UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞTIINŢE POLITICE ŞI

ADMINISTRATIVE

REFERAT
La disciplina: Factorul Religios în Relațiile Internaționale
Tema: Dezvoltare istorică a religiei Budism și importanța ei actuală pe arena internațională

Chișinău 2022
Stabilirea particularităților relației dintre religie și puterea statală
Budismul se crede a fi una dintre cele mai pașnice religii, ai căror adepți mărturisesc non-
violența. Musulmanii din Myanmar și Sri Lanka, care devin în mod regulat victime ale
programelor organizate de budiști, vor fi puțin probabil de acord cu această afirmație. În 2013,
peste 50 de oameni Rohingya au murit ca urmare a revoltelor anti-musulmane din Myanmar, iar
călugării budiste au luat parte și la crime. S-a ajuns la punctul că mii de musulmani au fost
nevoiți să caute refugiu în mănăstirile budiste.
Simbolul terorii budiste din Myanmar a fost Ashin Virathu, un călugăr și liderul organizației
islamofobe, care a servit șapte ani de închisoare și i s-a acordat amnistie. În septembrie 2014,
Ashin Virathu a participat la o conferință la Colombo, la care a promis sprijinul unei alte
organizații teroriste budiste - Baud Bala Sen (Puterea budistă) Unul dintre obiectivele principale
declarat ar fi protejarea drepturilor lucrătorilor oaspeți budisti care lucrează în Orientul Mijlociu
și care se confruntă cu interdicția de închinare.
Cu toate acestea, activiștii au cerut preferințe pentru admiterea la universitate pentru tinerii care
participă la cursurile budiste, înlocuind profesorii școlii cu călugări și oprind săpături arheologice
în locuri sacre. Prima acțiune de mare anvergură a BBS a fost un atac asupra casei pastorului
creștin Dinesh în 2012: aceștia susținând că acesta s-a angajat în secret în prozelitizare,
convertirea budiștilor în creștinism.
Mai târziu, 16.000 de oameni, inclusiv 1.300 de călugări, au venit la mitingul organizat de BBS
susținând că: „Această țară a fost creată de budiștii sinhalezi și ar trebui să rămână o țară budistă
sinhaleză. Țara sinhalese - puterea sinhalese. Așa-numita democrație și pluralismul distrug
poporul sinhala."
O mulțime condusă de preoți budiști a jefuit magazinele musulmane și a dat foc mașinilor.
Adresându-se revoltelor jubilante, Gnanasara a anunțat: „De partea noastră este poliția, formată
din Sinhals. Nu uitați de armată, formată și din Sinhals. Dacă chiar și un musulman sau alt străin
atinge vreun Sinhala cu măcar un deget, îi vom ucide ”.
Acesta a condamnat Dalai Lama pentru a chema budiștii din Sri Lanka și Myanmar să oprească
violența împotriva musulmanilor și creștinilor, până când tribunalul a emis definitiv un mandat
pentru arestarea călugărului neliniștit.
Teroriștii nu sunt interesați de părerea liderilor religioși cu privire la acțiunile lor. Budistii din Sri
Lanka din BBS au declarat deja că nu consideră Dalai Lama ca liderul lor. Soluția universală,
este „eradicarea sărăciei extreme, foamete și epidemii, precum și soluționarea conflictelor
militare.
Estimarea implicării factorului religios în legislațiile statelor
În mod tradițional, budismul se crede a fi una dintre cele mai pașnice religii, ai căror adepți
mărturisesc non-violența. Musulmanii din Myanmar și Sri Lanka, care devin în mod regulat
victime ale programelor organizate de budiști, este puțin probabil să fie de acord cu această
afirmație. În 2013, peste 50 de oameni Rohingya au murit ca urmare a revoltelor anti-musulmane
din Myanmar, iar călugării budiste au luat parte și la crime. S-a ajuns la punctul că mii de
musulmani au fost nevoiți să caute refugiu în mănăstirile budiste.
Simbolul terorii budiste din Myanmar a fost Ashin Virathu, un călugăr în vârstă de 47 de ani,
liderul organizației islamofobe, care a servit șapte ani de închisoare și i s-a acordat amnistie. El
și-a câștigat deja porecla „Birmanul bin Laden” - pentru intransigența și disponibilitatea sa de a
distruge neamurile. „Poți fi un model de bunătate și dragoste, dar nu poți să te culci lângă un
câine rabat”, a explicat Virathu. „Dacă suntem slabi, musulmanii vor prelua întregul nostru
pământ.”
În septembrie 2014, Ashin Virathu a participat la o conferință la Colombo, la care a promis
sprijinul unei alte organizații teroriste budiste - Baud Bala Sen (Puterea budistă) sau pur și
simplu BBS. BBS a fost creat de călugării Kirama Vimalajoti și Galagoda Atta Gnanasara relativ
recent - în 2012. Unul dintre obiectivele principale a fost declarat a fi protejarea drepturilor
lucrătorilor oaspeți budisti care lucrează în Orientul Mijlociu și care se confruntă cu interdicția
de închinare. Cu toate acestea, în curând activiștii BBS au decolat în toate modurile serioase: au
cerut preferințe pentru admiterea la universitate pentru tinerii care participă la cursurile budiste,
înlocuind profesorii școlii cu călugări și oprind săpături arheologice în locuri sacre. Prima
acțiune de mare anvergură a BBS a fost un atac asupra casei pastorului creștin Dinesh în 2012:
aceștia au susținut că s-a angajat în secret în prozelitizare, convertirea budiștilor în creștinism.
Trei luni mai târziu, o mulțime condusă de călugări a luat cu asalt unul dintre colegiile de drept
din Colombo, unde, se presupunea, profesorii au pus note superioare solicitanților musulmani,
iar câteva zile mai târziu au învins o instituție numită „Buddha Bar” pentru blasfemie.
Autoritățile din Sri Lanka au încercat să-i liniștească pe extremiști. În urma discuțiilor din
ianuarie dintre președinte și miniștri cu BBC, a fost publicată o declarație în care susținătorii
organizației au fost îndemnați să se abțină de la conflictele cu reprezentanții altor religii.
Adevărat, declarația a fost lansată în engleză, iar majoritatea adepților BBS care nu știau o altă
limbă decât Sinhala pur și simplu nu o înțelegeau.
O lună mai târziu, 16.000 de oameni, inclusiv 1.300 de călugări, au venit la mitingul organizat de
BBS. Din tribună, unul dintre fondatorii BBS, Galagoda Atte Gnanasar, a spus: „Această țară a
fost creată de budiștii sinhalezi și ar trebui să rămână o țară budistă sinhaleză. Țara sinhalese -
puterea sinhalese. Așa-numita democrație și pluralismul distrug poporul sinhala. " Gnanasara și
susținătorii săi au chemat adepții lor să se unească împotriva extremismului creștin și musulman.
Lupta împotriva așa-numitei democrații nu a împiedicat Gnanasara și reprezentanții săi să
viziteze Statele Unite într-o vizită de prietenie în aprilie 2013 - în acest fel radicalii budiste au
încercat să-și îmbunătățească imaginea în ochii politicienilor americani. Orice încercare a
guvernului de a măcar să sugereze restricționarea activităților Gnanasara și a susținătorilor săi a
provocat imediat proteste active ale BBC, numărul acestora fiind în continuă creștere. Și oficialii
s-au retras din nou și din nou. Totul s-a încheiat cu programuri în masă în iunie 2014. O mulțime
condusă de preoți budiști a jefuit magazinele musulmane și a dat foc mașinilor. Adresându-se
revoltelor jubilante, Gnanasara a anunțat: „De partea noastră este poliția, formată din Sinhals. Nu
uitați de armată, formată și din Sinhals. Dacă chiar și un musulman sau alt străin atinge vreun
Sinhala cu măcar un deget, îi vom ucide ”. În acest moment, BBS este încă foarte popular printre
Sinhals. Gnanasara a reușit să ceară scuze de la Papa Francisc pentru „atrocitățile coloniștilor
creștini din Asia de Sud” și a condamnat Dalai Lama pentru a chema budiștii din Sri Lanka și
Myanmar să oprească violența împotriva musulmanilor și creștinilor, până când tribunalul a emis
definitiv un mandat pentru arestarea călugărului neliniștit.
Paradoxul este că, spre deosebire de alte țări din regiune, atât în Myanmar, cât și în Sri Lanka,
musulmanii sunt pașnici și nu sunt numeroși. „Desigur, teroarea budistă este o realitate tristă”, a
declarat Fallop Taiyari, secretarul general al Societății Budiste Mondiale, într-un interviu acordat
Lente.ru. - Din păcate, fiecare religie are extremismele sale, iar budismul nu face excepție. Dar
în Birmania și Sri Lanka, creșterea radicalismului este cauzată în primul rând de diferențele
tribale și de situația politică dificilă din aceste țări. În Thailanda, de exemplu, problema
terorismului budist nu este deloc ”.
Cu toate acestea, practica arată că teroriștii nu sunt interesați de părerea liderilor religioși cu
privire la acțiunile lor. Budistii din Sri Lanka din BBS au declarat deja că nu consideră Dalai
Lama ca liderul lor, iar pentru creștinii protestanți din munții Nagaland nu există în general o altă
autoritate religioasă decât Isus Hristos. Soluția universală, potrivit lui Tokaev, este „eradicarea
sărăciei extreme, foamete și epidemii, precum și soluționarea conflictelor militare”, dar este
puțin probabil ca acest lucru să fie luat în calcul în viitorul apropiat.
Proiectarea argumentelor cu privire la libertatea religioasă, toleranța religioasă, imaginea
femeii în religia analizată
Am menționat și anterior că unul din principiile acestei religii este toleranța care o propagă.
S-a decis a demonstra gradul de toleranța a acesteia printr-un exemplu elocvent. Sri Lanka este o
ţară predominant budistă, având însă şi o minoritate hindusă considerabilă. Atunci când un
european, de pildă, o vizitează are parte de tot felul de experienţe paradoxale din punct de vedere
religios. Cum ar fi în cazul pelerinajului spre muntele sfânt Sri Pada, un masiv cu o înălţime de
peste 2.000 de metri, aflat într-o regiune tropicală cu o vegetaţie luxuriantă. Etimologic, Sri Pada
înseamnă "urma sfântă a piciorului", referindu-se la o adâncitură în stâncă, care ar fi fost lăsată
chipurile pe vârful muntelui de un picior al lui Buddha. În fiecare an, sufocaţi de căldura
insuportabilă şi de sudoare, mai bine de 30.000 de pelerini urcă încet spre vârful muntelui, pentru
ca la răsăritul soarelui de la sanctuarul consacrat lui Buddha să poată savura priveliştea
adâncului. Este şi motivul pentru care cei mai mulţi pelerini aşteaptă acest moment ca pe cel mai
sublim şi sfânt din viaţa lor. Dar nu toţi pelerinii sunt budişti. Inclusiv hinduşii se strâng în jurul
scobiturii, având credinţa că este urma piciorului zeului Shiva. Adepţii ambelor comunităţi
religioase se roagă împreună, unul lângă altul, în pofida semnificaţiei cu totul diferite pe care o
conferă originii sanctuarului. Mai mult decât atât: musulmanii la rândul lor consideră că e vorba
de urma piciorului de Adam, primul om creat de Dumnezeu. Aici a plâns Adam în urma
izgonirii lui de către Dumnezeu din Rai. Cel puţin aşa cred musulmanii din Sri Lanka şi India.
Tocmai de aceea, ei numesc destinaţia pelerinajului "muntele lui Adam", un nume sub care
înţelegem de cele mai multe ori muntele Sri Pada. Pe de altă parte, inclusiv creştinii autohtoni se
numără printre pelerini, întrucât tradiţia lor susţine faptul că, în drumul său spre India, unde avea
să propovăduiască creştinismul, Sfântul Apostol Toma s-ar fi oprit aici să se roage. Prin urmare,
pe vârful muntelui Sri Pada se configurează un sanctuar având o semnificaţie aproape universală,
un punct de sfinţenie pentru mulţi credincioşi ai religiilor lumii. Într-un anume fel, avem aici un
loc similar Ierusalimului, care pentru creştini, iudei şi musulmani reprezintă oraşul sfânt. Şi
totuşi, între cele două există deosebiri evidente: pe muntele Sri Pada nu se află locuri de cult
separate, acolo nu se declanşează conflicte între diferitele comunităţi religioase. Există multe
voci care afirmă că Sri Pada reprezintă cel mai bun exemplu pentru ceea ce vrea să însemne
toleranţa în plan religios. Mulţi consideră că "Orientul" şi "înţelepciunea orientală" au fost
ignorate prea multă vreme de reprezentanţii civilizaţiei occidentale din aroganţă, deşi ar avea de
învăţat de la acestea. Ar trebui, spun ei, să învăţăm, asemenea hinduşilor şi budiştilor, să
"transcendem" contrariile privind concepţia despre lume şi să încercăm să identificăm în
diferitele religii mai degrabă ceea ce au ele în comun decât ceea ce le deosebeşte.
Şi totuşi, apare o întrebare: Nu cumva sunt exagerate şi unilaterale asemenea aprecieri? Mai ales
dacă ţinem seama de unele titluri apărute în presa internaţională a ultimelor decenii ale secolului
trecut. India şi-a căpătat o reputaţie proastă tocmai prin faptul că hinduşii şi musulmanii s-au
măcelărit pur şi simplu reciproc; conflictul vechi de secole a condus în 1947 chiar la scindarea
subcontinentului în două state diferite. Tot în India există un permanent conflict virulent, soldat
cu morţi, între hinduşi şi sikhişti. Şi tot aici apar tot mai evident semnale că partidele "hinduse"
cu o ideologie intolerantă câştigă tot mai mulţi adepţi. Conflicte similare apar şi în cazul
budiştilor, cum ar fi în Sri Lanka. În aceeaşi ţară în care, aşa cum am amintit, hinduşii şi budiştii
participă anual laolaltă la pelerinajul spre muntele sfânt Sri Pada, cele două comunităţi religioase
sunt angrenate într-un război civil feroce. Autorităţile din Birmania şi Bhutan interzic misiunea
creştină şi pedepsesc trecerea la creştinism cu închisoarea. La fel stau lucrurile în Nepalul
hinduist.
Mult-invocata toleranţă religioasă în spaţiul hindus şi budist pare, tocmai de aceea, să nu fie
regula în viaţa cotidiană. Asemenea realităţi ne oferă prilejul să ne punem întrebarea firească
dacă nu cumva există şi în scrierile sacre al "Orientului" structuri care favorizează fanatismul
faţă de cei care gândesc şi cred altfel. Oricum, este dificil de evaluat cu precizie care este limita
dintre toleranţă şi intoleranţă în hinduism şi budism, folosindu-ne de propriile criterii şi
standarde.
Şi aceasta cu atât mai mult cu cât abia de prin anii 60 ai secolului al XX-lea, după ce Occidentul
a început să devină sceptic cu privire la valorile proprii, oferta "Orientului", "înţelepciunea
orientală" au început să devină un pol de atracţie mai ales pentru unii tineri din Europa şi
America. Şi de atunci a crescut şi interesul privind întrebarea dacă hinduismul şi budismul au
reuşit să dezvolte concepte mai bune legate de dialogul şi conlucrarea cu cei aparţinători altor
credinţe.
Dacă să abordăm libertatea religioasă, atunci am putea enunța că libertatea religioasă este
unul dintre drepturile fundamentale ale omului. Ea cuprinde libertatea religioasă pozitivă și
negativă. „Libertatea religioasă pozitivă” cuprinde, mai ales, libertatea unui individ sau a unei
comunități de a practica orice religie sau convingere fără nici un dezavantaj. „Libertatea
religioasă negativă” cuprinde dreptul de a nu avea nici o religie respectiv de a renunța la propria
religie sau convingere și de a nu fi forțat la adoptarea sau păstrarea directă sau indirectă a unei
religii sau convingeri. Budismul desființează din start stratificarea socială, ierarhizarea și susține
egalitatea oamenilor din punct de vedere moral. Buddha dorea abolirea sistemului de caste
prezent în India și nega valorile numelui și al familiei și trăinicia lor. Budismul nu condamnă
acumularea bogățiilor de către oamenii obișnuiți ci chiar o încurajează, cu toate că monahii nu au
voie să se atingă de bani sau să se implice în viața economică. Din punct de vedere sociologic
putem vorbi de două tipuri de budism: "budismul nirvanic" care are ca unic scop eliberarea și
detașarea de samsara și "budismul karmic" care îndeamnă omul să săvârșească fapte bune pentru
ca într-o viață viitoare pozitivitatea karmei să-l situeze într-o poziție mai apropiată de condiția
iluminării. Budismul nirvanic încurajează de asemenea faptele bune, dar cere detașarea de
rezultatul lor și renunțare ceea ce este inaccesibil pentru unele persoane fără o vocație monahală.
De aici, putem deduce că acestă religie nu impune societatea la respectarea acesteia, din contra,
aceasta a fost primită benevol de populație din necesitatea de a soluționa unele probleme de
ordin social sau economic chiar. Niciun buddhist care înțelege învățăturile lui Buddha nu crede
că celelalte religii sunt greșite. Nicio persoană care a făcut cu adevărat efortul de a examina alte
religii cu o minte deschisă nu ar putea spune altfel. Primul lucru pe care îl observi atunci când
studiezi diferitele religii este cât de multe au în comun. Toate religiile sunt de acord că actuala
stare a omenirii este nesatisfăcătoare. Toate cred că o schimbare de atitudine și de comportament
este necesară pentru ca situația omenirii să se îmbunătățească. Toate predică o etică care include
dragostea, blândețea, răbdarea, generozitatea și responsabilitatea socială și toate acceptă
existența unei anume forme de Absolut. Ele folosesc diferite limbi, diferite nume și simboluri
pentru a explica aceste lucruri. Numai atunci când oamenii se agață, cu o minte îngustă, de
modul lor particular de a vedea lucrurile, răsare intoleranța, mândria și sentimentul de auto-
corectitudine.
Totodată să nu uităm și de parametrul care-l reprezintă abordarea imaginii femeei -nu se
observă o concretizare despre persoanele de gen femenin pentru că religia data tratează pe toți
egal, însă toate sensurile ce se referă la societate și om sunt folosite la gen masculin. Desigur că
se prevăd anumite tradiții în cee ace ține de întemeierea familiei în care se pomenește și prezența
femeei, despre faptul că femeia nu are dreptul de a face avort, dar poate da naștere copilului dacă
acesta a apărut în urma violului (pentru aceasta va purta răspundere bărbatul). Buddha a fondat
ordinul călugărițelor în timpul vieții sale, iar timp de 5 - 600 de ani ele au jucat un rol important
în răspândirea și dezvoltarea buddhismului. Dar din diverse motive care nu sunt foarte clare,
călugărițele nu au obținut aceeași apreciere și același suport ca și călugării din India sau Asia de
Sud-Est, iar ordinul a dispărut treptat. Dar în Taiwan, Korea și Japonia ordinul călugărițelor și-a
continuat existența. Astăzi în Sri Lanka se fac pași pentru a reintroduce ordinul călugărițelor din
Taiwan, deși unii tradiționaliști nu sunt foarte încântați de acest lucru. În orice caz, în acord cu
intențiile originale ale lui Buddha, este corect ca și femeile să aibă oportunitatea de a trăi viața
monahală și de a beneficia de ea.