Transilvania comuna $i de 25 kil, in care a invirtit 12
La Poiana-Vinulul e un agent $arul Dornii ?i la N. cu comuna mori$te, 7 ferastrae $i 2 piue,
vamal, care priveghiazd sk nu $arul Dorni! $i Bucovina. se varsa in Bistri^a, drept satul
se introduce in Jara plute In Are forma unui poligon ne- Giira-NegreT. Apa si fund foar-
mod fraudulos. regulat, tinzind spre rotunzime. te repede, e navigabiia pentru
E compusa din satele Neagra plute.

Neagra-Dr&goe§ti. Vezl Nea- $i $ari$oruI, cu re?edin{a in sa- Are de tributarl in Jara, din
gra- Bro$tenilor, jud. Suceava. tul de la care §T-a luat numele. dreapta, Piriul - Bradulul, Bau-
Are o populate de 314 fa- ca cu Baucuta $i Taetura, Ca-
Neagra-Mare, piriias, in jud. miliT, sail 1283 suflete, din carl limanelul, Piriul - lul - Mindrila,
Xeam^u, pi. Piatra-Muntele, com. 355 contribuabili; o biserica, de- al-Rusului, al-Pietrenilor, al-Pi-

Bicazul, izvore^te din apropie- servita de 2 preotl ?i 2 cinta- chetuiuT, Vilcelele ?i Piriul-Rece
rea muntelui Gruiul, v&rsindu-se re{t ; o $coala mixta, condusa de iar de-a stinga Piriul - HaTtei,
pe stinga in Bicaz, linga satul un invcty&tor. Piriul-cu-Pe^te, Piriul-PopiT, al-

Neagra. Pe valea sa se gasesc Budgetul comunet e la ve- Birloagelor, al-RunculuI, al-Ma-

bolovanl man de calcar. niturT de 6060 lei, $i la chel- ganului, Piriul-Mare, ^ari^orui-
tueli, de 6035 lei. Mare $i Piriul-Burtuculul, din
Neagra-Mddeiului, sat, pe mo- Vite sunt: 364 cat, 524 bol, Bucovina.
?ia Borca, jud. Suceava, com. 840 vacl, 2532 ol, 58 capre §i

Madeiul, in^irat in lungul \&r- 185 porci. NeagrS (Movila-), movild in-

muluf drept al piriulul Neagra- Mo?ia e proprietatea locuito- semnata, naturala, in jud. Tulcea,
Bro?tenilor. rilor rSze$I $i are 7909 hect., pi. Babadag, pe teritoriul com.
Are o populate de 15 fami- din car! 6258 hect. p&dure, 1373 rur. Canli-Bugeac, situata in par-
lif,sau 73 suflete, din cari 48 hect. finat, 19 hect. cultivabil tea sudica a pla^el §i in cea
contribuabili, locuind in 17 case. §i restul sterp. centrala a comunet, pe una din
Improprietiri^T in 1 864 sunt: E udata de piriul Neagra-$a- ondulafiunile sudice ale dealuluT
3 frunta$I, 3 pSlma^T $i 10 co- rulut cu afluenjil s&I, din dreap- Actopraclac are 65 m. inaitime;
;

da?r f stapinind 48 »/« fold. ta : Piriul-Bradulul, Bauca $i Ta- punct trigonometric de obser-
Biserica $i $coalele din Bros- ietura, iar din stinga : Halta, Pa- vable de rangul al 3-lea, domina
teni servesc $i acestuf sat. nacul, Rachiti^ul, Piriul-Paltinu- asupra satelor Canli-Bugeac, Pa-
Singurul drum ce leagd. Bro$- lul, Piriul-cu-Pe^te, Piriul-Popii, §a-Ci?ta $i asupra drumulul co-
teni cu Dorna trece pe aci. al Barloagelor, al-Runculu! ?i al- m«inal Pa$a-Ci$la-Caugagi, ce
MaganuluT. Mai sunt Piriui-Tul- : trece pe la picioarele sale ; este
Neagra-MicS, piriias, in jud. bure, Piriul-Mare $i $ari§orul. acoperita cu verdeaja.
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. Munjil comunel eel mat in
Bicazul, se varsa in piriiasul semnap sunt : Calimani, Taetu- NeagrS (Valea-), schit, pe teri-

Neagra-Mare. riie, $arbel, Lucaciul $i atyil in toriul com. Herastraul, jud. Put-
numar de aproape 30. na, fondat in 1755 de ni?teca-
Neagra-P&ltina§ului. Vezl p?r. Altitudinea comunet, in Virful- lugari ru?! de la schitul Poiana-

Neagra-Bro^tenilor, j. Suceava. Lucaciulul, atinge 1777 m. Marulul, din R.-Rarat, de la carT

Digitized by Google
 NEAGRA (VALEA-) 4f>8 NEAJl.OVl'L

au ramas 4 icoane aduse din Doamnel; se varsa in riul Doamna din grupa mun^ilor Ceahlaul,
Rusia. Are o proprietate de 100 pe malul sting, in raionul acelel pana in spre V. satului Bicazul,
hect. comune. din com. cu acela$i nume, pi.

Piatra-Muntele, jud. Neam{u.

Neagra (Valea-), deal insemnat, Neagra (Valea-), vale, izvore?te
in jud. R.-S&rat, pi. Ora^ul, com. din Virful-Babe^ulul, curge de Neagului (Piatra-), deal, jud.
Andrea^i; se desfacedin Culmea- la N.-V. catre S.-E. $i se varsa Prahova, pi. Prahova, com. Pro-
Scoru$ului; se intinde priutre in riul Teleajenul, pe malul drept, vi^a-d.-j., acoperit cu padure ma-
piriul Valea-Neagra §i afluentul in raionul com. Maneciul-Un- runt&. La poalele lui sunt li-

sau piiiul Lacul; brazdeaza par- gureni, plaiul Teleajenul, jud. vezT, izlazuri, prunl §i se cultiva
tea estica a comuneT; e acoperit Prahova. porumb.
cu padunf ?i pa?uni.
Neagr^ (Valea-), vale, izvo- Neagului (Piriul-), piriia§, in

Neagra (Valea-), (Plaiul), una re$te de sub poalele muntelut jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele,
din potecele cele maiinsemnate Zaganul, se une?te cu piriul com. Bicazul, izvore§te din mun-
din Mun^il-Vrancei, jud. Putna, Curul-Ro?u ?i cu izvorul Timpa, {il cu acela$I nume $t se varsa
pe care se suie la munte oile spre E. de manastirea Cheia, ?i pe stinga piriulul Bicazul, dupa
$i cele-1'alte vite ale Vrancenilor. impreuna formeaza piriul Timpa, ce strabate valea formata de
Acest piaiu apuca Muntele- care se varsa in riul Teleajenul, ramura mun^ilor Neagra $i Nea-
Verde $i duce la Poarta-de- pe malul sting, in com. Mane- guluT.
Vint pe la Pietrosul. ciul-Ungureni, jud. Prahova.
Neagului (Valea-), numire data
Neagra (Valea-), padure parti- Neagra (Valea-), piria insem- unel pdrfi din mofia Cinde?ti-
culara, supusa regimulul silvic nat, in jud. R.-Sarat, pi. Ora?u- d.-j., jud. Buzau, in opozifiune
inca din anul 1883, pe mo$ia luT; izvore$te din Culmea-Alu- cu Cerbul, ce se da celeM'alte
Comarnicul, pi. Pele^ul, jud. Pra- nuluT; uda partea de S. ?i E. partf.
hova. a com. Andrea?i, trecind prin
catunul Tiritul, intra in plasa Neagului (Valea-), vale, ?n jud.
Neagra (Valea-), vale insem- Marginea-d.-s.,uda com. Dealul- Buzau, com. Magura, incepe din
nata, in jud. Buzau, com. Ne- Lung, $i se varsa in riul Rimna, Predealul-Buzaului $i se scurge
hoia?ul, izvore$te din M. Curul- mal jos de catunul Petreanul, in riul Buzaul.
Muntelul $i se scurge in BuzaQ, in al com. Odobasca, dupa un
dreptul Vael Gramaticulul. Con- curs de 22 kil. Valea sa este Neajlovul, plasH, in jud. Vla$ca.
fine pSstravT. Malurile sale sunt foarte frumoasa, marginita de $f-a luat numele de la riul care
acoperite cu seculare padun de o parte $i de alta de mun^I o strSbate in tot lungul prin
brad. inalflf, acoperiflf cu paduri secu- centru.
lare. Pe albia lui merge drumul Este incorporate cu pi. Gla-
Neagra (Valea-), vale insem- de la com. Dealul-Lung la co- vaciocul, formind singura o pi.

nata, in jud. Buzau, com. Goi- muna Andrea^i. Glavaciocul-Neajlovul, cu re?e-

de$ti; incepe de la M. Viforita dinfa in Obedeanca.

§i se scurge in piriul Bisca-Mare. Neagra (Valea-), vale, la 7 kil. Este situata la N.-E.-E. a ju-
Malurile sale formeaza grosul spre S.-E. de com. Brezoiul, pi. defuluT.
padurel de brad, ce acopere i Cozia, jud. Vilcea. Limitele sale sunt : la N., jud.

poalele muntelul Penteleul. I

Dimbovtya ?i o parte din jud.

Neagul, pise insemnat, in jud. Arge? la E., jud. Ilfov, de

; care
Neagra (Valea-), vale, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. in mare parte o desparte riul
Buzau, com. Grajdana, cStunul Jitia, a?ezat in partea de V. a Arge? la S., pi. Cilni^tea; la
;

Milui^i; incepe de la Piscul-Dra- com. ; e acoperit cu padurt $i V., pi. Glavaciocul.

cului ?i se scurge in Ni$covul. p&$unl. Suprafa^a pla$el, in limitele

aratate mal sus, este de 94813

Neagra (Valea-), vale, in jud. Neagului (Mun$il-), ramura de hect.
Mu?cel, com. Coliba?i, pi. Riul- tnunfl, ce se deta?eaza spre S.-E. Popula^ia pla?el este de 78394

Digitized by Google
NEAII.OVTL MM ASA 4 .V.I NEAJLOVUL (PLASA)

locuitorT, socotind $i cei din Gla- 21. Udeni, cu catunele: Sir- cupa, pe linga agricultura, §i cu
vaciocul. beni-Mo$teni $i Udeni. fabricajiunea de carbunl de lemn
Numarul comuaelor din aceasta 22. Uesti-Goleasca, cu catu- (mangal), cei mai bunl din {ara.
plasa este de 29, cu 55 catune nele: Popeasca-Ciupagea $i U- Satele acestet pla$I alimenteaza
$i anume : e^ti-Goleasca. capitala cu carbunt.
1. AdunatiSirbeni, constitu- 23. Ucsti-Mostcni, constituind Se cultiveaza in aceasta plasa,

ind o comuna. singura o comuna. in 7 comune, de catre 308 lo-

2. Babele, cu catunele: Ba- 24. llnfitori-Marl, cu catu- cuitorT,o cantitate de peste
bele, D&nciule$ti $i Gaureni. nele : Cupele §i Vinatori-Mari. 12000 kilgr. de tutun.
3. Buc§ani, cu cat. : Buc^ani- 25. Vintitori-MicI, cu catu- Plasa Neajlovul este cea mai
d.-s., Buc$ani-d.-j. $i Podi§orul. nele: PoeanaluT-Stinci ?i Vi- paduroasa din judef din ea se ;

4. Cirtojani, cu c&tunele : Cir- natori-MicI. trimet lemne la Bucuresti direct

tojani $: Sadina. 26. llsina, cu catunele: Ha- cu carau^il din localftate.
5. Cascioarele, cu catunele: nul-lui-Pala §i Vi$ina. Statil poseda padurile : Ba-
Cascioarele, Gola^ei, Podul Po- 27. Ztld&riciul, cu catunele : bele (900 hect); Cirtojani, cu
pa-Xae. Belimoaica, Crevedia-Mica, Cre- Sadia $i Brani^tea (1 1 14 hect.)

6. £7/V/tf#/, constituind singura vedia-d.-j. $i Zadariciul. Cascioarele (4456 hect.); Cre-

o comunS. In aceasta plasa nu se gasesc vedia, Sf. Gheorghe si Stavro-
7. Corbi-Ciungi, cu catunele: cimpil intinse ca in plasa Mar- poleos (352 hect.); Zavoiul, Po-
Corbi-Ciungi $i Vadul Stanchil. ginea si Cilni§tea. La fie-ce pas pa-Nae (114 hect); Crovul si

8. Crevedia-Mare, cu catu- se vad val $i valcele cari intre- Fundul-Parulul (460 hect.); Gis-
nele: Co$oaia $i Crevedia-Mare. rup monotonia cimpielor, ast-fel si RominI (290
te?ti-Coteni hect.);

9. Fundul-Pftrulul, cu catu- vedem ca este Valea-Neajlovu- Valea-Nebuna de deal si de

nele: Crovul, Fundul - P&rului luT, care strabate d'alungul pla- lunca (1000 hect.).
si Grozave$ti. ?el, cu vaile laterale ce dau Particularil poseda un numar

10. Gistesti-Rominl, cu catu- intr'insa $i anume : Drimbovni- de 9 padurt, in suprafa^a a-

nele: Giste?ti-RominT ?i Giste$ti- cul, care are pe el satele Dra- proximativa de 9000 hect.
Sirbi. ghine?ti, Gratia, Cirtojani, Sa- Cele maT insemnate sunt
11. Gratia-Mare, cu catu- dina, Roata, Mir$ia, Ue$ti, Go- Corbi Marl, Vadul - Stanchit,
-

nele: Draghinesti ?i Gratia-Far- leasca, Ue$li-Mo$teni; apoT Ji- Clejani si Letca-Noua.

ca$anca. rovul, care are satele SJrbeni- Se fac bilciurl la urmatoarele

12. LeteaNoutt, constituind Adunaji, Sirbeni-Mosteni $i U- comune

singurS o comuna. deni ; valea Redivoaia care stra- Gratia, tirg saptaminal in

13. Mirsia, constituind sin- bate satul Corbi Mar! - ; valea toate Duminecele, iar anual la

gura o comuna. Ilfova^ul, ce trecc pe la Giste$ti- 20 Iulie si la 14 Octombrie.

14. Nebuna (Valea-Nebunii), Rominl. Milcovul curge pe la Corbi -Marl, tirg sapt&minal
constituind singura o comuna. Letca-Noua §i Ru?i-luT-Asan. in toate Vinerile.

15. Obedeiii, cu catunele: An- Pe malul Argesului se afla sa- Cirtojani, tirg anual cu obo-
ghele$ti, Bucsani-d.-j., Obedeni tele Fundul-ParuluT, Popa-Nae, rul de vite, la 23 Aprilie.
si Pirlita. Cascioarele. Mai sunt vaile: Chi Rusi lut Asan, tirg anual la 23

16. Obislavi, constituind sin- ricanul ce trece pe la fundul Aprilie si 20 Iulie.

gura o comuna. mosielor Vadul Lat cu Udeni Uesti-Mosteni, tirg anual la

17. Patru zecf-tft • Cruc), cu Crevedia ce vine pe la satul cu 21 Maiu, 27 Iunie, 6 August si

catunele: Moara-din Groapa ?i acela§T nume; Boracul, Ilfova^ul, 8 Septembrie.

Patru-zeci-de Cruel. Milcovul $i alte multe valcele Budgetul comunelor e la veni-

18. RoataCatunul, constitu- de o mica importan^a. turl de 93591 let, iar la chel-
ind singura o comuna. DealurT principale sunt: pla- tuell de 77839 leT.
19. Roaia-dejos, cu catu- toul d'intre Arge? $i Neajlov, Numarul contribuabililor este

nele: Roata-d.-j. $i Sgaia. partea de sus pe la Corbi-Mari de 5173.

20. Rusi-Iul-Asan, cu catu- si platoul dintre Drimbovnicul Aceasta plasa, din toate care
nele: Ru?i-luT Asan (cu maha si Neajlovul, pe la Crevedia. constitue jud. Vlasca, este mat

laua Cune$ti) ?i Satul-Nou. Loeuitor'ri acestel pla§l se o- bogata in mort pe apa sunt 24 ;

6$Uf. Marti* DiofUnar Geog ra/lc. Vol. If

59

Digitized by Google
NEAJLOVUL (kit) 460 NEAM'fUL (JUDET)

morT, pe apa NeajlovuluT si 2 Corbi-Ciungi, Corbi-MarT, Cre- De acolo ea urmeaze pe Bi

pe apa DrimbovniculuT. Sunt 4 vedia-Mare, Roata-d. j., Roata- stricioara in jos, pene la gura
morl cu aburt; cazane de f&cut Cetunul, Cirtojani, Gratia-Mare, piriulu! Pintecul; se urce pe
rachiu la Visina si Obislavi. Udeni, Vinetori-MarT, VinStori- aceas a pene la sorgintea lul,

Pe apa NeajlovuluT, sunt 2 piue MicT, C&scioarele, Patru-zecT-de- de unde se sue la seaua Cur-
pentru abale, la Vadul-StanchiT CrucT, Obislavi, FundulPirului, metura PinteculuT. Din acest
-

si la Patru-zecT-de-CrucT. Zedericiul, Visina si Adunafi- punct linia trece pe dosul picio

Principalele artere de comu- Sirbeni. rulul muntelul Chencerei (Chice-
niea{ie sunt: soseaua ce merge Cele -l'alte comune depind de rul, ChicsereT), de unde se co-
pe valea Neajlovul, de la capul Regimentul V de Dorobanflf cu boare cetre E., urmind creasta
jud. despre Dimbovi(a pe vale resedinfa in Giurgiu. acestul picior pene la reversarea
pene la Obedeni apoi soseaua
; LocuitoriT sunt ortodoxl, de piriuluT Bistri^a in piriul Bistra;
care merge pe valea Drimbov- natfonalitate RominT, afare de urmeaze pe acest din urmepiriu
niculuT venind din pi. Glava- satele Udeni si Dr^ginesti in pene la gura piriuluT Frinturile,
ciocul si ducind la Obedeni si in care sunt SirbT. de unde se urce la virful raun
la Bucuresti pe la Zedericiul si Locuri istorice sunt aci : M&- telul Fege^elul (cota 1 1 16), ur-

Malul-Spart. nestirea-Cescioarele ; Vadul-Lat mind creasta piciorulni N.-V.

Mat este vechiul drum al Ola- si Corbi-Ciungi. Din virful Fegefeluluj, linia
culuT care merge de la Bucu merge la seaua dintre acest
resti la Craiova; strabate pi. Neajlovul, rin, izvoreste in dea- munte si Muntele -Verde, de
in tot latul eT, de la Gistesti lurile situate la S. de Pitesti, unde se coboare la sorgintea
despre Bucuresti. ude pi. Gelesesti, jud. Arges, piriuluT Chi^irigul pe care'l ur-

Punctele unde se desfac pro- unde se uneste cu Drimbovni- meaze pane la reversarea luT in

dusele acestel plesl sunt: pen- cul; trece in jud. Vlasca pe la piriul Bicazul si apoT pe acea-
tru cereale, stasia Titu, pe lima sat il Slobozia si se varsi in sta pene la gura piriuluT Ticosul.
ferata Pitesti Bucuresti si Giur- riul Arges, la satul Gostinari, Se urce apoT pene la sorgintea
giu; lemne, cSrbunl, peserT, unt, din jud. Vlasca. luTsi de acolo merge la seaua din-

tutun si alte producte se desfac tre muntele Ivanos si Floarea, de

la Bucuresti pe 2 c5T deosebite, Neam^ul, ji(dc(. Are de marca unde se coboare la sorgintea unuT
pe la Malul-Spart si pe la Po- distinctive o ceprioare, semn mic piriias, care se afle la S. de
dul-luT-Popa-Nae. ce pe linge multe lemneriT ce aceaste sea, urmindu-1 pene la

P&mfntul acestei plesT este se scot din mun{ii sei, are si reversarea lul in piriul Ivanos;
argilos, amestecat cu calcar si multe vinaturT. merge apoT in sus de acest piriu
nisip pe alocurea. Limitele: Se m&rgineste la V. pene la izvorjl luT, de unde se
In comuna Obedeni, din a- cu Transilvania desperjindu-se urce pe seaua Obcina-Cepche
ceaste pi., este resedin^a plesi- prin o linie conventionale, — sta- suluT.

lor Glavaciocul si Neajlovul bility pentru intiia date la 1792 Din acest punct, fruntaria se
unite. Aci este un oficiu tele- de cetre hatmanul NeculaT Han- coboare la piriul A{a, pe care
grafic- postal si judecStoria a- gherliul si Banul Lupu Bals urmeaza pene la punctul cotat
cestei plesT. si reinoite prin convenfiune ?n- 847, de und£ se sue cetre S.,
Sunt 18 parohif, cu 38 bise- cheiate la 25 Noembrie (7 De- pe muntele numit Piciorul-Che-
sericT, deservite de 27 preo^T cembrie) 1887 incepind de la rechavas, si se coboare apoT
si 60 cinterepf; 27 scolT, din curmStura dintre muntele fe- cetre E. la piriul Aja Mare, pe
care numaT 2 de fete si 2 de blesul-Mic si Obcina-Albiilor si care'l trece si se sue, urmind
bee^T; cele-1'alte sunt mixte, con- trecind pela virfurileStraja, Pris- pe creasta PicioaruluMcoaneT, la

duse de 5 inve^etoare ?i 2 o in- iopul, Preluca-UrsuiuT, Piciorul- virful munteluT Toroglesul (cota
va^atori, si frecuentate de 200 lui-Sfirdea (Piciorul-luT-$vaghie) 1266). De acolo, linia urmeazS
fete si 822 beeflf. si Piatra-Rosie, de unde se co- creasta mun^ilor trecind prin po-
Parte comunele acestel
din boare la sorgintea piriuluT PrisS- ianaCrucea-Rosie, pene la virful

plasl depind de Regimentul al curiul, pe care-1 urmeaze pane munteluT Bitca de - Piatre, de
XXVHI-Iea de Dorobanp cu la reversarea lul in piriul Bi- unde se coboare la piriiasul

resedin^a in Geesti; acestea sunt: stricioara. (cota Bratosul 840); trece dincolo

Digitized by Google
NEAMJUL (JUDET) 4B1 NEAMJUL (JW>KT)

de dinsul si se sue pe creasta Suceava, DorohoiQ si Botosani, spre E., intre piriul Izvorul-Alb
munteluf Meleghavas pe care din zona la. si Piriul-Seculul, pana in malu-
merge in linie dreapta c&tre In privinfa intinderil, statis- rile Bistri^ei, linga satul Izvorul-
S.E., pina la intilnirea piriului ticile sunt foarte variabile ; lucru Alb ; doua spre N. : Ramura
Bolohanosul cu piriul Foldtiszt ce e usor de explicat din pri- Firfigilor, intre piriul Izvorul-Alb
patak; urmeaza pe acest din cina greutajilor unel masuratoare si piriul Boura-Firfigil, si ramura
urma pana la piciorul X. al precise; acest judef are apro- Duraul, continuata spre N., cu
muntelul ArsitaTarcu{iI,de unde ximativ: 4100 kil. patr. ramura Rapciunel; o ramura spre
se sue urmind pe creasta aces- Orografia. Mun^iljud. Neam- V., numita Magura (Hegesul),
tul picior, la virful acestul munte \\ fac parte din marele masiv cu un capat spre X. ce se in-
(cota 1372). De acolo, urmind Carpafi si anume din masivul tinde pana la satul Bistricioara
mereu pe creasta, se coboara cristalin de N. E., cu virfurile laimbucatura piriului Bistricioara
in direcfiunea S. pana la piriul si crestele cele mai inalte pre- cu Bistrtya si unul spre S., care
Tarcufa (cota 1007), pe care' cum si ramurile cele mai nume- se bifurca in alte doua ramurf
trece spre a se sui din nou pe roase din tot sistemul orografic mai mid Arsi^a, recurbata spre
:

creasta si de acolo pe virfurilt al judcjelor MoldoveT. Xr ., pana aproape de Ticosul si

mun^ilor Grindusul (Tarhaoasul) Dupa modul situa^iunel lor, Tabla, spre S. pana in apele pi-
si Ciudomirul coborind la sor formeaza grupele : Grin^iesuluT, riiasulul Bistrifa (in dreptul pi-
gintea piriului Ciudomirul, pe Cicul-Tarcaul si masivul Ceah- chetulul Dealul-Tablei) ; trel ra-

linia hotarnica a jud. Bacau. laulul, ca de intiiul ordin ; apoT murf spre S., intre piriul Bis-
La S. se margin este cu jud. mun^i! Bistri^el, Moldovel, ca de tra-Mare, Bistra-Mica, piriul Nea-
Bacau; la K., cu jud. Roman si la al doilea ordin ; dealurile, ca gra, piriul Xeagul.
o parte din jud. Suceava; la N. de la al treilea ordin. c) Grupa-Tarcaulul, care cu-
cu jud. Suceava, prin liniile con Pentru o cunoastere mai sis prinde munjil dintre piriul Bi
venfionale dintre judeje. tematica insa il vom imparji in cazul, hotarul Transilvaniel, ho-
Forma. Teritoriul acestul ju urmatoarele grupe: tarul jud. Bacau si riul Bistri^a,

de{, privit din inah;inie, ni se a) Grupa - Grin$iesuluT, care cu ramurele

rcprezinta sub o forma aproape cuprinde mun^ii si ramurile de Magura-^omuzulul care ince-
regulata geometrica a unul pa mun^i dintre riul Bistri{a, piriul pe de la S. de satul Ticos (al-

trulater pu{in inclinat spre X.- Bistricioara si hotarul Transil- bia Bicazului), si se intinde in
V., cu crestetele in muntelc vaniel, cu sistemul stincos nu direc^iune spre E. pana in albia
Streja si Tarhaoasul, al latu mit Pletrele-Rosil, care, incepind piriului Tarcaul, printre afluent'u
re! despre Transilvania ;
gura din partea despre X. a satulul acest viia: Piriul-Petrel si Piriul-

piriului Risca (de la hotarul trecatoarea Prisacani, se intinde Cheel, despar^ita in mai multe
despre jud. Suceava), si punc spre X., pe hotar, pana la pi- ramurele : Piciorul-Frasinel, spre
tul de intretaere al riului Bi- chetul Preluca - Ursjlul, margi- X., pana in dreptul satului Mar
strtya cu calea ferata Bacau ninduse la N. si E. cu piriul ceni(com. Bicazul); A^a, pana in
Piatra, al laturei E. Grinjiesul-Mare si sistemul mun- hotarul Transilvaniel, unde e
Aspectul topografic ni se in tos Streaja (Steja) din ramura pichetul cu aceeasl numire ; Cri-
fajiseaza sub forma unei intregi Prislopulul, continuarea ramurei va, din Piciorul-Frasinel, spre
sisteme (catene) de mun^I, care Grinfiesul, ce se intinde de la E., printre piriul Frasinul si Pi-

'si intre^ese ramurile si'sl inalja X.-V. satulul Grin^iesul-Mic si riul-Batrinel, pana in apele pi-

culmele stincoase, cu povirnisurf a malului sting al piriului Bi riului Tarcaul.

repezl, pe toata partea X.V., stricioara. Culmea Tarcaulul, care se des-
S. si centraia, degenerind pe Grupa Ceahlaulul, care se
b) fasoara din dreptul satulul Tar-
nesim^itc (in forma de amfitea prezinta sub forma de mina des- caul, (sau mai bine zis prin gu-
tru), cu cit se intinde spre E., chisa spre X.V., intre piriul Bis- ra piriului Tarcaul si riul Bi-
in dealurl traganate, cu podisc tricioara la X., riul Bistrifa la E., stri^a) spre S.-E. pana la hota-
si vai inguste. piriul Bicazul la S. si hotarul rul jud. Bacau, cu ramurc sc-
Intinderea. Jud. Neamjul, cind Transilvaniel la V., cu sistemul cundarecese intind aproape mai
Moldova era imparfita pe zone, stincos numit Pionul (Ceahlaul), toate perpendicular.
facea parte, impreuna cu jud. din care se intind : o ramura Laptoacele, intrepiriul Malaes

Digitized by LiOOQ IC
NEAMJUL (JUDfc'O 462 NEAMJUL (Jl'DgT)

te §i piriul Laptoacele, pana in al- rilorde apa cuprinse in regiu- Bistrtyel, care este marginit la

bia piriulul Tarcaul ; Go^manul, nea dintre Prutul $i zona mun- E. de culmea munfilor Bistri^ei
mai spre S., intre Piriul-Parului ition Acest strat se prelunge$te Moldovei; la V. $i S., de cul-
$i Piriul - Murgociulul; iar sprc pana Muntenia unde se con-
in mile Ciculul, Hau^ulul, Go^ma-
E. (de culmea Tarcaulul): Ma funda cu zona $esulul, sau c i nulul $i Tazlaulul-Mare.
lae^tea cu Harmanul, spre N. terasa Danubiana. Clina esticd a basenului Bis-

$\ Cernegura spre E.; Do?elul In general aici sunt doua re tri^ei, care se confunda cu coasta
ce incepe din partea de E. a i
giunl: a mun^ilor $i a dealurilor. ei estica, este foarte repede $i

obir$ieI piriulul Laptoacele $i sc ; Linia de despar^ire a mun^i- inso^e$te de aproape cursul riu-

intinde in linie aproape dreapta lor de a dealurilor se poate con- lui pana la Piatra, iar de aci

spre E., intre piraiele Calul ^i sidera aceea care une?te ora$ul in jos dealurile se sfarim3, $i sc
lapa terminindu se in apropiere Piatra cu Secul $i Baia (din departeaza de riu. Clina vestica
de satul Calul prin ramura de jud. Suceava); la E. acestel li §i sudica a basenului acestui
raunp numita a Iepel. nil, drumurile se inmutyesc $i riu este accidentata de masivii
Din dreptul ramurei Go$ma pun in comunicatiune, peste dea- Grin^ie?ului, Ceahlaulul §i de
nul se intind 2 ramurl: una din lurl, vaile Bistrtyel $i Moldovei fa^a de N. $ide E. a mun^ilor
fa^a Obir§iei Piriulul-Parulul, intre Hidrografia. Judeful Neam^u Tarcaulul ; ace$tl masivl sunt 1c-
piriul Tapa $i Piriul-Nechitului, este strabatut de o mul^ime de ga^I cu culmea centrala a Car-
numita Profirul, care, catre iz ape curgatoare. Cea m il mare pafilor prin : culmea dintre pi-

vorul piriulul Mastacanoasa, se parte insa o formeaza $uvoaele riul Bistricioara $i Piriul-Negru,
bifurca in alte doua ramurl se (puhoaele) ce se scurg de pe a Heghe$ulul (Ceahlaul-cu-Gher-
cundare (Aluni^ul prclungita cu mun^I pe urma ploilor, or! a to ghine) ?i a Hau?uluT (Tarcaul
Negule^ti, intre piriul Mastaca- pirei zapezel; unele dintre aces cu Cicul).
noasa $i lapa, $i Nechitulul, intre tea de multe orl sunt de istov Cu toate ca panta generals
piriul Mastacanoasa $i Piriul-Ne- secate, $i mai nicl nu lasa urma a clinel vestice este mult mai
chitului); iar cea de a doua, de existenfa lor pe timpul cal- dulce de cit cea estica, masivii
din dreptul izvorulul piriulul Mur duros al verei; in general insa Grintie?ulul $i Ceahlaul, avind
gociul, intre piriul Nechitul ?i toate sunt rapezl, limpezl $i red punctele lor culrainante foarte
piriul Tazlaul, numita Magura Dupa chipul cum se distri aproape de Bistri^a, rezuka o
Stridinilor, care se prelunge?te buesc in curgerile lor, puteni inclinare foarte mare a pantelor
din dreptul piriulul Racila cu dea- grupa toate apele acestui judet care-i marginesc spre Bistrija;
lurile : Scaunele, Ca{inul, Iurcani, in trel basenurl, ?i anume cracl scur^I ^i inalp strimpteaza
Dragva. Chiar de la capatul des- Basenul oriental, sau basenul valea acestui riu, transform ind-o
pre S. al culmei Tarcaul, se intind Moldovei, cuprinzind toate apele intr'un adevarat defileu pana a-

ramurile Pletrel (Pletroasei), $i carl izvoresc din ramurile dc proape de ora§ul Piatra.
^oimulul, mai spre E. de a-
?i munfl ?i dealurl ce sunt in par- In fundul acestel val inguste
cestea, ramura Tazlaulul cu alte tea de V. §i N. a judefuluf, pre curge riul Bistri^a, a carui al-

ramurl secundare §i terfiare cu cum din : ramura munfilor ce bie variaza in largime dc la

can stau in legatura. formeaza hotarul despre jud. Su- 50—70 m. Adincimea sa este

dj Grupa-Hangulul cuprindc ceava; ramura mun^ilor Proco- foarte variabila, de la 1 m. 50

tofl mun^ii cu ramurile ce se vul, Ple?a, Halauca, Oglinzi, Co- cm. la 3 m. pana la Piatra, §i

prelungesc de la hotarul jud. rojenilor, cum $i apele care izvo- de acolo in jos nu se coboara
Suceava, intre cursul riului Bis- resc ramura mun^ilor Pe
din nicl-o-data sub 1 metru. Incli-

trtya (de a stlnga), piriul Cra- tru-Voda, Domesnicul, Magura- narea pana la Buhu?i a albiei

caul $i podi^urile de la V. riului Agapiel, Varaticul, din dealurile este de 4 m. pe kil. $i aceasta
Moldova (a se vedea impar^irea Cracaoani, Grumaze^ti ?i Ra face din Bistri^a riul eel mat
munfilor din judef pe grupe la deni, ce marginesc acest basen torenfial ?i mai puternic al ma-
numirele respective). catre S. sivului oriental al Carpatilor (pre-

Regiunl. Solul jud., dupa struc- mat de capetenie ape

Cele cum zice ?i Cantemir : Bistri^a

tura geologica, aparfine aceluia?! sunt: riul Moldova, cu afluen^ii de rapede,

este atit in cit cele

strat geologic, care s'a ravinat Neam^ul ?i Ri?ca. mai marl petre le surpa $i le

prin acfiunea erosiva a cursu- Basenul central, saii basenul duce cu sine). De la Buhu$i in

Digitized by Google
NKAMTUL (JUDET) \m NEAMJUL (JUDEX)

jos insa, panta Bistritel se maT rele regiuni : intre piriul Xeamful, Sistemul cretaceu, format din o
modereaza, ajungind l m. 07 de la Tirgal-Xeam^ulul, pe piriu succesiune de strate compuse
pe kil. in jos, pana la limita cu jud. din greziu, sisturi si calcare, se

Acest riu este eel mal bogat Roman si piriul Cracaul, pe observa pe partea dreapta a vac!
111 afluen^I si formeaza eel maT piriu in jos spre S., pana la Bistri{ei, cuprinsa intre Valea-
mare basen al jude^ulul (v. Bis- varsarea lui m Bistrita ; la Roz BicazuluT si Valea Schitulul, la

tri^a, riu, vale, la lit. resp.). nov, pe de o parte, iar pe de Hangul si Valea- Bistricioarel; iar
Base 11 ul inferior, sati basenul alta parte, intre riul Bistrita; pe partea stinga, formeaza pe
Trotusului, ce aparfme in Jn- de la Piatra in jos, spre S., toata partea cuprinsaintre Valea-
tregul sau clinei orientate a Car pana la Buhisi, la hotarul cu Larga si Valea-Sabasa, hotarul
pallor, coprinzind clina sudica jud. Roman, si piriul Tazlaului, cu jud. Suceava.
a muntelul Tarcaul, adica linia insa numal in partea cuprins \ Sistemul jurasic nu apare la

de desparfire a apelor sale de intre acest piriu si riul Bistrita. siprafa^a; el nu se vede de cit

ale basenurilor circumvecine, ur de la satul Taziaul pana la ho in fundul vailor Tazlaului, spre
ca culmea Tazlaulii, din dreapta tarul jud. Bacati. frontiers, a BicazuluT, a Schitu
piriulul cu acest nume, apo! pe Sistemul miocen in localitatc lnl si a BistricioareT, si se com-
aceea a Gosmanulul, care mar- este destul de bine reprezentat pune de grezil negricioase, cu
gineste la X. sorgintele Tazla si se caracterizeaza prin etagielc vine albe subfirl de calcita, de
elor si Asaulul, culmea Hau gipso-margoase, cu alternate dc 1
calcare negre hidraulice si de
sului, apo! catena centrala a argilurl salifiere, nasipurl si grc- j
sisturi negre, cu vine de calcita.
Carpa^ilor, fund eel mai sarac ziun. Grupa arhaica este reprezin
in ape dintre basenurile prece- Argilu rile salifere, carl cuprind I tata prin sisturi cristaline, pu^in
dente. chiar cite-va strate de saregema. I
dezvoltate; ele se vad pe valea
Panta dc inclinafiune pe care se observa pe valea Cozla, la i
Tazlaului, la hotarul Transil
curg piraiele este foarte ingusta X.-E. de Piatra si de aci se in vaniei, pe valea Bistricioarel si

si raarginita de aproape la X. tind spre E., pana in basenul j

pe valea Ceahlaului ; iar la fron-

de ramura munfilor Magura piri dul Neam^ul, formind intrea tiers, ele sunt compuse din
Stridinelor si Scaunele; la E., ga regiune a Bal{atestilor, ia* 1 micasisturi roseate feruginoase
de ramurile Ca^inul, Dragva si spre V. nu apare de cit pe va si de sistiri negre anfibolice,

Lingurari ramura
; la V., de lea Tazlaului, in apropiere do j
strabatute de numeroase vine
Tarcaul cu sub ramurile ef Pa : hotarul jud. despre Bacati, la de quar^it iv. studiul asupra
ramistea, fapul, a-.^oimuluf, si satul Hapina, pe acest piriu. apelor minerale din jud. Xeam^u,
de ramura Taziaul, cu sib-ra- Xisipurile gipsoase si gipsu de Dr. Al. $aabner-Tuduri, si
inurile : Cociorva si Xacladul. rile se arata in basenul piriulul osebl, in acest dict'ionar Cer :

Cel mal insemnat piriu din Xeam^ul, la Bal^atesti, in stratun ncgura, Doamna, Sima, Cozmi^a,
acest basen este Taziaul. mid subordonate printre argi j
Almasul, Petricica, Cozla).
Geologia. In straturile ce for lurile salifere, pe cind in base ! Bogtifif ncxturale. Comisul Mi-
meaza terenurile acestui judet nul piriulul Taziaul apar depo halic de Hodociu, neobositul
se cuprind aluviuni modernc zitele importante de gips alb I
muntanist, da urmatoarele des
cari se afla mal pe toate albiile hialin (albastru) la satul Taziaul j
lusirT, asupra bogafielor naturalc
riurilor, ocupind o suprafata des ele se reazama spre X. pe sis ce se gasesc in paturile ce for
tul de mare pe Bistrita, de la turile cristaline, pe cind la S. meaza teritoriul acestu! jude^
satil Roznovul pana la varsarea sunt acoperite de argile salifere. 1. Fier-piatrd de forma^iunea
e! in Siret, si pe riul Xeam^ul, Sistemul eocen ocupa base coa mal noua (Fer limoneux, Mi-
de la Tirgul - XeamtuluT, pana nul Bistritel, de la orasul Piatra nerals de fer d'alluvions ; Ra
la varsarea lui in riul Moldova pe riu in sjs, prin valea Tar seneisentein), compusa din fier

Grupa cuaternara sau delu caulut, pana in sus de Hang al. oxid, pamint si apa, cum si

vica e reprezintata pi in petrK la Largul, pana Ia Pipirigul, pc 1 din acid fosforic ; el se gaseste
si nasip la baza si argil galben, piriul XeamtuluT si pana la Bal- in sirul mun^ilor PingaracioruluT,
mat ra ilt sau mal pufin nfisipo, ^atesti. Ele se reazima cind po la piciorul muntelul Rachitisul.
la partea superioara, formind te stratele cretacice, cind pe sis 2. Ficr-piatra galbena oxidata,
ra{c. El se observa in urmatoa turile cristaline arhaice. de forma^iune noua (Sphaerosi

Digitized by LiOOQ IC
NEAMJUL (JUDEX) 464 NEAMfUL (JUHET)

derit, Thoneisenstein), se afl* in mer (talc), in o texture aschioas*, asa c* in anul i860, se cul-

bolovan! mart in piriul Secul (la coprinzind in l*untru simbur! tiva cereale (impreun* cu legu-

mSn&stirea Buhalntya) si piriul desilicium; se g*sesc in munfiT minoase, oleioase), pe o intin-

Ping*r*ciorul (la m*n*stirea Pin- din apropiere de satul Calul. dere de 26366 f&lcT 43 prijinf,

de asemenea in Valea-
g*ra$i); 7. P*cur*, gaz, se g*sesc in ceea-ce in raport cu populatfa
Doamnei, aproape de orasul izvoarele de pe mosia Doamna. dadea 4 ftlcl S pr^jinT de fie-

Piatra, in grosim! si intinderi 8. Burcut (borviz), se g*seste care locuitor.

nedescoperite inc*. in multe locality, malcu seam* Pe o intindere de 10993 hect.

3. C*rbune dep*mint rhinos, la Terjoasa (spre hotarul despre 50 aril (a imasurilor), cresc azi

de forma^iunea cea mat vechle, Transilvania), la satul Mastac* (1901): 13696 cal, 7449S bo!
(Houille Fasrig - Harzige - Stein- nul din pi. Bistrifa, si p*n* si si bivoli, 120427 oT, 736 capre
kohle), in calitate foarte buna, in apele riulu! Bistri^a. si 36408- porcl.
se g*seste in apropiere de satul Ape minerale. Sursele mine- Sunt in acest judef 26957
Largul si de riul Bistri{a, din rale sunt forte multe in acest posesorl de vite.

sus de Piriul- Virlanulul, pe mo- jude{, si anume: laCozea (ling* Odinioari acest jude^ era re-

sia Hangul; grosimea si intin- Piatra), B*l$*{esti (stafiune bal- numit prin hergheliile sale nu-

derea straturilor acestul cSrbune near*), M*n*stirea Neamfulul,

- meroase si prin specia de cal

de p*mint, nu s'a cercetat inc*; Vin*tori, Oglinzi (ling* Tirgul- a?a numi^T de munte.
se ma! afl* ling* satul si m*n*- Neamtului,Tazl*ul, Hangul, Ciun- In comuna Budesti-GhicSI se

stirea-Buhalnif a, ling* m*n*stirea ngi, m*n*stirea Horai^a, D*rm*- cresc si intre^in bot si vaci de

Ping*ra$i, apo! ma! jos de Bi- nesti, Iapa, PingSra^i, Streja, ras& svi^erani si olandezi.
sericani anume: la Sc*ricica.
si Gircina, TarcSul, Bistri^a, Pri- Sunt trel herghelif micf de cai
4. Sare gem* (Sel gemme,Rock- s*cani (v. ac. numiri). una in Budesti-Ghicai, a doua
Salz, Xexaedrisches Steinsalz), Producfiunea. Productiunek in Mirgineni si a treia la Ma

la satul Calul, S*vinesti-d.-j., St- jude^ulu! sunt: p*dur!, cereale. nastirea-Neam^ului.

rata, Gircina, din sus de Piatra, rachiurl, animale; producte ani- Printre animale silbatice in-

la B*lt*testi, Neam{u. (NemfiT male: pie! t*b*cite, net*b*cite, semnSm: lupT, vulpJ, mi^e sal-

au lucrat b*ile in acest! mun^I. lin*, seu, unt, brinz*; ape mi batice, linxul (risul), clprioare,
Asemeneape ling* Neamfu, era nerale, cariere de piatr*, carierc cerbi.
o ocn* de sare, care de sigur, de var, iar sursa bog*{ie! sunt: Locuitoril posedi I03i4stupi
zice Hodociu, c* in veacul al industria fabricelor, stabilimen- cu albine.
XH-lea a fost desfiin^at prin in- tele de b*!, productele cereale - Industria. Jude^ul Neamtului
vazia T*tarilor, in care epoc* lor, vitele, comerciul de cherestea este unul din cele ma! borate

r*m*si{a de CumanI ati p*r*sit si carierele de piatr*. in fabric! de variabili produc

pe atunc! Moldova, spre a se Agricultura, inainte de 1830, fiune. Dintre cele ma! insera-

statornici in Ungaria). avea in acest judef. o intindere nate citSm : 2 fabric! sistematice
5. Piatri acr*, (Schiste aluni- foarte restrins* si o produc^iunc de postav, ale mostenitorilor

fere, Alaun slate, bituminoser din cele mat neinsemnate; pe colonelului Alcaz ; 1 fabrica de

Alaunschiefer), se g*seste in acele timpiri multe din podi- sucmane si postav a d-lu! C. A.

stinc! puturoase, atit dinjos de surile, v*ile, dealurile si alte Grulich & Fiu; 1 fabric* de pos-

m*n*stirea Bisericani, cum si in locuri, carl azt*-z! sunt si for- tav sucmane usoare (ameste-
si

valeaTarc*ulu!, din sus de gura meaz* holdele de ar*tur*, erau cata de Kn£ si pir de vacS) a
pirtulu!Bolohanosul. Aceasta pia- acoperite unele cu p*dur! si d-lui Lippa Juster; fabric* de 1

codri nestr*batu^f, altele cu hu- crocmal* (scrobeal*); fabric*

tr* de la Bisericanie pentru pro 1

ducerea petreT acre si a vitri- ceagurt si spinisur!, si multe de be{e de chibritur!; 1 fabric* de

olulut; e nemerit* acea de la serveau numai pentru p*sunarea c le pentru ciubote, de cherestea,
Tarc*ul pentru producerea uneT vitelor. de chibritur! si or!-ce fel de con-

pietre acre foarte curat*buna si De la area data ins*, avintul struc^iun!; 1 fabric* de bere; 1

pentru boale, medicamente, fa agriculture! creste, fie din pri- fabric* sistematic* pentru ftcut

brie* de hirtie. cina inmul^irel popula^iune! fie gris*, fein*, picl*, in urbea

6. Micasiste (mica slate, Glim- din faptul c* incepuse a se Neam^nl; S fabrice

sistematice de

merschiefer), se compun din gli- c*uta productele in strain *tate, rachiu, spirt si cite-va ordinare,

Digitized by LiOOQ IC
NEAMJL'L (JUirtS'O h,r, NEAM'J'UL ()UDKJ)

cu cite un cazan ; 3 fabric! de raul, monahl ?i 5 frafT; la

15 3. I iatra-Mtintele, cu 21 cc-
sapun, in Piatra ; 7 fabric! mid Dumbravile, 4 monahl la f i- ; munl, 2 tirgurl $i 149 sate.
de dubalarie ordinare, in Piatra; bucani, 4 monahl §i 4 fra{T; la 3. Sus Mijlocul, cu 19 co-
peste 180 de ftsatoril de suc- Tazlaul, nicl un monah ; la ma- mune, 2 tirgurl §i 121 sate.
raane ; de §aiac 2 ti-
{esatoril ; nastirea Varaticul ?i schitul Va- In total 52 comune, 5 tirgurl
pografil 1 fabrica de vasatorie
; leni,463 maice $i 98 s-jrorl la ; (2 urbane) $i 327 sate.
in metalurf; 1 fabrica de col- Agapia, 355 maice $i 61 surorl; Tirgul Neamfulul cuprinde 8
{unl (ciorapl) fabricl mid de ; la RSzboeni, 25 maice $i 3 su- mahalale ; ora^ul Piatra, 9 sub-
extras oleiu (numite teascurl). rorl; la Alma$ul, 13 maice). urbii.

AfarS. de acestea exists in- Venitul fonciar anual al pa- Impdrfirea financiard. Veni-
dustria primitive : olaria (in Ga- minturilor ce apar^in bisericilor lurile bane^tl ale jude^uluT se
lul, Dobreni), butnaria, rotaria, se urea la cifra de 53253 lei percep de catre un easier ge-
carata^ia. 92 bani. neral, cu re?edin{a in urbea
Industria manuals : rogojini, Numarul total al $coalelor Piatra, ajutat de perceptoril cu
co§uri (de nuele $i pae), scaune. primare publice, de toate gra- agenfil lor, impar^i^I \x\ 27 cir-

Industria exploatativa : vararii dele, comptindu-se §i acele din cumscriptum, carl cuprind ur-

(la Socea, Calul Iapa, Horai{a), ora$e, se urea la 89, afara de matoarele comune:
cariere de piatra (la Tazlau, 3 pensionate private. Circ. I, com. Buhu$u'.
Petro-Dava, Iapa); pacura, gaz Dintre §coalele publice pri- Circ. II, com. Sili^tea.

(Doamna) ; ape minerale, fa- mare, 78 sunt rurale cu 78 in- Circ. Ill, comuna Podoleni ?i

brice de abur, pentru cherestea vasion, 2 inva^toare $i o po- Costi$a.

(la Hangul, Alma$ul, Negulesti) pulate $colara de 9287 elevl, Circ. IV, com. Roznovul si

$i peste 129 herSstrae ordinare, 12 §colI sunt urbane cu 1 591 Zane^ti.

purtate de apa. elevl. Circ. V, com. Socea, Radiul
Populafiunea. Locuitoril ju- Cea mal vechie, a fost $coa- $1 Cinde^ti.
de^ului sunt in numar de 146894 la particular^. Nanu, innin^ata Circ. VI, comuna Mastacanul,
suflete (anul 1899), dintre carl: la 1835 in ora?ul Piatra. La Borle?ti $i Tazlaul.
726^7 b&rba$I $i 74257 femeT; 1840 se infiin^eaza cea intiiu Circ. VII, com. Talpa ?i Dra-
126780 ortodoxl, 16543 mo- $coala publica; la 1842, se pune gomire^ti.
zaicl, restul de alte religil. temelie pentru zidirea §coalel Circ. VIII, com. Margineni.
In 1859 populajia era de No. 1 din Piatra, $i la 1850 se Circ. IX, com. Calul-Iapa $i

1 14065 locuitorl m 1894, de ; sfir$e$te; la 1850 erau cite-va Vinatoril-Dumbrava-Ro^ie.

1 39*59 locuitorl. $colI §i pe la sate (vezT Do- Circ. X, com. Doamna, Va-
§tiii carte 24602 persoane. breni, sat); la 2 Noembrie 1883 durile ?i Pingara^i.
CultuL In tot cuprinsul jude- s'a terminat cladirea $coale! No. Circ. XI, com. Bicazul.
tului se aflS 219 bisericl, ?i o 2 (din Piatra), dupa planul ar- Circ. XII, com. Hangul $i Bu-
capela intre$iniit& de Episcopia hitectulul M. f oni, cladire ce halni^a.
Sf. Spiridon. costa 70000 de lef (aceast& $coa- Circ. XIII, com. Bistricioara,
La aceste bisericl, deservesc la s'a infiin^at incade la 1859 ca Calul ?i Calugareni.
200 preoflf, 17 diaconl, 264 cin- §coala private, sub conducerea Circ. XIV, com. Bode?ti-Pre-
tare{i, 17 eclesiarhl (impar^I in preotulul N. Ionescu). cistel, Gircina ^i Dobreni.
137 parohii). La 1869, s'a infiin^at gimna- Circ. XV, com. Piatra (ora$).
Pe lingS bisericl, mal sunt 1 ziul clasic, care la 1883 s'a Circ. XVI, Bal{ate$ti, Filioa-
manSstiri $i 1 7 schituri (din carl transformat in real §i aztaz! are ra ^i Cracaoani.
5 pentru maice), cu 354 de mo- 10 profesorf, $i o populate de Circ. XVII, com. Grumaze^ti
nahl (calug£rT),
54 864 fra{i; 120 elevl. $i Humule^ti.
maice (cdlug&ri{e) ?i i62desu- Imp drfirea administrativd : Circ. XVIII, com. Petricani
roii. (In Horai{a, 27 monahl Judeful Neamful se imparte in $i Uricheni.
$i 2 frafi la Bistri^a, 5 monahl
;
3 pla>I unite (mal inainte erau Circ. XIX, com. Timi$e$ti ^i

la Ping&rat'i, 2 monahl la Tar- ;

5 pla$i) ?i anume: Rauce^ti.
caul, 12 monahl §i 2 fra$I; la 1. Bistrifa, cu 12 comune, 1 Circ. XX, com. Pipirigul §i

Buhalni^a, 2 monahl; la Du- tirgu$or 91 57 sate (cStune). Vinatoril-Neamtul.

Digitized by LiOOQ IC
NEAM'fUL (JUl^E'V) lliii NKAMJUL (J^^T)

Circ. XXI, com. Neam{ul (co- stapinesc singur! locurile inca tra, $i se pune in legStura cu
muna urban a). p&nS azta-zi; 5826 de locuitorf linia larga a celor l'alte cSI fe-

Circ. XXII, com. Cirligi §i carl st£p3nesc, ca urma§T, locu- rate romine prin punctul Ba-
$erbesti. rile celor improprietaritT in acel c2u.
Circ. XXIII, com. Caciule?ti, an; 32 de locurT aii fost para- Aceasta linie este construita
Girovul §i Dochia. site de catre ceT iraproprietaripf in baza lege! din 15 Maiu 1882
Circ. XXIV, com. Uscatf. 92 1 /2 de locur! au fost ocupate ?i pusa in exploatare la Octora-
Circ. XXV, com. Bozieni ?i de catre al^f sStenT; 46 de lo- brie 1885, subven$ionat& fiind
Birgaoni. curT au r&mas in stSptnirea co- pe timp de 10 an! de cStre ju-

Circ. XXVI, com. Pastr&veni. munelor. de\ cu cite 20952 lei anual.
Circ. XXVII, com. Bude?ti- Dintre locuitori! improprieta- Debu?eurile pentru transpor-
Ghica!. riti in 1878 sunt azta-zi 197 ts! se fac prin 4 gar!: Piatra,
Impdrfirea militarft. Jude^ul carl tr&esc stapinindu ?T locurile Roznov, Podoleni $i Buhu?i.
Neam^u face parte (1892) din al date; 530 stclpinind locurile ca Intinderea linie! in jud. Neam-
IV-lea corp de Armata (a caruia urma?!, 88 de locurl parasite; tul e de 50 kil.

re$edint& este in ora$ul Ia§i), Bri- 93 ocupate de catre al^ii; 82 La 20 Martie 1885, s'a votat
gada XV (cu re?edin{a la Ba- locurl stapinite de diverse co- legea prin care s'a declarat de
cau), cu armata teritoriala, Re- mune; 3957 de locuitorf, car! utilitate publica construc^iunea
gimental 15 Dorobantf, din care de §i insurant $i cultivator! de une! alte lini!, ins£ tot pe baza
Batalionul I are re§edin{a in pamint, n'ati nici un prilej de de cale ingusta\ de la Piatra la

ora?ul Piatra §i Batalionul II in mo$tenire pe urma legiuitori- Tarcau ; studiile sunt f&cute inca
Tirgul-Neam{ulu!;iarcompaniele lor paring. din 1885, insa construct nu
au re$edin{a in: com. Rozno- Servian I sanitar. Personalul s'a inceput, cu toate acestea,
vul (compania I), Piatra (com- medical din serviciul judefulu! din ini^iativa a proprietarulu! mo-
pania II), Bicazul (compania III), se compune din: 1 medic pri- ?ieT Hangul, d-nul Gh. Ciuntu,
Tirgul-Neam^ulut (companiaVI), mar, 4 medic! de pla>I, 2 vac- s'a construit §i pus in circulate
Pllioara (compania VII), %\ Bo- cinator! $i 15 moa$e. de 1889 pe cuprinsul acelei
la

zieni (compania VIII). In privin^a serviciulu! obste- mo?ii 15 kil. de cale ferata.
Tot in acest jude{, in ora- trical, jude^ul este imparfit in 2. $oseaua na^ionali Tirgul-
?ul Piatra, se afla re$edin{a es- 15 circumscriptum compuse din Neam^ul-Criste^ti, peste riul Mol-
cadroanelor 3 ?i 4 de cal&ra?!. 3 —4 comune, avind fie-care o dova (lungime 26 kil. 165 m.).
Mo§iile Statulut din acest ju- moa$a cu re$edin{ain interiorul 3. ^oseaua nationals mixta
de{ sunt: Bo^e^ti, Bircul - Go$- acestor circumscriptum. Buhu^i-Piatra-Prisacani (in total
mani, Borle^ti, Brani^tea $i V&- Distribuirea de medicamente peste 122 kil.).

durelele, Calul-Iapa, Gra§i cu tru- se face de c&tre medici! de 4. $oselele jude^ene: Piatra-
purile, Inconjuratoarea - M&'icis pla$I (in jude{), din farmaciile Neam^ul, Piatra-Roman, Piatra-

tiret-Bistrtya, Munfi, cu catunele lor portative aprovizionate cu Ia$i, Dobreni-Moine?ti, Buhu?i-

Galul $i Pipirigul,0$lobeni,Ocea- medicameite in comptul jude- Roman, (162 kil. 571 m. de la 1

Blebea, Petri cani, R&uce^ti $i fulu!. Afari de aceasta pe la Septembrie 1887/88).

Oglinzi, Sarata-Varaticul, Sac&- fie-care comunS rurala se afl5 5. ^oselele vecinale: Tupi-
luce$tiTopolni{a, Timi$e$ti, Tir- cite-o farmacie ruralS cu medi- la^i-Neam^ul, Agapia-Varaticul,
pe$ti, Vinatori, cu catunele, Tir- camentele cele ma! uzuale, apro- Neamtul - MSnastirea - Neamtul,
gul-Neam^u-Vinatori, Sarata-Pin- vizionate in comptul comunelor, Bozieni-Clime^ti, Tupila^i-Talpa,
g&rafi, InconjurStoarea-M5n5sti- iar in ora$e sunt 4 farmaci! man Pipirigul-T.-Neam^ul, T.-Neam-
ref-Pingarafi, S&vine?ti, Tarcaul, (2 Piatra, 1 Buhu$i, 1 Neam^ul) tul -O^lobeni, Bode?ti-Preciste!
Inconjuratoarea-Manastirel- Taz- osebit de 1 laBal{ate$ti $i 1 la Corni, Talpa-Bozieni, Talpa-Dra-
laul, Alma$ul, Buhalni^a, Craca- Manastirea-Neam^ului. Spitalul gomire$ti, Gra?i-Uricheni, Pia-

oani, Vadurile $i Gircina cu Ta- rural e acel de la Roznov. tra-Margineni, M&nastirea-Neam-

taru^ul. DrumurL 1 . Calea ferata : Pia- ^ulu! - Feredel, Pipirig-Petru-Vo-
Profirictatea fon ciarii. D i n tre tra Bac&ti, formats din o sin- da, (239 kil. 974 m.).

locuitori! impropriety^! in 1864, gur& ramura, care pleach din 6. ^osele comunale (v. in par
sunt inc& 6904 carl traesc $i-§! marginea spre S. a ora^ulu! Pia- re la comune) peste 400 kil.

Digitized by LiOOQ IC
NEAMJUL rjUDET) 46V NEAMJUL

7. Drumuri naturale: (vezl $i in fie-care Jo!) ; Roznovul (la pi. Ialomi^a-Balta, pendinte de
la com. in specie). 2 Febraarie, 9 Martie, Floril, com. Marsileni, situat pe cim-
Drumuri de ape servesc riu- 21 Maifl, 25 Iunie, 27 August, pul Baraganul, la 8 kil. spre
lurile Bistrifa, Ristricioara ?i in 2 Octombrie $i 1 2 Decembrie) S. de satul de re?edin^a $i in

parte Bicazul, pentru transpor- Buhu^ul (in fie care Dumineca) apropiere de stasia caiel ferate
tarea cu plutele a lemn&rii or Talpa (29 Iunie); Bozieni. Dilga-Mare.
§i diverselor producte. Avufiile miinfistirilor din ve- Are o populate de 98 fa-

Locuri istorice. Locurile is- chine. I lainte de secularizarea milil,

torice din jud. Neamtu sunt: averilor lor, m3nastirile din acest Vite: 240 boT, 187 cat, 510
Razboeni, Cetatea $i mSnas judet erau foarte bogate, prin ol, 15 capre ?i 151 porcl.
tirea Neamtul, manastirea Se- diferite danil de mo$if, sate.
cul, manastirea Agapia, manasti- Astfel, manastireaNeam^ul po- Neam^ul, com. urb. t jud. Neamtu.
rea Hangul, manastirea Tazlaul, seda: Boboesti (jud. Neamtu, Vezl Neam^ulul (Tirgul).
manistirea Bistrita, Piatra, Min- inchinata starea I) ; Baiceni (jud.
je$ti, manastirea Bisericani, O Roman, st. I); Balo$e?ti (jud. Neam^ul, cetate, jud. Neamtu.
glinzi, Buciule§ti (unde se afla Roman, inch. st. I); Batya^i Vezl Neam^ulul (Cetatea).
un degetalsf. Paraschiva, moa^ta (jud. Ia$i, partea cuvenita lul

ce se g£se§tc la sf. Trel-Eiarhl Ba$-Ceau$ a cumparat-o mana- Neam^ul, mdnftstire, jud. Neam-
din Ia$i) tnan^stirea Pingira^i, stirea Neamtul cu 8 galbeni tu. Vezl Neam^ulul (Manastirea).
Petro-Dava, Bitca DoamneT, Pa- falcea, la 1841, de la Vorniceasa
lanca Alma$ul; Davideni (in \\n- Maria Dr3ghici) ; Blebea (jud. Neamtul, mofie, fara sat, in jud.
terimulbisericeldeacolo s'a gftsit Neamtu, inch. st. I); Borce?ti Neamtu, com. Vinatori-Neam-
o piatri tnormintala cu inscripti- §i Oglinde^ti (jud. Suceava, par- tulul, pi. de Sus-Mijlocul ; are
unea slavoni de la anul 1606 te) ; Boroaia - Neam^ului (jud. o padure de 2964 pogoane,
— 1607, de Teodor Bou
ridicata Suceava); Brate$ti cu Izvorul linga manastirea cu acela^f nu
$i Jnfrumuse^ata de fiul acestuia (jud. Roman, inchinata manasti- me, Inconjuratoarea-MinSstireT-
$tefan Bou); $erbe$ti (unde se rilor Neamtul $t Secul), Buzat't Neamt'il.
aflao biserica zidita de Vasile- (jud. Neamtu, st. I).

Voda, la i637);Bode§ti-Precister Manastirea Agapia poseda: Neam^ul (Tirgul cu-VlnStorii)

(o biserica zidita de familia Ra- Baia§eni (sau Gra$i, din jud. mofie, jud. Neamtu, care, afara dc
covi^a, la 1650); Grumaze^ti, Ma$- Neamtu); Balanced (jud. Te- locul ce apart'me vetrel Mana
cate^ti (bisericl zidite de $tefan- cuciuluT, inch. st. II); Boi^tea stird Neamtulu!, este arendata
cel-Mare); Crive$ti (acestsat, care (jud Neamtu). de stat cu 24210 lei anual.
acuma face parte din jud. Roman, Manastirea Buhalni^a poseda:
poseda in {interimul bisericel o Baiceni (jud. Ia$i); Bicazul §i Neam^ul, munte, la E. de com.
pleatra cu inscripfiunea slavona Chirigul Neamtu); Buhal-
(jud. Predealul, plaiul Pele^ul, jud.
din 1647, atesta moartea
c«""e nita, Izvorul- Alb $i Secul (jud Prahova, situat intre Valea-Tur-
banuluf Dumitra$cu Buhu$i, fost Neamtu). culuT (N.), Valea-Stevel (S.), mun-

mare visternic, intimplata la 1 647 Manastirea Bisericani poseda tele Turcul $i piriul Azuga. Este
Martie 15. Brani$tea (jud. Neamtu). proprietatea Eforiel Spitalelor

Bilciuri (iarmaroace) injude- Manastirea Bistrita poseda : Civile din Bucure$ti.

tul Neamtu se {in in urmatoarele Bistrita §i Plopu$orul(jud. Neam-

localita^f: tu); Brani^tea (jud. Neamtu); Neamtul, dcalurl, situate in ra

Birgaoani (la 23 Aprilie); Bu- Braina(jud. Covurluiu); Caiine$ti mura Oglinzi, com. Vinatori-

de$ti-Ghicai (la 20 Iulie); Davi- sau Magura (jud. Roman) ; Calul Neamtul, pi. de Sus-Mijlocul,
deni (la 27 Iulie 29 August); $i i
(jud. Neamtu). jud. Neamtu.
Dobreni (25 MaiO);Tirgul-Neam- i
Asemenea manastirele : Taz
tulul (la 8 Main, Inal{area Dom- I
laul, Varatecul, Pingarati, Secul Neamtul, proprietate a Eforiel

nulul, 6 August $i 6 Decembrie $i (v. ac. numc), poseda insemnatc Spitalelor Civile din Bucure^ti,
in fie care LunT); Piatra (la 8 proprieta\i. pendinte de manastirea Coltea
Februarie, 18 Maiu, Dumineca i
din Bucure§ti, com. Predealul,

Mare, 8 Noembrie, 5 Decembrie I Neam^ul, sat, in jud. Ialoini^a, plaiul Pele$ul, jud. Prahova, $i

iSU7. MmtMt VUfiortur (icogru/tc. lul. IV GO

Digitized by Google
 NEAMJULUl (CETATE A-) NEAMJULUl (CETATEA-)

care, impreuna cu mobile Ceau- Pe la 1200, oardele tatare unil chiar inchinindu-se zisilor
soaia, Unghia-Mare si Pristolul, ale Cumanilor, incuibindu-se in cavalert si botezindu-se d'im-
de pe Doftana, are o intindere Moldova, navaleau mereu in preuna cu muerile si pruncii
de 606 hect. si se arendeaza cu Ardeal si de acolo in Ungaria. lor » (v. B. P. Hasdeu, stu-
2250 lei anual. Din aceasta pricina pe la 1 2 io> diu despre CumanI
«Colum- in

regelemaghiar Andrea II chiama na lui Traian» 1869, No. 52;

Neamtului (Cetatea-), mine de in parfile noastre pe cavaleril Schloezer, «Gesch. d. deutschen
Neam^u, com. Vi-
cetate, in jud. TeutonI (o ceata din ordinul Siebenbiirgen*, Gottingen, a.

natori, pi. de Sus Mijlocul, si- Ioanifi sau cavalerl de Malta), 1795, p. 482—504; «Chronik
tuate spre V. de Tirgul -Neamtu- opunindu-I invaziunei paginilor. der Komanenw, a. 1061-1300;
luT,pe partea dreapta a dru- Stability un moment la Nordul A. D. Xenopol cist. Kom.»,
mului ce duce catre manastirea MoldoveT, noil venial ridica aci, t. I, p. 130; Dreger, € Codex
Neam^ul, pe culraea unel rip! chiar in mijlocul Cumanilor, o Diplom.», 1708).
muntoase, intr'o pozifiune foarte formidabila cetate; si daca mi Crestinarea Cumanilor din a-

strategica. armele inaraicilor, eel pufin dis- ceste par^f este legata insa si

Spre N.-E. si V. se ridica gra^ia curfii ungare, il for^eaza prin urmatorul fapt.
dealuri in forme de piraraide, a- peste pu^in, cam pe laanul 1220, Cam pe la anul I222,seintim
coperite cu paduri, iar in partea a parasi acest avut tarim de pla o noua navaiire a Mongo-
despre S., e ripa dealululcare cucerire; in aceasta privinja este lilor, sub comanda lui Genghis-
pare a fi continuarea zidului ce- chiar o bula a papel Grigore kan. Cumanil, spaimintatT, ce-
ta{ci. al IX-lea, catre regele maghiar rura ajutor de la Ungurl, pro-
Mergerea la cetate pentru ca- Bela IV, fiul lui Andrea II, cu mi {ind in schimb de a se cres-
latorul pe jos e foarte anevo- data din 1232, mustrindu-1 pen- tina. Pentru acest scop, Epis-
ioasa ; c j toate acestea, pe po- tru alungarea ordinulu! cavale- copul Robert de la Gran, de na-
teca ce duce Jnlauntrul caste- rilor teutonic! din partea Tran- ^iune German, cere voe de la
luluT, se mai zaresc inca urmele silvanieT, pe care le-a fost da- papa a nu mat merge in expe-
serpuitoare ale unut drum astu- ruit-o tatal sad . . . tDupa ce difia cruciata pentru Palestina,
pat insaacumdemul^imede bolo- tatal sau Andrea, printr'o pioa- de oare-ce are nevoe sa cres-
vanl si daramaturl. Zidurile a- sa libertate, daruise Teutonilor tineze pe CumanI,.... si in ade-

sezate pe niste temelii prea solide tara BirseT, el aG cheltuit mutyf var aceasta lucrare a si fost in-

sintconstruitedepiatradegranit bant, cu destula munca si var- treprinsa prin calugaril Domi-

alba, verde, rosiatica, si sunt de sare de singe, pana au construit nican!. Teodorit, unul dintre
o foarte mare grosime. In spre acolo cincl ceta^f, pentru casa misonart a fost eel d'intiiu

partea tirgulul sunt intarite si o poata cultiva si intari, fiind Episcop de Cumania.
sprijtnite prin sase picioare in- in calea Cumanilor, carl intrau Sub Petre Voevod Musat,
aite si solide. si eseaii printr'insa in desele lor unul dintre eel de intiiu prin-

In launtru, se vede o curte navalirl asupra regatulul ungu- cipT al Moldovei, de abia cu
spafioasa, de forma patrata, a- resc ; macar ca regele luase
si vre-o 30 de anl in urma lui
coperita cu ruine, si, pe unele intr'un rind inapol de la dinsii, Dragos, numele Neam^ulul ne
locurT, subterane adincT, acum totirsl la urma iarasl lea in- intiinpina deja in hrisoave (v.

astupate. Tradi^ia spune ca in tors-o, dupa cum era dator, ba Hasdeu, «Archiva istorica*, t.

mijlocul curfei ar fi fost o inca, drept indemnizare de pa- I, p. I, p. 140).

fintina, ce prin o subterana, con- gube, lea mai daruit si peste Exista insa o marturie si mat
ducea afara din cetate. Tot in munp o parte din Cumania, unde vechie: Un fragment ged£rafic
launtrul cetavil a fost si o bi- numtyii cavalerf si magistrul lor rusesc, scris intre anil 1300 —
sericu^a zidita de $tefan-cel- au ridicat o cetate foarte tare, 1350, men^ionind principalele
Mare. iar CumaniT speriap si intrista^I orase dmtre Nistru, Dunare si

Daca ne coborim catre obir- pentru aceasta, au adunat o Carpa^i, zice lamurit: «Neam-
sia- istoriculut acestel ceta{i, ga- oaste nenumarata, atacind pe \\x\ in mun{i» (v. Ap. Karmaziu,
sim in diferite cronice, ca ea cavaleril, stabiliflf in acea parte, t. I, n. 387, «A. Ist.»), dec! pro-
poarta pe umeril sei mul^T si dar cu ajutorul lui D zeu au babil ca epoca aproximativa a
inccrca^i anl. fost batuflf si fugartyi cu spaima, fondafiunel e inainte de 1300.

Digitized by Google
NEAMJULUf (CETATEA-) 409 NEAMJULUl (CKTATEA )

Cumani! n'aii plerit de-odata Aceasta cetate a fost martu- Dumitra$cu a trimes pe Pa-
cu na^terea principatulu! mol- ra la ma! multe bata! ce au a- naitache U?erul Morona, cu un
dovean. Ace! de pe linga Neam- vut Romini! cu Poloni!, Tataril, aga turc pentru ca sa strice
tul, s'au conservat pana pe la Turcil, etc. cetafile, intre care ?i Neam^ul
finele secolulu! al XV-lea, de $i In timpul razboiulu! dintre (v. Cantemir, «Scris. Moldove!*,
cavaleri! teutonic! i! botezasera §tefan • eel - Mare $i Turc! la pag. 70. «Ma!lnainte era (Ceta-
de mult in catolicizm §i de $i Razboeni, Cetatea-Neamtulu! a tea • Neamfulu!) inconjurata cu
Romini! par a se fi convert'^! fost batuta de Turc!, dar ne- doua zidur! $i avea numai o
mai in urma la ortodoxie. luata. poarta; iar dupa aceea, risipind
Intr'un hrisov din 5 Aprilie La 7107, Cetatea - Neamfulu! Turci! zidul eel de pe din afara,
1453, Alexandru Voda al doi- s'a inchinat lu! Mihaiti-Viteazul au ramas acum Moldovenilor
lea, da accst nurae, harazind Voda al fare!-Romine^t! (vez! numa! eel din launtru*).
manastire! Probota: «pc unul Letop.). La 7202, a fost pradata de
din Tatari! no$tri de la Neam^ul, In timpul razboiulu! dintre Tatar!, impreuna cu satele de
anume Baico cu fiul sau Du- Vasile Lupu §i Mate! Basarab, prin prejir (in timpul domnie!
mitru 91 cu casele lor» (v. «A. in cetate sta inchis $tefani- lu! C. Duca).
1st.*, t. I, p. 142). {a Paharnicul (nepotul lu! Va- In al 3-lea an al domnie! lu!
Marele §tefan repeta acea do- sile Lupu) cu toata averea dom- C. Duca, Moise Serdarul, care
na{iune printr'un act de 9 Iulie ncasca. era reiment la Cetatea - Neam-
1466, in care zice: «am ma! dat In timpul lu! Cantemir- Voda, {ulul, a purees spre Ia?i cu
manastire! noasire dintre Ta- la intorsul craiulu! le^esc de vre-o 300 de pandur!, omorind
taril no$tri de laNeam{u» (Aih. la FalciQ, re$chirindu-se Le$i! pe Cerchez Aga (un Turc foarte
stat. Bucur. Act. manast. Pro- $i Cazaci! ?i Moldovenil pribeg!, bogat) $i reintorcindu-se iara?!
bota, leg. I, No. 1). prin f ara drept jac, de afl ajuns la Neam^ul, pe cind Ia§i tremu-
La
25 Ianuarie 1453 (6961), $i pe sub munte, aflat -au pe rati de frica (v. Necula! Costin).
Alex. Voevod haraze§te ma- fata lu! Vasile- Voda, Doamna La 7207, fiindDomn Antioh-
nastire! Probota pe linga altele, Ruxandra, care a {inut-o Timu$, Voda, Cetatea Neam^ulu! a fost
o poiana, o pustietatepe Neam- in Cetatea-Neamfulul, $i cu multe data din noti Moldovenilor.
{ul eel Mare, alta pustietate ca muncl au chinuit-o pentru avu- La 17 16, a fost centrul de ac-
sa $1 faca hele$tcu ?i loc de va- tie pe urma i-a taiat capul cu
; tivitate al revolu^ionarulul Stol-

ratic $i sa$I a$eze un sat des- toporul pe prag. (Letop. cron. nicul Vasile Ceaurul, nepotul
criindu I hotarul, 2 mor! $i 2 Neculcc). Domnulu! Gheorghe $tefan con-
locur! de morl (Hasdeti, «Ar- La 7199, a doua oara viind tra lu! Mihal Racovi^a Voevod.
hiva» I, pag. 102). Sobieschi, a cuprtns cetatea, pu- (v. N. Istrate Cele din urma e-
:

La 6 Iulie 1466, $tefan-cel- ind oastea sa (v. e. Negruzzi venimente ale Cetafe! Neam^ul,
Mare zice cadarue§te «un tatar « Sobieschi ?i Romini! », 1684, « Calendar.* Asachi, 1847).
al Cur{e! Domne^tT de la Neam- istoria fabuloasa a celor 19 In timpul lul Constantin Can-
fu», (I, «Arhiva», pag. 114). idem
plae$! ce aparase cetatea; temir-Voda, ?i din porunca a-

$i ast-fel, in difeiite ocaziuni Cantemir, «Gesch. d. Osmani- cestuia, s*a dat foe $i a ars Tir-
pana pe la 1500, Cumani! de schen Reiches», Hamburg, 1745, gul-Neam^u, trime^indu-se pen-
?i amesteca^! cu poporafmnea pag. 740). tru acest scop pe Antioh Hat-
romina, totu$! se numeau 4 Ta- La 7183, in timpul domnie! manul, care tot odata a impra>
taril de laNeam{u>. lu! Dumitra^cu Cantacuzen, tiat ?i pe top Le?i! cip se a-

Germanil s'au retras la Bran- Le$ii ce venise cu $tefan Pe- flau aci, fugind uni! la Cetate,
denburg ; iar Moldovenil au con- triceico, au ocupat cu o$t! ce- pe care insa Hatmanul n'a pu-
servat suvenirea $edere! lor in tatea Neamjul crezind ca ast- tut'o lua; ?i ast-fel se indrepta
aceste par{i, dind an tied zidir! fel vor cuceri Jara ma! lesne, spre Agapia, unde erau ci^I-va
caracteristicul nume de «Neam- au fost sparcuty! insa in parte, Dragan! de la guvernatul din
fu» (v. Hasdeti, « Cetatea Neam- de catre Hatmanul Sandu Bu- Cetatea Neam^ului, §i au luat-o
{uN, in foaia «Rominismuh; hu$i ?i Spatarul Velicico Costin, $i au robit pe ci\! au ramas
Anul I, cum $i indica^iunele care le taiase drumul pentru vi!. Aflind Le?i! de aceasta in-

aratate acolo). a ?! cauta hrana. fringere ?i ardere a ora§uluI, au

Digitized by Google
 NEAMJULUl (CETATEA-) 470 NEAMTULUI (MANASTIREA-)

trimes noua oaste cu Zaharov- pentru din$ii o biserica de pia- Inalfarea Domnulul, de c^tre
-

ski $i cu Turculet $i cu Mol- tra, cu hramul Inalfarea Domnu- Alexandru Voevod Cornea, o
doveni carl slujeau in fara Le- lul, pe locul unde astazl se afla trapeza, o cuhne $i alte inci-
seasci ; pe Antioh a-
aflat'au Sf. Gheorghe, de la care biserica perl; iar mai pe urm£ vizind ci-
proape de Neam^ul, dar aQ fost se mai pSstreazS numal un clo- lug&ril c^ se afuma biserica cea

batuflf $i fugind el spre Cetate pot cu inscripfta anulul 1393. mare, au ingrijit-o ?i -fecut-o pa-

au ajuns aproape pe Turcule{ Tot $tefan Voevod I dirui ace- raclis, au sfin^it-o ?i i-a dat hra-

Rohmistrul, ranindu-l cu suii^a stei mSnSstirt ?i mobile : Dvo- mul Sf. Gheorghe; in timpul
$i luindu 1 rob (v. Letop.). rone^ti, Buza^i $i Fintinele. starefuiuf Paise s'a reparat acest
Din timpul lul Mihail Sturdza La 29 August 1472, s'a in- paraclis de Vasile Harpa, ?i a-
a inceput, cu toate protests rile timplat un cutremur foarte mare, tuncl dat numele de biserica.
i-a

lul Chrisoverghi (poet din acele care a zdruncinat rati biserica, La 1754, Ieromonahul Neco-
vremuri), a se darima ;
?i din pia- iar caiugaril, de frica, slujeau lae a zidit turnul, observatorul
tra scoasa s'au zidit foarte multe intr'o biseric& de lemn, cu hra- eel mare, despre E., in coltul zi-

case evree^ti din Tirgul-Neam- mul Sf. Ion Bogoslavul, facuta dulul curfel manastirel, de
\u\ chiar in zilele noastre a?a ca : de Alexandru-cel-Bun. construc^ie foarte solida ; in a-

asta-zl cu greii s'ar mai putea La 14 Noembrie 1497, $te- cest turn s'a pastrat biblioteca
zice (ca Sobieschi la 1691, cS- fan-cel-Mare sfin^i biserica cea manastirei,de 1761 volume. Tot
tre Dieta regatulul s&u) : «Neam- mare, cu hramul In&ltarea-Dom- in aceasta vreme a facut Ioani-

{ul este celebru nu numal prin nulul, care o zidise putin mat chie, Episcopul de Roman, clo-
fama antichita$il sale, dar inca in de biserica vechte, in
sus potul eel mare de 1800 oca,
prin taria sa naturals $i artifi- urma biruin^el ce avu contra luT daruind ^i alte obiecte manis
cials (v. Theiner, «Monumenta Albrect (Albert), craiul Polo.iiei. tireJ-.

Polonia*, t. 3, Romae, 1863, La 1574, aceasta biserica a La 1759, s'a fScut pentru mi
p. 740). suferit mult din partea Tatari- nastire o evanghelie (afara dc
lor ?i a Turcilor carl au pr&dat cea scrisa cu mina pe membranS
Neam^ulul (Cetatea-), cetate, la Moldova. din timpul luf $ te ^an ce '"Mare,
'

EstuI com. Plea?ovul, peste dea- La 1 67 1, din pricina nSvSli- ?i care poarta pe dinsa anul
lul Oltului, jud. Teleorman. rilor $i necazurilor in care c&- 6944, de format mare, ce nu
zuse Jara, a r&mas pustie 12 se poate, in timpul slujbel, purta
Neam^ului (Dealul-), deal, se anl. de catre un singur diacon).
intinde prin com. Mamornifa, La 1 69 1, Le$ii au prSdat $i Manastirea Neam^ul are la in-

apol prin com. $i mo?ia Pilipiu^i, au pustiitfara; iar calugSriT au trarea sa, o clopotni^a mare cu
pi. Herfa, jud. Dorohoiu, prin fost sili^T a se ascunde, impreuna 7 clopote $i un orologiQ mare;
satul Cotul-Sanihaul, prin fa{a cu icoana Maicel-Domnulul (fa- pe sub aceasta clopotni^a este

satulul Molii'ifa ?i pe la Cotul- catoare de minuni), la mo?ia principala intrare printr'un gang.
HumSriel, unde ridic&tura il este Strimba, ?ezind acolo 3 am. Curtea este patrata ^i spa^ioasa;
ceva mai mare. La 1700, intorcindu-se caiu- in stinga este biserica cea mare
garil la mSn&stire, au g5sit-o zidita mai mult de piatra ciop
Neam^ulul (Iazul-), laz, pe mo- pustie ?i deposedata de catre lita, cu un turn mare de-asupra,

$ia Vorniceni, com. cu acela^I Le$I de toata averea, uricele ?i altul mai mic pe altar. Biserica

nume, pi. Ba§eul, jud. Dorohoiu. de

scrisorile imp5r&te$ti, trimise este foarte solida. Intrarea el

Ioaa Paleologu lul Alexandru este prin parole laterale. In prid

Neamtului (MSnastirea-), mft- eel-Bun, ?i carl se pSstrau pSnS vor sunt mai multe mormintc
ndstire, situate pe valea piriului atuncl aci. de stare^i $i de mitropoli^f. U?a
Neam^ul, intre mun^I, com. Vi- La 17 16, s'au intimplat in cea mare a biserice! este de
nStori-Neam^uluI, pi. de-Sus-Mij- J ar& mar! turbur^rl din pricina granit. lntrind in biserica se
locul, jud. Neamfu, la 440 m. lul Frentz, C&pitanul Catanelor vede, in dosul tronulul domnesc,
d'asupra niveluluT Maril-Negre. ce se incuibase in cetatea Neam- cam spre u$a in partea dreapta,
IstoricuL La 1392, paring So- {ul $i facea marl pradaciunl. mormintul starejulul Paise, or-

fronie, Pimen ?i Silvan s'au a- La 1725, se zidi, pe locul bi- ganizatorul calug£rizmulul in

§ezat aci. Stefan Voevod I, zidi sericel celei dint&iu, cu hramul ^ara.

Digitized by Google
NEAMTULUl (MANAsT)REA-) 471 NEAMTULUl (MANASTIREA-)

Paise, cind a venit din manas- biserica sf. Ion Bogoslovul ; aci Geologic. Terenurile pe care
tirea Dragomirna, a gasit aproa este cimitirul ; sub biserica este se afla a^ezata manastirea Neam-
pe de Manistirea SeculuT, linga o subterana unde se pdstreaza \\j\ apar^in grupei ter^iare (sis

Sascufa, satul Fagi ; $i aseme- oasele mor^ilor (v. C. Negruzzi temul miocen). In dreptulpiriuluT
nea cind a venit din m&n&stirea Catacombele manastirel Neam^ul Nem$i?orul, de ma-
aproape
Seculul in Manastirea-Neamfului (scris. VI) $i legenda Calipsel nastire, s'a gasit un calcar bo-
a gasit sat linga mSnastire, pe (scris. VII), mal la vale este o gat in Numuli^I. Rocele sunt
care l'a mutat prin porunca lut curte mare in care a fost Se- formate de greziuii nasipoase $i

Const. Moruzzi, din 1780, Ian. minariul. schisturi marnoase, ce se desfac

16, la Timi$e$ti ; iar satul Fagi Paiala 1859 Manastirea -Neam- cu multa u?urin$a, precum $i din
l'amutat la VinStori-Neam^uluI. {ulul, avind averilein administra gips.
Catapitezma biserice! este foarte {iunea sa, poseda fabric! ?i in- Izvorul principal (sulfuros) ese
vechie ; zugraveala asemenea, in stitufiunf ; a?a avea o tipografie
: dintr'ostfncade gips, injurul ca-
cit abia se cunoa§te; se vede bogata cu ?i o ma-
3 teascurf reiaestesapat un basen patrat; la
insa numal cu aur;
c& a fost rina, unde se tipareaD ca^ile bi- fund §i la mijlocul basenulul
pardoseala este de caramida serice?tl pentru toata Rominia ;
se afla o escavafiune neregulata
mare patrata. Toate icoanele o bogata fabrica de postav §i facuta in stinca. Alatureade a-
sunt imbricate cu argint $i in- de potcape; o fabrica de tabacit cest basen s'a s3pat un altul

treaga biserica este foarte bo- una de caidararie; avea fferarie, destinat a servi la facer ea bai-
gat impodobita. lemnarie, rotarie, croitarie, cio lor reel. Basenurile comunica
Biserica sf. Gheorghe are 3 botarie, mungerie un seminar ; printr'un canal. Cantitatea de
turnuleje $i e invaiit& cu $in- organizat pe 16 anl, cu cursul apa debitata de izvor intr'un
drila ; pardoseala e de c&r&midd. primar ; o biblioteca; un institut timp oare-care nu a putut fi de-
Cel mat preftos ornament este de invalizl ?i altul de aliena{T; terminata cu preciziune, din cau-
un epitaf de catifearo$ielucrata o farmacie. za formel neregulate a escavajiu-
bogat in fire dc aur. Platra d'asu- La 1864, cind s'au secularizat nel stincel.
pra u$el este noua $i nu s'arepro- averile manastirelor, toate a- Proprietdfi fizice fi chimicc.
dus pe ea inscrip^ia cea vechie.
j
ceste fabric!, me$te§uguri $i in- Apa este limpede $i incolorft,

In fa{a porfel celei marl a ma- '

stitu^iunf, prin o rea chibzuinja sarata, raspindind un miros de

un
n&stiref este de foi$or zid, in- §i neprevedere a oamenilor de hidrogen sulfurat.
cu §indrila, in oare-care mij-
velit la guvernul de pe atundf, s'au Temperatura in timpul verel

locun basen, in caie paring fa- lasat in par3sire parte, iar parte e de 4 C, cind a aerului at-
ceau sfuifirea apel in timpul cu- s'au stra mutat aiurea, a$a ma- : mosferic e de 20 C. Densita-
venit. La spatele manastirel este $inele de la fabrica de postav tea este de 1011197 la tem-
institutul de alienatf cu un spital s'au dus la fabrica d-lul M. peratura de I7°C. (in 1875).
$i o bisericuja frumoasa. De aci Cogalniceanu (azta - zl fabrica Hirtia de turnesol nu se schim-
la distant oare-care este un alt Alcaz din satul Blebea, linga ba. Apa, fiind turburata, degaja
foi$or, unde se zice ca afl stat Neam^ul); marina de tipografie, gaze.
paring! cu sf. Icoan&, pe cind la comisia ccntrala din Foc^ani Cea intiiu analiza a acestor
au adus-o din muntele unde seminarul s'a desfiinfat, lasindu- ape s'a facut de dr. Th. Stei-

era ascunsa in timpul navalirel se o ?coala primar a care a e ner la 1856, constatindu-se ca
barbarilor. xistat pana la anul 1871. con^in : carbonat de calce, 0,468
De la m&ndstire pana la spital, sulfat de calciu, 1 ,188 ; sulfatde
in toata imprejurimea, sunt ma- Neam^ulul (Manastirea-), fc- magneziu, 0,085 > sulfat de fier,

halale cu chilii unde locuesc c&- voare mineral?, jud. Neam^n, la 0,012; clorur de sodiu, 15,494;
lugSrif. o oradepartare de Tirgul -Neam clorur de magneziu, 0374 car- ;

In parte despre S., a vetrei ma- $ul, linga manastirea Neam^ul si- bonat de magneziu, 0,056; pro-
nastirel este o biserica. mal mica tuate la 470 m. inal^imea deasu- toxid de fier, 0,010; cilice, 0,008
numita Ovidenia, care e reinoita pra nivelulul Maril-Negre), in aluminiu ?i clorura de potasiu,
de catre un calugar; toate turnu com. Vinatori-Neamt.ul, pi. de urme.
rile, cum §i biserica, chiar, sunt a. Sus-Mijlocul,in padureadinspre Suma materiilor analizate
coperite cu tabla alba. La E. este S.-V. manastirel. 17,6895, hidrogen; 0,0227, acid

Digitized by LiOOQ IC
NEAMTULUI (MOVILA-) 47*2 NEAMJULUl (TfRGUL-)

carbonic liber, 0,7737 '»

ten1 ' ceasta apa trebuie clasata intre !
S. a tirguluT Neam^ul), printrc
peratura 8°7S C. ; densitate, apele sulfuroase-sodice. Tirgul-Neamful 91 satul Humu-
1,02005. Luindu-se insa in considerare le$ti ; strabate apol satele Ble-
A doua analizi de s'a facut compozifiunea chimica a ape! bea, Gra$i $i Bi$inari (ce vin
catre farmacistul Konya, la I. acesteia (sulfuroase), ea s'ar pu- pe partea dreapta a sa) §i sc
1873, in laboratorul de la Miin- tca intrebuin^a cu mult succes |
varsa pe dreapta riulul Moldova,
chen, ?i a fost publicata de ca- in: boalele croniceale pleleT, ec- intre satul Timi§e$ti $i loc. is.

tre dr. R. Flechsig in «Bericht zema, impetigo, etc., apol contra Buzafi, in fata satului Criste$ti
iiber die neueren Leistungen auf limfatismuluT, sifilisulul, precum (jud. Suceava). Prime^te urma-
dem Gebiete der Balneologies. §i contra diferitelor afec^iunl la toarele ape:
A dat urmatoarele rezultate: car- femel, ca metrite cronice, leu- Ncmti?orul, marit din dreapta
bonat de calciu, 0,630 ; sulfat coree, (v. $aabner-Tuduri : « Ape cu piriul Maghcrnifa, iar din
de calciu, i,6od de sodiu,
; sulfat Miner, din jud. Neam^ul ; idem stinga cu piriia§ele: CSrbunele,
0,014; sulfat demagnezie, 0,110; P. Poni, 1877). Chiriac, Iftime, Nif&, Gisca, Lun-
clur de sodiu, 2,000; clorurde Acest izvor este foarte vechiu, ca, Slatina, Corogenilor, Hatinef.
magnezie, 0,500; (suma materii- $i chiar prin docume.itele vechT Ozana, cu subafluenfil sat.

lor analizate, 25,403); hidrogen, relative la schitul Vovidenia (ce Cantemir, vorbind despre Pi

0,550; acid carbonic liber, 1,040. se afla linga manastirea Neam^ul) riul -Neamfulur, zice : apa Neam^u-
A trcia analiza facuta ded. P. se vorbe^te despre «izvorul de lul este din fire a?a de tare, in
Poni la 1 87 5, chiar la izvor; a dat la Puturosuh, numire provenita cit poate sa stea irapotriva na-

urmatorul rezultat pentru 1000 de la mirosul patrunzator dehi- |

valirel tutulor vra?ma$ilor.

cm. cub. ap5 minerala : hidrogen drogen sulfurat ce raspindesr.e !

sulfurat, 0,01 179; acid carbonic, in aer. \

Neamtului (Tirgul-), com. urb.,

0,47790 ;" clor, 8,88360; acid Afara de apele sulfuroase de- re$edin{a pi. de Sus-Mijlocul,
j

sulfuric anhidru, 0,79900; acid scrise maisus, ma! exista aci inca i
jud. Neamju, situat pe piriul
silic, 0,01540; sesquioxid de a- dou& izvoare cu ape feruginoase, !

cu acela$T nume, linga dealurile

luminiu, 0,00500; oxid de cal- analizate pentru prima oara in Neamful $i Oglinzi.
ciu, 0,48170; oxid de magne- laboratoriul $coaleI de Podurl $i Este formats din trupurile
zie, 0,26240; clorur de sodiu, $osele din Bucure$ti, cind s'a (mahalalele, suburbiile): Neam-
14,60740 oxid de calciu
; solubil, constatat ca materiile solide a- tul,Beraria, Boi$tea, Haralambie,

0,30840 ; oxid dc calciu inso- de ap£ sunt in

flate intr'un Htru Piriul Ursuluf, Pometea, Prundul
lubil, 0,17330; (ponderea mate- cantitate de 0.4 gr. ?i sunt mal 9*t T ujueni, marginindu-se la V.
riilor fixe, 16,2130; mateiii fixe cu seama sulfat de calce $i car- cu satul VinStori -Neamtulul, la

in de sulfa^T, 19,54000).
stare bonat de fier. Aceste izvoare E. cu satul Blebea §i Gra?i, la
Aceste substance pot fi dis- insa sunt considerate ca ape po- N. cu satul Oglinzi $i Muntele,
tnbuite in modul urm&tor: tabile mal mult (v. dr. $aab- la S. cu satele Humule§ti.
Carbonat de calciu, 0,30945 ;
ner-Tuduri, op. cit.). Popula^iunea ora$ului este de
sulfat dc calciu, 0,74900; sul- 6690 suflete: 3074 barbap $i

fat de magnezie, 0,53760; clo- Neam^ului (Movila-), movila, 3616 femel.

rur de sodiu, 14,60710; clorur in partea de E. a com. Darma. Are un spital mare, cu in-

demagnezie, 0,02610; carbonat ne$ti, pi. Filipe$ti, jud. Prahova. sert p{ia:

de magnezie, 0,15162 acid si- ; Legenda spune c& aceasta mo

licic, 0,01540; tesquioxid de vila s'a facut de Negru-Voda, In slava stintei cci de o ninfa de

via^a facatoare si ucdcsparU'tci Treimi

aluminiu, 0,00500 (suma mate- ca aparare in razboaielc cu Ta-
si iutru cinstca Sf. MarcluT Muccnic Di-
riilor analizate, 16,40127; ma- tarii.
mitrie, s'au zidit acest paraclis, impruuna
terii fixe determinate direct, cu caselc ospitalicestt si cu toatc ccle-

16,21300 , materil fixe calculate Neam^ului (Pirtul-), pirilt, for l'altc IncaperT, din temclic, de catre sf.

materii fixe mat din piriul Nemfi^orul $i Manastirc Ncamjul, cu toata a j»a chel-
in sulfa^T, 19,6908 ;

tuiala in zilcle prea blagoslovitului ma-

determinate in sulfa^T, [9,5400 ;
Ozana. Curge de la unirea aces-
iclut Domu m Imparatu, Neculau Pav-
hidrogen sulfurat, 7cc,6 ; acid tor doua piraie (despar^indu-
lovicT, singur stapinitor a tuturor Kn-
carbonic liber, 133CC.). se in doua ramurl, dintre care 1

siilor s. c. si a bine credinciosulul nostra

In urma acestor rezultate a- una trece prin partea despre i Domnul Grigore Alexandru Ghica-Voe-

Digitized by VjOOQ IC
 NEAMTULUl (TlRGUL-) 473 NEBUN1

vod, prin rtvna si staruin(a cuviosuluT 350 m. (v. Dascali^a, iz. min.); lipita cu catunul Velea, care fine
Archimandrit si stari^ul sf. ManastirT
un izvor situat aproape de eel de com. B'jlbucata. Este situata
Neam^ul si Socul, Kir Neonit, la anul
precedent, in localitatea numita la 48 kil. de Giurgiu, ?i la 9
1S50.
tot Slatina, pe PiriulSarat, la kii. de Obedeni, re$edin{a pla-
Spitalul este intrefmut de E o inaitimede340 m. Apaacestef §et Glavaciocul-Neajlovul.
pitropia Sf. Spiridon. din urme surse este sarata la Mo$ia aparfnea statuluT. In
Mai sunt: doua §colf primare gust $i prin evaporare da un trecut, inainte de secularizare,
de bie^T $i una de fete, frecu- depozit considerabil de sare; era a Sf. Mitropolil. Aduce un
entate de 276 bae{i $i 36 fete; 1 este limpede, $i are o tempera- venit anual de 20000 let. Su-
opt bisericT ortodoxe mai inulte ; tura de 12 C. prafata totala a mo$ieT este de
sinagoge evree$tf; o farmacie; 1826 hect. S'a dat 94 locui- la
un biurou telegrafo-po§tal ; o Neam{ului (Valea-), vale, izvo- torT o suprafata de 376 hect.
judecatorie de ocol o percep^ie. ; re§te de la V. decom. Negreni, Are o padure in suprafata de
Pentru administra^iune seafli: pi. Vedead.j., jud. Olt, ?i se 1000 hect., din care 50 in lun-
primaria, polijia, comisiile, pre- varsa in girla Negri$oara, tot ca 91 950 in deal, (inind de
cum §i sub-prefectura pla$eT. \\\ raionul com. Negreni. ocolul silvic Ghimpafi.
Tirgul-Neamfuluf are tret piefe Are o populate de 694 su-
pablice, maT raulte strade prin- Neamtulul (Valea-), izvor de flete, din carl 118 contribuabili;
cipale $i secundare, bine in- apa minerala, in com. Badeni- biserica, zidita in 1874, {mind
grijite §i prunduite. P&minten?, plaiul Dimbovifa, ju- de parohia Babele, deservita de
Ind istria e reprezintata prin : de{ul Mu§cel. 1 prcot ^i 2 dascall; o ?coala
12 teascurf pentru fabricat oleiul mixta cu 6 clase, condusa de
dinscmin{e; 1 tabacarie; 8 ffe- Neaunul, piriil, jud. Boto^ani, un inva^ator, ^i frecuentata de
raril; 1 l£c£tu$, 1 aUmar, 2 cal izvore^te din dealul Pietraria, la 24 brie^I §i 6 fete; 3 circiuml.
dararf, 1 olar, 4 careta$T, 4 sto- N.-V. de satul Slobozia, com. Budgetul comune! e la veni-
lerT, 15 cizmari, 14 croitorl, 1 Deleni, trece prin satul Slobo- tart de 6968 lei, 81 ban! §i la
curelar, 2 fabrice de sapun, 1 zia $i, unindu-se cu Piriul-Mare cheltuelT, de 5101 le^, 27 ban!.
palarier, I tipograf. $i Hurghe^ul din Feredieni, uda Pela Estul mo^iel, curge Neaj-
Se fac brinzeturl $i sumane. valea Gainaria $i Mitocul, com. lovul ce vine despre satul Patru-
Mai fie care locuitor are stativa Deleni $i se varsa in iazul Lea- zecI-de-CrucI ?i merge de se
$i sumanaria sa. Sunt peste 77 hul, la com. Feredieni. varsa in Cilni^tea, la satul Strim-
stabilitnente comerciale patenta- ba, pe trupul Hulube^ti.
te cj peste 190 lucratorf ; apol 2 Neaura, vHlcea, izvore?te din co- Prin sat trece drumul Bulbu-
morl foarte marl, dintre carl a muna Petrari-d.s., pi. Ocolul, cata Clejani. Pe mo^ie trece
d-lui Teoharie (premiata pentru jud. Vilcea, curge cu direcfia vechiul drum al ZimniceT, ce in-

produc{iunile sale cu med. de aur) de la V. spre E., $i se varsa in tra pe la Podul-Doamnel, stra-

estelntre cele mal vestite din riul Otasaul, in cercul acestel bate padurea §i ese de pe te-

intreaga {ara pentru fabricarea comune. ritoriul comune! la Letca-Noua.

fainel.

Comerciul acestul ora$ este Neav&tul, munte, in com. rur. Nebuna, podgorie, situata pe po-
foarte insemnat §i se ma! face Ilovatul, plaiul Cerna, jud. Me- di§ul dealulul Hlincea, de pe
cu: cereale, lemne, {esatur? de hedinfi, situat fntre hotarul din- teritoriul satululcu acela^T nume,
bumbac, §ervete, colfum imple- tre comunele Ilova^ul $i Balta. com. Galata, pi. Codrul, jud.
tiflf, $aiac calugaresc $i vite. Ia$i.

Neav&tul, deal $i punct de ob-

Neam^ului (Ttrgul- ), izvoare servaftune, in pi. Ocolul-d.-s., Nebuna$ul, munte, la V. de co-

minerale, jud.Neam{ul,sit late a- jud. Mehedint'i. muna Maneciul UngurenT, plasa
proape de Tirgul-Neamtului $i cu- Teleajenul, jud. Prahova, co-

noscute sub denumirea de Sla- Nebuna, comunii ruralil, jude- prins intre Valea-Popil (N.) $i

tina, cuprinzind: un izvor, din Po- \\x\ Vla?ca, Are

pi. Neajlovul. Pinul-Brustureilor (S.).

iana-Dascali^a, numit $i Apa Pu- un mic catun numit Sterea. Se

turoasa, situat la o Inalfime de mat nume^te $i Velea, cad este Nebuni, mafia la, in jud. Mehe-

Digitized by LiOOQ IC
 NEBUNUL-MARE 474 NEC?E$TI

dinfi, plasa V&ilor, com. rur. p&duri, parte puse in exploa- pi. Tirgulul; la V., cu Butcu-
Micule$ti. tare. le$ti, S&ceni ?i Ciurari ; la E., cu
Deparafi, Hirle?ti ?i Neto^i.
Nebunul-Mare, munte, la N. de Nechitul. VezI Borle?ti, mosie, Intinderea com., dimpreuna
com. Maneciul-UngurenI, pi. Te- j'id. Neam{u. cu mo§ia care este proprietatea
f

leajenul, jud. Prahova, coprins Eforiei Spitalelor Civile din Bu-

intre Valea-Carpenulul (N.) %\ Nechitul, pirin, ce izvore^tedin cure$ti, este de 1910 hect. 133
Valea-Popi! (S.). fundacul fomat de ramura Go$- locuitorl sunt improprietaritT du-
manul, Tazlaul ?i Porfirul, in pi legea rurala, cu locurl la cimp
Nechifor, piriti, pe mo?ia Ivan- jud. Neamfu, pi. Bistrtya, com. ?i in vatra satului.
cSu^i, com. Paltini^ul, pi. Pru- Mastacanul ; curge spre E. prin Solul acesteT com. este clasat
tul-d.-j., jud. Dorohoiu. valea formats de ramura M&- printre cele mal productive din
gura-Stridinilor, Scaunele (din pi. Teleormanulut. Se cultiva,
Nechifor, piriU, pe mo$ia Orof dreapta) $i Porfirul, Nechitul pe linga cerealele obicTnuite,

teana, com. Orofteana, pi. Her (din stinga), trecind prin loca- cinepa $i inul.

{a, jud. Dorohoiu. litatea Valea - NechituluT, prin- Are o populatfune de 1066
tre satele Borle§ti, Puriceni, Ru- suflete, din cart 240 contribua-
Nechitoaia, sat, jud. Dolj, pi. seni, $i locul izolat Ca$inul, mer- bill; o $coaia mixta, frecuentata
Ocolul, com. Piele?ti ; impra$tiat. gind vr'o 5 kil. paralel cu $0- de 28 copil.

Are 213 suflete: 107 bdrba\T §i seaua judefeana Tazlaul Roznov Vite: 584 vite marl cornute,
106 femet, locuind in 46 case (de la kil. 31 — 32, unde piriul 190 cal, 886 oT ?i 301 porcl.
$i 2 bordee. intretae §oseaua in cursul sau Budgetul com. e de lei 2815,
Copiil din sat urmeaza la ?coa- §i pana in dreptul kil. 27), iar 48 banT, la veniturl §t de 2731
la mixta din satul Piele^ti, ce la E. de satul Ruseni, se varsa let, 75 ban!, la cheltuell.

este la 1400 m. pe partea dreapta a riulu! Bis. Este legata prin drumurl ve-
Are o biserica de birne, cu trifa, dupa un parcurs de 1 cinale cu comunele Garagaul $i

hramul Adormirea Maicet Dom- kil. de la obir^ie. Garde^ti. Cu cele-ralte comune

nulul. Are ca mal multe
afluenfT pi- invecinate, comunicafia se face
riia$e micl dintre carl mal in- pe drumurl naturale.
Nechitoaia, mosie partictilarH, semnate, sunt: Piriul - Podulul Satul Nec$e$ti este unul din
jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Pie- ?i al-Podefulu! care se varsa in cele mal vecht ale fariT, daca
le$ti. el pe din dreapta. vom seama de un document
Jine
foarte important pe care il ga-
Nechitul. VezT Borle^ti, sat, ju- Nechitului (Valea-), trupde sat, sim in «Columna-luI-Traian». In
detul Neam^u. in jud. Neam^ul, pi. Bistri{a,com. acest act, care poarta data de
Mastacanul, situat pe piriul cu 22 Aprilie, i486, estevorbade-
Nechitul, schit, situat pe valea acela$I nume. spre o jaluire a mal multor sa-

piriului cu acela?T nume, in jud. tenl din satul Nec?e?ti de pe

Neam^u, com. Mastacinul, pi. Necoara, pirin, in jud. R.-Sarat, Teleorman, intr'o daravera dc
Bistri{a; mal inainte a fost lo- plaiul Rimnicul, com. Bisoca, impacaciune pentru stapinirea
cuit de calugfirl. izvore^te din munteleUlmu$orul, unor paminturl.
br^zdeaza partea de E. a com. In nomenclatura satelor din

Nechitul, ramurii de dealuri $i dupa un curs repede de 3 1 74 1 il vedem omis ; este po-
muntoase, in jud. Neamfu, com. kil. din cascade in cascade, se sibil ca, in curgerea vremil, sa
Mastacanul, pi. Bistrifa ; se pre- varsa in riul Rimnicul-Sarat. se fi despopulat, cad cu oca-
lunge§te spre E. de ramura Por- ziunea evenimentelor de la 1821,

firul, intre piriul Mastacanoasa, Nec§e§ti, com. rur., la extremi- mal mul^I locuitorl ce pribegeau

care desparte aceasta ramura tatea de S. a placet Teleorma- prin ^ara, gasind aci mal multa
de ramura muntelul Aluni$ul, nuluf, jud. Teleorman, pe Valea- siguran^a peatru a se adaposti,
91 piriul Nechitul, care o des- Ciinclul sau Ciineasca. La N. s'au stabilit cu tot avutul lor.

parte de ramura Stridinilor §i se invecine^te cu com. G<Lrde?ti Cu ocaziunea explorarilor ar-

a Scaunelor ; este acoperita cu la S., cu com. Garagaul, din heologice s'a gasit ?i in preaj-

Digitized by LiOOQ IC
 NECSETEASCA NEDEIA

ma acestel com. resturl de ce- trele-Fetei $i se varsa in piriul pog. arabile, 340 pog. vatra sa-
ramica preromana. Cerbul, pe dreapta lut. tulul, 800 pog. ftnea^a, 400 pog.

izlaz $i 3600 lac ?i teren sterp.

Nec$eteasca, numire ce se mai Nedeia, com. rur. y
jud. Dolj, pi. Mo$ia se nume?te Nedeia $i a-
da com. urb. Urla^i, pi. Crico- Balta, la 70 kil. spre S. de Cra par^inea manastirel Horezul. Ac-
vul, jud. Prahova. Aceasta se iova §i la 12 kil. spre S.-E. de tualmente este a statulul, $i a
constats dintr'un hrisov al lut re$edin$a pi., Mace§ul-d.-s., ?i si- fost arendati de la 1893—98
Duca-Voda, prin care se da in tuata pe $esul Dunaref. cu 46100 lei anual. Padurea, de
posesiunea preotesel Ana, apre- Se margine$te la N, cu com. se nume?te Zatoanele ; are o in-
otulul Dimitrie Stanciu, mo$ia Mace$ul-d.-j. ; la S., cu Dunarea; tindere de 200 hect. ?i apar-
Nec^eteasca, c sale fie lor — zice la V., cu com. Cirna ; iar la E., {ine tot statulul.
hrisovul — ocina $i copiilor lor cu com. Zavalul $i cu com. Gi- Viile iocuitorilor se gasesc pe
In Urla^i, ce se chiama $i Nec- ghera. mo$ia Nedeia $iproduc vin ro§u.
?eteasca>. Comuna este mai mult $easa, Cariere de piatra" sunt in Dea-
avind cite-va dealurl cu o inal lul eel-Mare.
Neculae (Sf.-), suburbie a ora- time de 15 m. Se gasesc cite Mai sunt pe teritoriul com.:
?ului Roman, jud. Roman, situata va movile, intre care mai in- o moara de aburl ; 3 stine pe
in partea de V. a lut. semnate sunt : Movila - Turcu- mo$ia Nedeia, care produc brin-
lul, Movila Mo-
- luT • Trandafir, za obicinuita.
Necule, sat, in jud. R.-Sarat, vila-Mare, Movila- J ig&ncei, Ma- Este strabatutS de calea co-
plaiul Rimnicul, comuna Jitia, gura cu Dor, Grindul-cu Ma-
- - -
munala spre Ghighera si de ca
a$ezat la poalele munteluT Ne- racinl, Magura-Lupulul, Magura lea comunala ce duce la Mace$ul-
cule, in N.-V. com., la 9 kil. Vaei §i Magura-Rusteanca. d,j.
de cat. de re$edinja, Jitia-din- In comunS se afla balta Ne- Budgetul com. e la veniturl
Deal. Are o intindere de 330 deia, cu o suprafa^a de 80 hect. de 3047,24 lei, iar la cheltuell,

hect., cu o populafiune de 125 $i cu o adincime de 2 m., care, de 2710,63 lei.

familil, sau 285 suflete, din carl cind Dunirea vine mare, se re- Vite cornute sunt 560, ol 600,
188 contribuabill ; o biserica, varsa $i se une$te chiar, cu acest cal 26.

deservita de un preot, un das- fluviu. Se mai afla ?i Balta-Mar-

cal $i un paracliser; o <>coala. murele, Balta-Mare $i Balta-cu- Nedeia, sat, jud. Dolj, pi. Balta,
Sovorul. com. Nedeia, re$edin{a primariel.
Necule, munte, in jud. R.-Sarat, Mai inainte comuna se numea
plaiul Rimnicul, com. Jitia, a- Marmura, de la balta Mar murele; Nedeia (Nedeuja), munte, jud.
$ezat in partea de V. a el; e apol a primit numele de Nedeia, Gorj, plaiul Vulcan, situat pe
eel mai inalt virf din tot jud., de la o cetate foarte vechle ce partea de V. a mun^ilor Ras-
avind o inal^ime de 1293 metri; se afla aci. Se compune din- tavanul $i Prisloapele.
o parte dintr'insul poarta nu- tr'un singur catun, numit Nedeia. Are o suprafa^a de 230 hect.
mele de PTetrele-FeteT pozifia ;
Peste Dunire, in dreptul acestel $i se prelunge^te de la S. spre
sa este cea mai frumoasa din com., se vad ruinele unul pod. N. Pe acest munte se afla 2

tot judeful. Are o populate de 1646 su- stint.

flete doua biserici, una fondata

;

Necule, mosie insemnata, in jud. la 1 882 de locuitorl, cu hramul Sf. Nedeia, mosie a statului, jud.
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Dumitru, deservita de un preot Dolj, pi. Balta, com. Nedeia,
Jitia, cu intindere de 4000 hect., $iun cintare^ $i a doua, care nu arendata de la 1893 — 98 cu
pe care se afla pad urea Jitia- mai funcfioneaza o $coala mix- ; 46100 lei anual. Inainte aparfinea
cu-Munp. ta, ce funcfioneaza din 1869,5*1 e manastirel Horezul.
frecuentata de 68 baeflf $i 5 fete.

Necule, piria, in jud. R.-Sarat, Dupa legea rurala din 1864 Nedeia, fostd cetate, jud. Dolj,
plaiul Rimnicul, com. Jitia, iz- sunt 222 locuitorl; insurafel din pi. Balta, com. Nedeia, de la

vore?te din muntele Necule, uda 1879, sunt 32. care ?I-a luat comuna numele.
partea de V. a com., trece prin Suprafafa teritoriulul com. este
cat. Necule, prime^te piriul Pie- de 7660 pog., din carl: 6100 Nedeia, baltll, jud. Dolj, pi. Bal-

63157. Martlt Dicfionar freogra/ic. Vol. IV. 61

Digitized by Google
 NEDEICUL 470 NEDI

ta, com. Nedeia, cu o supra- silvania au trecut cu oile in Suprafa^a teritoriuluf comune!
fa^A de8ohect. $i oadincime de Rominia $i s'au a$ezat pe mo$ia este de 2000 hect., din cari:

2 m. In timpul prim&verel, cind Baba-Ana din judeful Buzau, [ 1 20 pogoane suprafafa proprie
vine Dunarea mare, se revarsa. proprietatea hatmanuluT Mihaifa a comuneT cu locurile delimitate
Confine pe?te. Comunica in par- Filipescu. $i fiind-ca acolo su- dupa legea din 1864, ntre car* '

tea de V. cu balta Cirna, prin ferea de lipsa de apa pentru se coprinde §i 54 pogoane pe
piriul Cravifa $i cu balta Zgla- vite, in anul 1793, cu voiapro- seama proprietaruluT, 1066 po
vociul, prin Girla-TorneT. prietaruluT, s'au mutat pe mo- goane sunt ale locuitorilor co-
$ia Filipeasca, tot a hatmanu- muneT.
Nedeicul, tirl&, in jud. Braila, lui Mihaifa Filipescu, pe malul In termen raediu, {uica se
pi. Balta, pe malul sting al Vilciu- sting al riulul Prahova, unde fabrica aci anual I ioodecalitri.
luT, la V. de padurea Bustea, nu locuia de cit o singura Se cultivi gindacT de m&tase.
pendinte de com. Berte^ti-cl. s. circiumareasa, numita Nedelea, Comerciul se exercita in co
Are o populate de 48 suflete. in jurul careia s'au a?ezat pentru muna de 5 circiumari.
tot-dea-una. Tot in acel an comuneT
Budgetul e la ve
Nedeii (Dealul-), deal, la E. de (1793), unul dintre ef, care $tia nituri de 2936,72 lef, $i la chel-

satul Bou^ori, com. Sole?ti, pi. carte, aiurae Ioachim, prin st&- tuelf, de 2550,16 lei.

Crasna, jud. Vasluiu; se intinde ruin^a $i recomandajia proprie- In comuna sunt do ia $osele:

spre S., paralel cu dealul Onaca. tarului, a fost hirotonit preot, unaapuca spre E. $i inlesne§tc
punindu-se $itemelia bisericet. comunicafia intre com. Nedelea
Nedei{a, deal, la Estul comuneT Este situata pe malul sting $i Ploe$ti $i alta spre S., care
Ote?ani, plaiul Horezul, jud. al riuluT Prahova, la 17 kil. de inlesne$te comunica{ia intre Ne-
Vilcea. capitala judeJuluT ?i la 2 kil. delea ?i Arice?ti.
de re$edin{a pla$el. Toata partea de N. $i E. a
Nedeifa. VezT Otesani, deal, jud. Are o populate de* 995 su- comuneT este cimpie intinsa, pc
Vilcea. flete, din carl 170 contribuabill, care se afla 21 movile.
locuind in 194 case; o biserica, In partea de V. a com. trece

Nedeiul, girla, jud. Dolj, pi. fondata la 1793 prin ajutorul riul Prahova $i iazul Moruzzi.
Balta, com. Nedeia ?i Mace$ul- ?i staruin^a proprietaruluT mo- Se margine?te cu comunele:
d.-j., cealimenteaza balta Nedeia. $ieT, hatmanul M. Filipescu, ?i Arice?ti (S.); Ploe^ti ?i Balcoiul
Se varsa in Dunare. a preotuluT Ioachini, reparata (E.)\ Filipe?ti (V.); Flore^ti (N.).

in anul 1849 de d-1 C. Filipes-

Nedeicul, sat, f&cind parte din cu, proprietarul mo$ieT $i acum Nedelea, sat, facind parte din
com. Hurue$ti, jud. Tecuciu, si- deservita de 2 preoflf ; o $coala, com. rur. Nedelea, pi. Filipesti,

tuat pe coasta dealuluT cu a- care function eaza de la 1870 jud. Prahova.

cela$I nume, la 6 kil. 700 m. ?i e frecuentata de 61 bae(T
$i 4

de re?edin{a comuneT. fete; o moara, pe iazul Moruzzi Nedelea, sau Nedeicul, /*>/£, jud.
Are o populate de 35 fa- sau Leaotul, desparfit din riul Braila, situatS la E. de com.Ber
milii, sau 134 suflete, car! io- Prahova. te^ti-d.-s., linga hotarul despre
cuesc in 30 case. LocuitoriT pelingS agricultura, jud. lalomi^a, pe {annul stin^

Mai inainte satul Nedeicul se mat ocupa cu transportul al canaluluT Vilciul. Vatrasatu-
purta numele de Chite?ti, dupa lemnelor de la p&dure, cu olaria, luT este de 4 hect. cu 8 case

cum se vede in actele de ho- dulgheria ?i cizmaria. Produsul $1 48 locuitorT, carT au 19 cai,

tarnicie. LocuitoriT de aic! sunt muncei agricole $i ol&ria se des- 114 vite marT cornute, 350 01

parte venial din satul Sendre?ti, face la ora$ul Ploe?ti. $i 45 rim^torT.

care s'a desfiinjat. LocuitoriT, in numar de 117,
s'au improprietarit la 1864, pe Nedi, piriU, izvore$te dela N. de
Nedelea, com. rur., jud. Prahova, mo$ia Nedelea, din care li s'au padurea P&duroaica, trece pe

pi. Filipe$ti. Despre lnfiinfarea dat 533 hect. la N. de cat. Poenari-Niculescu,

acestel comune se povestesc Vite sunt: 74 cat, 334 boT, pi. Znagovul, §i ali men teaza balta
urmatoarele: In anul 1792, cite- 59 vacl, 32 bivoll, 48 vifeT, 1203 Znagovul. Locul din jurul sau

va familii de Rominl din Tran- of, 38 capre, 362 porcT. este mla^tinos.

Digitized by LiOOQ IC
 NEDIENI 477 NEGOE?TI

Nedieni, deal, in partea de E. a Negelul, piriii, jud. Bacau, pi. Este udata spre V. de riul

com. Voine?ti, pi. Stavnicul, jud. Bistrtya-d.-j., care, de la satul Ne- Dimbovi{a, care se vars& in riul

Ia$i, care unindu-se cu dealul gelul se indrepteaz& spre N. §i Arge$ul, in aceast& pi., la com.
Corhan (Frasinul), formeazS. Va- apol spre V. desp&rf ind com. Ose- Bude?ti.
lea Frasinului $i valea Nedieni, biti-Margineni de com. C&lugara- In partea de E. e udatt de
unde se afla" §i iazul cu acela^i Mare, dupa care inconjur& ora- Valea- Mosti^teT, care formeazd.
nume. $ul Bacdu, descrie o curbs pe mul^ime de v&T §i b&lp man* $i

la N. s&ti $1 se vars& in Bkstrifa, mid, iar la S., de riul Arge$ul,

Nedocul, mahala, in pi. Motrul- pe malul s&u drept, mai sus de care o limits in parte de plasa
d.-s., jud. Mehedinfi, com. rur. confluenja piriului Birnatul cu 01teni{a.
Bro$teni. Bistri^a. Pe el sunt 4 podurl. Intinderea totals a pl£?e? e
de 701 13 hect., din cari statul
Nefliul, sat, jud. Ilfov, pi. Saba- Nege§ti, sat f&cind parte din
t §i proprietary au 55223 hect.
rul, facind parte din com. rur. com. rur. Bascovele, jud. $i pi. $i locuitoril, 14890 hect.
Virtejul-Nefliul, situat pe deal, la Arge$. Are 15 familii, sau 50 Statul $i proprietaril cultiv&
E. de Virtejul, pe malul sting suflete. 42502 hect. (3958 hect. sterpe,
al riulu! Sabarul. 4238 hect. finefe, 17 hect. vie
Se intinde pe o suprafa^ade Nege§ti, numirc ce se dtt unci $i 4508 hect. p&dure).

698 hect., cu o populate de 335 p&rfl din com. Vl&de§ti,pl. Riuri- Locuitoril cultivS 13627 hect.
locuitorl. le,jud. Mu§cel. (1145 hect. izlaz, 118 hect. cul-

D-l I. Ogrezeanu are 500 hect tura viel).

$i locuitoril, 198 hect. Proprie Nege§ti-Bahneni,/<fdfo/v, a sta Popula^ia pla^el este de 23265
tarul cultiva 350 hect. (40 ster tulul, in intindere de 600 hect., suflete: 5964 barba^I 58649*1

pe, 66 44 p&dure $i
izlaz, vie) Jinind de com. Vl&de$ti, pi. Riu- feme!, locuind in 4867 case $i
Locuitoril cultivS, 1 70 licet, (res rile, jud. Mu$cel. 267 bordee; 5283 locuitorl se
tul e loc sterp, izlaz $i vie). ocup& cu plugaria; 146 sunt cir-

Are o biserica, cu hramul A- Negoaia, sat, fecind parte din ciumari, 113, industrial; 503 au
dormirea, deservitS de 1 preot com. Moto^eni, jud. Tecuciu, si- diferite profesiunl; contribuabilt

$i 1 cint&re{; 1 moara cu ap& tuat pe coasta dealulut Moho- sunt 4310; 2800 sunt impro-
$>i 2 podurl peste riul Saba- ri{i, la 4V2 kil. de re$edin{aco- prietari^i §i 3245, neimproprie-
rul. munel. tari^T.

Comerciul se face de 2 cir- Are o populate de 19 familii, Are28 bisericf, deservite de

:

ciumari. sau 78 suflete, carl locucsc in 39 preop; 21 ^coale, 1 de b&-

Numarul vitelor marie dc 190 17 case. e^i, 1 de fete §i 19 mixte, fre-

$i al celor micf, de 40. Comerciul se face de 2 cir- cuentate de 572 copil (476 b&-
ciumarf. e^I $i 96 fete); 7 mori cu api;
Negaia §i Richita, p&dure par- Locuitoril sunt clSca^T. 1 moar& cu aburf; 11 poduri
ticulars, supusi regimulul silvic, Este str&b&tut de $oseaua ce statatoare ^i 27 ma^ini de treerat
pendinte de com. Prejoiul, pi. duce la St&ni$e$ti, in partea de cu abur!.
Olte^ul d.-j., jud. Vilcea. E. Copiil din sat merg la ?coala Vite sunt: 8857 caT ?i lepe,
din Moto^eni. 180 arm&sarl, 5286 boT, 4651
Negana, piria, in com. rur. Ba- vacl, 2153 349 taurif, 308
vtyef,

lote$ti, pi. Ocolul d.-s., jud. Me- Negoe§ti,//^^, jud. Ilfov. Ocupa bivolt, 853 bivoltye, 6182 capre
hedinji. partea centrals a jude^ului. Se ?i 41493 ot.

mftrgine?te la E. cu jud. Ialo- Comerciul se face de 20 han-

Negelul, sat, jud. Bac&u, pi. Bis- mi{a ; la S., cu pi. Oltentya, de gii §i 136 circiumari.
trifa-d.-j., com. Liuzi-Calugara. care se desparte pin a la com. Locuitoril poseda : 2839 plu-
$I-a luat numele de lapirful Ne- Curcani prin riul Arge^ul ; la V., gurl: 1227 cu boT, 161 2 cu caT;
gelul, pe care este a$ezat. Are cu p!. Sabarul ?i parte din pi. 3669 care ?i cSru^e: 155 1 cu
populate de 14 familiT, sau Dimbovija; la N., cu pi. Mos- boi, 2 1 1 8 cu cal.
48 suflete. E situat la 2 kil. de ti?tea ?i parte din pi. Dimbo- In cuprinsul pla?ei sunt 24
re$edin$a cu $coala. vi{a. hele?taie.

Digitized by Google
 NEGOE^TI 478 NEGOE?TI

Aceasta plasa $I-a luat nu- din Dealul-Muerel, vine in Bar lurl: Dealul-Muerel, pe malul
mele de la com. $i manastirea doiul, trece Amaradia, Foc^o- sting al riulul Amaradia, deal,
Negoe§ti. rul, da in Vilceaua-luI-Vlespe, din care, vilceaua Vocna, se des-
Producfiunea el este identica trece curmezi? valea Bincaci $i parte prin Dealul-Tesluiulul. Dea-
cu a celor-l'alte pla$I ale jud., merge la obir^ia Lupol, pe ho- lul Brade?tilor sau Culmea-Jiulul,
cu deosebire ca parte principals tar cu comuna Brade^ti. pe malul drept al riulul Amara-
din tentorial sau, ca ?i al placet Limita liniel de
de S. incepe dia, avind o inal^imede 100 m.
Znagovul, este paduros ?i bal- la E., din Dealul-MuereT, merge §i din care deal prin Valceaua-
tos. Are padurl seculare. in Valea-Balaurulul, apol in apa Bincaciului, se desparte, dealul
Balf'i sunt: Luica, Mosti?tea Amaradia, trece in valea Bin- Bincaciul de asupra caruia pe
$i Obile^ti, con^inind pe^te, racl caci, sue in piscul din Obir^ia- linga padurl intinse, se afla $i

$i scoicl. Papura ?i trestia create SirbuluT, trece in curmezi§ Bre- o poiana numita Bincaciul.
in abundenfa. beni $i ese in piscul Bade^ti, Riul Amaradia uda partea
Re$edin{a pla?el este in Bu- la V. de E. a comuneT Negoe?ti, cu
de$ti. Are 53 catune carl for- Limita liniel de E. e formata direcjiunea N.-S. Peste Ama-
meaza 16 com. rur. $i anume: de Dealul-Muerel; iar limita li- radia, in dreptul satul ui se afla
Aprozi -Negoe?ti, Bude^ti, Cala- niel de V., de Culmea-Brade?ti- un pod.
re{i - $einoia, Frumu^ani Cu$tu- •
lor. Chiar in vatra comunet se
reni, Gurbane§ti-Co$ofanca, He- Inainte de anul 1831, com. afla o balta, in intindere de 3860
ra$ti-Buciumeni, Luica, Lamo- Negoe?ti era compusa din doua m. p.
te$ti-Galbina$i, Nana, Obile^ti- sate: unul numit Negoe^ti, pe In Negoe$ti se gasesc cite-

Vechl, Obile?ti-Noi, Pirlita-Sa- locul unde se afla azl comuna va fintinl: Fintina-Giurgiuvean-
rule^ti, Preasna-Noua, Sohatul, $i altul la 2 kil., care se nu- ca; la S. Fintina-Zidarulul, in

Valea Dragulul - $i Vasila^i-Po- mea Vocna. La anul 1831, prin valea Bincaciul ; Fintina- Vocna,
pe$ti. intervenirea proprietarului Pa care i?T are izvorul la V. Dea-
Caile de comunica^ie sunt: ciurea Trandafil, s'a unit catu- luluI-Muerel ?i Fintina-din-Fa^a,
Calea jude^eana Bucure^tiOl- nul Vocna cu Negoe$ti, formind pe Dealul Muerel.
tentya, care apuca spre S.-E., un singur sat in comuna Ne- Are o populate de 1263 su-
trece prin com. Bude^ti, Nego- goe$ti. flete doua bisericT, una fon-
;

e$ti $i o duce la Oltentya. In timpurile cele mai vechT, data intre anii 1774 — 1782 de
Calea ferata Bucure?ti-Cala- com. a apar^inut familiel Brai- banul Cornea Brailoiu, a doua,
ra$i, care apuca spre E. ?i trece loiu, care a fost trecuta ca zes- la anul 1824, pe locul unde
pu^in prin partea de N. a pla^el. tre unul principe, graf austriac, se afla catunul Vocna, de ca-
Mat multe cat vecinale com. prin casatoria sa cu o fiica a tre pitarul Enea $i ambele de-
^i mai multe drumurl naturale. lui Neagoe Basarab apol a ; de- servite de un preot §i un cinta-
La Bude?ti este re$edin{a venit mo^tenire lui Brailoiu Cor- re^ 2 $coale, una de baep, fre-
;

comp. de dorobanp, unde

i-iu ni{oiu $i in fine, vinduta lui cuentata de 54 elevT, a doua de
este o mare cazarma ?i un oficiu Paciurea, pe timpul Domniel fete, frecuentata de 50 eleve.

telegrafic, care face $i serviciul lui Alexandru $u{u. Dupa legea rurala din 1864,
po^tel rurale. La anul 1853, Paciurea a sunt 244 locuitorl improprieta-
adunat pe X.o\\ locuitorii de pe
Negoe§ti, com. rur., pi. Amara- mo?ie in satul Negoe?ti, formind Suprafa^a intregulul teritoriu

dia, jud. Dolj, la 24 kil. S.-V. comuna Negoe^ti de azl. comunal este de 5600 pog., din
de Craiova ?i la 5 kil. de Me- In anul 1872, comuna Ne- carl: 2000 pog. arabile, 50 iz-

line$ti, pe malul drept

situata goe§ti era compusa din cincl laz, 25 loc sterp $i 3300padure.
al riulul Amaradia. catune $i anume Cotul-Moarel, : Mo$ia Negoe^ti apar^inea ina-
Se invecine?te la N. cu com. Delureni, Drumul-Mare, Nego- inte lui Corntyoiu Brailoiu, iar

Godeni la S., cu com. Adin-

; e$ti $i Rogojina. Azl un singur astazl aparfine d-lul Leonida
cata; la E., cu com. Balota $i catun numit Negoe^ti, formeaza Paciurea. Are o suprafaja de
la V., cu com. Brade^ti. comuna. 3663 pog., cu un venit de
Limita de N. Jncepe de
liniel Comuna este marginita la E. 24000 lei.
la E., din punctul numit Stanul, $i la V. de doua $irurl de dea- In aceasta mo^ie, locuitorii

Digitized by Google
NEGOE^TI 479 NEGOE?TI

claca§! aft o suprafafa de 1763 hect. araturl, 193 hect. livezl Negoe^ti de 52 elevi; 2 cir-

pog. arabile. $i pa^une. ciuml.

Paduri se gasesc in comuna: Are o populate de 223 fa- pe linga agricul-
Locuitoril,
una pe Dealul-Muerel, cu osu- milil, sau 992 suflete, din carl ture, se mal ocupa cu comerciul
prafafa de 1700 pog. $i alta 96 contribuabill; 1 §coala, fre- ?indrilel, pe care o cumpara de

numita Brade§ti, pe dealul cu cuentata de 41 elevl; 4 bise- la comunele Closani, Orze^ti $1

acela$I nume, se intinde pe o ricl, deservite de 2 preofi §i 3 Marese^ti ?i o transports cu

suprafa{a de 1600 pog. A parkin cintarep. care $i caru^e spre vinzare la

claca^ilor $i frafilor Paciurea. Locuitoril poseda : 30 plu- Severin ?i Strehaia.

Lemnul ce predomina este gurl, 70 care cu bol, 1 caruja El poseda: 77 plugurl, 123
girn^a. cu cal; 396 vite mari cornute, care cu bol, 20 caru^e cu cal;
Vil sunt pe o suprafa{a de 22 cal, 275 oi, 72 capre, 228 200 de stupl.

45 P°g- 9* apartfn locuitorilor porcl, 2 bivoll; 10 stupl. Prin comuna tree 2 $osele
claca$I. Comerciul se face de 4 per- Baia de Arama
- - - Negoe^ti - Se-
Livezile de prunl au o intin- soane. verin $i Baia de Arama - - - Pa-
dere de 25 pog. Budgetul comunei e la veni- de^ul Tismana Tirgul - - Jiu 4 Pe
In comuna se afla un cizmar turl de 965 lei, iar la cheltuell, linga acestea mai sunt inca
$i un timplar. de 952 lei. 2 §osele : una care se desparte
Se gasesc in comuna 2 cir- Riul Cilnicul strabate comuna, din $oseaua Baia-de-Arama-Tir
ciutni. in care se mal gase?te §i 23 gul-Jiu ?i merge prin satul Pa-

In ziua de Duminica-Mare se fintinl. de$ul la Vaeni, Orde^ti ?i Clo-

fine aci bilciu anual. Comunica^ia se face prin §0- sani ; iar a doua, despar^indu-se
Pe caleajude{eana Amaradia sele vecinale, care pun comuna din $oseaua Baia-de-Arama-Se-
Craiova, locuitoril se due la o- in comunicafie spre S.-V. cu verin,la locul numit Gura-Cheel,
ra$ul Craiova unde desfac pro- Albeni, spre N.-V. cu Prigoria trece prin satele Camue^ti $i

ductele. $i spre S.-E. cu Poiana-Seciu Glogova, mergind spre Stre-

Calea comunala Vocna, ce rile. haia.

merge spre Balta, strabate co- Pe teritoriul Negoe^tilor, pe Budgetul comunei e la veni-

muna pe o intindere de 3 kil. vaile de linga dealul Cornell, turi de 1408 lei, iar la cheltuell,
Mai sunt: doua $osele veci- sunt carbunl de pamint. de 1 08 1 lei.
nale pe o intindere de i*/a kil. Se zice ca odinioara ar fi lo- Vite 1 806 vite marl cornute,
:

$i trei una ce duce

poteel: cuit aci Tatarl, sadind $i o vie, 102 cal, 1500 ol, 1 100 rima-
pe valea Amaradia la Adincata numita Viea-Tatarasca. torl §i 200 capre.
una ce duce la Godeni $i alta Loc istoric in aceasta comuna
ce duce la Plo$tina, din com. Negoe§ti, com. rur., in jud. Mc- este Pade?ul (v. a. n.).

Godeni. hedin^i, plaiul Closani, 55 la Este udata in lungul sau de

Budgetul comunei e la veni- kil. de ora^ul Turnul-Severin. riul Motrul.
turi de 3025,34 lei §i la chel- Se compune din satele Pade- : Se margine^te: la E. cu jud.
tueli, de 2972,16 lei. $ul, Apa-Neagra ?i Camue^ti, Gorj ; la S., cu comunele Glo-
Vite cornute 576, cal 44, ol avind mal multe mahalale. E gova §i Comane$ti la V., cu ;

857, porcl 213, capre 53. situata pe Valea-Motrulul. com. urb. Baia-de-Arama iar ;

Are o populate de 2000 su- , la N., cu com. Orze^ti $i So-

Negoe§ti, com. rur., pi. Ama- flete, din carl 307 contribuabill, hodolul, din jude^ul Gorj.
radia, jud. Gorj, la S. comunei i locuind in 625 case ; 5 bisericl: Mahalale sunt : Bratiloveni,
Benge$ti, a$ezata pe Valea-Cil- 2 sunt in satul Pade§ul, 2 in Balane?ti, Pora^ti, Paiu^e^ti, Hil-
|

niculul, pe dealul Negoe^ti ?i satul Negoe?ti §i 1 in catunul dani, a-Bobie^tilor, a-Spinenilor

|

pe Valea-Curvel. Camue^ti, deservite de 3 preo^I $i a-Ularilor.

|

Se compune din 3 ratune :

'

$i 5 cintarejl ; una in
2 scoale, Dealurl mai principale sunt:
Negoe§ti, Calugareasca $i Jo^oi. satul Padc$ul $i a doua in com. Dealul-Mare, Magura, Coasta-
Are o suprafafa de 700 hect., rur. Negoe^ti, conduse de 2 in- Motrulul, Dealul-Spinenilor, aco-
din care 500 proprietare^tT, for- va^atorl $i frecuentate: cea din perit cu vil ?i poml roditorl,
mate din 260 hect. vil, 247 Pade$ul de 40 clevT, iar cea din Dealul Licarefilor, - Dealul - Bo-

Digitized by V^OOQlC
 NEGOE$TI 480 NEGOE^TI

biestilor, Cuca, Plesa, $usara, Comerciul se exercita de 4 Are o populate de 77 familii,

Brusturi, Ziua si Leordisul. circiumarl. sau 316 suflete, din carl 82 con-
Dintre cimpil sunt: Cimpul- Budgetul comunel e la ve- tribuabill ; o scoala, frecuentata
Padesului, Plabaia si $usara. niturl de 6220,59 ?i a cne '- ^ l de 41 elevl; o biserica, deser-
Vai : Valea-Motrului, Valea- tuell, de 4331,30 lei. vita de 2 preofl si 1 cintaref.
, Mare §i Valea-Moragilor. Sta in legatura prin sosele Locuitoril sunt impamintenitf
Aninoasa
Piraie: si Ogasul- ptetrite cu comunele : Pioesti, dupa legea rurala din 1864. ET
Samanilor si eel de la Cracul Popesti, Tirgsorul- Vechiu $i Tir- poseda: 12 plugurf, 27 care cu
luI-Burchi. gusorul-Nou, Strejnicul, §irna, bof, 133 vite marl cornute, 7
In comunS se gaseste piatra etc. cat, 72 01 ?i 85 rimatorl.
bun& pentru fabricarea varulul Pamintul comunel e ses, a- Ape ^i drumuri (a se vedea
si facerea pietrelor de inoara. vind numal o movila, numita com. Negoe^ti).
Gorganul, linga riul Prahova, In catun se gasesc 1 1 fintini.

Negoe§ti, com. rur., jud. Prahova, fecuta, se zice, de Tatarl.

pi. Tirgsorul, situata pe mar- AfarS de riul Prahova, co- Negoe§ti, sat, facind parte din
ginea apel Leaotul si a riului muna mai e udata de girlele com. rur. Aprozi-Negoe^ti, pi.

Prahova, la 10 kil. de capicala Viisoara, Budurosul si Leaotul Negoesti, jud. Ilfov, situat la

judetulul si la 4 kil. de a plasel. (Iazul Moruzzi). S.-E. de Bucure^ti, pe malul

Se compune din 4 catune: Se margineste cu comunele sting al riulut Arge^ul. Prin mij-
Negoesti sau Branistea, Zalia- Pioesti, Strejnicul, Tirgsorul- locul satului trece ?oseaua ju-

neaua, Piatra si §tejarul sau Vechiu, Popesti, Brazi si Ta- de^eana Bucure?ti-01tenita. Spre
Gdvana, avind o populate de tarani. E., curge valea Aprozi. Aceasta
940 locuitorl, in car! intra si vale taie §oseaua unde este 1

7 familil de f iganl, locuind in Negoe§ti, sat, cu 90 loc, jud. pod.

225 case. Arges, pi. Pitesti, facind parte Se intinde pe o suprafa^a de
Sunt 171 contribuabili. din com. rur. Poiana-Laculul. 2500 hect.
Are tret bisericl: una la Ne- Proprietatea aparjine statului,
goesti (Braniste), fondata la 1 834, Negoe^ti, sat, in jud. Bacau, pi. care cultiva prin arenda^i! sai
a doua la §tejarul, fondata in Trotusul, com. Caiu^ul, situat pe i860 hect. (200 hect. sterpe,
1888, si a treia la Zahanaua, dreapta Trotusulul, mai sus de 40 hect. izlaz, 400 hect. padure).
fondata in anul 181 1, deser- satul Girbovanul si in stinga cael Are o populate de 350 su-

vite de 2 preop; o scoala, infiin- ferate si soselelAdjud Ocna, la flete ; 1 moara cu aburl ; 1 ma
£ata la 1 890, al c&rei local s'a con- 4 kil. si 200 m. de satul Ca sina de treerat cu aburi; 1 he-

struit din fondurile proprietaru- iuful. lesteu; 1 pod statator; o bise-

lul, N. N. Turnescu si care e Are o populate de 245 su rica, cu hramul S-^if Voevozl,
frecuentata de 43 baep si 22 flete ; o biserica, cladita de lo deservita de 1 preot ?i 2 cin-

fete. cuitorl, cu ajutorul preotulul An tare^T, care s'a zidit de Mateiu-

Locuitoril se ocupa cu agri- drel, la 1805, deservita de 2 cin- Basarab ?i so^ia sa Elena Doam-
cultura si cultura zarzavaturilor, tare^f; 2 circiuml; 2 morl si o na, la 1643. Biserica e a^ezata
si s'au impropietarit, in numSr piua de batut sucmane. pe malul sting al riului Arge^ul,
de 130, la 1864, cind li s'au Vite sunt: 3 cal, 129 vite linga soseaua judefeana Bucu-
dat 515 Ei poseda: 50hect. marl cornute si 34 porci. resti-Olteni^a ; a fost manastire
cal si443 bol, 220 vacT,
lepe, de calugari^e ; in 1884 s'a tre-

191 01 si 338 porci. Negoe§ti, sat, in jud. Dolj, pi. cut de la stat la com. §i asta zT

Toata comuna se intinde pe Amaradia, com. Negoesti, rese se intre^ine cu spesele el, ad-

o suprafa^a de 2500 hect., din din^a primariel. VezT com. Ne- ministrindu-se de un preot in-

cart 1500 hect. p&tnint arabil; goesti. grijitor.

300 hect. fine^e; 75 hect. izlaz; Comerciul se face de 6 cir-

25 hect. loc sterp; 600 hect. Negoesti, eft tun, al com. Nego- ciumari si 1 hangiu.
p&dure. esti, jud. Gorj, pi. Amaradia, si- Numarul vitelor marl e de
Se cultiva gindacil de mStase. tuat pe Dealul-Negoestilor si la 319 si al celor mid de 2292.
StupT cu albine sunt 150. E. comunel. In timpul rezbelulul din 1877,

Digitized by LiOOQ IC
 NKt;<JKSTI 4SI NK(iOIUL

divizia IV-a, comandata de d-1 de com. Aprozi-Negoesti, plasa Negoiasa, vale, jud. Vilcea, com.
general G. Manu, a ocupat a- Negoesti, jad. Ilfov. Ciineni, plaiul Cozia.
cest sat.
Negoesti, piidure a statulul, in Negoioasa, deal, jud. BacSQ, pi.
Negoe§ti, sat, in jud. Neam{u, intindere de 550 hect, pendinte Trotusul, pe teritoriul com. Ca-
pi. de SusMijlocul, com. Talpa. de com. Negoesti, pi. Tirgsorul, sinul.
Are o populafiune de 150 su- jud. Prahova, formate din tru-

flete; o biserica, deservita de purile: Piatra (250 hect.) si Ga- Negoi^a, vale, in jud. Buz&u,
1 dascal; moara de apa.
1 vanul (300 hect.). com. Gura-Sara^il, c&tunul Nen-
Xumarul vitelor e de 106 ca- ciulesti; incepe din Brinzeasca
pete. Negoe§ti, vale, izvoreste din Dea- si da in piriul Strata; pe ma-
lul-Dobricenilor si se varsi pe lul el se v£d ruine, carl, dupa
Negoe^ti, trup de sat, in jud. t3rmul sting al riulul Ot&sdul, tradijie ar fi ale unulfost schit;
Neam{u, pi. de Sus-Mijlocul, in raionul com. Barbatesti, plaiul poarta numele de : La-Nucii-luI-
com. Dragomiresti. Horezul, jud. Vilcea. Negoi^a.

Negoe§ti, sau Brani§tea, sat, Negoe§ti-Po§ta,jtf/, ftcind parte Negoiul, com. rur., jud. Dolj,
ftcind parte din com. rur. cu din com. rur. Budesti, pi. Ne- pi. Bailesti, la 71 kil. S.-V. de
acelasl nume, pi. Tirg?orul, jud. goesti, jud. Ilfov, situat spre E. Craiova si la 12 kil. de rese-
Prahova. Aci e re^edin^a com. de Bjdesti, pe malul sting al dinfa plasel Bailesti.
Este situat pe loc ses, pe mar- riulul Argesul si pe calea jude- Situata pe o mica coasta, nu-
ginea ape! Leaotul. Are o po- {eana Bucuresti-Oltenifa. E for- mita Magura-CirsteT.
pulate de 524 suflete; o bise- mat din 2 trupuri: Negoesti si Se invecineste la N. cu com.
rica, fondata la 1834 de d-na Posta. Bailesti, la S. cu Dunirea, la
Safta Brincoveanu si reparata Satul Posta e legat cu Ra- E. cu com. Catanele si la V.
in 1889, cu ajutorul locuitorilor. dovanul, spre S., printr'o sosea cu com. Rastul.
vecinala care trece prin niste Limita liniei de N. incepe de
Negoe§ti, fost sat, la gura [pi locuri smircoase. la merge cu
crlngul Brobin^ariul,
riuluT B&dilita, com. Lespezi, jud. Se intinde pe o suprafafi de direcfiuneaN.-E.spre S.-V. pana
Suceava. 775 hect., cu o populate deo,i la magura Coteiasul.

locuitorl. Limita liniei de S. incepe de

Negoe§ti, deal, jud. Gorj, pi A- D-1 Gr. Filipescu, are 750 la pichetul Galaoana, merge de

maradia, com Negoesti, in tin hect. si locuitoril, 25 hect. alungul Dunarel pana la piche-
zindu-se de la hotarul Poiana- Se cultiva tot terenul afara de tul Catanele, unde se intilne?te

Seciurile, pana la c<ltunul Ca- 55 hect., rezervate pentru iz- cu linia limitel de E.
lugareasa si separind apa Giovia laz si 85 hect., car! rSmin Limita liniei de E. incepe de
de Cilnicul. Pe dinsul sunt s&- sterpe. la magura Coteiasul, merge cu

dite multe vil. NumSrul vitelor marl e de 114 direcfiunea N.-S. pana la pichetul
si al celor mid, de 166. numit Catanele.
Negoe§ti, mosie nelocuita, in jud. Limita liniei de V. incepe
Dimbovita, plaiul Dimbovi^a. Are Negoe^ti si Cenu^ari (Mo§ne- de la cringul Brobinfarul, merge
peste 65000 aril padure. ni-), padure particular^, supusa de la N. la S., pana la pichetul
regimulul silvic inca din anul de frontiers Galaoana.
Negoesti, mosie particulars, jud. 1883, pe mosia mosnenilor Ne- Terenul comunel este ses,

Dolj, pi. Amaradia, com. Ne- goesti si Cenusari, pendinte de prezintind numal cite-va magurl,
goesti, apar^inind d-lul Leonida com. Aricesti, pi. Podgoria, jud. intre carl: magura Zavelca, ma-
Paciurea $i locuitorilor clacasl. Prahova. gura Coteiasul si Magura-Cir-
Inainte aparfinea in intregime stel.

riposatulul Corntyoiu Br3iloiu. Negoia, balta, in partea de E. Este udata de girla Urtyi,

a comunel Salageni, pi. Podoleni, ce se scurge din bal^ile depe

Negoe§ti, padure a statulul, in jud. Falciu, in suprafa^a de 3 mosia Rastul si se varsa in

intindere de 325 hect., pendinte hect. Dunare, prin girla numita Zi-

Digitized by LiOOQ IC
NEGOIUL 48U NEGOMIRUL

toca, de pe comuna Catanele, Pe marginea Dunarel se afla plasel ?i a comunel; se intinde

la pichetul Catanele. In girla ostrovul Galaoana, in intindere printre piraiele : Valea-LupuluT
Uri{i se scurge pe stinga girla de 440 hect., acoperit cu padurl, $i Valea-Lunga, afluente alepi-
Padureanul, la punctul numit aparfinind statuluT, care o da in riulul Tai^a-figanca ; la N. are
Intinsura (cotul girlel). exploatare din zece in zece anl. o prelungire, Dealul-^tubeilor
Balfile sunt : balta Renea, O moar& de aburl se gase$te la S., se une?te, in virful Alma-
care prin girla Urifi, se scurge pe mo$ia Negoiul, aparfinind lia (370 m.), cu dealul Jiganca;
in Dunare; Cotlova, care prin d-lul V. M. TeodorovicI. e unul din cele mai inalte dea-
girla Porumbul se scurge in MeseriasI sunt: 4 fterarl, 2 lurl din plasd. §i jude{, avind
balta Renea Lunga, Sacata, care
; lemnarl, 1 cojocar si I cizmar. 405 m. inalfime e t&at de dru- ;

strabat teritoriul comuneT, $i se Stine se gasesc pe mo$ia Ne- murile comunale Greci-Taifa $i
intind de la com. Rastul laco- goiul, producind brinz£ buna. Jijila - Balabancea ; acoperit in

muna Catanele. Prin comuna sunt urme de zi- cea mai mare parte cu padurt
Comuna Negoiul dateaza de durl vechl. seculare $i nepatrunse.
mult cind purta numele de Urifi, Calea comunalS ce duce la

si era situata pe grind. Calafat si trece prin com. are Negoiul, mosie particular^, jud.
Pe la anul 1790, din cauza in toata intinderea el o lungime Dolj, pi. Baile?ti, com. Negoiul,
inundarilor dese la care era ex- de 67 kil. ; o alta cale comunala in intindere de 6415 pog. A-
pusa com. Urfyi, s'au mutat lo- vecinala duce la Baile^ti, avind partfne parte d-lul V. M. Teodo-
cuitoril cu casele lor la tirla o lungime de 24 kil. aducind un venit anual.
rovicI,

(conacul) lul Neagoe, unde se Sunt 6 circiuml $i o bacanie. de 59000 lei $i parte locuito-
afla azl comuna $i de la el (Nea- Budgetul comunel e la veni- rilor improprietarifl dupa legea
goe) comuna s'a numit Negoiul. turl de 3733,90 lei $i la chel- rurala din 1864, carora le adu-
C&tunul de re?edin^a este Ne- tuell, de 3222,14 lei. ce un venit anual de 25000 lei.

goiul. Vite cornute 196, ol si capre In trecut apar^inea Principelul

Are o populate de 1397 su- 98, porcl 41, cal 12. Milo? ObrenovicI al Serbiei. Pe
flete; o biserica, cu hramul Sf. partea d-lul V. M. TeodorovicI
Nicolae, zidita la 1816 de Hagi Negoiul, sat, jud. Dolj, pi. Bai- se gase^te o moara de aburi.
Enu^I, fost proprietor al mo^iel le?ti, com. Negoiul, re^edin^a
Negoiul, deservita de doi pre- primariel. VezI com. Negoiul. Negomirul, com. rur. $i sat, in

o{I $i doi cintarefi; o $coal& jud. Mehedin^i, pi. VSilor. Se

mixta, ce funcfioneaza de la 1 882, Negoiul, balttl, situata la S. co- margine$te: la E., cu comuna
frecuentata de 68 baetf $i 7 munel cu acela^I nume, pi. Bai- Raci ; la S., cu com. Drago-
fete. led, jud. Dolj, in apropierede te$ti ?i CorbSile; la V., cu
Dup3 legea rurala din 1864, Dunare. com. Temi^ani ?i la N. cu co-
sunt 152 locuitorl imp&minteni^I. muna Farca$e$ti §i Valea-cu-
Suprafafa teritoriulul comunel Negoiul, virf de munte, in apro- Apa din jud. Gorj. Este situata
estede 1072 1 pogoane, din carl: piere de frontiera, in plaiul Lo- pe vale, la 68 kil. de ora^ul
7415 pogoane arabile, 1200 fi- vi^tea, jud. Arge?. Dintr'insul Turnul-Severin. Satul formeaza
neafa, 300 izlaz, 1806 pogoane purcede Culmea - Comarniculul, comuna cu urmatoarele maha
loc sterp, bal{I ?i vatra satulul. care desparte valea Arge§ulul lale: Voine^ti, Buze$ti, Sirbi,

Mosia de pe teritoriul co- de valea Topologulul. Grivei-din-Dos, Grivei-din-Fata,

muneT se nume^te Negoiul din : Are o inatyime de 2547 m. Velicani, Negule$ti, Belgi, To-
aceasta mo§ie, 6415 pogoane, d'asupra nivelulul M&rii. Din poli^a, Ursoaia, Oi$e$ti, Pope^ti,

cu un venit de 59000 lei aparfin el izvore^te riul Arge?ul. Mi^codani ^i Ursoifa, avind pes-
d-lul V. M. TeodorovicI, iar te tot 1300 locuitorl, din carl
1000 pogoane apar^in locuito- Negoiul, deal, in jud. Tulcea, 207 contribuabill, locuind in 266
rilor improprietari^i dupa legea pi. Isaccea, pe teritoriul comu- case.
din 1864; §i produce un venit nel Balabancea ($i al catunulul Locuitoril poseda: 40 plugun,
de 25000 lei. In trecut intreaga s&u f iganca-Tai^a) ; are o di- 69 care cu bol, 7 carafe cu
mo?ie aparfinea PrincipeluT Mi- rec^iune generala de la N. la cal; 150 stupl. Femeile din a-

lo? ObrenovicI al Serbiei. S., brazdind partea de V. a ceasta comuna se ocupa pe

Digitized by LiOOQ IC
 NHGOM1RUL 48a NEGRAIA

linga cultura cinepel $i a inuluT, pe el se afla plantafii de vii, Are o populate de 135 fa-

$i cu cre?terea gindacilor de ma- prunl $i padure. milil, sau 594 suflete, din carl
tase. 169 contribuabill, locuind in 137
Prin comuna trece $oseaua Nego^ina, (Plopeni, Zarneas- case o biserica de lemn, cu hra-
;

ce duce la com. Raci din ju- ca), c&tun, al com. Cane?ti, jud. mul Adormirea Maicil Domnu-
deful Gorj ; mat sunt 2 $osele Buzau, cu 420 locuitorl ?i 98 luT,cladita pe la 1763, de 24
care o pun in comunica^ie cu case. Are sub-divizia Bondrea. calugarf de la schitul ce a fost
comunele Cor&biile, Dragote$ti mal inainte, In-Poiana, in Co-
?i Matisari. NegO§ina, munte, in jud. Buzau, drul-Manastirei ?i care azT e de-
Sunt tret bisericl, deservite com. Cane?ti, cat. Nego?ina; servita de 1 preot $i 2 cinta-
de i preot ?i 3 cintare{i; o confine sare, precum ?i diferite re{I; o $coala mixta, infiin^ata
§coala, condusa de un invafator fosile, mal cu seama psilodonl. in 1889, condusa de un inva-
$i frecuentata de 40 elevT. ^ator ?i frecuentata de 29 copil.
Budgetul comunei e la veni- NegO§ina, mope, in jud. Buzau, Vatra satulul ocupa aproape
turi de 1748 let; iar la chel- com. Cane?ti, catunele Gon{e§ti 14 falci.

tuell, de 1347 lei. $i Pirlita, proprietate a statului, Mo?ia e proprietatea d-lul Be-
Vite: 600 vite mar! cornute, pendinte de Episcopie; are 1600 ri$ Last, cumparata de la Maria
19 cal, 500 ol $i 370 rimaton. hect, mare parte locurl sterpe Moruzzi, care o mo^tenise de la

Dealurl ma! principale sunt: $i padurea Nego$ina. Al. Moruzzi.

Dealul-MreneT, Poiana-Grinelor, Intinderea mo$iei e de 223
Piscul-Tocel, Tilva, Pelina?ita» I Nego§ina, mope, in jud. Buzau, felcl, din carl 90 faici cultiva-
Flore^tilor, Viea-Mare, Dealul- com. Cane^ti, proprietatea mo§- bile, 125 falcl padure ?i restul
Grivel, Velicani, Belgi, al-Pi- I nenilor Nego?inenI; are 1620 neproductiv.
riulul, Dealul Stanel, - Ursoaia hect., cea mal mare parte gol Improprietari^T in 1864 sunt:
§i Ursoi^a. Vai sunt: Valea- $i sterp, apol izlaz, purine ara- 50 frunta$I, 32 palma?! $i 6 co-
I

Mrenef, Coteliciul, Valea - lul 1

turT, livez! $i padurea Nego^ina, da§y, stapinind 293 felcT ?i 6

Semen, Valea-luI-Bot, Nene, a- cam de 270 hect. prajinl.
Fintinel, Velicani, a-PiriuluI, a Drumurl principale sunt : la

Porcului, a PetreT, a-Stanef, a- '

NegO^ina, plfdure, in jud. Bu- Ciumule^ti (2 kil.), la Ude^ti (3

1
SlaveiuluT, Detunatele $i Ur- 1 zau, com. Cane^ti, proprietate kil.) si la Ioneasa (i /* kil.).

sula. '
a statuluT, pe mosia Nego§ina; In 1803, Negote?ti a Spata-
Este udata in lungul sau de are 446 hect., consta din 3
$i rului Ba^ota, avea 34 liuzT, carl
apa Jilfulul, in care se varsa, trupurl : Dilma, Badiloaia $i Ca- plateau bir 820 lei anual.
pe teritoriul acesteT comune, ur- lugarelul.
matoarele piraie : Matca-Vaii-lui- Negote§tilor (Dealul-), deal,\>t
Bot, Buzefi, Oga$ul - Sirbilor, I
Nego§inei (Valea-), vale, in jud. care este a§ezat satul cu ace-
Valea-Mrenel, Velicani, Nene, I
Buzau, com. Cane?ti, cat. Ne- la$I nume, jud. Suceava.
a Fintinei, a-ParuluI, a-Petrel,
1

go§ina. Se mai nume^te $i Mir-

a-Stanel, a-SiaveiuluT, Detuna- cea. VezT MirciT (Izvorul-). Negovani, mahala %
in com. rur.

tele §i Ursoifa. I
Samarine?ti, pi. Motrul-d.-s., jud.
Pe comune! se afla
teritoriul Negoteilor (Valea-), vale, in Mehedin^i.
carbunl de pamint in 6 locurT I
jud. Buzau, com. Calvini ; in-

?i anume: in Valea-Mrenel, in
1

cepe din muntele Tei$ul ?i se Negovanul, munte, in jud. Gorj,

Viea-Mare, in Valea-Grivel, Ve scurge in riul Bisca Chiojdulul. plaiul Novaci, la N. com. Polo-
licani $i in Ursoaia, in dealu- vraci ; formeaza malul sting al

rile despre E. NegOte§ti, sat, numit in partea apel Olte^ulul.

S.-V. Poiana, $i care mal tnainte
Negomirul, deal, se intinde din se numea Negute$ti, pe mo?ia cu Negoveneasa, balta, linga satul
spre S.-V., din com. Negomi- acela$Inume, jud. Suceava, com. Pirvul-Ro$u, pi. Cotmeana, jud.
rul, pendinte de jud. Mehedinfi, Ciumule$ti. E a$ezat pe coastele Arge$. Confine pe§te.
$i se termina in hotarul com. dealurilor Cuco^eni, Tatareni,
Farca$e?ti, jud. Gorj, pi. Jiul; Codrul $i al Manastirei. Negraia, mahala, com. rur. Ro-

65237. Marti* Dicfionar (itogradc. 62

Vol. IV.

Digitized by Google
 NEGRAIA 484 NEGKEl (L)EALUL-)

esti, plasa Cerna-d.-s., jude^ul preunS. cu mosiile Zilistea-Tres- plasa Gilortului, izvoreste din
Vilcea. tieni si Sasilor, are o intindere com. Licuriciul, de la M&gura-
de 1246 hect., din cart 1046 MireT, curge de la N. la S,
Negraia, deal, jud. Vilcea, pi. hect. pSdure si 200 hect. p£- str&b&tind comunele Frumusei
Cernad.-s., com. Coeni. mint cultivabil si flne^e. Se a- si Negreni sise vars& in Amara-
rendeazS cu 8421 lef anual. dia, la com. Hurezani-d.-s., unde
Negra§i, mat inainte Piscul, com. Acest munte si Piciorul-Cii- reteaza* CuImea-Dealului-cu-PerT.

rur., jud. Arges, pi. G<il£sesti, nelui au fost date prin cartea de fdrmurile '1
sunt ripoase pe
la 15 kil. de com. rur. Costesti, schimb, isc&lit& la 24 Octom- alocurea, iar in alte pSr^! dis-

resedin^a sub-prefecture!, si la brie 1818, de Arhimandritul Ioa- par cu desavirsire. L^rgimea

52 kil. de Pitesti. Se compune chim, m&n&stirel M&rgineni, luind variazi intre 1—3 m., iar tre-

din Aduna^i (Aduna^i-Negrasi), in schimb muntele Piatra-Ars£. cerea peste dinsul se face prin
Negrasi (Piscul) si Romanafi, cu AceastS carte de schimb a vadurf si pe podurT, din care
o populate de 1080 locuitorf, fost prezentata «cinstitel jude 2 se gisesc in com. Negreni,
din carl 230 contribuabilT. c&toril a jude^uluT Prahova* de iar 1 in com. Frumusei.
Are o bisericS o scoalS ; pri- cuviosul Paisie, Stari^ul Sinael,
mary ruralS; 4 circiumi. cind cu delimitarea hotarelor Negreana, vale, in jud. Gorj,
Budgetul com. e la veniturl mun^ilor marelul Postelnic Fili- pi. Gilortul; d& scurgere apelor
de 2027 lei si la cheltuelT, de pescu. piriuluf cu acelasl nume; este
21 13 lei. format^ din Dealul-Negreni si

Negrai^a, piria, jud. Vilcea, pi. Dealul-cu-PerT, numit si Dealul

Negra§i, sat, jud. Arges, pi. G&- Cerna-d.-s., com. Coeni. Scr£def; are o intindere de a
l&sesti, fecind parte din com. proape 21 kil.; l£rgirnea-T va
rur. cu acelasl nume. Are o bi- Negrea, sat desjiinfat, in Valea- riaza intre 1000 si 1500 m.;

sericS, cu hramul Sf. Teodor, GeruluT, jud. Tecuciu, comuna pe aceastS vale se afla" situate
deservitS. de 2 preo{! si 1 cin- Calma^iiul. A fost infiin^at de comunele: Frumusei, Negreni
taref. Costache Negri, care era pro- si Licuriciul.
prietarul mosiei. F&cea parte
Negra§i, ma! inainte Piscul, sat, din com. Liesti, avind si o bi- Negreasca, mosie, in jud. Buz&u,
cu 800 locuitori, jud. Arges, pi. seric& adusi din satul Liesti, com. Simileasca, c£t. Odaia-Ba
G&l£sesti, pe apa cu acelasl nume. din locul numit Gura-Birladulul. nului, proprietate a statului, pen
resedinfa com. rur. Negrasi. Unde a fost satul si biserica, dinte de Banul; are 620 hect.,

nu se mal vede ast&zl de cit mai toate arabile si p&durea

Negra§ul, mahala, f&cind parte o cruce; alSturl de ea este un $tuculeasa.
din com. rur. Tesila, pi. Pele- loc izolat, numit Cerdacul, unde
sul, jud. Prahova. E situate la era casa lul Costache Negri Negreasca, vechia numire a mo
poalele munteluT Negrasul, de ast&zT in aceste locur! nu sunt siei Cotorca, jud. Buz&fi, coin.
unde curg maT multe izvoare de cit 2 case proprietatea mos- Cotorca.
de ap& minerals. tenirel Tache Anastasiu.
Negreasca, numire ce purta ;/;/

Negrasul, piriii, izvoreste de la Negrea, numire data de locui- trup din mosia Mitropoliel, pc
N. com. Tesila, pi. Pelesul, jud. ton mosiei Slobozia - Negrea, care se afl& orasul si domeniul
Prahova; curge spre S.-V. si unde a fost satul cu acelasT Alexandria, jud. Teleorman.
se vars& in riul Doftana, pe ma- nume, com. C&lm&tuiul, jud.
lul sting, tot in raionul comu Tecuciu. Negreasca, piriias, in jud. Bu
nei Tesila. z&u, com. Simileasca; izvoreste
Negrea-Potirnichea-Cocora§, din p&durea Frasinul, primeste
Negrasul (Muntele-), mosie, mosie particular^, de 1430 hect., viroaga Strimba, ud& comuna
proprietate a Eforiel Spitalelor in jud. Covurluiu, pi. Siretul, Maxenul si se vars& in riul Cal-
Civile din Bucuresti, fost pen- com. Minjina. ma^uiul la comuna Albesti.
dinte de ra&n&stirea Sinaia, com.
Tesila, jud. Prahova, care, im- Negreana, pirin, in jud. Gorj, Negrei (Dealul-), deal, se in-

Digitized by V^OOQlC
 NEGREl (VALEA-) 485 NEGRENI

tinde in partea de S.-E. a sa- Dealurile principale sunt Dea- : ca!, 180 bol, 65 vac!, 1320 o!,

tulul Munteni-d.-j., pi. Crasna, lul-Negrenilor spre V. si Dea- 43 porcl.

jud. Vasluiu ; formeaza un po- lul-Gilcestilor la E.; eel d'intiiu Comuna se intinde pe o su-
dis pe a carui coasta e situat o desparte de albia Gilortulul, prafa^a de 1875 hect.
satul Munteni. iar eel d'al doilea de Ama- Comerciul se face de 4 cir-

radia. ciumar!.
Negrei (Valea-), vale si piritt, In partea de E. a comune! Veniturile si cheltuelile co-
izvore^te din fundul Vael-Negre, este lacul Bag&ul, care acopera munale, sunt de de 2745,83. le!

com. Osesti, pi. Stemnicul, jud. o suprafa^a de aproape 1 hect. Sunt doua sosele: una nati-
Vasluiu, curgespre S. si, unindu- onals, care inlesneste comuni-
se cu piriul Helesteul, la locul Negreni, com. rur., jud. Olt, pi. catia spre Slatina si Pitesti si

n limit Durducul, se varsa in Vedea-d.-j., compusa din 2 ca- a doua comunala, care o pune
piriul Stemnicul, tot pe terito- tune: Negreni si Chifeasca. in comunica^ie la N. cu com.
riul com. Osesti. E situata pe valea Negrisoara, $uica si la S. cu com. Birci.

la 24 kil.de capitala judefulul Tot teritoriul comune! spre

Negreni, com. rur., jud. Gorj, si la 6 kil. de Tatulesti, rese- E. este un cimp intins.
pi. Gilortul, la S. de com. Fru- dinfa plase! ; are o populate E udata de valea Negrisoara,
musei si pe aceeas! vale (Ne- de333 famili!, sau 1600 suflete, in care dau valcelele: Ho tar u-
greana). din car! 360 contribuabil!, locu- lu!, Berbeculu!, Gropilor, Fa-
Se compune din catunele: ind in 320 case. gulul, toate in partea de E.
Negreni, Baleasa si Hainan. Sunt 3 bisericl, (doua in Ne- Scoar^a, Neam^ulul, Gura-Vail,
E situata pe ses, coasta si greni una in Chi^easca). Cele
si Parului si Isaroaia, la V. Pe valea
valcele, pe ambele {armur! ale din Negreni sunt fondate, una Negrisoara curge apa cu acelas!
piriului Negreana si are o supra- in and 1843 si reparatain 1881, nume, in direc^ia N.-S.
fa{a de 1382 hect., din car!: avind de ctitor! pe Diaconul Ion
280 hect. padure, 490 hect. a- Cucu, Preotul Nicolae, Ion Ne- Negreni, com. rur., jud. Vlasca,

rabile, 552 hect. fine^e, 37 hect. greanu si atyil, a doua in anul pi. Glavaciocul, compusa din ca-
vie, 42 hect. livez! si prun! si 1872, avind de ctitor! pe Preotul tunele: Negreni-d.-s., Negreni-
1 1 hect. izlaz. C. Alexandrescu, Diaconul Ni- d.-j. si Osebi^i-Negreni. E situata
Are o populate de 243 fa- colae Floru Cea din Chi-
si atyil. la extremitatea N.-V. ajudefulu!
milil, sau 925 suflete, din cari feasca s'a zidit la i88ide Pre- Teleorman, pe partea stinga a
137 contribuabill; 2 bisericl, de- otul C. Stoicanescu, Gheorghe apei Cleni^a, la 82 kil. de Giurgiu,
servite de 1 preot si 2 cinta- Cojocaru, Radu Pielaru si atyil. la 37 kil. de Obedeni, resedin-
reflf; 1 scoala, frecuentati de Sunt deservite de 3 preo{i. \3l plase! Glavaciocul-Neajlovul,
35 elevi. Are o scoala, frecuentatS de la 72 kil. de Bucuresti si la 40
Paminturile cele ma! bune pen- 71 copil. kil. de stasia drumulu! de fer
tru cultura sunt numal pe vale Ma! inainte, comuna a fost Titu.
pe coaste sunt pometur! si vil. pe dealuri si vilcele si ma! in Are o populate de 1288 su-
Locuitorii sunt mosnen!. El urma s'a asezat pe Valea-Ne- flete, din car! 240 contribuabil!.
poseda: 46 plugurl, 75 care cu grisoarel. Locuitorii sunt ma! to{! mosnen!.
bol, 3 caru^e cu cal; 453 vite Catunul Chtyeasca se mai nu- Comuna constitue singura o
mar! cornute, 18 ca!, 778 o!, meste si Ma{ul. parohie cu numele de Negreni-
62 capre 266 rimatorl.
si MeseriasI sunt: 4 cizmarl, 6 d.-j. Are: 1 biserica, facuti la

Budgetul e la venitur! de le! cojocari, 3 dulgher!si 2 zidarl. 1863 de locuitor!, cu hramul

1525, ban! 85, iar la cheltuel! El desfac produsul munce! lor AdormireaMaicelDomnulu!, de-
de lei 1375, ban! 58. la Slatina si Pitesti. servita de un preot si 2 cinti-
Comunicatia in Negreni se Locuitori! sunt mosnen!, afara re{! o scoala mixta cu 4 clase,
;

face prin soseaua jude{eanaPe- de 75 famili!, cari s'au impro- condusa de un invafator si fre-
tresti-d.-s.-Craiova ce trece prin prietarit la 1864, pe proprie- cuentata de 23 bae{! si 3 fete.
comuna. tatea Doamnel Maria T. Or&- Budgetul comune! e la ve-
In comuna se gasesc: 14 pu- sanu, din care li s'au dat 188 nitur!de 3485 le! si la cheltuel!,

{ur! si 19 fin tin!. hect. ET poseda: 20 lepe, 10 de 2487 lei.

Digitized by Google
 NEGRENI 486 NEGRE$Tf

Negreni, cdtun, de re$edin{a, al Comerciul se face de 3 hangii. $ani, cu o suprafa^a de 781

comunei cu acela?t nume, jud. hect. §i o populate de 10 fa-

Gorj, se intinde pe o suprafafa Negreni, sat, fcicind parte din milif, sau 48 suflete.
de 476 hect., dintre carl: 100 com. rur. cu acela^I nume, pi. Mo^ia e formata din doua tru-

hect. p&dure, 180 hect. arabile, Vedea-d.-j., jud. Olt. Are o po- purl, din care o parte o st&pinea
170 hect. finefe, 10 hect. vie, pulafiune de 1265 locuitorl; 2 Negrescu, iar o parte Co^teanu.
12 livezT. biseritif, una fondata in 1843 $i Vite: 14 bot $i vac!, 5 cai
Are o populate de 80 fa- reparata la 1 88 1 §i a doua fon- $i 1 1 porci.
milil, sau 265 suflete, din carl data la 1872.

J7 contribuabili 1 biserica de ; Negre^ti, com. rur. $i re$edin{a

lemn, refacuta de locuitorl in Negreni, sat, facind parte din pia^el, pi. Fundurile, jud. Vas-
anul 1889, deservita de I preot com. rur. Mihae$ti, pi. Oltul-d.-s., luiu, la 32 kil. de ora$ul Vas-
$i 1 cintare{. jud. Are o populate
Vilcea. luiii, situata de o parte $i de
Locuitoril sunt mo^nenl. Ei de 254 locuitorl. Cade in partea alta a riului Birladul, care o stra-

poseda: 13 plugurT, 28 care cu de N. a com. P'aci trece calea bate in toata intinderea ei $i

boT, 1 c&ru$£ cu cat, 133 vite ferata Piatra-Rimnicul $i $oseaua de-a stinga piriulul Rebricea.
marl cornute, 8 caf, 228 01, 22 nafionaia Rimnicul-Riul-Vaduluf. Este formata din satele : Ne-
capre, 74 rimaton. E situat la 1 V* kil- de catunul gre?ti (Tirgu^or), Negre^ti (sat),
In c&tun se gasesc : 6 pu$uri Mihae^ti, unde e §coala. Valea-Mare $i Cazane$ti, pe o
$i 8 fintint. suprafa^a de 4627 hect. §i cu
Negreni, deal, in jud. Gorj, a- o populate de 577 familtf, sau
Negreni, sat, facind parte din par^inind com. Licuriciul.Are 2862 suflete, din carl 277 con-
com. rur. Piscani-Negreni, pi. direc^ia N.-S., incepind de la tribuabili.
Riul-Doamnel, jud. Muscel. Va- culmea Magura-Muerei, este co- Pe teritoriul com. se afla o
lea-Catii separa acest c&tun de prins intre Valea-Licuriciulu! la padure cam de 1000 hect.
Piscani, cu care formeaza co- E. $i valea Hurezani-d.-s., la V., Are 2 §coll, una de bae$F,
muna Piscani-Negreni. $i se termina in Valea-Amara- §i a doua de fete; 3 bisericl;
E situat pe malul sting al riu- dieT. 3 mori.
luT Doamna, la poalele dealului Comerciul se face de 86 per-

Piscani. Aci este re?edin(a com. Negreni, deal, in raionul com. soane.
Are o populate de 515 lo- Negreni, pi. Vedea-d.-j., jude^ul Vite: 1443 vite marl cornute,
cuitorl; o biserica, deservita de Olt, pe care se cultiva 8 hect. 119 cai, 1746 ol, 46 capre $i

1 preot §i 1 dascal; o moara vie. 100 rimatorl.

$i o piu&. Locuitoril poseda 300 stupl
Pana la 1851, cSt. Negreni Negreni-de-Jos, cdtun, pendinte cu albine.
forma singur o comuna, avin- de com. Negreni, pi. Glavacio- Budgetul com. e la venitur!
du-$f primaria fi §coala deose- cul, jud. Vla§ca, lipit cu Ne- de 10098 lei $i la cheltueli, de

bita. $coala dateaza de la 1840. greni-d.-s. 9490 lei.

De la 1851, unindu-se cu cat. Tirgu^orul Negre^ti, satul Ne-

Piscani, s'au unit $i $coalele, for- Negreni-de-Sus, cdtun, in jud. gre^ti, Valea-Mare $i Cazane?ti,
mindu-se una singura cu re$e- Vla$ca, pendinte de com; Ne- formeaza un singur trup de mo-
dinfa in Piscani. greni, situat in partea de sus a §ie, pe o intindere de 4008 hect.,
Catunul este udat de la E. com. $i lipit cu Negreni-d.-j. proprietatea prin^ulul N. Gr.
spre V. de girlele: Chifoaia, $utu.
Din-Prunil-Zamfirel, Fintinel, $i Negreni-Osebiji, sau Osebiji-
la S. de Girla-CatiT, care se varsa Negreni, cdtun, pendinte de Negre§ti, tirgu§or, in centrul com.

in riul Doamna, pe malul sting. com. Negreni, pi. Glavaciocul, Negre?ti, pi. Funduri, jud. Vas-
In mijlocul satulul e un mic jud. Vla?ca. luiu, infiin^at la 1814, situat pe
platou cu o vedere incintatoare farmul sting al riulut Birladul,

asupra diferiteior v3J din jurul Negrescu, sat, care se mal nu- pe un podi$ inalt.

sSu $i care predomina valea riu- mea ?i Sili?cani, in partea de Are o populate de 195 fa-

lul Doamna. S. a com. Brateni, jud. Boto- milil, sau 963 suflete.

Digitized by Google
 NEGRE?TI 487 NEGRI

Este resedinta comunel si a Negresjti, sat, in jud. Neam^u, Negre§ti, mahala, jud. Vilcea,
piasei. pi. Piatra-Muntele, com. Dobreni, com. rur. Genuneni, pi. Oltul-

Are: o judec&torie de ocol; situat pe valea piriuiul cu ace- d.-s.

2 companil de doroban^I; un lasl nume, intre ramura de deal

biurou-postal un medic o moa- ; ; Muncelul si Negresti. Negre§ti, ramura muntoasd, ce
tSl\ 2 scoale, una de bae^I, in- Are o populate de 1057 su " se prelungeste pe hotarul dintre
fiin^atS la 1865, frecuentata de flete, carl locuesc in 235 case; com. Dobreni si com. Craca-
46 elevl si a doua de fete, tn- o biserica, deservita de 1 preot oani, jud.Neam^ui. In partea de
fiin^ata. la 1871, frecuentate de si 2 dascctll; o scoala, frecuen- V., face legatura cu ramura
28 eleve; o biserica de lemn, tata de 76 elevl ; 2 morl de Muncelul, si spre N. de aceasta,
ficuta de locuitorl la 1837. apa ; 1 herastrau ; 1 fierarie ; 1 cu ramura Cracaul-Negru si

In curtea bisericel se afl£ o olcfrie si 1 rotarie. Munr/iI-Horaifei, boga^i in cal-

cladire mare de piatra, neter- Vite sunt: 178 bol, isovacl, car.
minata, al c&ref zid e ridicat 300 01, 50 cat, 100 rimatorl si Aceste ramurl sunt acoperite
p^nel la ferestre, avind o inal- 84 juncT. cu padurT intinse de brad,
time cam de 8 metri si o gro- intre carl se gaseste si stejar
sime de ma! bine I m. Negresti, numire ce se da mai de construc$iunI.
De a dreapta riulul Birladul, inainte satulul Calugari^a din
spre V. de tirg, se aria un rit- com. Stanza, pi. Siretul-d.-s., Negresti, sfoara de mope, in
diac numit Iurcesti, compus din jud. Roman. jud. Buzau, com. Pietroasa-d.s.,
felurtyi copad, ce au o desime |
proprietate a mosnenilor Ne-
de nestr&b&tut. 1

Negresti, sat, in jud. Vasluiu, gresti; are no hect., din care

In tirgusor se mai aria un fe- I
com. Negresti, pi. Funduri, alS- 53 padure.
redeu al comunitet^ei izraelite, |
turea de tirgusorul Negresti,
o sinagoga si maT multe scoll
;
in partea de S.-E. Satul e cu Negresti, mope, in jud. Neam^u,
evree^tf.
I
mult ma! vechiu de cit tirgul, com Dobreni, pi. Piatra-Mun-
Tirgusorul nu e rescumparat cSci pe la 1 8 14, cind s'a Infiin^at tele.

si locuitoril platesc bezmin cit-

|
tirgusorul, satul Negresti exista. Are un venit anual de 23774
tra proprietar pentru locurile ce E asezat pe o costisa, de a lei.

ocupct. I
stinga riulul Birladul, despSr^it
In zile de sSrbcttorl se fac de tirgusor prin un mic piriias Negresti, pirifl, izvoreste dintre
insemnate iarmaroace de vite. si avind o intindere de 225 ramurile mun^ilor Muncelul si
j

Vite : 372 vite marl cornute, hect. si o populate de 134 Cuejdiul, in com. Dobreni, pi.

926 of, 59 cal, 46 capre si 58 j

familii, sau 668 su flete. Piatra-Muntele, jud. Neam^u cur- ;

rimatori. De a dreapta riului Birladul, ge pe o vale ingusta, formata de

Locuitoril poseda 208 stupl pe $arm, se afla o mica mahala acele ramurl, udind satele Po-
cu albine. compusa din vr'o 25 familii de iana Almasulul, Negresti Do- si

f iganl, carl sunt stability aid de breni, care e situat aproape de

Negre§ti, sat, in jud. Mehedin^i, la 1864; ma * 'nainte locuiau in imbucatura din dreapta cuplaiul
pi. Ocolul-d.-s., com. rur. Hus- padurea de pe teritoriul acestel Almasul f si aproape de varsarea
nicioara. Are 75 case. comuni; el se ocupa cu ciubo- sa pe dreapta piriuiul Cracaul.
taria, etc.
Negre§ti, sat, ftcind parte din Acesti figanl sunt improprie- Negre^tilor (Dealul - ) , deal
com. rur. Belefi, pi. Podgoria, taripf dupa legea rurala din inalt, intre com. Neagra-^arului
jud. Muscel. Cade in partea de 1864 si sunt descender^! din si Sarul-Dornel, jud. Suceava.
N. a com. desfiin^atii rob! al Hatmanulu!
Are o populate de 538 lo- Nicolae Mavrocordat, vechiul Negri, com. rur., in extremitatea
cuitorl; o biserica cladita de proprietar al mosiel Negresti. de S. a jud. Roman, la 34 kil.
locuitorl. Vite sunt: 22 cat, 160 vite de resedin^a jude^ulul si la 9
Girla Circinovul si valea Len- marl cornute, 34 rimatorl si kil. de a plasei, pe malul sting

tea, dup& ce uda cat. Negresti, 500 of. al riulul Siretul. Este asezata
se tmpreuna m centrul luT. Sunt 40 stupi cu albine. parte pe ses, parte pe deal si e

Digitized by Google
 NEGRI 488 NEGRILE?TI

formats din satele: Bradul, Ca- Negri (Valea-lui-), vale, in jud. practice de c&tre 2 circiumari,
line$ti, Dr&ge$ti, Migla, Negri Buzau, com. Mane?ti; incepe 6 rotari %\ 1 morar.
$i Ursoaica, cu re$edin$a in de la Bisocu^a §i se scurge in
satul Caline?ti. riul Slanicul. Negrile^ti, com. rur.,]\id. Tecuciu,
Are o populate de 274 fa- pi. Nicore?ti, situata in valea
milil, sau 1133 suflete, locuind Negrila, vale, la E. de satul Birlazelului, la 17 kil. de capi-
in 294 case ; 3 biseridf : 2 de Mindre?ti, com. Pufeni, jud. tala judefului §i la 32 kil. de
lemn §i una de zid; o $coala Tecuciu; formeaza limita intre a pl£$el.
mixta. jud. Covurluiu ?i Tecuciu. Este compusa din 4 catune:
BudgetuI com. e la veniturl Negrile^ti, Slobozia - Baneasa,
de lei 33 14,87 $i la cheltueli, de Negrileasa, piriil, izvore$te de Slobozia-Corni ?i Slobozia-Tal
lei 3289. sub muntele Muncelul, com. pigi-

Sunt 723 vite marl cornute. Malini, jud. Suceava, $i trece in Are o populate de 361 fa-

Bucovina, unde se varsa in milii, sau 2206 suflete, din care

Negri, sat, in jud. Roman, pi. Moldova. 418 contribuabili; 2 biserici:
Fundul, com. Negri, spre S. de una in Negrile^ti ?i a doua in
ora$ul Roman, la 34 kil. de el Negrile^ti, com. rur. y
in jud. Talpigi, deservite de 2 preo{i
$i la 9 kil. de re?edin{a placet, Putna, pi. Vrancea, situata pe §i 4 cint^re^t ; 2 §coale, una in

pe malul sting al riului Siretul. malul sting al Putnel, sub dea- satul Negrile^ti, infiinfata la

Kste a?ezat pe $es. Are 85 fa- lurile Zeica $i Babei, la 20 kil. 1868, frecuentata de 37 baep,
miliT, locuind in 86 case. Acest de re?edin{a sub-prefecturel $i iar alta in Talpigi, frecuentata
sat este infiin^at in 1879, prin la 57 kil. de capitala jude^ulul. de 44 copii; 2 morl de apa,
dare de pamint la insura^ei $i Teritoriul comuneT este udat 1 cu vapor; 4 ma?inl de tree-
numit ast-fel in amintirea luT de piraiele Dejiul, Tivi^aul, Ar- rat, 7 de secerat, 1 de batut

C. Negri. seminoaia §i Petra-Lei $i de porumb; 2 vinturiitorl ?i 1 ma-

Locuitorii poseda 134 vite riul Putna. Solul comunel este rina de legat snopT, toate pro
mart cornute. accidental comuna fund a?e- prietatea d-lul Iordache Giurgea,
zata pe dealurt pTetroase ?i pe fost prefect al jude^ulul.
Negri, stafie de dr.-d.-f., jud. un podi$ argilos. Vite : 1780 vite man cornute,
Putna, pi. Racaciuni, com. Or- Se compune din catunele: 420 cai $i 2073 ol.

beni, pe linia Ma"ra>e$ti-Bacaii, Grumaze^ti, Negrile^ti, unde e |

Veniturile $i cheltuelile co-

pusa in circulate la 13 Sept. $i primaria, $i Vrincioara. j

munel se urea la 8306 lei $i

1872. Se afla intre stabile Sas- Are o populate de 225 fa- I

50 bant.
cut (9.3 kil.) §i RScaciuni (6.8 miliT, sau 1004 suflete; o bi- Prin comuna trece $oseaua
kil.). Inatyimea d'asupra nivelulut serica parohiala, cu hramul S-{iT comunala care vine din $oseaua
Marii e de m .84. U4 Voevozi, in cat. Negrile^ti ; o na^ionalaTecuciu-Birlad $i trece

Venitul acestef sta^i! pe anul $coala mixta, frecuentata de 15 prin satele: f igane§ti-NoI, Un-
1896 a fostde 31336 lei, 30 b. copii. gureni, Slobozia-Blaneasa, Ne-
In anul 1886 erau 205 con- grile^ti, Slobozia-Corni $i se ter-

Negri, lac, jud. Prahova, com. tribuabilT, iar in anul 1869 erau mina in satul Talpigi.
Ghirdoveni, pi. Filipe$ti. 182. Se margine^te la N. cu piriul

BudgetuI comunei e la ve- Birlazelul-Vechiu, la S. cu piriul

Negri, vale, in partea de N. a niturl de 1783,74 lei $i la chel- Blaneasa, la E. cu dealul Tal-

com. Bordeni, pi. Prahova, jud. tueli, de 1699,06 lei. pigi ?i la V. cu padurea Cirligul.

Prahova; $I-a luat numele de la Totalul paminturilor de cul-

apa neagr&, ce curge pe dinsa. tura e de 1020 hect. Negrile^ti, eft tun, in comuna cu

Locuitorii poseda : 30 pluguri acela^T nume, pi. Vrancea, jud.

Negri (Ripa-lui-), deal prapas- 1

de lemn, 1 de fier 4 morl
$i Putna, situat pe malul sting al

tios ?i acoperit cu pa$uni, in de apa; 46 cai, 288 boT, 366 Putnei, sub dealurile Zeica ?i

jud. R.-Sarat, pi. Marginea-d.-s., |

vaci, 103 porcl, 2256 oT $i 32 Babef ?i strabatut de piriul

com. Lacul-luI-Baban, in partea capre; 227 stupi cu albine. Bahna.

de V. Industria $i comerciul se Are o biserica parohiala, cu

Digitized by Google
 NKGRILKST1 4 SO NEGku (rlutui,-)

hramul Sf. Voevozl; I $coala in com. Bird. In acest piriu Negri^e§ti, mosie, in jud. Neam-
mixta frecuentata de 15 copii. se varsa vaile : FaguluT, Popilor, \m\ % pi. Bistrtya, com. Roznovul,
BerbeculuT, Hotarului, Scoar^a, proprietatea d-luf Anton Gh.
Negrile§ti, sat, facind parte din Neam{ulul, Gropilor, PiriuluT, Pruncu.
comuna cu acela?! nume, jud. Beli^a $i Is£roaia. Se varsS in J
Are un venit anual de 23000
Tecuciu, situat pe valea Birla- Plapcea-Mare, la S.-E. de co lei. Proprietatea mal posed&
dulut. Aici este re^edinta co ,
muna Balfa^i. 40 bol, 8 cat, 10 vacl, 5 bivo
munel. li{e, 10 pluguri.
Are o populate de 195 fa- Negri§oara, pirin, in jud. Su Intinderea totals a mo^iei c
tnilii, sau 700 suflete ; o bise- ceava, pi. Muntele; izvore?te de 1000 hect., din care o parte
ric£ cu hramul Sf. Nicolae, fa-
(
de sub muntele Tunzaria; face s'a dat locuitorilor improprie
cuts din car&mida in 1854 cie [
hotar intre comunele: Dorna tSri^r, din satul Negri$e$ti, la
defunctul Iancu Giurgea, tatal $i $arul-Dornil, pe o lungime de 1864.
d-lui Giurgea. 1
10 kil.; intra in com. Bro$teni
Comer^ul se face de 4 cir la imbucStura-I cu Toplicioara; Negru (Dealul-), virf al tnun
ciumarl. strabate $i aceastS comuna pe telul Monteorul, pi. Vrancea,
o intindere de 6 1
/* kil. $i, dupa jud. Putna.
Negrile§ti, sau Catalina, catun, ce a invirtit un herastrSti §i o
pendinte de com. Scurtul, pi. mori$ca $i a format un iaz pen- Negru (Dealul-), deal, judeful
Glavaciocul, jud. Vla^ca. tru hait, se vars& in Neagra- Vilcea, pi. Cozia, com. Robe^ti,
Bro^tenilor. Prime$te din stinga: numit ast-fel dup& multele pir-

Negrile§ti, parohie, in comuna Piriul-Sihastriel, Paltini$ul, To- joale ce sufere din cauzS ca
cu acela^l nume, pi. Vrancea, plicioara, Piriul-Pinuluf, Piriul produce multe ferigi $1 locui-

jud. Putna, avind 1 biserica Paltinului, $i din dreapta: Catri- toril sunt sili^f a le arde mat
parohiala, cu hramul Sf. Voe- narul, Piriul-Bradului, Piriul-Op- in to{l anil.

vozl, in cfttunul Negrile^ti. cioarel, Jumaltul, Piriul-luT-Bitan

$i Darmoxul, mSrit cu Piriul- Negru (Lacul-), lac, in judeful

Negrile§ti, loc izolat, la S. sa '

Scoru^ulul. R.-Sarat, pi. Ora^ulul, com. Co-

tulul Porc£re{ul, jud. Vasluiu, te^ti, in partea de V.; confine
plasa Racova, com. Doagele. Negri§oarei (Dealul-), deal, in caracuda marunti, ce se con-
Se zice ca in aceastS localitate I jud. Gorj, plaiul Novaci, incepe suma de locuitorl.

ar fi fost din vechime un tir- din muntele Florile-Albe, spre

gu$or, numit Negrile^ti, de pe E. de comuna Rado$i $i se ter- Negru (Lacul-), baltll $i mlas-
timpul lul $tefan- eel-Mare, $i ming d'asupra acestel comune. tind, in jud. R.-Selrat, pi. Mar-
care nume i s'a dat de un lo- ginea-d.-j., com. B£le$ti, formats
1

gofat al sau NegrilS. Negri^ori, vale, jud. Vilcea, co- de revclrsarile riur. Slimnicul si

Ast&zi pe aceastA localitate i

muna Fomete^ti, plaiul Hore- Co^atcul ; este acoperita cu stuf.
se face culture de cereale. Cind zul.

se ara adinc cu plugul, se scot Negru (PIrlul-), piriii, jud. Ba-

c&ramizl $i pietre de format I
Negri ta, deal, jud. Mu?cel, plasa caQ, pi. Trotu^ul, com. M^nSs-
mare. Arge?elul, com. Pucheni. tirea-Ca^inul; curge prin lunca
Bradetul §i se varsS d'a dreapta
Negri§oara, pirin, se formeaza Negrita, vale, jud. Vilcea, plasa Casinulul, dup^ ce s'a marit
in partea de V. a comunel Cerna-d.-s., com. Bro^teni, iz- cu piriia^ul Tartoiul.
Spineni, pi. Vedea-d.-j., judejul vore?te de la V. comunel, uda
Olt, $i se varsa in riul Vedea. c&tunul $erb&ne$ti ?i se varsa Negru (PIrlul-), piriu, lese de
in riul Cerna, tot in raionul co pe mo$ia Piriul-Negru, jud. Do-
Negri§oara, piriu, izvorind de munel Bro^teni. rohoiu, com. Dersca, pi. Ber-
la S. com. $uica, trece prin hometeie, ?i se varsa in piriul

centrul comunel Negreni, plasa Negri{e§ti, sat, in jud. Neamtu, Molnifa.

Vedea-d.-j., jud. Olt, avind di- pi. Bistrtya, com. Roznovul, a-

recfia de la N. la S.