You are on page 1of 132

HAMBURG ANDREA

L IMBA G ERMANĂ P ENTRU


A FACERI
M ANUAL P ENTRU A NUL II

W IRTSCHAFTSDEUTSCH F ÜR A NFÄNGER
L EHRBUCH 2

Universitatea din Oradea


- 2013 -
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

INTRODUCERE

Scopul acestui curs practic este continuarea procesului de introducere a studenţilor, de


data aceasta în noţiuni mai complexe ale limbii germane, însuşirea de către aceştia a unui
vocabular mai bogat care să facă posibilă purtarea unei conversaţii pe teme generale ca: la
restaurant, informaţii despre Germania, căutare de locuinţă, programul unei zile etc., respectiv
a unui vocabular de specialitate din domenii tematice precum: căutarea unui loc de muncă,
aplicare pentru o bursă/un loc de muncă, interviu de angajare, programul la birou, plan de
afaceri, publicitate etc.
Pe lângă acestea se vizează însuşirea de către studenţi a noţiunilor mai complexe de
gramatică, cum ar fi: verbe cu prepoziţie şi verbe reflexive, perfectul compus, un set de
prepoziţii temporale şi cazurile cerute de acestea, exprimarea datei şi noţiuni de sintaxă cum
ar fi propoziţia cauzală, finală, condiţională, relativă.
Utilitatea comunicării într-o limbă străină este evidentă, iar prin acest curs studenţii îşi
vor îmbogăţi cunoştinţele dobândite în anul I şi vor crea o bază solidă pentru comunicarea
profesională la locul de muncă şi studii ulterioare.

2
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

CUPRINS
Cap. 1. La restaurant. Masă de afaceri 7
Cap. 1.1. Participiul perfect 9
Cap. 1.2. Perfectul compus 11

Cap. 2. Informaţii despre Germania 17


Cap. 2.1. Germania şi lumea legendelor 18
Cap. 2.2. Sistemul politic şi administrativ 19
Cap. 2.3. Sistemul de învăţământ în Germania 20

Cap. 3. Aplicare pentru o bursă 23


Cap. 3.1. Curriculum vitae 24
Cap. 3.2. Prepoziţiile ab, bis, in, seit, von-bis, von-bis zu, vor 25
Cap. 3.3. Anii în dată 26
Cap. 3.4. Scrisoare de motivare 27
Cap. 3.5. Propoziţia cauzală 29

Cap. 4. Anunţuri de căutare de loc de muncăangajare. Abrevieri 34


Cap. 4.1. Abrevieri 36
Cap. 4.2. Profesii în domeniul economic 36

Cap. 5. Aplicare pentru o slujbă 39


Cap. 5.1. Scrisoare de intenţie 39
Cap. 5.2. Verbe cu prepoziţie 41
Cap. 5.3. Interviu de angajare. Expresii 42

Cap. 6. Anunţuri pentru căutare de locuinţă 48

Cap. 7. Programul unei zile – privat. Verbele reflexive 51


Cap. 7.1. Verbele reflexive 52

Cap. 8. Programul unei zile la birou. Verbele legen, hängen, stellen, setzen 56
Cap. 8.1. Verbele legen, hängen, stellen, setzen 57

Cap. 9. O ofertă de afaceri 60

Cap. 10. Discuţie asupra unui posibil proiect joint venture. Propoziţia 62
condiţională
Cap. 10.1. Propoziţia condiţională 64

Cap. 11. Stabilirea/schimbarea datei unei întâlniri 67

Cap. 12. Rezervarea unui bilet de avion. Comandă pentru un taxi. Propoziţia 70
finală

3
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Cap. 12.1. Propoziţia finală 71

Cap. 13. Strategia unei firme. Măsuri pentru creşterea productivităţii şi a cifrei 74
de afaceri

Cap. 14. O ofertă de prestări. Propoziţia relativă 77


Cap. 14.1. Propoziţia relativă 78

Cap. 15. A deschide un cont la bancă 81

Cap. 16. Publicitate. Tehnici de publicitate 83


Cap. 16.1. Publicitate 83
Cap. 16.2. Tehnici de publicitate. Sfaturi pentru o publicitate reuşită 84

Cap. 17. Prezentări 90


Cap. 17.1. Reguli generale 90
Cap. 17.2. Diferenţe culturale în domeniul prezentărilor 91

Cap. 18. Un plan de afaceri 94

Întrebări de autoevaluare finală 99


Traducerea textelor 101
Cheia întrebărilor de autoevaluare 117
Cheia întrebărilor de autoevaluare finală 121
Cheia exerciţiilor 122

BIBLIOGRAFIE 132

4
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

INHALTSVERZEICHNIS
Kap. 1. Im Restaurant. Ein Geschäftsessen 7
Kap. 1.1. Das Perfektpartizip 9
Kap. 1.2. Das Perfekt 11

Kap. 2. Landeskunde Deutschland 17


Kap. 2.1. Deutschland und die Sagenwelt 18
Kap. 2.2. Das politische und administrative System 19
Kap. 2.3. Schule in Deutschland 20

Kap. 3. Bewerbung um ein Stipendium 23


Kap. 3.1. Der Lebenslauf 24
Kap. 3.2. Die Präpositionen ab, bis, in, seit, von-bis, von-bis zu, vor 25
Kap. 3.3. Jahre im Datum 26
Kap. 3.4. Der Begründungsbrief 27
Kap. 3.5. Der Kausalsatz 29

Kap. 4. Jobsuche und Jobsangebot. Zeitungsannoncen. Abkürzungen 34


Kap. 4.1. Abkürzungen 36
Kap. 4.2. Berufe im Wirtschaftsbereich 36

Kap. 5. Bewerbung um einen Job 39


Kap. 5.1. Das Bewerbungsschreiben 39
Kap. 5.2. Verben mit Präposition 41
Kap. 5.3. Das Vorstellungsgespräch. Ausdrücke 42

Kap. 6. Wohnungssuche. Zeitungsannoncen 48

Kap. 7. Tagesablauf (privat). Reflexivverben 51


Kap.7.1. Reflexivverben 52

Kap. 8. Tagesablauf im Büro. Die Verben legen, hängen, stellen, setzen 56


Kap. 8.1. Die Verben legen, hängen, stellen, setzen 57

Kap. 9. Ein Geschäftsangebot 60

Kap. 10. Besprechung der Möglichkeit eines Joint Venture Projekts. Der 62
Konditionalsatz
Kap. 10.1. Der Konditionalsatz 64

Kap. 11. Einen Termin festsetzen/ändern 67

Kap. 12. Einen Flug buchen. Ein Taxi bestellen. Der Finalsatz 70
Kap. 12.1. Der Finalsatz 71

5
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Kap. 13. Firmenpolitik. Maßnahmen zur Erhöhung der Leistungsfähigkeit und 74


des Umsatzes

Kap. 14. Ein Dienstleistungsangebot. Der Relativsatz 77


Kap. 14.1. Der Relativsatz 78

Kap. 15. Ein Konto eröffnen 81

Kap. 16. Werbung. Werbetechniken 83


Kap. 16.1. Werbung 83
Kap. 16.2. Werbetechniken. Ratschläge für eine gute Werbung 84

Kap. 17. Präsentationen 90


Kap. 17.1. Allgemeinregeln 90
Kap. 17.2. Kulturelle Unterschiede bei Präsentationen 91

Kap. 18. Ein Geschäftsplan 94

Fragen für Selbstbewertung 99


Übersetzung der Texte 101
Schlüssel der Selbstbewertungsfragen 117
Schlüssel der Selbstbewertungsfragen vom Ende des Lehrmaterials 121
Lösung der Übungen 122

BIBLIOGRAFIE 132

6
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

CAPITOLUL 1
IM RESTAURANT. EIN GESCHÄFTSESSEN (LA

RESTAURANT. MASĂ DE AFACERI)

INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii îşi vor însuşi un bagaj de cuvinte din domeniul ospitalier
necesar pentru a putea rezerva o masă la restaurant, a face o comandă şi a purta o
conversaţie la masă. Învăţarea unui alt timp verbal trecut (perfectul compus) le va da
posibilitatea de a exprima acţiuni trecute mai nuanţat.]

den Tisch decken die Speisekarte das Besteck

bestellen
im Restaurant das Mittagessen
der Kellner
die Nachspeise/das Dessert
die Vorspeise zusammen oder getrennt bezahlen
Prosit!
das Trinkgeld der Wein

Wörterverzeichnis

die Speisekarte (-n) = meniu getrennt = separat


das Besteck (-e) = tacâm die Nachspeise (-n) = desert
bestellen = a comanda das Dessert (-s) = idem
der Kellner (-) = chelner das Trinkgeld = bacşiş
die Vorspeise (-n) = aperitif Prosit! = noroc!
bezahlen = a plăti

 Im Restaurant. Ein Geschäftsessen

Herr Müller will seinen neuen Geschäftspartner zum Mittagessen einladen. Seine
Sekretärin reserviert einen Tisch im Restaurant.

Empfang Restaurant „Regenbogen“, bitte schön.


Frau Kamp Guten Morgen, hier Angela Kamp von Kapsch AG. Ich möchte für heute

7
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Mittag einen Tisch für zwei Personen reservieren.


Empfang Um welche Uhrzeit bitte?
Frau Kamp Um 1230 Uhr.
Empfang Tut mir Leid, da sind wir völlig ausgebucht.
Frau Kamp Dann um 1330?
Empfang Ja, das geht. Auf welchen Namen bitte schön?
Frau Kamp Alois Müller.
Empfang Gut. Wir reservieren einen Tisch für zwei Personen auf den Namen Müller.
Auf Wiederhören.
Frau Kamp Danke. Auf Wiederhören.

Am Nachmittag
Empfang Herzlich willkommen in unserem Restaurant! Bitte schön!
Herr Müller Guten Tag, wir haben einen Tisch für zwei Personen auf den Namen Müller
reserviert.
Empfang Ja, Herr Müller, kommen Sie bitte. Ihr Tisch ist am Fenster.
Herr Müller Danke.
Empfang Bitte.
Kellner Guten Tag. Darf ich Ihnen die Speisekarte geben?
Herr M. Danke.
(Er blättert die Speisekarte durch.)
Möchten Sie eine Vorspeise?
Herr Robuto Ja, ich möchte eine Käsesuppe.
Herr M. Hm, das ist eine gute Wahl. Darf ich Ihnen danach die Spezialität des
Hauses empfehlen? Das ist Kalbsbraten mit Rotkohl und Kartoffelklößen
und ist wirklich lecker!
Herr Robuto Ja, gern. Ich bin sehr neugierig, wie das schmeckt.
Herr M. Gut. Herr Ober! Wir möchten bestellen.
Kellner Was kann ich Ihnen bringen?
Herr M. Einmal Käsesuppe, einmal Salatteller und zweimal die Spezialität des
Hauses. (zu seinem Gast) Was möchten Sie trinken?
Herr R Ein Glas Rotwein, bitte.
Herr M. Also zwei Gläser Rotwein, bitte.
Kellner Wünschen Sie noch etwas?
Herr R Für mich nichts Weiteres.
Herr M. Ich möchte noch einen Kaffee mit Sahne.
Kellner In Ordnung.
Nach dem Essen. Herr Müller geht zum Kellner.
Herr M. Herr Ober! Ich möchte bezahlen.
Kellner Hat es Ihnen geschmeckt?
Herr M. Ja, das Essen war köstlich. Mein Gast ist auch völlig zufrieden.
Kellner Es freut mich. 40 Euro bitte. Zahlen Sie bar oder mit Kreditkarte?
Herr M. Mit Kredikarte. Und das ist für Sie.
Kellner Danke schön. Wir würden uns freuen, Sie bald wieder bei uns begrüßen zu
dürfen. Auf Wiedersehen.

8
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Herr M. Ich danke Ihnen auch. Auf Wiedersehen.

 Particularitate:
- germanii de obicei nu mănâncă supă, dar la restaurant se găseşte în meniu
- când se lasă bacşiş, se rosteşte suma totală care se lasă şi chelnerul socoteşte cât
trebuie să dea rest (dacă e cazul)

Wörterverzeichnis

der Empfang (..e) = recepţie wirklich = într-adevăr


ein/laden = a invita lecker = gustos
AG. = die Aktiengesellschaft = SA neugierig = curios
ich möchte = aş dori schmecken = a plăcea la gust
völlig = pe deplin der Ober (-) = chelner şef
ausgebucht = totul este rezervat der Salatteller (-) = platou cu caşcaval
herzlich willkommen! = bine aţi venit! der Gast (..e) = musafir
wir haben reserviert = am rezervat der Rotwein (-e) = vin roşu
durch/blättern = a răsfoi wünschen = a dori
die Käsesuppe (-n) = supă de caşcaval nichts Weiteres = nimic altceva
die Wahl (-en) = alegere hat geschmeckt = a plăcut
empfehlen = a recomanda köstlich = delicios
der Kalbsbraten (-) = friptură de viţel zufrieden = mulţumit
das Rotkohl = varză roşie wir würden uns freuen = ne-am bucura
der Kloß (..e) = găluşte

einmal = odată - einmal Käsesuppe = o porţie de supă de caşcaval

1.1. DAS PERFEKTPARTIZIP (PARTICIPIUL PERFECT)


Cum formulăm participiul perfect şi la ce se foloseşte? – Este forma a III.-a a
verbului şi are două domenii de utilizare:
* pt. formarea perfectului compus (wir haben reserviert)
* se foloseşte ca adjectiv (das ausgebuchte Hotel)

Modul de formare

ge + rădăcina verbului * + -t gebucht; gekostet (buchen = a rezerva;


kosten = a costa)

-en gekommen; gelesen (kommen; lesen) – părţile


îngroşate fiind rădăcina verbului

9
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

 * Aceasta este schema generală de formare, dar există şi excepţii care nu primesc
de exemplu particula ge sau la care rădăcina verbului este puţin schimbată.
* Terminaţia -t o primesc verbele slabe (îşi formează imperfectul cu ajutorul
terminaţiei -te fără schimbări în rădăcina verbului) şi mixte (îşi formează
imperfectul cu ajutorul terminaţiei -te şi rădăcina verbului suferind anumite
modificări), iar -en verbele tari (îşi formează imperfectul fără terminaţie de
imperfect dar schimbându-şi rădăcina). În privinţa verbelor slabe, tari şi mixte
consultaţi dicţionarul, acest aspect reiese din forma de imperfect – cea de-a II.-a
formă – a verbului.
* Când participiul perfect este folosit ca adjectiv, se declină ca şi adjectivele.

Kein ge im Perfektpartizip:

* verbele care se termină în – ieren (studieren, telefonieren etc.)


Infinitiv Perfektpartizip
studieren – studiert * (sunt verbe slabe)
telefonieren – telefoniert (dat telefon)

* verbele cu prefix (Präfixverben): be- (besuchen) besucht (vizitat)


a vizita
emp- (empfehlen) empfohlen (recomandat)
a recomanda
ent- (entsprechen) entsprochen (corespuns)
a corespunde
er- (ergänzen) ergänzt (completat)
a completa
ge- (gefallen) gefallen (plăcut)
a-i plăcea
ver- (vergessen) vergessen (uitat)
a uita
zer- (zerstören) zerstört (distrus)
a distruge

* verbele cu particulă inseparabilă: - übersetzen (a traduce) –


Indikativ Präsens
ich übersetze}deci particula nu se separă
du übersetzst }
- überziehen (ein Konto überziehen – a lăsa contul
descoperit)
ich überziehe ein Konto
du überziehst ein Konto
- umgeben (a înconjura) - ich umgebe

10
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

du umgibst

Infinitiv Perfektpartizip
übersetzen übersetzt
überziehen überzogen
umgeben umgeben

Deci aceste verbe nu primesc particula ge la participiu perfect. Ce facem însă cu


verbele cu particulă separabilă? Ele primesc ge între particulă (cea care apare şi la
infinitiv) şi verb.

Ex. ankommen – angekommen anhaben – angehabt


durchblättern – durchgeblättert fernsehen – ferngesehen (aceeaşi regulă este
valabilă şi în cazul verbelor compuse)

1.2. DAS PERFEKT (PERFECTUL COMPUS)


Cum am menţionat anterior participiul perfect se utilizează pentru formarea
perfectului compus. Acest timp verbal trecut indică o acţiune încheiată deja sau o stare la
care s-a ajuns. Iată cum îl formulăm? Fiind un timp compus el va consta din două elemente
componente şi anume:

haben
verbul auxiliar / la indicativ prezent + participiul perfect al verbului de
\ sein conjugat

* Dar când se foloseşte auxiliarul sein şi când haben?

sein - verbe de mişcare implicând deplasare (Bewegungsverben)


Ex. gehen, kommen, laufen (a fugi), fliegen (a zbura) etc.

- verbe care exprimă trecere de la o stare la alta


Ex. aufstehen (a se scula în picioare)
sterben (a muri)
geboren sein (a se naşte)
erwachen (a se trezi)
einschlafen (a adormi) etc.
- respectiv verbele: bleiben, sein, werden şi cele care exprimă ideea de a se

11
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

întâmpla (geschehen, passieren, usw.)

haben - verbe tranzitive (care pot avea complement direct)


Ex: sehen, schreiben (a scrie), singen (a cânta), spielen,
suchen etc.
- verbe reflexive
Ex: sich verspäten (a întârzia), sich waschen (a se spăla),
sich wundern (a se minuna), sich ereignen (a se
întâmpla) etc.
- verbe intranzitive care exprimă o stare/întâmplare pe toată durata ei
Ex: Ich habe (den ganzen Tag) geschlafen.
Wir haben viel geschwommen.

* Urmând modelul de formare prezentat, perfectul compus al următoarelor verbe va arăta


astfel:

gehen – auxiliarul sein pentru că e verb de mişcare

ich bin gegangen (eu am mers)


du bist gegangen (tu ai mers)
er/sie ist gegangen (el/ea a mers)
wir sind gegangen (noi am mers)
ihr seid gegangen (voi aţi mers)
sie sind gegangen (ei, ele au mers)

aufstehen
ich bin aufgestanden (m-am sculat/ridicat)
du bist aufgestanden
er/sie ist aufgestanden
wir sind aufgestanden
ihr seid aufgestanden
sie sind aufgestanden

sein schreiben
ich bin gewesen (eu am fost) ich habe geschrieben (am scris)
du bist gewesen du hast geschrieben
er/sie ist gewesen er/sie hat geschrieben
wir sind gewesen wir haben geschrieben

12
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

ihr seid gewesen ihr habt geschrieben


sie sind gewesen sie haben geschrieben

sich verspäten haben


ich habe mich verspätet (am întârziat) ich habe gehabt (am avut)
du hast dich verspätet du hast gehabt
er/sie hat sich verspätet er/sie hat gehabt
wir haben uns verspätet wir haben gehabt
ihr habt euch verspätet ihr habt gehabt
sie haben sich verspätet sie haben gehabt

* Topica într-o propoziţie cu verbul la perfectul compus

Dacă într-o propoziţie verbul este la perfectul compus, propoziţia se construieşte în


felul următor: verbul auxiliar care este de fapt conjugat va fi a II.-a unitate după regulile
propoziţiei enunţiative, iar participiul perfect care rămâne neschimbat (la fiecare persoană
şi număr are aceeaşi formă) stă la sfârşitul propoziţiei.

2 2
Ex. Ich bin heute um 9 Uhr aufgewacht. Um 9 Uhr bin ich heute aufgewacht.
\--------------------------/ \------------------/
2 2
Hans hat einen Brief geschrieben. Einen Brief hat Hans geschrieben.
\-------------------------/ \----------------------/

Topica propoziţiei interogative:


1
Bist du heute um 9 Uhr aufgewacht?} deci auxiliarul stă pe locul cunoscut în
\----------------------------/ } diferitele tipuri de prop. interogativă, iar
2 } participiul perfect merge la sfârşit
Was hat Hans geschrieben? }
\-------------------/

 * În cazul perfectului compus verbul auxiliar, fiind verbul conjugat, suportă


transformările gramaticale fără însă a avea sens de sine stătător (vezi traducerea verbelor la
perfectul compus), iar participiul perfect al celuilalt verb (cu aceeaşi formă la toate
persoanele) exprimă mesajul de transmis.

13
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

 Autoevaluare:
1. La ce se foloseşte participiul perfect?

2. Ce categorii de verbe nu primesc particula -ge la formarea participiului perfect? Daţi exemple!

3. Care sunt auxiliarele cu care se formează perfectul compus?

4. Cum ne dăm seama care auxiliar trebuie folosit?

5. Într-o propoziţie cu verbul la perfectul compus unde se află verbul auxiliar, dar participiul perfect?

 Rezumatul acestei secţiuni:


 Participiul perfect (forma a 3.-a a verbului) se foloseşte pentru formularea perfectului compus sau ca şi
atribut lângă un substantiv.
 Majoritatea verbelor formulează participiul perfect după următoarea schemă: ge + rădăcina verbului
(poate fi şi schimbată) + terminaţia -t (verbe slabe şi mixte) sau -en (verbe tari). Totuşi următoarele
categorii de verbe nu primesc particula -ge:
o verbele care se termină în -ieren
o verbele cu prefix
o verbele cu particulă inseparabilă
În cazul verbelor cu particulă separabilă, -ge se intercalează între particulă şi verb.
 Perfectul compus indică o acţiune încheiată sau o stare la care s-a ajuns şi se alcătuieşte din verbul
auxiliar sein/haben la indicativ prezent şi participiul perfect al verbului de conjugat. Astfel auxiliarul
suportă transformările gramaticale fără a avea sens propriu, iar verbul de conjugat pus la participiu perfect
rămâne nealterat la toate persoanele, dar exprimă mesajul propoziţiei. Cu auxiliarul haben formulează
perfectul compus următoarele categorii de verbe:
o verbe tranzitive (care pot avea un complement direct)
o verbe reflexive
o verbe intranzitive care exprimă o stare/întâmplare pe toată durata ei
Cu auxiliarul sein formulează perfectul compus următoarele categorii de verbe:
o verbe de mişcare exprimând deplasare
o verbe care exprimă trecere de la o stare la alta
o verbele: sein, bleiben, werden şi cele care exprimă ideea de a se întâmpla
 Într-o propoziţie cu verbul la perfectul compus auxiliarul va ocupa locul verbului conjugat în propoziţie
(elementul 2 într-o propoziţie enunţiativă şi interogativă de completare şi primul element într-o
interogativă de decizie), iar participiul perfect al verbului de conjugat va sta la sfârşitul propoziţiei.

14
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

 Exerciţii:
1. Bilden Sie das Perfektpartizip folgender Verben! (Alcătuiţi participiul perfect al următoarelor verbe!)

suchen - studieren - versuchen -


spielen - laufen - fliegen -
gehen - vergessen - besprechen -
sprechen - bekommen - untersuchen -
schreiben - investieren - auskommen -
abfahren - gefallen - mitmachen -

2. Geben Sie folgende Verben im Infinitiv an! (Indicaţi următoarele verbe la infinitiv!)

gesagt - besucht - konfrontiert -


gelesen - informiert - zersetzt -
eingeschlafen - übersetzt - gesungen -
gemessen - aufgefallen - empfangen -
geschwommen - verzaubert - gelungen -

3. Wählen Sie das entsprechende Wort aus der Liste und ergänzen Sie die Sätze! (Alegeţi din listă
cuvântul potrivit şi completaţi propoziţiile!)

Er hat täglich eine Stunde …………… .


Ich …… dieses Buch den ganzen Tag gesucht.
Michael ist gestern …………. .
Meine Mutter ………. mir einen Rock gekauft.
…….. du mit dem Flugzeug geflogen?
Er hat den Roman nicht ……….. .
Wann hast du das ……….?
Im Urlaub haben wir uns gut ……….. .
Warum …… ihr das nicht früher gesagt?
Wir ..... heute früher weggegangen.

abgefahren habt
habe bist
übersetzt unterhalten
hat gelesen
sind ferngesehen

15
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

4. Ergänzen Sie mit den Verben im Perfekt! Achten Sie auf die Topik! (Completaţi cu verbele la
perfectul compus! Fiţi atenţi la topică!)

Er ……. (aufstehen) heute früh.


Wir ……. (arbeiten) den ganzen Tag.
Wann ……. (anrufen) du?
Gestern ……. (gehen) wir zu ihnen.
Warum ……… (schlafen) ihr so wenig?
Was ……. (studieren) Sie?
Die Kinder …….. (besuchen) Tante Olga.
Sie …… (einschlafen) gestern sehr spät.

5. Stellen Sie eine Speisekarte zusammen! (Întocmiţi un meniu!)

16
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

CAPITOLUL 2
LANDESKUNDE DEUTSCHLAND (INFORMAŢII DESPRE

GERMANIA)

INTRODUCERE
[În învăţarea unei limbi străine importanţă deosebită le revine şi cunoştinţelor despre
ţara respectivă, fie acestea informaţii despre cultură, geografie, istorie, politică sau
altele. În acest capitol studenţii vor primi o imagine de ansamblu despre Germania
spicuind informaţii geografico-culturale, legate de sistemul politic şi administrativ şi de
sistemul de învăţământ.]
Quiz

Wählen Sie von den folgenden Aussagen über Deutschland die aus, die wahr sind!
(Selectaţi dintre următoarele enunţuri despre Germania pe acelea care sunt adevărate!)

* München befindet sich in Süddeutschland *

* Deutschland hat keinen Zugang zum Meer *


* Deutschland ist eine Republik *

* die Hauptstadt von Deutschland ist Bonn *

* Norddeutschland ist gebirgig * * die Mark war stärker als der Schilling *

* die Weltausstellung 2000 war in Frankfurt *

* Hamburg ist ein Hafen * * die Donau entspringt im Harz-Gebirge *

* die beste Note ist in Deutschland eins *

* der Bundeskanzler heißt Joachim Gauck* * Deutschland ist ein Bundesstaat *

* die Flagge ist Schwarz-Weiß-Rot *

* die Donau entspringt im Schwarzwald *

17
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Wörterverzeichnis

sich befinden = a se afla der Bundeskanzler (-) = cancelar


der Süden = sud der Bundesstaat (-en) = stat federal
..
der Zugang ( e) = ieşire, acces die Flagge (-n) = drapel
die Hauptstadt (..e) = capitală besuchen = (aici) a frecventa
der Norden = nord
gebirgig = muntos ← das Gebirge = munte
die Weltausstellung (-en) = expoziţie mondială
der Hafen (..) = port naval
stark = puternic, tare
entspringen = a izvorî
die Donau = Dunărea
die Note (-n) = notă

Den Schlüssel finden Sie am Ende auf Seite 117! (Cheia o găsiţi la sfârşit la pagina 117!)

Sie wissen schon manches über Deutschland und jetzt werden Sie noch mehr
darüber erfahren. (Deja ştiţi câte ceva despre Germania şi acum veţi afla şi mai multe
despre ea.)

erfahren + über + Akk.= a afla


die Sage (-n) = legendă
die Welt (-en) = lume

2.1. DEUTSCHLAND UND DIE SAGENWELT (GERMANIA ŞI


LUMEA LEGENDELOR)

 Die Lorelei

Es gibt einen Felsen im Rhein, der heißt der Lorelei-Felsen. Der Sage nach saß da
oben eine wunderschöne Frau, Lorelei. Sie kämmte ihr blondes, langes Haar und sang so
schön, dass sie die Schiffer damit verzauberte. Diese achteten nicht auf die Felsenriffe im
Wasser und versanken.
Das ist eine von den Sagen über den Rhein und hat mehrere Autoren inspiriert, so
z.B. den Dichter Heinrich Heine. Der hat eine Ballade über Lorelei geschrieben.

Wörterverzeichnis

der Rhein = Rinul achten auf + Akk = a fi atent la ceva


der Fels (-en)/der Felsen (-) = stâncă versinken, versank, i. versunken =
der Sage nach = după legendă, conform legendei a se scufunda
(ar trebui să fie nach der Sage (D), dar în această expresie prepoziţia stă după
substantiv şi nu în faţa lui)
18
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

sitzen, saß, h. gesessen der Dichter (-) = poet


kämmen, kämmte, h. gekämmt = a pieptăna schreiben, schrieb, h. geschrieben
singen, sang, h. gesungen die Ballade (-n)
das Schiff (-e) = vapor –> der Schiffer (-) = corăbier
verzaubern = a fermeca
wunderschön = extraordinar de frumos
der Felsenriff (-e) = colţ de stâncă la suprafaţa apei
das Wasser = apă

2.2. DAS POLITISCHE UND ADMINISTRATIVE SYSTEM


(SISTEMUL POLITIC ŞI ADMINISTRATIV)


Deutschland ist ein Bundesstaat aus 16 Bundesländern. Das größte Bundesland ist
Bayern, die meisten Einwohner hat aber Nordrhein-Westfalen im Nordwesten des Landes.
Die drei Städte: Bremen, Berlin und Hamburg sind auch Bundesländer. Thüringen,
Sachsen-Anhalt, Brandenburg, Sachsen und Mecklenburg-Vorpommern sind die 5 neuen
Bundesländer, sie gehörten zum ehemaligen Ostblock.
Nach der Wiedervereinigung in 1990 sind sie auch Teil der Bundesrepublik
Deutschland.
Hauptstadt Deutschlands ist Berlin. Jedes Bundesland hat aber seine eigene
Hauptstadt und Regierung. So hat jedes Bundesland ein Parlament (Landtag) und es gibt
auch ein Zentralparlament (Bundestag).
An der Spitze des Landes stehen der Bundespräsident und der Bundeskanzler. Aufgabe des
Präsidenten ist Außenpolitik, der Bundeskanzler führt die Innenpolitik. Jetziger Bundes-
präsident ist Joachim Gauck und der Bundeskanzler Angela Merkel (Stand 2013).

Wörterverzeichnis

der Bundesstaat (-en) = stat federal die Hauptstadt (..e) = capitală


der Bund (..e) = asociaţie, uniune eigen = propriu
das Bundesland (..er) = land die Regierung (-en) = guvern, guvernare
der Einwohner (-) = locuitor das Parlament (-e)
gehören + zu + D = a aparţine der Landtag (-e) – denumirea parlamentului
der Ostblock = ţările din Europa de Est fiecărui land
ehemalig = fost die Spitze (-n) = vârf
die Wiedervereinigung = reunire der Kanzler (-) = cancelar
sich vereinigen = a se uni der Präsident (-en)
der Teil (-e) = parte die Aufgabe (-n) = sarcină
die Außenpolitik = politica externă führen = a conduce
die Innenpolitik = politica internă jetzig = actual

19
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

2.3. SCHULE IN DEUTSCHLAND (SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN


GERMANIA)


In Deutschland besteht Schulpflicht. Die Kinder gehen im Alter von 6 Jahren in die
Grundschule. Nach 4 Jahren können sie zwischen Hauptschule, Realschule oder
Gymnasium wählen. In manchen Bundesländern gibt es aber nur zwei weitere Stufen: eine
Schule für einen niedrigeren Abschluss und das Gymnasium.
Die Hauptschule dauert 5 Jahre und endet mit dem Hauptschulabschluss. Danach
können die Schüler einen Beruf erlernen. Die Lehre dauert 3 Jahre und inzwischen
besuchen sie auch eine Berufsschule.
Die Realschule beenden sie nach der zehnten Klasse mit dem Realschulabschluss.
Weitere Möglichkeiten sind eine Fachschule oder ein Fachgymnasium und danach die
Fachhochschule.
Die Schüler können auch auf ein Gymnasium gehen, dort dauert das Studium 8
oder 9 Jahre, je nach Bundesland. Nach der zwölftendreizehnten Klasse legen diese
Schüler das Abitur ab. Dann können sie an einer Universität oder Hochschule studieren.
Nicht alle wollen aber weiterstudieren, viele suchen sich einen Job oder lernen einen
Beruf. Ihre Lehrzeit ist aber viel kürzer als bei den Hauptschulabsolventen.
Studium an der Uni ist seit 2005 in manchen Bundesländern nicht mehr kostenlos.
Die Summe kann zwischen 0,00 Euro-500,00 Euro pro Semester variieren.

Wörterverzeichnis

bestehen = a exista, a fi în vigoare das Fach (..er) = specialitate


die Schulpflicht = obligativitate a învăţământului die Hochschule = facultate, institut
die Grundschule (-n) = şcoala primară das Abitur = bacalaureat
wählen = a alege das Abitur ablegen = a da
zwischen = între, dintre bacalaureatul
das Gymnasium (-ien) = liceu ab/legen = a depune
die Stufe (-n) = treaptă die Universität/Uni = universitate
der Abschluss = absolvire, încheiere der Job (-s) = serviciu
niedrig = scund, scăzut die Lehrzeit (-en) = perioada de
dauern = a dura instruire
die Lehre = ucenicie, instruire der Hauptschulabsolvent (-en) =
inzwischen = între timp absolvent al şcolii respective
die Berufsschule = şcoală profesională seit + D. = de ... timp
(eine Schule) besuchen = a frecventa die Kosten pl. = cost
beenden = a termina kostenlos = gratuit
möglich → die Möglichkeit (-en) = posibilitate

20
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

 Autoevaluare:
1. Cine este Lorelei şi de ce este ea atât de periculoasă?

2. Câte landuri are Germania? Care este cel mai mare land din punctul de vedere al suprafeţei? Care
land este cel mai populat?

3. Cum se cheamă Parlamentul central al Germaniei?

4. Cine este cancelarul actual?

5. Câte clase absolvă elevii pentru a putea da bacalaureatul?

6. Ce alternative există pentru liceu în Germania şi cât durează studiul acolo?

 Rezumatul acestei secţiuni:


 Precum în tezaurul cultural al fiecărui popor şi în cultura germană există nenumărate legende născute în
jurul unor fenomene naturale pentru care poporul simplu neavând explicaţii ştiinţifice a recurs la lumea
basmelor. Din cercul de legende despre Rin vi s-a prezentat mai sus legenda lui Lorelei, a sirenei
fermecătoare care prin cântecul şi frumuseţea ei a cauzat moartea multor corăbieri înecaţi printre valurile
râului.
Legenda i-a inspirat pe mulţi poeţi, scriitori dar cea mai celebră şi cunoscută poezie despre Lorelei este
balada creată de Heinrich Heine.
 În privinţa sistemului politico-administrativ trebuie să ştiţi despre Germania că este o republică
federală alcătuită din 16 landuri din care 13 state cu o suprafaţă mai mare şi 3 oraşe-stat. Ca suprafaţă
cel mai mare land este Bavaria, iar cel mai populat este Vestfalia de Nord. Capitala ţării este Berlin unde
se află şi sediul Parlamentului central (Bundestag), dar pe lângă acesta fiecare land are propriul său
parlament (Landtag). Aşa se explică că Germania are în total 17 parlamente (ale landurilor +
Parlamentul central). Preşedintele Germaniei (actualmente Joachim Gauck) este responsabil de politica
externă, iar în competenţa cancelarului (actualmente Angela Merkel) se află problemele interne ale ţării.
 Şi sistemul şcolar german este diferit de cel românesc. După terminarea şcolii elementare elevii pot
alege dintre trei tipuri de şcoală pentru a-şi continua studiile: aşa numita Hauptschule care durează încă 5
ani şi se încheie după clasa a 9.-a cu examenul de absolvire al acestei şcoli (Hauptschulabschluss). Cei
care optează pentru Realschule mai studiază în afară de primii 4 ani de şcoală încă 6 ani şi absolvă cu
Realschulabschluss. Elevii care se duc la Gymnasium vor studia într-un fel de colegiu naţional până în
clasa a 12.-13.-a după care vor da examenul de bacalaureat. În unele landuri există doar 2 tipuri de şcoli
după ciclul primar: una care asigură o pregătire inferioară şi liceul. După terminarea liceului nu toţi tinerii
studiază mai departe la facultate, mulţi învaţă o meserie. În acest caz perioada lor de ucenicie este mai
scurtă decât la absolvenţii de Haupt- sau Realschule. Începând din 2005 studiul la universitate nu mai este
gratuit în fiecare land din Germania, el poate costa până la 500 euro pe semestru.

21
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

 Referate propuse:
1. Deutschland als Reiseland. Prezentarea unei regiuni sau privire de ansamblu;

2. Die deutsche Wirtschaft. Orice aspect al economiei germane;

3. Alltagsleben in Deutschland.

4. Berühmte Deutsche. (Germani faimoşi) Scriitori, poeţi, oameni de ştiinţă, medici,


politicieni, muzicieni etc.

22
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

CAPITOLUL 3
BEWERBUNG UM EIN STIPENDIUM (APLICARE PENTRU O
BURSĂ)

INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii vor învăţa cum să întocmească dosarul de aplicare pentru o
bursă familiarizându-se cu procedura acesteia şi cu lista documentelor necesare. Ei vor
învăţa regulile de întocmire, exigenţele faţă de un CV tabelar şi unităţile componente
ale acestuia, regulile de bază ale corespondenţei oficiale aplicate ulterior în practică la
întocmirea unei scrisori de motivare. Studenţii vor face cunoştinţă şi cu un set de
prepoziţii temporale, cazurile cerute de acestea, modul lor de utilizare, iar în cadrul
propoziţiei cauzale îşi vor însuşi primele noţiuni de sintaxă.]

Lebenslauf Antragsformular Sprachzeugnis

Empfehlungsschreiben Unterlagen für ein Stipendium Matrikelblatt + Diplome

Begründungsbrief Erklärung des Notensystems

Wörterverzeichnis

das Antragsformular (-e) = formular de aplicare s Empfehlungsschreiben (-)= scrisoare


der Antrag (..e) = cerere de recomandare
das Formular (-e) empfehlen → die Empfehlung (-en) =
das Sprachzeugnis (-se) = certificat de limbă recomandare
die Sprache (-n) = limbă die Unterlage (-n) = document, act
das Zeugnis = certificat das Stipendium – e Stipendien = bursă
das Matrikelblatt (..er) = foaie matricolă die Erklärung (-en) = explicare
das Diplom (-e) das Notensystem (-e) = sistemul de
der Grund (..e) = motiv → begründen = a motiva notare
→ die Begründung = motivare

23
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

3.1. DER LEBENSLAUF (CURRICULUM VITAE)

Un CV trebuie să conţină mai multe unităţi importante şi anume:

date personale (persönliche Angaben)


studii (Studium)
practică dacă-i cazul (Praktikum)
experienţă profesională (Berufserfahrung/Beruflicher Werdegang)

capacităţi, cunoştinţe/altele (Fähigkeiten, Kenntnisse/Sonstiges)


scopuri (Zielsetzungen)
hobby-uri (Hobbys) – eventual

În germană CV-ul trebuie să fie schematic (tabellarisch) şi complet (lückenlos =


fără lacune). Acesta din urmă înseamnă continuitate cronologică, adică să nu existe goluri
la ani fără indicaţii/explicaţii date. La întreruperea continuităţii studiilor sau a activităţii pe
câmpul muncii important este să se indice şi anii petrecuţi în afara domeniului respectiv
indicând activitatea din acea perioadă.

Lebenslauf - tabellarische Form (forma schematică, tabelară)

Persönliche Angaben
Name: Peter Müller
Geburtsdatum und - ort: 15.08.1970, Berlin
Wohnort: Berlin, Hanfnergasse 12, Tel: 0822/315069
Familienstand: ledig
E-mail-Adresse: petermuller@yahoo.de

Studium: 1976 – 1980 - Grundschule in Berlin


1980 – 1989 - Gymnasium in Berlin, Abitur
1989 – 1994 - Heinrich-Heine-Universität Düsseldorf
Fachrichtung: Internationale Handelsbeziehungen
Thema der Diplomarbeit:
Fusionen auf dem internationalen Markt
Ergebnis 1

Praktikum: 15.06.-15.07.1991 - Sekretär bei Böhme GmbH. Düsseldorf *


01.02.-21.02.1994 - Handelsagent bei Scholler AG. *

24
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Beruflicher Werdegang:
01.08.1994 – 15.09.1996 - Handelsagent, Böhme GmbH. Berlin
16.09.1996 bis jetzt - Leiter der Verkaufsabteilung, Siemens AG.
Berlin

Fähigkeiten und Kenntnisse:


- Sprachzeugnis in Spanisch (B2) und Englisch (C1)
- PC-Kenntnisse
- Führerschein
- Teamfähigkeit

Zielsetzungen: Geschäftsführer bei Siemens AG. Berlin

Hobbys: reisen, organisieren, Musik hören, Computer

* GmbH. = Gesellschaft mit beschränkter Haftung (Srl)


* AG. = Aktiengesellschaft (societate pe acţiuni)

Wörterverzeichnis

das Geburtsdatum = data naşterii fähig = capabil → e Fähigkeit = capacitate


der Geburtsort = locul naşterii die Kenntnis (-se) = cunoştinţe
der Familienstand = stare civilă PC-Kenntnisse = cunoştinţe operare
ledig = necăsătorit calculator
die Fachrichtung (-en) = specializare der Führerschein (-e) = permis de conducere
Handelsbeziehungen pl. = relaţii comerciale
die Diplomarbeit (-en) = lucrare de diplomă
die Fusion (-en) = fuziune die Teamfähigkeit = capacitate de a lucra în
das Ergebnis (-se) = rezultat echipă
der Handelsagent (-en) = agent comercial das Team (-s) = echipă
beruflich = profesional die Zielsetzung (-en) = obiective
der Werdegang ~ dezvoltare (devenire) der Geschäftsführer (-) = director
der Leiter (-) = conducător, şef administrativ
die Verkaufsabteilung (-en) = departamentul de vânzări

3.2. DIE PRÄPOSITIONEN AB, BIS, IN, SEIT, VON-BIS,


VON-BIS ZU, VOR (PREPOZIŢIILE AB, BIS, IN, SEIT, VON-BIS, VON-BIS
ZU, VOR)

Când scriem un CV şi nu numai putem avea nevoie de prepoziţiile temporale sus


numite care fiecare coordonează un caz anume (dativ sau acuzativ):

25
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

ab = începând de la – Dativ/Akk. seit = de (câtva timp) - D.


bis = până la/în - Akk. von - bis = de la D. - până la - Akk.
in = în (câtva timp) - D. von - bis zu = de la D. - până la -D. 
vor = cu ceva timp în urmă, înainte (temporal) - D.

 diferenţa dintre structurile von - bis şi von - bis zu este că cea dintâi se foloseşte pt.
indicarea anului, lunii sau zilei cu denumirea zilei, iar cea din urmă pt. indicarea zilei ca şi
dată

Ex. ab Montag = începând de luni ab die nächste Woche


ab nächster Woche = -/- de săptămâna viitoare Akk.
D

bis nächstes Jahr = până la anul


Akk

in zwei Monaten = în două luni


D Pl

seit Sonntag = de duminică


seit einem Jahr = de un an
D

von August bis November = din august până în noiembrie


von 1978 bis 1990
von Montag bis Mittwoch

vom siebenten August bis zum neunten September


D. D.

vor einem Monat = acum o lună


D
vor drei Tagen = acum trei zile, cu trei zile în urmă
D Pl

3.3. DIE JAHRE IM DATUM (ANII ÎN DATĂ)


Într-un CV trebuie să indicăm şi ani, dar cum îi citim?

 Lucru foarte important: numeralele cardinale se citesc într-un fel când indică numere
(cum aţi mai învăţat) şi altfel când indică ani.

26
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

număr an
1935 – tausend/neunhundert/fünfunddreißig (19)/(35) – se citeşte pe unităţi, se ia
prima unitate (19) la care se adaugă
cuvântul hundert (adică sute) şi a II.-a
unitate (35), deci va fi:

neunzehnhundertfünfunddreißig

1702 – tausend/siebenhundert/zwei (17)(02) – siebzehnhundertzwei

1004 – tausendvier (10)(04) – zehnhundertvier oder


tausendvier (deci ca şi numărul)

2000 – zweitausend 2000 – zweitausend (ca şi numărul)

2001 – zweitausendeins 2001 – zweitausendeins (idem)

2010 – zweitausendzehn 2010 - zweitausendzehn


….

3.4. DER BEGRÜNDUNGSBRIEF (SCRISOARE DE MOTIVARE)

Regulă de bază a corespondenţei oficiale este lipsa indentării primei propoziţii


dintr-un paragraf. Diferitele paragrafe se evidenţiază printr-un rând liber.
Înainte de a începe scrisoarea de motivare se recomandă întocmirea unei schiţe pentru
structura scrisorii, respectiv a unei liste cu argumente şi idei ce urmează a fi elaborate în
corpul de text. Iată câteva idei:

eine breitere Vision bekommen


Fachvorlesungen besuchen Vertiefung der Fachkenntnisse

Praktikum bei deutschen Firmen Argumente Themenwahl für die Diplomarbeit

Dokumentation Kennenlernen der deutschen Geschäftspraktiken

Verbesserung der Sprachkenntnisse (Wirtschaftsdeutsch)

Land und Leute kennen lernen

Wörterverzeichnis

die Vision (-en) die Vertiefung = aprofundare

27
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

breit = larg die Fachkenntnis (-se) = cunoştinţe de


die Vorlesung (-en) = curs la facultate specialitate
die Themenwahl = alegerea temei verbessern = a ameliora → die Verbesserung
die Dokumentation das Wirtschaftsdeutsch = germană comercială
die Geschäftspraktiken = practici/uzanţe în afaceri


Großwardein, der 10. Oktober 2012

Begründungsbrief

Mein Name lautet Petre Mureşan und ich bin Student an der Wirtschaftswissenschaftlichen
Fakultät, Universität von Großwardein. Ich studiere im fünften Semester*. Meine Fach-
richtung ist Marketing und ich interessiere mich sehr für Wirtschaftsfragen.

Ich möchte nach Deutschland gehen, denn an der Otto-Friedrich-Universität von Bamberg
wird eine Vorlesung – Handelsmarketing – angeboten, die zwei Semester dauert. Diese
wird sicherlich nicht nur sehr interessant, sondern auch sehr nützlich sein. Ich möchte in
Deutschland auch ein Praktikum machen, weil die Universität mit vier großen Firmen
zusammenarbeitet. Diese Firmen stellen gerne Studenten ein und bilden sie für den
zukünftigen Beruf aus. Hier kann ich Erfahrungen sammeln, die ich nach meiner Rückkehr
in Rumänien sehr gut anwenden könnte.

Daneben organisiert die Universität auch Kurse in Wirtschaftsdeutsch. Es wäre gut, einen
solchen Kurs zu besuchen, denn so könnte ich auch meine Sprachkenntnisse verbessern.
Natürlich möchte ich auch Land und Leute kennen lernen, weil das auch sehr wichtig im
künftigen Geschäftsleben ist.

In der Hoffnung auf eine positive Antwort verbleibe ich mit besten Grüßen.

Petre Mureşan

Wörterverzeichnis

lauten = a suna cumva


die Wirtschaftswissenschaft (-en) = Ştiinţe Economice
* im fünften Semester – în Germania se indică de cele mai multe ori semestrul de studiu în
care se află cineva şi nu anul
sich interessieren + für + Akk = a se interesa pentru ceva
die Wirtschaftsfrage (-n) = probleme economice
denn/weil = pentru că die Erfahrung (-en) = experienţă
an/bieten, bot an, angeboten = a oferi sammeln = a aduna
dauern = a dura die Rückkehr = întoarcere

28
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

das Handelsmarketing = marketingul comerţului anwenden = a utiliza


der Handel = comerţ ich könnte = aş putea
sicherlich = sigur daneben = pe lângă acesta
nützlich = de folos der Kurs (-e)
zusammen/arbeiten = a colabora es wäre gut = ar fi bine
ein/stellen = a angaja solcher/e/s = astfel de
aus/bilden = a forma, a instrui wichtig = important
zukünftig = (din) viitor das Geschäftsleben = viaţa de afaceri

hoffen + auf + Akk. = a spera la ceva die Hoffnung (-en) = speranţă


verbleiben = a rămâne

3.5. DER KAUSALSATZ (PROPOZIŢIA CAUZALĂ)


Propoziţia cauzală, folosită şi în scrisoarea de motivare de mai sus, este introdusă
prin conjuncţiile denn şi weil. Cele două conjuncţii chiar dacă au acelaşi sens şi introduc
propoziţii de acelaşi tip sunt puţin diferite. Denn este o conjuncţie coordonatoare – acesta
înseamnă că nu schimbă topica bine cunoscută a propoziţiei enunţiative, deci după
conjuncţie urmează subiectul sau altă parte de propoziţie după care a doua unitate este
verbul. Weil în schimb fiind o conjuncţie subordonatoare schimbă topica şi trimite verbul
conjugat la sfârşitul propoziţiei.

Ex.
1 2
* Ich möchte nach Deutschland fahren, denn {an der Otto-Friedrich-Universität} gibt es
eine Vorlesung.

* Ich möchte auch Land und Leute kennen lernen, weil das auch sehr wichtig ist.
\-------------------------------/

1 2
* Ich muss viel lernen, denn ich brauche gute Noten für das Stipendium}
}
* Ich muss viel lernen, weil ich für das Stipendium gute Noten brauche. }
\------------------------------------------------/

 * cele 2 propoziţii au acelaşi sens, numai topica este diferită în ele


brauchen = a avea nevoie

29
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

2
* Heute kann ich nicht kommen, denn ich muss arbeiten. }
}
* Heute kann ich nicht kommen, weil ich arbeiten muss. }
\------------------/

 * când în propoziţia cauzală există 2 verbe (ex. vb. modal şi infinitivul unui alt verb,
verbul conjugat va avea topica bine cunoscută (va fi a II.-a unitate, respectiv va sta la
sfârşit.)

 Autoevaluare:
1. Ce înseamnă CV complet (lückenlos) în limba germană?

2. De ce credeţi că trebuie indicate şi întreruperile în cronologie?

3. Prepoziţiile ‘in’ şi ‘vor’ pot fi folosite local sau temporal. Dacă ‘in’ este folosit local, am văzut că
poate fi cuplat cu D. sau Akk. în funcţie de întrebare (wo?/wohin?). Acelaşi lucru este valabil şi pentru
‘vor’. Dar dacă ele sunt folosite temporal, de ce cer întotdeauna cazul D?

4. Există diferenţă de sens între propoziţia introdusă prin ‘weil’ şi cea introdusă prin ‘denn’?

5. Ce înseamnă conjuncţie coordonatoare în limba germană?

6. Dacă în propoziţia introdusă prin ‘denn/weil’ există două verbe, ce regulă se aplică?

 Rezumatul acestei secţiuni:


 Pentru îmntocmirea dosarului pentru bursă în Germania este nevoie de următoarele acte: formular de
aplicare (Bewerbungsformular), CV complet (lückenloser Lebenslauf), copii după diplome
(Zeugniskopien), foaie matricolă (Matrikelblatt), explicarea sistemului de notare (Erklärung des
Notensystems), certificat de limbă (Sprachzeugnis), scrisoare de motivare (Begründungsbrief),
recomandare (Empfehlungsschreiben). Toate documentele ce nu sunt în limba germană trebuie înaintate
şi în traducere autorizată.
 CV-ul în limba germană trebuie să fie schematic şi complet, adică să nu existe întreruperi în cronologia
studiilor sau locurilor de muncă fără indicaţii date.

30
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

 CV-ul conţine următoarele unităţi:


o date personale (persönliche Angaben )
o studii (Studium)
o practică (Praktikum)
o locuri de muncă/experienţă profesională (Arbeitsstellen/Berufserfahrung)
o capacităţi, cunoştinţe/altele (Fähigkeiten und Kenntnisse/Sonstiges)
o scopuri (Ziele)
o eventual hobby-uri (Hobbys)
 Prepoziţiile temporale ab, bis, in, seit, von-bis, von-bis zu, vor cer toate un anumit caz, acesta este
majoritar cazul D. dar există şi excepţii (ab – D/Akk. bis – Akk.). In şi vor sunt prepoziţii care pot fi
folosite local (cu Akk. sau D. în funcţie de întrebarea pusă) sau temporal (întotdeauna cu D.)
 Cifrele dacă indică ani se vor citi diferit faţă de cele care figurează ca şi numere. Anii se vor citi pe
unităţi, prima fiind alcătuită din primele două cifre (secolele), iar a doua din ultimele două cifre
(deceniile). Deci se va citi prima unitate ca şi număr de sinestătător la care se adaugă cuvântul hundert
(sute) după care urmează a doua unitate tot ca şi număr independent. Astfel 1967 ca an va fi citit
neunzehnhundertsiebenundsechzig. De la 2000 încoace anii şi cifrele se citesc identic, deci
zweitausend şi dacă este vorba de an.
 Înaintede a întocmi scrisoarea de motivare se recomandă alcătuirea unei schiţe în care se adună
argumente, motive pentru necesitatea bursei. Nu uitaţi, trebuie să fiţi convingători!
 În limba germană propoziţia cauzală poate fi introdusă prin două conjuncţii denn şi weil, care nu diferă
în sens numai în structura pe care o impun în propoziţie. Denn nu schimbă topica normală a unei
propoziţii enunţiative, pe când în propoziţia introdusă prin weil verbul conjugat trece la sfârşit. Dacă în
propoziţiile cauzale există două verbe, verbul conjugat va fi cel de-al doilea element (în cazul lui denn)
sau va trece la sfârşit (în propoziţia introdusă prin weil).

 Exerciţii:
1. Ergänzen Sie mit “ab, bis, in, seit, von-bis, von-bis zu, vor” je nach dem Sinn! (Completaţi cu
prepoziţiile enumerate după sens!)

Peter lernt ……….. einem Jahr Klavier spielen. (a cânta la pian)


….. 9 Uhr …… halb zehn hatten wir Besprechung.
…… 2 Tagen ist die Lieferung schon da.
Wann haben Sie Herrn Molker angerufen? ……… einer Stunde.
Sie arbeitet …… September, dann macht sie Urlaub.
…… September werden wir zwei neue Kollegen haben.
………. 1. September …… 4. September ist er an der Messe in Frankfurt.

die Besprechung (-en) = discuţie die Messe (-n) = târg


die Lieferung (-en) = livrare

2. Übersetzen Sie! (Traduceţi!)

- În două săptămâni primesc bursa în Germania. Începând din septembrie voi petrece
(verbringen) 6 luni la Frankfurt.
- De când ştii răspunsul pozitiv?
- Cu două săptămâni în urmă am primit (erhalten) înştiinţarea (die Benachrichtigung).
- Deci din 1. septembrie până în 31 martie nu vei fi acasă.

31
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

- Exact.
- Cu ce mergi?
- Cu avionul, în patru ore sunt acolo.
- Drum bun!
- Mersi.

erhalten – erhielt – h. erhalten

3. Antworten Sie auf die Fragen! Schreiben Sie die Ziffern in Buchstaben! (Răspundeţi la întrebări!
Scrieţi cifrele în litere!)

Der wievielte ist heute? (13 ianuarie 1999)


Wann bist du geboren? (în 1 august 1985)
Seit wann arbeitet er bei Siemens AG.? (din 1978)
Wann hast du den chinesischen Geschäftspartner kennen gelernt? (pe 22 aprilie 2005)
Wann hat sie die Firma gegründet? (în 1988)

4. Denn oder weil? Ergänzen Sie! (Denn sau weil? Completaţi!)

Ich kaufe ein Wochenendticket, ……. das ist billiger.


…… er gestern bis spät in der Nacht gearbeitet hat, kommt er heute erst später zur Firma.
Warum stehst du so früh auf? ……. ich heute viel zu tun habe.
Meine Kollegen machen keine Kaffeepause, …… sie trinken keinen Kaffee.
Rufen Sie bitte unseren Lieferanten an, …… der Transport noch nicht eingetroffen ist.
Ich muss schon eine halbe Stunde früher am Flughafen sein, ….. ich einchecken muss.
Schreib in deinem Lebenslauf auch über das Praktikum in Deutschland, ……. dies
entscheidend sein kann.

erst = numai eintreffen, traf ein, i. eingetroffen = a sosi


der Lieferant (-en) = furnizor entscheidend = decisiv

5. Was passt zusammen? (Ce se potriveşte?)

Ich mag nicht kochen, ……..


Peter bekommt kein Stipendium, ….
Der Zug nach Bonn hat Verspätung, ……
Ich möchte in Deutschland weiter studieren, ….
Die Produktion steht still, …….
Ich möchte nicht mit dem Flugzeug fliegen, …….
Morgen geht Frau Müller in die Bank, ……
Ich weiß nicht, wo der Stand der Firma Sigma ist, ……

32
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

weil ich Angst habe.


weil es zu viel Zeit in Anspruch nimmt.
weil seine Begründung nicht ausführlich genug war.
denn sie will ein Girokonto eröffnen.
weil ich kein Veranstalter bin.
denn es regnet heftig.
denn der Rohstoff ist noch nicht angekommen.
denn ich will die Sprache besser lernen.

stillstehen = a fi sistat eröffnen = a deschide


der Stand (..e) = stand der Veranstalter (-) = organizator
Angst haben = a-i fi frică heftig = puternic
in Anspruch nehmen = a necesita der Rohstoff (-e) = materie primă
ausführlich genug = destul de detaliat
das Girokonto (-s; die Konten) = cont curent

33
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

CAPITOLUL 4
JOBSUCHE UND JOBSANGEBOT. ZEITUNGS-
ANNONCEN. ABKÜRZUNGEN (ANUNŢURI DE CĂUTARE DE

LOC DE MUNCĂANGAJARE. ABREVIERI)

INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii se vor familiariza cu anunţurile de angajare şi căutare de loc
de muncă în limba germană, cu vocabularul specific al acestor anunţuri şi abrevierile
utilizate în acest domeniu şi în general. Pe lângă acestea capitolul prezintă profesii din
domeniul economic cu o scurtă descriere a activităţilor desfăşurate.]

Jobsuche und Jobsangebot. Zeitungsannoncen

1. Immobilienagentur sucht Mitarbeiter! 2. Frischabsolvent in Wirtschaft,


Anforderungen: zw. 22-45 J., agil, Abschluss mit Prädikat, 1 J.
leistungsorientiert, ambitioniert. Praktikum bei Siemens AG sucht
Vorteil: Architekturausbildung. Arbeitsstelle. Angebote an:
Info an: 129086 071/115067, Haller.

3. Wir suchen eine Sekretärin zw. 20-35 J., 4. Börsenagent wird gesucht!
attraktiv, flexibel. Fremdsprachen- Flexibilität, wirtsch. Ausbildung,
und PC- Kenntnisse erford. Teamarbeit wird vorausgesetzt.
Wir bieten ein angenehmes Arbeitsklima Bewerbungen unter: Postf. 243,
sowie einen leistungsorientierten Lohn. Köln 2
Info an: 021/564310

5. Wir suchen einen Abteilungsleiter für 6. Baufirma sucht erf. Bauleiter.


unsere Werbeagentur. Min. 5-jährig. Ford.: Flexibilität, Belastbarkeit,
Erf. in der Werbebranche, Leistungs- Fachkenntnis. Nur seriöse Perso-
fähigkeit, Fantasie absolut erford. nen! Infos bei: Metzger & Kühn
Lohn nach Leistung. Constructing GmbH, Hörnerstr. 5,
Werbeagentur Moritz, Hörbiger Weg 5/A 51703 Köln 1. Kontaktperson:
Kontaktperson: Franz Müller. Fritz Hemmer.

7. Hg. sucht Absatzleiter für Verkaufsabteilung. 8. Erf. Marktforscher mit Kompetenz


Ford.: Erf. im Handel, soz. Kompetenz, im Bereich der Werbung sucht Job.
Loyalität, Bereitschaft für Überstunden. Teamarbeit vorstellbar. Qualitäten:

34
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Bewerbungen mit Foto an: EDV-Kenntnisse, Agilität, Ehrgeiz,


Hg. Mayer AG. Pf. 106. sechs J. Führungsposition.
Angebote Postf. 298, Berlin

9. Frischabsolvent in Design sucht Job! 10. Innenarchitekt mit gutem Zeugnis


Qualitäten: Fantasie, Ausdauer, Leistungs- bittet um Arbeitsangebote an:
fähigkeit. Tel: 097/642300. 230087.

11. Handelsagent, (1 J. Erf. als Makler) sucht 12. Abiturientin mit Sprachdipl. in
Job. Eigenes Auto und Garantie. Weiteres: Englisch u. Spanisch, bzw. EDV-
leistungsfähig, hochbelastbar, flexibel. Kenntnissen sucht Job als
Tel: 032/655533 Sekretärin. Angebote an: Postf.
465, Bonn.

13. Wirtschaftler, 30, mit Erf. an Börse 14. Erf. Baumeister sucht Job in
sucht profitablen Job mit Aufstiegs- Gegend Köln u. Umgebung.
möglichkeit. Tel: 034/672189. Überstunden mögl., Zuschriften
an: Peter Hornek, Pf. 211

Wörterverzeichnis

anbieten = a oferi → das Angebot (-e) = ofertă der Absatz (..e) = desfacere
die Immobilienagentur (-en) = agenţie imobiliară der Absatzleiter (-) = şeful dep. de
die Anforderung (-en) = cerinţă vânzări
leistungsorientiert = orientat spre performanţă bereit = dispus → die Bereitschaft =
der Vorteil (-e) = avantaj dispoziţie
die Ausbildung = studii, pregătire die Überstunde (-n) = ore suplimentare
Abschluss mit Prädikat = absolvit cu rezultate f. der Marktforscher (-) = cercetător de
bune piaţă
erfordern = a solicita → erforderlich (erford.) = der Bereich (-e) = domeniu
necesar sich etw. vorstellen = a-şi închipui
Pf. - das Postfach (..er) = căsuţă poştală ceva
die Werbung (-en) = publicitate, reclamă vorstellbar = (aici) poate fi vorba de
die Abteilung (-en) = departament die EDV-Kenntnis (-se)/PC-Kenntnis
der Abteilungsleiter (-) = şef de dep. = cunoştinţe de operare la calculator
die Werbeagentur (-en) = agenţie publicitară der Ehrgeiz = ambiţie
die Werbebranche (-n) = domeniul publicitar die Führungsposition (Führungspos.)
die Leistungsfähigkeit = capacitate pt. performanţă = poziţie de conducere
die Baufirma (-en) = firmă de construcţii die Ausdauer = perseverenţă
erf. – erfahren = cu experienţă der Innenarchitekt (-en) = arhitect de
der Bauleiter (-) = şef şantier interioare
belasten = a împovăra → die Belastbarkeit = der Makler (-) = agent (bursă, imobil.)
rezistenţă la stres die Abiturientin (-nen) = absolvent de
Hg. - die Handelsgesellschaft = societate com. liceu (cu dipl. de bac.)
der Baumeister (-) = maistru în construcţii der Aufstieg = promovare
die Gegend = zonă, împrejurime die Aufstiegsmöglichkeit = posibilitate

35
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

die Umgebung = împrejurime de promovare


der Lohn (..e) = salariu die Zuschrift (-en) = scrisoare
voraus/setzen = a presupune
wird vorausgesetzt = se aşteaptă/cere

4.1. ABKÜRZUNGEN (ABREVIERI)

În limba germană abrevierile sunt foarte frecvente, ele apar mai ales în anunţuri de
mică publicitate dar nu numai. Mai sus aţi putut întâlni câteva dintre cele mai mult folosite
abrevieri în anunţuri de căutare/ofertă de loc de muncă, cum ar fi:

zw. = zwischen Erf. = die Erfahrung


erford. = erforderlich erf. = erfahren
Ford. = die Forderung J. = Jahr/Jahre

Iată câteva şi dintre cele folosite în general sau în corespondenţa oficială:

u. = und u.a. = und andere (şi alţii/altele)


usw. = und so weiter (şi aşa mai departe) = unter anderem/anderen (printre altele)
bzw. = beziehungsweise (respectiv) d.h. = das heißt (asta înseamnă)
l. J. = laufenden Jahres (anul curent) Mo-Fr. = von Montag bis Freitag
z.B. = zum Beispiel (de exemplu) i. A. = im Auftrag (în numele; din ordinul)
i. V. = in Vollmacht (împuternicit) z. Hd. = zu Händen (în atenţia lui XY)

4.2. BERUFE IM WIRTSCHAFTSBEREICH (PROFESII ÎN


DOMENIUL ECONOMIC)

Berufe Tätigkeitsbereich

Unternehmensberater - arbeitet Strategien aus/schlägt Strategien


vor
- gibt Ratschläge angesichts Investitionen
- schlägt neue Märkte vor

Finanzberater - gibt Ratschläge angesichts Investitionen


- vergleicht die Rentabilität von
Investitionen
- bietet Investitionsmöglichkeiten an

Buchhalter - führt Einnahmen und Ausgaben ein


- erstellt das Einnahme- und Ausgabebudget

36
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

- berechnet Löhne

Marktforscher - analysiert Märkte, Einstiegsmöglichkeiten


auf neue Märkte
- gibt Marktprognosen
- macht eine SWOT-Analyse

Geschäftsmann - verhandelt mit potentiellen Partnern


- stellt das Verhandlungsteam zusammen
- schließt einen Vertrag ab

Bankkaufmann/Bankkauffrau - eröffnet Girokonten


- gibt Auskunft über den Kontostand
- verrichtet Banküberweisungen

Geschäftsführer - arbeitet Geschäftsstrategien aus


- organisiert Brainstorming-Sitzungen mit
dem Personal
- koordoniert die Arbeit der Abteilungen

Personalchef - analysiert Bewerbungsunterlagen


- führt Vorstellungsgespräche
- stellt Personal an

Sachbearbeiter für Spedition - stellt die Dokumentation zusammen


- erstellt den Frachtbrief
- erledigt Zollformalitäten

Wörterverzeichnis

die Tätigkeit (-en) = activitate der Einstieg (-e) = intrare


der Unternehmensberater (-) = consilier de der Bankkaufmann/die Bankkauffrau
întreprindere = funcţionar la bancă
aus/arbeiten = a elabora der Kontostand = situaţia contului
vor/schlagen = a propune verrichten = a efectua
der Ratschlag (..e) = sfat die Banküberweisung (-en) = virament
angesichts + G. = în privinţa bancar
der Finanzberater (-) = consultant financiar das Vorstellungsgespräch (-e) =
vergleichen = a compara interviu de angajare
die Rentabilität die Spedition = expediere
an/bieten = a oferi der Frachtbrief (-e) = scrisoare de
die Einnahme (-n) = venit trăsură
die Ausgabe (-n) = cheltuială erledigen = a rezolva
berechnen = a calcula die Zollformalität (-en) = formalitate
vamală

37
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

 Exerciţii:
1. Bilden Sie Sätze mit folgenden Wörtern! (Alcătuiţi propoziţii cu următoarele cuvinte!)

das Jobsangebot; der Wirtschaftler; die Erfahrung; die Werbeagentur; hochbelastbar;


teamfähig; der Lohn; die Bewerbung; die Kontaktperson; erforderlich

2. Finden Sie passende Angebote für die Jobsuchenden in diesem Kapitel und begründen Sie Ihre
Wahl! (Găsiţi oferte potrivite pentru cei care îşi caută slujbă în acest capitol şi motivaţi alegerile!)

3. Ergänzen Sie die Tätigkeitsbereiche vom Unterkapitel 4.2. mit weiteren möglichen Aktivitäten!
(Completaţi domeniile de activitate indicate la capitolul 4.2. cu alte activităţi posibile!)

38
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

CAPITOLUL 5
BEWERBUNG UM EINEN JOB (APLICARE PENTRU O SLUJBĂ)

INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii se vor familiariza cu procedura de întocmire a dosarelor de
aplicare pentru o slujbă, vor face cunoştinţă cu structura şi formatul unei scrisori de
intenţie. Totodată vor avea în faţă un model de scrisoare şi vor primi sfaturi în privinţa
elaborării ei, respectiv a comportamentului adecvat la un interviu de angajare.]

Jobbörse im Internet Zeitungsannoncen

Bekannten-, Freundeskreis einen Job suchen direkte Bewerbung

Bewerbungsunterlagen - Lebenslauf
- Zeugniskopien
- Foto
- Bewerbungsschreiben (scrisoare de intenţie)
- evtl. Arbeitszeugnis

Wörterverzeichnis

der Job (-s) das Bewerbungsschreiben (-) = scrisoare de


derdie Bekannte (-n) = cunoştinţă intenţie
der Freundeskreis = cercul prietenilor das Arbeitszeugnis (-se) = recomandare
evtl. - eventuell = eventual

5.1. DAS BEWERBUNGSSCHREIBEN (SCRISOARE DE INTENŢIE)


Important: în scrisoarea de intenţie nu se repetă ceea ce reiese şi din CV, ci se
argumentează, de ce se doreşte obţinerea postului respectiv, care ar fi aportul personal la
bunul mers al firmei, deoarece trebuie convins şeful de personal că exact de noi are nevoie
şi nu de celălalt candidat.
Dosarul de candidatură să fie ordonat, cu aspect plăcut, poza de pe CV să fie una recentă.
În privinţa întocmirii dosarului să se urmeze exact cerinţele angajatorului, dacă sunt
specificate!

39
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I


Bewerbungsschreiben

Holmer AG. Stefanie Lehner


z. Hd. Herrn Franz Müller Lerchengasse 21
Hörbigerstr. 45 D- 43221 Düsseldorf
D- 43221 Düsseldorf 1 Tel: 450026
Tel/Fax: 1760/89764; 1760/89743 E-Mail: stefleh@hotmail.com

23.04.2010
Sehr geehrter Herr Müller,

mein Name lautet Stefanie Lehner und ich wohne in Düsseldorf, Lerchengasse 21. In der
„Abendzeitung“ habe ich Ihr Inserat vom 22.04.2010 zum Stellenangebot als
Börsenagent/in gelesen und ich bin an Ihrer Arbeitsstelle sehr interessiert.

Wie es auch aus meinem Lebenslauf hervorgeht, habe ich mein Studium an der Heinrich-
Heine-Universität Düsseldorf vor zwei Jahren abgeschlossen. Meine Fachrichtung war
Finanzwesen und Börse. Im vierten Semester habe ich zwei Monate lang ein Praktikum an
der Börse gemacht, seitdem weiß ich, dies wäre der richtige Job für mich. Die Firma, bei
der ich als Praktikant tätig war, war mit meiner Leistung sehr zufrieden. Nach dem
Abschluss meines Studiums wollte ich gerne an der Börse arbeiten. Damals war es mir
aber leider nicht möglich, jetzt ist die Chance dies zu realisieren.

Warum Sie mich als Börsenagent anstellen sollten? Ich habe einen guten Sinn für
Geldgeschäfte und Anlagen, bin absolut teamfähig und leistungsorientiert. Ich zeige die
Bereitschaft, an Fortbildungsseminaren teilzunehmen. Weiterhin spreche ich fließend
Englisch und Italienisch, so kann ich mit ausländischen Investoren gute Verhandlungen
führen. Hinzu kommt, dass ich über gute PC-Kenntnisse verfüge.

In der Hoffnung auf eine positive Antwort übersende ich Ihnen in der Anlage meine
gesamten Berwerbungsunterlagen.

Mit freundlichen Grüßen

Stefanie Lehner

Wörterverzeichnis

das Inserat (-e) = anunţ în ziar der Sinn (-e) = simţ, sens
interessiert sein + an + D. = a fi interesat de Sinn fürs Geld = simţ al banilor
wollen – wollte – gewollt die Anlage (-n) = investiţie

40
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

hervor/gehen = a reieşi die Fortbildung (-en) = curs de


abschließen, schloss ab, h. abgeschlossen = a perfecţionare
încheia, închide teilnehmen  an  D. = a participa
das Finanzwesen = finanţe weiterhin = în continuare
seitdem = de atunci fließend = fluent
wissen = a şti (ich weiß, du weißt, er weiß) der Investor (-en) = investitor
der Praktikant (-en) = persoană care face practică Verhandlungen führen = a duce
zufrieden = mulţumit tratative
der Abschluss = încheierea studiilor hinzu kommt = se mai adaugă
damals = atunci verfügen + über + Akk. = a dispune de
die Chance (-n ) = şansă übersenden = a trimite
sollen, sollte, h. gesollt die Anlage (-n) = ataşament
Sie sollten = dvs. ar trebui …. gesamt = întreg, complet

 * scrisorile vor fi semnate şi de mână

5.2. VERBEN MIT PRÄPOSITION (VERBE CU PREPOZIŢIE)

În text sunt subliniate câteva verbe care diferă puţin de verbele învăţate până acum
întrucât sunt însoţite de prepoziţii. Aceste verbe în parte nici nu pot fi folosite fără
prepoziţie sau au alt înţeles dacă nu sunt urmate de acestea.
Exemplu: arbeiten = a lucra
arbeiten an = a lucra la ceva

O altă particularitate a acestor verbe este folosirea lor cu un anumit caz cerut de prepoziţie.
Ex: verfügen + über + Akk.
arbeiten + an + D.

Iată câteva verbe din această categorie cu prepoziţia aferentă şi cazul cerut:

arbeiten + für + Akk (a lucra pentru)


Akk
Peter arbeitet für unsere Firma. (Peter lucrează pentru firma noastră.)

sich bewerben + um + Akk


Akk.
Ich bewerbe mich um einen Job. (Concurez pentru un loc de muncă.)

bitten + um + Akk (a cere ceva)


Akk
Ich bitte Sie um Verständnis. (Vă rog înţelegerea.)

41
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

danken + für + Akk (a mulţumi pt ceva)


Akk
Wir danken dir für das Geschenk. (Îţi mulţumim pt. cadou.)

denken + an + Akk (a se gândi la)


Akk
Der Geschäftsführer denkt an eine neue Unternehmensstrategie. (Directorul
administrativ se gândeşte la o nouă strategie pentru întreprindere.)

halten + für + Akk (a considera ceva/pe cineva cumva)


Akk
Alle halten ihn für einen guten Fachmann. (Toţi îl consideră un specialist bun.)

interessiert sein + an + D (a fi interesat de)


D
Die Studenten sind an einem guten Job interessiert. (Studenţii sunt interesaţi de o
slujbă bună.)

sprechen + über + Akk (a vorbi despre)


Akk
Die Kollegen sprechen über den imminenten Konkurs. (Colegii vorbesc despre
falimentul iminent.)

überzeugt sein + von + D (a fi convins de)


D
Der Chef ist von den Fähigkeiten Herrn Müllers überzeugt. (Şeful este convins de
capacităţile dlui M.)

warten + auf + Akk (a aştepta pe cineva/ceva)


Akk
Ich warte auf die nächste Lieferung. (Aştept următoarea livrare.)

5.3. DAS VORSTELLUNGSGESPRÄCH. AUSDRÜCKE


(INTERVIU DE ANGAJARE. EXPRESII)

pünktlich sein dezente, gepflegte Kleidung klassische Modelle (Kostüm)

freundlich sein Ratschläge für ein Vorstellungsgespräch gemäßigte Farben


(sfaturi pentru un interviu)

Körpersprache bewusst verwenden eher über die Stärken sprechen, Schwächen


verschönert darstellen

42
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Wörterverzeichnis

gepflegt = îngrijit bewusst = conştient


freundlich = prietenos stark -> die Stärke (-n) = punct forte
gemäßigt = temperat, moderat eher = mai degrabă
die Körpersprache = limbajul corpului schwach -> die Schwäche (-n) = slăbiciune
verwenden = a folosi verschönert = înfrumuseţat, cosmeticizat
darstellen = a prezenta pünktlich = punctual


Das Vorstellungsgespräch

Die Holmer AG. lädt Frau Lehner zu einem Vorstellungsgespräch ein.

Personalchef Guten Morgen Frau Lehner. Nehmen Sie bitte Platz! Einen Kaffee?
Frau Lehner Guten Morgen. Nein, danke.
P. Ich habe hier Ihre Unterlagen. Der Lebenslauf ist bemerkenswert.
Ihr Praktikum an der Börse ist für uns von Vorteil. Wir wollen
uns jetzt auch in dieser Richtung orientieren, Wertpapiere,
Investitionen, usw. Ich sehe hier, dass Sie auch einen einjährigen
Kursus in Kundenpsychologie mitgemacht haben. Das kann Ihnen
weitere Pluspunkte einbringen.
F. L. Ja, das war im Rahmen von einem Kursus in Handelsmarketing.
Dort habe ich interessante Erfahrungen gemacht. Dieser Lehrgang
war sehr nützlich.
P. Wie stehen Sie zur Teamarbeit?
F. L. An meiner früheren Arbeitsstelle hatten wir auch größere Projekte.
An denen hat ein ganzes Team gearbeitet, so bin ich an Teamarbeit
gewöhnt. Ich kann meine Aufgaben gut mit der Arbeit von Kollegen
koordinieren.
P. Das ist gut. Und jetzt sprechen wir über das Finanzielle. An welche
Gehaltsumme haben Sie gedacht?
F. L. So zwischen 2000-2500 Euro Nettogehalt.
P. In Ordnung. Sie bekommen am Anfang 2000 Euro und weiterhin
regeln wir den Lohn der Leistung nach. Wann können Sie bei uns
anfangen?
F. L. Montag ist der 1. März. Also am Montag, wenn es Ihnen recht ist.
P. Prima! Kommen Sie jetzt, ich werde Ihnen Ihre Kollegen vorstellen.

Wörterverzeichnis

das Gespräch (-e) = discuţie Platz nehmen = a lua loc


ein/laden (du lädst ein, er lädt ein) = a invita bemerkenswert = demn de atenţie
einladen+zu+D = a invita la

43
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

für jemanden von Vorteil sein = a fi avantajos wie stehen Sie zu…? = cum staţi cu?
pt. cineva gewöhnt sein+an+D = a fi obişnuit cu
das Wertpapier (-e) = hârtie de valoare die Aufgabe (-n) = sarcină
…jährig = de … an/i die Summe (-n) = sumă
einjährig = de un an das Gehalt (..er) = salar →
die Kundenpsychologie = psihologia clientului das Nettogehalt
mitmachen = (aici) a participa la, a urma abgemacht = ne-am înţeles
im Rahmen von = în cadrul a der Anfang (..e) = început
erfahren – erfuhr – erfahren = a afla regeln = a regla, rectifica (aici)
der Lehrgang (..e) = curs weiterhin = în continuare
nützlich = de folos jemandem ist etwas recht = îi convine
an/fangen (du fängst an, er fängt an) = a începe prima = excelent

Ausdrücke

În text apar câteva expresii, ele de cele mai multe ori nu pot fi traduse cuvânt cu
cuvânt pentru că poartă un sens figurat şi constituie unul dintre cele mai grele elemente
ale unei limbi, dar îi conferă şi o anumită specificitate. E bine să învăţăm şi câteva
expresii ca să ne putem exprima cât mai variat şi să înţelegem şi spusele altora. Lista de
mai jos va conţine expresiile întâlnite în text cu sinonime date în germană plus câteva
expresii noi din limbajul general şi cel comercial.

* nehmen Sie bitte Platz! = setzen Sie sich bitte!


sich setzen = a se aşeza

* (für jemanden) von Vorteil sein = gut, günstig sein

* wie stehen Sie zu …? = wie kennen Sie sich da aus?


sich auskennen = a se descurca

* in Ordnung = ich bin einverstanden


einverstanden = de acord

* wenn es Ihnen recht ist = wenn es Ihnen passt

* etwas satt haben = die Geduld verlieren


(a fi sătul de ceva)
die Geduld = răbdare
verlieren = a pierde
* das große Los gewinnen = großes Glück haben
(a câştiga marele loz)

44
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

* eine gute Miene zum bösen Spiel machen = nicht zeigen, dass einem etwas
schlecht/schmerzlich, usw. ist (a nu arăta sentimentele reale asupra unei neplăceri,
a face haz de necaz)

die Miene (-n) = mutră böse = rău

* ich verstehe nur Bahnhof = ich verstehe es nicht (face aluzie la faptul că la gară nu
se prea înţeleg anunţurile)

Şi acum iată câteva expresii din limbajul economic şi de afaceri:

* es bleibt zu sehen = rămâne de văzut

* ein Risiko eingehen = a-şi asuma un risc


das Risiko, die Risiken = risc
* telefonisch besprechen = a discuta la telefon

* auf den Markt bringen = a lansa/a aduce pe piaţă

* den Markt beherrschen = a domina piaţa


beherrschen = a domina
* Bedingungen stellen = a pune condiţii
die Bedingung (-en) = condiţie
* einen Vertrag schließen = a încheia un contract

* vertragsmäßig = conform contractului

* etwas frei Haus liefern = a livra gratis la domiciliu

* etwas ab Werk kaufen = a cumpăra la preţ de fabrică


das Werk = uzină, fabrică
* Kauf nach Ratenzahlung = cumpărare în rate

* eine Ermäßigung gewähren = a acorda reducere


die Ermäßigung (-en) = reducere
gewähren = a asigura, a acorda

45
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

 Autoevaluare:
1. Ce idei apar într-o scrisoare bună de intenţie?

2. Ce puteţi să spuneţi în privinţa formatului unei scrisori oficiale?

3. Există diferenţe între verbele cu particulă separabilă şi cele cu prepoziţie? Dar asemănări? Dacă da,
care sunt diferenţele şi care asemănările?

4. De ce credeţi că la interviul de angajare trebuie admise slăbiciunile, chiar dacă înr-o formă
atenuată?

 Rezumatul acestei secţiuni:


 Scrisoarea de intenţie trebuie să conţină informaţii suplimentare faţă de CV. Ea este menită în primul
rând să convingă angajatorul de potrivirea candidatului pentru slujba respectivă şi de faptul că persoana
respectivă este omul căutat. Astfel candidatul trebuie să sublinieze care ar putea fi aportul ei/lui la buna
funcţionare a firmei, ce s-ar câştiga cu angajarea ei/lui. Important este ca toată documentaţia întocmită să
fie ordonată, să aibă un aspect îngrijit şi profesionist.
 În privinţa formatului scrisorii trebuie ştiut că în limba germană totul este aranjat spre stângă, deci în
afara marginii nu se mai lasă aliniat. Diferitele idei se separă prin rânduri libere.

 Exerciţii:

1. Herr Brünn möchte sich um einen Job bewerben. Seine Daten sind:

Studium: BA im Wirtschaftsstudium (licenţiat în studii economice)


MA im Finanzwesen (masterat în finanţe)
Fortbildungskurs (curs de perfecţionare) in Buchhaltung
Qualitäten: PC-Kenntnisse
Sprachkenntnisse: Englisch – C1
Italienisch – B1
Führerschein (permis de conducere)
Bereitschaft zur Weiterbildung (disponibilitate pt. perfecţionare)

Helfen Sie ihm das Bewerbungsschreiben zusammenstellen! (Ajutaţi-l să-şi facă scrisoarea de intenţie!)

46
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

2. Welche Präposition zu welchem Verb? Bilden Sie danach Sätze mit ihnen! (Potriviţi prepoziţiile la
verbe! Formulaţi după aceea propoziţii cu ele!)

bitten
sich bewerben
warten über
denken um
teilnehmen auf
arbeiten für
danken an
sich freuen
halten
sprechen

3. Verwenden Sie die richtige Präposition und den Kasus! (Folosiţi prepoziţia şi cazul potrivit!)

Ingrid bittet mich ……. (Hilfe). Unser Team arbeitet ……. (ein Projekt).
Jeden Tag denkst du …….. (dein, Eltern). Warum spricht er immer ……….. (ihr)?
Ich danke dir …. (das Geschenk). Mein Freund wartet …….. (ich) um 5 Uhr.

4. Sagen Sie es anders! (Spuneţi altfel!)

wenn es Ihnen recht ist = …………


etwas satt haben = ……………
das verstehe ich nur Bahnhof = ……………
Bereitschaft zur Fortbildung = …………
abgemacht = …………….
wenn sie mir grünes Licht geben = …………..
ein Risiko eingehen = ………………..

47
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

CAPITOLUL 6
WOHNUNGSSUCHE. ZEITUNGSANNONCEN (ANUN-

ŢURI PENTRU CĂUTARE DE LOCUINŢĂ)

INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii se vor familiariza cu vocabularul anunţurilor pentru căutare de
locuinţă şi cu abrevierile utilizate în acest domeniu.]

4-ZW., 74 m2 Wfl., in der Bad Ischl, kleines Haus zu verkaufen/


Innenstadt zu verkaufen. vermieten. 3 Zi. + Küche, 2 Bäder,
Tel: 298 544 Garten, Garage, 95 m2 Wfl.
Tel: 0632/ 553 221

Möbl. Zi. mit Nebenräumen, Wohnungssuche Großes Haus, 145 m2 (5 Zi.+


16 m2 Wfl.zu vermieten. Küche, Bad, sep. WC), Garten,
65 € + Nebenkosten. Tel. 240 387 Garage zu vermieten/
verkaufen. Tel: 0974/ 823 129

1-ZW., möbl., 34 m2 zu vermieten. 130 € + NK.


Tel: 132 009; 8-17 Uhr.

Wörterverzeichnis

4-ZW.= 4-Zimmer-Wohnung = locuinţă cu 4 camere möbl.= möbliert = cu mobilă


die Wfl. = Wohnfläche = suprafaţă sep. = separat
die Innenstadt = centru m2 = Quadratmeter
vermieten = a da în chirie
Zi. = Zimmer
der Nebenraum (..e) = dependinţe
der Nebenkost (-en) = NK = cheltuieli de întreţinere

 Wohnungssuche

Herr Buchner hat eine neue Arbeitsstelle in Nürnberg bekommen. So möchte er mit
seiner Familie von Österreich nach Deutschland übersiedeln. Deshalb suchen sie eine neue
Wohnung.

Paula Ich möchte ein schönes Haus mit einem kleinen Garten für meine Blumen.
Jonas Und wir brauchen auch eine Garage. So etwas finden wir nur im Vorort.

48
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Paula Kein Problem. Dort ist die Luft gut und es ist ruhig. Außerdem haben wir
ein Auto. Damit können wir bis zum Zentrum fahren.
Jonas Wie viele Zimmer brauchen wir? Mal schauen: Wohnzimmer,
Schlafzimmer für uns, ein Kinderzimmer, ein Esszimmer und Nebenräume.
Schau mal! Ich hab’ was gefunden. Ich rufe die Nummer an.

(Herr Buchner wählt die Nummer)

Molte Molte, guten Tag!


Jonas Guten Tag! Ich heiße Buchner und rufe wegen des Inserats an, ist das Haus
noch frei?
Molte Ja. Möchten Sie es kaufen oder mieten?
Jonas Das weiß ich noch nicht. Wie viel beträgt die Miete?
Molte 380 Euro kalt und dazu kommen noch die Nebenkosten, ungefähr 70 Euro.
Jonas Und wenn Sie das Haus verkaufen?
Molte Der Preis ist 90.000 Euro. Das Haus ist neu renoviert und liegt sehr ruhig.
Unten im Erdgeschoss haben wir die Küche, ein Bad und das Wohnzimmer
mit Essecke und im ersten Stock das zweite Bad, ein Schlafzimmer und
noch ein Zimmer.
Jonas Wann können wir uns das anschauen?
Molte Können Sie heute kommen?
Jonas Das geht nicht, ich rufe aus Österreich an. Vielleicht morgen.
Molte Gut, morgen um 18:00 Uhr, passt Ihnen das?
Jonas Ja prima. Und die Adresse?
Molte Ah ja, Nürnberg, Honigerstr. 45.
Jonas Danke. Bis morgen dann.
Molte Bitte. Auf Wiederhören.

Wörterverzeichnis

übersiedeln = a se muta die Miete = chirie


der Vorort (-e) = suburbie die Miete ist kalt = chiria fără cheltuieli de
still = liniştit întreţinere
sowieso = oricum ungefähr = circa
mal schauen! = ia să vedem! die Essecke (-n) = colţ de sufragerie
wählen = a forma numărul sich etwas anschauen = a se uita la ceva
wegen + G = din cauza bis morgen! = (formulă de salutare) pe mâine!

Abkürzungen in Inseraten für Wohnungssuche

Zi. = Zimmer möbl. = möbliert …ZW. = …Zimmer-Wohnung


Wfl. = Wohnfläche Nk = Nebenkosten verm. = vermieten
Blk.= Balkon Kochni.= Kochnische Du. = Dusche
(colţ pt. gătit)

49
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

gr. = groß zw. = zwischen entspr. = entsprechend


m.Kü.-Ben.= mit Küchenbenutzung (cu posibilitate de folosire a bucătăriei)

 Exerciţii:
1. Die Immobilienagentur „Traumhaus” hat folgende Immobilien im Angebot:

ein Einfamilienhaus im Vorort von Ulm


eine 3-Zimmer-Wohnung im Zentrum von Ulm
eine Doppelhaushälfte in Bad Homburg
eine 1-Zimmer-Wohnung in der Mansarde in Stuttgart
eine Villa mit Park in der Nähe von Stuttgart

das Einfamilienhaus (..er) = casă pt. o familie


die Doppelhaushälfte (-n) = jumătate dintr-o casă geamănă
die Mansarde (-n) = mansardă

Schreiben Sie die Anzeigen für diese Immobilien, ergänzen Sie mit weiteren Angaben je nach Wunsch!
(Scrieţi anunţurile pentru aceste imobile, completaţi cu informaţii suplimentare după plac!)

2. Ergänzen Sie den Dialog!

* Guten Tag, Karmann.


□ Guten Tag, mein Name ist Holler, ich rufe wegen des Inserats an. …………?
* Ja, die Wohnung ist noch frei.
□ ………………………………?
* Sie liegt zentral, aber doch still. Die Umgebung ist sehr schön.
□ Gibt es auch Grünflächen in der Nähe?
* …………………………………………
□ Das ist prima, ich mag nämlich Natur. ………………………………..?
* Im Erdgeschoss und dazu gehört noch ein Teil vom Innenhof.
□ ………………………………………………………..?
* ……………………….. und dazu kommen noch die Nebenkosten, ungefähr 40 €.
□ Wann kann ich mir die Wohnung anschauen?
* Heute kommen noch zwei weitere Interessenten, kommen Sie um 16 Uhr. ……….?
□ ……………………………..?
* Um 17 Uhr dann. Ist Ihnen das recht?
□ Ja, ……………………………?
* Molkerstr. 51.
□ Danke, bis später dann!
* Bitte, auf Wiederhören!

doch = totuşi nämlich = va să zică, căci


die Umgebung = împrejurime der Innenhof (..e) = curte interioară
die Grünfläche (-n) = spaţiu verde der Interessent (-en) = interesat

50
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

CAPITOLUL 7
TAGESABLAUF (PRIVAT). REFLEXIVVERBEN
(PROGRAMUL UNEI ZILE – PRIVAT. VERBELE REFLEXIVE)

INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii vor însuşi un minim vocabular legat de activităţile zilnice
pentru a putea prezenta programul unei zile, vor recapitula indicarea orei şi vor face
cunoştinţă cu modul de utilizare a verbelor reflexive cu pronume reflexiv la acuzativ,
respectiv dativ.]

aufstehen sich waschen Zähne putzen frühstücken

zur Arbeit gehen Tagesablauf Mittagspause machen

nach Hause gehen einkaufen fernsehen

Freunde treffen zu Abend essen zu Bett gehen

Wörterverzeichnis

sich waschen (er wäscht sich) = a se spăla treffen = a întâlni


Zähne putzen = a se spăla pe dinţi zu Bett gehen = a merge la culcare
die Mittagspause (-n) = pauza de masă fernsehen = a se uita la televizor

 Tagesablauf

Herr Buchner beginnt am Montag seine Arbeit bei der Kandinsky Werbeagentur in
Nürnberg. Er ist sehr aufgeregt und neugierig auf seine neue Arbeitsstelle.

Montag, der 1. März

700 Uhr - Der Wecker klingelt. Herr Buchner steht auf und geht ins Bad. Er
duscht, putzt sich die Zähne und kämmt sich. Dann geht er wieder ins
Zimmer und zieht sich an. Er trägt einen eleganten Anzug.
730 Uhr - Er geht in die Küche, trinkt Kaffee und frühstückt.
750 Uhr - Nach dem Frühstück guckt er noch in die Zeitung.

51
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

800 Uhr - Herr Buchner geht zur Arbeit. Er beginnt um 830. Er geht zu Fuß zu seiner
Arbeitsstelle.
1100 Uhr - Er hat jetzt 10 Minuten Kaffeepause, geht aber nicht mit den Kollegen, er
arbeitet gerade an einem Werbetext und will ihn beenden.
1300-1330 - Mittagspause. Jetzt sitzt er mit den Kollegen in der Kantine und isst zu
Mittag. Sie sprechen über das neue Projekt. Die Kollegen sind nett.
1630 Uhr - Es ist Feierabend. Alle gehen nach Hause. Herr Buchner geht mit seiner
Frau einkaufen, sie bekommen Gäste zum Abendessen. Frau Buchner will
etwas Köstliches* kochen.
1900 Uhr - Die Gäste kommen an. Nach dem Abendessen unterhalten sie sich noch.
Um 2100 Uhr verabschieden sich die Gäste, denn es ist spät.
2230 Uhr - Familie Buchner geht schlafen.

Wörterverzeichnis

aufgeregt = emoţionat die Kaffeepause (-n) = pauză de cafea


neugierig = curios der Werbetext (-e) = text publicitar
ab/laufen (es läuft ab) = a se desfăşura gerade = chiar acum
der Wecker (-) = deşteptător beenden = a termina
wecken = a trezi die Kantine (-n)
sich kämmen = a se pieptăna der Feierabend (-e) = sfârşitul zilei de lucru
sich an/ziehen = a se îmbrăca der Gast (..e) = musafir
gucken = a se uita, a privi fein = delicat, gustos
zu Fuß gehen = a merge pe jos sich unterhalten = a sta de vorbă
beginnen – begann – begonnen = a începe sich verabschieden = a-şi lua rămas bun

* după cuvântul “etwas” adjectivele se substantivează şi se scriu astfel cu literă mare.


Ex: etwas Feines = ceva gustos
etwas Schönes = ceva frumos

7.1. REFLEXIVVERBEN (VERBELE REFLEXIVE)


În textul de mai sus găsim câteva verbe reflexive – aceeaşi persoană face acţiunea
asupra căreia se răsfrânge această acţiune – care se conjugă împreună cu pronumele
reflexiv. Acesta din urmă are formă aparte doar la persoana a III.-a singular şi plural, în
rest corespunde cu pronumele personal la acuzativ, respectiv dativ. Iată formele lui la cele
două cazuri:

52
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Personalpron. Reflexivpron. im Akk. Reflexivpron. im D.

ich -> mich mir


du -> dich dir
er \
sie } sich sich
es /
wir -> uns uns
ihr -> euch euch
sie -> sich sich

Reflexivverb im Akk. Reflexivverb im D.

ich wasche mich (mă spăl) ich kaufe mir (îmi cumpăr)
du wäschst * dich du kaufst dir
er, sie, es wäscht sich er, sie, es kauft sich
wir waschen uns wir kaufen uns
ihr wascht euch ihr kauft euch
sie waschen sich sie kaufen sich
Sie waschen sich Sie kaufen sich
* verb neregulat

Weitere Beispiele:

sich verabschieden sich anziehen

ich verabschiede mich (îmi iau rămas bun) ich ziehe mich an * (mă îmbrac)
du verabschiedest dich du ziehst dich an *
er, sie, es verabschiedet sich er, sie, es zieht sich an *
wir verabschieden uns wir ziehen uns an *
ihr verabschiedet euch ihr zieht euch an *
sie verabschieden sich sie ziehen sich an *

* în cazul verbelor cu particulă separabilă care sunt şi reflexive topica construcţiei este:
pronume personal, verb, pronume reflexiv, particulă
ich ziehe mich an

sich ausziehen - ich ziehe mich aus (eu mă dezbrac) wir ziehen uns aus
du ziehst dich aus ihr zieht euch aus
er, sie, es zieht sich aus sie ziehen sich aus
Sie ziehen sich aus

* majoritatea verbelor reflexive arată doar o construcţie ocazională întrucât verbul


poate fi folosit şi fără pronumele reflexiv rezultând astfel verbe reflexive ocazionale
ex: ich ziehe sie (Anna) an
du wäschst ihn (Thomas),

53
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

dar există şi verbe care nu pot fi folosite decât cu pronume reflexiv – verbe reflexive
permanente; ex: ich verspäte mich (întârziu)
er verspätet sich

* comparând verbele reflexive în limba română şi germană putem constata următoarele


lucruri: verbul este reflexiv în ambele limbi: ich beeile mich = mă grăbesc
verbul este reflexiv în limba germană dar nu şi în română:
ich verspäte mich= întârziu
verbul nu este reflexiv în limba germană doar în română:
ich denke an dich = mă gândesc la tine

 Autoevaluare:
1. Dacă pronumele reflexiv la majoritatea persoanelor împrumută formele pronumelui personal la
acuzativ şi dativ, de unde se ştie când este vorba de pronume reflexiv şi când de cel personal?

2. Dacă aţi fost atenţi, aţi putut constata că formele pronumelui personal/reflexiv la pers. I şi II. pl.
acuzativ şi dativ sunt identice (ex: uns – Akk. şi D.). De unde ne dăm seama de care caz este vorba?

3. În privinţa verbelor reflexive ne putem orienta după limba română, există concordanţă între cele
două limbi?

 Rezumatul acestei secţiuni:


 Verbele reflexive arată că aceeaşi persoană este autorul unei acţiuni asupra căreia se răsfrânge această
acţiune. Ele se conjugă întotdeauna împreună cu pronumele reflexiv care la pers. I. şi II. sg. şi pl. are
forme împrumutate de la pronumele personal la acuzativ, respectiv dativ (în cazul unui verb reflexiv cu
pronume reflexiv la D.) şi doar la pers. III. sg. şi pl. dispune de formă proprie (sich).
 Unele verbe reflexive au pronumele reflexiv la acuzativ, altele la dativ.
 Nici în privinţa verbelor reflexive nu ne putem orienta după limba română, întrucât nu există
concordanţă între cele două limbi. Unele verbe sunt reflexive doar în limba germană, nu şi în română sau
invers, dar există şi câteva verbe care sunt reflexive în ambele limbi.

54
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

 Exerciţii:
1. Im Raster finden Sie 7 Reflexivverben. Suchen Sie sie!

s i o r d r e i ü a m n k c l
u t p w a s c h e m i c h a l
n w a l n c p o ä d g s a c v
t ö m i c h b e w e r b e k j
e r g g d m s d c v r e y z h
r ü v b r i m c s t k b x w q
h a b x n n o p f r j v q l j
a l d v ö k ä m m e m i c h x
l k k a y e k b ü f b e w t u
t i o c v m k s f f j ü ä c c
e m g h s i c h b e e i l e n
n k l ö s c s b ö n ä w q h k
u b x y u h k l d u b c s a h
n g h x k p t d k n d l ö a j
s h d v b i s a l s o ü d c l
l f h a o w i n c d k a r p e

2. Schreiben Sie einen Tagesablauf mit Hilfe dieser Verben!

3. Ergänzen Sie mit dem Reflexivpronomen:

a) Warum kämmt er ….. nur so selten?


b) Es ist spät, wir verabschieden ….. .
c) Wohin beeilst du ……?
Zu Karin. Wir treffen …… um 5 Uhr.
d) Wascht ……. die Hände und kommt zum Tisch!
e) Monika schminkt …….. nicht, sie mag das nicht.

55
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

CAPITOLUL 8
TAGESABLAUF IM BÜRO. DIE VERBEN LEGEN,
HÄNGEN, STELLEN, SETZEN (PROGRAMUL UNEI ZILE LA

BIROU. VERBELE LEGEN, HÄNGEN, STELLEN, SETZEN)

INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii vor însuşi vocabularul necesar pentru prezentarea
programului zilnic şi a activităţilor de la birou, vor face cunoştinţă cu modul de
utilizare a verbelor tranzitive cuplate cu complement circumstanţial de loc la acuzativ,
recapitulând astfel declinarea substantivului şi trăsătura esenţială a acuzativului de a fi
cuplat în sens spaţial cu mişcare şi direcţie.]

die Korrespondenz lesen Arbeit am Computer telefonieren

mit Kunden sprechen Tagesablauf im Büro einen Termin festsetzen

Kunden empfangen zur Sitzung gehen Berichte erstellen

Wörterverzeichnis

die Korrespondenz = corespondenţă empfangen = a întâmpina


der Termin (-e) = termen der Bericht (-e) = raport
festsetzen = a stabili erstellen = a întocmi

 Tagesablauf im Büro

Es ist Montag, der erste Tag Herrn Buchners an der neuen Arbeitsstelle.

820 Ankunft im Büro


830 Beginn der Arbeit. Herr Buchner macht einige Skizzen. Er arbeitet jetzt an
einer Werbung für die neue Opel-Serie. Er schaut sich die Modelle an. Sie
sind schön und schwungvoll. Diese Dynamik möchte er im Werbetext
wiedergeben. Er schreibt ein paar Varianten.

56
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

1005 Er hat schon fünf Werbetexte fertig und will sie mit den Bildern
konfrontieren. So geht er ins nächste Büro, wo seine Kollegen an den
Bildsequenzen arbeiten. Sie setzen Bild und Text nebeneinander. Was passt
am besten zusammen?
1030 Die Besprechung ist zu Ende, Herr Buchner ist aber mit dem Resultat nicht
ganz zufrieden. Er geht in sein Büro zurück und denkt nach. Es fällt ihm
eine prima Idee ein. Er beginnt fieberhaft zu arbeiten und bleibt auch in der
Kaffeepause am Schreibtisch.
1240 Resultat: Er hat den passenden Werbetext zu den Bildfolgen der Kollegen.
1300-1330 Es ist Mittagspause. Er zeigt beim Mittagessen den Kollegen die fertige
Arbeit. Sie gefällt allen gut.
1400 Herr Buchner legt dem Chef das fertige Projekt auf den Tisch.
1600 Herr Meier, der Chef, ruft ihn zu sich. Er ist mit der neuen Werbung
zufrieden und lobt Herrn Buchner. Dann besprechen sie ein neues Projekt,
das wird ziemlich komplex sein, aber Herr Buchner mag Herausforderun-
gen.
1630 Er schaltet den Computer aus. Die Arbeitszeit ist zu Ende.

Wörterverzeichnis

die Ankunft (..e) = sosire die Besprechung (-en) = discuţie


der Beginn = început zu Ende sein = a se termina
die Werbung (-en) = publicitate das Resultat (-e)
schwungvoll = dinamic zufrieden = mulţumit
die Dynamik nach/denken = a cugeta
wieder/geben = a reda ein/fallen +D (es fällt* mir ein) =
die Variante (-n) a-i trece prin minte
die Sequenz (-en) = serie das Fieber = febră -> fieberhaft =
nebeneinander = unul lângă celălalt febril
nebeneinander setzen = a pune unul lângă celălalt passend = potrivit

die Bildfolge (-n) = serie de poze besprechen = a discuta


legen = a pune (în poziţie orizontală, culcat) die Herausforderung (-en) = provocare
loben = a lăuda ziemlich = destul
aus/schalten = a închide un aparat

8.1. DIE VERBEN LEGEN, HÄNGEN, STELLEN, SETZEN


(VERBELE LEGEN, HÄNGEN, STELLEN, SETZEN)

Aceste verbe sunt verbe tranzitive pentru că cer neaparat un complement direct,
fără acesta ele nu au sens. “Setzen” (a pune şezând); “legen” (a pune în poziţie orizontală,
a culca); “stellen” (a pune în poziţie verticală) şi “hängen” (a agăţa) indică toate mişcare şi

57
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

direcţie, astfel vor cere cazul acuzativ, adică complementul circumstanţial de loc pe care îl
vor subordona va sta la cazul acuzativ. Iată câteva exemple:

Akk
setzen - Monika setzt den Kunden in den Empfangsraum. (Monika aşează clientul
compl. direct wohin? în sala de recepţie.)

Sie setzen Bild und Text nebeneinander.


compl. direct wohin?

Akk
legen - Herr Buchner legt dem Chef das fertige Projekt auf den Tisch.
compl. direct wohin?
(Dl Buchner îi pune şefului proiectul terminat pe masă.)

Akk
Ich lege die Mappe auf den Schreibtisch. (Pun mapa pe birou.)
compl. direct wohin?

Akk
stellen - Josef stellt seine Bücher ins (in+das) Regal. (Josef îşi pune cărţile pe
compl. direct wohin? raft.)

Akk
Stell den Stuhl vor den Stand bitte! (Pune te rog scaunul în faţa
compl. direct wohin? standului!)

Akk
hängen - Er hängt das Bild an die Wand. (Atârnă tabloul de perete.)
compl. direct wohin?

Akk
Häng bitte die Jacke in den Schrank! (Agaţă te rog geaca în dulap!)
compl. direct wohin?

* Aceste verbe au şi o pereche intranzitivă (care nu poate avea complement direct), iar
acestea vor formula complementul circumstanţial de loc la dativ (indică stare).

 Autoevaluare:
1. Ce înseamnă verb tranzitiv?

2. La ce caz va sta complementul circumstanţial de loc coordonat de verbele tranzitive legen, hängen,
setzen, stellen şi de ce?

58
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

3. Perechea intranzitivă a verbelor sus menţionate coordonează tot acuzativ?

 Rezumatul acestei secţiuni:


 Verbele tranzitive sunt verbe care au complement direct şi nici nu pot fi folosite fără acesta.
 Verbele tranzitive întâlnite în acest capitol sugerează mişcare, direcţie, astfel ele vor coordona
complemente circumstanţiale de loc la acuzativ (răspund la întrebarea wohin?) Atenţie: perechile lor
intranzitive (liegen, hängen, sitzen, stehen) sunt foarte asemănătoare, dar ele au alt sens (a sta întins, a
atârna, a şedea, a sta în picioare) şi coordonează complemente circumstanţiale de loc la dativ (răspund la
întrebarea wo?)

 Exerciţii:
1. Setzen Sie die Substantive in Klammmern richtig ein! (Completaţi cu substantivele din paranteză la
forma corectă!)

Wohin soll ich die Gläser stellen? Auf …… (der Tisch).


Warum hängst du deinen Mantel nicht an ……. (der Haken)?
Wir stellen die Kisten in ………(das Lager).
Sie setzen die Gäste in ……… (der Saal).
Leg deine Sachen ruhig auf ………. (der Stuhl)!
Hängst du das bitte an ………. (die Wand)?
Stellen Sie das Gepäck nicht vor …… (die Tür)!
Maria legt ihr Kleid auf ……… (das Bügelbrett).

der Haken (-) = cuier das Lager (-) = magazie


die Kiste (-n) = ladă das Bügelbrett (-er) = masă de călcat

2. Ergänzen Sie mit legen, hängen, setzen und stellen je nach dem Sinn! (Completaţi cu legen, hängen,
setzen şi stellen după sens!)

a) Der Kellner ......... die Sektflasche in den Kübel.


b) Das Modehaus ............. die Sommerkollektion zusammen.
c) Die Sekretärin ................. den Mantel des Kunden an den Kleiderständer.
d) .................. Sie Ihre Aktentasche ruhig auf den Tisch!
e) Ich habe Herrn Moder in den Empfangssaal ............... .
f) ..................... Sie den fertigen Bericht auf meinen Schreibtisch, bitte!

der Sekt = şampanie der Kleiderständer (-) = stativ pentru haine,


der Kübel (-) = găleată garderobă
das Modehaus (..er) = casă de modă die Aktentasche (-n) = servietă

59
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

CAPITOLUL 9
EIN GESCHÄFTSANGEBOT (O OFERTĂ DE AFACERI)

INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii vor însuşi vocabularul aferent unor convorbiri telefonice
oficiale la locul de muncă, anumiţi termeni de specialitate în legătură cu tematica
propusă şi nu în ultimul rând vor recapitula probleme gramaticale precum verbele cu
prepoziţie, verbele reflexive şi propoziţia cauzală.]

das Telefon klingelt abheben die Verbindung machen


am Apparat bleiben Telefonate besetzt
der Anruf der Anschluss der Besetztton
eine Nummer wählen eine Nachricht hinterlassen der Anrufbeantworter
das Ortsgespräch das Ferngespräch

Wörterverzeichnis

ab/heben = a ridica telefonul eine Nachricht hinterlassen = a lăsa mesaj


die Verbindung (-en ) = legătură der Anrufbeantworter (-) = robot telefonic pt.
besetzt = ocupat mesaje
der Anruf (-e) = apel telefonic das Ortsgespräch (-e) = convorbire locală
der Anschluss (-e) = legătură das Ferngespräch (-e) = convorbire
der Besetztton (..e) = ton pt. indicarea unei interurbană
linii ocupate

 Ein Geschäftsangebot

Herr Kaufmanns Büro. Das Telefon klingelt. Die Sekretärin hebt ab.

Sekretärin Kalle AG, guten Tag. Hier Agnes Möller.


Löb Guten Tag, Frau Möller. Hier Matthias Löb von Farlöb AG. Könnte ich
Herrn Kaufmann sprechen?
S Moment. Ich verbinde Sie.
L Danke.
Guten Tag. Hier Matthias Löb.

60
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Kaufmann Ah guten Tag, mein Freund. Wie geht es Ihnen? Seit längerer Zeit habe ich
nichts mehr von Ihnen gehört.
L Ja, das stimmt, aber jetzt komme ich mit einem prima Angebot.
K Ich höre zu.
L Ich habe Sie angerufen, weil ich Ihnen eine Zusammenarbeit anbieten
möchte. Ich habe an ein Joint Venture Projekt gedacht, aber die
Einzelheiten möchte ich nicht telefonisch besprechen. Interessiert Sie das?
K Es klingt gut. Natürlich kann ich mich erst entscheiden, nachdem ich die
Details gehört habe.
L Selbstverständlich. Können wir uns bei mir im Büro treffen?
K Ja, wann?
L Sagen wir morgen um 10 Uhr. Passt Ihnen das?
K Prima. Bis morgen dann.
L Ich erwarte Sie. Auf Wiederhören.

Wörterverzeichnis

ich könnte = aş putea die Einzelheit (-en) = detaliu


verbinden = a lega, a face legătura ich möchte = aş dori
das Angebot (-e) = ofertă klingen = a suna cumva
zu/hören = a asculta sich entscheiden = a se decide
die Zusammenarbeit = colaborare nachdem = după ce
an/bieten = a oferi das Detail (-s) = die Einzelheit
seit langem = de mult selbstverständlich = de la sine înţeles
das Joint Venture = asociere de firme sich treffen = a se întâlni
erwarten = a aştepta

 Exerciţii:
1. Ergänzen Sie den Dialog!

● Molten GmbH, guten Tag. Angela Lobke am Apparat. Bitte schön?


□ ................................................................................................ .
● Moment, ich verbinde Sie. (nach einigen Sekunden) Es klingelt leider besetzt,
bleiben Sie bitte noch am Apparat, ich versuche es noch einmal.

● Guten Tag, hier Monika Müller. Wie kann ich Ihnen behilflich sein?
□ Guten Tag, ich möchte Herrn Manner sprechen.
● Es tut mir Leid, ............................................................ . ............................?
□ Nein danke, ich möchte ihn persönlich sprechen. .....................................?
● Eine Woche, am 25. Mai ist er schon wieder da.
□ ................................................................................. .
● Bitte sehr, auf Wiederhören.

61
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

CAPITOLUL 10
BESPRECHUNG DER MÖGLICHKEIT EINES JOINT
VENTURE PROJEKTS. DER KONDITIONALSATZ
(DISCUŢIE ASUPRA UNUI POSIBIL PROIECT JOINT VENTURE. PROPOZIŢIA
CONDIŢIONALĂ)

INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii vor însuşi termeni de specialitate în legătură cu tematica
propusă şi vor face cunoştinţă cu modul de formare şi topica aferentă propoziţiei
condiţionale.]

Joint Venture

Vorteile Nachteile

- Risikoteilung - Gewinnteilung
- bessere Annahme in einem fremden Land im - womöglich unterschiedliche
Falle einer Allianz mit einer einheimischen Firma Unternehmensphilosophie
- kleinere Investition - Konflikte wegen kultureller
Unterschiede

Wörterverzeichnis

der Vorteil (-e) = avantaj einheimisch = autohton


der Nachteil (-e) = dezavantaj womöglich = posibil
die Teilung = împărţire unterschiedlich = diferit
die Annahme (-n) = acceptare die Unternehmensphilosophie = filozofia
im Falle = în cazul întreprinderii
die Allianz (-en) der Unterschied (-e) = diferenţă

 Ein Joint Venture Projekt

Das Zentralgebäude der Farlöb AG. Büro von Herrn Matthias Löb, Generaldirektor
der Firma.

Sekretärin Herr Löb, Herr Kaufmann ist da.

62
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Löb Danke, führen Sie ihn bitte herein!


Die Tür wird geöffnet und Herr Kaufmann tritt ein.
Ka Guten Tag, Herr Löb.
L Es freut mich, Sie wiederzusehen. Nehmen Sie bitte Platz! Einen Kaffee?
Ka Danke, nett von Ihnen.
L Frau Brunner, zweimal Kaffee bitte!
Zum Thema also! Wir möchten auf dem amerikanischen Markt aktiv
werden, fürchten uns aber davor, dass es ein zu harter Brocken werden
könnte. Alleine können wir das nicht schaffen, deshalb möchten wir uns mit
einer anderen Firma alliieren. Sie produzieren allerlei Anstreichmittel und
auch Malerfarben, wir stellen Autolack und Farbstoffe her. Wenn sich die
zwei Unternehmen verbinden, haben wir die ganze Skala von Farben: vom
Haushalt bis zur Industrie und Kunst. Der Erfolg wäre sozusagen sicher.
Was sagen Sie dazu?
(Frau Brunner bringt die zwei Kaffees) Danke.

Ka Nicht schlecht. Weitere Einzelheiten?


L Ich habe schon Erkundigungen eingeholt. Auf dem amerikanischen Markt
gibt es kein Unternehmen mit einer solch breiten Produktpalette. An diesem
Joint Venture-Projekt wären natürlich beide Firmen gleich beteiligt, also
fünfzig-fünfzig Prozent sowohl im Kapital als auch im Einkommen. Dieses
gemeinsame Risiko können wir schon eingehen. Die Chancen für einen
Erfolg liegen bei etwa 90%. Wann hatten Sie letztes Mal ein solch sicheres
Geschäft?
Ka Da haben Sie Recht. Die Idee ist prima, sie gefällt mir. Es bleibt nur noch
abzuwarten, was unser Vorstand dazu sagt.
L Gut, besprechen Sie das mit Ihrer Führung, ich werde auch eine
Versammlung mit den Aktionären einberufen. Wenn sie uns grünes Licht
geben, können wir nächstes Mal die Einzelheiten des Vertrages besprechen.
Sagen wir, nächste Woche, am 27. Ist das Ihnen recht?
Ka Ja, dann bis bald. Danke für den Kaffee!
L Bitte sehr. Auf Wiedersehen.

Wörterverzeichnis

das Gebäude = clădire her/stellen = produzieren


ein/führen = a duce/ghida înăuntru das Unternehmen (-) = întreprindere
öffnen = a deschide die Skala = gamă
es wird geöffnet = se deschide der Haushalt (-e) = gospodărie
ein/treten (du trittst ein; er tritt ein) = a intra die Kunst = artă
eintreten – trat ein – ist eingetreten der Erfolg (-e) = succes
sich vor etwas fürchten = a se teme de ceva sozusagen = aşa zis
ein zu harter Brocken = ceva greu wäre = ar fi
hart = dur, greu; der Brocken (-) = înghiţitură die Erkundigung (-en) = informare
es könnte = ar putea ein/holen = a lua (informaţii)

63
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

schaffen = a reuşi breit = larg


sich mit jemandem alliieren = a se cupla cu cineva beteiligt = părtaş
allerlei = de toate felurile gleich = identic
das Anstreichmittel (-) = vopsea de perete sowohl …… als auch = atât …. cât şi
die Malerfarbe (-n) = vopsea de pictură das Kapital
das Autolack = vopsea de maşini das Einkommen (-) = venit
der Farbstoff (-e) = vopsea industrială gemeinsam = comun
die Produktpalette (-n)

ein Risiko eingehen = a-şi asuma un risc die Führung = conducere


die Chance (-n) = şansă die Versammlung (-en) = adunare
letztes Mal = ultima dată ein/berufen = a convoca
etwa = în jur de der Aktionär (-e) = acţionar
Recht haben = a avea dreptate grünes Licht geben = a da undă verde
ab/warten = a aştepta das Licht (-er) = lumină
der Vorstand (..e) = conducere

10.1. DER KONDITIONALSATZ (PROPOZIŢIA CONDIŢIONALĂ)


După cum arată şi exemplele subliniate din text, propoziţia condiţională este
introdusă prin conjuncţia wenn (dacă) şi are o structură precisă. În propoziţia subordonată
introdusă prin wenn verbul merge la sfârşit, iar dacă fraza începe cu propoziţia
condiţională, regenta începe cu verb.

Deci: wenn …………. verb, verb ……….


1
Wenn sich die zwei Unternehmen alliieren, haben wir die ganze Skala von Farben.
\-----------------------------------/
1
Wenn du ankommst*, ruf mich an! }*
\--------------/ }
1 }
Wenn Sie die Dokumentation zusammenstellen*, können Sie nach Hause gehen.}
\------------------------------------------/

* În propoziţia introdusă prin „wenn” verbele cu particulă separabilă şi cele compuse nu se


mai separă.

Putem începe însă fraza şi cu propoziţia principală. În acest caz topica regentei este cea a
unei propoziţii enunţiative (verbul al II.-lea element), iar condiţionala prezintă topica
descrisă mai sus (verbul conjugat merge la sfârşit).

Sie können nach Hause gehen, wenn Sie die Dokumentation zusammenstellen.
\------------------------------------------/

64
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Propoziţia principală şi cea condiţională se despart prin virgulă. Există şi posibilitatea ca


subordonata să nu fie introdusă prin conjuncţie, dar în acest caz şi ea începe cu verb. Ex:
1 1
Alliieren sich die zwei Unternehmen, haben wir die ganze Skala von Farben.

1 1
Kommen sie morgen nicht zu uns, rufen wir sie an. * traducerea în română se face
(Dacă nu vin mâine la noi, îi sunăm.) tot prin conjuncţia dacă

sau: Kommen sie morgen nicht zu uns, so rufen wir sie an.

 Autoevaluare:
1. Ce topică prezintă propoziţia principală dacă fraza începe cu ea? Dar dacă începem fraza cu
propoziţia condiţională?

2. Există diferenţă de sens între frazele – compuse din regentă şi propoziţie condiţională – introduse
prin regentă şi cele care încep cu propoziţia condiţională?

3. Putem să nu folosim conjuncţia wenn în propoziţia condiţională? Ce implicaţii are?

4. Dacă nu introducem propoziţia condiţională prin wenn, ea se traduce diferit în limba română?

 Rezumatul acestei secţiuni:


 Propoziţia condiţională este de obicei introdusă prin conjuncţia wenn şi aceasta schimbă topica în
propoziţie trimiţând verbul conjugat la sfârşitul propoziţiei. Există şi posibilitatea omiterii acestei
conjuncţii fără a implica schimbare de sens, deci în limba română se traduce identic.
 Fraza conţinând o propoziţie condiţională, poate fi introdusă prin regentă sau prin propoziţia
condiţională. Dacă regenta e în faţă, topica este cea cunoscută în cazul propoziţiilor enunţiative (verbul
este al II.-lea element), iar în propoziţia condiţională verbul merge la sfârşit. Dacă începem în schimb
fraza cu propoziţia subordonată, regenta va fi introdusă prin verb .
 Având în vedere că în frazele germane fiecare propoziţie este delimitată de virgulă, regenta şi
propoziţia condiţională se despart prin virgulă.

65
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

 Exerciţii:
1. Bilden Sie Sätze mit folgenden Ausdrücken:

es bleibt abzuwarten; ein Risiko eingehen; grünes Licht geben; der Vertrag; auf
einem Markt aktiv werden; ein prima Angebot; telefonisch; ein zu harter Brocken;
seit längerer Zeit; sich mit jemandem alliieren

2. Verbinden Sie je zwei Sätze, so dass der eine ein Konditionalsatz ist! (Legaţi propoziţiile în aşa fel
încât una din ele să fie propoziţie condiţională!)

a) Es regnet. Wir machen keinen Ausflug.


b) Er ändert die Bedingungen nicht. Wir unterschreiben den Vertrag nicht.
c) Die Messe dauert eine Woche. Wir besuchen sie nächste Woche.
d) Das Risiko ist zu groß. Wir gehen es nicht ein.
e) Du willst viele Kunden haben. Du musst Qualitätsware herstellen.
f) Wir haben keinen Rohstoff mehr. Die Produktion steht still.

ändern = a schimba die Qualitätsware (-n) = produs de calitate


unterschreiben = a semna der Rohstoff (-e) = materie primă

3. Formulieren Sie jetzt diese Sätze aber ohne “wenn”. Beachten Sie die Topik! (Formulaţi acum aceste
propoziţii dar fără “wenn”. Fiţi atenţi la topică!)

4. Übersetzen Sie ins Deutsche!

Dacă nu semnăm contractul astăzi, mâine va fi prea târziu.


Trebuie să debutăm pe piaţa germană dacă vrem profit mai mare.
Dacă producem marfă de calitate, avem mai mulţi clienţi.
Dacă îl suni pe Thomas, spune-i că vreau să vorbesc cu el.
Dacă oferta aceasta de afacere este bună, o accept. (a accepta = annehmen)

66
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

CAPITOLUL 11
EINEN TERMIN VEREINBAREN/ÄNDERN (STABILIREA/
SCHIMBAREA DATEI UNEI ÎNTÂLNIRI)

INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii vor face cunoştinţă cu situaţii noi de comunicare profesională
cum ar fi fixarea/schimbarea unui termen/unei întâlniri.]

einen Termin verlangen einen Termin ändern

der Terminkalender einen Termin vereinbaren telefonisch/persönlich

die Verabredung die Geschäftsbesprechung

Wörterverzeichnis

verlangen = a cere die Verabredung = întâlnire


der Terminkalender (-) = agendă die Geschäftsbesprechung (-en) = discuţie de
vereinbaren = a conveni afaceri
telefonisch = prin telefon persönlich = personal

 Einen Termin vereinbaren/ändern

Herr Kaufmann hat das Geschäftsangebot mit den anderen Kollegen von der
Leitung besprochen und sie haben es für eine gute Idee gehalten. Der Anwalt der Firma ist
aber am 27. beschäftigt, so will Herr Kaufmann einen anderen Termin verlangen. Das
Telefon klingelt bei der Direktion von Farlöb AG. Herr Löbs Sekretärin hebt ab.

Sekretärin Guten Tag, Farlöb AG, bitte schön?


Ka Guten Tag Frau Brunner, hier Arno Kaufmann. Könnten Sie mich mit Herrn
Löb verbinden?
S Ah, guten Tag Herr Kaufmann, einen Moment bitte!
K Danke.
S Herr Löb, Herr Kaufmann ist am Apparat.
L Danke Frau Brunner, verbinden Sie mich bitte.

67
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Guten Tag, lieber Freund, was für Nachrichten haben Sie für uns?
K Guten Tag, nur gute. Wahrscheinlich werden wir zusammenarbeiten.
L Prima!
K Es gibt nur ein ganz kleines Problem.
L Ja bitte?
K Es tut mir Leid für die Unannehmlichkeiten, aber unser Anwalt kann am 27.
nicht kommen, er hat einen wichtigen Prozess. Könnten wir einen anderen
Termin vereinbaren?
L Selbstverständlich. Sagen wir am 30. dieses Monats. Geht das?
K Ja, das ist prima. Um wie viel Uhr?
L Um 12 in meinem Büro, wir besprechen die Einzelheiten, lassen unsere
Anwälte den Vertrag verfertigen und mittlerweile gehen wir in ein
Restaurant. Beim Mittagessen können wir über weitere Zukunftspläne
sprechen. Wenn es Ihnen zusagt, reserviere ich dann einen Tisch für zwei
Personen im “Goldenen Löwen” um 13:30 Uhr.
K Gut, also dann am 30. um zwölf bei Ihnen. Danke für Ihr Verständnis. Auf
Wiederhören.
L Nichts zu danken. Auf Wiederhören.
Frau Brunner, reservieren Sie uns bitte einen Tisch im “Goldenen Löwen”
für den 30. um halb zwei. Für zwei Personen.
S Erledigt.
L Danke.

Wörterverzeichnis

halten+für+Akk = a considera cumva selbstverständlich = de la sine înţeles


der Anwalt (..e) = avocat verfertigen = a face, a alcătui
beschäftigt = ocupat verfertigen lassen = a pune pe cineva
die Direktion (-en) = direcţiune să întocmească
die Nachricht (-en) = veste mittlerweile = între timp
wahrscheinlich = probabil der Zukunftsplan (..e) = plan pe viitor
zusammen/arbeiten = a colabora zusagen + D. = a-i plăcea/conveni
die Unannehmlichkeit (-en) = neplăcere das Gold –> golden = aurit, de aur
der Prozess (-e) der Löwe (-n) = leu
erledigen-erledigte-erledigt = a rezolva

 Exerciţii:
1. Hier steht eine Seite aus Ihrem Terminkalender, es gibt aber einen Fehler darin. Berichtigen Sie ihn
und verlangen Sie einen anderen Termin! (Aveţi în faţă o pagină din agenda dvs., dar aţi comis o greşeală.
Corectaţi-o şi cereţi reprogramarea întâlnirii!)

68
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

69
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

CAPITOLUL 12
EINEN FLUG BUCHEN. EIN TAXI BESTELLEN. DER
FINALSATZ (REZERVAREA UNUI BILET DE AVION. COMANDĂ PENTRU UN

TAXI. PROPOZIŢIA FINALĂ)

INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii vor însuşi vocabularul necesar pentru a putea purta conversaţii de zi
cu zi şi profesionale pe teme ca rezervarea unui bilet de avion, comandă pentru un taxi. Pe
lângă acesta vor face cunoştinţă cu o altă propoziţie subordonată cum ar fi propoziţia finală şi
vor însuşi regulile de formare a acesteia.]

Fluginformation einholen Ankünfte Abflüge


die Stewardess der Schalter
am Flughafen

einchecken der Fluggast das Terminal


der Pass der Zoll das Gepäck

Wörterverzeichnis

Fluginformation einholen = a se informa despre un zbor der Pass (..e) = paşaport


die Ankunft (..e) = sosire der Zoll = vamă
der Abflug (..e) = plecare
das Terminal = hală unde se pregătesc pasagerii pt. zbor

 Einen Flug buchen

Die zwei Firmen haben den Vertrag unterschrieben, jetzt sind sie Partner im Projekt. Sie
müssen aber eine Filiale in Amerika eröffnen, so können die Kunden sie leichter und schneller
erreichen. Herr Löb fliegt nach Amerika, um dort die nötigen Schritte einzuleiten. Zuerst soll er
einen Büroraum mieten und die Filiale bei den Behörden anmelden. Er muss auch Leute
anstellen, diese sollten das Geschäft dort führen.

Löb Frau Brunner, buchen Sie mir bitte ein Flugticket für übermorgen bei Airberlin
nach New York und zurück.
Sekretärin Mit welcher Maschine möchten Sie fliegen?
L Die um 820 ist gut, dann bin ich um 12 Uhr schon in New York.

70
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

S Soll ich Ihnen auch ein Hotelzimmer reservieren, damit Sie sicher sind, dass Sie
eine Unterkunft bekommen?
L Ja, das wäre prima.Wie gut, dass Sie an alles denken.
S Wie lange bleiben Sie dort?
L Das weiß ich noch nicht. Buchen Sie das Zimmer für eine unbestimmte Dauer,
bitte.
S In Ordnung. (Sie telefoniert mit dem Büro der Airberlin in Köln.)
Beamtin Guten Tag, Airberlin Köln, bitte schön?
S Guten Tag, ich möchte einen Flug nach New York für übermorgen um 820
buchen, Businessklasse bitte.
B Hin- und rück oder einfach?
S Hin- und rück, aber ein offenes Ticket bitte.
B Da müssen Sie sich aber einen Tag vor dem Flug anmelden.
S Selbstverständlich.
B Das Ticket können Sie bei uns, im Büro, oder am Flughafen abholen.
S Vielen Dank.
B Bitte sehr.

Zwei Tage später, um 715 am Morgen. Herr Löb bestellt ein Taxi.
Taxizentrale Taxi Ziller, bitte schön?
L Guten Morgen! Ein Auto bitte zur Peter-Müller-Straße 14 bis zum Flughafen.
T Einen Moment bitte.
Peter-Müller-Straße 14 bis zum Flughafen! Peter-Müller-Straße 14 bis zum
Flughafen!
Ja, blauer Volkswagen, Nr. 15 in zwei Minuten.
L Danke.
T Bitte sehr.

Wörterverzeichnis

buchen = a rezerva die Unterkunft = cazare


unterschreiben-unterschrieb-unterschrieben = a semna sicherlich = sigur
die Filiale (-n) unbestimmt = nedeterminat
eröffnen = a deschide die Dauer = durată
leicht = uşor die Businessklasse = clasa I.
erreichen = a ajunge la hin- und rück = dus-întors
der Schritt (-e) = pas übermorgen = poimâine
Schritte ein/leiten = a face demersuri bestellen = a comanda
an/melden = a anunţa
die Behörde (-n) = autorităţi
damit = ca să

12.1. DER FINALSATZ (PROPOZIŢIA FINALĂ)


Propoziţia finală arată scopul pentru care se face/se întâmplă ceva şi este introdusă prin
conjuncţia “damit” (ca să). Fiind o propoziţie subordonată se schimbă topica în ea, deci verbul
conjugat va merge la sfârşit. Ex:

71
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

subiect subiect
Soll ich Ihnen ein Hotelzimmer reservieren, damit Sie eine sichere Unterkunft haben?
\------------------------------------/
(Să vă rezerv o cameră ca să aveţi sigur cazare/să fiţi sigur cazaţi?)

subiect subiect
Wir bleiben hier, damit sie uns finden können. (verbul conjugat este verbul modal,
\------------------------/ prin urmare el va sta la sfârşitul
propoziţiei)
(Rămânem aici ca ei să ne poată găsi.)

În cele două exemple regenta şi propoziţia secundară au avut subiecte diferite (ich/Sie;
wir/sie). Dacă subiectul este acelaşi în cele două propoziţii, atunci în propoziţia finală „damit” de
obicei se înlocuieşte cu construcţia: um……zu + infinitivul verbului de conjugat şi nu se mai
repetă subiectul.

Ex. subiect
Herr Löb fliegt nach Amerika, um dort die nötigen Schritte einzuleiten. (Herr Löb leitet
\--------------------------------------/ die Schritte ein.)
(Dl Löb zboară în America ca să facă acolo paşii necesari.)

subiect
Er arbeitet viel, um Geld zu verdienen. (Er verdient Geld.)
\------------------/
(Munceşte mult ca să câştige bani.)

Şi în acest caz fiind vorba de o propoziţie secundară, verbul la infinitiv va sta la sfârşitul
propoziţiei.

 Autoevaluare:
1. Este corectă fraza „Sie bringen das Werbematerial mit, um sie es den anderen zu zeigen”? Dacă nu, faceţi
corecturile necesare!

2. Este greşit dacă în cazul subiectelor identice în regentă şi propoziţia finală nu se înlocuieşte conjuncţia
damit cu um … zu + infinitiv?

 Rezumatul acestei secţiuni:


 Propoziţia finală este de obicei introdusă prin conjuncţia damit şi aceasta schimbă topica în propoziţie
trimitând verbul conjugat la sfârşitul propoziţiei.

72
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

 Dacă regenta şi propoziţia finală au acelaşi subiect, conjuncţia damit poate fi înlocuită prin structura um … zu
+ infinitivul verbului de conjugat şi în acest caz în subordonată nu mai apare subiect. Nu este însă considerat
greşită folosirea conjuncţiei damit nici în cazul subiectelor identice în cele două propoziţii.

 Exerciţii:
1. Verbinden Sie die Sätze mit “wenn”; “damit” oder “um … zu+Infinitiv”!

a) Es klappt mit dem Projekt. Wir erzielen einen guten Profit.


b) Er kommt morgen zu uns. Wir müssen nicht hingehen.
c) Ich lade Sie zum Essen ein. Wir können den Vertrag besprechen.
d) Das Kind ist brav. Es bekommt Schokolade.
e) Wir besuchen Herrn Schulze. Wir machen ihm ein Geschäftsangebot.
f) Sie isst keine Torte. Sie bleibt schlank.

klappen = a reuşi schlank = subţire


brav = cuminte

2. Ändern Sie die Sätze so, dass Sie sie mit „um … zu+Inf.“ verbinden können! (Transformaţi propoziţiile în aşa
fel încât să le puteţi lega prin „um ….. zu + infinitiv“!)

a) Wir fliegen mit dem Flugzeug, damit die Reise kürzer ist.
b) Herr Petersen hat angerufen, damit wir ihm eine Zahlungsverzögerung genehmigen.
c) Damit sich unsere Geschäftspartner nicht langweilen, laden wir sie in eine Karaokebar ein.
d) Der Kellner bringt die Speisekarte, damit wir wählen können.
e) Wir nehmen auch an der Messe teil, damit die Leute uns besser kennen lernen.

die Zahlungsverzögerung = întârziere a plăţii sich langweilen = a se plictisi


genehmigen = a aproba

3. Antworten Sie auf die Fragen mit “damit” oder “um … zu+Infinitiv”! (Răspundeţi la întrebări cu “damit” sau
“um …… zu+Inf.”!)

a) Warum brauchst du das Stipendium?


b) Warum fliegst du mit dem Flugzeug?
c) Warum arbeitet er so eifrig? (eifrig = sârguincios)
d) Warum haben Sie mich angerufen?
e) Warum gehen wir heute ins Restaurant?

73
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

CAPITOLUL 13
FIRMENPOLITIK. MAßNAHMEN ZUR ERHÖHUNG
DER LEISTUNGSFÄHIGKEIT UND DES UMSATZES
(STRATEGIA UNEI FIRME. MĂSURI PENTRU CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII ŞI A
CIFREI DE AFACERI)

INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii îşi vor îmbogăţi vocabularul cu termeni noi de specialitate din
domeniul economic şi vor învăţa să poarte conversaţii profesionale aplicând aceste
cunoştinţe.]

das Kapital das Einkommen der Umsatz

Firma

die Unternehmensphilosophie Corporate Identity die Marktforschung

die Herstellung der Verkauf Verkaufsstrategien

Wörterverzeichnis

die Maßnahme (-n) = măsură Corporate Identity = emblemă, simbol specific


die Erhöhung = creştere unei firme după care se recunoaşte, se identifică
der Umsatz (..e) = cifră de afaceri die Verkaufsstrategie (-n) = strategie de vânzare
das Einkommen (-) = venit die Leistungsfähigkeit = productivitate

 Firmenpolitik

Vorstandssitzung bei der Kalle AG. Auf der Tagesordnung Firmenpolitik, Entwicklung
einer C.I. (Corporate Identity), Erhöhung der Leistungsfähigkeit, neue Werbetechniken.

Kaufmann Guten Morgen. Ich habe Sie hergebeten, um zu besprechen, wie es mit unserer
Firma weitergeht. Wir haben das Joint Venture Projekt mit der Farlöb AG für die
Internationalisierung der Firma unterschrieben, das bedeutet, wir müssen
konkurrenzfähig bleiben. Aber in den letzten drei Monaten sind unser Umsatz und
die Einnahmen gesunken. Es ist höchste Zeit, dass wir Maßnahmen treffen.

Produktionsleiter Da haben Sie Recht, wie stellen Sie sich das aber vor?

74
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Ka Erstens müssen wir unsere Unternehmensphilosophie ein bisschen ändern,


wir brauchen eine neue Devise. Der Kunde und seine Ansprüche sollen bei
uns im Mittelpunkt des Interesses stehen. Diesen Schritt, auf die Kunden
zuzugehen, können wir uns nicht ersparen, das ist absolut notwendig.
Weiterhin braucht Kalle AG ein Firmenlogo.
Pl Denken Sie dabei an Corporate Identity?
Ka Ja, genau. So wie wir alle einen Namen und bestimmte Eigenschaften haben, so
soll auch eine Firma mit einem Symbol, einer Farbe assoziiert werden. Natürlich
müssen wir auch in die Werbung mehr investieren. Eine nicht allzu aggressive,
aber effektvolle Werbekampagne könnte Wunder wirken. Frau Schäfer, stellen
Sie bitte bis Freitag eine voraussichtliche Kostenrechnung auf!
Werbeleiter Ich werde versuchen, mit Minimalkosten zu rechnen, aber die Gesamtkosten
werden wesentlich höher sein als die bisherigen.
Ka Machen Sie die Rechnungen und wir besprechen das danach. Und jetzt kommen
wir zur Produktion. Alle Maßnahmen sind umsonst, wenn wir unsere Leistungs-
fähigkeit nicht erhöhen. Unsere Maschinen sind teilweise veraltet, wir haben aber
kein Geld neue zu kaufen. Die Lösung wäre Maschinen zu mieten. Herr Kuller,
Ihre Aufgabe ist, Dienstleistungsangebote von Leasing-Firmen einzuholen. Wir
werden von denen das günstigste Angebot aussuchen. Leider beeinflussen die
Änderungen auch unsere Personalplanung.
Personalchef Dies habe ich befürchtet. Wollen Sie reduzieren?
Ka Nein, gar nicht. Wir brauchen alle Arbeitskräfte, ich denke an eine
Umstrukturierung. Wenn wir neue Maschinen bekommen, erübrigen sich
Arbeitskräfte in einigen Abteilungen, andere werden aber mehr Personal
brauchen. Die Rede ist also nur über eine Umschulung, keiner wird entlassen.
Herr Meier, sprechen Sie bitte mit unseren Mitarbeitern!
Haben Sie Fragen zu den besprochenen Problemen? Wenn es keine gibt, erwarte
ich bis zur nächsten Woche Vorschläge für die Corporate Identity. Nächsten
Montag haben wir um 10 Uhr wieder Sitzung. Auf Wiedersehen.

Wörterverzeichnis

die Tagesordnung (-en) = ordinea zilei jm. etwas ersparen = a cruţa pe cineva
die Entwicklung (-en) = dezvoltare de ceva
die Werbetechnik (-en) = tehnici de promovare auf jemanden zugehen = a merge în
her/bieten-bat her-h. hergebeten = a chema aici întâmpinarea cuiva
die Internationalisierung notwendig = necesar
konkurrenzfähig = competitiv die Eigenschaft (-en) = trăsătură
die Quote (-n) = cotă allzu = prea
sinken-sank-i. gesunken = a scădea, a se scufunda effektvoll = plin de efect
es ist höchste Zeit = e timpul Wunder wirken = a face miracol
Maßnahmen treffen = a lua măsuri das Wunder (-) = miracol
Recht haben = a avea dreptate die Kostenrechnung (-en) = calcul al
ändern = a schimba costurilor
die Änderung (-en) = schimbare rechnen = a socoti
die Devise (-n) = moto bisherig = de până acum
der Anspruch (..e) = pretenţie umsonst = degeaba
der Mittelpunkt (-e) = centru teilweise = în parte
der Schritt (-e) = pas veraltet = învechit
ersparen = a economisi die Dienstleistung (-en) = prestare
75
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

einholen = (aici) a culege informaţii das Dienstleistungsangebot (-e) = ofertă de


aus/suchen = a selecta prestări
beeinflussen = a influenţa die Rede ist über + Akk. = este vorba de
etw. befürchten = a se teme de ceva die Umschulung = recalificare
gar nicht = deloc entlassen = a concedia
die Arbeitskraft (..e) = forţă de muncă der Vorschlag (..e) = propunere
die Umstrukturierung (-en) = restructurare voraussichtlich = previzionat
erübrigen sich = a deveni superflu

 Exerciţii:
1. Übersetzen Sie:

Ca să avem profit mai mare trebuie să ne schimbăm strategiile de vânzare.


Produsele trebuie să fie şi ele de bună calitate.
Politica noastră de conducere (a firmei) nu e cea mai bună.
Cei din conducere vor C.I. (Corporate Identity), ca firma să aibă o emblemă/un logo.
Aşteptăm propunerile dvs!

2. Machen Sie einen Vorschlag für C.I. für eine Kaufhauskette. Geben Sie ihr auch einen Namen und
begründen Sie die Wahl des Symbols! (Propuneţi un C.I. pt un lanţ de magazine universale. Daţi-i şi un nume şi
motivaţi alegerea emblemei!)

76
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

CAPITOLUL 14
EIN DIENSTLEISTUNGSANGEBOT. DER RELATIV-
SATZ (O OFERTĂ DE PRESTĂRI. PROPOZIŢIA RELATIVĂ)

INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii îşi vor îmbogăţi vocabularul cu termeni noi de specialitate din
domeniul economic, vor învăţa să poarte conversaţii profesionale aplicând aceste cunoştinţe.
Suplimentar acestuia ei vor face cunoştinţă cu propoziţia relativă, modul ei de formare,
elementul prin care aceasta se introduce, pronumele relativ, respectiv declinarea acesteia.]

die Bestellung bestätigen Zahlungsbedingungen in Raten bezahlen

bar zahlen Dienstleistung en die Zahlungsfrist


es ist fällig einen Vertrag schließen

der Katalog die Rechnung die Lieferung

Wörterverzeichnis

bestätigen = a confirma fällig = scadent


die Bedingung (-en) = condiţie der Katalog (-e)
die Zahlungsfrist (-en) = termen de plată die Rechnung = factură, chitanţă

 Ein Dienstleistungsangebot

Herr Kuller hat mehrere Prospekte durchgeblättert und fand das Angebot der Firma
Meyer & Co. am günstigsten. Nach der Besprechung mit Herrn Kaufmann ruft er diese Firma an.

Meyer Meyer Co., guten Tag.


Kuller Guten Tag, hier Thomas Kuller von Kalle AG. Wir haben Ihr Prospekt gesehen
und interessieren uns für Ihre Maschinen. Könnten Sie mir weitere Infos geben?
Meyer Aber sicher! Ich nehme an, Sie sind an CAM interessiert, oder?
Kuller Ja.
Meyer So kann ich Ihnen unsere neue Thyssen Serie empfehlen? Auf welchem Gebiet
arbeiten Sie?
Kuller In der chemischen Industrie, wir stellen Farben her.

77
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Meyer Prima, da habe ich hier etwas Besonderes für Sie. Eine Reihe von zehn
Maschinen von der Sortierung und Mischung der Substanzen bis zur Verpackung
der fertigen Waren, alles auf Fließband und natürlich computergesteuert. Sie
können uns in unserem Betrieb aufsuchen und wir zeigen Ihnen dazu auch
Prospekte und selbstverständlich auch die entsprechenden Maschinen.
Kuller Und die Bedingungen?
Meyer Sie können unsere Maschinen für eine Periode von einem Monat bis zu zwei
Jahren leasen, danach kann der Vertrag natürlich verlängert werden. Unsere
Stammkunden bekommen 20% Rabatt. Stammkunden sind diejenigen, die eine
Maschine für mindestens ein Jahr mieten. Der Preis hängt von der Maschine ab.
Die Maschinen, die Sie benötigen, kosten 3500 Euro pro Monat.
Kuller Welche Zahlungsbedingungen haben Sie?
Meyer Sie können monatlich oder vierteljährlich bezahlen, wie es Ihnen am liebsten ist.
Für welchen Zeitraum benötigen Sie die Maschinen?
Kuller Vorläufig für ein Jahr, aber wahrscheinlich werden wir das verlängern. Wann
könnten wir uns die Maschinen anschauen?
Meyer Wir sind täglich von 9 bis 17 Uhr anwesend.
Kuller Gut, dann morgen um 10 suchen wir Sie auf. Danke für die Infos.
Meyer Bitte sehr. Bis morgen.

Wörterverzeichnis

durch/blättern = a răsfoi computergesteuert = manipulat de


sich interessieren +für +Akk = a-l interesa ceva calculator
an/nehmen = a presupune steuern = a conduce, a guverna
CAM = computer aided manufacturing = producţie der Betrieb (-e)= uzină, întreprindere
asistată de calculator selbst = însuşi, însăşi
das Gebiet (-e) = domeniu verlängern = a prelungi
die Sortierung = sortare der Stammkunde (-n) = client stabil
die Mischung = amestecare der Rabatt (-e) = reducere de preţ
die Substanz (-en) = substanţă ab/hängen +von +D = a depinde de
die Verpackung = ambalare vorläufig = deocamdată
das Fließband (..er) = bandă rulantă anwesend = prezent

14.1. DER RELATIVSATZ (PROPOZIŢIA RELATIVĂ)


În text găsim două propoziţii atributive care sunt introduse prin pronume relativ, de aceea
ele portă numele de propoziţie relativă. E bine să ştim după ce criterii se alege acest pronume
relativ. El se acordă întotdeauna în gen şi număr cu substantivul pe care îl înlocuieşte în
propoziţia următoare. Acordul în caz nu este obligatoriu, se orientează după sens. Iată formele
pronumelui relativ pentru toate genurile şi cazurile la singular şi plural:

M F N Pl.

N der die das die


G dessen deren dessen deren
D dem der dem denen
Akk den die das die
78
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Topica în propoziţia relativă este schimbată, adică verbul conjugat va sta la sfârşitul
propoziţiei. Această propoziţie este întotdeauna precedată de virgulă. De multe ori ea se
intercalează în regentă, în acest caz propoziţia relativă intercalată se desparte prin virgule de
restul propoziţiei.

z.B. Der Junge, der dort steht, ist mein Bruder.


masc., sg. masc.,sg.
(Băiatul, care stă acolo, e fratele meu.)

Das ist das Buch, dessen Titel ich vergessen habe.


neutru, sg. idem.,G.
(Aceasta e cartea al cărei titlu am uitat.)

vergessen-vergaß-h. vergessen = a uita

Die Maschinen, die Sie brauchen, kosten 3500 Euro per Monat.
pl. pl.
(Maşinile, de care aveţi nevoie, costă 3500 de euro pe lună.)

Der Herr, mit* dem ich den Vertrag abschließe, ist Direktor der Firma Farlöb.
masc.,sg. idem., D

* În faţa pronumelui relativ poate sta şi prepoziţie care să-i determine cazul.

 Autoevaluare:
1. Probabil aţi observat că formele pronumelui relativ la diferite cazuri seamănă foarte mult cu formele unei
alte categorii gramaticale. Care este aceasta? Unde existe diferenţe?

2. Având în vedere trăsătura sus menţionată, cum facem deosebirea dintre pronumele relativ şi cealaltă
categorie gramaticală?

 Rezumatul acestei secţiuni:


 Propoziţia relativă este introdusă prin pronume relativ care are forme foarte asemănătoare cu cele ale
articolului hotărât la diferite cazuri. Singurele diferenţe depistăm la genitiv sg. la toate genurile şi genitiv pl.,
respectiv la dativ pl. Pronumele relativ se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl înlocuieşte în
propoziţia introdusă de el. Acordul în caz nu este obligatoriu, depinde de sensul dorit a fi exprimat.
 Propoziţia relativă se desparte prin virgulă de regentă, iar dacă are o poziţie intercalată, se delimitează prin
virgule de părţile propoziţiei în care a fost intercalată.
 Topica în propoziţia relativă este cea dintr-o propoziţie subordonată, adică verbul conjugat se va pune la
sfârşitul propoziţiei.

79
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

 Exerciţii:
1. Geben Sie das gewünschte Relativpronomen an! (Indicaţi pronumele relativ căutat!)

N D G
der Junge, ? die Kinder, ? meine Kollegin, ?

N prep.+D Akk
die Bestellungen, ? das Geschäft, ? der Baum, ?

G prep.+Akk
das Konto, ? die Dienstleistung, ?

Bilden Sie danach Sätze mit den Konstruktionen!

2. Setzen Sie die Sätze fort! (Continuaţi propoziţiile!)

Die Waren, ………………. , kann man gut verkaufen.


Die Bestellung, ……………….. , betrifft fünf Sortiermaschinen.
Nimmst du das Angebot, ……………… , an?
Der Geschäftspartner, …………….. , heißt Becker.
Das Auto, …………… , gehört meinem Chef.
Die Bank, …………….. , ist die beste in der Stadt.

betreffen (du betriffst, er betrifft) = a se referi la

3. Bilden Sie aus den folgenden Verben die entsprechenden Substantive! (Formaţi substantive corespunzătoare
din următoarele verbe!)

ändern; anbieten; bestellen; erhöhen; suchen; leisten; sich bewerben; verpacken;


sortieren; sitzen; kosten; rechnen; sprechen; ankommen; mieten; abfliegen; vorstehen

80
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

CAPITOLUL 15
EIN KONTO ERÖFFNEN (A DESCHIDE UN CONT LA BANCĂ)

INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii îşi vor îmbogăţi vocabularul cu termeni noi de specialitate din
domeniul bancar şi vor învăţa să poarte o conversaţie la bancă.]

der Bankverkehr fällig ein Konto eröffnen


ein Konto überziehen die Kontonummer die Kontoführungsgebühr

das Geschäftskonto in der Bank der Kontoinhaber


das Kontokorrentkonto/das Girokonto das Bankdepot der Bankkaufmann

die Banküberweisung der Zins der Geldschein das Bargeld


der Geldautomat die ec-Karte die Kreditkarte die Bankleitzahl

Wörterverzeichnis

der Bankverkehr = tranzacţii bancare das Bankdepot (-s) = depozit bancar


ein Konto eröffnen = a deschide un cont der Bankkaufmann (..er/leute) = ofiţer la
ein Konto überziehen = a debita un cont bancă
die Kontoführungsgebühr (-en) = comision de die Banküberweisung (-en) = virament
întreţinere a contului bancar
das Geschäftskonto (-s;/konten) = cont comercial der Zins (-en) = dobândă
der Kontoinhaber (-) = titular de cont der Geldschein (-e) = bancnotă
das Kontokorrentkonto/das Girokonto = cont das Bargeld = bani gheaţă
curent der Geldautomat (-en) = bancomat
die ec-Karte (-n) = carte de debit
die Bankleitzahl (-en) = BIC (cod al băncii)

 Ein Konto eröffnen

Commerzbank AG, Filiale Köln

Bankkauffrau Guten Tag. Bitte schön!


Herr Meyer Guten Tag. Ich möchte ein Konto eröffnen.
Bk. Haben Sie schon ein Konto bei uns?
Herr M. Nein, noch nicht.
Bk. Privat- oder Geschäftskonto?
81
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Herr M. Internationales Geschäftskonto. Welche Bedingungen stellen Sie?


Bk. Für die Aktivierung des Kontos müssen Sie zunächst 200 Dollar einzahlen. Wir
bieten einen jährlichen Zins von 3% an und bei jeder Transaktion berechnen
0,2 % Provision. Außerdem beträgt die Kontoführungsgebühr 19,95 € pro Monat.
Hier gebe ich Ihnen eine Liste mit den nötigen Unterlagen für die Kontoeröff-
nung, so wie:
Steuernummer;
Eintragung in das Firmenregister;
Gesellschaftssatzung und –vertrag;
Bestätigung der Eintragung ins Handelsregister;
Antragsformular für die Kontoeröffnung;
Unterschriftsmuster und Stempel.
Es ist alles in Blockschrift auszufüllen. Wenn Sie noch Fragen haben, stehen wir
Ihnen wochentags von 900 bis 1700 Uhr, samstags bis 1300 Uhr zur Verfügung.
Herr M. Danke schön. Auf Wiedersehen.
Bk. Wir danken Ihnen auch fürs Vertrauen. Auf Wiedersehen.

Wörterverzeichnis

das Privatkonto = cont pt. persoană fizică die Satzung (-en) =statut
Bedingungen stellen = a pune condiţii der Gesellschaftsvertrag (..e) = contract de
zunächst = mai întâi societate
die Transaktion (-en) die Bestätigung = confirmare
berechnen = a socoti die Eintragung = înregistrare
die Provision (-en) = comision das Handelsregister (-) = registrul
außerdem = în afară de acesta comerţului
die Steuernummer (-n) = cod fiscal das Antragsformular (-e) = formular de
das Firmenregister (-) cerere
die Blockschrift = litere de tipar das Muster (-) = specimen
aus/füllen = a completa un formular der Stempel (-) = ştampilă

zur Verfügung stehen = a sta la dispoziţie das Vertrauen = încredere


wochentags = în cursul săptămânii

 Exerciţii:
1. Sie wollen ein Privatkonto eröffnen. Erstellen Sie den Dialog mit der Bankkauffrau/dem Bankkaufmann!
(Doriţi să deschideţi un cont pt. persoane fizice. Formulaţi dialogul cu funcţionara/rul băncii!)

2. Welche Verben stehen aufgrund der folgenden Substantive? (Ce verbe stau la baza următoarelor substantive?

die Kontoführung; die Bestätigung; das Antragsformular die Unterschrift; die Bankleitzahl; der
Bankverkehr; das Fließband; die Maßnahme; der Umsatz

82
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

CAPITOLUL 16
WERBUNG. WERBETECHNIKEN (PUBLICITATE. TEHNICI DE

PUBLICITATE)

INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii îşi vor îmbogăţi vocabularul cu termeni noi de specialitate din
domeniul publicităţii, vor face cunoştinţă cu principii, tehnici de publicitate şi vor pune în
practică cunoştinţele teoretice creând propriile spoturi publicitare.]

relativ leicht verständlich hat Blickfang spannend/fesselnd


verblüffend, aber dezent witzig spricht den Zuschauer direkt an
gute Werbung
intelligent spielerisch leicht ironisch/erotisch

bildet Komplizenschaft mit dem Zuschauer unvergesslich frappant

Wörterverzeichnis

verständlich = inteligibil witzig = hazliu


der Blickfang (..e) = ceva, ce îţi captează der Zuschauer (-) = spectator
privirea an/sprechen = a se adresa cuiva
spannend = interesant die Komplizenschaft = complicitate
fesselnd = captivant unvergesslich = de neuitat
verblüffend = uluitor, şocant

16.1. WERBUNG (PUBLICITATE)

Eine primitive Form der Werbung gab es schon zur Zeit des Urmenschen, die
Zeichnungen an den Höhlenwänden oder die Schilder der Gaststätten des Mittelalters vermitteln
irgendwie Werbung für etwas. Die Entwicklung der Werbung geht Hand in Hand unter anderem
mit der Verbreitung der Massenproduktion, der Entwicklung des Transportwesens, der Zunahme
der Bevölkerung und der Steigerung ihrer Kaufkraft. Eigentlich ist „Werbung ein Mittel zur
Kommunikation. Wenn man diesen Grundbegriff außer Acht lässt, stellt man Werbung vor
unrealistische Aufgaben und geht auf Misserfolg zu.”1 meinen J. Thomas Russell und W.

1
J. Thomas Russell u. W. Ronald Lane: Kleppner’s Advertising Procedure, Manual de publicitate. Bukarest: Teora,
2003, S. 44.

83
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Ronald Lane in ihrem Lehrbuch über Werbung. Werbung ist Teil der Marketingstrategie eines
Unternehmens und als solcher braucht sie ein Zielpublikum, d.h. man soll die potenziellen
Kunden ganz genau abgrenzen und die Werbung an diese Gruppe richten. Sonst bleibt sogar die
beste Werbung erfolglos.
Unter all den Elementen, die eine Werbung ausmachen, ist vielleicht der Titel der
Wichtigste; er soll Interesse und Neugierde für den Rest des Textes wecken. Ein fesselnder Titel
besteht aus maximal 10 kurzen und einfachen Wörtern und betont die wichtigsten Vorteile, die
das Produkt/die Dienstleistung anbieten. Er enthält sowohl den Markennamen als auch
Aktionsverben (wenigstens eins). Nimmt er die Form einer Frage, so erweckt er ein besonders
großes Interesse. Das im Titel Vorgestellte und Versprochene soll im Text der Werbung
entwickelt und bewiesen werden. Die meisten Werbungen enthalten auch Bildmaterial, das
ebenfalls eine große Rolle im Erwecken der Aufmerksamkeit spielt, es soll aber mit dem
Verkaufskonzept (dem Produkt) in Verbindung stehen. Aufgrund der Erstellung einer Werbung
stehen folgende Grundprinzipien:
 Einheit – alle Elemente der Werbung (Text, Bild, Titel, Sigle) sollen ein harmonisches
Ganzes bilden, sonst entsteht visuelle Verwirrung.
 Harmonie – d.h. die Elemente einer Werbung sollen miteinander kompatibel sein.
 Ordnung – die Makette der Werbung soll so aufgebaut werden, dass sie ein leichtes
Lesen ermöglicht und den Blick des Lesers in die vom Werbetexter erwünschte Richtung
leitet (das meistverwendete Layout ist S- oder Z-förmig).
 Betonung – ein Element oder eine Gruppe von Elementen sollen hervorgehoben werden,
alle Teile können aber nicht betont werden.
 Kontrastierung – visuelle Monotonie wird mit Hilfe von unterschiedlicher Schriftgröße
und –art gebrochen.
 Gleichgewicht – um eine harmonische Werbung zu bilden, soll das Gleichgewicht
zwischen der rechten und linken Seite der Makette beachtet werden.

16.2. WERBETECHNIKEN. RATSCHLÄGE FÜR EINE GUTE


WERBUNG (TEHNICI DE PUBLICITATE. SFATURI PENTRU O PUBLICITATE
REUŞITĂ)
Bei der Erstellung von Werbespots greifen Werbefachleute zu unterschiedlichen
Werbetechniken, die den Erfolg der Werbung garantieren sollten. Im Folgenden stellen wir
einige von diesen Techniken vor.

 Erregung von Gefühlen

Dabei sind den Gestaltern Tiere, Kinder und poetische Formulierungen, sowie die Präsentation
von romantischen Situationen behilflich.
 Kontrastbetonung
Es können nicht nur Gegensatzpaare, sondern auch ungewöhnliche Bilder, Situationen,
Assoziationen vorgestellt werden.
 Vergleich
Werbungen mögen nicht nur mit Gegensätzen, sondern auch mit Vergleichen operieren; dabei
wird das eigene Produkt mit dem der Konkurrenz verglichen und der von der eigenen Ware

84
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

gebotene Vorteil präsentiert.


 Geschichteerzählen
Die Werbung nimmt die Form einer Story, eines kurzen Theaterstücks auf. In der Hauptrolle
steht das Produkt, wofür Werbung gemacht wird und das Lösung für das dargestellte Problem
bietet. Damit irgendwie verbunden erscheint das
 Serial
Das stützt sich auf die Idee, dass jede Werbung eine neue Episode in der vorgeführten Story
bildet.
 Interview mit dem Verbraucher, Geständnisse
Diese Technik verwendet entweder Prominente oder aus der Masse der Verbraucher ausgewählte
nicht professionelle Personen, mit denen ein Kurzinterview geführt wird, oder die ein Geständnis
hinsichtlich des Produktes oder des vom vorgestellten Produkt gelösten Problems ablegen.
 Humor
Oft greifen Werbungen zum Humor und dessen Variationen bis hin zur Ironie, leicht erotischen
Pikanterie und zu Wortspielen. Diese Technik ist aber sprachgebunden und stark kulturbedingt,
da man auf Tabus und Gewohnheiten achten soll. Kulturelle Unterschiede sind im Allgemeinen
zu beachten, so soll man Werbeanzeigen an den jeweiligen Markt anpassen.
 Wiederholung
Meist wird das bildliche Material wiederholt, d.h. das Produkt oder die Produktskala wird
mehrmals innerhalb der Makette abgebildet. Zweck ist natürlich die Betonung und Festigung der
Verkaufsidee.
Folgende Ratschläge sind weiterhin bei der Erstellung von Werbungen zu beherzigen:
man sollte die Botschaft kurz fassen und einfach formulieren, nicht das Produkt selbst ist zu
verkaufen, sondern die von ihm dargebotenen Vorteile, dabei soll man den Akzent auf die
Differenzierung des Produktes legen. Farben, Prominente und sexuelle Andeutungen wirken als
Blickfang. Wichtig ist der Werbeslogan, der die Vorteile des Produktes unterstreicht, man soll
aber auch auf das Layout, die Sichtbarkeit und Lesbarkeit des ganzen Textes achten.

Wörterverzeichnis

der Urmensch (-en) = om primitiv die Kaufkraft = putere de cumpărare


die Höhlenwand (..e) = peretele peşterii das Mittel (-) = mijloc
das Schild (-er) = blazon, firmă der Begriff (-e) = noţiune, concept
die Gaststätte (-n) = han, restaurant außer Acht lassen = a neglija
das Mittelalter = Evul mediu auf etwas zugehen = a se îndrepta spre
vermitteln = a media, a transmite (aici) der Misserfolg (-e) = eşec
Hand in Hand gehen = a merge mână în mână ab/grenzen = a delimita
die Verbreitung = răspândire richten an + Akk. = a adresa cuiva
die Massenproduktion = producţie în masă erfolglos = fără succes
das Transportwesen = transporturi die Neugierde = curiozitate
die Zunahme = creştere wecken = a trezi
85
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

die Bevölkerung = populaţie fesselnd = captivant


die Steigerung = creştere bestehen + aus + D. = a consta
betonen = a accentua der Rat, die Ratschläge = sfat
wirksam = eficient der Werbespot (-s)
versprechen, versprach, versprochen = a promite greifen + zu + D. = a recurge la
beweisen, bewies, bewiesen = a dovedi der Werbefachmann (-leute) = specialist în
die Aufmerksamkeit = atenţie publicitate
die Verbindung (-en) = legătură erregen = a stârni
aufgrund + G. = la baza das Gefühl (-e) = sentiment
das Prinzip, die Prinzipien der Gestalter (-) = creator
die Einheit = unitate behilflich sein = a fi de folos
das Sigel (-) = siglă der Gegensatz (..e) = contrariu
die Verwirrung (-en) = confuzie der Vergleich (-e) = comparaţie
ermöglichen = a înlesni vergleichen, verglich, verglichen
leiten = a conduce die Geschichte (-n) = întâmplare
der/die/das meistverwendete = cel mai des folosit verbinden, verband, verbunden = a lega
das Layout = înfăţişare, aspect erscheinen = a apărea
hervor/heben = a scoate în relief das Serial (-e)
brechen, brach, gebrochen = a rupe, a sparge sich stützen + auf + Akk. = a se sprijini/baza
das Gleichgewicht = echilibru pe
beachten = a respecta das Interview (-s)

der Verbraucher (-) = consumator die Werbeanzeige (-n) = anunţ publicitar


das Geständnis (-se) = mărturie jeweilig = potrivit
der/die Prominente = celebritate an/passen + an + Akk. = a adapta la
hinsichtlich + G. = în privinţa ab/bilden = a reproduce
ein Geständnis ab/legen = a depune o mărturie innerhalb + G. = în incinta/interiorul
das Wortspiel (-e) = joc de cuvinte die Festigung = fixare
sprachgebunden = dependent de limbă beherzigen = a lua în considerare
kulturbedingt = condiţionat cultural die Botschaft (-en) = mesaj
da = întrucât kurz fassen = a exprima pe scurt
achten + auf + Akk. = a fi atent la den Akzent legen = a pune accentul
die Gewohnheit (-en) = obicei die Andeutung (-en) = aluzie
die Wiederholung (-en) = repetare unterstreichen = a sublinia
der Unterschied (-e) = diferenţă die Sichtbarkeit = vizibilitate
im Allgemeinen = în general die Lesbarkeit = lizibilitate

 Autoevaluare:
1. De ce credeţi că trebuie selectate doar câteva elemente de accentuat într-o reclamă? De ce nu pot fi scoase
în relief toate?

2. Dacă o firmă este prezentă pe mai multe pieţe, poate difuza aceeaşi reclamă standardizată peste tot, sau va
trebui s-o adapteze la specificul pieţei?

3. Credeţi că reclama pentru berea Gösser având sloganul „gut, besser, Gösser“ este eficientă şi în afara

86
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

spaţiului de limba germană? Motivaţi răspunsul!

 Rezumatul acestei secţiuni:


 Pentru a crea o reclamă eficientă trebuie avut în vedere că reclama este un mijloc de comunicare cu
publicul ţintă, astfel mesajul trebuie să fie pe înţelesul acelui public. O reclamă care nu se adresează unui
grup de consumatori potenţiali este sortită eşecului, de aceea ca parte a strategiei de marketing mai întâi
trebuie definit şi delimitat grupul ţintă avut în vizor.
 Publicitatea nu vinde produsul, ci avantajul oferit de acest produs subliniind trăsătura prin care acesta se
diferenţiază de celelalte produse asemănătoare. Produsul în sine este prezentat ca soluţia la o problemă
existentă.
 Creatorii de publicitate recurg în elaborarea reclamelor la diferite tehnici de succes, cum ar fi: umorul,
mergând până la ironie, stârnirea de sentimente, prezentarea unei poveşti, mărturii, repetarea în scopul
fixării, contraste, prezentarea a ceva neobişnuit, comparaţia între produse şi altele.
 Ca şi în alte domenii ale activităţii economice în plan global trebuie avute în vedere diferenţele culturale,
care sunt responsabile pentru interpretarea diferită a aceleaşi reclame în diferite societăţi. Astfel reclamele
trebuie adaptate şi la specificul cultural al unui popor pentru a avea succes şi a evita eventuale tabu-uri.

 Exerciţii:
1. Bilden Sie die Wortfamilie des Verbes werben! (Formulaţi familia de cuvinte a verbului werben!)

werben – sich bewerben


–…

2. Welche Werbetechnik erkennen Sie in diesen Werbungen? Die Materialien wurden mit Genehmigung der
Betroffenen verwendet. (Ce tehnică publicitară recunoaşteţi în aceste reclame? Materialele s-au folosit cu acceptul
celor implicaţi.)

87
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Quelle: Focus Nr. 12/2004, S. 279. Quelle: Focus Nr. 17/2000, S. 7.

Quelle: Focus Nr. 17/2000, S. 299. Quelle: Focus Nr. 12/2004, S. 173.

88
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Quelle: Der Spiegel, Nr. 14/1998, S. 63. Quelle: Das Ganghofer-Magazin für Leser, Nr. 3/2011, S. 23.

Quelle: Stern, Nr. 18/1999, S. 229.

3. Erstellen Sie eine Werbung mit Hilfe der erlernten Werbetechniken! (Întocmiţi o reclamă utilizând tehnicile
publicitare învăţate!)

89
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

CAPITOLUL 17
PRÄSENTATIONEN (PREZENTĂRI)

INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii vor face cunoştinţă cu regulile de întocmire şi desfăşurare a
diferitelor tipuri de prezentări, cu referire specială la diferenţe culturale în acest domeniu şi
vor realiza ei înşişi prezentări respectând regulile învăţate.]

Firmenpräsentation Produktpräsentation Präsentation von Dienstleistungen

PowerPoint-Präsentation Präsentationen Aufmerksamkeitsspanne

leserfreundlich (Achtung: Schriftgröße, Schrifttyp!) elegantes, dezentes Layout

Wörterverzeichnis

die (Zeit)Spanne (-n) = durată, perioadă de timp Achtung! = atenţie


die Aufmerksamkeitsspanne = capacitatea de a se leserfreundlich = uşor, plăcut de citit
concentra o perioadă de timp die Schriftgröße (-n)
der Schrifttyp (-en)

17.1. ALLGEMEINREGELN (REGULI GENERALE)


Im Berufsleben kommen Präsentationen oft vor; man kann eine Firma, ein Produkt, eine
Dienstleistung, usw. vorstellen. Folgende Allgemeinregeln sind dabei zu beachten.

1. Der Zweck der Präsentation ist, etwas vorzustellen, bekannt zu machen. Demgemäß soll die
Vorstellung verständlich und interessant sein.

2. Für eine PowerPoint-Präsentation sollte man ein angenehmes, dezentes Layout wählen, keine
schrillen Farben verwenden. Das Layout soll leserfreundlich sein, d.h. man soll die
entsprechende Schriftgröße – wenigstens 18-20 Punkte – und einen leicht lesbaren Schrifttyp
auswählen. Laut Guy Kawasaki sollte man sich bei der Auswahl der Schriftgröße nach dem Alter
des ältesten Zuschauers richten und diese Zahl durch Zwei teilen.

3. Nicht allzu viel Information auf eine Folie setzen! (In der Regel sind es 10 Reihen.) Die
Devise ist: In der Kürze liegt die Würze. Powerpoint-Folien stehen bloß als eine Skizze,
Erinnerungshilfe da, die Hauptrolle soll die mündliche Präsentation spielen, also was man zu den
Folien erzählt.

90
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

4. Bilder bleiben immer länger im Gedächtnis als Worte, so sollte man Text mit Bild
kombinieren und auch den Humor nicht vergessen. Dafür wird schon das Publikum dankbar sein.
Achtung: Bilder sind in Deutschland meist urheberrechtlich geschützt, also man kann sie nicht
ganz einfach vom Internet herunterladen und in die Präsentation einsetzen. Es gibt doch manche
Webseiten, wie z.B. stock.xchng oder flickr, die eine kostenlose Verwendung zulassen.

5. Wenn man über Zahlen spricht, sollte man diese veranschaulichen, so versteht sie das
Publikum besser. Diagramme und Tabellen sollte man erklären und den Zuschauern/Zuhörern
genug Zeit für die Aufnahme geben.

Wörterverzeichnis

die Regel (-n) = regulă in der Kürze liegt die Würze = savoarea stă
vor/kommen = a apărea în concizie
man = se (pronume nehotărât, se foloseşte bloß = numai
pt. înlocuirea subiectului) die Erinnerung (-en) = amintire
beachten = a respecta mündlich = oral
sind zu beachten = sunt de respectat eine Rolle spielen = a juca un rol
der Zweck (-e) = scop das Gedächtnis = memorie
bekannt machen = a face cunoscut dankbar = recunoscător
demgemäß = conform acestuia urheberrechtlich = prin dreptul la proprietate
verwenden = a folosi intelectuală
d.h. = das heißt = acesta înseamnă schützen = a ocroti
entsprechend = potrivit herunter/laden = a descărca
lesbar = lisibil ein/setzen = a insera, a introduce
aus/wählen = a selecta → die Auswahl = selectare zu/lassen = a permite
laut + G. = conform veranschaulichen = a ilustra
sich richten + nach + D. = a se orienta după das Publikum
teilen = a împărţi das Diagramm (-e)
die Folie (-n) = slide die Tabelle (-n)
die Reihe (-n) = rând der Zuschauer (-) = spectator
die Devise (-n) = slogan, moto der Zuhörer (-) = auditor
die Kürze = scurtime die Aufnahme = percepere, preluare de idei
die Würze = condiment

17.2. KULTURELLE UNTERSCHIEDE BEI PRÄSENTATIO-


NEN (DIFERENŢE CULTURALE ÎN DOMENIUL PREZENTĂRILOR)
Die obigen Regeln dienten nur der allgemeinen Orientierung, außerdem sollte man auch
die Erwartungen, Gewohnheiten verschiedener Kulturen beachten. Diese sind womöglich sehr
unterschiedlich. So sollte man im internationalen Raum folgende Aspekte beachten, wenn man
Präsentationen erstellt:
 Wie lange kann das Publikum aufmerksam zuhören?
 Wie detailiert soll die Präsentation sein?
 Was erwartet das Publikum: Fakten, Zahlen, oder ist es eher am Kennenlernen der Person
interessiert?
 Welche Art des Feedbacks ist zu erwarten?
91
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

1. Vertreter verschiedener Kulturen mögen über eine unterschiedliche Aufmerksamkeitsspanne


verfügen und andere Erwartungen Präsentationen gegenüber haben. Während die meisten Leute
sich ungefähr 30 Minuten konzentrieren können, sind die Deutschen fähig, bis zu einer Stunde
aufzupassen und sind an allen Details interessiert (vor allem an technischen Daten, Zahlen,
usw.). Ist die Präsentation zu Ende, stellen sie Fragen. Mit Humor sollte man bei einem
deutschen Publikum vorsichtig umgehen, er könnte in manchen Fällen negativ wirken.

2. Japanische Zuschauer sind mit wenig Information auf einer Folie gar nicht zufrieden. Da sie
visuelle Typen sind, möchten sie alles Wichtige auf einer Stelle sehen. Das um so mehr, als sie
am Ende der Präsentation keine Fragen stellen, denn das halten sie für unhöflich.

3. Wie schon oben angedeutet, ist Feedback – Fragen, Kommentare, Beifall – in manchen
Kulturen erwartet und gewöhnlich, in anderen aber nicht, oder ist die Art des Feedbacks
unterschiedlich; Japaner schweigen nachdenkerisch, Deutsche klopfen am Tisch, wenn ihnen das
Präsentierte gefallen hat, wieder andere applaudieren.

Wörterverzeichnis

obig = de mai sus um/gehen = a se purta


dienen = a servi gar nicht = deloc
die Erwartung (-en) = aşteptare zufrieden = mulţumit
die Gewohnheit (-en) = obicei da = întrucât
verschieden = diferit der Typ (-en)
erstellen = a întocmi um so mehr, als = cu atât mai mult, cu cât
zuhören = a asculta halten + für + Akk. = a considera
detailiert = detaliat unhöflich = nepoliticos
eher = mai degrabă an/deuten = a arăta, a indica
der Vertreter (-) = reprezentant das Feedback (-s)
gegenüber + D. = faţă de der Kommentar (-e)
vorsichtig = cu grijă der Beifall = aplauze
gewöhnlich = obişnuit klopfen = a bate la ceva
schweigen = a tăcea applaudieren = a aplauda
nachdenkerisch = contemplativ

 Autoevaluare:
1. Dacă sunteţi reprezentantul unei firme care comercializează suplimente alimentare şi produse pentru
menţinerea sănătăţii şi prezentaţi produsele unui public unde media de vârsta este 60 de ani, ce caractere ar
trebui să folosiţi pentru prezentarea dvs. PowerPoint?

2. Dacă acest public este japonez, ar trebui să îi prezentaţi pe primul slide imagini despre toate produsele
firmei, sau ar fi mai bine să le prezentaţi rând pe rând pe categorii de produse?

92
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

3. Cum putem evita ca o prezentare să devină plictisitoare?

 Rezumatul acestei secţiuni:


 Dacă ar trebui să enumerăm nişte cuvinte cheie pentru prezentări reuşite, acestea ar fi: inteligibil, interesant, cu
multe imagini şi puţin umor, culori, design decent, caractere uşor lizibile, puţin text, relatare orală detaliată, dar
nu depăşind în general 20-30 de minute.
 Pe lângă aceste reguli general valabile, nu trebuie uitat faptul că diferenţe culturale apar şi în acest domeniu.
Un public german dispune de exemplu de capacitate de concentrare până la o oră, prin urmare o prezentare de 20
de minute cu puţine detalii tehnice şi posibilitate foarte limitată de a pune întrebări la sfârşit, îl va frustra. Dacă
toată prezentarea se va baza pe bancuri şi umor, auditoriul german o va considera neserioasă. Japonezii în schimb
nu vor pune întrebări la finalul prezentării pentru a nu crea senzaţia că prezentatorul nu s-a exprimat suficient de
clar, dar vor avea pretenţia ca toate detaliile de interes să fie prezentate la început pe un singur slide.
 În unele culturi este normal să dai un anumit feedback la o prezentare, de ex. prin aplauze, bătând din palme
sau pe masă (la germani), prin comentarii, iar în alte culturi, cum ar fi cele asiatice prezentările sunt urmate de o
tăcere comtemplativă.

 Exerciţii:
1. Erstellen Sie eine PowerPoint-Präsentation über Rumänien in höchstens 10 Folien für ein japanisches
Publikum! (Întocmiţi o prezentare PowerPoint despre România pe max. 10 slide-uri pentru un public japonez!)

2. Erstellen Sie eine PowerPoint-Präsentation über die Wirtschaftswissenschaftliche Fakultät der Universität
von Großwardein, Rumänien, mit höchstens 10 Folien für ein deutsches Publikum! (Întocmiţi o prezentare
PowerPoint despre Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii din Oradea, România, pe max. 10 slide-uri pentru
un public german!)

93
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

CAPITOLUL 18
EIN GESCHÄFTSPLAN (UN PLAN DE AFACERI)

INTRODUCERE
[În acest capitol studenţii vor face cunoştinţă cu scopul, elementele şi modul de întocmire a
unui plan de afaceri şi îşi vor îmbogăţi vocabularul cu termeni noi de specialitate.]

Zwecke

Im Allgemeinen erstellt man einen Geschäftsplan zu folgenden Anlässen:

1. Firmengründung (Existenzgründung)
2. Entwicklung eines Geschäfts
3. Investorensuche
4. Kreditantrag

Die Länge ist variabel, hängt stark vom Zweck ab. In vielen Fällen überschritt er 10
Seiten nicht. Erstellt man aber als Existenzgründer einen Geschäftsplan für die Bank
(Kreditantrag), muss dies viel ausführlicher sein (20 bis 50 Seiten). Normalerweise erwarten
potenzielle Investoren auch einen detaillierteren Geschäftsplan, es gibt aber auch Situationen, in
denen eine gelungene, überzeugende PowerPoint Präsentation mit 20 Folien den klassischen
Geschäftsplan erübrigt.

Teile des Geschäftsplans

Ein Geschäftsplan enthält folgende Einheiten:

1. Zusammenfassung des Geschäftsplans

Hier soll eine Synthese des Plans dargeboten werden, d.h. man soll kurz über alle, im
Plan behandelten Aspekte, so wie Geschäftsidee, Firma, Zielsetzungen, ausgewähltes
Marktsegment, Marktpotenzial, Konkurrenz, Marketingkonzept, Führung des Unternehmens,
Rentabilitätsprognose, Entwicklungsmöglichkeiten, usw. sprechen.

2. Geschäftsidee und Vision

Das bietet Raum für Vorstellung der Geschäftsidee/Firma und der ihr zugrunde liegenden
Philosophie mit all ihren Komponenten: Vision, Mission, Zielsetzungen. Im Rahmen der
Firmenpräsentation sollten Aspekte wie Rechtsform (existierende, geplante), Sitz, Ressourcen
(materielle, finanzielle, menschliche) und Tätigkeitsbereich des Unternehmens behandelt
werden.

94
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

3. Markt- und Wettbewerbsanalyse

Das ist ein ausschlaggebendes Kapitel in unserem Geschäftsplan. Wenn man keine
Kenntnisse über den Zielmarkt und die mögliche Konkurrenz hat, tappt man nur blind herum und
das Geschäft führt nicht zum Erfolg. Bei der Marktanalyse soll man die Marktsegmentierung und
das Marktpotenzial in Betracht ziehen. Die Bestimmung der Zielgruppe des Produktes/der
Dienstleistung hilft einem das produktrelevante Marktsegment abzugrenzen, d.h. man soll die
potenzielle Verbrauchergruppe anhand geografischer Lage, Alter, Geschlecht, Nationalität,
Weltanschauung, usw. genau definieren. Dabei sollte man die Konkurrenz keinesfalls außer Acht
lassen und das bezieht sich nicht nur auf die Hersteller ähnlicher Produkte, sondern auch die von
Ersatzprodukten.
Die Antwort auf die Frage, was für ein Umsatz mit dem eigenen Produkt und den
ähnlichen Waren der Konkurrenz zu erzielen ist, gibt Auskunft über das Potenzial des
betreffenden Marktsegments. Die Analyse des Marktpotenzials betrifft Kunden, Konkurrenz und
Standort. Im Rahmen von ausführlichen Marktanalysen wird eine Prognose der Marktsituation
für einen Zeitraum von 5 bis 10 Jahren erstellt. All die oben behandelten Aspekte können in eine
SWOT-Analyse integriert werden. Diese Analyse bringt Stärken (strengths) und Schwächen
(weaknesses) der eigenen Firma/des eigenen Produktes der Konkurrenz gegenüber,
Möglichkeiten, Gelegenheiten (opportunities) und Gefährdungen (threats) für unser
Unternehmen zum Vorschein.

4. Marketingkonzept

Es ist empfehlenswert, dem Geschäftsplan auch ein Marketingkonzept beizufügen, denn


das beleuchtet das Geschäft aus allen Perspektiven, so wie Ausgangslage (Wo befinden wir
uns?), Ideen, Visionen, Ziele (Was möchten wir erreichen?) und Marketing Strategie bzw. Mix
mit Umsetzungsmöglichkeiten. Der Marketing Mix (die vier Ps) betrifft Produkt (product),
Preise (price), Vertrieb (placement) und Werbung (promotion).

5. Führung und Personal

An dieser Stelle soll der Geschäftsführer und der Vorstand des Unternehmens vorgestellt
werden. Es bringt Pluspunkte, wenn die betreffenden Personen auch einen Lebenslauf beifügen,
aus dem ihre Qualifikation, Erfahrung im Geschäftsbereich hervorgeht. Wenn das Unternehmen
auch Personal hat, soll hier auch darauf eingegangen werden.

6. Finanzplan

Der Finanzplan soll folgende Informationen enthalten: wie hoch der Kapitalbedarf des
Unternehmens ist (Kapitalbedarfsplanung: Anlagevermögen [z.B. Gründungskosten,
Werbekosten bei der Firmeneröffnung, Markteinführung eines Produktes, usw.]+
Umlaufvermögen [z.B. Ausgaben für Ausrüstung, Rohstoff, Verbrauchsmaterialien,
Liquiditäten, usw.]), woher diese Mittel zu verschaffen sind (Finanzierungsplanung), mit welcher
Rentabilität man rechnen kann (Rentabilitätsvorschau) und wie weit laufende Kosten zu decken
sind (Liquiditätsplan). Dabei werden die monatlichen Einnahmen und Ausgaben eingetragen, um
die laufende Zahlungsfähigkeit des Unternehmens zu ermitteln. Unten finden Sie ein Muster für
einen Finanzplan für ein halbes Jahr.

95
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Finanzplan
Umsatz Planjahr Monat
Summe EUR 1 2 3 4 5 6
Einnahmen Einnahmen aus Forderungen
Sonstige Einnahmen
Summe Einnahmen

Ausgaben Personal
Steuern excl. Ust
Ust
Zinsen-, Diskont-, Provisionsaufwand
Energie
Miete, Pacht, Leasing
Haus- u. Grundstücksaufwendungen
Fuhrpark
Telefon, Porto
Versicherung, Gebühren, Abgaben
Rechts- u. Beratungsaufwand
Werbung
Sonstige Aufwendungen
Zwischensumme I

Investitionszahlungen
Kreditrückzahlungen
Zwischensumme II

Bezahlung Lieferanten
Zwischensumme III

Summe Ausgaben I bis III

Ergebnis +/- ÜBER-/UNTERDECKUNG


KUMULIERT 0

Quelle: www.simplesoft.at/Freeware/BWL_-_kore.html

96
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

7. Anhänge

Hierher gehören alle zusätzlichen Unterlagen (Lebensläufe, Fragebögen, Experten-


meinungen, usw.), die im Korpus des Geschäftsplans keinen Raum gefunden haben, aber für die
Beurteilung des Geschäfts wichtig sein können.

Wörterverzeichnis

der Geschäftsplan (..e) = plan de afaceri empfehlenswert = recomandabil


der Zweck (-e) = scop bei/fügen = a ataşa
im Allgemeinen = în general beleuchten = a clarifica
erstellen = a întocmi die Ausgangslage = poziţie de pornire
..
der Anlass ( e) = ocazie erreichen = a obţine
die Gründung (-en) = înfiinţare die Umsetzung = transpunere
die Entwicklung = dezvoltare der Vertrieb = desfacere
der Investor (-en) = investitor auf etw. eingehen = a se referi la
..
der Kreditantrag ( e) = cerere de credit der Finanzplan (..e) ~ buget de venituri şi
ab/hängen = a depinde cheltuieli
überschreiten = a depăşi
der Existenzgründer (-) = firmă start-up, cel care îşi întemeiază o afacere
ausführlich = detaliat
normalerweise = în mod normal der Kapitalbedarf = necesar de capital
gelungen = reuşit das Umlaufvermögen (-) = active circulante
überzeugend = convingător das Anlagevermögen (-) = active imobilizate
erübrigen = a fi de prisos die Markteinführung = lansare pe piaţă
die Zusammenfassung (-en) = rezumat die Ausgabe (-n) = cheltuială
dar/bieten, bot dar, dargeboten = a oferi die Ausrüstung (-en) = echipament
die Geschäftsidee (-n) Verbrauchsmaterialien pl. = consumabile
die Zielsetzung (-en) = obiectiv die Liquidität (-en)
das Marktsegment (-e) = segment de piaţă das Mittel (-) = mijloc
das Marktpotenzial = potenţialul pieţei verschaffen = a face rost de
das Marketingkonzept (-e)
die Rentabilitätsprognose (-n) = previziune a rentabilităţii
die Vision (-en)
der Raum (..e) = spaţiu rechnen + mit + D. = a se aştepta la
zugrunde liegen = a se afla la baza die Rentabilitätsvorschau = prognoză de
die Mission (-en) rentabilitate
im Rahmen = în cadrul wie weit = în ce măsură
die Rechtsform (-en) = formă juridică laufend = curent
die Ressource (-n) decken = a acoperi
die Tätigkeit (-en) = activitate die Einnahme (-n) = venit, încasare
behandeln = a trata die Zahlungsfähigkeit = solvabilitate
die Marktanalyse = analiza pieţei ermitteln = a afla, a descoperi
die Wettbewerbsanalyse = analiza concurenţei die Forderung (-en) = (fin.) creanţă
ausschlaggebend = decisiv die Steuer (-n) = impozit, taxă
..
der Zielmarkt ( e) = piaţă ţintă USt. = die Umsatzsteuer = impozit pe cifra
herum/tappen = a bâjbâi de afacere
blind = orb der Aufwand (..e) = cheltuială
die Marktsegmentierung = segmentarea pieţei die Pacht (-en) = arendă
die Aufwendung (-en) = cheltuială
97
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

in Betracht ziehen = a lua în considerare das Grundstück (-e) = teren


die Bestimmung = definire der Fuhrpark (-s) = parc auto
die Zielgruppe (-n) = grup ţintă das Porto (-s) = taxă poştală
produktrelevant die Versicherung (-en) = asigurare
ab/grenzen = a delimita die Gebühr (-en) = taxă
die Verbrauchergruppe (-n) = grup de consumatori die Abgabe (-n) = contribuţie
anhand + G. = în baza der Rechtsaufwand = cheltuială cu
die Lage (-n) = poziţie reprezentarea juridică
das Geschlecht (-er) = sex der Beratungsaufwand = cheltuială
die Weltanschauung = concepţie despre viaţă, lume cu consultanţă
keinesfalls = în niciun caz Investitionszahlungen pl. = plăţi
außer Acht lassen = a neglija rezultând din investiţii
sich beziehen + auf + Akk. = a se referi la die Kreditrückzahlung = rambursarea
der Hersteller (-) = producător creditului
..
der Ersatz ( e) = înlocuitor die Überdeckung = acoperire
der Umsatz (..e) = cifră de afacere financiară peste măsură
erzielen = a obţine
betreffen (es betrifft) = a se referi la → betreffend = respectiv
der Standort (-e) = poziţie, loc de amplasare die Unterdeckung = acoperire
die Prognose (-n) financiară deficitară
der Zeitraum (..e) = perioadă de timp der Anhang (..e) = anexă
D. + gegenüber = faţă de hierher = aici
die Gelegenheit (-en) = oportunitate zusätzlich = suplimentar
die Gefährdung (-en) = ameninţare der Fragebogen (..) = chestionar
zum Vorschein bringen = a scoate la iveală die Meinung (-en) = părere
die Beurteilung = apreciere

 Autoevaluare:
1. De ce credeţi că în planul de afaceri trebuie încorporat şi un rezumat al acestuia?

2. Ce se urmăreşte prin analiza SWOT?

3. Ce prezintă mixul de marketing?

 Exerciţii:
1. Erklären Sie folgende Begriffe auf Deutsch! (Explicaţi în limba germană următoarele concepte!)

das Marktsegment = ? die Liquidität = ?


das Marktpotenzial = ? der Umsatz = ?
das Ersatzprodukt = ? die Einnahmen = ?
die SWOT-Analyse = ? die Kapitalbedarfsplanung = ?
98
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

2. Erstellen Sie einen Geschäftsplan für eine Konditorei/ein Reisebüro! (Întocmiţi un plan de afaceri pentru o
cofetărie/agenţie de turism!)

 Întrebări de autoevaluare finală (Fragen für Selbstbewertung)

1. Cum vom traduce structura er hat gespielt? Dar wir sind gegangen?

2. Verbele cu particulă separabilă primesc ge- la participiu perfect, dar cele cu particulă inseparabilă?

3. Câte parlamente există în total în Germania?

4. Cum este posibil ca în unele landuri bacalaureatul să se dea după clasa a 12.-a, iar în celelalte după 13
clase?

5. 2015 se citeşte la fel ca data şi ca cifră?

6. Care este diferenţa între structurile von … bis, respectiv von … bis zu? Când se foloseşte una, când alta?

7. Care este diferenţa între propoziţia cauzală introdusă prin weil şi cea introdusă prin denn?

8. Ce diferenţă semantică există între arbeiten – arbeiten an; warten – warten auf; sprechen – sprechen über şi
hoffen – hoffen auf?

9. Care sunt cele două forme ale verbului reflexiv?

10. Un verb tranzitiv poate avea complement circumstanţial de loc?

11. În propoziţia condiţională verbul trebuie să stea la condiţional optativ?

12. Dacă o propoziţie nu este introdusă prin conjuncţia wenn, de unde ne dăm seama că este vorba de o
propoziţie condiţională?

13. În propoziţia finală când putem înlocui conjuncţia damit prin structura um …. zu + infinitivul verbului de
conjugat?

14. Pronumele relativ trebuie să se acorde cu substantivul la care se referă şi în caz?

99
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

15. Ce trăsături trebuie să prezinte o reclamă bună? Există posibilitatea standardizării sau este nevoie de
adaptare la diferite culturi?

16. Putem pregăti aceeaşi prezentare pentru un public provenind din culturi diferite dacă oamenii aparţin
cam aceleaşi categorii de vârstă?

17. În ce situaţii se întocmeşte de obicei un plan de afaceri?

18. De ce credeţi că este important ca o firmă să dispună de un plan de afaceri aşternut pe hârtie?

19. Ce acoperă termenul Marktsegment (segment de piaţă)?

100
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Traducerea textelor (Übersetzung der Texte)

1. Im Restaurant. Ein Geschäftsessen (La restaurant. O masă de afaceri)

Dl Müller vrea să-şi invite partenerul de afaceri la prânz. Secretara sa face rezervare de
masă la restaurant.

Recepţie Restaurantul „Regenbogen“, poftiţi.


Dna Kamp Bună dimineaţa, aici Angela Kamp de la Kapsch SA. Aş dori să fac o rezervare
pentru astăzi la prânz pentru două persoane.
Recepţie La ce oră vă rog?
Dna Kamp La 1230.
Recepţie Îmi pare rău, atunci totul este rezervat.
Dna Kamp Atunci la 1330?
Recepţie Da, este posibil. Pe ce nume vă rog?
Dna Kamp Alois Müller.
Recepţie Bine. Rezervăm o masă pentru două persoane pe numele Müller. La revedere.
Dna Kamp Mulţumesc. La revedere.

După masă
Recepţie Bun venit la restaurantul nostru! Poftiţi!
Dl Müller Bună ziua, am rezervat o masă pentru două persoane, pe numele Müller.
Recepţie Da, domnul Müller, veniţi vă rog. Masa dvs. este la fereastră.
Dl Müller Mulţumesc.
Recepţie Cu plăcere.
Chelner Bună ziua. Pot să vă aduc meniul?
Dl M. Mulţumesc.
(Răsfoieşte meniul.)
Doriţi aperitiv?
Dl Robuto Da, aş dori o supă de caşcaval.
Dl M. Hm, este o alegere bună. Îmi permiteţi să vă recomand după aceea specialitatea
casei? Este friptură de viţel cu varză roşie şi gomboţ cu cartofi, e foarte bună!
Dl Robuto Da, vă rog. Sunt foarte curios ce gust are.
Dl M. Bine. Chelner! Dorim să comandăm.
Chelner Cu ce vă pot servi?
Dl M. O supă de caşcaval, o porţie de salată şi două porţii din specialitatea casei.
(către oaspetele său) Ce-aţi bea?
Dl R. Un pahar cu vin roşu, vă rog.
Herr M. Atunci două pahare cu vin roşu, vă rog.
Chelner Mai doriţi ceva?
Dl R. Eu nimic.
Dl M. Eu aş mai dori o cafea cu frişcă.
Chelner În regulă.
După mâncare. Domnul Müller merge la chelner.
Dl M. Domnul! Aş dori să plătesc.
Chelner Vi-a plăcut?
Dl M. Da, mâncarea a fost delicioasă. Şi oaspetele meu este deplin mulţumit.
Chelner Mă bucur. 40 Euro vă rog. Plătiţi în numerar sau cu carte de credit?
Dl M. Cu carte de credit. Şi acesta este pentru dvs.
Chelner Mulţumesc. Mai treceţi pe la noi. La revedere.
101
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Dl M. Vă mulţumesc şi eu. La revedere.

2.1. Die Lorelei

Există o stâncă pe Rin, o cheamă stânca Lorelei. Legenda spune că acolo sus a stat o
femeie foc de frumoasă, Lorelei. Îşi pieptăna părul blond, lung şi cânta atât de frumos încât îi
fermeca pe corăbieri. Aceştia nu se uitau la stânci care ieşeau din apă şi se scufundau.
Aceasta e una din legendele despre Rin şi a inspirat pe mai mulţi autori ca de exemplu pe
poetul Heinrich Heine. El a scris o baladă despre Lorelei.

2.2. Das politische und administrative System (Sistemul politico-administrativ)

Germania e un stat federal din 16 landuri. Cel mai mare land e Bavaria, dar cei mai mulţi
locuitori are Vestfalia de Nord în nord-vestul ţării. Cele 3 oraşe: Berlin, Bremen şi Hamburg sunt
şi landuri. Turingia, Sachsen-Anhalt, Brandenburg, Saxonia şi Mecklenburg-Vorpommern sunt
cele 5 landuri noi, ele aparţineau anterior Germaniei de Est.
După reunirea din 1990 sunt şi ele parte din Republica Federală Germania. Capitala este
Berlin, dar fiecare land îşi are propria capitală şi guvernare. Astfel fiecare land are parlamentul
său şi există şi un parlament central numit Bundestag. La cârmul ţării stau preşedintele şi
cancelarul federal. Sarcina preşedintelui e politica externă, cancelarul conduce treburile interne.
Preşedintele actual este Joachim Gauck şi cancelarul Angela Merkel. (date din 2013).

2.3. Schule in Deutschland (Şcoala în Germania)

În Germania există obligativitate şcolară. Copiii merg la şcoala generală la vârsta de 7


ani. După 4 ani ei pot alege dintre Realschule, Hauptschule şi liceu. Dar în unele landuri există
doar 2 variante pentru continuarea studiilor: o şcoală cu un nivel de studiu mai scăzut şi liceul.
Hauptschule durează 5 ani şi se încheie cu examenul de absolvire al acestei şcoli. După
aceea elevii pot învăţa o meserie. Perioada de ucenicie durează 3 ani şi între timp ei mai
frecventează şi o şcoală profesională.
Realschule se termină după clasa a 10.-a cu examen de absolvire. Posibilităţile de a studia
mai departe sunt o şcoală de specialitate sau liceu profesional şi după aceea institut profesional.
Elevii pot merge şi la liceu, acolo studiul durează 8 sau 9 ani variind de la land la land.
După clasa a 12.-a/13.-a aceşti elevi îşi dau bacalaureatul. Atunci ei pot studia mai departe la o
universitate sau un institut. Dar nu toţi vor să studieze, mulţi îşi caută un loc de muncă sau învaţă
o meserie. Perioada lor de ucenicie e însă mult mai scurtă decât cea a absolvenţilor de
Hauptschule.
Începând din 2005 studiul la universitate nu mai este gratuit, el costă 500 Euro pe
semestru.

3. Begründungsbrief (Scrisoare de motivare)

Mă numesc Petre Mureşan şi sunt student la Facultatea de Ştiinţe Economice,


Universitatea din Oradea. Sunt în semestrul 5. Specilizarea mea este Marketing şi mă interesează
problemele economice.
Aş dori să mă duc la studiu în Germania pentru că la Universitatea Otto-Friedrich din
Bamberg se organizează un curs de 2 semestre – Marketingul comerţului – şi acesta va fi mai
mult ca sigur nu numai foarte interesant dar şi util. Aş dori să-mi fac şi practică acolo în
102
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Germania pentru că universitatea colaborează cu patru firme mari. Acestea angajează cu plăcere
studenţi şi îi formează pentru viitoarea profesie. Aici aş putea face multă experienţă pe care s-o
fructific după întoarcerea acasă.
Pe lângă acestea universitatea organizează şi cursuri de germană comercială. Ar fi bine să
pot urma un astfel de curs pentru că aici mi-aş putea îmbunătăţi şi cunoştinţele de limbă. Bine-
înţeles aş vrea să cunosc şi ţara şi poporul german întrucât şi acest aspect e foarte important în
viitoarea viaţă de afaceri.
În speranţa unui răspuns pozitiv vă trimit salutări prieteneşti

Petre Mureşan

4. Jobsuche und Jobsangebot. Zeitungsannoncen (Anunţuri de căutare/ofertă de loc de


muncă)

1. Agenţie imobiliară caută colaboratori! 2. Proaspăt absolvent în economie,


Cerinţe: între 22-45 ani, agil, orientat cu diplomă de excelenţă, experienţă
spre performanţă, ambiţios. 1 an, practică la Siemens SA caut
Avantaj: studii în arhitectură. slujbă. Oferte la: 071/115067,
Info la: 129086 Haller.

3. Căutăm secretară 20-35 ani, 4. Se caută agent de bursă!


atractivă, flexibilă. Cun. de limbi Se cer flexibilitate, studii economice,
străine şi operare calculator muncă în echipă. Aplicaţi la C.P.
necesare. Oferim colectiv de lucru 243, Köln 2.
plăcut şi salariu atractiv.
Info la: 021/564310

5. Căutăm şef de dep. pt. agenţie 6. Firmă de construcţii caută şef de


publicitară. Se cer min. 5 ani exp. şantier cu experienţă. Cerinţe:
în domeniu, performanţă, fantezie. flexibilitate, rezistenţă la stres,
Salariu după perfomanţă. cun. de specialitate. Cerem seriozitate!
Agenţia publicitară Moritz, Informaţii la: Metzger & Kühn
Hörbiger Weg 5/A Constructing Srl, Str. Hörner 5/A,
Pers. de contact: Franz Müller. 51703 Köln 1. Pers. de contact:
Fritz Hemmer.

7. Sc. caută şef de dep. pt. dep. de vânzări. 8. Cercetător de piaţă cu exp., cu
Cerinţe.: exp. în comerţ, competenţe soc., competenţă în domeniul publicitar
loialitate, dispoziţie pt. program prelungit. caută slujbă şi cu muncă în echipă.
Aplicări cu poză la: Sc. Mayer SA, C.P.106. Calităţi: cun. operare calculator,
agilitate, ambiţie, 6 ani poziţie de
conducere. Oferte la: C.P. 298, Berlin

9. Proaspăt absolvent în design caut slujbă! 10. Arhitect de interioare cu diplomă


Calităţi: fantezie, perseverenţă, performanţă de excelenţă aşteaptă oferte de
Tel: 097/642300. slujbă la: 230087.
.

103
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

11. Agent comercial, (1 an exp. ca agent la bursă) 12. Absolventă de liceu cu certif. de
caut slujbă. Maşină proprie şi garanţie. lb. engleză şi spaniolă respectiv
Altele: performant, rezistent la stres, flexibil. cun. operare calculator caută
Tel: 032/655533 slujbă ca secretară. Oferte la: C.P.
465, Bonn.

13. Economist, 30 de ani, exp. la bursă 14. Maistru zidar cu exp. caut slujbă
caut slujbă profitabilă cu posib. de în zona Köln şi împrejurimi.
promovare. Tel: 034/672189. Dispus să lucrez peste program.
Oferte la: Peter Hornek, C.P. 211

4.1. Berufe im Wirtschaftsbereich (Profesii în domeniul economic)

Profesii Domeniu de activitate

Consultant pentru întreprinderi - elaborează strategii/propune strategii


- dă sfaturi pentru investiţii
- propune pieţe noi

Consultant financiar - dă sfaturi pentru investiţii


- compară rentabilitatea investiţiilor
- oferă posibilităţi de investiţii

Contabil - înregistrează venituri şi cheltuieli


- întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli
- calculează salariile

Cercetător de piaţă - analizează pieţe, posibilităţi pentru a intra


pe o piaţă
- face prognoze de piaţă
- face o analiză SWOT

Om de afaceri - negociază cu parteneri potenţiali


- alcătuieşte echipa de negociere
- încheie un contract

Ofiţer la bancă - deschide conturi curente


- dă informaţii despre cont
- efectuează viramente bancare

Director administrativ - elaborează strategii de afaceri


- organizează şedinţe de brainstorming cu
personalul
- coordonează munca departamentelor

Şef personal - analizează dosarele de candidatură


- intervievează candidaţii
- angajează personal

104
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Referent expediţii - întocmeşte documentaţia


- întocmeşte scrisoarea de trăsură
- rezolvă formalităţile vamale

5. Bewerbungsschreiben (Scrisoare de intenţie)

Holmer SA. Stefanie Lehner


în atenţia dlui Franz Müller Lerchengasse 21
str. Hörbiger 45 D- 43221 Düsseldorf
D- 43221 Düsseldorf 1 Tel: 450026
Tel/Fax: 1760/89764; 1760/89743 e-mail: stefleh@hotmail.com

23.04.2010
Stimate dle Müller,

mă cheamă Stefanie Lehner şi stau în Düsseldorf, Lerchengasse 21. În “Abendzeitung”


vi-am citit anunţul din 22.04.2010 de angajare pe postul de agent de bursă şi m-ar interesa acest
job.

După cum reiese şi din CV mi-am terminat studiile acum doi ani la Universitatea
Heinrich Heine din Düsseldorf. Specializarea mea era Finanţe şi bursă. În semestrul 4 am făcut 2
luni de practică la bursă, de atunci ştiu, aceasta este munca potrivită pentru mine. După
terminarea studiilor bineînţeles că am vrut să lucrez la bursă. Atunci din păcate n-am avut
posibilitatea, dar acum a sosit şansa.

De ce m-aţi angaja ca şi agent de bursă? Am simţul banilor şi mă pricep la investiţii,


dispun de spirit de echipă, sunt orientată spre performanţă. Sunt dispusă să particip la cursuri de
perfecţionare. În afară de acestea vorbesc fluent engleză şi italiană, astfel pot negocia cu
investitori străini. La acestea se mai adaugă şi cunoştinţele bune de operare calculator.

În speranţa unui răspuns pozitiv vă trimit în anexă toate actele necesare pentru aplicare.

Salutări prieteneşti

Stefanie Lehner

Das Vorstellungsgespräch (Interviu de angajare)

Holmer SA o invită pe dna Lehner la un interviu.

Şef personal Bună dimineaţa dna Lehner. Luaţi loc vă rog! O cafea?
Dna Lehner Bună dimineaţa. Nu, mulţumesc.
Şef Am aici dosarul dvs. CV-ul este remarcabil. Practica dvs. la bursă
e bine văzută la noi. Vrem să ne încercăm aripile şi în această direcţie,
hârtii de valoare, investiţii etc. După câte văd aţi făcut şi un curs de
psihologia clientului timp de un an. Acesta vă poate aduce puncte în plus.
105
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Dna L. Da, în cadrul unui curs de marketing al comerţului. Acolo am aflat lucruri
interesante. Cursul a fost foarte util.
Şef Cum staţi cu munca în echipă?
Dna L. La locul meu anterior de muncă am avut şi proiecte mai mari la care a
lucrat o echipă întreagă aşa că sunt obişnuită cu ea. Pot să-mi coordonez
bine propriile sarcini cu munca colegilor.
Şef Bine. Şi acum să vorbim despre partea financiară. La ce sumă v-aţi gândit?
Dna L. Aşa între 2000-2500 de euro salar net.
Şef Rezolvat. La început primiţi 2000 de euro şi în continuare rectificăm
salarul după performanţă. Când puteţi să începeţi?
Dna L. Luni este 1 martie. Deci luni dacă vă convine şi dvs.
Şef Excelent! Haideţi vă rog să vă prezint colegii.

6. Wohnungssuche (Căutare de locuinţă)

Domnul Buchner a obţinut o slujbă nouă la Nürnberg, aşa că doreşte să se mute cu


familia sa din Austria în Germania. De aceea ei caută o locuinţă nouă.

Paula Aş dori o casă frumoasă cu o grădină mică pentru florile mele.


Jonas Şi avem nevoie şi de un garaj. Aşa ceva găsim numai în suburbie/la marginea
oraşului.
Paula Nici o problemă. Acolo aerul e curat şi este linişte. Oricum avem maşină şi putem
merge cu ea până în centru.
Jonas De câte camere avem nevoie? Ia să vedem: camera de zi, un dormitor pentru noi,
o cameră pentru copii, o sufragerie şi dependinţe. Uită-te numai! Am găsit ceva.
Sun la numărul respectiv.

(Dl Buchner formează numărul)

Molte Molte, bună ziua.


Jonas Bună ziua. Mă cheamă Buchner şi vă sun în legătură cu anunţul. Mai e liberă
casa?
Molte Da. Doriţi s-o cumpăraţi sau s-o luaţi în chirie?
Jonas Nu ştiu încă. Cât face chiria?
Molte 380 de euro numai chiria şi pe lângă asta mai sunt costurile de întreţinere, cca.
70 de euro.
Jonas Şi dacă o vindeţi?
Molte Preţul este 90.000 de euro. Casa e renovată şi se află într-un loc foarte liniştit. Jos
la parter e bucătăria, o baie şi camera de zi cu un colţ de sufragerie şi la etaj a
doua baie, un dormitor şi încă o cameră.
Jonas Când am putea s-o vedem?
Molte Puteţi veni azi?
Jonas Nu merge, vă sun din Austria. Eventual mâine.
Molte Bine, mâine la 6 după masă, e bine aşa?
Jonas Da, excelent. Şi adresa?
Molte A da, Nürnberg, str. Honiger 45.
Jonas Mulţumesc. Pe mâine atunci.
Molte Cu plăcere. La revedere.

106
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

7. Tagesablauf (Programul unei zile)

Dl Buchner începe luni lucrul la agenţia publicitară Kandinsky din Nürnberg. Este foarte
agitat şi curios cum este noul loc de muncă. Ziua lui se desfăşoară în felul următor.

Luni, 1 martie

700 Sună deşteptătorul. Dl Buchner se scoală şi merge la baie. Face un duş, se spală
pe dinţi şi se piaptănă. După aceea intră din nou în cameră şi se îmbracă. Poartă
un costum elegant.
730 Merge la bucătărie, bea cafea şi ia micul dejun.
750 După micul dejun se mai uită în ziar.
800 Merge la lucru. Începe la 830 şi merge pe jos.
1100 Acum are 10 minute pauză de cafea dar nu merge cu colegii. Tocmai lucrează la o
reclamă şi vrea s-o termine.
1300-1330 Pauza de masă. Acum stă cu colegii la cantină şi mănâncă. Vorbesc despre noul
proiect. Colegii sunt drăguţi.
1630 S-a terminat lucrul, toţi pleacă acasă. Dl Buchner merge cu soţia sa la
cumpărături pentru că seara vor avea musafiri. Dna Buchner vrea să gătească ceva
delicios.
1900 Oaspeţii sosesc. După cină mai stau de vorbă. La orele 2100 ei îşi iau rămas bun
pentru că este târziu.
2230 Familia Buchner merge la culcare.

8. Tagesablauf im Büro (Programul la birou)

Este luni, prima zi de lucru a dlui Buchner la noul loc de muncă.

820 sosire la birou


830 începerea muncii
Dl Buchner face câteva schiţe. Lucrează acum la o reclamă pentru noua serie
Opel. Se uită la modele, sunt frumoase şi dinamice. Această dinamică ar vrea
să transmită şi în reclamă. Scrie câteva variante.
1005 Deja a terminat cinci texte şi vrea să le confrunte cu imaginile. Merge în biroul
alăturat unde colegii ei lucrează la seria de imagini. Ei pun imagine şi text laolaltă
să vadă care se potriveşte cel mai bine.
1030 Consultarea a luat sfârşit dar dl Buchner nu este mulţumit de rezultatul ei.
Se înapoiază la biroul său şi cugetă. Îi vine o idee bună. Începe să lucreze cu zel la
ea şi rămâne şi în pauza de cafea la birou.
1240 Rezultatul: are textul potrivit pentru seria de imagini a colegilor săi.
1300-1330 E pauza de masă. La prânz el le arată colegilor lucrările terminate. Le plac
tuturora.
1400 Dl Buchner îi pune şefului proiectul terminat pe masă.
1600 Dl Meier, şeful, îl cheamă în birou. Este mulţumit de noua reclamă şi îl laudă pe
Dl Buchner. După aceea vorbesc despre un nou proiect. Acesta va fi destul de
dificil, dar dlui Buchner îi plac provocările.
1630 El stinge calculatorul. Munca s-a terminat.

107
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

9. Ein Geschäftsangebot (O ofertă de afaceri)

Biroul dlui Kaufmann. Sună telefonul. Secretara răspunde/ridică receptorul.

Secretara Da, bună ziua. Kalle SA., aici Agnes Möller.


Löb Bună ziua dna Möller. Aici Matthias Löb de la Farlöb SA., aş putea vorbi cu
dl Kaufmann?
S Un moment, vă fac legătura.
L Mulţumesc.
Bună ziua, aici Matthias Löb.
Kaufmann A bună ziua, prietene. Cum vă merge? De mult n-am auzit nimic de dvs.
L Da aşa este, dar acum vin să vă fac o ofertă excelentă de afaceri.
K Vă ascult.
L V-am sunat pentru că vreau să vă ofer o colaborare. M-am gândit la un proiect
Joint venture dar detaliile n-aş vrea să le discutăm la telefon. V-ar interesa?
K Sună bine, dar bineînţeles nu mă pot decide până când n-am auzit detaliile.
L De la sine înţeles. Ne-am putea întâlni la mine în birou?
K Da, când?
L Să zicem mâine la 10, vă convine?
K Excelent. La revedere până mâine!
L Vă aştept. La revedere!

10. Ein Joint Venture Projekt (Un proiect Joint venture)

Clădirea centrală a lui Farlöb SA. Biroul dlui Matthias Löb, director general al firmei.

Secretara Dl Löb, a sosit dl Kaufmann.


Löb Mulţumesc, conduceţi-l vă rog la mine în birou !
Se deschide uşa şi dl Kaufmann intră.
K Bună ziua dl Löb.
L Îmi pare bine că vă văd. Luaţi loc vă rog! O cafea?
K Mulţumesc, drăguţ din partea dvs. Vă ascult.
L Dna Brunner, două cafele vă rog!
Şi acum la temă! Am dori să debutăm pe piaţa americană dar ne temem că pentru
noi ar fi o înghiţitură prea mare. Singuri nu avem şanse, de aceea am dori să ne
asociem cu o altă firmă. Dvs. fabricaţi vopsea pt. pereţi şi pictură, noi pentru
maşini şi vopsea industrială. Dacă cele două întreprinderi se asociază, avem
întreaga gamă de vopsele: de la gospodărie până la industrie şi artă. Succesul ar fi
aşa zis asigurat. Ce părere aveţi?
(Dna Brunner aduce cafeaua) Mulţumesc!
K Nu sună rău. Alte detalii?
L M-am interesat deja. Pe piaţa americană nu există altă întreprindere cu o gamă
atât de largă de produse. La acest proiect Joint venture ambele firme ar lua parte
bineînţeles în egală măsură, deci 50-50% atât la capital cât şi la venit. Acest risc
comun ne putem asuma deja. Şansele pentru succes sunt 90%. Când aţi avut
ultima dată o afacere atât de sigură?
K În această privinţă aveţi dreptate. Ideea este excelentă, îmi place. Rămâne doar
de văzut, ce spune de ea direcţiunea noastră.
L Bine, discutaţi cu conducerea şi eu convoc o adunare cu acţionarii. Dacă ei sunt
108
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

de acord, putem discuta data viitoare detaliile contractului. Să zicem săptămâna


viitoare, în 27. V-ar conveni?
K Da. Pe curând atunci. Mulţumesc pt. cafea.
L Să vă fie de bine. La revedere.

11. Einen Termin vereinbaren/ändern (A stabili o întâlnire/un termen/A schimba data


întâlnirii)

Dl Kaufmann a discutat despre oferta de afacere cu ceilalţi membrii ai conducerii şi ei


erau de părere că este o idee bună. Avocatul este în schimb ocupat în data de 27, aşadar dl
Kaufmann vrea să reprogrameze întâlnirea.
Telefonul sună la direcţiunea lui Farlöb. Secretara dlui Löb răspunde.

Secretara Bună ziua, Farlöb SA. Poftiţi!


K Bună ziua dna Brunner. Aici Arno Kaufmann. Mi-aţi putea face legătura cu dl
Löb?
S Ah, bună ziua dl Kaufmann. O clipă vă rog.
K Mulţumesc.
S Dl Löb, dl Kaufmann este la linia 2.
L Mulţumesc dna Brunner, faceţi-mi legătura vă rog!
Bună ziua, dragule prieten. Ce noutăţi mai aveţi?
K Bună ziua. Numai bune. Se pare că vom colabora.
L Excelent!
K Dar există o mică problemă.
L Da …
K Îmi pare rău pentru neplăcerile create, dar avocatul nostru nu poate veni în 27, are
un proces important. Am putea stabili un alt termen?
L Bineînţeles! Să zicem în 30, vă convine?
K Da, e bine. La ce oră?
L La 12 la mine în birou, discutăm despre detalii, îi punem pe avocaţi să elaboreze
contractul şi noi în acest timp mergem la restaurant. La masă putem discuta
despre planurile pe viitor. Dacă vă convine, rezerv atunci o masă pt. două
persoane la 1330 la “Leul de aur”.
K Bine. Atunci în data de 30 la ora 12 la dvs. Mulţumesc pentru înţelegere. La
revedere.
L Pentru puţin. La revedere.
Dna Brunner, rezervaţi-ne vă rog o masă la ”Leul de aur” pe data de 30 la unu şi
jumătate. Pt. două persoane.
S Rezolvat.
L Mulţumesc.

12. Einen Flug buchen. Ein Taxi bestellen (A rezerva un bilet de avion. A comanda un
taxiu)

Cele două firme au semnat contractul, acum sunt parteneri la proiect. Dar trebuie să
deschidă o filială în America, astfel clienţii îi vor putea găsi mai uşor şi mai repede. Dl Löb
zboară în America ca să facă acolo paşii necesari. Mai întâi trebuie să ia în chirie o încăpere pt.

109
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

birou şi să anunţe autorităţile de filială. Mai trebuie să angajeze şi câţiva oameni care ar trebui să
conducă afacerea/magazinul acolo.

Löb Dna Brunner, rezervaţi-mi vă rog un bilet de avion la Airberlin pt. poimâine spre
New York şi înapoi.
Secretara Cu care avion doriţi să zburaţi?
L Cel de la 820 este bun, atunci sunt deja la 12 la New York.
S Să vă rezerv şi o cameră ca să găsiţi sigur cazare?
L Da, ar fi excelent. Ce bine că vă gândiţi la toate.
S Cât timp rămâneţi?
L Nu ştiu încă. Faceţi rezervarea vă rog pt. o perioadă nedeterminată.
S Am înţeles. (Sună la biroul lui Airberlin din Köln.)
Funcţionara Bună ziua. Airberlin Köln, poftiţi?
S Bună ziua. Aş dori să rezerv un bilet pt. poimâine la 820 spre New York, clasa I vă
rog.
F Dus – întors sau simplu?
S Dus – întors dar să fie un bilet deschis.
F Atunci trebuie să vă anunţaţi cu o zi înainte de zbor.
S Bineînţeles.
F Biletul îl puteţi ridica de la noi de la birou sau de la aeroport.
S Mulţumesc.
F Cu plăcere.
Peste două zile la 715 dimineaţa. Dl Löb comandă un taxi.
Centrala Ziller Taxi, poftiţi?
L Bună dimineaţa. O maşină vă rog pe strada Peter Müller 14 până la aeroport.
C O clipă. Strada Peter Müller 14 până la aeroport. Peter Müller 14 până la aeroport.
Da, un Volkswagen albastru nr.15 în două minute.
L Mulţumesc.
C Cu plăcere.

13. Firmenpolitik. Maßnahmen zur Erhöhung der Leistungsfähigkeit und des Umsatzes
(Politica de conducere a unei firme. Măsuri pentru creşterea productivităţii şi a cifrei de
afaceri)

Şedinţă la Kalle SA. Pe ordinea de zi: politica firmei, dezvoltarea/crearea unei imagini,
creşterea productivităţii, noi tehnici publicitare.

Kaufmann Bună dimineaţa.V-am chemat ca să discutăm despre viitorul firmei noastre.


Pentru internaţionalizarea firmei am semnat un proiect Joint venture cu Farlöb
SA., asta înseamnă că trebuie să rămânem competitivi. Dar în ultimele trei luni
ne-au scăzut cifra de afaceri şi veniturile. A sosit timpul să luăm măsuri.
Şef de Aveţi dreptate dar ce planuri aveţi?
producţie
Ka În primul rând trebuie să ne schimbăm puţin principiile, avem nevoie de un nou
moto. Clientul şi pretenţiile lui trebuie să stea în centrul interesului. Trebuie să
facem acest pas spre client, e inevitabil/absolut necesar. În afară de asta Kalle
SA are nevoie de un simbol.
Cond. prod. Vă gândiţi la C.I. ?
Ka Da, exact. Tot aşa cum toţi avem un nume şi anumite trăsături şi o firmă e
110
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

asociată cu un simbol, o culoare. Bineînţeles trebuie să investim mai mult şi în


publicitate. O campanie publicitară nu foarte agresivă dar cu efect ar putea face
miracole. Dna Schäfer faceţi vă rog până vineri un calcul orientativ al
cheltuielilor.
Şef publicit. Voi încerca să socotesc cu costuri minime dar şi aşa costurile totale vor fi mult
mai mari decât cele de până acum.
Ka Faceţi numai socotelile şi discutăm după aceea. Şi acum la tema producţie.
Toate măsurile se fac degeaba dacă nu creştem productivitatea. Maşinile noastre
în parte sunt învechite dar nu avem bani să cumpărăm unele noi. Soluţia ar fi să
închiriem maşini. Dl Kuller dvs. vă revine sarcina să adunaţi oferte de prestări
de la firme de leasing. Vom alege dintre ele pe cea mai avantajoasă. Schimbările
din păcate influenţează şi planificarea personalului.
Şef personal De asta m-am temut. Vreţi să faceţi reducere de personal?
Ka Nu, deloc. Avem nevoie de întreaga forţă de muncă, mă gândesc la o
restructurare. Dacă primim maşini noi, în unele secţii forţa de muncă devine
superfluă dar altele vor avea nevoie de mai mult personal. E vorba doar de o
recalificare, nimeni nu va fi concediat. Dl Meier, vorbiţi vă rog cu muncitorii.
Aveţi întrebări legate de problemele discutate? Dacă nu sunt, aştept propuneri pt.
C.I. (Corporate Identity) până săptămâna viitoare. Lunea viitoare la ora 10 din
nou şedinţă. La revedere.

14. Ein Dienstleitungsangebot (O ofertă de prestări)

Dl Kuller a răsfoit mai multe prospecte şi a găsit cea mai avantajoasă oferta firmei Meyer
& Co. După o discuţie cu dl Kaufmann sună la firma respectivă.

Meyer Meyer & Co., bună ziua.


Kuller Bună ziua, aici Thomas Kuller de la Kalle SA. Vi-am văzut prospectul şi ne-ar
interesa maşinile dvs. Aţi putea să-mi daţi nişte informaţii?
Meyer Cum să nu. Presupun că vă interesează tehnologia asistată de calculator nu-i
aşa?
Kuller Da.
Meyer Atunci vă pot recomanda noua serie Thyssen. În ce domeniu lucraţi?
Kuller În industria chimică, producem vopsele.
Meyer Excelent. Atunci am aici ceva în special pentru dvs. O serie de 10 maşini de la
sortarea şi amestecarea substanţelor până la ambalarea produselor, totul pe bandă
rulantă şi bineînţeles dirijat de calculator. Dacă vă interesează într-adevăr, ne
puteţi vizita la sediu şi vă arătăm şi prospecte şi bineînţeles maşinile.
Kuller Ce condiţii puneţi?
Meyer Puteţi închiria maşinile pe o perioadă de la o lună până la 2 ani şi după aceea
există bineînţeles posibilitate pentru prelungire. Clienţii stabili au reducere de
20%. Client stabil e persoana care închiriază ceva pe cel puţin 1 an. Preţul
depinde de maşină. Maşinile de care dvs. aveţi nevoie costă 3500 de euro pe lună.
Kuller Care sunt condiţiile de plată?
Meyer Puteţi plăti lunar sau trimestrial, cum vă convine. Pe cât timp aţi dori maşinile?
Kuller Deocamdată pe un an, dar probabil vom prelungi contractul. Când am putea vedea
maşinile?
Meyer Suntem aici zilnic de la 9 până la orele 17.
Kuller Bine, atunci vă căutăm mâine la 10. Mulţumesc pentru informaţii.
111
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Meyer Pentru puţin. Pe mâine atunci.

15. Ein Konto eröffnen (A dechide un cont)

Commerzbank SA, filiala din Köln.

Funcţionară Bună ziua. Poftiţi!


Dl Meyer Bună ziua. Aş dori să deschid un cont.
F Aveţi deja cont la noi?
M Nu.
F Cont privat sau de afaceri?
M De afaceri şi să fie pt. valută. Care sunt condiţiile?
F Pentru activarea contului trebuie să depuneţi din start 200 de dolari. Oferta
noastră este de 3% dobândă anuală şi la fiecare operaţie percepem 0,2% comision.
În afară de acesta comisionul de întreţinere cont este de 19,95 € pe lună. Aveţi
aici o listă cu actele necesare pt. deschidere de cont şi anume:
cod fiscal;
înscriere în registrul firmelor;
statutul societăţii şi contractul de societate;
certificatul de înmatriculare în registrul comerţului;
formular de cerere pt. deschidere cont;
fişă cu specimenele de semnături şi amprenta ştampilei
dvs.
Totul se completează cu litere de tipar. Dacă mai aveţi întrebări vă stăm la
00 00 00
dispoziţie în cursul săptămânii între orele 9 -17 , sâmbăta până la ora 13 .

M Mulţumesc. La revedere.
F Şi noi vă mulţumim pt. încrederea acordată. La revedere.

16.1. Werbung (Publicitate)

O formă rudimentară a publicităţii a existat deja pe timpul omului primitiv, desenele de


pe pereţii peşterilor sau firmele hanurilor din Evul mediu făceau într-o oarecare măsură reclamă
la ceva. Dezvoltarea publicităţii a mers printre altele mână în mână cu răspândirea producţiei în
masă, dezvoltarea transporturilor, creşterea populaţiei şi a puterii sale de cumpărare. De fapt
„Publicitatea este un instrument de comunicare. Când ne îndepărtăm de acest concept
fundamental, îi stabilim publicităţii sarcini nerealiste şi ne îndreptăm spre eşec.” (Kleppner’s
Advertising Procedure, p. 44) consideră J. Thomas Russell şi W. Ronald Lane în manualul lor de
publicitate.
Publicitatea face parte din strategia de marketing a unei întreprinderi şi ca atare are nevoie de un
public ţintă, adică trebuie delimitaţi clienţii potenţiali şi adresată reclama acestui grup. Altfel şi
cea mai bună publicitate riscă eşecul.
Printre toate elementele unei publicităţi poate cel mai important este titlul; el trebuie să
stârnească interes şi curiozitate pentru restul textului. Un titlu captivant este alcătuit din maxim
10 cuvinte scurte şi simple şi subliniază cele mai deseamă avantaje oferite de produs /serviciu. El
conţine atât numele de marcă cât şi verbe de acţiune (cel puţin unul). Dacă îmbracă forma unei
întrebări, este foarte eficient în stârnirea interesului. Cele prezentate şi promise în titlu trebuie

112
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

dezvoltate şi dovedite în textul publicităţii. Cele mai multe reclame dispun şi de imagini ceea ce
joacă deasemenea un rol important în trezirea atenţiei cu condiţia să aibă legătură cu conceptul
de vânzare (produsul). Elaborarea unei reclame se bazează pe următoarele principii
fundamentale:
 unitate – toate elementele publicităţii (text, imagine, titlu, siglă) trebuie să alcătuiască un
complex armonios, altfel rezultă confuzie vizuală.
 armonie – adică elementele unei publicităţi trebuie să fie compatibile unul cu celălalt.
 ordine – macheta reclamei trebuie structurată astfel încât să permită o citire comodă şi să
conducă privirea cititorului în direcţia dorită de creatorul publicităţii (cea mai frecventă
aşezare în pagină este sub forma unui S sau Z).
 accentuare – se scot în evidenţă un element sau un grup de elemente dar nu pot fi
evidenţiate toate.
 punere în contrast – monotonia vizuală este întreruptă prin utilizarea a diferite tipuri şi
mărimi de caractere în text.
 echilibru – pentru alcătuirea unei publicităţi armonioase trebuie avut în vedere echilibrul
dintre partea dreaptă şi cea stângă a machetei.

16.2. Werbetechniken. Ratschläge für eine gute Werbung (Tehnici de publicitate. Sfaturi
pentru o publicitate reuşită)

La crearea unor spoturi publicitare experţii recurg la diferite tehnici publicitare care să
garanteze succesul reclamei. În continuare se prezintă câteva dintre aceste tehnici.

 stârnirea sentimentelor

Aici creatorilor le vin în ajutor animale, copii şi formulări poetice, respectiv prezentarea de
situaţii romantice.
 accentuarea contrastului
Se pot folosi nu numai perechi opuse, dar şi imagini, situaţii, asocieri neobişnuite.
 comparaţie
Publicitatea operează nu numai cu perechi opuse, dar şi comparaţie prin care propriul produs se
compară cu cel al concurenţei şi se prezintă avantajul oferit de propria marfă.
 relatarea de întâmplări
Publicitatea îmbracă forma unei povestiri, unei piese scurte de teatru. Rolul principal îl joacă
produsul la care se face reclamă şi care oferă soluţie la problema prezentată. Oarecum legat de
aceasta este şi
 serialul
Acesta se bazează pe ideea că fiecare spot publicitar este un nou episod în povestirea relatată.
 interviu cu consumatorul, mărturii
Această tehnică operează ori cu celebrităţi sau persoane neprofesioniste alese din masa
consumatorilor şi care sunt intervievaţi sau care depun mărturie privitoare la produs sau la
problema soluţinată prin acesta.

113
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

 umor
Publicitatea adesea recurge la umor şi la variaţiile lui mergând până la ironie, episoade picante
uşor erotice şi jocuri de cuvinte. Dar această tehnică este depedentă de limbă şi condiţionată
cultural întrucât trebuie luat în considerare tabu-uri şi obiceiuri. Diferenţele culturale trebuie
avute în vedere în general, aşa că anunţurile publicitare trebuie adaptate la fiecare piaţă în parte.
 repetare
De cele mai multe ori se repetă imaginile, adică produsul sau gama de produse sunt reprezentate
de mai multe ori în machetă cu scopul de a accentua şi fixa ideea de vânzare.
La elaborarea publicităţii se mai iau în considerare următoarele sfaturi: mesajul să fie
scurt şi simplu, nu se vinde produsul în sine, ci avantajele oferite de acesta punând accentul pe
diferenţierea produsului. Culorile, celebrităţile şi aluziile sexuale au forţă de atracţie. Important
este sloganul publicitar care subliniază avantajul produsului dar trebuie acordată atenţie şi
aşezării, vizibilităţii şi lizibilităţii întregului text.

17.1. Präsentationen. Allgemeinregeln (Prezentări. Reguli generale)

În viaţa profesională se fac adesea prezentări pentru o firmă, produs, servicii etc. Pentru
acestea ar trebui respectate următoarele reguli generale.

1. Scopul prezentării este de a face ceva cunoscut. Astfel prezentarea trebuie să fie inteligibilă şi
interesantă.

2. Pentru o prezentare PowerPoint se alege un design plăcut, decent, nu se utilizează culori


ţipătoare. Designul trebuie să vină în îmtâmpinarea privitorului, adică trebuie selectată o mărime
corespunzătoare pentru caractere – cel puţin 18-20 puncte – şi un tip uşor de citit. După părerea
lui Guy Kawasaki la selectarea caracterelor ar trebui să se orienteze după cel mai în vârstă
individ din public şi împărţită vârsta acestuia la doi.

3. Nu plasaţi prea multă informaţie pe un slide! (De regulă max. 10 rânduri) Trebuie luată în
considerare motoul: savoarea stă în concizie. Slide-urile Powerpoint trebuie folosite doar ca
schiţă, fir călăuzitor, rolul principal îi revine prezentării orale, adică important este ceea ce se
povesteşte la acele slide-uri.

4. Publicul păstrează în memorie imaginile pe o perioadă mai lungă decât cuvintele, aşa că ar fi
bine să se combine textul cu imagini şi să nu se uite nici de umor. Publicul va fi recunoscător
pentru acesta. Atenţie: în Germania imaginile de obicei sunt proprietatea intelectuală a cuiva,
deci nu se pot descărca pur şi simplu de pe internet şi încorpora în propria prezentare. Totuşi
există câteva pagini web, ca de exemplu stock.xchng sau flickr, care oferă posibilitatea utilizării
gratuite a acestora.

5. Dacă sunt prezentate cifre, acestea trebuie ilustrate pentru o înţelegere mai bună în rândul
publicului. Tabelele şi diagramele se explică şi se acordă publicului timp suficient pentru
recepţie.

114
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

17.2. Kulturelle Unterschiede bei Präsentationen (Diferenţe culturale în domeniul


prezentărilor)

Regulile de mai sus au oferit ajutor pentru orientare generală, în afară de acestea trebuie
avute în vedere şi aşteptările, uzanţele diferitelor culturi. Acestea pot fi foarte diferite. Aşa că în
spaţiul internaţional la elaborarea unor prezentări trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
 Cât de mult îşi poate menţine publicul atenţia?
 Cât de detaliată ar trebui să fie prezentarea?
 Ce aşteptări are publicul: date, cifre sau sunt mai degrabă interesaţi în a cunoaşte
persoana?
 La ce fel de feedback te poţi aştepta?

1. Reprezentanţii unor culturi diferite dispun de o capacitate foarte variată de a-şi menţine atenţia
şi pot avea aşteptări diferite faţă de o prezentare. Pe când cei mai mulţi oameni se pot concentra
cam 30 de minute, germanii sunt capabili să-şi menţină atenţia până la o oră şi arată interes
pentru toate detaliile (mai ales date tehnice, cifre etc.). La terminarea prezentării ei pun întrebări.
În cazul unui public german trebuie avut grijă cu umorul, acesta poate fi văzut negativ.

2. Un public japonez nu se mulţumeşte cu puţine informaţii pe un slide. Întrucât ei sunt vizuali,


le place să vadă toate datele importante la un loc. Acesta cu atât mai mult cu cât la sfârşitul
prezentării ei nu pun întrebări pentru a nu părea nepoliticoşi.

3. După cum am mai făcut aluzie mai sus în unele culturi se aşteaptă feedback – întrebări,
comentarii, aplauze – şi se şi oferă de obicei, pe când în altele nu, sau felul feedback-ului este
diferit; japonezii cad într-o tăcere comtemplativă, nemţii bat în masă dacă le-a plăcut
prezentarea, iar alţii aplaudă.

18. Ein Geschäftsplan (Un plan de afaceri)

Scopuri

În general se întocmeşte un plan de afaceri cu următoarele ocazii:

1. înfiinţarea firmei
2. dezvoltarea afacerii
3. căutare de investitori
4. solicitare de credit

Lungimea este variabilă, depinde foarte mult de scopul cu care se întocmeşte planul. În
multe cazuri nu depăşeşte 10 pagini. Dar dacă se întocmeşte planul de afaceri de către o firmă
start-up pentru bancă (solicitare de credit), se doreşte a fi mai explicit (între 20 şi 50 de pagini).
În mod normal şi potenţialii investitori se aşteaptă la un plan de afaceri mai detaliat dar există şi
situaţii când o prezentare PowerPoint reuşită şi convingătoare de 20 de pagini înlocuieşte planul
de afaceri clasic.

Părţile planului de afaceri

Un plan de afaceri conţine următoarele unităţi:

115
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

1. Sinteza planului de afaceri

Aici trebuie oferită o sinteză a planului, adică trebuie atinse pe scurt toate aspectele
tratate în plan, precum ideea de afacere, firma, obiectivele, segmentul de piaţă ales, potenţialul
de piaţă, concurenţa, conceptul de marketing, conducerea întreprinderii, prognoza de
rentabilitate, posibilităţi de dezvoltare etc.

2. Ideea de afacere şi viziunea

Acest capitol oferă spaţiu pentru prezentarea ideii de afacere, a firmei şi a filozofiei sale
cu toate componentele ei: viziune, misiune, obiective. În cadrul prezentării firmei trebuie tratate
aspecte precum forma juridică (existentă, plănuită), sediu, resurse (materiale, financiare, umane)
şi domeniul de activitate a întreprinderii.

3. Analiza pieţei şi a concurenţei

Acesta este un capitol decisiv în planul nostru de afaceri. Dacă nu se ştie nimic despre
piaţa ţintă şi concurenţa potenţială, se bâjbâie numai orbeşte şi afacerea nu dă succes. În cazul
analizei de piaţă se iau în considerare segmentarea pieţei şi potenţialul ei. Definirea grupului
ţintă pentru produs/serviciu ajută la delimitarea segmentului de piaţă relevant pentru produs,
acesta înseamnă că trebuie definit exact grupul potenţial de consumatori în baza poziţiei
geografice, vârstei, sexului, naţionalităţii, concepţiei despre viaţă etc. Nu trebuie neglijată
nicidecum concurenţa şi acest lucru nu se referă numai la producătorii de mărfuri similare, ci şi
la cei care fabrică produse de substituire.
Răspunsul la întrebarea, ce cifră de afaceri poate fi atinsă cu propriul produs şi cu cele
similare ale concurenţei, oferă informaţii despre potenţialul segmentului de piaţă respectiv.
Analiza potenţialului de piaţă se referă la clienţi, concurenţă, amplasament. În cadrul unor
analize detaliate de piaţă se întocmeşte o prognoză a situaţiei de piaţă pentru o perioadă de 5
până la 10 ani. Toate aspectele tratate mai sus pot face parte dintr-o analiză SWOT. Această
analiză aduce la suprafaţă punctele forte (strengths) şi slăbiciunile (weaknesses) propriei firme,
propriului produs faţă de concurenţă, posibilităţi, oportunităţi (opportunities) şi ameninţări
(threaths) pentru întreprinderea în cauză.

4. Conceptul de marketing

Este de recomandat să ataşezi planului de afaceri şi un concept de marketing pentru că


acesta analizează afacerea din toate perspectivele precum situaţia de pornire (Unde ne aflăm?),
idei, viziune, scopuri (Ce dorim să atingem?) şi strategia respectiv mixul de marketing cu
posibilităţi de aplicare în practică. Mixul de marketing (cele 4 p-uri) se referă la produs
(product), preţ (price), desfacere/plasare (placement) şi publicitate (promotion).

5. Conducere şi personal

Aici trebuie prezentate directorul administrativ şi conducerea întreprinderii. Înseamnă


puncte în plus dacă persoanele avute în vedere ataşează un CV din care să reiasă calificarea,
experienţa în domeniul de afaceri. Dacă întreprinderea are şi personal, trebuie prezentat şi acesta.

6. Plan financiar (previziuni financiare)

Planul financiar trebuie să conţină următoarele informaţii: care este necesarul de capital
116
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

al întreprinderii (planificarea necesarului de capital: active imobilizate [ex. costuri cu înfiinţarea,


costuri cu publicitatea la deschiderea firmei, lansarea pe piaţă a unui produs etc.]+ active
circulante [ex. cheltuieli cu echipamentul, materia primă, consumabile, lichidităţi etc.]), de unde
se procură aceste mijloace (planul de finanţare), la ce rentabilitate se poate aştepta (prognoza
rentabilităţii) şi cum se vor acoperi costurile curente (planificarea lichidităţii). Se vor trece
veniturile şi cheltuielile lunare pentru aflarea nivelului de solvabilitate curentă a întreprinderii.
Mai jos găsiţi un plan financiar pentru jumătate de an.

7. Anexe

Aici îşi găsesc loc toate documentele suplimentare (CV-uri, chestionare, păreri ale
experţilor etc.) care nu s-au putut introduce în corpusul planului de afaceri, dar care pot fi
importante pentru evaluarea afacerii.

Cheia testului de la capitolul 2 (Schlüssel für das Quiz vom Kapitel 2)

wahr/adevărat
* München befindet sich in Süddeutschland *
* Deutschland ist eine Republik *
* Hamburg ist ein Hafen *
* die Mark war stärker als der Schilling *
* die beste Note ist in Deutschland eins *
* Deutschland ist ein Bundesstaat *
* die Donau entspringt im Schwarzwald *

Cheia întrebărilor de autoevaluare / Lösung der Selbstbewertungsfragen


Cap 1.

1. Participiul perfect se poate folosi adjectival sau pentru formularea perfectului compus.

2. Nu primesc -ge verbele cu prefix (besprechen, vergessen etc.), cele care se termină în –ieren
(telefonieren, studieren) şi cele cu particulă inseparabilă (übersetzen, umfassen etc.).

3. Perfectul compus se formează cu auxiliarele sein şi haben.

4. Există reguli precise, de exemplu cu haben formulează perfectul compus verbele tranzitive,
cele reflexive, cu sein verbele de mişcare exprimând schimbarea locului, verbele care exprimă
trecere de la o stare la alta, verbele sein, werden, bleiben, cele care exprimă ideea de a se
întâmpla.

5. Auxiliarul ocupă locul verbului conjugat (al 2.-lea element într-o prop. enunţiativă şi în
interogativa de completare şi primul element în interogativa de decizie), iar participiul perfect
al verbului care exprimă acţiunea stă la sfârşit.

117
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Cap 2.

1. Lorelei este o sirenă care prin cântecul ei îi fermecă pe corăbieri care nu sunt atenţi la stâncile
periculoase din apă şi se scufundă.

2. Germania are 16 landuri, cel mai întins fiind Bavaria (Bayern), iar cel mai populat Vestfalia de
Nord (Nordrhein-Westfalen).

3. Numele Parlamentului central al Germaniei este Bundestag.

4. Actualmente cancelarul Germaniei este Angela Merkel.

5. Absolvenţii de liceu termină 12/13 clase depinzând de land-ul în care trăiesc.

6. Alternativele pentru liceu sunt Hauptschule (5 ani de studiu) şi Realschule (6 ani de studiu).

Cap 3.

1. CV complet (lückenlos) înseamnă fără lacune/întreruperi nejustificate în cronologie. Dacă


studiile, activitatea pe câmpul muncii n-au avut un caracter continuu trebuie indicate şi
activităţile din acel interval de timp.

2. Această acurateţe în cronologie serveşte la înlăturarea oricărei bănuieli în privinţa activităţii


individului. Ideea este: cine nu are nimic de ascuns, dă explicaţii detaliate.

3. Prepoziţiile folosite cu sens temporal cer cazul D. pentru că întrebarea wann? (când?) este
întrebare aferentă acestui caz.

4. Nu, numai în topică.

5. Conjuncţie coordonatoare înseamnă că nu schimbă topica normală a cuvintelor în propoziţie


(verb al doilea element sau imediat după conjuncţie).

6. Dacă în propoziţia cauzală avem două verbe, cel conjugat (auxiliar sau verb modal) va avea
topica impusă de conjuncţia coordonatoare denn sau cea subordonatoare weil.

Cap 5.

1. Scrisoarea de intenţie trebuie să convingă angajatorul că tocmai candidatul este persoana


potrivită pentru slujba în cauză, de aceea trebuie subliniate beneficiile aduse firmei de către
candidat. Să nu se repete integral informaţiile din CV, să se facă doar aluzie la ele!

2. Într-o scrisoare oficială nu există indentarea primului rând dintr-un paragraf totul fiind aliniat
spre stânga. Diferitele paragrafe se despart cu un rând liber între ele. Aceste scrisori trebuie
semnate şi de mână.

3. În cazul verbelor cu particulă separabilă aceasta face parte integrantă din verb, pe când la
verbele cu prepoziţie aceasta este un element separat. Este adevărat că particula acestor verbe
formal este o prepoziţie (ex: an, auf, vor, aus etc.), dar în combinaţie cu un verb ca parte
integrantă din el se cheamă particulă. Cele două categorii se mai aseamănă şi prin faptul că
118
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

particula/prepoziţia schimbă sensul verbului care în această combinaţie înseamnă deja altceva
(ex: kommen = a veni; ankommen = a sosi; arbeiten = a munci; arbeiten für = a munci
pentru).

4. Nu e bine să se ascundă slăbiciunile pentru că toată lumea ştie că om fără cusur nu există şi
aceste defecte oricum mai repede sau mai târziu vor ieşi la suprafaţă. În plus un om conştient
de defectele sale este mai valoros decât cel care nu şi le cunoaşte/recunoaşte pentru că ştie
care sunt domeniile unde este nevoie de schimbare, perfecţionare.

Cap 7.

1. În cazul verbului reflexiv persoana care face acţiunea şi cea asupra căreia se răsfrânge acţiunea
este aceeaşi (ex: ich wasche mich = mă spăl; eu fac acţiunea şi eu o şi suport), când verbul
este însoţit de un pronume personal la dativ sau acuzativ, autorul acţiunii nu este identic cu cel
care suportă efectele ei (ex: er sieht mich = mă vede; el face acţiunea care se răsfrânge asupra
mea).

2. Numai din context (ex: er sieht uns – Akk.; er bringt uns – D.)

3. Nu există concordanţă, unele verbe sunt reflexive în una din cele două limbi dar nu şi în
cealaltă. Un principiu de control ar fi: verbele care în limba română au o formă pseudo-
reflexivă, dar nu pot fi trecuţi la pasiv, nu vor fi reflexive în limba germană (ex: a se plimba –
nu poate formula pasivul, corespondentul în limba germană nu va fi reflexiv – spazieren).

Cap 8.

1. Verbele tranzitive sunt cele care pot avea complement direct.

2. Complementul circumstanţial de loc coordonat de verbele tranzitive legen, hängen, setzen,


stellen va fi la acuzativ pentru că indică mişcare, direcţie şi răspunde la întrebarea wohin?

3. Nu, ci cazul dativ (indică stare răspunzând la întrebarea wo?)

Cap 10.

1. Dacă fraza conţinând o propoziţia condiţională începe cu regenta, atunci în aceasta topica va fi
cea a unei propoziţii enunţiative (verb al II.-lea element), iar dacă fraza este începută cu
propoziţia condiţională, regenta începe cu verb.

2. Nu există diferenţă de sens.

3. Da şi în acest caz începem propoziţia condiţională cu verb.

4. Nu, în limba română există o singură variantă de traducere pentru o propoziţie condiţională şi
anume cea conţinând conjuncţia dacă.

119
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Cap 12.

1. Corect este „Sie bringen das Werbematerial mit, um es den anderen zu zeigen.” Structura um
…zu + infinitiv poate fi folosită doar în cazul în care cele două propoziţii au subiecte identice,
astfel în subordonată nu se mai repetă subiectul.

2. Nu, nu este greşit, dar de obicei se înlocuieşte.

Cap 14.

1. Formele pronumelui relativ la diferite cazuri sunt foarte asemănătoare cu cele ale articolului
hotărât, diferenţe există la G. sg. la toate genurile, G. pl. şi la D. pl.

2. Pronumele relativ introduce o propoziţie pe când articolul stă în faţa unui substantiv.

Cap. 16.

1. Dacă nu există puncte centrale într-o reclamă cititorul/privitorul nu ştie asupra a ce să-şi
îndrepte atenţia şi nici nu reţine nimic din ceea ce a văzut.

2. Reclamele ca şi produsele trebuie adaptate la specificul pieţei, la obiceiurile existente şi


trebuie avut mare grijă ca reclama să nu conţină elemente jignitoare pentru o anumită cultură.

3. Nu, numai limitat pentru că cei care nu sunt vorbitori de limba germană nu percep umorul şi
jocul de cuvinte inerente reclamei ratând astfel mesajul transmis conform căruia Gösser ar fi
superlativul berilor.

Cap 17.

1. Caractere de 28-30.

2. Pe primul slide vor fi prezentate imagini despre toate produsele firmei.

3. Prezentarea trebuie să fie dinamică. Acest lucru putem realiza prin puţin text şi mai multe
imagini pe slide-uri, printr-o prezentare orală – nu cititul slide-urilor – condimentată cu puţin
umor.

Cap 18.

1. Rezumatul dă o privire de ansamblu asupra întregului plan şi lansează o invitaţie pentru citirea
acestuia. Prin urmare dacă rezumatul nu pare a fi convingător, există toate şansele ca planul să
nu fie parcurs de către adresaţii lui.

2. Analiza SWOT reflectă punctele forte şi cele slabe ale unei întreprinderi/unui produs,
oportunităţile şi ameninţările care vin din partea pieţei. Nu în ultimul rând oferă posibilitatea
comparaţiei cu concurenţii în toate aceste privinţe.

3. Mixul de marketing face o prezentare a produsului, preţului aplicat, a căilor, posibilităţilor de


distribuţie şi a comunicării cu clienţii prin intermediul publicităţii pentru un anumit produs.

120
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Cheia întrebărilor de autoevaluare finală / Lösung der Selbstbewertungsfragen vom Ende


des Lehrmaterials


1. er hat gespielt = el s-a jucat; wir sind gegangen = ne-am dus, am mers

2. Verbele cu particulă inseparabilă nu primesc ge- la participiu perfect.

3. 16 parlamente regionale (Landtag) şi unul central (Bundestag), deci în total 17.

4. Întrucât fiecare Land are propriul parlament şi propriile legi în conformitate cu constituţia
ţării, în fiecare Land există sistemul propriu de învăţământ şi nu unul unitar pe toată ţara.

5. Da, după 2000 cifrele şi datele se citesc la fel.

6. Von … bis se foloseşte când se indică anul, luna sau ziua cu numele zilei, iar von … bis zu
atunci când este indicată ziua ca dată.

7. Diferenţă există numai în topică, nu şi în sens. În propoziţia cauzală introdusă prin weil verbul
conjugat va trece la sfârşitul propoziţiei, iar în cea introdusă prin denn rămâne al II.-lea
element. (Atenţie: denn nu se socoteşte ca element din propoziţia introdusă prin el!)

8. arbeiten = a munci; arbeiten an = a munci la ceva; warten = a aştepta; warten auf = a aştepta
pe cineva/ceva; sprechen = a vorbi; sprechen über = a vorbi despre; hoffen= a spera; hoffen
auf = a spera la ceva

9. Verbul reflexiv poate avea pronumele la dativ sau acuzativ.

10. Da.

11. Nu, verbul poate fi şi la indicativ.

12. Dacă o propoziţie nu este introdusă prin conjuncţia wenn şi este o propoziţie condiţională,
atunci ea începe cu verb deşi nu este nici întrebare, nici poruncă.

13. Dacă regenta şi propoziţia finală au acelaşi subiect.

14. Nu, în mod obligatoriu numai în gen şi număr, iar cazul depinde de mesajul dorit a fi
transmis.

15. O reclamă bună trebuie să stârnească interesul, să fie inteligibil, relativ uşor de înţeles. Să nu
fie lipsit nici de umor, dar să evite anumite tabu-uri culturale. Nu uitaţi, este nevoie de
adaptare la diferite culturi, să nu fie abordate cumva subiecte, domenii tabu, respectiv să se
găsească calea eficientă de comunicare cu oameni având diferite fundaluri culturale.

16. Nu, prezentarea trebuie adaptată şi cultural.

17. La înfiinţarea unei afaceri, pentru bancă la cerere de credit, când se caută investitori.

121
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

18. Acest plan ajută antreprenorul să nu uite de ţelul stabilit, este un îndrumar în timpul
dezvoltării afacerii şi oferă un mijloc de control în momentele bilanţului (de unde s-a pornit,
unde s-a ajuns?)

19. Segmentul de piaţă cuprinde potenţialii clienţi ai unei întreprinderi care pe diferite
considerente, cum ar fi sex, naţionalitate, poziţie geografică, viziune asupra lumii etc. pot
forma grupul potenţial de consumatori pentru un anumit produs/o anumită prestare.

Cheia exerciţiilor / Lösung der Übungen


Cap. 1.
1.
suchen - gesucht studieren - studiert versuchen - versucht
spielen - gespielt laufen - gelaufen fliegen - geflogen
gehen - gegangen vergessen - vergessen besprechen - besprochen
sprechen - gesprochen bekommen - bekommen untersuchen - untersucht
schreiben - geschrieben investieren - investiert auskommen - ausgekommen
abfahren - abgefahren gefallen - gefallen mitmachen - mitgemacht

2.
gesagt - sagen besucht - besuchen konfrontiert - konfrontieren
gelesen - lesen informiert - informieren zersetzt - zersetzen
eingeschlafen - schlafen übersetzt - übersetzen gesungen - singen
gemessen - messen aufgefallen - auffallen empfangen - empfangen
geschwommen - schwimmen verzaubert - verzaubern gelungen - gelingen

3.
Er hat täglich eine Stunde ferngesehen.
Ich habe dieses Buch den ganzen Tag gesucht.
Michael ist gestern abgefahren.
Meine Mutter hat mir einen Rock gekauft.
Bist du mit dem Flugzeug geflogen?
Er hat den Roman nicht übersetzt.
Wann hast du das gelesen?
Im Urlaub haben wir uns gut unterhalten.
Warum habt ihr das nicht früher gesagt?
Wir sind heute früher weggegangen.

4.
Er ist heute früh aufgestanden.
Wir haben den ganzen Tag gearbeitet.
Wann hast du angerufen?
Gestern sind wir zu ihnen gegangen.
Warum habt ihr so wenig geschlafen?
122
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Was haben Sie studiert?


Die Kinder haben Tante Olga besucht.
Sie sind/ist gestern sehr spät eingeschlafen.


Cap. 3.

1.
Peter lernt seit einem Jahr Klavier spielen.
Von 9 Uhr bis halb zehn hatten wir Besprechung.
In 2 Tagen ist die Lieferung schon da.
Wann haben Sie Herrn Molker angerufen? Vor einer Stunde.
Sie arbeitet bis September, dann macht sie Urlaub.
Ab September werden wir zwei neue Kollegen haben.
Vom ersten September bis zum vierten September ist er an der Messe in Frankfurt.

2.
- In zwei Wochen bekomme ich das Stipendium in Deutschland. Ab September werde ich
6 Monate in Frankfurt verbringen.
- Seit wann weißt/kennst du die positive Antwort?
- Ich habe die Benachrichtigung vor zwei Wochen erhalten.
- Also du wirst vom ersten September bis zum einunddreißigsten März nicht zu Hause
sein.
- Genau.
- Womit fährst du?
- Mit dem Flugzeug, in vier Stunden bin ich da.
- Gute Reise!/Angenehmen Flug!
- Danke.

3. Heute ist der dreizehnte Januar neunzehnhundertneunundneunzig.


Ich bin am ersten August neunzehnhundertfünfundachtzig geboren.
Seit neunzehnhundertachtundsiebzig.
Am zweiundzwanzigsten April zweitausendfünf.
Neunzehnhundertachtundachtzig.

4. Ich kaufe ein Wochenendticket, denn das ist billiger.


Weil er gestern bis spät in der Nacht gearbeitet hat, kommt er heute erst später zur Firma.
Warum stehst du so früh auf? Weil ich heute viel zu tun habe.
Meine Kollegen machen keine Kaffeepause, denn sie trinken keinen Kaffee.
Rufen Sie bitte unseren Lieferanten an, weil der Transport noch nicht eingetroffen ist.
Ich muss schon eine halbe Stunde früher am Flughafen sein, weil ich einchecken
muss.
Schreib in deinem Lebenslauf auch über das Praktikum in Deutschland, weil dies
entscheidend sein kann.

123
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

5. Ich mag Kochen nicht, weil es zu viel Zeit in Anspruch nimmt.


Peter bekommt kein Stipendium, weil seine Begründung nicht ausführlich
genug war.
Der Zug nach Bonn hat Verspätung, weil es heftig regnet.
Ich möchte in Deutschland weiter studieren, denn ich will die Sprache besser
lernen.
Die Produktion steht still, denn der Rohstoff ist noch nicht angekommen.
Ich möchte nicht mit dem Flugzeug fliegen, weil ich Angst habe.
Morgen geht Frau Müller in die Bank, denn sie will ein Girokonto eröffnen.
Ich weiß nicht, wo der Stand der Firma Sigma ist, weil ich kein Veranstalter bin.


Cap. 4.

1. Vorschlag (propunere)

Ich sehe mir in der Zeitung die Jobsangebote an.


Viele Wirtschaftler sind jetzt arbeitslos.
Wenn man keine Erfahrung im Bereich hat, bekommt man kaum einen Job.
Die Werbeagentur sucht jetzt Mitarbeiter.
Alle Firmen suchen hochbelastbare und teamfähige Arbeitskräfte.
Den Lohn verhandeln Sie mit Herrn Maschke.
Hoffentlich ist meine Bewerbung bei der Firma erfolgreich.
Hier steht keine Kontaktperson aufgezeichnet.
Welche Fähigkeiten sind für diesen Job erforderlich?

2.
Der Innenarchitekt ist für den Job als Makler in einer Immobilienagentur geeignet, weil er über
eine Architekturausbildung und gute Fachkenntnisse verfügt.

Die Abiturientin mit Sprachdiplom in Spanisch und Englisch eignet sich für den Job als
Sekretärin, denn sie hat gute Sprachkenntnisse.

Der Baumeister kann bei Metzger & Kühn Constructing GmbH in Köln arbeiten, weil er in der
Gegend Arbeit sucht und den Forderungen der Firma entspricht.

Der Wirtschaftler oder der Handelsagent mit Erfahrung an der Börse sind für den Job als
Börsenagent geeignet, weil sie Erfahrung im Bereich haben.

Der Marktforscher könnte (ar putea) als Absatzleiter arbeiten, weil er Fachkenntnisse im
Marketing und Erfahrung als Vorgesetzter hat, aber er könnte auch Abteilungsleiter bei der
Werbeagentur werden, weil er auch über Erfahrung in der Werbebranche verfügt.

124
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I


Cap. 5.

2.
bitten um Mein Kollege bittet mich um Geduld.
sich bewerben um/für Mein Sohn bewirbt sich für einen Job als Buchhalter.
warten auf Wir warten auf die Ankunft des Verhandlungsteams.
denken an Denken Sie an Personalabbau?
teilnehmen an Frau Müller nimmt jetzt an einem Fortbildungsseminar teil.
arbeiten an Er arbeitet gerade an der neuen Preisliste.
danken für Der Chef hat allen Mitarbeitern für die Loyalität gedankt.
sich freuen auf/über Mein Geschäftsfreund freut sich auf die Zusammenarbeit.
halten für Ich halte dieses Unternehmen für seriös.
sprechen über Alle sprechen über die Fusion der zwei Firmen.

3.
Ingrid bittet mich um Hilfe. Unser Team arbeitet an einem Projekt.
Jeden Tag denkst du an deine Eltern. Warum spricht er immer über euch?
Ich danke dir für das Geschenk. Mein Freund wartet um 5 Uhr auf mich.

4.
wenn es Ihnen recht ist = wenn es Ihnen passt
etwas satt haben = es nicht mehr dulden, die Geduld verlieren
das verstehe ich nur Bahnhof = das verstehe ich nicht
Bereitschaft zur Fortbildung = jemand will sich fortbilden
abgemacht = in Ordnung, einverstanden sein
wenn sie mir grünes Licht geben = wenn sie einverstanden sind, wenn sie zusagen
ein Risiko eingehen = ein Risiko auf sich nehmen, riskieren


Cap. 6.

1. Muster:

Einfamilienh.,Vorort von Ulm zu verm., 3-Zi.-W., 2 Bäder, Blk., im Zentrum von


3 Zi. + Nebenräume. 530 € + Nk. Ulm zu verk. Preis: 90.000 €,
Tel: 0271/90937 Tel: 0271/45070

2.

* Guten Tag, Karmann.


□ Guten Tag, mein Name ist Holler, ich rufe wegen des Inserats an. Ist die Wohnung noch
frei?
* Ja, die Wohnung ist noch frei.
125
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

□ Wo liegt sie?
* Sie liegt zentral, aber doch ruhig. Die Umgebung ist sehr schön.
□ Gibt es auch Grünflächen in der Nähe?
* Ja, es gibt einen kleinen Park und nicht weit von hier liegt auch ein Wald.
□ Das ist prima, ich mag nämlich Natur. In welchem Stock befindet sich die Wohnung?
* Im Erdgeschoss und dazu gehört noch ein Teil vom Innenhof.
□ Wie viel beträgt die Miete?
* 200 € und dazu kommen noch die Nebenkosten, ungefähr 40 €.
□ Wann kann ich mir die Wohnung anschauen?
* Heute kommen noch zwei weitere Interessenten, kommen Sie um 16 Uhr. Passt Ihnen
das?
□ Könnte ich ein bisschen später kommen, sagen wir gegen 17 Uhr?
* Um 17 Uhr dann. Ist Ihnen das recht?
□ Ja, und die Adresse?
* Molkerstr. 51.
□ Danke, bis später dann!
* Bitte, auf Wiederhören!


Cap. 7.

1.
s i o r d r e i ü a m n k c l
u t p w a s c h e m i c h a l
n w a l n c p o ä d g s a c v
t ö m i c h b e w e r b e k J
e r g g d m s d c v r e y z h
r ü v b r i m c s t k b x w q
h a b x n n o p f r j v q l j
a l d v ö k ä m m e m i c h x
l k k a y e k b ü f b e w t u
t i o c v m k s f f j ü ä c c
e m g h s i c h b e e i l e n
n k l ö s c s b ö n ä w q h k
u b x y u h k l d u b c s a h
n g h x k p t d k n d l ö a j
s h d v b i s a l s o ü d c l
l f h a o w i n c d k a r p e

3. Ergänzen Sie mit dem Reflexivpronomen:

a) Warum kämmt er sich nur so selten? d) Wascht euch die Hände und kommt zum
b) Es ist spät, wir verabschieden uns. Tisch!
c) Wohin beeilst du dich? e) Monika schminkt sich nicht, sie mag
Zu Karin. Wir treffen uns um 5 Uhr. das nicht.

126
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I


Cap. 8.

1.
Wohin soll ich die Gläser stellen? Auf den Tisch.
Warum hängst du deinen Mantel nicht an den Haken?
Wir stellen die Kisten in das (ins) Lager.
Sie setzen die Gäste in den Saal.
Leg deine Sachen ruhig auf den Stuhl!
Hängst du das bitte an die Wand?
Stellen Sie das Gepäck nicht vor die Tür!
Maria legt ihr Kleid auf das (aufs) Bügelbrett.

2.
a) Der Kellner stellt die Sektflasche in den Kübel.
b) Das Modehaus stellt die Sommerkollektion zusammen.
c) Die Sekretärin hängt den Mantel des Kunden an den Kleiderständer.
d) Legen/stellen Sie Ihre Aktentasche ruhig auf den Tisch!
e) Ich habe Herrn Moder in den Empfangssaal gesetzt.
f) Legen Sie den fertigen Bericht auf meinen Schreibtisch, bitte!


Cap. 9.

1.
● Molten GmbH, guten Tag. Angela Lobke am Apparat. Bitte schön?
□ Guten Tag, ich möchte Herrn Manner sprechen.
● Moment, ich verbinde Sie. (nach einigen Sekunden) Es klingelt leider besetzt, bleiben Sie
bitte noch am Apparat, ich versuche es noch einmal.

● Guten Tag, hier Monika Müller. Wie kann ich Ihnen behilflich sein?
□ Guten Tag, ich möchte Herrn Manner sprechen.
● Es tut mir Leid, Herr Manner ist auf Geschäftsreise in Asien. Sollte ich ihm etwas
übergeben?/Könnte ich Ihnen irgendwie behilflich sein?
□ Nein danke, ich möchte ihn persönlich sprechen. Wie lange ist er weg?
● Eine Woche, am 25. Mai ist er schon wieder da.
□ Ich verstehe. Vielen Dank.
● Bitte sehr, auf Wiederhören.


Cap. 10.

1.
Es bleibt abzuwarten, wie lange die Preise noch sinken.
Wer kein Risiko eingehen will, hat keine Chance zu gewinnen.
127
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Wir erwarten, dass sie uns für dieses Projekt grünes Licht geben.
Mit welcher Firma willst du bis zum Ende den Vertrag abschließen?
Bevor man auf einem Markt aktiv wird, soll man diesen Markt gründlich analysieren.
Was uns Herr Mohn vorgeschlagen hat, ist ein prima Angebot.
Die Einzelheiten unserer Geschäftsreise können wir auch telefonisch besprechen.
Die Marktquote zu steigern, ist während der Krise ein zu harter Brocken.
Die Kurse waren seit längerer Zeit nicht so hoch.
Wenn wir uns mit jemandem alliieren wollen, ist die Markus GmbH. die beste Wahl.

2.
a) Wenn es regnet, machen wir keinen Ausflug.
b) Wenn er die Bedingungen nicht ändert, unterschreiben wir den Vertrag nicht.
c) Wenn die Messe eine Woche dauert, besuchen wir sie nächste Woche.
d) Wenn das Risiko zu groß ist, gehen wir es nicht ein.
e) Wenn du viele Kunden haben willst, musst du Qualitätsware herstellen.
f) Wenn wir keinen Rohstoff mehr haben, steht die Produktion still.

3.
a) Regnet es, so machen wir keinen Ausflug.
b) Ändert er die Bedingungen nicht, unterschreiben wir den Vertrag nicht.
c) Dauert die Messe eine Woche, besuchen wir sie nächste Woche.
d) Ist das Risiko zu groß, gehen wir es nicht ein.
e) Willst du viele Kunden haben, musst du Qualitätsware herstellen.
f) Haben wir keinen Rohstoff mehr, steht die Produktion still.

4.
Wenn wir den Vertrag heute nicht unterschreiben, wird es morgen zu spät sein.
Wir müssen auf dem deutschen Markt aktiv werden, wenn wir größeren Profit erzielen
wollen.
Wenn wir Qualitätsware herstellen, haben wir mehr Kunden.
Wenn du Thomas anrufst, sag ihm, ich will mit ihm sprechen.
Wenn dieses Geschäftsangebot gut ist, nehme ich es an.


Cap. 11.

1. Vorschlag

Herr Tarn Guten Tag, Herr Sommer! Wie geht es Ihnen?


Finanzberater Guten Tag. Danke, es geht und Ihnen?
Herr Tarn Danke, auch. Ich habe aber ein kleines Problem. Heute sollten wir uns um
1330 treffen.
Finanzberater Ja, das stimmt.
Herr Tarn Leider habe ich einen wichtigen Termin in meinem Kalender übersehen
und bin in der Zeispanne beschäftigt. Ich bitte Sie um Entschuldigung,
könnten wir unseren Termin verschieben?
128
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

Finanzberater Ja, selbstverständlich. Für wann?


Herr Tarn Wann passt es Ihnen?
Finanzberater Morgen z.B. um 10 Uhr, passt das Ihnen?
Herr Tarn Moment, ich muss nachschauen. Ja, dann habe ich frei. Dann morgen um
10. Vielen Dank für das Verständnis und nochmals Entschuldigung.
Finanzberater Es ist in Ordnung. Bis morgen dann.
Herr Tarn Auf Wiedersehen!


Cap. 12.

1. a) Wenn es mit dem Projekt klappt, erzielen wir einen guten Profit.
b) Er kommt morgen zu uns, damit wir nicht hingehen müssen.
c) Ich lade Sie zum Essen ein, damit wir den Vertrag besprechen können.
d) Wenn das Kind brav ist, bekommt es Schokolade.
e) Wir besuchen Herrn Schulze, um ihm ein Geschäftsangebot zu machen.
f) Sie isst keine Torte, um schlank zu bleiben.

2.
Vorschläge:

a) Um die Reisezeit zu verkürzen, fliegen wir mit dem Flugzeug.


b) Herr Petersen hat angerufen, um von uns Zahlungsverzögerung zu verlangen.
c) Um unsere Gäste zu amüsieren, laden wir sie in eine Karaokebar ein.
d) Um wählen zu können, verlangen wir vom Kellner die Speisekarte.
e) Um uns besser bekannt zu machen, nehmen wir auch an der Messe teil.

3.
a) Warum brauchst du das Stipendium? Um weiterstudieren zu können.
b) Warum fliegst du mit dem Flugzeug? Damit ich früher dort bin.
c) Warum arbeitet er so eifrig? Um Lohnerhöhung zu erhalten.
d) Warum haben Sie mich angerufen? Damit wir die Einzelheiten besprechen.
e) Warum gehen wir heute ins Restaurant? Damit wir nicht kochen müssen.

Obs. – şi în cazul subiectelor identice în cele două propoziţii (regentă, subordonată) se


poate formula propoziţia finală tot cu conjuncţia “damit” şi nu se consideră
greşeală


Cap. 13.

1.
Um einen größeren Profit zu erzielen, müssen wir unsere Verkaufsstrategien ändern. Auch die
Produkte sollen von guter Qualität sein. Unsere Firmenpolitik ist nicht die beste. Die von der
Leitung wollen Corporate Identity, damit die Firma ein Logo hat. Wir erwarten Ihre Vorschläge!

129
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I


Cap. 14.

1.
der Junge, der … die Kinder, denen … meine Kollegin, deren …

die Bestellungen, die … das Geschäft, mit/von dem … der Baum, den …

das Konto, dessen ... die Dienstleistung, für/ohne die ...

Vorschläge
Der Junge, der Herrn Schulze gesucht hat, ist sein Sohn.
Die Kinder, denen die Firma ein Stipendium gewährt, stammen aus armen Familien.
Meine Kollegin, deren Kontaktdaten Sie haben, arbeitet in der Werbeabteilung.
Die Bestellungen, die bis 16 Uhr einlaufen, werden schon am nächsten Tag erledigt.
Das Geschäft, von dem ich Ihnen erzählt habe, ist natürlich nicht ganz risikolos.
Der Baum, den wir gepflanzt haben, wächst von Jahr zu Jahr.
Das Konto, dessen Nummer Sie mir angegeben haben, ist nicht mehr aktiv.
Die Dienstleistung, für die die Kunden zahlen, soll bester Qualität sein.

2.
Vorschläge:

Die Waren, die guter Qualität sind, kann man gut verkaufen.
Die Bestellung, die wir gemacht haben, betrifft fünf Sortiermaschinen.
Nimmst du das Angebot an, dessen Bedingungen ungünstig für uns sind?
Der Geschäftspartner, mit dem ich gesprochen habe, heißt Becker.
Das Auto, das vor dem Haus steht, gehört meinem Chef.
Die Bank, bei der wir ein Konto eröffnen wollen, ist die beste in der Stadt.

3.
ändern → die Änderung; sitzen → der Sitz;
anbieten → das Angebot; kosten → die Kosten;
bestellen → die Bestellung; rechnen → die Rechnung;
erhöhen → die Erhöhung; sprechen → das Gespräch, die Sprache;
suchen → die Suche; ankommen → die Ankunft;
leisten → die Leistung; mieten → die Miete;
sich bewerben → die Bewerbung; abfliegen → der Abflug;
verpacken → die Verpackung; vorstehen → der Vorstand
sortieren → die Sortierung;


Cap. 15.
2.
führen → die Kontoführung; leiten → die Bankleitzahl;
130
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

bestätigen → die Bestätigung; verkehren → der Bankverkehr;


beantragen → das Antragsformular fließen → das Fließband;
unterschreiben → die Unterschrift; nehmen → die Maßnahme;
umsetzen → der Umsatz


Cap. 16.
1.

werben – sich bewerben – die Werbung – der Werbeslogan


– die Bewerbung – der Werbetext – die Werbekampagne
– das Bewerbungsformular – der Werbetexter
– die Bewerbungsunterlagen – der Werbeleiter
– der Bewerber – der Werbespot

2.
Werbung in: Focus Nr. 12/2004, S. 279. - eine Geschichte erzählen
Werbung in: Focus Nr. 17/2000, S. 7. - Wiederholung
Werbung in: Focus Nr. 17/2000, S. 299. - Wiederholung
Werbung in: Focus Nr. 12/2004, S. 173. - Ungewöhnliches
Werbung in: Der Spiegel, Nr. 14/1998, S. 63. - Humor, Wortspiel
Werbung in: Das Ganghofer-Magazin für Leser, Nr. 3/2011, S. 23. - Humor, Reim
Werbung in: Stern, Nr. 18/1999, S. 229. - Humor


Cap. 18.
1.
das Marktsegment = die Gruppe potenzieller Kunden, die anhand geografischer Lage,
Nationalität, Geschlechtes, Gewohnheiten, usw. an einem Produkt
interessiert sein könnten
das Marktpotenzial = die Kapazität eines Marktes, allerlei ähnliche, miteinander konkurrierende
Produkte aufzunehmen
das Ersatzprodukt = ein Produkt, das, obwohl es über unterschiedliche Eigenschaften verfügt, ein
anderes ersetzen kann (z.B. Margarine ersetzt Butter)
die SWOT-Analyse = analysiert die Stärken, Schwächen eines Unternehmens/Produktes, so wie
die Möglichkeiten, die dafür bestehen und eventuelle Gefährdungen, mit
denen man rechnen kann/soll
die Liquidität = Zahlungsfähigkeit
der Umsatz = Wert der verkauften Waren/Dienstleistungen (Menge multipliziert mit dem
Verkaufspreis per Stück)
die Einnahmen = Summen, die ein Unternehmen durch Verkäufe, Vermietungen, usw. erwirbt
die Kapitalbedarfsplanung = Prognose über das nötige Kapital

131
CU RS D E L I MB A G ER M A N Ă PE NT RU A FA C ERI – AN UL I I

BIBLIOGRAFIE

1. DUDEN, Deutsche Grammatik, Bibliographisches Institut & F.A. Brockhaus AG, Mannheim,
1988.

2. DUDEN Taschenbücher, Wörterbuch der Abkürzungen, 4., neu bearb. und erw. Aufl.,
Bibliographisches Institut & F.A. Brockhaus AG, Mannheim, 1999.

3. DUDEN, Basiswissen Schule, Wirtschaft, Paetec Verlag für Bildungsmedien Berlin und
Bibliographisches Institut & F.A. Brockhaus AG, Mannheim, 2003.

4. Hamburg, Andrea, D-wie Deutsch- Curs de limba germană, Editura Universităţii din Oradea,
2002.

5. Hamburg, Andrea, Deutsche Grammatik mal anders – 100 Übungen mit Spaß, Editura
Universităţii din Oradea, Oradea, 2003.

6. Hamburg, Andrea, Limba germană, Manual pentru anul II: curs pentru învăţământul la
distanţă, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 2006.

7. Hamburg, Andrea, Limba germană, Manual pentru anul II, ediţie revizuită, Editura
Universităţii din Oradea, Oradea, 2011.

8. Macaire, Dominique, Nicolas, Gerd, Wirtschaftsdeutsch für Anfänger, Grundstufe, Ernst


Klett International, Stuttgart, 2003.

9. Macaire, Dominique, Nicolas, Gerd, Wirtschaftsdeutsch für Anfänger, Aufbaustufe, Ernst


Klett International, Stuttgart, 2002.

10. Russel, J. Thomas, Lane, W. Ronald, Kleppner’s Advertising Procedure, Manual de


publicitate, Teora, Bucureşti, 2001.

www.businessplan-experte.de/Geschaeftsplan.html, Zugriff am 28.05.2013.

www.simplesoft.at/Freeware/BWL_-_kore.html, Zugriff am 29.05.2013.

132

You might also like