Proiect Obiect

Managementul Micilor Afaceri

Profesor coordonator:
Prof. N. Florea
Realizat de:
 Iasi
2008
Cuprins
CAP. 1. - DESCRIEREA AFACERII...............................................................................................................................2
1.1. DESCRIEREA IDEII DE AFACERI.......................................................................................................................................2
1.2. DESCRIEREA SOCIETATII...............................................................................................................................................4
1.3. DESCRIEREA PRODUSULUI.............................................................................................................................................4
1.3.1. Denumirea si incadrarea taxonomica pentru ciupercile Agaricus bisporus.................................................5
1.3.2. Morfologia ciupercii Agaricus bisporus........................................................................................................5
1.3.3. Valoarea nutritiva a ciupercilor....................................................................................................................6
1.4. FLUX TEHNOLOGIC......................................................................................................................................................6
1.4.1. Microclimatul necesar dezvoltarii Agaricus bisporus...................................................................................8
1.4.2. Alegerea materiilor prime si auxiliare pentru compost.................................................................................8
1.4.3. Asezarea substratului nutritive..................................................................................................................12
1.4.4. Miceliul de ciuperci si insamantarea..........................................................................................................13
1.4.5. Sfaturi........................................................................................................................................................14
1.5. UTILAJE.................................................................................................................................................................15
1.5.1. Sistem de ventilatie...................................................................................................................................15
1.5.2. Sistem de exhaustare................................................................................................................................16
1.5.3. Generator de abur.....................................................................................................................................16
1.5.4. Introducere, evacuare - compost...............................................................................................................16
1.5.5. Preparare, insamantare - compost ...........................................................................................................17
1.5.6. Aparatura productie miceliu.......................................................................................................................17
1.5.7. Masini de ambalat.....................................................................................................................................18
1.6.1. Boli produse de virusuri.............................................................................................................................20
1.6.2. Boli produse de bacterii.............................................................................................................................20
1.6.3. Boli produse de ciuperci concurent saprofite.............................................................................................20
1.6.4. Boli produse de ciuperci parazite..............................................................................................................22
1.7. LOCALIZAREA AFACERII..............................................................................................................................................25
1.8. MIJLOACELE DE TRANSPORT........................................................................................................................................25
1.9. EVOLUTIA FIRMEI......................................................................................................................................................26
CAP. 2. – PLAN DE MARKETING...............................................................................................................................27
2.1. DESCRIEREA PIETEI..................................................................................................................................................27
2.2. DESCRIEREA SEGMENTULUI DE PIATA URMARIT..................................................................................................................27
2.3. TRENDUL PIETEI.......................................................................................................................................................27
2.4. CONCURENTA SI ALTE INFLUENTE..................................................................................................................................28
2.5. STRATEGII DE MARKETING...........................................................................................................................................28
2.5.1. Obiectivele politicii de pret.........................................................................................................................29
2.5.2. Strategiile de pret......................................................................................................................................29
2.5.3. Sigla...........................................................................................................................................................30
2.5.4. Slogan.......................................................................................................................................................30
2.6. IDENTIFICAREA SI ANALIZA RISCURILOR............................................................................................................................30
2.7. ANALIZA SWOT....................................................................................................................................................31
CAP. 3. – DIAGRAMA GANTT.....................................................................................................................................32
ANEXE..........................................................................................................................................................................34
CONTRACT DE VANZARE-CUMPARARE..............................................................................................................34
CONTRACT DE ANTREPRIZA................................................................................................................................36
CONTRACT DE LEASING.......................................................................................................................................38
CONTRACT DE LEASING (completat exemplu)................................................................................................41

Cap. 1. - DESCRIEREA AFACERII

1.1. Descrierea ideii de afaceri

2
 O afacere la indemana oricarui mic investitor o reprezinta cultivarea ciupercilor
comestibile, care se vand foarte bine la export in tarile Uniunii Europene, in special in Franta,
renumita pentru multitudinea de retete dedicate apreciatelor Champignon.
Avantajul acestei afaceri il constituie particularitatile ciupercilor, care nu au nevoie de
conditii speciale de crestere, nu necesita existenta unui teren agricol propriu-zis, cresc si se
recolteaza in cicluri si valuri, element ce inmulteste cantitatea de ciuperci si asigura o circulatie
rapida a finantelor.
In tara noastra, se cultiva doua specii de Agaricus (Champignon) si mai multe specii de
Pleurotus (bureti).
Motivul pentru care am ales sa fac o afacere care sa produca specia de ciuperci
CIUPERCI AGARICUS - Champignon este acela ca in tara noastra este una din cele mai
consumate.

Avantajul unei “crescatorii de ciuperci” consta tocmai in faptul cã este foarte banoasa. Un
alt avantaj este ca, pe baza unui plan de afaceri, oricine poate obtine un credit pentru demararea
acestei activitati. De retinut, pentru cel tentat de o astfel de afacere, este faptul ca cererea de
ciuperci pe piata este tot mai mare, iar pretul de vanzare al ciupercilor este similar (daca nu chiar
mai mare) cu cel al carnii. De asemenea, cererea de ciuperci pe piata romaneasca este mai mare
decat oferta intr-un raport de 100 la 1,3. Unul dintre primele avantaje ale unei afaceri cu ciuperci
este piata larga pe care se poate “misca” investitorul: ciupercile sunt cerute de catre agenti
economici, fiind produse bine vandute in magazine, supermarket-uri, pizzerii, cantine, restaurante,
fabrici de conserve. Un factor demn de luat in seama este numarul tot mai mare de persoane
vegetariene din Romania.

3
 1.2. Descrierea societatii

Societatea „Champignon SRL” este o societate care va avea un unic actionar, aceasta va
avea sediul social in Comuna Valea Lupului, deoarece taxele sunt mai mici. Fondurile firmei sunt
proprii, dar se va apela si la ajutorul rudelor, dar si al bancilor. De la acestea se vor contracta
credite pe permen mediu si lung, punandu-se gaj bunurile firmei.
Firma va avea 2 specialisti in domeniul ciupercilor, angajati pentru a achizitiona si ulterior
pentru a fabrica compostul. Acestia vor fi ajutati de catre 6 angajati, pentru inceput.

1.3. Descrierea produsului

Ciupercile champignon necesita un substrat organic, existand riscul unor contaminari

rapide cu daunatori, a caror actiune reduce semnificativ productia, diminuand profitul.
Prin asistenta oferita vom alege impreuna varianta optima de obtinere a unui compost de
calitate, in functie de materiile prime utilizate.
Cultura ciupercilor din specia Agaricus - Champignon, s-a axat in tara noastra,
preponderent pe cultura ciupercii Agaricus Bisporus, raspandita sub denumirea de “champignon”,
insa foarte profitabile s-au dovedit si Agaricus Edulis, si Agaricus Blazei.
Cresterea ciupercilor champignon este o afacere deosebit de rentabila, cu desfacere
asigurata atat la restaurante si magazine de specialitate, cat si industrial.
Agaricus Bisporus este o ciuperca de cultura, alba sau crem, cu un regim termic criofil,
necesitand la fructificare, temperaturi relativ scazute, in marja a 12°-18° C. Cu sprijinul mai
multor producatori de miceliu, care au insitat pe aceasta specie, a reusit sa detina suprematia
productiei din familia Agaricus, in ciuda costurilor relativ ridicate pentru mentinerea temperaturii
scazute, fata de Agaricus Edulis si a calitatilor inferioare fata de Agaricus Blazei .Cresterea
ciupercilor champignon reprezinta inceputul unor afaceri cu ciuperci de succes.
Agaricus Edulis, este o ciuperca de cultura, de culoare alba, termofila, cunoscuta sub
denumirea de “Bulgare de zapada”, datorita faptului ca suprafata palariei este neteda, cuticula fara
scuame, necesitand la fructificare temperaturi mai ridicate fata de Bisporus, in marja a 23° – 25° C.
prezinta un randament mai ridicat in privinta costurilor, fata de Bisporus, fiind si mai rezistenta ca
aceasta la virusuri .Se recomanda in afaceri cu ciuperci.
Agaricus Blazei, este o ciuperca alba, termofila, are suprafa neteda, fara scuame, palaria
prezentand unele neregularitati si o mica concavitate in centru, aspect ce o deosebeste la prima
vedere de Bisporus si Edulis, necesitand temperaturi ideale intre 21° –26° C .
Este cunoscuta sub denumirea de “God’s Mushroom”, zeul ciupercilor, datorita proprietatilor
medicinale vestite ce i se atribuie, din vechi timpuri, in Brazilia si Japonia.
La noi in tara, in prezent nu se cultiva, fiind o reala preocupare pentru noi, si un success
garantat pentru cultivatorii care dau dovada de initiativa, asigurand un succes in afaceri.

4
 1.3.1. Denumirea si incadrarea taxonomica pentru ciupercile Agaricus
bisporus
Din punct de vedere taxonomic, ciupercile Psalliota (Agaricus) fac parte din clasa
Basidiomycetes, subclasa Holobasidiomycetes, ordinul Hymenomycetales, familia Agaricaceae.
Basidiomicetele sunt ciuperci superioare, evoluate, cu miceliu pluricelular. Organul sporifer este
basidia, pe care se formeaza spori numiti basidiospori in numar de 4 de regula, in numar de 2 in
cazul Agaricus bisporus. Ciupercile ordinului Hymenomycetales prezinta basidiile sub forma de
himeniu.
In ultima perioada denumirea de Agaricus bisporus este desemnata drept cea corecta, fata
de Psalliota bisporus. Totusi, ele sunt inca utilizate in paralel. O denumire mai veche pentru
Agaricus bisporus este Agaricus brunnescens. Denumirea bisporus deriva din faptul ca, pe cand
majoritatea basidiomicetelor au 4 basidiospori pe fiecare basidie, Agaricus bisporus are numai 2,
de culoare bruna.
Denumirea romaneasca pentru aceasta specie este ciuperca alba, crem sau bruna sau
ciuperca criofila (N. Mateescu). In engleza termenul utilizat este de "button mushrooms".
Genul Agaricus cuprinde aproximativ 100 de specii, dintre care cele mai raspandite sunt Agaricus
bitorquis, Agaricus augustus, si ciuperca de camp, Agaricus campestris. Sunt de asemenea si specii
otravitoare, cum ar fi Agaricus placomyces si Agaricus xanthodermus.

1.3.2. Morfologia ciupercii Agaricus bisporus

Corpul ciupercii este format din doua parti : carpofor, in partea aeriana si hife miceliene, cu
reflexe metalice alb-cenusii, puternic ramificate in substratul nutritiv in partea subterana. Hifele
miceliene la inceput sunt subtiri si pe masura ce se dezvolta cultura, hifele miceliene incep sa se
uneasca in manunchiuri formand ulterior cordoane miceliene de culoare alba.
Partea aeriana a corpului vegetativ, respectiv carpoforul, este alcatuit din doua parti
anatomice : palarie si picior. In alcatuirea palariei se disting, de la exterior spre interior:
- cuticula sau membrana, care poate fi de culoare alba, crem, bruna, cu suprafata neteda
fibros scamoasa sau solzoasa
- pulpa sau carnea, de culoare alba, compacta sau laxa
- stratul himenial ce cuprinde lamelele basidiale ale ciupercii pe care se vor forma sporii
- camera subhimeniala, ce reprezinta spatiul dintre lamelele basidiale si velum
- velumul, o prelungire a cuticulei, care uneste marginea palariei cu piciorul. La
deschiderea palariei, velumul se rupe si ramane sub forma unui inel in partea superioara a
piciorului. Velumul prezinta un interes deosebit pentru cultivator deoarece starea lui indica
momentul recoltarii. Valoarea comerciala a ciupercilor este cea mai ridicata cand velumul se
prezinta intreg.
Palaria ciupercii poate avea diferite forme : plata, turtita, concava, cu suprafata neteda,
fibroasa sau scamoasa si de culoare alba, crem sau bruna.

5
 Piciorul ciupercii prezinta la exterior cuticula care in toate cazurile este neteda si alba, in
interior pulpa care este ceva mai laxa fata de cea a palariei, iar in mijloc se gaseste canalul
medular.
Piciorul ciupercii poate fi cilindric, conic umflat la baza, alungit sau scurt.
Palaria si piciorul ciupercii sunt constituite dintr-o impletitura compacta de hife miceliene.(N.
Mateescu)

1.3.3. Valoarea nutritiva a ciupercilor

Aceste ciuperci sunt cultivate inca dinainte de 1800 pe teritoriul SUA. In prezent, in Statele
Unite, Agaricus bisporus ocupa 90% din totalul productiei de ciuperci comestibile, USA fiind una
din cele mai mari producatoare de ciuperci din aceasta specie. Financiar, se estimeaza ca valoarea
recoltei anuale de ciuperci din Statele Unite atinge 800 milioane dolari. (T. Volk, K. Ivors)
Pe plan mondial insa, amploarea culturii de Agaricus bisporus scade la 40% din totalul
ciupercilor cultivate.
Dupa FAO, in ultimii 10 ani, productia mondiala s-a dublat, datorita continutului bogat in
substante azotate si in special in proteine. Continutul in proteine al ciupercilor proaspete este de 4-
5% si acesta poate fi exemplificat si prin faptul ca pe 1 m2 cultivat anual cu ciuperci (pe 1 m2 se
poate realiza etajat o cultura de 2-3 m x 10 kg ciuperci x 3 cicluri de productie pe an = 60-90 kg de
ciuperci) se pot realiza 3 kg substante proteice, comparativ cu 200 g cat se obtin de pe aceeasi
suprafata cultivata cu grau.
Valoarea nutritiva a ciupercilor cultivate este datorata zaharurilor, precum si altor glucide
usor asimilabile, ale caror caracteristici principale constau in faptul ca jumatate din ele sunt
formate din glicogen, asemanator cu cel din proteina animala. De asemenea contin o serie de
vitamine, dintre care cele mai importante sunt vitamina D si vitaminele din complexul B.

1.4. Flux tehnologic

Ciupercile Pleurotus cuceresc cultivatorii prin facilitatea obtinerii substratului de cultura,

reprezentat prin deseuri din agricultura , industria lemnului, textila sau direct pe busteni de lemn
sau buturi care urmeaza sa fie refolosite pentru fabricarea creioanelor(China, Germania,…)sau alte
obiecte ce necesita un lemn pufos si usor de prelucrat.
In anul 1910 in Franta s-au obtinut primele basidiofructe de Pleurotus cornucopiae
(buretele cornet) utilizand rondele de plop, incubate natural, ingropate si udate periodic.
De-a lungul anilor, pe plan mondial s-au elaborat mai multe tipuri de cultura.
► - pe ciocalai de porumb
► - exclusiv pe paie de grau, fara adaosuri de materii auxiliare
► - amestecuri de paie cu ciocalai si talasuri forestiere
► - rumegus de salcam si faina de ovaz.

6
 Pleurotus ostreatus este cunoscuta ca o ciuperca prin excelenta xilofaga, ce creste pe
trunchiurile sau cioturile putrezite ale arborilor, fiind intalnita in paduri toamna si mai putin
primavara.
Pleurotus este capabila sa valorifice celuloza si hemiceluloza din materialele folosite ca
substrat, care au un continut bogat in lignina.
Tehnologia de cultura este foarte simpla, in sistem clasic recomandata in general
pentru productii mici de ciuperci sau consum propriu , in sistem intensiv - industrial fiind
necesare investitii considerabil mai mari.
In conditii de cultura, pentru insamantare se foloseste miceliu granulat, care se amesteca cu
substratul nutritiv in proportie de 2-5% din greutatea lui.
In sistemul de cultura intensiv se pot practica circa 6-8 cicluri pe an, fiind posibil de
realizat o productie de 170-300 kg ciuperci/tona de substrat .
Ciupercile Pleurotus se formeaza in tufe sau manunchiuri si folosesc ca hrana lemnul, de
aceea sunt cunoscute si sub denumirea de ciuperci xilofage sau lignicole.
Palaria este puternic excentrica si situata asimetric fata de picior, adesea in forma de scoica,
cu latimea de 5-15 cm, culoarea palariei fiind foarte variabila in functie de specie si conditiile de
microclimat.
Carnea sau pulpa palariei este compacta, consistenta la exemplarele ajunse la maturitate.
Genul Pleurotus cuprinde mai multe specii dintre care : Pleurotus ostreatus, Pleurotus
florida, Pleurotus cornucopiae, Pleurotus djamor, Pleurotus drynius, Pleurotus eryngii. Din
acestea, primele 3 specii sunt cele mai cultivate.
In cultura ciupercilor Pleurotus este important sa cunoasteti ‘tabloul’ - fluxul tehnologic ,
respectiv etapele necesare pentru o cultura de calitate si rentabila. De aceea vom schita fazele care
trebuiesc parcurse , in speranta ca astfel o sa simplificam activitatea , pentru a deveni mai atractiva
si pe intelesul tuturor.

Tehnologia de cultura a ciupercilor Pleurotus se rezuma la :

►stabilirea substratului nutritiv - reteta compost
►umectarea materiilor
►pasteurizarea termica sau chimica
►insamnatarea cu miceliu
►incubarea
►fructificarea - recoltarea ciupercilor

7
 1.4.1. Microclimatul necesar dezvoltarii Agaricus bisporus

Una din principalele probleme ale culturii ciupercilor este pregatirea substratului nutritiv,
respectiv a mediului de cultura.
Ciupercile Agaricus sunt direct influentate de conditiile de microclimat. La temperaturi mai
mari de 30 °C cresterea miceliului se opreste, iar daca aceste conditii persista miceliul piere.
Miceliul ramane viabil la temperatura de 0 °C si poate intra imediat in vegetatie cand este pus in
conditii potrivite de mediu. Temperatura de 20 °C in spatiul de cultura favorizeaza cresterea
miceliului. Daca temperatura va fi mai scazuta, miceliul va avea o crestere mai redusa, astfel la
temperatura de 12 °C incubarea miceliului se desfasoara in 40-45 zile.
In perioada de recoltare, daca temperatura va fi mai scazuta succesiunea recoltarilor va fi
mult mai lenta (la 11-12 °C recoltarea se face la 2-3 zile, iar la 14-16 °C recoltarea se face zilnic),
iar daca va fi mai ridicata (17-18 °C) exista riscul uscarii. In acest din urma caz, stropirile se vor
efectua cat mai des.
Umiditatea relativa din spatiul de cultura va putea fi mentinuta prin stropirile repetate ale
spatiilor de circulatie si chiar ale peretilor si plafonului incintei. Pentru indicarea umiditatii relative
din spatiul de cultura se foloseste higrometrul vertical cu fir de par.
Aerisirea trebuie sa fie lenta si continua, de la inceputul culturii si pana la sfarsit, in special
in perioada de recooltare, cand ciupercile vor consuma oxigenul si vor elibera dioxid de carbon. In
exces de dioxod de carbon, ciupercile vor forma picior alungit si palarie redusa.
Cu ajutorul ventilatiei va trebui sa se asigure o posibilitate de circulatie a aerului, insa fara
curenti de aer la nivelul straturilor de cultura. Umiditatea relativa a aerului trebuie sa se incadreze
intre 62-65%. Este mai daunator un substrat cu umiditate ridicata, decat un substrat uscat.
Pentru cultura ciupercilor sunt folosite diferite tipuri de spatii inchise. Astfel, pentru
sistemul clasic gospodaresc sunt folosite pivnitele, grajdurile, puiernitele, rasadnitele
semiingropate care pot oferi conditii pentru realizarea a 1-2 cicluri de cultura pe an. (N. Mateescu)
Spatiul de cultura trebuie sa corespunda la urmatoarele conditii:
- izolare termica ridicata, fara variatii mai mari de 2-3 °C de la zi la noapte
- posibilitatea de aerisire prin ventilatie libera sau dirijata
- posibilitatea dezinfectarii suprafetelor interioare, termic sau chimic
- sa prezinte drumuri de acces, sa fie ferite de inundatii
- sa fie asigurata sursa de apa in interior sau in apropiere
Tehnologia minima de asigurare a unei bune izolari termice consta in:
- asigurarea unei perne de aer intre plafon si acoperis
- camera tampon la intrare
- tapetarea la exterior cu strat izolator de polistiren, vata minerala, sau natural prin trestie,
coceni, paie.
Asigurarea unei bune umiditati consta in stropirea regulata a incintei.

1.4.2. Alegerea materiilor prime si auxiliare pentru compost

8
 Ciupercile Agaricus sunt heterotrofe, adica nu isi pot sintetiza singure nutrientii. De aceea,
ei trebuie oferiti ciupercii prin intermediul substratului nutritiv. Cel mai utilizat este compostul.
Compostarea se defineste ca un proces complex ce cuprinde suma transformarilor biochimice,
fizico-chimice si microbiene pe care le sufera produsele reziduale organice, de origine vegetala si
animala, amestecate in proportii bine stabilite. Produsul nou-obtinut in urma acestui proces poarta
numele de compost si se poate gasi in diferite stadii de humificare.
Toate materiile prime ce depasesc 3-4 cm. trebuie tocate sau maruntite.
Materiile prime sau auxiliare se umecteaza pentru realizarea unei umiditati mari (100%)
care sa asigure necesarul de apa in dezvoltarea ciupercilor.

Paiele sau ciocalaii de porumb se maruntesc la dimensiuni intre 1- 3 cm si formeaza un

substrat foarte bun in exemplu de retete finale:
a) - paie de grau 95%
- amendamente( ipsos , creta furajera sau var ) 5%
b) - paie de grau(orz) 90%
- tarate de grau sau faina de porumb 5%
- amendament ( ipsos - sulfat de calciu) - 5%
c) - rumegus si talaj de fag (stejar, plop, carpen, nuc etc.) 90%
- ciocalai de porumb 5%
- amendament 5%
d) - ciocalai 50 %,
- rumegus 45 % ,
- amendamente 5 % .
e) - vrejuri de soia 65%
- ciocalai de porumb 30%
- amendament 5%
f) - ciocalai 12%
- coceni porumb 40%
- vreji de soia 35%
- orz 8%
- amendament 5%
g) - ciocalai 75%
- paie 12%
- germeni de malt (colti de orz) 8%
- amendament 5%

Dupa umectare urmeaza pasteurizarea ( termica sau chimica), amestecarea si omogenizarea

substratului nutritiv, inclusiv amendamentul - calciu ( ipsos / var / creta furajera ).
Aceasta operatie are rolul de a dezinfecta substratul pentru ciuperci, astfel incat acesta sa
fie liber de daunatori, insa nu sterilizat pentru a nu distruge substantele carbonice usor asimilabile

9
si flora microbiana existenta in substrat, care ajuta la cresterea miceliului si dezvoltarea
ciupercilor.
Dupa cum se cunoaste exista retete de compost care nu necesita pasteurizare, deoarece in
cursul prelucrarii initiale au fost supuse la diferite tratamente specifice care au avut un prim efect
de pasteurizare.
De aici rezulta ca operatia de pasteurizare se refera numai la retetele care necesita in mod
obligatoriu acest tratament.
In cultura ciupercilor in sistem clasic (gospodaresc - consum propriu), pasteurizarea se
executa in diferite feluri, in functie de cantitatea de compost necesara si posibilitatile tehnice
existente.
Tehnici de pasteurizare in sistem clasic, cu sublinierea ca putem stabili o metoda de
dezinfectare corespunzatoare conditiilor dvs.:
 butoaie de tabla cu capacitatea de 200 kg in care se fixeaza o tabla perforata cu
gaurile in diametru de pana la 10 mm, la distanta de 25 –30 cm de fundul butoiului,
formand un spatiu ce se va umple cu apa care va fi incalzita cu lemne sau un arzator
pe gaz
 bazine cu capacitatea de 2 mc , in care se introduce compostul direct in apa care se
fierbe . Acesta se inalta pe un suport si se inchide lateral cu tabla, lasand pe fiecare
parte cate doua ‘fuste’ care se ridica pentru a introduce lemne sau arzatoare pe gaz.
In ambele cazuri sunt necesare termometre pentru masurarea temperaturii, care nu trebuie
sa depaseasca 90°C.
Anual productia de Pleurotus este diminuata din cauza atacului unor agenti patogeni cu
pana la 40%, dintre care 30% se datoreaza Trichoderma viride.
Contaminarea se produce de regula in timpul insamantarii cu miceliu infectat, din pricina
contaminarii anterioare a substratului, sau conditii improprii de microclimat.
Trichoderma viride poate fi controlata cu urmatoarele fungicide:
o Benlate 0,1%
o Bavistin 0,1%
o Topsin M70 0,1%
o Dithane 0,2%
o Morestan 0,05%
Aceste fungicide, administrate o data cu umectarea substratului asigura protectia culturii de
Pleurotus pe toata perioada de incubare si productie, eliminandu-se astfel atat sterilizarea termica a
substratului, cat si necesitatea unor tratamente in perioada de vegetatie. (F. Trandaf)

Daca nu se administreaza totusi fungicide substratului, acesta trebuie obligatoriu

pasteurizat. N. Mateescu propune mai multe metode de tratament termic:

10
  incalzirea substratului nutritiv umectat in prealabil si dispus intr-un recipient la
o sursa calorica, pana la atingerea valorii de 80 °C/4-5 ore, de 70 °C/36 ore sau
60 °C/48 ore.
 turnarea de apa fiarta peste amestecul de substrat si acoperirea lui cu folie.
 utilizarea unui generator de abur de joasa presiune
Se va evita supraincalzirea in oricare din cazurile prezentate, depasirea temperaturii de 90
°C conduce la sterilizarea substratului, ceea ce va favoriza aparitia mucegaiurilor. De asemenea,
supraincalzirea declanseaza procese de fermentatie in masa substratului.
Foarte important: inainte de tratarea termica, amestecul omogenizat in prealabil este lasat la
inmuiere in bazine sau pe platforme, nu mai mult de 1-2 zile.
In apa de imbibare se pune preventiv o cantitate de 25 - 40 gr. Bavistin la 500 kg material.
Dupa aceasta operatie materialul se lasa la racit si scurs pana ajunge la temperatura de 21°-
24°C si umiditatea de 75-80%, cand se poate incepe insamantarea.

Metoda clasica
In culturile clasice se pot obtine pana la doua cicluri pe an, iar in culturile intensive 4-5
cicluri pe an, fiecare ciclu avand mai multe valuri de recoltare. Ciupercile Agaricus, desi mai
sensibile si mai greu de crescut sunt mai bine vandute in tarile membre UE, unde sunt cunoscute
sub numele de "Champignon".
Sistemul clasic nu presupune incalzirea localurilor de crestere, ventilatia nu este dirijata nu
aveti nevoie de instalatii de pasteurizare cu aburi. Se pot folosi pivnite, grajduri, solarii, soproane,
in general spatii fara incalzire, dar cu posibilitati de incalzire.
Cantitatea de ciuperci Agaricus obtinuta intr-un ciclu ajunge la de 6-10 kg.per mp.

Sistemul intensiv
Sistemul intensiv se desfasoara in spatii cu posibilitati de reglare a temperaturii, umiditatii
si ventilatiei. Suprafata insamantata se mareste mult prin folosirea stelajelor etajate pe 4-5 nivele.
Se pot obtine mai multe cicluri pe an si rezulta profituri foarte mari la 10-20 kg/mp/ciclu la
Agaricus.
In sistem intensiv pasteurizarea se executa in tuneluri speciale cu ajutorul aburului sub
presiune.

11
 1.4.3. Asezarea substratului nutritive

In interiorul spatiului de cultura, substratul de cultura se poate aseza sub diferite forme, in
functie de sistemul de cultura folosit.
Asezarea sub forma de biloane: Bilonul, de forma trapezoidala, este folosit datorita faptului
ca se realizeaza o suprafata de cultura mult sporita fata de suprafata ocupata.
Biloanele se executa cu ajutorul unor tipare din scandura groasa de 3 cm, geluite sau
captusite cu tabla la interior, pentru a se permite ca substratul cat mai bine presat, sa alunece usor
la scoaterea din tipar. Lungimea tiparelor variaza intre 1 si 1,5 m. Tiparele pot fi cu fund sau fara
fund. In cazul tiparului cu fund, se va proceda la rastrunarea tiparului cand s-a realizat umplerea lui
cu substrat presat, spre deosebire de cel fara fund, cand tiparul se va ridica.
Tiparele se fac cu scopul de a aseza substratul nutritiv in forme si de a folosi cat mai
rational spatiul de cultura.
Asezarea in saci: Se folosesc saci de plastic cu latimea de 60-70 cm. Grosimea substratului
nutritiv in sacii de plastic va fi de 25-35 kg substrat si respectiv 100-150 kg/m2 (in medie asta
inseamna 4-6 saci/m2).
Asezarea substratului in strat orizontal: Este cea mai simpla tehnologie. Stratul orizontal
asezat cat mai tasat va avea o latime de 75-140 cm si o grosime de 18-20 cm la margine si 25 cm la
mijloc.
Pentru a se putea folosi intreaga suprafata de compost, marginile stratului orizontal vor
trebui sa aibe o usoara panta.
Asezarea straturilor pe stelaje: Necesita etajere confectionate din prefabricate de beton sau
din profil metalic cu perete din asbociment.
Dimensiunile stelajelor sunt: inaltimea 80 cm pentru un bilon si 120 cm pentru doua
biloane, primul parapet fiind dispus la 15-20 cm de pardoseala.
Distanta dintre parapetele stelajelor va fi de 50-60 cm, mai mica in cazul executarii
straturilor plane si mai mare in cazul utilizarii biloanelor.

12
 Asezarea substratului in lazi: Lazile utilizate sunt din PVC, si sunt potrivite pentru aceasta
cultura deoarece, spre desebire de cele din lemn, acestea nu ofera spatiu gazda pentru nematozi.
Grosimea substratului nutritiv asezat cat mai presat nu trebuie sa fie mai mica de 12-15 cm, si mai
mare de 30 cm.

1.4.4. Miceliul de ciuperci si insamantarea

Miceliul de ciuperci reprezinta un preparat biologic pregatit in conditii de laborator, la care

hifele diferitelor ciuperci comestibile se gasesc impanzite fie pe suprafata boabelor de cereale (orz,
secara, grau) caz in care se numeste miceliu granulat, fie pe paie de cereale, cand poarta denumirea
de miceliu clasic.

Insamantarea substratului nutritive

Aceasta lucrare se executa numai dupa ce temperatura din substrat a scazut sub 30 °C, iar
cea din mediul ambiant este de 24-25 °C. Aceste conditii se pot realiza fara nici un fel de consum
energetic in perioada de toamna (august-septembrie).
Insamantarea biloanelor se executa in cuiburi dispuse in triunghi la adancimea de 3-4 cm si
la distanta de 20 cm. Se insamanteaza cate doua randuri la 15 cm pe pantele bilonului si un rand pe
coama. Cu mana stanga se ridica substratul nutritiv pana la adancimea mentionata, iar cu mana
dreapta se introduce cu o lingura, miceliul granulat, dupa care se apasa cu mana stanga in asa fel
incat sa ramana un mic orificiu de aerisire.
In cazul insamantarii straturilor plane, a sacilor sau a lazilor, aceasta se executa fie in
cuiburi ca la biloane, fie prin amestecarea miceliului cu substratul nutritiv.
Se foloseste o cantitate de miceliu de 0,5-0,7% raportata la cantitatea de substrat nutritiv.

Perioada de recoltare

Primele ciuperci apar dupa o perioada de circa 3-4 saptamani de la acoperire, sub diferite
forme: buchete, butoni si ciuperci individualizate.
Momentul recoltarii este determinat de aparitia in partea inferioara a palariei a velumului.
Pentru a putea fi valorificate cu eficienta, ciupercile trebuie recoltate cu velumul intreg, palaria
inchisa, piciorul putin alungit. Recoltarea se executa in functie de temperatura spatiului de cultura :
dupa 2-3 zile la 12 °C, dupa 2 zile la 13-14 °C, zilnic la 16 °C.
Cum se executa recoltarea. Pentru executarea recoltarii, ciupercile se apuca cu mana, se
rasucesc si se apasa usor in jos ; ciupercile aprute in buchet se recolteaza esalonat prin
desprinderea din buchet. Dupa recoltare, cu un cutitas de inox, se taie baza piciorului si se sorteaza
pe categorii comerciale. Partile rezultate se depoziteaza in ladite si se scot din spatiul de
productie.Laditele se dezinfecteaza zilnic cu sulfat de cupru sau formalina.

13
 O conditie de baza pentru reusita unei culturi impune ca, inainte de recoltare cu 10-12 ore,
straturile sa nu se ude, deoarece se pot produce pierderi prin desprinderea unei portiuni din stratul
acoperitor.
In cursul unei perioade de fructificare de 45-60 zile, se vor executa 25-40 recoltari, grupate
in 4-8 valuri de recoltare, in functie de temperatura mediului ambiant (val de recoltare = o aparitie
colectiva a ciupercilor).

Sfarsitul culturii si pregatirea pentru un nou ciclu de cultura

Dupa o perioada de 1,5-3 luni de recoltare, in functie de temperatura spatiului de cultura,

perioda de recoltare se considera incheiata iar spatiul va trebui evacuat si pregatit pentru un nou
ciclu de cultura.
In culturile gospodaresti, cand se evacueaza substratul uzat, se va avea grija sa nu vina in
contact cu substratul proaspat pregatit sau cu amestecul de acoperire, ori cu partile componente ale
acestora.
Pardoseala spatiului se curata de resturile culturii vechi si se spala, dupa care pe toate
suprafetele interioare se aplica dezinfectarea chimica, prin pulverizarea unei solutii fungicide
formata din sulfat de cupru 3kg, lapte de var 10 litri, formalina 2 litri, Lindatox 1 litru, apa 100
litri.
Ulterior, dezinfectarea chimica se continua prin gazarea spatiului cu:
- bioxid de sulf, 30 g sulf/m3 incapere sau
- aldehida formica (fierberea a 20 cm3 formalina/m3 incapere)
Dupa aerisire, in spatial respective se poate introduce substratul nutritive pentru un nou
ciclu de cultura.

1.4.5. Sfaturi

Preferabila este cresterea in sistem clasic, cel putin pentru inceput, deoarece investitiile
sunt minime, iar supraetajarea sau marirea suprafetei de cultura maresc productia.
Cei care doresc sa infiinteze o ciupercarie in sistem intensiv vor avea nevoie de anumite
investitii, dar acestea vor fi repede amortizate prin productie.

14
 1.5. Utilaje

Activitatea de cultivare si crestere ciuperci trebuie analizata si tratata ca o mica "industrie".

Astfel este necesar sa existe un flux tehnologic adecvat speciei, care sa asigure un maxim de
randament, prin reducerea costurilor de exploatare, obtinerea unor productii de calitate si crearea
unui sistem integrat.
Echipamentele si utilajele necesare in cultura ciupercilor sunt in raport cu specia de
ciuperci, materiile prime utilizate si cantitatile de compost prelucrate.
Pasteurizarea compostului implica un procent insemnat din cheltuielile necesare in
cultivarea ciupercilor. Metodele de pasteurizare compost la rece, aplicate si propuse de noi, sunt
deosebit de eficiente reducand cu peste 50% cheltuielile cu pasteurizarea.
Realizarea microclimatului trebuie analizata, nu numai in vederea asigurarii unei
temperaturi si umiditati specifice, fiind extrem de important sa existe o corelare intre parametrii
tehnici si fazele in care sunt ciupercile, calitatea si cantitatea aerului necesar, marimea spatiului si
gradul de ocupare. Foarte important este si un compost bogat in nutrienti.
Factor decisiv in cultura ciupercilor este aerul necesar. Cantitatea si calitatea de aer
proaspat introdus sunt asigurate de sistemele de ventilatie produse de noi. Ventilatoarele utilizate
sunt centrifugale si axiale , avand capacitate intre 500 - 18.000 mc/h.
Pe intreg ciclul de cultura a ciupercilor, ventilatia este strict necesara , astfel sistemele de
ventilatie furnizate sunt foarte fiabile avand un consum electric extrem de redus.

1.5.1. Sistem de ventilatie

Furnizam sisteme de ventilatie produse special pentru cultura ciupercilor, cu randament inalt,
fiabilitate ridicata si consum electric redus.
Sistemele de ventilatie pentru admisie aer proaspat sunt prevazute cu varianta de
recirculare a aerului, filtrare - curatare aer datorita filtrelor HEPA incorporate.
Sistem de incalzire cu aer cald, ventilator in trei trepte.

15
 1.5.2. Sistem de exhaustare

Ventilatoare pentru evacuarea aerului viciat, rezistente la intemperii, randament inalt.

Furnizam ventilatoare pentru evacuare , montare perete sau tavan.

1.5.3. Generator de abur

Generator de abur MOBIL, de joasa presiune, ideal pentru pasteurizarea compostului.

Datorita mobilitatii si dotarii cu furtun si pistol, poate fi utilizat in dezinfectarea spatiului de
cultura interior / exterior.
Alimentare economica cu butelie GPL si acumulator reincarcabil 12V.

1.5.4. Introducere, evacuare - compost

Asiguram echipamente pentru pregatirea compostului, masina de tocat, instalatii de

pasteurizat economice.

16
 1.5.5. Preparare, insamantare - compost

Echipamente si utilaje pentru insamantare si ambalare in saci pentru toate speciile de

ciuperci.

1.5.6. Aparatura productie miceliu

Echipamente si filtre HEPA pentru laborator si camere sterile.

Instrumente de masura si control

Materiale preparare si ambalare miceliu

17
 1.5.7. Masini de ambalat
Masini de ambalat ciuperci in diferite marimi de caserole, folie strech, termoformare,
vidare, manuale sau automate.

18
 1.6. Boli - Daunatori - Ciuperci

In timpul culturii ciupercilor, exista posibilitatea contaminarii cu diferiti agenti patogeni si

organisme daunatoare.
Numeroase boli pot influenta aparitia si dezvoltarea unor mucegaiuri sau diferite ciuperci
competitoare.
Importanta prevenirii si combaterii acestor boli si daunatori este determinanta in
dezvoltarea unor afaceri in cultura de ciuperci.
Neglijenta sau necunoasterea acestor riscuri pot periclita serios investitiile respective, si pot
ajunge pana la oprirea activitatii.
Prin specificul lor, culturile de ciuperci ofera conditii optime de dezvoltare pentru multe
microorganisme ca virusuri, bacterii, ciuperci saprofite si parazite, care pot infesta substratul sau
ataca direct basidiofructul. De asemeneatemperatura de 16-24 °C, umiditatea relativa de 80-90%,
existenta unor materii organice in descompunere, creeaza conditii pentru dezvoltarea a numerosi
daunatori : nematozi, insecte, acarieni, etc..
Pentru ca acesti daunatori sa nu se dezvolte in ciupercarie trebuie sa se tina seama de
urmatoarele recomandari:
- sa se respecte igiena culturala la pregatirea substratului nutritive
- in ciupercariile neinzestrate cu posibilitati de dezinfectare a incintei pe cale termica, la 80
°C, sa nu se foloseasca stelaje si rafturi din lemn, ci numai din beton, si sa nu se aplice cultura in
saci de polietilena
- accesul in incinta sa fie controlat, folosindu-se perne la intrare imbibate cu substante
fungicide
- sa se aplice stropiri preventive atat pe substratul in pregatire - sub forma de compost - cat
si pe straturile de cultura, imediat dupa asezare, acoperire
- pregatirea amestecului de acoperire sa se faca in conditii igienice (partile componente ale
acestuia sa nu vina in contact cu praf, deseuri, etc) si sa se foloseasca dezinfectarea, fie termic, fie
chimic, cu formalina
- substratul uzat folosit la un ciclu de cultura sa nu fie depozitat in imediata apropiere a
spatiului de productie, intrucat ar putea constitui un focar permanent de boli si daunatori specifici
culturii de ciuperci. In cazul in care acesta nu poate fi incorporat imediat in sol, trebuie transportat
cat mai departe, sau acoperit cu un strat gros de pamant
- in perioada da recoltare, temperatura sa nu fie mai mare de 17-18 °C, umiditatea sa nu fie
excesiva iar ventilatia fara curenti puternici de aer
- ciupercile bolnave si resturile de ciuperci provenite din recoltare sa fie arse, nu aruncate la
intamplare
- in cazul atacului produs de ciupercile saprofite sau parazite, de virusuri sau bacterii,
precum si de daunatori, sa se ia masuri urgente de lichidare a focarelor aparute si de carantina fito-
sanitara.

19
 1.6.1. Boli produse de virusuri

Boala "La France"

Aceasta boala se manifesta prin brunificarea tesutului ciupercilor si alungirea puternica a
piciorului, in raport cu diametrul palariei. In unele cazuri, ciuperca poate prezenta o talie foarte
mica. Acest virus, asemanator cu cel care produce mozaicul lucernei, pe langa anomaliile descries
la basidiofruct, favorizeaza si pieirea miceliului din substrat fenomen evidentiat printr-o stagnare
premature a recoltei. Boala poate fi prevenita prin pasteurizarea naturala a substratului, la 55 °C.

1.6.2. Boli produse de bacterii

Bacteriile apartinand speciilor Pseudomonas fluorescens si Pseudomonas talassi ataca in

special suprafata cuticulei palariei, provocand boala petelor de bronz, caracterizata prin pete de
culoare galbuie, care ulterior devin brune.
Prevenirea se face prin evitarea stropirii straturilor cu o zi inainte de recoltare, pentru a nu
se crea conditii de dezvoltare a bacteriilor in picaturile de apa care stagneaza la suprafata palariei
ciupercilor. Acest fenomen apare mai ales daca ventilatia se face direct, si stropirea se face cu
pompe cu duze grosiere.

1.6.3. Boli produse de ciuperci concurent saprofite

Aceste boli, cunoscute si sub numele de mucegaiuri de imburuienare sau ciuperci

soncurente, infesteaza substratul de cultura, il secatuiesc si nu mai permit ca miceliul ciupercii de
cultura sa se impanzeasca. In culturile de ciuperci mai frecvente sunt urmatoarele:

1. Boala de gips - Monilia fimicola, se manifesta prin aparitia pe straturi a unor pete
circulare de culoare albicioasa, cu un aspect prafos, de unde si denumirea de boala de gips. Boala
produce o streiltate fiziologica a miceliului, ceea ce afecteaza recolta. Este favorizata de
composturile prea umede, peste 70% apa, precum si de cele supracompostate (mai mult de 25 zile).
Daca se manifesta si dupa acoperirea straturilor, productia de ciuperci va fi redusa, iar pe straturi
vor aparea zone fara ciuperci. Pentru prevenirea acestei boli pe langa masurile generale este
necesara pulverizarea straturilor imediat dupa acoperire cu o solutie de Zineb sau Perozin, in
concentratie de 0,2%, operatie care trebuie repetata la intervale de 5 zile, pana la inceperea

20
recooltarii. Boala apare dupa acoperire numai in cazurile cand nu s-au mai luat masurile de
indepartare a focarelor inainte de acoperire sau nu s-a dezinfectat amestecul acoperitor.

2. Boala de gips bruna - Papulaspora byssina, se manifesta prin aparitia de pete circulare,
cu aspect pufos, care ulterior devin brune cu aspect prafos. Conditiile de aparitie si masurile de
prevenire sunt similare cu cele de la boala de gips.

3. Mucegaiul cenusiu - Chaetomium olivaceum reprezinta un concurent foarte important

petru m,iceliul ciupercii de cultura, datorita faptului ca poate produce stagnarea completa a
cresterii acestuia, si pieirea lui in totalitate. Se caracterizeaza printr-o culoare albicioasa cenusie si
o crestere abundenta aeriana. Boala apare pe straturi la un interval de 10-15 zile de la insamantare,
derutand cultivatorii incepatori, care considera acest mucegai drept miceliul ciupercii de cultura.
Ulterior pe firele de paie din componenta substratului nutritiv se formeaza pustule maslinii, care
reprezinta organele de propagare ale ciupercii, adica periteciile in care se gasesc asce cu cate 8
ascospori rosiatici. Boala apare in special pe substraturile la care temperatura din timpul
pasteurizarii a fost mai ridicata ca 60 °C si s-a desfasurat in lipsa de aer. De asemenea ea apare si
pe substraturile pregatite printr-o compostare la temperaturi prea ridicate (mai mari de 75 °C), ceea
ce denota o intarziere a perioadei de intoarcere. Pentru prevenirea acestei boli pe langa masurile
profilactice obisnuite, trebuie evitate temperaturile prea ridicate atat in timpul compostarii, cat si in
timpul pasteurizarii naturale.

4. Mucegaiul galben - Mycelliophora lutea apare in spatial dintre substrat si amestecul de

acoperire sub forma de miceliu paslos-albicios, care ulterior capata culoarea galbui-bruna. In caz
de atac puternic, miceliul ciupercii de cultura dispare, dubstratul devine negru, cu un miros
caracteristic de apa clorinata si presarat cu numeroase glomerule galbui sau verzi-cenusii, de unde
a capatat si denumirea de "cocleala ciupercilor".

5. Mucegaiul in forma de creier (boala trufelor) - Pseudobalsamia microspora. Boala este

foarte periculoasa deoarece rezista la toate fungicidele cunoscute, in afara de sulfatul de cupru,
fiind distrusa numai la 82 °C. Pentru prima data in tara noastra a fost semnalata in 1963. Ea se
manifesta prin aparitia la suprafata straturilor, la intervalle de 30-35 zile de la insamantare, a unui
mucegai alb-argintiu, cu aspect bumbacos, care formeaza din loc in loc niste umflaturi
caracteristice. Ulterior, stratul de amestec acoperitor este ridicat de unele formatiuni cu aspect
tuberculat, care reprezinta ascocarpii ciupercii, in interiorul carora se formeaza ascele, care la
maturitate vor produce 6-8 ascospori bruni. O data cu propagarea ascosporilor, miceliul ciupercii
dispare in totalitate, substratul avand o culoare rosiatica si o umezeala crescuta. Aceste formatiuni
tuberculate de asemenea sunt derutante pentru cultivatorii fara experienta, care le aseamana cu
primordiile de fructificare, cu mugurii si butonii ciupercii de cultura. Combaterea acestei boli se
face numai cu sulfat de cupru 2-3% aplicat pe focarele de atac, iar prevenirea, prin incorporarea

21
sulfatului de cupru in masa de compost, in perioada intoarcerilor, la ultimul intors, in proportie de
0,2-1,0%;.

6. Ciupercile cerneala - sunt produse de diferite specii ale genului Coprinus. Pe straturi,
de regula la cateva zile de la asezare, apar ciuperci firave, cu palaria subtire, care in 1-2 zile ajung
la maturitate, isi disemineaza sporii si putrezesc, continuandu-si diseminarea. Prevenirea se face
prin evitarea unei compostari prea scurte sau folosirea unui substrat de cultura afectat de inghet.

7. Ciupercile cupa - produse de Peziza veziculoza, care poate ataca atat substratul de
cultura cat si lemnul lazilor sau stelajelor, formand fructificatii asemanatoare unor cupe mici de
culoare albicios-galbuie. Aparitia acestor ciuperci indica o capacitate redusa de fructificare a
miceliului ciupercii de cultura.

1.6.4. Boli produse de ciuperci parazite

Cele mai frecvente boli sunt:

1. Putregaiul moale - produs de Mycogone perniciosa, se manifesta atat pe ciuperci in

curs de formare, provocand putrezirea si deformarea butonilor cat si pe ciuperci ajunse la
maturitate, provocand hipertrofii ale stratului himenal. Caracteristic este mirosul cu totul neplacut
pe care il raspandesc ciupercile afectate.

2. Putregaiul uscat - produs de Verzicillium constantini, se manifesta, de asemenea, pe

ciuperci in primele faze, acestea deformandu-se si devenind cauciucate. Caracteristic este formarea
unei bilobari a palariei, exfolierea si craparea piciorului.

3. Mucegaiul cenusiu al lamelelor - produs de Cephalosporium lamaelecola se manifesta

prin umflarea si ingrosarea lamelelor basidiale. Aceasta boala este favorizata de sensibilitatea unor
tulpini de miceliu. Tulpinile de culoare bruna sunt mai sensibile decat cele de culoare alba si crem.

4. Boala panzei de paianjen este produsa de Dactylium dendroides si se manifesta in

special in cultura executata in sistemul clasic, in incinte cu ventilatie redusa. Pe suprafata
straturilor se formeaza un miceliu ca o tesatura fina matasoasa lucioasa care acopera butonii.
Corpurile de fructificare ale ciupercii de cultura devin rigide si putrezesc.
Pe langa boli si daunatori, in cultura de ciuperci se intalneste frecvent si stroma miceliana,
ce reprezinta o crestere abundenta de miceliu, si formeaza o crusta impenetrabila pentru viitoarele
ciuperci.
Din cauza parametrilor de microclimat si a prepararii defectuoase a compostului pot apare
diferite malformatii care stagneaza dezvoltarea normala a ciupercilor.

22
 Cei mai frecventi daunatori ce pot provoca daune importante sunt: nematozi, puricii
ciupercilor, acarieni, tantari ciupercilor, mustele ciupercilor si viermii substratului.
O statistica generala a acestora este:
• Nematozi - Dytilenchus myceliophagus
• Acarieni - Tyrophagus putrescentiae - Pygmephorus mesembrine
• Puricii ciupercilor - Tisanurea cenusie - Hypogastrura manubrialis
• Mustele ciupercilor - Cea mai cunoscuta;
Acesti daunatori sunt extrem de frecventi in spatii de cultura ciuperci, provocand daune
insemnate in cazul ignorarii si a tratamentelor gresite sau ineficiente.

Cei mai frecventi daunatori ai culturilor clasice de ciuperci de strat sunt:

1. Tantarii ciupercilor (musculitele ciupercilor) - Sciaridae, cu tipul caracteristic Sciara

fenestralis. Produc pagube insemnate prin larve, care timp de 2-3 saptamani distrug miceliul sau
sapa galerii in piciorul ciupercii pana la palarie. Dupa 1-2 saptamani, larvele transformate in pupe
formeaza adultii. In cursul unei perioade de vegetatie se pot succeda 5-6 generatii de musculite.

2. Mustele Cecid, cu tipul caracteristi Mycophila fungicola, denumite si mustele

ciupercilor, sunt foarte daunatoare, deoarece pe langa ciclul normal de generatie sexuata, prezinta
si o generatie asexuata, fapt care favorizeaza infestarea rapida a substratului din ciupercarie.
Larvele se hranesc cu miceliu si sapa galerii atat in picior cat si in palarie.

3. Puricii ciupercilor - Collembole - sunt reprezentati prin Hypogastrura armata. Atacul

acestor daunatori poate fi atat de mare incat prin aglomerari sa formeze pete asemanatoare prafului
de ciment.
4. Acarienii (capusile ciupercilor) sunt reprezentati de Tiroglyphus pentru capusile rosii si
Linopodes pentru capusile albe. Atacul produs de acarieni se manifesta in special pe mugurii si
butonii de fructificare, pe care ii distrug.

23
 5. Nematozii (viermii substratului), unii din cei mai periculosi daunatori, sunt frecventi in
culturile clasice si accidentali in culturile intensive. Ca reprezentanti ai acestora mentionam
speciile Ditylenchus myceliophagus, care distrug hifele miceliene provocand moartea miceliului.
In general atacul nematozilor este mai frecvent la inceputul culturii, in faza cand miceliul
se gaseste in stare tanara. Pe masura ce miceliul imbatraneste membrana celulara chitinizata nu
mai poate fi perforata de nematozi. Tratamentul eficace pentru combaterea nematozilor este
aplicarea pasteurizarii substratului la temperaturi de 55-60 °C.
Prevenirea daunatorilor mentionati se face prin administrarea imediat dupa insamantare a
unei prafuiri cu Detox (1g/m2) pe substratul nutritiv si a pulverizarii cu Nogos 0,2% si Tedion
0,2% pe suprafata insamantata. Pentru combaterea tantarilor si mustelor Cecid se mai foloseste
fumigarea, prin arderea a 10 g Lindan/m3 incapere, incinta fiind ermetic inchisa.
Atacul acarienilor poate fi prevenit prin folosirea preparatului Phencapton in concentratie
de 0,1% sau Tedion 0,2% administrate imediat dupa acoperire.

24
 1.7. Localizarea afacerii

Amplasarea halelor in care se va desfasura activitatea este importanta. Aceasta depinde

foarte mult de distantele dintre hale si fabrica, orasele importante, de distanta fata de comercianti,
de usurinta cu care se ajunge la ei. Astfel, nu vom alege un teren pentru constructia halei de
productie intr-un sat, in varf de munte, la care iarna nu se poate ajunge sau se poate, dar foarte
greu.
Conform celor spuse mai sus, vom achizitiona un teren, de 500 mp, in apropierea unui
drum european, E58, in Comuna Valea Lupului, conform contractului de vanzare cumparare
(Anexa 1), pe care vom ridica o hala construita pe o structura metalica si policarbonat (structura
rapida), conform contractului de antrepriza (Anexa 2). Aceasta va avea o dimensiune de 400 mp.
Aceasta va fi construita pe o fundatie de beton. Am ales aceasta locatie deoarece este situata in
apropierea Iasului, pe un drum foarte circulat, unde cu usurinta se poate aduce materia prima, si
anume lemnul. Terenul a costat 35.000 euro, deoarece este situat la 4 km de Iasi, si a fost
achizitionat printru contract de vanzare cumparare, incheiat la notar. Constructia propriu zisa a
costat: 15.000 euro fundatia, si constructia, hala, a 60.000 euro, deoarece pretul este 200 euro/mp.
Ceilalti 100 mp vor fi utilizati ca spatiu de parcare pentru masinile firmei si ale clientilor.
Consider ca aceasta este o suprafata suficienta pentru dezvoltarea activitatii. Aceasta
amplasare am considerat-o optima deoarece societatea poate comercializa ciupercile proaspete in
diferite judete, cum ar fi: Piatra Neamt, Suceava, Bacau, dar si pentru ca Iasul este punctul de
iesire catre Europa de Est.

1.8. Mijloacele de transport

In cadrul societatii vom utiliza 3 autoutilitare Ford (Ford Transit Autosasiu -Cabina Dubla -
Tractiune spate, 4 usi -LWB -2.4L TCi Diesel, 90 CP), care au fost achizitionate in leasing,
conform contractului (Anexa 3), toate fiind prevazute cu platforma. Acestea vor fi folosite pentru
transportul tamplariei. Vor fi achizitionate si 2 autoturisme Dacia Logan pentru agenti, care se vor
deplasa la masuratori si incheieri de contracte. Materialul lemnos va fi adus la sediul societatii de
catre furnizor, acest lucruu fiind specificat in contractul semnat.
Autoutilitarele Ford Transit au fost cumparate in leasing de la Tester Grup Calea
Chisinaului nr. 23, Iasi. Tel: 0232.277.626 Fax: 0232.277.625, fiecare dintre ele costand 16.985
EUR CIP, consumul mediu al uneia este de aproximativ 10 l/100 km. Plata acestora se va face pe
un termen de 24 luni, cu un avans de 15% din valoarea masinii si cu o rata lunara de 816.07 EUR.

Autoturismele Dacia Logan Ambiance 1.5 dCi, au fost achizitionate de la Caremil Impex,
Valea Lupului DN 28, Iasi. Tel: 0232.25.37.01. acestea din urma au fost cumparate, cu achiarea

25
integrala, adica 7270 EUR, consumul mixt fiind de aproximativ 5.8 l/100 km (asa este specificat de
producator).Autovehiculele vor fi achitate in lei, la cursul BNR.

1.9. Evolutia firmei

Conform previziunilor care se fac pe piata mondiala, consumul de ciuperci este in crestere,
ceea ce rezulta o evolutie pozitiva a firmei. Se preconizeaza ca in anul urmator sa construim o noua
hala, mai bine utilata si mai productiva.

26
 Cap. 2. – PLAN DE MARKETING

2.1. Descrierea pietei

Cultura ciupercii nu este o cultura traditionala pentru Romania. Cultivarea si consumul

ciupercilor a inceput sa se dezvolte in ultimii 15 ani. Migrarea fortei de munca, care s-a amplificat
la sfarsitul anilor 90, a conditionat multe schimbari ale traditiilor culturale, sociale, religioase si
nutritive.
Structura cheltuielilor consumatorilor sunt puternic influentate de factori socio-economici,
asa ca nivelul venitului, profesia, nivelul de studii, varsta, etc. Datorita acestor factori, piata
ciupercilor si produselor din ciuperci poate fi impartita in segmentul populatiei urbane si
segmentul populatiei rurale. In general, ciupercile se consuma in orase, deoarece populatia rurala
traditionala consuma produsele cultivate pe loturile personale si ciupercile fiind un produs pentru
ocazii speciale si mai putin pentru consum zilnic.

2.2. Descrierea segmentului de piata urmarit

Piata firmei “Champignon SRL” are un caracter local pe de o parte, si traditional pe de alta
parte. Geografic aceasta piata e localizata in orasul Iasi, iar din punct de vedere al componentei
este o piata traditional universala.
In cazul nostru este greu de delimitat o piata tinta. Orice persoana este client al nostru,
consumator de ciuperci. Totusi pentru produsele noastre principalii clienti ai nostri sunt
restaurantele (care utilizeaza piupercile in prepararea mancarurilor), dar si publicul larg (in special
vegetarienii).
Premisa esentiala a identificarii unei tinte de comunicare eficiente o constituie analiza
corespunzatoare a pietei si a elementelor sale componente.
Tinta noastra comerciala raspunde la intrebarea: CARE SUNT CLIENTII NOSTRI
POTENTIALI?, iar tinta de comunicare raspunde la intrebarea: CUI TREBUIE SǍ NE ADESǍM
PENTRU A VINDE SAU A FACE SǍ SE VANDǍ PRODUSELE NOASTRE?

2.3. Trendul pietei

Productia mondiala a crescut constant in ultimul deceniu, ajungand la 3,000,000 tone

metrice in 2002 (Sursa: USDA, FAO). China continua sa predomine in productia ciupercilor la
nivel mondial. Cota sa pe piata internationala a ciupercilor a crescut constant in medie cu 20% pe
an in ultimii 5 ani, ajungand la 1,244,968 tone metrice in anul 2002, adica 43% din productia
mondiala totala. Statele Unite se afla pe locul doi dupa productia de ciuperci la nivel mundial

27
 producind in total 390,000 tone metrice sau
circa 13%. Olanda si Franta sunt pe locurile
trei si patru cu 280,000 si respectiv 150,000
tone. Figura 6 reproduce situatia productiei
mondiale in anul 2002. Productia de ciuperci
proaspete in UE-25 a ramas aproape
constanta pe parcursul anilor 2002-2004,
inregistrand 1,062,000 tone in 2004.
In ciuda importurilor, necesarul
ramane de cel putin cinci ori mai mare,
Bucurestiul fiind cea mai importanta piata de
desfacere, aici comercializandu-se cateva zeci de tone de ciuperci saptamanal. Un kilogram de
ciuperci pleaca de la producator cu 7.5 - 8 lei si ajunge la vanzare cu 12 lei si chiar 18 lei.

2.4. Concurenta si alte influente

In Romania cultivarea ciupercilor Champignon este inca la inceput. Asadar sunteti inca
ferit de concurenta si aveti toate sansele sa va dezvoltati o afacere frumoasa si profitabila. Acum,
consumul anual de ciuperci pe cap de locuitor, in Romania, este sub 100 g. Consumul normal ar fi
de cca 2 kg ciuperci/locuitor. Deci sansele de crestere ale unei afaceri cu ciuperci sunt uriase. Mai
ales daca se ia in considerare tendinta mondiala a populatiei.
Concurenta este reprezentata de catre multitudinea de fime mici, care se dezvolta cu
ajutorul fondurilor Saphard. Acestea sunt destul de multe, deoarece cumpara compostul necesar
gata preparat, acesta fiind gasit la preturi rezonabile. Cele mai multe ciupercarii, sunt localizate in
partea de Vest a Romaniei.

2.5. Strategii de marketing

Strategia reprezinta acele mutatii organizationale si manageriale folosite pentru atingerea

obiectivelor prin promovarea misiunii firmei.
Odata cu dezvoltarea firmei, se va opta pentru o calitate a produselor, concretizata prin
obtinerea unor conditii ideale pentru cresterea ciupercilor si prin ambalarea acestora prin diferite
metode: la borcan (intregi, taiate) si proaspete.
Pentru pastrarea si largirea pozitiei pe piata “Champignon SRL” va adopta o strategie
indreptata spre:
- ridicarea calitatii produsului;
- largirea sortimentului produsului;
- ridicarea nivelului de deservire post-vanzare;
- stabilirea unii pret convenabil pentru toate paturile sociale.

28
 Se remarca faptul ca ponderea cea mai mare o au produsele proaspete, caracterizate printr-o
cerere putin elastica in raport cu pretul, ceea ce a determinat o scadere a consumului in conditii
iarna.
Societatea comercializeaza produsele pe raza municipiului Iasi prin distribuitori, dar si
propriu avand un spatiu amplasat in Piata Centrala in Iasi. Cu firmele private de distributie
vanzarea se face pe baza de comenzi ferme si contracte.
Ca avantaje ale implementarii acestei strategii:
 datorita loialitatii clientilor si a disponibilitatii lor de a accepta preturi mai
mari, care reflecta calitatea, firma poate obtine profituri mai mari;
 aceeasi loialitate a clientilor asigura firmei o pozitie forte in fata
competitorilor, o mai mare flexibilitate in relatiile cu furnizorii.
Politicile firmei sunt:
 Pe termen scurt: pana la sfarsiul acestui an detinerea unei cote de piata de 10 %
 Pe termen lung: in urmatorii 2 ani, construirea unei noi hale pentru productia de
Champignon, si ajungerea la o cota de piata 20% din piata Iasului.

2.5.1. Obiectivele politicii de pret

Politica de pret in ceea ce priveste Champignon SRL este orientata spre atingerea mai
multor obiective.
Unul dintre acestea ar fi existenta sau supravietuirea firmei pe piata din Iasi; acest lucru
fiind posibil prin practicarea unui pret ajustat puterii de cumparare a consumatorilor. De asemenea
se ia in considerare concurenta, care in acest domeniu este destul de mare, pe piata existand o
diversitate de firme producatoare sau comercializatoare de mobila. Tinand cont de aceste
componente ale obiectivului stabilit s-a fixat un pret care este mai accesibil pentru piata interna,
decat alte produse existente pe piata si care sunt aduse din strainatate, insa practicarea acestui pret
a fost posibila si pentru ca mobila este produsa in Romania, unde pretul fortei de munca este mai
redus, asigurandu-se in acelasi timp si un nivel de profit.
Un alt tip de obiective urmarite de firma sunt cele care vizeaza piata. In aceasta directie
volumul vanzarilor este un factor foarte. In ceea ce priveste cota de piata, firma isi seteaza ca
obiectiv pentru 2008 marirea cotei la 10%.

2.5.2. Strategiile de pret

In acest moment firma se afla in faza de crestere, vanzarile au inceput sa ia avant datorita
cumpararii in cantitati mai mari. Populatia a inceput sa inteleaga beneficiile oferite, astfel ca
volumul pietei a inceput sa ia amploare.

29
 Preturile practicate de firma “Campignon SRL” sunt adresate persoanelor cu venituri medii
si mari. Sunt practicate preturi cu un discount mai mare pentru produsele mai scumpe, dar se
acorda reduceri si in functie de cantitatea de produse cumparate. Se fixeaza mai intai anumite cote
de TVA care afecteza nivelul preturilor cu amanuntul, dar incurajeaza achizitia intr-o cantitate mai
mare.

2.5.3. Sigla

Sigla reprezinta numele firmei, si obiectul ei de activitat, fiind accentuat prin prezenta
ciupercii.

2.5.4. Slogan

Sloganul firmei noastre este “Noi Reprezentam Calitatea”.

Publicitatea firmei se face prin intermediul urmatoarelor mijloace mass-media: radio si
presa.
Pe posturile de radio va aparea un spot de 30 de secunde in care va fi prezentata firma,
obiectul de activitate, adresa si sloganul. Acesta va fi difuzat zilnic timp de 2 saptamani, ulterior
rata de repetabilitate se va reduce.
Publicitatea in presa se va face prin reclame care vor aparea in ziarele locale Ziarul de Iasi,
Flacara, Evenimentul, Monitorul de Iasi, dar si in cele centrale, pe domeniul economic: Capital,
Ziarul Financiar. Am ales acestea deoarece sunt cele mai cunoscute si sunt facute de profesionisti.

2.6. Identificarea si analiza riscurilor

Riscurile care planeaza asupra firmei sunt destul de multe, unele pot fi solutionate de catre
frma, altele sunt datorate mediului extern.
Aceste riscuri sunt:
A. Interne: - bolile ciupercilor
- conditiile de crestere
- spargerile
B. Externe: - dobanda bancara
- inflatia
30
 - scaderea nivelului de trai
- neplata la termen a ciupercilor de catre firmele distribuitoare, sau
restaurante
Toate aceste riscuri pot duce la blocaje financiare, sau chiar la faliment.

2.7. Analiza SWOT

Din analiza activitãtii ”Champignon SRL” se observã o preocupare deosebitã in ceea ce

priveste calitatea produselor.

Punctele tari : Punctele slabe :

1. un nou producator de Ciuperci Agaricus - 1. firma este la inceput;
Champignon; 2. acoperirea insuficientã a cererii ;
2. o gamã foarte variatã a produselor, din 3. costuri de non-calitate a produselor,
punct de vedere dimensional; ridicate;
3. societatea este atestatã conforma 4. preturi mai ridicate in comparatie cu cele
standardelor de calitate. de pe piata asiatica;
4. grad de prelucrabilitate prin operatii 5. neritmicitate in livrãri;
tehnologice a materiei prime la un nivel de
diversitate si complexitate superior
concurentei;
5. calitate ridicatã a produselor sale;
6. firma are o imagine clarã si bine definitã ;
7. produsele sale sunt cãutate peste tot,
avand o largã piatã de aplicatii.

Oportunitãti :
1. realizarea unor investitii in cateva
compartimente de productie care ii vor
permite sã ajungã la cele mai ridicate
standarde internationale;
2. se prevede introducerea in fabricatie de
produse noi, de o calitate ridicatã;
3. concurenta nationalã cvasi-inexistentã.
Amenintãri :
1. blocajul financiar din economie;
2. lipsa capitalului de lucru;
3. influenta defavorabilã a sistemului fiscal
actual;
4. starea falimentarã a unor firme care poate
conduce la neincasarea creantelor.

31
Cap. 3. – DIAGRAMA GANTT
33
 Anexe

CONTRACT DE VANZARE-CUMPARARE

Incheiat astazi ..............

la ..................................

I. PARTILE CONTRACTANTE
1.1. D ........................................................................., domiciliat
in ...................................................., str. ................................... nr. ..............,
bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ......., sector/judet ....................,
nascut la data de (ziua, luna, anul) ...................................................... in
(localitatea) ................................. sector/judet ................................, fiul
lui ............................... si al ........................, posesorul buletinului (cartii) de
identitate seria ........... nr. .......................... eliberat de .........................., cod
numeric personal ..............................., in calitate de vanzator, pe de o parte, si
1.2. S.C. .....................................................................................................
S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) ................................
str. ................................. nr. ......................., bloc ............., scara ...........,
etaj ........, apartament ......., judet/sector ......................, inregistrata la Oficiul
Registrului Comertului ........................................., sub
nr. ............................................, din ............................................, cod fiscal
nr. ......................... din ........................, avand contul
nr. ..................................................... deschis
la ...................................................., reprezentata
de ..................................................., cu functia de ..........................., in calitate
de cumparator, pe de alta parte,
au convenit sa incheie prezentul contract de vanzare-cumparare cu respectarea
urmatoarelor clauze:
II. OBIECTUL CONTRACTULUI
2.1. Vanzatorul declara ca ii vinde cumparatorului nuda proprietate a imobilului situat
in ......................................................,
str. ........................................................................ nr. ................, compus
din ...................... camere de locuit si dependinte, anexele gospodaresti, curte etc.,
precum si dreptul de proprietate asupra terenului aferent in suprafata
de ...................... mp.
2.2. Precizez ca imi rezerv dreptul de habitatie viagera asupra intregului imobil si cer
inscrierea acestuia in Cartea funciara.
2.3. Eu, vanzatorul, am dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului mai sus descris
prin mostenire de la ............................................................... decedat(a) la data de
............................. si mi-a fost eliberat certificatul de mostenitor
nr. .................................. din .................................... in dosarul nr. .....................
de catre .................. .
III. PRETUL CONTRACTULUI
3.1. Pretul de vanzare este de ...................... lei/o valuta convertibila, echivalentul
a .................... lei, calculat la cursul de schimb valutar de ................... lei/o valuta
convertibila.
3.2. Aceasta suma a fost incasata de cumparator de la vanzator, astazi, ........... data
autentificarii prezentului contract, data de la care imobilul intra in stapanirea
cumparatorului de fapt si de drept.
IV. OBLIGATIILE PARTILOR
4.1. Obligatiile vanzatorului sunt urmatoarele:
a) sa predea imobilul descris la pct. 2.1 de mai sus, la data prevazuta in contract;
 b) sa garanteze cumparatorul impotriva evictiunii si impotriva viciilor ascunse.
4.2. Obligatiile cumparatorului sunt urmatoarele:
a) sa efectueze plata pretului la locul si data mentionate la pct. 3.1 si 3.2 prin contract
sau la locul unde se face predarea imobilului;
b) sa suporte taxele aferente incheierii prezentului contract; c) sa accepte dreptul de
habitatie viagera a vanzatorului.
V. RASPUNDEREA PENTRU EVICTIUNE ASUPRA BUNULUI IMOBIL
5.1. Eu, vanzatorul declar si garantez pe proprie raspundere, sub sanctiunea legii penale, ca
imobilul nu a fost scos din circuitul civil, ramanand continuu in proprietatea mea, ca nu
face obiectul nici unui litigiu juridic, nu este grevat de sarcini sau servituti si garantez
pe cumparator impotriva oricarei evictiuni totale sau partiale in conformitate cu
prevederile art. 1337 din Codul civil.
5.2. Transmiterea nudei proprietati asupra bunului imobil cumparatorului are loc astazi,
data autentificarii prezentului contract, cumparatorul dobandind posesia si folosinta
imobilului la data decesului vanzatorului.
VI. CLAUZE FINALE
6.1. Partile declara ca pretul mentionat mai sus este pretul real intervenit intre ei, au luat
cunostinta de dispozitiile art. 1303 Cod civil, art. 12 din Legea nr. 87/1994 privind
combaterea evaziunii fiscale, precum si de prevederile art. 6 alin. 1 si 2 din Ordonanta
Guvernului nr. 12/1998, potrivit carora, in cazul in care printr-un act ascuns inteleg sa
plateasca un pret mai mare decat cel indicat, atat prezentul act autentic, cat si actul
ascuns sunt lovite de nulitate si isi asuma intreaga raspundere pentru cele declarate in
continutul prezentului contract ca fiind date reale.
6.2. Taxele si impozitele la stat sunt achitate la zi de vanzator, asa cum rezulta din
certificatul nr. ....... eliberat de ........................, urmand ca astazi, data autentificarii
contractului, sa treaca asupra cumparatorului, care suporta si taxa de timbru, timbrul
judiciar si onorariul notarului public.
6.3. Cumparatorul ce a cumparat de la vanzator nuda proprietate asupra imobilului descris
mai sus, cu pretul si in conditiile mentionate se declara intru totul de acord cu
continutul prezentului contract.
6.4. Prezentul contract de vanzare-cumparare a fost incheiat intr-un numar de .............
exemplare, din care ..................... astazi .................... data semnarii lui.

VANZATOR,

CUMPARATOR,

35
 CONTRACT DE ANTREPRIZA

PARTILE CONTRACTANTE
Art. 1. S.C. .............. cu sediul in ..........., str. ......., nr. ...., judetul ............., denumita
in prezentul contract "antreprenor", reprezentata prin .............. in calitate de
ANTREPRENOR
si
Art. 2. Dl/D-na. .................., domiciliat in ........, str. ........, nr. ...., judetul ...... in
calitate de CLIENT
OBIECTUL CONTRACTULUI
Art. 3. Obiectul contractului il constituie executarea de catre antreprenor, cu materialele
sale si pe riscul sau, urmatoarele:
- cladiri cu destinatia .............................
- instalatii ........................................
- cai de comunicatie ................................
- imprejmuiri .......................................
- dotari ...........................................
- reparatii ........................................
Constructiile si lucrarile vor fi executate de antreprenor pe baza planului general si de
detaliu si a proiectului de executie, prezentate de client si acceptate fara obiectie de
antreprenor.
Lucrarile vor incepe numai dupa obtinerea autorizatiei prevazute de Legea nr. 50/1991,
privind autorizarea executarii constructiei de catre ...................... . Obtinerea autorizatiei
de constructiei si a vizelor legale revine clientului.
OBLIGATIILE PARTILOR
Art. 4. Antreprenorul se obliga:
a) sa cumpere materialele necesare pentru constructie;
b) sa respecte planurile general si de detaliu si a proiectului de executie a lucrarii, asa
cum a fost prezentat de client si acceptat;
c) sa predea constructia la termenul stabilit in contract.
Art. 5. Clientul se obliga:
a) sa furnizeze planurile constructiei intocmite de arhitect;
b) sa obtina autorizatia de construire eliberata de primarie;
c) sa efectueze receptia constructiei si sa ia in primire lucrarea executata;
d) sa plateasca pretul la data receptionarii si luarii in primire a lucrarii.
DREPTURILE PARTILOR
Art. 6. Antreprenorul are dreptul:
a) de a primi pretul la data stipulata in contract;
b) de a obliga clientul sa plateasca pretul daca a fost pus in intarziere in ceea ce priveste
obligatia de a verifica si de a lua in primire lucrarea executata
Art. 7. Clientul are dreptul:
a) de a cere predarea lucrarii executate la termenele stipulate in contract.
b) de a asista si a verifica modul de executie al lucrarilor ce fac obiectul contractului in
timpul executiei.
PRETUL SI PLATA
Art. 8. Lucrarile se executa la un pret de deviz, stabilit potrivit documentelor de plata.
Plata se va face esalonat de catre client dupa receptia fiecarei faze a lucrarilor prin:
- contul antreprenorului nr. ................. deschis la Banca .............
- contul clientului nr. ...................... deschis la Banca .............
Neplata la termen a ratei pentru partea din lucrare executata si receptionata conduce, din
initiativa antreprenorului, la rezilierea contractului cu daune reprezentand ..................%
din valoarea contractului, valoare ce va fi estimata de expert la termenul cand se va hotari
rezilierea.
TERMENUL DE EXECUTIE
Art. 9. Termenul de executie si de receptie definitiva a lucrarilor de antrepriza la cheie,
este de .......... zile/luni/ani incepand cu data de .............. si pana la data de ..................
Nerespectarea in termen a obligatiilor asumate prin prezentul contract se penalizeaza
cu .....% pe zi de intarziere, penalitati ce vor fi suportate de partea in culpa. Clientul va

36
avea dreptul de a hotari sistarea lucrarilor si executarea lor de alt antreprenor. Penalitatile
sunt datorate de la data scadentei si pana la executarea ei efectiva.
SUPORTAREA RISCURILOR
Art. 10. Antreprenorul, in calitate de proprietar al materialelor pana la predarea lucrarii
clientului, suporta pagubele rezultate din pieirea lor.
Art. 11. Daca executarea contractului (predarea lucrarii executate) devine imposibila
datorita cazului fortuit sau fortei majore, antreprenorul nu are dreptul la plata pretului.
RASPUNDEREA
Art. 12. In caz de neexecutare a lucrarii, antreprenorul raspunde fata de client potrivit
dreptului comun.
Art. 13. Antreprenorul raspunde pentru pentru viciile ascunse ale materialelor procurate
de el si ale lucrarii, dupa ce a fost receptionata de catre client, din cauza unui viciu de
constructie sau al terenului intr-un termen de 10 ani din ziua receptiei lucrarii.
FORTA MAJORA
Art. 14. Forta majora apara de raspundere partea care o invoca.
Partea contractanta care invoca forta majora, o poate face opozabila celeilalte parti cu
conditia informarii despre aparitia cauzei de forta majora in cel mult 5 zile de la aparitia
acesteia adaugand o confirmare a unor autoritati competente care sa certifice realitatea si
exactitatea cauzei.
INCETAREA CONTRACTULUI
Art. 15. Contractul inceteaza prin reziliere la cererea uneia din parti pentru neexecutarea
obligatiilor de catre cealalta parte.
LITIGII
Art. 16. Litigiile dintre partile contractante, in cazul in care nu vor fi rezolvate pe cale
amiabila, vor fi solutionate de instantele judecatoresti competente.

Prezentul contract a fost incheiat astazi ............. in 3 exemplare.

ANTREPRENOR,
S.C. ............
CLIENT,
Dl./D-na..........

37
 CONTRACT DE LEASING

Art. 1. PARTILE CONTRACTANTE

Societatea comerciala ........................ cu sediul in ........... str. ........ nr. .... sect. .... al
municipiului Bucuresti/judetul ............... tel. ........... fax.............. inmatriculata in
Registrul Comertului ............... sub nr. ............ avand contul nr. ................. la
Banca ................... si codul fiscal nr. .................... prin reprezentanti
legali ............... ........... avand functia .................. cetatean ................... posesor al
actului de identitate/pasaport nr. .................... in calitate de LOCATOR si
Societatea comerciala .......................... cu sediul in ............. str. ......... nr. ....
sect. ......... al municipiului Bucuresti/judetul ............... tel. ........... fax ..............
inmatriculata in Registrul comertului .............. sub nr. ............... avand contul
nr. ............. la Banca ................... si codul fiscal nr. ............... prin reprezentanti
legali ........... .............. avand functia .................. cetatean ............... posesor al actului
de identitate/pasaport nr. ....................... in calitate de UTILIZATOR.
S-a incheiat prezentul contract.
Art. 2. OBIECTUL CONTRACTULUI
Locatorul ................ se obliga sa transmita dreptul de folosinta si posesia bunului descris
mai jos (se precizeaza denumirea, marca si documentele de atestare al acestuia) in valoare
de ...................., iar utilizatorul sa plateasca si sa preia acest bun.
Predarea-primirea bunului ce face obiectul utilizarii se consemneaza in proces-verbal,
anexat la prezentul contract.
Bunul ce face obiectul contractului va fi utilizat pentru ................ .......................
(scopul, destinatia bunului, eficienta comerciala).
Art. 3. DURATA CONTRACTULUI
Contractul se incheie pe o durata de ...............ani, cu incepere de la data de .................
pana la data de ..............
Contractul se poate prelungi, in care scop partile vor incheia si semna un act aditional
scris.
Art. 4. PRETUL SI MODALITATI DE PLATA
Pretul pentru folosirea bunului este de ........... pe luna.
Redeventele platite care acopera valoarea de circulatie a bunului vor fi calculate tinand
seama de o marje de profit si de amortizarea integrala a bunului, regimul de amortizare
fiind stabilit de parti, de comun acord, in conformitate cu legea.
Evolutia ratei inflatiei care se inregistreaza ulterior perfectarii prezentului contract poate
determina indexarea redeventelor.
Art. 5. Partile au convenit ca plata sa se faca prin:
a) virament cu ordin de plata;
b) fila CEC;
c) cambie.
Plata se va face lunar, in a 25-a zi, in contul locatorului cu nr. ...... ......... deschis la
Banca ...................... sucursala ........... In cazul in care, la expirarea contractului de
leasing, utilizatorul isi exprima intentia de a cumpara bunul, locatorul trebuie sa aiba in
vedere varsamintele efectuate anterior cu titlu de redeventa si amortizarile.
In situatia in care contractul de leasing a fost incheiat ca urmare a unei novatii, prin care
s-a stins un raport juridic anterior nascut in baza unui contract de locatie de gestiune,
locatorul va lua in considerare si ratele cu titlu de chirie platite in baza contractului de
locatie la gestiune, daca acest contract a fost incheiat cu acelasi utilizator.
Art. 6. GARANTII SI ASISTENTA TEHNICA
Locatorul garanteaza bunul predat in folosinta utilizatorului pentru
a) performante ............................................................
b) calitate ........................................................ pe o perioada de ..................
calculata de la ................. pana la .................
Locatorul se obliga sa acorde asistenta tehnica in procesul de utilizare pe toata durata
prezentului contract.
Locatorul va livra, odata cu bunul:
- cartea tehnica, instructiuni, documentatie ...............................

38
 Locatorul va garanta pe utilizator de evictiune din partea oricarei persoane fizice sau
juridice care ar pretinde vreun drept real asupra bunului inchiriat.
Art. 7. OBLIGATIILE LOCATORULUI
Locatorul se obliga:
a) sa confere utilizatorului un drept de folosinta si posesia bunului utilizat in sistem de
leasing;
b) sa-i predea utilizatorului bunul la termenul stipulat in contract ........................... la
adresa .............. pe baza de proces-verbal.
Cheltuielile de predare vor fi suportate de ........................... .
c) locatorul garanteaza bunul livrat pe o perioada de ......... ani care curge din momentul
receptiei, in urmatoarele conditii ....................
d) locatorul se obliga sa nu instraineze, sa nu greveze si sa nu dispuna de instalatie in alt
mod in proprie initiativa pe durata contractului;
e) sa respecte la expirarea contractului de leasing, dreptul de optiune al utilizatorului, ce
consta in posibilitatea de a solicita achizitionarea bunului sau restituirea acestuia.
Art. 8. OBLIGATIILE UTILIZATORULUI
Utilizatorul se obliga:
a) sa preia si sa foloseasca bunul, dupa destinatia care rezulta din documentatie si
clauzele prezentului contract;
b) sa nu incheie un contract de sublocatie privind bunul incredintat, fara acordul
locatorului;
c) sa efectueze platile cu titlu de redeventa in cuantumul valoric stabilit si la datele fixate
in prezentul contract;
d) sa execute la termen si in bune conditii toate reparatiile capitale si curente;
e) sa suporte cheltuielile de intretinere si reparatiile ocazionate de intrebuintarea bunului
in activitatea sa;
f) sa fixeze pe partile si pe piesele componente ale instalatiei placute din care sa rezulte
numele furnizorului (in scop publicitar);
g) sa apere, in raporturile cu alte persoane, dreptul de proprietate al locatorului cu privire
la bunul ce face obiectul prezentului contract.
In caz de pierdere, deteriorare, furt, disparitie a bunului, din culpa sa, sa plateasca
proprietarului contravaloarea bunului.
h) sa asigure bunul la o societate de asigurari autorizata si sa plateasca sumele de
asigurare, ori sa preia contractul de asigurare de la locator;
i) sa plateasca toate impozitele si taxele, precum si utilitatile consumate (energie
electrica, termica, gaze naturale, salubritate, telefon, fax etc;
j) sa efectueze investitiile convenite cu locatorul, prevazute in anexa de la prezentul
contract;
k) sa restituie bunul locatorului, in stare de buna folosinta, potrivit destinatiei sale, la
expirarea sau rezilierea contractului, in cazul in care nu s-a exercitat dreptul de optiune,
prin notificare scrisa, cu cel putin 30 de zile inainte de data expirarii fiind considerat ca,
initial, l-a primit in stare buna.
Art. 9. RASPUNDEREA CONTRACTUALA
In cazul in care utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termenul stipulat, nu-si respecta
obligatiile privitoare la investitii sau daca se afla in reorganizare judiciara sau faliment,
locatorul are dreptul sa rezilieze prezentul contract cu daune interese. In cazul in care
utilizatorul nu-si executa obligatia de plata a redeventei, locatorul are dreptul sa perceapa
penalitati de ......% pe zi de intarziere, calculata la valoarea ratelor restante.
Pentru neplata redeventei, trei luni consecutiv, locatorul are dreptul a rezilia contractul
prin simpla notificare, cu plata de daune interese, ce cuprind redeventele scadente si
cuantumul valoric al redeventelor care au ramas de platit pana la expirarea prezentului
contract. Pentru alte cauze, rezilierea poate avea loc prin conventia partilor sau prin
hotarare judecatoreasca.
Nerespectarea dreptului de optiune al utilizatorului obliga locatorul la plata de daune ce
vor fi egale cu valoarea contabila ramasa.
Art. 10. FORTA MAJORA
Forta majora ivita dupa incheierea contractului care impiedica sau intarzie total/partial
executarea contractului apara de raspundere partea care nu si-a putut indeplini obligatiile
din aceasta cauza pentru perioada in care aceasta indeplinire este impiedicata sau

39
intarziata, conform art. 1082-1083 Cod civil.
Prevederile articolului precedent nu se aplica in cazul in care partea care invoca forta
majora era in intarziere.
Prin forta majora se intelege un eveniment neprevazut si de neinlaturat, independent de
vointa partilor care intarzie sau impiedica total/partial indeplinirea obligatiilor contractuale,
cum ar fi o calamitate naturala, incendiu, mobilizare, rechizitie, insurectie starea de razboi.
Greva nu va fi considerata caz de forta majora. Partea care invoca forta majora este
obligata sa justifice celeilalte parti, in termen de 5 zile de la aparitia cazului de forta majora,
existenta acestuia, prin notificare scrisa insotita de acte doveditoare, confirmate de Camera
de Comert si Industrie a Romaniei.
Daca notificarea nu s-a transmis in conditiile stabilite, partea aflata in culpa este
responsabila de prejudiciile provocate celeilalte parti, intrucat nu a facut dovada existentei
cazului de forta majora.
Art. 11. MODIFICAREA CONTRACTULUI
Modificarea contractului se face de comun acord prin act aditional semnat de ambele
parti.
Art. 12. DISPOZITII FINALE
Litigiile aparute in legatura cu formarea, validitatea, interpretarea sau executarea
obligatiilor contractuale se solutioneaza pe cale amiabila sau arbitrala. In lipsa unei clauze
compromisorii, litigiile vor fi solutionate la instantele judecatoresti competente.
Prezentul contract, inclusiv anexele, a fost incheiat in doua exemplare, cate unul pentru
fiecare parte.

LOCATOR,
UTILIZATOR,

40
 CONTRACT DE LEASING (completat exemplu)

Art. 1. PARTILE CONTRACTANTE

Societatea comerciala ..... Tester Grup...... cu sediul in ..IASI... str. ... Calea
Chisinaului..... nr. 23.... sect. .... al municipiului Bucuresti/judetul .... Iasi........... tel. ...
0232.277.626........ fax.... 0232.277.625.......... inmatriculata in Registrul Comertului ....
J22.... sub nr. ... 688/1995 ......... avand contul nr. .. RO22RNCB3200000002150008...
la Banca .....BCR..... si codul fiscal nr. ..R 13395897.. prin reprezentanti
legali ............... ........... avand functia .................. cetatean ................... posesor al
actului de identitate/pasaport nr. .................... in calitate de LOCATOR si
Societatea comerciala ........Ciuperca S.R.L................... cu sediul in ...IASI..........
str. ...Comuna Valea Lupului...... nr. .... sect. ......... al municipiului
Bucuresti/judetul ....Iasi........... tel. ...0232.223.244........ fax ....0232.223.255..........
inmatriculata in Registrul comertului ..J22............ sub nr. .. 662/2007............. avand
contul nr. ...IBAN RO30 PIRB 4201 0055 4800 2000.......... la Banca ... PIRAEUS BANK
ROMANIA............ si codul fiscal nr. ...R 12345678............ prin reprezentanti
legali ..........Olaru Sergiu. .............. avand functia ....Administrator..............
cetatean ....Iasi........... posesor al actului de identitate/pasaport nr. ...MX
452189.................... in calitate de UTILIZATOR.
S-a incheiat prezentul contract.
Art. 2. OBIECTUL CONTRACTULUI
Locatorul .... Tester Grup Iasi............ se obliga sa transmita dreptul de folosinta si
posesia bunului descris mai jos (se precizeaza denumirea, marca si documentele de atestare
al acestuia) in valoare de ....16.985 EUR CIP..........., iar utilizatorul sa plateasca si sa
preia acest bun.
Predarea-primirea bunului ce face obiectul utilizarii se consemneaza in proces-verbal,
anexat la prezentul contract.
Bunul ce face obiectul contractului va fi utilizat pentru ....Transport............ (scopul,
destinatia bunului, eficienta comerciala).
Art. 3. DURATA CONTRACTULUI
Contractul se incheie pe o durata de ...2............ani, cu incepere de la data de...
01.dec.2007........... pana la data de ....31.noi.2009.......
Contractul se poate prelungi, in care scop partile vor incheia si semna un act aditional
scris.
Art. 4. PRETUL SI MODALITATI DE PLATA
Pretul pentru folosirea bunului este de ... 816.07 EUR........ pe luna, cu un avans de 15
%, din valoare masinii.
Redeventele platite care acopera valoarea de circulatie a bunului vor fi calculate tinand
seama de o marje de profit si de amortizarea integrala a bunului, regimul de amortizare
fiind stabilit de parti, de comun acord, in conformitate cu legea.
Evolutia ratei inflatiei care se inregistreaza ulterior perfectarii prezentului contract poate
determina indexarea redeventelor.
Art. 5. Partile au convenit ca plata sa se faca prin:
a) virament cu ordin de plata;
b) fila CEC;
c) cambie.
Plata se va face lunar, in a 25-a zi, in contul locatorului cu nr. IBAN
RO22RNCB3200000002150008...... deschis la Banca .........BCR........
sucursala ....Iasi...... In cazul in care, la expirarea contractului de leasing, utilizatorul isi
exprima intentia de a cumpara bunul, locatorul trebuie sa aiba in vedere varsamintele
efectuate anterior cu titlu de redeventa si amortizarile.
In situatia in care contractul de leasing a fost incheiat ca urmare a unei novatii, prin care
s-a stins un raport juridic anterior nascut in baza unui contract de locatie de gestiune,
locatorul va lua in considerare si ratele cu titlu de chirie platite in baza contractului de
locatie la gestiune, daca acest contract a fost incheiat cu acelasi utilizator.
Art. 6. GARANTII SI ASISTENTA TEHNICA
Locatorul garanteaza bunul predat in folosinta utilizatorului pentru

41
 a) performante .....................4 ani.......................................
b) calitate ........................................................ pe o perioada de ........4 ani..........
calculata de la ..01.dec.2007............... pana la ..31.noi.2011...............
Locatorul se obliga sa acorde asistenta tehnica in procesul de utilizare pe toata durata
prezentului contract.
Locatorul va livra, odata cu bunul:
- cartea tehnica, instructiuni, documentatie ...............................
Locatorul va garanta pe utilizator de evictiune din partea oricarei persoane fizice sau
juridice care ar pretinde vreun drept real asupra bunului inchiriat.
Art. 7. OBLIGATIILE LOCATORULUI
Locatorul se obliga:
a) sa confere utilizatorului un drept de folosinta si posesia bunului utilizat in sistem de
leasing;
b) sa-i predea utilizatorului bunul la termenul stipulat in contract ...de
leasing.................. la adresa .....Comuna Valea Lupului......... pe baza de proces-verbal.
Cheltuielile de predare vor fi suportate de .....Tester Grup in calitate de
Locator................ .
c) locatorul garanteaza bunul livrat pe o perioada de ...4 ani...... ani care curge din
momentul receptiei, in urmatoarele conditii ....................
d) locatorul se obliga sa nu instraineze, sa nu greveze si sa nu dispuna de instalatie in alt
mod in proprie initiativa pe durata contractului;
e) sa respecte la expirarea contractului de leasing, dreptul de optiune al utilizatorului, ce
consta in posibilitatea de a solicita achizitionarea bunului sau restituirea acestuia.
Art. 8. OBLIGATIILE UTILIZATORULUI
Utilizatorul se obliga:
a) sa preia si sa foloseasca bunul, dupa destinatia care rezulta din documentatie si
clauzele prezentului contract;
b) sa nu incheie un contract de sublocatie privind bunul incredintat, fara acordul
locatorului;
c) sa efectueze platile cu titlu de redeventa in cuantumul valoric stabilit si la datele fixate
in prezentul contract;
d) sa execute la termen si in bune conditii toate reparatiile capitale si curente;
e) sa suporte cheltuielile de intretinere si reparatiile ocazionate de intrebuintarea bunului
in activitatea sa;
f) sa fixeze pe partile si pe piesele componente ale instalatiei placute din care sa rezulte
numele furnizorului (in scop publicitar);
g) sa apere, in raporturile cu alte persoane, dreptul de proprietate al locatorului cu privire
la bunul ce face obiectul prezentului contract.
In caz de pierdere, deteriorare, furt, disparitie a bunului, din culpa sa, sa plateasca
proprietarului contravaloarea bunului.
h) sa asigure bunul la o societate de asigurari autorizata si sa plateasca sumele de
asigurare, ori sa preia contractul de asigurare de la locator;
i) sa plateasca toate impozitele si taxele, precum si utilitatile consumate (energie
electrica, termica, gaze naturale, salubritate, telefon, fax etc;
j) sa efectueze investitiile convenite cu locatorul, prevazute in anexa de la prezentul
contract;
k) sa restituie bunul locatorului, in stare de buna folosinta, potrivit destinatiei sale, la
expirarea sau rezilierea contractului, in cazul in care nu s-a exercitat dreptul de optiune,
prin notificare scrisa, cu cel putin 30 de zile inainte de data expirarii fiind considerat ca,
initial, l-a primit in stare buna.
Art. 9. RASPUNDEREA CONTRACTUALA
In cazul in care utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termenul stipulat, nu-si respecta
obligatiile privitoare la investitii sau daca se afla in reorganizare judiciara sau faliment,
locatorul are dreptul sa rezilieze prezentul contract cu daune interese. In cazul in care
utilizatorul nu-si executa obligatia de plata a redeventei, locatorul are dreptul sa perceapa
penalitati de ......% pe zi de intarziere, calculata la valoarea ratelor restante.
Pentru neplata redeventei, trei luni consecutiv, locatorul are dreptul a rezilia contractul
prin simpla notificare, cu plata de daune interese, ce cuprind redeventele scadente si
cuantumul valoric al redeventelor care au ramas de platit pana la expirarea prezentului

42
contract. Pentru alte cauze, rezilierea poate avea loc prin conventia partilor sau prin
hotarare judecatoreasca.
Nerespectarea dreptului de optiune al utilizatorului obliga locatorul la plata de daune ce
vor fi egale cu valoarea contabila ramasa.
Art. 10. FORTA MAJORA
Forta majora ivita dupa incheierea contractului care impiedica sau intarzie total/partial
executarea contractului apara de raspundere partea care nu si-a putut indeplini obligatiile
din aceasta cauza pentru perioada in care aceasta indeplinire este impiedicata sau
intarziata, conform art. 1082-1083 Cod civil.
Prevederile articolului precedent nu se aplica in cazul in care partea care invoca forta
majora era in intarziere.
Prin forta majora se intelege un eveniment neprevazut si de neinlaturat, independent de
vointa partilor care intarzie sau impiedica total/partial indeplinirea obligatiilor contractuale,
cum ar fi o calamitate naturala, incendiu, mobilizare, rechizitie, insurectie starea de razboi.
Greva nu va fi considerata caz de forta majora. Partea care invoca forta majora este
obligata sa justifice celeilalte parti, in termen de 5 zile de la aparitia cazului de forta majora,
existenta acestuia, prin notificare scrisa insotita de acte doveditoare, confirmate de Camera
de Comert si Industrie a Romaniei.
Daca notificarea nu s-a transmis in conditiile stabilite, partea aflata in culpa este
responsabila de prejudiciile provocate celeilalte parti, intrucat nu a facut dovada existentei
cazului de forta majora.
Art. 11. MODIFICAREA CONTRACTULUI
Modificarea contractului se face de comun acord prin act aditional semnat de ambele
parti.
Art. 12. DISPOZITII FINALE
Litigiile aparute in legatura cu formarea, validitatea, interpretarea sau executarea
obligatiilor contractuale se solutioneaza pe cale amiabila sau arbitrala. In lipsa unei clauze
compromisorii, litigiile vor fi solutionate la instantele judecatoresti competente.
Prezentul contract, inclusiv anexele, a fost incheiat in doua exemplare, cate unul pentru
fiecare parte.

LOCATOR,
Tester Grup, Iasi
UTILIZATOR,
Ciuperca S.R.L.

43